Marusac.gabi@gmail.com 829 Moiceanu Bibliografie Corect +lucrare Text

Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 1 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept și Științe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic DISERTAȚIE de finalizare a program ului de master PSIHOPEDAGOGIA EDUCA ȚIEI TIMPURII ȘI A ȘCOLARIT ĂȚII MICI Absolvent, Moiceanu(Ghenescu) Ramona Conducător științific , Prof.univ.dr. Voiculescu Florea 2014 Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 2 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept și Științe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Prezenta diserta ție finalizeaz ă programul de master Psihopedagogia educa ției timpurii și a școlarit ății mici , organizat în cadrul proi ectului Perspective ale formării prin masterat a specialiștilor în domeniul educației timpurii și al școlarității mici la un nivel calitativ superior ” (PERFORMER), proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru D ezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Cod Contract: POSDRU/86/1.2/S/62508 . Beneficiar: Universitatea ”Transilvania” din Bra șov Partener 1: Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia Partener 2: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad Partener 3: Istituto di Scienze Psicologiche di Educazione e di Formazione , Roma (Italia) Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 3 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA Facultatea de Drept și Științe Sociale Departamentul pentru Pregătirea Personalu lui Didactic DISERTAȚIE MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A JOCULUI DIDACTIC ÎN PROCESUL INSTRUCTV EDUCATIV DIN GRĂDINIȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : MASTERAND : Prof.univ.dr.FLOREA VOICULESCU Prof.înv.preșc.MOICEANU RAMONA Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 4 ARGUMENT Dialogul preșcolarului cu lumea are un început ti mpuriu fiind încărcat este de consecințe educative care sunt cunoscute și mai puțin evaluate . Copilul se găsește în calitate de actor și nu de spectator ,ceea ce corespunde foarte bine dinamismului gândirii,imaginației gândirii și vieții lui afe ctive. Jocul apare ca mijloc principal de fundamentare a activității copilului preșcolar ,el deține un rol important în viața copilului pentru că satisface dorința lui firească de manifestare și independență. Jocul didactic îmbină funcți i și sarcini de învățare cu forma plăcută și atractivă a jocului și mobilizează energiile naturale ale participanților ,declanșază stări psihice specifice . Jocurile didactice solicită intelectul copiilor pentru a rezolva unele sarcini în mod individual.Cu ajutorul jocului didactic învățarea devine mai interesantă, mai atractivă ,mai plăcută și pune mai ușor în evidență calități nebănuite ale celor ce învață. Fiecare joc didactic îmbină unitar momentul instructiv și exercițiul cu cel di stractiv .O caracteristică esențială constă în crearea unor condiții favorabile pentru aplicarea cunoștințelor și exersarea priceperilor și deprinderilor formate în contextul altor activități plăcute . Spiritul de observație al preșcolarului este dezvolt at prin jocurile didactice ,ele mai contribuind și la concentrarea atenției care duce la formarea unor deprinderi de muncă independentă. În programul grădiniței de copii ca activitate principală este echivalent cu lecția în programul micilor școla ri.Așa cum lecția cuprinde toate componentele procesului de învățământ și jocul didactic la rândul lui este necesar să cuprindă în structura sa componentele procesului de învățămân t la nivelul vârstei preșcolare. Jocul didactic poate fi utilizat c a o tehnică atractivă de explorare a unor acțiuni abstracte pe o cale mult mai accesibilă .” Strategia jocului este,în esență o strategie euristică “ – Ioan Cerghit.Prin joc copiii sunt absorbiți cu totul ,sunt inepuizabili ,iar jocul este o atmosferă în c are ființa psihologică a fiecărui copil poate respira ,poate acționa . Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 5 CUPRINS: CAP.I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1.1 Jocul activitate fundamentală în grădiniță 1.2 –Definirea conceptului de joc 1.3- Jocul .Formă de activitate ludică în grădiniță. 1.4 – Natura ,funcțiile și caracteristicile jocurilor. CAP. II -JOCUL DIDACTIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV –EDUCATIV DIN GRĂDINI ȚĂ 2.1 – Conceptul de joc didactic. 2.2 – Particularitățile și tipologia jocului didactic 2.3 -Metodologia ,organizarea și desfășura rea jocului didactic . Cap.III. – VALOAREA INSTRUCTIV – EDUCATIVĂ A JOCULUI DIDACTIC 3.1- Raportul dintre jocul didactic și celelalte jocuri 3.2 – Locul jocul ui didactic în cadrul activității instructiv – educative din grădiniță. 3.3 –Specificul jocului didactic. 3.4. – Valențe formative ale jocului didactic Cap.IV ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN ÎMBOGĂ ȚIREA VOCABULARULUI LA VÂRSTA PRE ȘCOLAR Ă 4.1.Jocul didactic ș i specificul activităților de dezvoltare a limbajului . 4.2 – Dezvoltarea comunicării și a gândirii prin jocuri didactice . 4.3. – Valoarea educativă a jocurilor didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 6 Cap.V – STUDIU EXP ERIMENTAL PRIVIND IMPORTAN ȚA CONTRIBU ȚIEI JOCULUI DIDACTIC LA EDUCAREA LIMBAJULUI ȘI A NOȚIUNILOR MATEMATICE PENTRU STIMULAREA GÂNDIRII LOGICE 5.1- Scopul cercetării 5.2 – Obiectivele cercetării 5.3- Ipoteza cercetării 5.4 – Metodologie 5.5– Analiza și interpretarea rezultatelor 5.6. – Rezultatele obținute –concluzii Concluzii și propuneri Cap VI REFLEC ȚII Bibliografie Anexe Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 7 Modul Managementu l proiectelor de cercetare în educa ție Modul Profesionalizarea didactică în educa ția timpurie Modul Metodologia procesu lui educativ Modul Practică educa țional ă Modul Sociologia educa ției și managemetul carierei -METODE DE CERCETARE CALITATIVĂ ÎN EDUCA ȚIE -ACTIVITĂ ȚI DIDACTICE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE ȘI ÎN ȘCOLARITATEA MIC Ă PROFILUL DE COMPETEN ȚĂ AL EDUCATORULUI PENTRU EDUCA ȚIE TIMPURIE ȘI ȘCOLARITATE MIC Ă STRATEGII DIDACTICE ALE EDUCA ȚIEI TIMPURII ȘI A ȘCOLARIT ĂȚII MICI STRATEGII EXPEREN ȚIALE PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII Harta modulelor de informare Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 8 CAP. I. – DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1.1 – Jocul – activitate fundamentală în grădiniță În grădiniță jocul deține un rol atât de mare în activitatea copilului pentru că satisface dorința lui firească de manifestare și independență . Realitatea care -l înconjoară fiind mult prea complexă ,e l caută să o cunoască ,să se orienteze în mediul înconjurător .Jocul este tocmai una din activitățile prin care copilul învață să cunoască lumea reală .De aceea unii psihologi ( H.Wallon) socot jocul ca pe o activitate de pre – învățare .Acționând asupra ob iectelor și ființelor din jur ,copilul cunoaște treptat această lume ,își satisface nevoia de mișcare și înțelegere ,dobândește încredere în puterile proprii. Esența jocului constă tocmai în reflectarea și tr ansformarea pe plan imaginar a real ității înconjurătoare.Jocul nu constitu ie pentru copii o simplă distracție .Jucându -se ,copilul cunoaște și descoperă lumea și viața .Cunoașterea lumii prin jocuri este accesibilă și atractivă pentru copii. Copilul își exprimă dorința de a cuno aște mediul înconjurător prin descoperirea și cunoașterea activă a obiectelor pe care le folosește în jocul său.Aceste obiecte sunt mânuite într -un mod diferit iar copiii prin aceasta încep să cunoască însușirile lor variate cum ar fi : duritatea,forma, mărimea ,greutatea,culoarea. Conținutul jocurilor se lărgește într -o sferă mai mare pe măsură ce preșcolarii își măresc vârsta și trec în următoarele grupe acest conținut ,reflectând și relațiile sociale dintre oameni.Multitudinea jocurilor se ogl indește tot mai mult în diferilte fenomene ale vieții care pot fi complexe ,sau în aspecte variate din viața adulților.Se poate afirma că jocurile copiilor sunt o adevărată oglindă a societății.La început jocul copiilor reflectă relațiile reciproce dintr e membrii familiei ,iar cu timpul se lărgește orizontul relațiilor familiale . Atât în grădiniță cât și în familie au ocazia să vadă diferite exemple și anume că cei mari îi ajută pe cei mici ,că sunt politicoși ,condamnă nedreptățile ,apără pe ce i care au nevoie de ajutor ,condamnă pe cei care mint etc. Toate aceste atitudini și relații morale se găsesc reflectate în jocurile copiilor. Fetițele le susțin lecții de morală păpușilor neascultătoare imitând adulții și m ai ales părinții ,laudă pe cele care ascultă de părinții lor și dau exemple de fapte bune .În aceste condiții în jocurile copiilor se regăsesc criteriile adulților și aprecierile morale.Uneori mai apa r și Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 9 conflicte ,cearta pe jucării ,desemnarea liderului ,dar aceasta nu constitue parti cularitatea principală a relațiilor recipro ce care se stabilesc între copii în timpul jocului.De obicei copii care nu se comportă civilizat sunt dezaprobați de ceilalți și excluși din jocurile și prieteniile lor. De multe ori când nu își pot rezolva confl ictele dintre ei atunci apelează la sprijinul educatoarei , exprimându -și dorința de a rezolva neînțelegerile și de ași restabilii relațiile . Cunoștințele obținute și experiența pe care copilul o dobândește în timp ce se joacă se reflectă asupr a dezvoltării sale emoționale,intelectuale și psihice ,iar jocul este o metodă foarte valoroasă deoarece îl ajută pe copil să se integreze în mediul social ,natural și totodată îl face s ă înțeleagă lumea înconjurătoare.Cu ajutorul jocului preșcolarii își pot pune în evidență calitățile și abilitățile pe care le dețin :creativitatea și capacitatea de a rezolva unele probleme pe care le întâmpină ,curiozitatea ,independența ,imaginația.De asemenea se poate relata că jocul este o excelentă metodă de a explora valorile personale și sentimentele și de a descoperii aptitudinile înnăscute ale copilului. Dacă copilul percepe jocul ca pe o activitate relaxantă și cu o mare lejeritate ,atunci cu siguranță jocul se va transforma într -o situație adevărată de învățare care -l va solicita pe copil într – un mod normal ,atractiv și autentic. În grădiniță pentru fiecare activitate de educare și învățare se va ține bine seama în alegerea timpului de joc de : vârsta ,aptitudinile ,personalitatea ,preferințel e ,interesele copilului și de necesitatea de dezvoltare personală a copilului. În timpul desfășurării jocurilor acestea constituie o activitate care oferă pl ăcere copilului ,dar nu numai în timpul jocului , copiii deseori fac eforturi încercând ș i sentimentul dezamăgir ii ,însă cu toate aceste emo ții ei nu renunță la joc.În alt context ,plăcerea pe care o resimte copilul este adesea rezultatul final al eforturilor neplăcute pe care le depune în perticiparea lui la desfășurarea jocului.De aici pute m trage concluzia că plăcerea nu poate constitui un principiu explicativ al jocului.Această plăcere creată de joc este doar starea emotivă care oferă jocului un anumit colorit ,dar nu îl generează.Pentru ca să putem considera plăcerea o cauză a activității ludice aceasta înseamnă să pierdem din vedere conținutul real al jocului și deasemenea rolul său formativ în dezvoltarea psihică a copilului. Arta poate fi atât o formă de joc ,bine reglementată de norme și tehnci care se pot obține printr -un st udiu destul de ambițios ,cât și un domeniu al libertății în care corpul și mintea sunt Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 10 pregătite pentru a da răspuns unor întrebări complexe la care uneori numai arta poate da răspunsuri.Unele întrebări ar suna în felul următor: De ce simetria oferă un sen timent frumos ? Ce este important sau frumos? De ce suntem miscati de ceva ? Cum pot ajunge să obțin ceea ce văd? Educatoarea și nu numai trebuie să -i învețe pe copii să iubească arta, știind că aceasta îi va ajuta foarte bine pe copii să se în țeleagă mai bine unii pe alții .Arta le oferă o deschidere spre noi orizonturi,spre lume sre noi moduri de a vedea această lume ,creând o bază pentru legăturile sociale și o integrare în comunitatea din care fac parte. În rândul preșcolarilor joc ul creează, într -o egală măsură condiții favorabile și pentru dezvoltarea intelectuală a copilului deoarece prin activitatea de joc două categorii de schimbări în conținutul și structura proceselor cognitive.pe de altă parte ,copilul dobândește prin joc cu noștințe noi despre meduil înconjurător și i se formează acțiuni mintale variate cu repercursiuni pentru dezvoltarea percepțiilor ,generalizării și abstractizării. Într-un alt context jocul favorizează dezvoltarea aptitudinii imaginative a copil ului ,dezvoltarea capacității de a crea sisteme de imagini tipice despre fenomene și obiecte și de a efectua diferite combinări mintale cu imaginile respective ,precum și operații similare cu acelea săvărșite la început cu obiectele materiale. Descoperind influențele formative ale jocului de -a lungul preșcolarității putem constata că pe lângă aceste influențe formative ,jocul didactic constituie în același timp un foarte important mijl oc de educ ație estetică a copilului preșc olar.În timpul des fășurării jocului se dezvoltă atât emoțiile și sentimenele estetice ,cât și gustul pentru frumos al copiilor. Aceste influențe amintite se diferențiază odată cu natura jocului ,în unele cum sunt cele de construcție ,își fac frumoase construcțiile formându -și totodată gustul estetic.În jocurile cu dramatizări copiii ,deasemenea trăiesc variate emoții estetice în timp ce interpretează diferite rol uri , un rol important avându -l și materialul auxiliar prin estetica sa , stimulând emoțiile și sentim entele discutate .O parte importantă în favorizarea trăirilor afective de natură estetică o constituie cântecele ,dansurile și recitările. În viața copilului jucăria are un loc important și putem afirma că ,copilul nu o folosește ca și cum ar fi un obiect neînsuflețit ,dimpotrivă în plan imaginativ și afectiv ,copilul îi conferă însușiri care pun stăpânire pe toată ființa lui ,fiind un tovarăș de viață. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 11 Transformând și însuflețind obiectele cu care se joacă preșcolarii ,acestea înceteaz ă să mai fie o bază materială ,un accesoriu al jocului ,iar dacă copilul o transformă se transformă automat și el ,dezvoltându -și dorințele , sentimentele ,trebuințele și conștiința de sine.În aceasta constând valoarea educativă a jucăriei care este inclus ă de către copul în joc și cu alte cuvinte în procesul de dezvoltare a personalității copilului. În planul senzoria l – receptiv copilul supune deseori obiectul cu care se joacă unei sinteze și analize amănunțite ,aceasta putând duce la stricarea lor.Acest lucru nu trebuie interpretat ca o expresie a naturii antisociale a copilului sau o tendință a lor de a distruge ,ci o simplă manifesta re a curiozității lor neobosite, a dorinței lor de investigație .El simte nevoia să îi descopere elemente le comp onente ale jucăriilor să vadă din ce sunt alcătuite și ce se poate ascunde în interiorul lor. Jucăriile dezvoltă imaginația creatoare a copilului ,constituind un corespondent direct al lucrurilor și ființelor din jur ,iar vis -a –vis de ele ,el ac ționează în plan imaginar ca și când ar fi obiecte reale ,atribuindu -le funcții sociale determinate. Pentru îndrumarea jocului copiilor educatoarea trebuie să țină cont de sarcina principală și anume îmbogățirea reprezentărilor în activizarea gân dirii și imaginației în formarea sentimentelor și a atitudinilor pozitive ale copiilor față de fenomenele vieții și de oameni. 1.2 Definirea conceptului de joc. În dictionarele lingvistice, cuvintele joc, a se juca prezinta multiple sensuri : _ activitate sau actiune exercitata cu precadere de copil ; _ interpretare a rolului într -o piesă (joc scenic) ; _ amuzament ; _ un sens figurat (ex. : jocul cu focul, jocul naturii, jocul destinului) ; _ simularea (a juca o festa cuiva, a juca o comedie) ; _ ocuparea unei anumite poziții ierarhice (a juca un rol conducator) ; _ riscul (a se juca cu viata, a se juca cu oamenii,etc.). Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care omul își satisface imediat, după posibilită ți, propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea imaginară ce șiocreează singur. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 12 Jocul este o forma de activitate specifica pentru copil si hotaratoare pentru dezvoltarea lui psihica, (U. Schiopu in Dictionar de psihologie 1997). Stud iind jocul copilului in perioada prescolara, autoarea precizeaza in lucrarea Probleme psihologice ale jocului si distractiilor (1970) ca, prin intermediul jocului, copilul pune in actiune posibilitatile care decurg din structura 3 sa particulara, traduce i n fapt potentele virtuale care apar succesiv la suprafata fiintei sale, le asimileaza si le dezvolta In Dictionarul de psihologie (1978), P. Popescu -Neveanu precizeaza : jocul este un mod de dobandire si precizare a cunostintelor prin actiune. Prin joc se dezvolta procesele psihice de reflectare directa si nemijlocita a realitatii – perceptiile (manuind diferite obiecte si materiale, copilului i se dezvolt perceptiile de marime, forma, culoare, greutate, distan ta etc.) si reprezentarile -, dar si procesele psihice intelectuale, memoria, gandirea, imaginatia. Jocul este o activitate de gandire, arata Popescu -Neveanu, intrucat este orientat spre rezolvarea de probleme, spre gasirea cailor in vederea depasirii unor obstacole, actiunea si cuvantul constituind principalele mijloace ale jocului. Teorii ale jocului . De-a lungul timpului ,jocului i s -au atribuit ogamă largă de păreri care au dus la elaborarea mai multor teorii care încearcă să – explice și să -i dovedească specificul,originea și nu în ult imul rând finalitate. Teoria recreării (odihnei) Schaller (1861) și Lazarus (1883) consider că jocul este o recreere; el odihnește organismul, de aceea este forma de activitate abordată de către copil. Criticii acestei teorii au considerat că această teorie are un caracter echivoc și mai consideră totodată că nu este argumentată suficient. Nu putem afirma că oboseala îndeamnă la joc și nu la repaus copiii jucându -se uneori chiar din clipa cân s -au trezit din somn și se co nsideră că nu au motive de oboseală. Teoria surplusului de energie. Schiller (1795) și Spencer consideă că orice copil are un surplus de energie care se acumulează treptat și se descarcă în mișcări fără utilitate imediată și care s e constituie în joc. Criticii teoriei consideră că deși este posibil ca surplusul de energie acumulată de copil să favorizeze jocul, explicația nu nu se poate constitui atât de superficial, că jocul se naște Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 13 doar prin energia acumulată în exces : această teorie, contradictori cu prima, nu explică jocul organizat. Teoria exercițiului pregătitor. Karl Gross în 1896, psihologul care a abordat pentru prima dată jocul dintr -o perspectivă biologică, a analizat jocul nu doar la om ci și la a nimale, încercând a descifra nu numai determinismul imediat ci și semnificația funcțională a jocului, rolul lui în conservarea vieții. Privit dintr -o astfel de perspectivă, sa ajuns la concluzia că jocul variază după categoriile categoriile de animale dacă se analizează activitățile ludice care se desfășoară în cadrul aceleiași categorii se pot descoperii mai multe asemănări între acestea și activitățile ulterioare ale speciei respective care se găsește la vârsta adultă . Această te orie a fost supusă unor critici serioase, în special de către școala lui Stanley Hall, care nu poate accepta ca jocul să fie o pregătire pentru viitor întrucât aceasta contrazice ideea sa potrivit căreia copilăria este dominată de rămășițe ale trecutului. Patrick atrage atenția asupra faptului că, în afara jocurilor de imitare, celelalte jocuri nu se aseamănă deloc, sau aproap e deloc cu activitățile de la vârsta adultă. Teoria jocului ca stimulent al creșterii. H.Carr, la începutul secolului al XX-lea consideră jocul ca fiind un exercițiu, dar funcțiile ludice nu se referă la dezvoltarea și perfecționarea instinctelor ci, au rol în întreținer ea instinctelor deja existente. Ideea prezentă în formularea cunoscută „funcția creează organul”. Wundt a criticat această viziune biologizantă susținând că finalismul nu poate ține loc de cauză, iar E. Claparède atrage aten ția asupra faptului că jocul copiilor, departe preexercițiu al unor instincte sau conduite utile, reproduce ceea ce îl impresi onează pe copil, ceea ce determină asimilarea realității, integrarea ei ca act de trăire. “Nu pre -exercițiul explică simbolistica jocurilor, ci o anumită dezvoltare a structurilor mentale contribuie la construirea acestora” (U. Șchiopu). A apărut astfel o ipoteză funcționalistă psihologică preluată ulterior de Baldwin care i -a adăugat tente intelectualiste mai pregnante. Teoria exercițiului complementar Konrad Lange, tot la început de secol, prezenta varianta sa legată de jocul ca exerciți u complementar; în forma ei clasică teoria privește jocul ca o activitate ce facilitează și Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 14 suplimentează întregul proces al creșterii,incluzând și consolidarea somatică prin exarcițiu muscula r . Konrad Lange susținâne că jocul este o activitat e de proiectare și în același timp de compensare în special a funcțiilor care sunt comandate de cerințele directe ale vieții și chiar de cerințele solicitate de viață înt -o măsuă inegală ,datorită acestui fapt jocul ajută la adaptarea copiluli la mediu. Criticii consider că această teorie subliniază, în fond, teoriile anterioare, că în esență, teoria compensației este un adaos la aceste teorii păstrând limitele imposibilității de a explica complexitatea jocului la copil. Teoria lui J.Pia get Jocul este pentru psihologul elvețian Jean Piaget o activitate de asimilare care are o funcție dublă: 1. de repetiție activă și consolidare, prezentandu -se sub forma de asimilare funcțională sau reproductivă, responsabilă de dezvoltar ea prin funcționalitate (idee ce se apropie de teoriile anterioare); 2. a doua funcție este una de factură mentală și constă în „digestia mentală”, aspect explicat îndeosebi prin modul în care vede autorul rolul jocului în evoluția copilului. Jocul este o activitate de asimilare ce se complică treptat, încorporând o vastă simbolistică de-a lungul ontogenezei timpurii. „Prin repetări de conduite în joc sau în afara acestuia, se constituie treptat scheme de acțiune și scheme mentale corespun zătoare acțiunilor, controlului și reprezentării acestora”( U. Șchiopu) ca expresie a asimilării și acomodării (ultima bazându -se pe prima în sensul că o schemă asimilată acomodează structurile integrative ale schemelor anterioare). Jocul simbolic constitu ie polul extrem al asimilării realului după J. Piaget; el este pentru inteligență ceea ce este jocul de miscare pentru planul senzorio -motor. În jocul simbolic copilul folosește imagini care sunt, în fapt, imitați interiorizate. Este de remarca t contribuția lui J. Piaget în domeniul abordării teoretice a jocului la copil. Deși este una dintre cele mai importante contribuții în domeniu și teoria piagetiană a Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 15 suportat o serie de critici. J. Piaget a considerat că există o perioadă când jocurile au un caracter egocentrist. Criticii teoriei consideră că referirile la egocentrism ca element dominant în jocurile copiilor mici sunt discutabile Se poate spune că jocurile copiilor constituie o formă de activitate în care se reflect ă în mod specific unele dintre relațiile oamenilor , mai ales relații de muncă. .1.3.Jocul .Activitate ludică în grădiniță. Se poate afirma că conceptul de activitate ludică nu este sinonim cu jocul ci ea se reflectă în categoria de acti vitate instructiv educativă care este specifică învățământului preșcolar fiind centrată pe promovarea spiritului jocului. Componenta instructiv -educativă se realizează prin obiectivele urmărite sistematic, iar componenta joc se realizează prin modul de de sfășurare, prin elemente –surpriză, prin elemente de mișcare și de relaxare, prin participarea tuturor copiilor în ritmul propriu. În grădiniță, activitățile ludice se realizează prin: -Activități la alegerea copiilor; -Activităț i de învățare dirijată; -Alte tipuri de activități (de după -masă) Activitățile la alegerea copiilor, care sunt libere și recreative, se realizează prin joc și prin activități ocupaționale. Jocul, prin natura lui, are următoarele valen țe formative: Dezvoltă spiritul de observație și de investigație al copilului; Dezvoltă gândirea logică, creativă și flexibilă; Cultivă imaginația; Dezvoltă memoria; Formează conduita morală. Activitățile ocu paționale se realizează la sugestia educatoarei sau din inițiativa copiilor. Prin astfel de jocuri copii se apropie de activitățile zilnice, practice. Activitățile de învățare dirijată (Comune sau obligatorii) au următoarele forme de realizare: Joc simbolic – joc de manipulare, de imitare, de creație; Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 16 Joc cu reguli. Privind subiectul acestor activități, putem vorbi de: – jocuri distractive; – jocuri de mișcare; – jocuri libere. În învățământul preșcolar sunt incluse atât activități complementare cât și activități de după –amiază ,acestea având un rol important în odihna și în exersarea unor capacități fiziologice. Acestea se organizează după activitățile dirijate sub forma jocuril or distractive, a jocurilor de mișcare, a audițiilor și vizionărilor, a jocurilor de dramatizare, etc. Activitățile ludice din grădiniță trebuie să satisfacă următoarele cerințe -Să se îmbine în mod armonios; -Să realizeze și să s atisfacă necesitățile cognitive,de mișcare și afective ale copiilor; -Să stimuleze creativitatea acestora; -Să contribuie la socializarea acestora; -Să asigure independența copiilor; -Să contribuie la asigurarea integrării copiilor în viitoarea activitate școlară. O importanță deosebită în mărirea repertoriului ludic sau a introducerii unor elemente noi în jocul obișnuit al copilului o are competența ,vocația și creativitatea educatoarei. Putem afirma că jocul reprezintă o ăcoală a conduitei ,a imaginației ș chiar a fanteziei.Jocurile dezvoltă atenția ,formează spiritul de observație ,perseverența .ordinea ,îndemânarea ,abilitatea ,promptitudinea ,imaginația,dezvoltând și antrenând capacitățile fizice și intele ctuale .Prin joc se modelează educația conduitei și dimensiunile etice ae acesteia . J. Chateau spunea despre copilărie că este” Ucenicia necesară vârstei mature și nu putem ignora din această perioadă jocul – acest impuls irezistibil prin care copilul își modelează el singur propria statuie .“ Dacă este folosit cu tact și pricepere ,prin joc reușim să prevenim și chiar să înlăturăm rămânerea în urmă la învățătură a preșcolarilor cu o înțelegere mai greoaie ,jocul având o mare import anță în formarea și dezvoltarea copilului pentru viață. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 17 Activitatea instructiv – educativă din grădiniță se bazează pe suportul relației dintre joc și învățarea sistematică ,știind că jocul este formă de organizare,metodă și procedeu . O importanță deosebită o au metodele interactive fiind considerate jocuri cu multiple valențe formative – informative ce se răsfrâng asupra minții și personalității copilului preșcolar , fiind considerate mijloace prin care se dezvoltă deprinderile,pri ceperile ,capacitățile copiilor de a utiliza roadele cunoașterii transformând exteriorul într -o facilitate interioară ,astfel își formează caracterul și își dezvoltă personalitatea. S-a ajuns la concluzia că în unele cazuri copiii sunt implicat i mai mult în învățare decât în abordările individuale sau în cele frontale ,având plăcerea de a povestii și celorlalți ce au descop erit și experimentat.Dacă nu li se acordă această șansă de a discuta ,de a -și împărtăși,de a investiga sau a acționa atunci învățarea nu are loc. Grădinița ,fiind o instituție specializată în dezvoltarea intelectuală și fizică a preșcolarilor trbuie să cultive învățarea și prin urmare jocul ,considerându -le forme dominante ale activității,aici jocul este înlocuit cu jocul didactic ,cu elemente de joc ,favorizând adaptarea cu ușurință a copiilor la învățare.În familie jocul este desfășurat într -o manieră distractivă. 1.4 Natura ,funcțiile și caracteristicile jocurilor . Pedagogia preșcolară ș tiințifică arată că jocul atinge cel mai înalt grad în nevoia de activitate a copilului care generează dorințele,trebuințele și tendințele specifice preșcolarului. Din această cauză putem afirma că jocul constituie o formă de manifestare pe care o î ntâlnim la toți copiii indiferent din ce etnie fac parte și această manifestare datează din cele mai vechi timpuri .Se poate spune că jocul este prietenul cel mai important și nedespărțit al copilului și la copilăriei lui. Cunoaștem faptul c ă ,copilul începe să mânuiască unele obiecte necesare chiar din primii ani de viață dar jocul devine o activitate conducătoare doar la preșcolaritate ,această perioadă fiind considerată de multe ori vârsta jocului. La vârsta de preșcolar copilul este o ființă foarte activă iar acum nimic nu este mai impropriu pentru un copil sănătos decât starea de apatie și nemișcare,aceasta îmbrăcând forma jocului este deosebit de necesară dezvoltării fizice și psihice a copilului.Pentru un copil sănăt os este Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 18 foarte important să se joace ,având organismul în creștere nimic nu -l poate ori din joc ,iar dacă se întâmplă acest lucru înseamnă că i se frânează dezvoltarea psihică și fizică. „ Jocul – spune A.S.Makarenko – are în viața copilului o importanță tot așa de mare ca și activitatea ,munca sau serviciul la adult „.El deține cel mai iportant rol în viața copilului pentr u că satisface dorința lui firească de independență și manifestare,iar realitatea de care este înconjurat fiind mult prea complexă ,copilul caută să o cunoască și să se orienteze în mediul înconjurător. Reflectând viața și activitatea socială a adultului în jocurile sale ,copilul este el însuși o ființă cu tendințe sociale și simte nevoia unei comunicări active cu cei din jur inclusiv cu părinții care îl îngrijesc și se joacă cu el . O caracteristică importantă a jocurilor copiilor rezidă în faptul că ele reflectă relații determinate care se stabilesc între adulți .Dacă este vorba de jocul “De -a grăd inarii „rolurile interpretate de copii reflectă funcțiile și relațiile sociale dintre oameni,colaborează unii cu alți i ,îndeplinesc diferite roluri care ajută persoanele la munca din grădină și la sarcinile pe care le a u de îndeplinit în meseria de grădina r.Alții îndeplinesc funcția de bucătari ,având sarcina să gătească mâncare gustoasă pentru alte persoane având un scop comun ,imită relațiile de ajutor reciproc,trăiesc aceleași bucurii ,ca urmare a succeselor obținute în grup. Încă de la vârst a de 3 -4 ani în conținutul jocurilor intră munca adulților aceasta fiind un element foarte important pentru copii iar o dată cu vârsta conținutul jocurilor care oglindesc relațiile dintre adulți devine tot mai bogat și mai variat. O altă trăs ătură distinctivă a jocurilor este aceea că ,în timp ce se joacă ,copiii intră în relații social -morale care reflectă la nivelul lor de înțelegere și comportare normele și cerințele morale . Caracterizând jocurile copiilor desfășurate la vârst a preșcolară ,P.F.Leshaft arată că ele au un caracter imtativ,astefel încât copiii repetă și reproduc în jocurile lor ce au observat în mediul înconjurător .În acelaș timp ,P.F.Leshaft se ridică categoric împotriva –tutelării – copilului în joc supunând une i critici severe vederile lui Frobel referitoare la reglementarea amănunțită a jocurilor pe care le practică preșcolarii.Leshaft a arătat că reglementarea jocurilor ,va duce în practică la uniformitate ,la șablon și chiar la plictiseală . În timp ce se stabilesc elementele comune jocului și muncii se pun în evidență și valoarea educativă a jocului , jocul contribuind la dezvoltarea spiritului de inițiativă .În timp ce se joac ă Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 19 copiii se obișnuesc să depună eforturi intelectuale și fizice ,să î nvingă unele greutăți și obstacole care pot intervenii pe parcursul jocului ,în acest fel se pregătesc pentru mai târziu. Un factor important în educația copilului este îmbinarea judicioasă a elementelor de joc cu cele de învățare ceea ce cons titue un mijloc important de pregătire psihologică a copilului pentru eforturile care vor trebui depuse mai târziu în școală de către aceștia. În realitate putem spune că este o deosebire calitativă între jocurile copiilor și ale animalelor ge nerate de instincte ,iar în istoria dezvoltării umane instinctele se transformă sub influența condițiilor sociale. Este important ca educatoarea să dea dovadă de flexibilitate și creativitate în activitatea ei cu preșcolarii în abordarea unor situații de natură didactică pentru a se evita rutina . Astfel se acționează pentru transformarea învățământului care se mai bazează încă pe informație și pe reproducerea ei într -un învățământ global creativ și integrat și care se bazesză pe educație ,pe formare.Preșcolarului îi este stimulată creativitatea și interesul prin joc și acumulează un mare ba gaj de cunoștințe într -un timp redus și aparent fără efort. Cu ajutorul jocului copilul devine interesat de activitatea învățând cu plăcere ,i ar cu timpul activitatea desfășurată prin joc poate schimba comportamentul unor copii timizi ,nesiguri.Jocul stimulează și modelează procesele afectiv -emoționale și îmbogățește viața afectivă a copiilor ajutându -i să-și stăpânească emoțiile, prin joc copil ul dăruind tot ce are el mai bun ,atât forțe fizice cât și valori morale . Datorită faptului că jocul are un conținut practic ,atunci jocul didactic pare a fi cel mai eficient mijloc de activizare a întregii grupe de preșcolari,potrivit formăr ii deprinderilor practice elementare și de muncă organizată,dezvoltând spiritul de echipă . Caracter universal. Jocul are și un caracter universal și permanent ,el fiind o realitate care ocupă un loc important în viața omului neținând cont d e vârsta lui ,ocupând loc și în sfera geografică sau în etapa istorică în care se află omul. Caracter polivalent. S. Iliov afirma ca jocul are un caracter polivalent, in sensul in care el este pentru copil si munca si arta si realitate si fant ezie. Pe de alta parte, joc inseamna si o varietate de semnificatii de la sensul pozitiv pana la cel negativ. El poate numi o activitate cu caracter constructiv, distractiva, placuta sau dimpotriva (jocuri de noroc). De asemenea, jocul Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 20 prezinta o gama dive rsa de domenii in care se aplica : medicina, psihologie, pedagogie, asistenta sociala, teatru s.a.m.d.. Caracter complex. Jocul este o activitate determinanta pentru formarea si dezvoltarea personalitatii umane. In lucrarea Copilul si jocul (1 967, p.19), Jean Château considera ca prin joc, copilul traduce potentele virtuale care apar succesiv la suprafata fiintei sale ; lumea jocului este o anticipare a lumii preocuparilor serioase, este o exersare, in plan imaginar, a viitorului personal. Un c opil care nu vrea sa se joace este un copil a carui personalitate nu se afirma, care se multumeste sa fie mic si slab, o fiinta fara mandrie, o fiinta fara viitor ( 1967, pp.19 -34). Referi ndu-ne la ceea ce reprezintă jocul în viața copiilor de vârstă preșcolară mai ales, putem desprinde cu ușurință anumite note caracteristice și definitorii : – – Jocul este o activitate specific umană. Numai oamenii îl practică în adevăratul înțeles al cuvântului. – Jocul este este determinat de celelalte activități și, invers, le determină pe toate acestea.Munca ,creația și învățarea nu ar putea fi realizate în afara jocului ,iar jocul nu poate f i p+urtătorul el ementelor psihologice principale ,neludice care fac paret dintr -o ocupație umană. – Jocul este o activitate conștientă, iar preșcolarul îl conștientizează sub acest aspect ,neconfundândul cu nici o altă activitete umană. – Jocul introduce copilul în spec ificitatea lumii imaginare pe care și -o creează jucătorul respectiv. – Scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă să -i satisfacă copilului imediat dorințele sau aspirațiile proprii. A.J.Makarenko afirma că “ Jocul îl pregătește pe copil p entru munca de ma târziu “, ED.Claparede spunea că – jocul pregătește viitorul ,satisfăcând necesitățile prezente . -. Aceste afirmații ne -au convins că atunci când utilizăm jocul în procesul instructive – educativ reușim să cunoaștem mai f acil personalitatea preșcolarilor chiar de la grupa mica și ajutorul pe care aceasta o adduce în instruirea și educarea acestora ,ne va ajuta să ridicăm un înt reg edificiu al cunoașterii pe care copiii să -l dobândească mai ușor și cu placer. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 21 CAP .II. J OCUL DIDACTIC ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV DIN GRĂDINIȚĂ. 2.1. Conceptul de joc didactic În literature de specialitate ,jocul didactic este desemnat ca cel mai eficient mijloc de instruire și educare ,fiind folosit pentru a forma sa u consolide anumite cunoștințe ,priceperi și deprinderi. Jocul didactic “ un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă de joc la cea de învățare “.( Bache H.,Mateiaș A.,Popescu E., Șerban F. – “Pedagogie preșcola ră . Manual pentru școlile normale “, Ed. Didactica și Pedagogică București ,1994 ). Termenul “didactic “ asociat jocului accentuează componanta instructivă a activității și evidențiază că acesta este organizat în vederea obținerii unor fi nalități de natură informativă și formativă specific procesului de învățământ.Jocul trebuie apreciat ca temelie a întregii activități instructive educative care se desfășoară în grădiniță ,fiind conceput ca mijloc de instruire și educ are a preșcolarilor și totodată ca un procedeu metodic de obținere a realizării sarcinilor importante pe care le propune procesul de învățământ.Se mai poate afirma că jocul didactic mai este conceput și ca formă de organizare a activității de dezvoltare și cunoaștere a capacită ților psihofizice pe toate planurile. Fiacare joc didactic trebuie în primul rind să -I instruiască pe copii să le precizeze și să le consolideze cunoștințele despre lumea înconjurătoare și are sarcina să îmbine armonios elementul instructiv și exercițiul cu elementul distractiv . În timp ce învață ,preșcolarul trebuie să se distreze în același timp mai précis să se4 joace ,o îmbinare a elementului distractiv cu cel instructuiv duce la apariția unor stări emoționalecomplexe care la rândul ei intensifică și stimulează procesele de reflectare directă a realității. Ne este cunoscut faptul că jocul didactic contribuie la dezvoltarea imaginației ,a spiritului de observație ,la concentrarea atenției și la formarea unor priceperi și d eprinderi de muncă intelectuală independentă .Jocul didactic are un character distractiv iar prin acest caracter el orientează activitatea de învățare într -o plăcută și atractivă atmosferă de joc diminuând rigiditatea ei și cultivând curajul și încrederea în forțele proprii. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 22 Jocul didactic are drept scop sporirea interesului pentru activitatea desfășurată prin intermediul utilizării unor elemente distractive ș instruirea copiilor într -un domeniu al cunoașterii ,exercitând o puternică influenț ă asupra copilului în vederea pregătirii sale pentru școală .Plecând de la premiza că jocul este activitatea dominantă în grădiniță putem afirma că o mare parte din obiectivele propuse se pot realiza prin intermediul jocului didactic ,care la rândul lui tr ebuie să îmbine unitar momentul instructiv și exercițiul cu cel distractiv. O importantă caracteristică constă în crearea unor condiții favorabile pentru o aplicare conștientă a cunoștințelor și exersarea deprinderilor și priceperilor format e și dezvoltate în conținutul altor activități sub forma unor activități plăcute. Prin natura sa ,jocul didactic are laturi constitutive prin intermediul cărora se deosebește de celelalte forme de activitate din grădiniță sau de celelalte jocuri desfășurate de copii, conținutul jocului formându -l cunoștințele pe care copiii și le -au însușit în activități comune.Prin urmare sarcina jocului se desfășoară sub forma unei probleme pe care preșcolarul o gândește în contextul jocului didactic ,o p roblemă de recunoaștere ,de scriere ,de numire sau de compareție. Pentru ca prin jocul didactic să se obțină o finalitate dorită ,se impune respectarea unor condiții cum ar fi: stimularea copiilor în funcție de ce rezultate s -au obținut . -crearea unei atmosfere de lucru atrăgătoare și antrenante de către educatoare , -conceperea jocului în așa fel încât să respecte particularitățile de vârstă ale copiilor, -pregătirea și utilizarea unui material de lucru adecvat, -operarea și îmbinarea corec tă a unor activități operatorii cu alte activități abstracte , -stabilirea precisă a regululor jocului , -o prezentare de cunoștințe într -o succesiune gradată , -introducerea în joc a unor situații ,întâmplări ,cazuri ,probleme asemănătoare cu cele întâl nite în viața practică, -pregătirea și asigurarea unui conținut structurat în variate forme ,bogat care să vizeze esențialul, -stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate , -explicarea și prezentarea sarcinilor stabilite de către educatoare înt r-un mod accesibil preșcolarilor, Regulile jocului didactic oferă ordonarea acțiunilor de joc,având o funcție reglatoare asupra relațiilor reciproce între copii și sunt condiționate de conținutul și obiectivele jocului.Ac estea Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 23 vizează compo rtarea copiilor pe parcursul jocului ,reglementarea repartizării rolurilor ,soluționarea unor probleme ce intarvin în joc și succesiunea acțiunilor în joc. Jocul didactic se încadrează în categoria jocurilur cu reguli și este definit prin obligativitatea respectării regulilor impuse care la rândul lor precizează ce căi trebuie urmate de copii în desfășurarea acțiunii ludice,prin urmare jocul didactic precizează ,consolidează ,sintetizează,evoluează și îmbogățește cunoștințele copiilor ,valori ficându -le în contexte noi. În compareție cu alte jocuri ,jocul didactic se desfășoară după o structură aparte având următoarele componante: scopul jocului,conținutul,sarcina didactică,regulile și elementele de joc.Scopul jocului este o fin alitate generală spre care tinde jocul în desfășurare ,acesta formulându – se în funcție de obiectivele de referință prevăzute în programa activităților instructive –educative . Jocul didactic este o formă de activitate atractivă ș accesibilă copilului cu ajutorul căruia se realizează o mare parte din sarcinile instructive educative in învățământul preșcolar .Fiecare j oc didactic ,trebuie ,în primul rând să -l instruiască pe copil ,să îi consolideze și să îi precizeze cunoștințele despre lume a înconjurătoare și având în conținutul său elementele de așteptare ,de întrecere ,de surpriză ,elemente de comunicare reciprocă între copii. Deși jocurile didactice pot avea același conținut ,ele pot dobândi totuși mereu alt character din c auză că sarcinile didactice cerute copilului spre rezolvare sunt altele de fiecare dată,aceasta făcând ca jocul să -I apară copilului mereu în forme noi care nu sunt prevăzute acest lucru făcându – le attractive și interesante. În stabilirea regulilor jocului se are în vedere și se va tine cont de principiul gradării și al accesibilității,iar măsura în care sunt însușite regulile de către copii reprezintă un criteriu imp ortant de apreciere a eficienței educative și constructive a jocului di dactic. O latură constitutivă importantă este acțiunea de joc ,fiind latura care ajută ca rezolvarea sarcinii didactice să fie mai atractivă și mai plăcută copiilor.Aceasta este mai interesantă cu cât cuprinde mai multe momente de surpriză , ghicire ,mișcare și întrecere .Strâna unitate dintre conținut,sarcină didactică ,,reguli,acțiune de joc conferă acestei activități o particularitate spec ifică ,care o deosebește de celelalte forme de activitate.Jocul didactic are o încheiere cu un anumi t rezultat care arată măsura în care copilul și -a format priceperea de a da răspunsul correct,de a face descrieri ,comparații,reconstituiri ,de a răspunde promt etc.Toate aceste rezultate positive le addu ce Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 24 o deosebită satisfacție copiilor și le dovedeșt e că nu au muncit în zadar,obținân răspunsuri și rezultate așteptate. Educatoarea are sarcina să -I facă pe copii să înțeleagă că numai cu respectarea strictă a regulilor și cu străduință ajung la calea prin care pot obține rezultatele positiv e în joc ,înțelegând că nu se pot bucura de rezultate bune dacă au încălcat regulile și nu își recunosc greșala. Numeroase jocuri didactice organizează procesul priceperii analitico -sintetice a însușirilor caracteristice ale obiectelor .ia r situațiile concrete ale jocului solicit preșcolarului alegerea obiectelor după mărime, culoare ,formă și duc la găsirea asemănărilor și deosebirilor dintre ele.Un exemplu poate fi desfășurarea jocurilor cu loto,mosaic ,domino etc.,prin intermediul cărora copilul analizează obiecele ,face diferența correct între figurile geometrice , culorile principale și compplementare. În grădinița de copii percepția spațiului se dezvoltă deseori prin jocurile în care copilul reunește figurile sau constr uește ceva, familializându -se pe această cale cu raporturile spațiele dintre obiecte: sus – jos ,în față – în spate ,aproape – departe .Prin intermediul altor jocuri copilul învață să cunoască dimensuinile și formele obiectelor ,cum ar fi în jocul “ Găs ește un obiect de aceeași formă “,aici copilul învață să recunoască și să deosebească formele ovale ,rotunde ,pătra te ,triunghiulare și dreptunghiulare ale diferitelor obiecte .O altă comparație care I se poate cere es te dimensiunea obiectelor ,copilul învățând să cunoască : lung – scurt , de înălțime înalt – scund ,de mărime , mare – mic , de grosime , gros – subțire etc. Prin sarcina lor didactică , aceste jocuri desfășurate de copii împreună cu educatoarea activează operațiile gândirii ș i anume : sinteza ,analiza , generalizarea și comparația.Atunci când copilul așează diferite obiecte în grupe separate – animale ,flori , jucării – el trebuie să generalizeze notele commune și esențiale ale acestor obiecte și să le integreze într -o noțiune generaliyatoare cum ar fi: floare jucărie ,animal. Majoritatea jocurilor didactice își aduc aportul la dezvoltarea vocabularului precum și la activizarea vorbirii , folosindu -se în acest scop jocurile prin care copiii memorează denumir ea obiectelor și acțiunilor. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 25 2.2 Particularitățile și tipologia jocului didactic Jocul didactic este o activitate dirijată in grădiniță dar este și o matodă didactică ,dacă este utilizat în structura unei activități obligatorii impl icând mai multe procese psihice cum ar fi: limbajul,memoria ,gândirea cu operațiile ei : comparația,analiza,sinteza , generalizarea,alte proces e psihice cum sunt imaginația ,voința,atenția și spiritual de observație.Conținutul jocului didactic îl constitu ie care arată despre ce este vorba în jocul respective,copilul însușindu -și aceste cunoștințeatât prin activitățile obligatirii,cât și prin experiența sa de viață.O altă parte constit utive importantă a jocului didactic este sarcina didactică ,fiind sensul principal al jocului și atracția copilului.Aceasta îi apare sub forma unei problem de gândire ,de recunoaștere ,denumire , descriere ,reconstituire ,comparative ,ghicire etc. Prin jocul didactic educatoarea consolidează ,precizează și verifică c unoștințele copiilor însușite anterior ,îmbogățindu -le sfera .Există jocuri care pot avea ca sarcină și achiziționarea de alte noi cunoștințe care se pot referii la : culori, la orientareîn spațiu și timp , la relații dime nsionale etc. Conținutu l jocului are o tematică amplă și variată și poate conține omul și viața socială ( înfățișarea, activitate în familie și în societate , mijloace de transport , profesii , alimente , jucării , obiacte de toaletă ,obiecte de îmbrăcăminte , comportamente etc . ) , natura prin care sunt prezentate anotimpurile , fenomene ale naturii , animale plante ,limbajul prin aspectul fonetic ,lexic , struct ură gramaticală și exersarea capacităților și proceselor psihice care conțin atenția ,memoria și gândirea. Principala problemă pe care copiii trebuie să o resolve sub îndrumarea educatoarei este sarcina didactică .declanșând operații intelectuale precum : comparația ,recunoașterea ,descrierea ,reconstituirea etc. Concretizându -se prin regulule de joc ,sarci na didactică demonstreazâ prin aceste reguli cum se rezolvă o problemă ,căile de rezolvarea ale acțiunii ludice iar prin ele se exprimă cerințele care conduc acțiunile copiilor indicând și succesiunea lor .Aceste elemente sau procedee de joc sunt mijloace prin care jocul devine pentru copii o acțiune plăcută ,distractivă și relaxantă . Caracterul formativ al jocului didactic constă în exersarea limbajului ,dezvoltarea gândirii ,antrenarea memoriei ,iar valențele educative sunt : influențarea co mportamentului copiilor ,în deosebi prin respectarea regulilor copiii învață o conduită civilizată realizându -se o formă de Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 26 socializare a copiilor.Pentru cerințele jocului didactic se are în vedere o rezolvare corectă a sarcinilor printr -o putere de stăpân ire alâturi de un spirit disciplinat și nu în ultimul rând respecterea partenerului de joc atribuindu -se o colaborare fructuoasă. Valoarea formativă a jocurilor didactice și diversitatea obiectivelor urmărite au dus la stabilirea unor categor ii de jocuri didactice care se poate realiza după materialul folosit ,după conținutul și obiectivele activității de joc ,după procesele de cunoaștere solicitate în joc etc. -După conținutul lor – jocurile didactice pot fi : jocuri didactice pent ru cunoașterea mediului înconjurător ,pentru comunicare ,jocuri pentru dezvoltarea reprezentărilor matematice ,jocuri muzicale iar la baza acestui criteriu stau conținuturile activității de învățare . -După materialul care se folosește pentru re alizarea unui joc didactic avem : jocuri cu material didactic ajutător ,jocuri de interpretare a unor lecturi sau povești fără material didactic . Jocurile intelectuale pot fi clasificate în : jocuri senzoriale de ghicire sau recunoaștere a unui obiect cu ajutorul simțurilor ,jocurile de analiză perceptuală ,de reconstituire de imagini din fragmente ,jocuri de construcție după model etc. -După criteriile care se urmăresc în desfășurarea jocului ele pot fi: de cunoaștere , de dezvoltare a proceselor psihice ,de formare a percepțiilor și reprezentărilor de spațiu ,timp, mărime , culoare , formă ,de orientare în spațiu ,de însușire a sructurii gramaticale de către preșcolari și pronunțarea corectă a sunetelor etc. Jocul didacti c interdisciplinar este activitatea în care se realizesză îmbinarea sarcinilor didactice din seria mai multor domenii de cunoaștere cere se axează pe învățare într -o atmosferă relaxantă fără conștientizarea unui efort intelectual din partea copiilor .În ac eastă categorie de joc se realizează conexiuni interdisciplinare se transferă deprinderi și cunoștințe dintr -un domeniu sau altul.Activitatea interdisciplinară constă înr -o restructurare a cunoștințelor ,aplicarea informațiilor în acțiuni utilitare ,în gen eralizări și abstractizări. O eficiență sporită a jocului didactic interdisciplinar constă în : stimularea interesului pentru cunoaștere printr -o corelare a diferitelor discipline ,facilitarea realizării sarcinilor didactice prin unele elemente de joc care creează motivația învățării ,eliminarea monotoniei și a plictiselii ,o înțelegere logică a unor fenomene științifice ,creșterea capacității de aplicare practică a cunoștințelor ,dezvoltarea gândirii logice ,a creativității,a imaginației și a o riginalității. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 27 Varietatea mare a jocurilor didactice desfășurate cu preșcolarii pentru cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltare vorbirii impun găsirea unor criterii de clasifucare a acestora.În acest s ens un important criteriu îl consti tuie conținuturile jocurilor didactice ,iar din acest punct de vedere clasificăm următoarele jocuri didactice : jocuri didactice cu referire la cunoștințe despre natură , jocuri didactice referitoare la cunoștințe despre mediul ambiant apropiat ,jocuri r eferitoare la cunoștințe despre om și activitatea lui ,jocuri pentru cunoașterea și precizarea însușirilor obiec telor lumii înconjurătoare ,jocuri pentru însușirea reprezentărilor spațiale și de timp,jocuri didactice pentru exersarea vorbirii,jocuri did actice pentru educarea proceselor și calităților psihice. O mare parte din jocurile didactice se grupează în în jurul sarcinii didactice de a verifica sau de a sistematiza cunoștințele însușite de copil.În cazul acesta putem afirma că jocul constituie o activitate de verificare și control a modului de însușire a cunoștințelor și a deprinderilor de căt re preșcolari. Un număr mai mic de jocuri didactice au drept scop predarea unor noi cunoștințe sau îmbogățirea vocabularului copiil or cu referire la însușirile obiectelor: formă ,mărime ,însușiri spațiale și de timp.O pondere din ce n ce mai mare se realizează la jocurile cu caracter formativ pr in care se urmărește dezvoltarea gândirii copiilor . O cunoaștere mai bună a con ținutului și a felurilor variate de jocuri didactice ajută educatoarea să se orienteze mai ușor în alegerea jocului și în conducerea metodică a lui.Jocul didactic ca și orice activitate obligatorie ,trbuie pregătit din timp și cu o riguroasă atenție ,pe ntru a se asigura condițiile unei bune desfășurări a lui și reușitei didactice . 2.3 Metodologia ,organizarea și desfășurarea jocului didactic. În calitate de activitate instructiv – educativă in grădinița de copii jocul didactic trebuie să îndeplinească o serie de cerințe vizând conducerea ,organizarea și evaluarea lui ca activitate.Organizarea judicioasă a lui necesită o pregătire atentă a condițiilor de desfășurare și asigurarea unei atmosphere prielnice de joc.Din această cauză se are in vedere aranjarea sălii , a materialelor și pregătirea copiilor în funcție de acțiunea de joc, ținându -se cont și de distribuirea materialelor necesare și intuirea materialului didactic. Ca și în învățământul primar la o lecție ,desfășurarea j ocului cuprinde mai multe momente : Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 28 -Introducerea în joc – Se poate realiza de obicei printr -un scurt dialog între educatoare și copii pentru familiarizarea copiilor cu regulile care se impun și care trebuie respectate ,obișnuir ea cu unele as pect ale jocului ,intuirea materialului și o expunere care să –I facă pe copii curioși și să le stârnească interesul pentru joc.La introducerea în joc educatoarea poate folosii și o ghicitoare pen tru a face cunoștință cu conținutul jocului și cu cele ce ur mează să se desfășoare .Acest moment nu este obligatoriu ,deoarece se poate începe și cu anunțarea titlului jocului ,fără să se mai facă o introducere anume. -Anunțarea jocului – urmărește cunoașterea de către copii a categoriei activității des fășurate și cunoașterea titlului jocului anunțat de către educatoare și explicația lui ,de multe ori anunțare a titlului se poate face printr,o formă interogativă . -Explicarea jocului – se realizează prin prezentarea etapelor jocului de către ed ucatoare .precizarea regulilor jocului ,explicatii în legătură cu mânuirea materialului didactic pregătit pen tru joc ,comunicarea sarcinilor conducătorului jocului și cerințele pentru echipa câștigătoare eventual câștigătorul individual.În timp ce explică educatoarea trebuie să și demonstreze ajutând copiii să înțeleagă mai bine ceea ce au de făcut. -Fixarea regulilor – poate cuprinde o scurtă convorbire prin care li se precizează copiilor ce au de făcut în momentele importante ale acțiunii ,efe ctuându -se cu acest prilej și jocul de probă sub îndrumarea educatoarei.Când se desfășoară un joc mai complex atunci se vor atenționa regulule imediat după explicație sau după semnalul începerii jocului. -Executarea jocului – Începerea jocului se f ace de către semnalul educatoarei care le amintește în prealabil regulile jocului , le mai amintește și cum se folosește materialul didactic dacă consid eră că este nevoie .După ce le face introducerea în joc ea le acordă copiilor independent lăsându -I să acționeze și singuri pe măsură ce au înțeles despre ce este vorba . -Încheierea jocului – La sfârșitul jocului se anunță câștigătorul sau câștigătorii,făcându -se aprecieri in funcție de modul cum s -a desfășurat jocul.În îngheiere se mai tine cont și de lauda copiilor care s -au descurcat bine și nu au încălcat regulile obținând rezultatele așteptate .pe lângă aceste laude se mai facși mici critici,atenționări vizându -I pe cei care au făcut greșeli și s -au descurcat mai greu.Dacă încheierea este plăcută și scoate în evidență bucuria succesului sporește interesul copiilor pentru jocurile didactice și le adduce o satisfacție deplină ,așteptând cu nerăbd are jocurile următoare. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 29 Reușita jocului didactic depinde de felul în care educatoarea asigură con dițiile necesare bunei lui desfășurări și de organizarea lui. O bună și reușită organizare presupune un complex de măsuri prealabile cum ar fi: aranjarea mobilierului ,alegerea și pregătirea materialului didactic ținându -se cont de particularitățile de vâr stă ,așezarea copiilor după cerințele jocului.În jocurile care se folosește numai material demonstrative ,acesta fiind pragătit pe masa educatoarei ,copiii pot fi așezați pe scăunele ,în semicerc ,iar în fața semicercului se va așeza masa educatoarei ,în a cest fel copiii pot percepe mai ușor materialul pe care îl folosesc în joc și îl vor mânui. La jocurile didactice care presupun mișcare ( “Caută -ți păpușa ,” ,” De – a gospodinele“ , “ Așează -mă la locul potrivit “ ,,” Anotimpurile“ etc. ) este nevo ie de spațiu mai mare pentru ca jocul să se poată desfășura în bune condiții.Pentru ca lucrul acesta să fie posibil ,educatoarea va strang e mobilierul într -o parte a sălii și va crea spați sufficient desfășurării jocului.Scăunelele se pot așeza pe aceeași latură lângă peretele care a fost strâns mobilierul ,pentru ca în partea opusă să se poată efectua amenajările necesare ,a maghetelor ,a păpușilor ,a materialului didactic pentru gospodine etc. Așezarea în system linear a măsuțelor și scăunelelor ,ca la șc oală ,la unele jocuri didactice face mai facilă supravegherea de către educatoare a copiilor, ducând la o dasfășurare mai bună a jocului. O altă sarcină importantă a educatoarei o constituie adunarea copiilor și așezarea lor la locuri ,iar pentru aceasta ea poate să scoată copiii din grupă înainte de aranjarea mobilierului ,iar în cazul în care nu are unde ,să asigure in sala de grupă un anumit spațiu pentru reorganizare și recreere. În organizarea activității se urmărește de către educatoar e pregătirea materialului didactic necesar desfășurării jocului didactic propus spre realizare,se distribuie pe măsuțele copiilor ,pe măsuța educatoarei ,pe stativ sau pe tablă.În aranjarea mobilierului educatoarea poate cere ajutor copiilor din grupă sau copilului de serviciu. Etapa captării atenției poate fi realizată cu ajutorul unor versuri .ghicitori ,cântece ,povestioare scurte ,convorbiri acestea putându -se realiza în funcție de tema jocului didactic.Jocul didactic “Al cui este ‘ la grupa mi jlocie ,are ca sarcină didactică denumirea puiului de animal care poate fi reprezentat printr -o imagine intuit sau se poate cere prezenterea puiului și numirea animalului căruia îi aparține .Captarea atenției se poate realiza fie prin ghicitori referitoare la tema pusă în joc ,fie direct ,fie printr -o scurtă convorbire între educatoare și copii despre activitățile realizate până in present care au legătură cu subiectul propus și o scurtă reactualizare a cunoștințelor. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 30 Un exemplu poate fi jocul ‘’Ce -a găsit iepurașul ? ‘’care se poate realiza cu grupa de 3 -4 ani ,în acest joc se poate povesti de către educatoare că a venit în grădiniță un iepuraș -jucărie în vizită și a găsit în sala de joc câteva jucării care i -au plăcut mult .Le -a pus într -un săculeț ș i a venit să le arate copiilor .Educatoarea prezintă iepurașul și arată săculețul copiilor și anunță jocul pe care îl vor desfășura în continuare. Actualizarea cunoștințelor se poate realiza prin prezentarea unor siluete de animale desenate și puii l or pe care copiii trebuie să le denumească și educatoarea le pune întrebări legate de animal : Ce fel de animal este,domestic sau sălbatic?,Unde trăiește ?,Cu ce se hrănește? Întrebările se pun ș i în funcție de ce grupă este ,de particularitățile de vârstă și de cunoștințele învățate până în present. Enunțarea obiectivelor se realizează prin anunțarea temei de către educatoare cum ar fi : Astăzi vom juca un joc didactic care se numește “ Al cui este ?“.Vor fi puși 2 -3 copii să repete titlul pe urmă vor fi familiarizați cu materialul didactic pregătit de educatoare .Acesta poate fi pus în plicuri ,fiind pus în fiecare plic un pui de animal cunoscut și copiii vor fi anunțați că se vor juca împreu nă cu educatoarea cu animalele pe care aceasta le -a adus pentru a cunoaște aceste animale și puii lor. Dirijarea învățării are ca faze principale : explicarea și învățarea jocului ,jocul de probă ,descrierea acțiunilor jocului ,indicații cu privire la folosirea materialului,precizarea sarcinilor copiilor , formarea clară a regulilor jocului ,ezecutare jocului cu întreaga grupă de copii,complicarea jocului, evaluarea activității și încheierea activității . La explicarea și învățarea jocului educatoarea le explică și le demonstrează copiilor felul în car e se va desfășura jocul.Ea poate recita copiilor o poezioară sub formă de ghicitoare iar când le expli că copiilor regulile jocului va fi nevoie să se exprime accesibil .Copilul este poftit să răspundă și v a privi imaginea din plicul său spunănd numele puiu lui și animalului adult ,așezându -l apoi pe panoul din fața grupei spunând:” Puiul găsit în plicul meu se numește vițel .Mama lui se numește vacă și face muu!“O sarcină importantă ce îi revine educatoarei în conducerea jocului este explicarea jocului did actic la nivelul de înțelegere al copilului ,ier în explicațiile pe care le dă ea trebuie să facă bine înțelese acțiunea jocului și regulile care îl reglementează. Pentru explicarea jocului ,metodele și procedeele la care se recurge de către educato are ,acestea trebuie să se facă înțelese de la caz la caz,după natura și complexitatea lui ca și după posibilitat ea de înțelegere a grupei.În acest caz metodele cel mai des folosite sunt explicația și demonstrația ,cu ajotorul lor se arată în amănunt de c ătre educatoare felul cum decurge acțiunea jocului și regulile Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 31 care trebuie respectate.În unele jocuri cu acțiune mai complicată se poate eșalona explicașia de căt re educatoare să o facă în mai multe etape ,alegând să prezinte mai multe reguli chiar și în timpul desfășurării jocului Indiferent de grupa la care se face explicația și felul în care decurge ,ea trebuie să cuprindă : descrierea acțiunii jocului ,indicații cu privire la folosirea materialului ,precizarea sarcinilor c opiilor ,formarea clar ă a regulilor jocului și a rezultatului urmărit.Educatoare trebuie să se asigure dacă toți copiii și -au însușit correct regulile ,dându -și seama de lucrul acesta încă din timpul explicației și ia măsuri în consecință .Jocul este necesar să se realizeze în variant explicată a sarcinii didactice precizate urmărindu -se o exprimare clară ,în propoziții, coerentă ,cu sens logic,iar educatoarea trebuie să atragă în joc întreaga grupă de copii. În executarea jocului cu întreaga grupă de copii care are loc sub conducerea educatoarei trebuie să se urmărească mai multe probleme : respecterea regililor ,îndeplinirea acțiunilor în succesiunea data ,reamintirea regulilor atunci când este navoie ,îndeplinirea corectă a sarcinilor didactice ,atragerea în joc a tutu ror copiilor ,sprijinirea acelora care nu reușesc să efectueze correct sarcina ,asigurarea unui ritm vioi de joc și a unei atmosfere corespunzătoare lui.În conducerea jocului educatoarea trebuie să urmărească îndeplinirea sarcinilor în succesiunea dată ,d e către copii.Sau întâmplat mai multe cazuri când copiii trec peste unele acțiuni din nerăbderea de a mânui mai repede materialul pus la dispoziția lor de către educatoare și se joacă cu el mai mult timp uitând de reguli,iar la asemenea abateri educatoare a trebuie să intervină. Urmărirea felului cum rezolvă copiii sarcina didactică depinde de specificul fiecărui joc .În unele cazuri în care copilul trebuie să aducă un material didactic la masa educatoarei este de ajun ca educatoarea să observe cu at enție modul cum au rezolvat practice sarcina și să intervină în joc numai în situația în care nu au rezolvat -o bine. Educatoarea are sarcina să urmărească toți copiii pentru ca aceștia să -și resolve correct sarcina didactică .Toată atenția trabui e acordată în prima etapă a desfășurării jocului ,daccă este urmărit de la început ca sarcinile să fie respectate activitatea se desfășoară fără dificultăți și nu este nev oie să se întrerupă jocul pentru a reglementa situația .Educatoarea trebuie să -și do zeze la maxim intervențiile pentru ca să nu piardă intensitatea jocului și cursul lui și atunci copiii îl urmăresc cu interes. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 32 Este foarte important ca ,copiii timizi să fie stimulati și cei retrași și să le fie date sarcini attractive în joc care să -I poată activiza .De altfel este foarte important ca în timpul jocului educatoarea să țină cont de stabilizarea unor relații corespunzătoare între copii,aceștea sunt întrebați și să urmărească răspunsul colegilor să nu repete ceea ce s -a mai spus. O fază importantă o constituie și complicarea jocului în care se realizează o altă variantă de joc ,exemplul poate pornii de la jocul amintit mai sus “Al cui este ? “.Educatoarea denumește puiul (mielul) arătând imaginea animalului pe care îl ghicesc copi ii.După această fază le cere copiilor să caute pe machetă animalul și să așeze puiul lângă mama lui imitând onomatopeea.Următoarea variantă este prezentarea unor ghicitori sau strofe din poeziile învățate despre animalele implicate în joc unde se va proced a ca și în celelalte variante prezentate utilizându -se cazul genitiv. Faza finală ,evaluarea activității , se poate realiza în exemplul prezentat solicitându -i pe copii să-și aleagă câte un pui sau un animal îndrăgit ș să mânuiască animalele sub for ma unui teatru de păpuși imitând onomatopeele și pronunțându -le numele.După această fază educatoarea va face aprecieri vis -a-vis de modul cum s -au jucat copiii și cât de bine au mânuit materialul didactic.La încheiere vor fi apreciați și evidențiați copiii care au răspuns bine și au fost activi la activitate. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 33 CAP.III. VALOAREA INSTRUCTIV – EDUCATIVĂ A JOCULUI DIDACTIC. 3.1.Raportul dintre jocul didactic și celelalte jocuri O deosebire importantă care îl deosebește pe jocul didacti c de alte jocuri este aceea că el este creat de pedagog , iar specificul lui constă în faptul că îi este subordonat în sensul că intră în f ondul mijloacelor sale pedagogice . Diferența dintre jocul didactic și alte jocuri este că acesta se desfășoară după niște reguli și sub îndrumarea judicioasă a educatoarei.Prin influența pe care o exercită asupra celor mai profunde laturi ale personalității copilului ,jocul didactic ocupă locul c el mai important între mijloacele instructiv educative ,având un rol import ant în formarea unei gândiri corecte. Deș((i rolul jocului didactic este mai puțin însemnat în transmiterea noilor cunoștințe ,el rezolvă prin conținutul său o mare parte din problemele educației intelectuale și are o participare largă în precizarea ,adâncirea consolidarea verificarea și sistematizarea cunoștințelor.Importanța și valoarea jocului didactic nu se oprește numai la cele precizate mai sus ,el având o contribuție importantă în stimularea proceselor psihice ,iar cele mai multe jocuri didac tice au în sfera lor valoroase exerciții senzoriale și de memorare.Prin acest fapt jocurile didactice influențează activitatea tuturor analizatorilor,Un exemplu în acest sens poate fi luat jocul „Spune cine face așa ?”,în acest caz jocul didactic contribui e la dezvoltarea sensibilității auditive ,vizuale și tactile.În jocul “ Ghicește ce – ai gustat ?“,accentual cade pe perfecționarea sensibilității olfactive și gustative.Pentru jocurile de tip : “ Ce am schimbat “, “ Spune –mi ce lipsește ?“ , este impo rtantă antrenarea și solicitarea copiilor la reținarea felului obiectelor și așezarea lor ,pentru a putea a răta apoi modificarea efectuată de conducătorul jocului ,lucru care duce cu siguranță la dezvoltarea memoriei voluntare. În multe cazuri jocul didactic solicită într -o mare măsură activitatea gândirii ,astef copiii trebuie să deosebească obiectele mari de cele mici ,pe cele lungi de cele scurte ,să le compare în funcție de formă ,de culoarea lor ,altele îi pun pe copii să clasifice după anotimp ,clasificarea unor animale după mediul în care trăiesc etc. În aceste situații copiii sunt puși să facă generalizări și abstractizări. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 34 În paralel cu dezvoltarea gândirii ,jocul didactic participă și la dezvoltarea limbajului ,astfel pe lângă alte jocuri se planifică și unele jocuri special ,care ajută la îmbunătățirea pronunțării unor consoane mai greu de rostit pentru copii cum ar fi : r ,h ,c , m ,s , ș , t , ț sau a unor grupuri consoane.O altă categorie de jocuri didactice ajută la rezolvare a unor probleme mai complexe ,vis – a –vis de formarea unor reprezentări generale și noțiuni ca : animale domestic ,sălbatice ,îmbrăcăminte ,încălțăminte ,veselă ,mobilier etc.O contribuție în sens larg a jocurilor didactice o au cele care obijnuiesc copi ii cu folosirea unor diferite construcții gramaticale ,mai précis cu formarea pluralului substantivelor ,eu spun una tu spui multe ,cu acordul corect între predicat și subiect ( Răspunde repede și bine ) ,cu folosirea unor fraze care au în conținutul lo r propoziții subordinate cauzale sau temporale cum ar fi în jocul “ Când se întâmplă ? “ . În jocurile didactice se menține trează atenția copiiilor iar acțiunea de joc dacă are un character distractiv favorizează apariția și menținerea atenției în mod spontan .Acest fapt duce la economisirea energiei nervoase , folosind în activizarea gândirii.Jocurile didactice au un rol și o importanță deosebită în bazele formării unei gândiri clare ,sistematice ,a unei minți bine organizat e ,a capacității de a înțelege lucrurile ,de a le folosi în conformitate cu semnificația și utilitatea lor ,formându -se4 treptat prin intermediul unor mijloace variate. Multe jocuri didactice participă direct sau indirect la educarea emoțiilor ,a trăsăturilor de voință și caracter ,a sentimentelor morale ,stimulând cinstea ,răbdarea , spiritual critic și autocri tic și stăpânirea de sine .Pe lângă toate acestea ,jocul didactic mai are un rol important și în închega rea colectivului ,formând totodată disciplina conști entă,copilul fiind obligat să respecte initiative colegilor săi ,să le recunoască meritele ,sî le aprecieze munca ,respectând rdgulile jocului. Un rol important al jocului didactic este acela care ajută la dezvoltarea spiritului estetic al copilulu i ,acesta mânuind diferite material care sunt realizate artistic și făcând aprecieri asupra lor ,învață să aprecieze frumosul ,dezvoltându – și simțul estetic.În consecință ,jocul didactic este activitatea cea mai firească ,care cu siguranță corespunde cer ințelor de dezvoltare a copilului ,tendințelor lui de a fi în contact cu alți copii și cu adulții ,de a percepe active ,de a oglindi ș i a înțelege lumea înconjurătoare .Este permanentă și directă ,de o intensitate mare ,influența jocului didactic asupra c omportării copilului în colectivitate ,asupra caracterului și disciplinei. Jocul didactic antrenează intens copilul în stimularea și exercitarea vorbirii în direcția propusă ,fără ca el să conștientizeze acest efort ,iar prin intermediul jocului se fixează și se Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 35 activează vocabularul copiilor ,se îmbunătățește pronunția ,se formează noțiuni și se însușesc construcții gramaticale.Contribuția jocului didactic la îmbogățirea lexicului ,sub aspectul achiziționării de noi cuvinte ajută la scumularea de noi substantive commune care denumesc obiecte ,fenomene ,principalele părți ale corpului ,obiecte de igienă personală ,îmbrăcăminte, încălțăminte ,alimente etc. La grupele mari se va acorda prioritate cuvintelor care exprimă aspe ct comportamental e ,stări affective ,norme de comportare ,sentimente etc. Pentru a -și adduce aportul la dezvoltarea copiilor prin intermediul jocurilor didactice ,este important ca educatoarea să țină seama de particularitîțile specific ale jocurilor la grupele preșcolare și să fie preocupată de complicarea gradate a sarcinilor didactice ale jocului pentru a nu întârzia sau stagna dezvoltarea copiilor .Cu siguranță este foarte impotant ca educatoarea să asigure preșcolarilor o cât mai mare posibilitate de mișcare pentru că ,cu ajutorul mișcărilor se poate reda tot ceea ce este reprezentet în ilustrații ,iar acțiunea trebuie să fie legată întotdeaun a de cuvânt.Regulile jocului .fiind însușite mai greu ,vor fi communicate copiilor succesiv și alternativ e cu demonstrarea acțiunilor de joc . La grupa mare jocurile didactice ajung la un nuvel mai înalt de dezvoltare ,copiilor plăcându – le mai ales jocurile în care își pot manifesta spiritual de observație ,concentrarea atenției ,preze nța de spirit ,jude cata ageră ,priceperea de a combina ,promptitudinea în răspunsuri etc. Semnificativ este faptul că preșcolarii mari nu ocolesc ,ci prefer sarcinile care le solicit eforturi intelectua le și din ce sunt mai complicate li se par mai interesante.Ei manifestă interes și pentru jucăriile mai complicate și care manifestă interes ,cerând îndemânare și prudență . 3.2. Locul jocului didactic în cadrul activită ții instructiv – educative din grădini ță. Dacă facem compara ție între jocul didactic și activitat ea de învățare, ajungem la concluzia că că el conține elemente din ambele categorii de activități. In cadrul jocului didactic, copilul preșcolar dispune de totală independență, libertatea lui mergând la autoorganizarea și conducerea jocului. Su nt jocuri a căror organizare și desfășurare sub îndrumarea educatoarei se produce sub conducerea unuia din membrii grupului. – Jocul didactic lasă loc pentru inițiativă și creativitate totală din partea copiilor preșcolari. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 36 – Jocul dida ctic conține elemente de joc (așteptarea, surpriza, competiția ș.a.), care produc atmosfera plăcută a acestei activități. În încheierea jocului didactic, se face o evaluare stimulativă, fără a se aprecia cu note sau calificative. Activitatea de învățare solicită un efort intelectual, ca fiind omuncă intelectuală. Organizarea activității de învățare impune o disciplină riguroasă, iar aprecierea rezultatelor obținute apeleză la responsabilitatea elevilor. Conținând eleme nte din ambele categorii de activitate, jocul didactic servește ca punte de legătură între grădiniță și școala primară, având rolul de tranziție de la joc la activitatea de înv ățare. De aceea, jocul didactic este forma fundamentală de organizare a activită ții instructiv – educative din grădinița de copii. Numeroase jocuri didactice organizează procesul perceperii analitico -sintetice a însu șirilor caracteristice ale obiectelor . Situa țiile concrete ale jocului solicit ă copilului o alegere a obiectelo r care poate fi împăr țită după mărime ,culoare ,formă și ajut ă cpilul să găsească asemănările și deosebirile dintre ele .Un exemplu poate fi acela că în desfă șurarea jocurilor cu loto ,mosaic ,domino etc.copilul analizează obiectele ,face diferen ță între f igurile geometrice și diferențiaz ă culorile complementare și principale.Cu aceast ă ocazie ele înva ță și denumirea lor. Percep ția spațiului se dezvolt ă cel mai mult prin jocurile în care pre școlarul așaz ă împreună figurile sau construie ște ceva .Pe această cale se familiarizează cu raporturile spa țiale dintre obiecte : sus-jos,în fa ță ,în spate ,aproape – departe.Printre unele jocuri pre școlarul învaț ă formele și dimensiunile obiectelor. Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instrui re și educarea preșcolarilor ,pentru c ă rezolvă într -o formă cu totul adecvată vârstei sarcinile instructive ,complexe ,programate în grădini ță . Prin introducera jocului didactic ca mijloc de bază în activitatea de educare a limbajului și activită ți matematice ,se realizeaz ă una dintre cele mai importante cerin țe ale educației preșcolare și anume de a -i învă ța pe copii foarte multe lucruri ,dar nu prin metode de școal ă ci prin joc. În compare ție cu alte jocuri ,jocul didactic este creat de p edagog ,este orientat și subordonat îndeplinirii sarcinilor instructiv – educative intrând în fondul mijloacelor pedagogice ,fiind însu șit treptat de pre școlari și apoi preluat și prelucrat și integrat în activit ăți de c ătre copii. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 37 Jocurile didactic e sunt un mijloc eficient pentru realizarea sarcinilor educa ției morale a copiilor , contribuind cu acest prilej la dezvoltarea stăpânirii de sine ,autocontrolului ,spiritului de independen ță ,perseveren ței ,disciplinei conștiente .sociabilit ății și a mult or altor calită ți de voinț ă și trăsături de caracter. În dezvoltarea acestor calită ți un rol important îl au regulile jocului didactic ,deoarece copiii dacă î și însușesc aceste reguli ,învaț ă să le respecte ,înva ță să se stăpânească mai bine ,să -și frâneze dorin țele mai ales atunci când vin în contradicție cu conținutul jocului. Jocul didactic este o activitate ce se deosebe ște prin structura sa specific ă de celelalte activită ți cu con ținut asem ănător prin unitatea deplină înte ac țiunea de joc și sarcina didactic ă ,forma distractivă păstrându -se permanent.Fiind tipul de activitate prin care se urmăre ște sistematizarea ,consolidarea și fixarea cunoștințelor ,trebuie s ă ținem cont de faptul c ă jocul didactic se desfă șoară după activitatea de obse rvare ,lectură după imagini ,povestiri ,memorizări ,fiind necesar să se asigure legătura și continuitatea cu activit ățile care constituie rezerva de cunoștințe necesare jocului didactic . Jocurile didactice se pot desfasura atat in cadrul activitati lor obligatorii, cat si in afara lor, fiind repetat de catre copii, la initiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Sfera de utilizar e a jocului didactic este foarte larga, deoarece el poate fi practicat in orice moment din programul zil ei si po ate fi extins chiar si in viata de familie a copilului. Datorită conținutului său practic, jocul didactic se percepe ca cel mai eficient mijloc de activizare a întregii grupe de preșcolari, datorită formării deprinderilor practice elementare și d e muncă organizată, dezvoltând spiritul de echipă, de într ajutorare. Putem considera că jocurile constituie o adevărată școală de educație a conduitei, a fanteziei și imaginației. Ele formează atenția, spiritul de observație și redare (povestire), perseverență, îndemânarea, ordinea, abilitatea, perspicac itatea, promptitudinea, contribuind astfel la dezvoltarea și antrenarea capacităților fizice și intelectuale și a trăsăturilor de caracter. Dacă este folosit cu pricepere și cu tact pedagogic, jocul reușește să înlăture și să prevină rămânerea în ur mă la învățătură a preșcolarilor cu o înțelegere mai greoaie. Marii psihologi și pedagogi au acordat o importanță deosebită jocului în formarea și dezvoltarea copilului pentru viață. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 38 J. Chateau spunea despre copilărie că aceasta este “ucenicia necesară vârstei mature și nu putem ignora din această perioadă jocul – acest impuls irezistibil prin care copilul își modelează el singur propria statuie.” A. J, Makarenko afirma că ,,jocul îl pregătește pe copil pentru munca de mai târziu”, Ed. Claparede spunea că ,,jocul pregătește viitorul, satisfăcând necesitățile prezente.” Toate acestea ne întăresc convingerea că folosind jocul în procesul instructiv -educativ vom reuși să cunoa ștem mai u șor și mai bine personalitatea copiilor încă de la grupa mică ne va ajuta să construim mai ușor întregul edificiu al cunoașterii pe care preșcolarii să -l dobândească cu ușurință și plăcere. Datorită faptului că grădinița este instituția specializată în formarea fizică și intelectuală a copii lor, ea trebuie să cultive jocul și învățarea ca forme dominante de organizare a activității, prin care se clasifica și se lărgește orizontul vieții copilului și nu ca simple momente recreative. Copiii trebuie să învețe jucându -se căci jocul este act ivitatea prin care copilul cucerește încredere în forțele sale. De aceea învățarea apare frecvent în împletirea cu jocul la această vârst ă. În programul zilnic al preșcolarilor apar schimbări impuse de de ponderea pe care o are acum grădiniță, schimbări care nu diminuează însă dorința de joc ,astfel jocul rămâne o problemă majoră a întregii copilării. Valoarea educativă a jocurilor didactice constă și în dezvoltarea relațiilor reciproce corecte dintre copii. În strânsă legătură cu dezvoltarea gândirii, jocul didactic contribuie la dezvoltarea limbajului. În acest sens, în afară de jocurile didactice prin care se fixează, se precizează și se activizează vocabularul copiilor, se planifică și jocuri speciale, care ajută la îmbunătățirea pronunțăr ii unor consoane mai greu de rostit pentru preșcolari. Jocul didactic contribuie fie direct, fie indirect și la educarea emoțiilor, a sentimentelor morale și a trăsăturilor pozitive ale voinței și caracterului Jo cul didactic are un aport valoros la închega rea colectivului și la formarea disciplinei conștiente. În joc, copilul este obligat să respecte inițiativa colegilor lui, să le aprecieze munca și să le recunoască meritele; de asemenea, să respecte regulile jocului, să reacționeze în conformitate cu ele, să-și autoregleze propria activitate. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 39 Trebuie subliniat, de asemenea, influența pe care o au jocurile didactice în educarea estetică a copiilor. Mânuind diferite materiale artistic realizate, făcând aprecieri asupra lor, copiii învață să aprecieze frumosul, își dezvoltă gustul estetic. Multe dintre jocurile didactice ajută la dezvoltarea spiritului de independen ță .De pildă jocurile de tipul lotoului ,dominoului și altele.Pe m ăsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri ,el este pregătit să se jo ace și în mod independent.Acest fapt are o mare importanț ă în pregătirea copilului pentru școal ă unde va începe o muncă intelectuală independentă . O serie de jocuri didactice contribuie la precizarea vocabularului și totodat ă la activizarea vorbirii,fiind folosite în acest scop jocurile cu ajutorul cărora copiii memorează denumirea obiectelor și acțiunilor ,precizându -și înțelesul cuvintelor.Se consider ă că este important ca fixarea semnifica ției cuvintelor în memoria copiilor s ă fie asociată cu ac țiunile jocului,în felul acesta sensul cuvintelor se re ține mai bine.Aceste jocuri sunt folosite în egal ă măsură de educatoare și pentru educarea unei vorbiri corecte , gramaticale la copii. Știind că jocul este formă de organizare, metoda și procedeu, se pot folo si des metodele interactive, considerându -le jocuri cu multiple valente formativ -informative ce se răsfrâng asupra minții și personalității copilului. 3.3. Specificul jocului didactic. Elementele componente ale jocului didactic trăsăturile caracter istice, prin care își menține esența de joc și, în același timp, specificul său de activitate didactică se exprimă prin: conținutul jocului; sarcina didactică; elementele de joc (acțiunea de joc); regulile jocului. Este importantă existența întrepă trunderii și a interacțiunii acestor componente precum și păstrarea unui echilibru între sarcina didactică și elementele de joc. Ponderea mai mare a unei dint re aceste componente în defavoarea alteia poate duce la denaturarea jocului didactic sau la schimb area profilului acestuia.Este impoetant faptul ca educatoarea să cunoască exact modul de dozare a acestor componente, în așa fel încât, într -o activitate de acest gen, să nu predomine numai elementul de joc, deoarece riscă să transforme activitatea într -una pur distractivă, pierzându -și caracterul Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 40 instructiv și nu reușește să își atingă scopul și obiectivele operaționale. Jocul didactic în care elementul de joc este slab, accentul punându -se pe rezolvarea sarcinii instructive își pierde caracterul ludic, transformându -se în simple exerciții, în convorbiri sau convorbire după ilustrații. O multitudine a jocurilor didactice pentru dezvoltarea vorbirii desfășurate în grădinița de copii impune găsirea unor criterii de exemplificare a acestora. Astfel întâlnim : Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii prin care se urmărește formarea unei pronunțări clare, a unei vorbiri corecte din punct de vedere gramatical: Focul și Văntul, Cocoșul și Gâsca, Trenul și Vântul – la grupa mică; Ghicește ce spun eu?, Cu ce s unet începe cuvântul?, Cine spune mai departe?, Repetă ce spun eu – la grupa mijlocie; Îndreaptă greșeala, Cine spune mai multe cuvinte?, Să așezăm cartonașe – la grupa mare. Jocuri didactice pentru dezvoltarea gândire logice. La grupa mică: Ce daruri pute m oferi lui Radu?, Jocul culorilor; la grupa mijlocie: Găsește o poză la fel, Ce ne trebuie în casă? La grupa mare: Găsește ce se potrivește, Să facem cură țenie, Încercuiește numai ce ți se cere. Jocuri didactice pantru însușirea normelor de comportare ci vilizată. La grupa mică: Spune cum te nume ști?, La cine se afl ă păpu șa? La grupa mijlocie: De -a grădinița, Știți cine este?, Să pregătim masa pentru musafiri, E ziua mamei. La grupa mare: De -a poștașul, Cine a bătut la u șă? De -a circulația, De -a magazinul. Jocurile didactice mai pot fi clasificate și din punct de vedere al utilizării materialului didactic . a)Jocuri didactice cu material didactic; b)Jocuri didactice fără material didactic sau orale. Cunoașterea conținutului și a felurilor didactice le ajută pe educatoare să se orienteze cu ușurință în alegerea și în conducerea metodică a acestora. La grupa mare regulile jocului au un caracter mai generalizat în compara ție cu grupele precedente ,nemai fiind acum nevoie ca regulile să fie comunicate o d ată cu demonstrarea ac țiunilor .Preșcolarii mari sunt în stare s ă memoreze regula și să-și aminteasc ă de modalitatea aplicării ei în joc ,schimbându -se și atitudinea copiilor faț ă de reguli.Pre școlarii mari st ăpânesc mai bine regulile ,pretind respectarea lor fără abatere și li se supun cu mai mult ă rigurozutate.De multe ori când se observă vreo încălcare a regulilor ,to ți copiii protesteaz ă. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 41 Față de grupele precedente ,interesul copiilor mari pentru rezultatul jocului cre ște ,iar acest lucru se vede .Pe de o parte ,din nemul țumirea pe care o manifest ă copiii atunci când nu ajung la rezultatele dorite ,iar pe de altă parte din bucuria pe care o manifestă când izbutesc în joc. La grădini ță , cu deosebire la grupa mare, când copilului i se solicită și i se antrenează susținut spre dezvoltare procesele psihice (semzoriale) și procesele cognitive (superioare), precum și alte procese reglatorii, în vederea formării sale ca ființă umană cu personalitate, , comunicarea devine procesul primar și esențial de cunoaștere, de achiziție (însușire) de informații. La nivelul grupelor mari din grădiniță se intensifică activitățile antrenarea activită ților gândirii gândirii și comunicării, pe de o parte datorită unui factor intern – accelerarea naturală al dezvoltării copilului – corespunzătoare stadiului evidențiat de j. Piaget ca fiind cel operațional, în care procesul este accentuat, accelerat, intensificat, iar pe de altă parte, datorită cerințelor unui factor exter n – necesitățile de raportare la sistemul social, adică trecerea către și în mediul școlar de învățământ. Pentru a face față acestor evoluții de dezvoltare și integare a copilului, fără a avea un impact emoțional negativ asupra sa, grădinița prevede numeroase obiective și conținuturi specifice fiecărui nivel de vârstă, în parte, pa care educatoarele, le folosesc ca vectori în activitățile pe care la desfășurăm cu copiii. La vârsta preșcolară trebuie avut în atenție dezvoltarea comunicării verbale și a limbajului corpora l al copiilor, prin antrenarea gândi rii. Trebuie arătat , în primul rând, ce înseamnă ca pre școlarul s ă nu dobândească deprinderile de comunicare sau ce implică aceasta: la nivelul comportamental se manifestă o formă de timiditate, care îl împiedică pe copil să stabilească relații cu colegi i săi în activitățile comune; copilul se manifestă circumspect, reținut, fiind perceput de colegii săi ca fii nd inapt. Inapt în stabilirea relațiilor de prietenie, de colaborare, inapt în participarea la jocuri ș i activități, în a face și a realiza alături de ei scopurile impuse sau propuse. O consecință a unei atare perecepții exterioare a sa este rejectarea din colectiv, prin izolare. Această situație duce la sentimente de frustare, care nu se împacă cu adaptare socială și școlară și, mai departe, event ualul eșec școlar sau manifestări de agresivitate. Pentru dezvoltarea gândirii, pe lângă jocurile care servesc și dezvoltările verbale, se aplică jocuri matematice și logice, insistând pe desfășurarea celor care solicită atenția și concentrarea. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 42 3.4. Valen țe formative ale jocului didactic . În fiecare proces de însușire a unor cunoștinte (receptare și fixare) se activează o serie de procese psihice (atenție, memorie, gândire etc.) fără de care însăși însușirea n -ar putea avea loc. Cu toate acestea , aceste procese psihice variate se pot dezvolta, într -o măsură mult mai mare și într -un ritm mult mai rapid, dacă se folosesc mijloacele care li se adresează în mod special sau activitățil e în care se cere atenția să fie îndreptată cu precă dere asupra lor. Cele mai cunoscute activită ți care se pretează în cea mai mare măsură la atingerea acestui scop sunt jocurile, în general, și cele didacti ce , în special. În jocurile didactice pot fi întrunite aspectul cognitiv, cu cel formativ – în doze foarte variate – ceea ce oferă educatoarei educatoarei posibilitatea să acorde prioritate fie unui aspect, fie celuilalt sau să le îmbine în proporții oarecum egale. Acestea au o latură importantă și anume avantajul că se pot adresa – în funcție de necesi tăți – unui singur copil, unui grup de copii sau unei grupe întregi din grădiniță, că se pot utiliza în etapa activităților alese sau în etapa activități lor obligatorii. În jocul didactic „Cine trebuie să plece?” pe lângă latura cognitivă cu car acter de fixare (folosirea unor cunoștințe dobândite anterior), apare deosebit de accentuată latura formativă putându -se urmării posibilitatea adaptării jocului didactic la cerin țele procesului de înv ățământ care se desfă șoară într -un anumit loc sau moment cu câ țiva copii sau cu toat ă grupa. Acest joc se poate introduce și la preșcolarii mai mari,deși este mai potrivit vârstei de 5 ani ,putând fi utilizat și de copiii de 4 ani. Acest joc constă în expunerea pe pe stativ, pe tabla magnetică sau chiar pe ma să a unor figurine (siluete decupate și pictate) reprezentând personajele principale și elementele importante (plante, lucruri, animale) dintr -o poveste . Între figurine trebuie să se păstreze oarecare proporție. Figurinele nu vor fi la fel de mari cele ce reprezintă adulți deosebindu -se de cele ce reprezintă copii sau cele ce reprezintă insecte sau alte animale mici .Ele trebuie să reprezinte toa te personajele principale din poveste ,astfel îi ajută pe copii să o recunoască. Este bine să fie men ționate și arătate și accesoriile care îi determin ă pe copii să recunoască povestea ,dar se vor folosii numai cele necesare recunoa șterii ei. accesoriile caracteristice care contribuie la recunoașterea poveștii. Dacă vor fi expuse și elemente secundare sau personaje secundare ,acestea vor duce la distragerea aten ției copiilor și iar încurca derutându -i spre lucruri neesen țiale. De exemplu, din povestea „Punguța cu doi bani ” vor figura: cocoșul ,boierul ,fântâna Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 43 ,cuptorul ,visteria cu bani ,cireada ,nu vor fi expuse drumul,casa unde era cuptorul ,vistierul ,acestea fiind elemente neesen țiale pentru cunoașterea poveștii. În povestea „Motanul înc ălțat” vor apărea motanul (încălțat și cu pășărie cu pene), stăpânul sau (îmbrăcat sărăcăcios), împăratul, fiic a lui, capcaunul. Nu vor figura: frații băiatului, suita împăratului, caleașca, secerătorii etc. care constituie personaje și accesorii nesugestive. În basmul „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici” ca personaje reprezentative vor fi expuse : Alba ca Zăpada, ma ma vitregă cu oglinda în mână, vânătorul, piticii. Nu vor apărea: împăratul, mama Albei ca Zăpada, prințul care au roluri secundare în poveste nefiind necesar să apară nici baba (mama vitregă în diferite ipostaze) care deși deține roluri principale nu mai este necesară pentru necunoașterea poveștii. În timp ce se expune povestea se poate introduce printre personajele pove știi și un personaj din alt basm ,urmând ca ,copiii să îl recunoască și să spună din ce poveste este ,pe urmă să -l elimine. Ace sta trebuie să fie astfel ales încât să sugereze neaparat povestea din care face parte. Iar la alegere trebuie să se țină cont de faptul că acest personaj să nu fie personaj principal în mai multe pove ști ,acest lucru derutându -l pe copil . De exemplu, di n povestea „Motanul încălțat” va fi ales chiar motanul cu pălărie cu pene și încălțat cu cizme ,pentru că dacă va fi ale împăratul acesta se va confunda cu al ți împ ărați din alte povești. Dacă povestea nu cuprinde un astfel de personaj se alege ace la care întovărășit de unul sau mai multe accesorii să poată fi situat numai într -o anumită poveste. Astfel, din basmel „Cenușăreasa” va putea fi ales feciorul de împărat cu pantoful în mână. În nici un caz nu va fi aleasă Cenușăreasa deoarece ar putea fi confundată cu alte personaje reprezentând fie fete sărace (de pildă, fata moșului), fie zâne (când este îmbrăcată pentru bal), din povestea „Puf alb și Puf gri” va fi ales numai iepurașul cu borcanul de dulceață. În cazul în care nu se poate alege u n personaj nici în aceste condiții, se va alege un grup de personaje care vor fi reprezentate împreună. De exemplu, Albă ca zăpada și cei șapte pitici sau Albă ca Zăpada și împărăteasa transformată în negustoreasă, întinzându -i un măr sau Albă ce Zăpada și vânătorul. În situașia aceasta poate fi vorba chiar de introducerea unei scene caracteristice numai unei povești prin care aceasta va fi recunoscută. Se recomandă ca îmbrăcămintea, accesoriile și atitudinile personajelor din ambele povești să fie astfel alese încât să constituie caracteristici ale poveștii respective. De exemplu, vulpea din poves tea „Ursul păcălit de vulpe” să aibă în bot un pește, iepurașul din povestea „Puf alb și Puf gri” să fie Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 44 surprins trăgând borcanul cu dulceață sau plângând mânjit cu dulceață sau plângând mânjit cu dulceață și borcanul spart pe jos, iepurașul din povestea „Căsuța vulpii și căsuța iepurașului” va f i reprezentat plângând lângă o buturugă. Este important ca intr -o activitate să fie folosit un personaj (s au grup) iar în alta, alt personaj (sau grup de personaje) din aceeași poveste, pentru a se cere copiilor recunoașterea acesteia în moduri variate de reprezentări a ei. Aceste figurine pot fi introduse printre personajele aceleiași povești cu care cea de -a doua a fost combinată anterior sau printre personajele altei povești. Combinațiile pot fi extrem de variate. De exemplu, motanul încălțat poate fi introdus în grupul de figurine ce reprezintă povestea „Turtița”, fie în grupul reprezentând poveste a „Fata moșului și fata babei”. În alte ședințe, printre figurinele poveștilor amintite mai sus mai pot figura și alte perso naje, de pildă, moșul cu căruța cu pești din povestea „Ursul păcălit de vulpe” sau din același basm poate fi aleasă vulpea cu un peș te în bot sau ursul stând cu coada în lac. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 45 Cap.IV ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN ÎMBOGĂ ȚIREA VOCABULARULUI LA VÂRSTA PRE ȘCOLAR Ă 4.1.Jocul didactic și specificul activităților de dezvoltare a limbajului . Jocul antrenează intens copil ul în exercitarea și stimularea vorbirii în direcția propus ă ,fără ca el să con știentizeze acest efort.Cu ajutorul jocului didactic se activeaz ă și se fixeaz ă vocabularul copiilor ,se formează no țiuni ,se dezvolt ă pronun ția și se însușesc pronunții gramati cale . Se pot desfă șura diferite jocuri didactice pentru dezvoltarea vocabularului cu substantive proprii care să denumească numele copiilor ,al fra ților al p ărinților ,apoi nume de localit ăți importante ,ale unor personalită ți istorice ,jocuri pre cum :” Unde a sosit scrisoarea ?”,”La cine s -a oprit jucăria” ,”Familia mea “. Majoritatea jocurilor didactice sunt menite să dezvolte lexicul copiilor cu substantive commune care denumesc fenomene,obiecte ,păr ți ale corpului ,obiecte de îmbr ăcămi nte ,încăl țăminte,alimente ,fenomene ale naturii etc. În cadrul jocurilor didactice cea mai mare pondere o dețin metodele de învățare prin acțiune efectivă (joacă), acțiunea, mișcarea fiind elementele specifice jocului. În aplicarea metodologiei d idactice se are permanent în vedere atât factori obiectivi, care țin de natura finalității, de logica și specificul activității desfășurate, de legitățile actului învățării , cât și factori subiectivi: psihologia și nivelul grupei, particularitățile de vârs tă și individuale ale preșcolarilor. Raportul dintre principiile învățământului și metodologia didactică, dinamica acestor categorii pedagogice, atât în plan teoretic, cât și practic, sunt condiționate de înțelegerea caracterului ite rativ al predăr ii și învățării. Întrepătrunderea între principii, metode și forme de organizare este evidentă. Orice formă de activitate a cuplului educatoare -preșcolar este „o înmănunchere de metode și procedee, reprezentând în același timp și câmp de acțiune a principiilor didactice” (M. Ionescu ). La însușirea temeinică a cunoștințelor participă atât factori externi, cât și interni. Factorii externi, după R. Iagne, sunt încorporați în principiile sistematizării și continuității și însușirii Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 46 temeinice a cunoțtințelor, cei interni vizează stările interne care devin posinbile pentru reactualizarea cunoștințelor, în memoria copilului, a materialului însușit anterior (cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini). Având în vedere aceste principii am planificat jocurile didactice și jocurile -exercițiu în așa fel încât o predare să fie urmată de un joc de fixare și apoi consolihdare a cunoștințelor predate. Fixa rea cunoștințelor însușite a fost desfășurată de fiecare dată sub altă formă, pentru evitarea monotoniei. În timp ce se desfă șoară jocul trebuie să căutăm să trezim trebuințe, interes pentru joc (anunțarea subiectului, prezentarea materialului stimul, anunțarea obiectivelor și motivarea acestora). Dacă se procedează astfel copilul este int eresat de cunoa ștere ,de c ăutare și de g ăsire a unor soluții de natură să -l satisfacă. Ținându -se cont de faptul că una dintre principalele trebuințe ale copilului este jocul, trebuie găsit mijlocul de a -l face să considere orice sarcină pe care trebuie s- o urmaze este un joc.totodată să se stabilească o deplină concordanță între trebuință, dorință inte rnă și exteriorizare. Copilul care se joacă, care cunoaște precis motivația și sarcinile jocului nu are din punct de vedere subiectiv, impresia de oboseală sau aceea de stare de apatie. Oboseala, cauzată de joc, îi apare ca o activitate plină de plăcere, pe care o depune bucuros. Este ceea ce numea Karl Buhlea „plăcerea funcțională” care acționează în joc. Jocul didactic î și aduce contribuția la îmbogă țirea lexicului copiilor și cu diferite adjective cum ar fi : însu șiri privind culoarea ,însușiri gustetive ,raporturi dimensionale însușiri olfactive ,sau diferite calită ți morale.Un exemplu în acest caz poate fi jocul „ Ce știm despre el” sau ‚ ”Găse ște obiectul potrivit „ . Jocurile didactice î și aduc contribuția din plin la îmbog ățirea lexicului ,sub aspectul achizi ționării de noi cuvinte . Se pot utiliza jocuri care pot opera cu antonime cum ar fi: “Răspunde repede și bine ”, omonime “La televizor ”,sinonime “Cum este ?”. O deosebită eficien ță o au jocurile didatice prin care se urmăre ște folosirea corect ă a pronumelui ( Cine ți-a cântat cântecelul?),a numeralelor cardinal și ordinale ,( “ Te rog s ă-mi dai” ,”A câta jucărie lip sește?” ), a cuvintelor care denumesc acțiuni ( “Cine este și ce face ?” ). O importan ță deosebită o au jocurile din categoria celor care urmăresc aspect ale structurii gramaticale cum ar fi : reprezentarea propozi ției ,discriminarea cuvintelor ,d espăr țirea cuvintelor în silabe și precizarea sunetelor. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 47 La vârsta preșcolară, cu deosebire la grupa mare, când copilului i se solicită și i se antrenează susținut spre dezvoltare procesele psihice (semzoriale) și procesele cognitive (superioare), p recum și alte procese reglatorii, în vederea formării sale ca ființă umană cu personalitate, capabilă să f acă față sistemului social în care să -și găsească locul și să funcționeze corect, comunicarea devine procesul primar și esențial de cunoaștere, de ach iziție (însușire) de informații. La nivelul grupelor mari din grădiniță se intensifică activitățile de antreanare a gândirii și comunicării, datorită unui factor intern – accelerarea naturală al dezvoltării copilului – corespunzătoare stadiului ev idențiat de j. Piaget ca fiind cel operațional, în care procesul este accentuat, accelerat, intensificat. Jocul didactic contribuie atât la îmbogă țirea vocabulurului ,activizarea și exersarea lui ,cât și la însu șirea unei exprim ări clare,coerente, corecte din punct de vedere gramatical. 4.2 – Dezvoltarea comunicării și a gândirii prin jocuri didactice . În grădini ță , cu deosebire la grupa mare, când copilului i se antrenează susținut spre dezvoltare procesele psihice (semzoriale) și procesele cognitive (superioare), precum și alte procese reglatorii, pentru formarea sa ca ca ființă umană cu personalitate, aptă să facă față sistemului s ocial în care să -și găsească locul și să funcționeze corect, comunicarea devine procesul primar și esențial de cunoaștere, de achiziție (însușire) de informații. La grupelor mari din grădiniță se intensifică activitățile de antreanare a gândirii și comunicării, pe de o parte datorită unui factor intern – accelerarea naturală al dezvoltării c opilului – corespunzătoare stadiului evidențiat de j. Piaget ca fiind cel operațional, în care procesul este accentuat, accelerat, intensificat, iar pe de altă parte, datorită cerințelor unui factor extern – necesitățile de raportare la sistemul social, ad ică trecerea către și în mediul școlar de învățământ. Pentru a rezista acestor evoluții de dezvoltare și integare a copilului, fără a avea un impact emoțional negativ asupra sa, grădinița prevede numeroase obiective și conținuturi specifice fiecăr ui nivel de vârstă, în parte, educatoarele, le folosesc ca vectori în activitățile pe care la desfășoa ră cu copiii. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 48 La pre școlaritate se are în vedere dezvoltarea comunic ării verbale și a limbajului corporal al copiilor, prin antrenarea gândirii . Trebuie scos în eviden ță faptul că , în primul rând, ce înseamnă nedobândirea deprinderilor de comunicare sau ce implică aceasta: la nivelul comportamental se manifestă o formă de timiditate, care îl împiedică pe copil să stabilească relații cu colegii s ăi în activitățile comune; copilul se manifestă circumspect, reținut, fiind perceput de colegii săi ca fii nd inapt. Atât copilul are de suferit, cât și familia sa, și trebuie subliniat faptul că o colaborare b ună cu familia, în care dialogul informează rec iproc părțile despre comportamentul copilului, ori în care exersarea sau extinderea activităților din grădiniță sunt preluate și continuate acasă, condtituie o premisă de normalitate sau normalizare a cazului. Pe de altă parte, copilul izolat în co lectiv, chiar dacă are un fond psihic solid ori, prin gândire, reușește să cântărească cât de cât situația și să o evalueze (la nivelul său, bineînțeles), astfel î ncât să nu se îndrepte spre eșec și agresivitate, are totuși de suferit în privința alterării imaginii de sine, estimării de sine, categorisindu -se singur la un nivel inferior celui al colegilor săi. Aceste situații (deficitare) trebuie avute în vedere în planificările de activități,iar pentru a s e stopa și evita trebuind s ă fie prevăzut e mijloace de reglare specifice lor. Datorită acestui fapt jocurile didactice fiind cea mai de bază metodă (dar și mijloc sau instrument) de educare a copiilor , cea mai la îndemână prin multitudinea tematică și de formă, și cea mai acceptată și mai agre ată de copii, se poate mula pe fiecare obiectiv și conținut educațional, așa încât să faciliteze dobândirea de către copii a deprinderii de interrelaționare și a formării unei imagini de sine pozitive. Iată câteva mijloace generale și particulare prin care se încearcă dezvoltarea gândirii și a comunicării preșcolarilor: – Pentru comunicarea orală – jocuri cu întrebări și răspunsuri, solicitând pentru răspuns copiii cu deficiențe (în comunicare, limbaj etc.), pentru cei cu tulburări de vorb ire (dislalie, rotacism etc.) se folosesc jocuri didactice cu exersare și corectare a pronunției. În acest caz trebuie înlăturat disprețul colegilor față de o anumită greșeală de pronunție a unui coleg, identificând -o cu o situație intens pozitivă: pentre graseire (rotacism) se poate asocia copilul cu un vorbitor nativ de limbă franceză; apoi se asociază numelui său porecla „francezul” astfel încât să aibă permanent ca sprijin o consemnare pozitivă a „calităților”. La fel, pentru peltici („englezul”) etc. ; la cel care frecvent Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 49 inversează literele – „anagramistul” (povestindu -le copiilor despre anagrame și valoarea lor intelectuală). – Pentru dezvoltarea comunicării orale și deprinderea gesticii se aplică jocuri de rol: interpretarea de pasaje din scene ori impunerea de roluri după un subiect ales sau impus, în care „echipele de scenă” sau mixte – copiii mai volubile cu cei mai timizi, cei cu un vocabular activ mai bogat schimbă replici cu cei mai puțin deprinși cu vorbirea amplă etc. Se folosesc jocuri de creație – atât creație verbală cât și artistico -plastică, numind copiii cu rețineri în comunicare să exprime ceea ce au desenat ei (pictat, modelat), dar să încerce să exprime și ceea ce deduc din realizările colegilor lor. – Pentru d ezvoltarea expresivității trebuie pus accentul pe deprinderea asocierii conținutului cu intonația, pe accentuarea și nuanțarea corespunzătoare a vocii, arătând (de exemplu) prin jocul „Ce vreau să spun?” că o propoziție exprimată cu aceleași cuvinte poate avea înțelesuri diferite în funcție de cele expuse mai sus (intonație, nuanțare etc.). – Pentru comunicarea gestică se poate utiliza jocul „Mima” în care se pornește de la exprimarea gestică a unui singur cuvânt (substantiv) și se ajunge la expri marea propoziției întregi: „Ce sunt eu?” – pe meserii (pianist, doctor, tăietor de lemne, bucătar etc.), pe fenomene ale naturii (ploaie, vânt, iarnă, mare, copac etc), pe ființe (pisică, bătrân, cerșetor, prot etc.). – Pentru estimarea de sune – se poate aplica jocul „Să ne cunoaștem” în care fiecare copil este pus să -și facă o descriere, atât fizică (corporală), cât și comportamentală sau caracterială, apoi, anumiți copii, în special cei mai timizi sau mai retrași sunt numiți să facă descrieri a le colegilor lor. De notat este că aceste (auto)aprecieri sau (auto)evaluări se notează pe fișe, iar analiza acestora arată diferențele de percepție asupra fiecărui subiect în parte, sau exact ce anume trebuie – în opinia fiecăruia – să fie corecta t. – Pentru dezvoltarea gândirii, pe lângă jocurile care servesc și dezvoltările verbale, se aplică jocuri matematice și logice, insistând pe desfășurarea celor care solicită atenția și concentrarea. Tot pentru estimarea pozitivă de sine se consid eră oportun ca educatoarea să ofere medalii ,premii ,diplome care au fost confec ționate cu copiii la activit ățile practice. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 50 4.3. – Valoarea educativă a jocurilor didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii. Prescola rizarea este apreciata tot mai mult ca varsta ce cuprinde cea mai importanta experienta educationala din viata unei persoane; pe parcursul ei, se inregistreaza ritmurile cele mai pregnante in dezvoltarea individualitatii umane si unele din cele mai semnifi cative achizitii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltarii sale. In ce priveste prescolarii, insusirea limbii conditioneaza dezvoltarea gandirii, a celorlalte procese psihice si intelectuale si ii ajuta sa -si insuseasca treptat a cele deprinderi si abilitati care -i fac apti pentru activitati de tip scolar. Continut cognitiv si formativ al activitatilor din gradinita de copii devine accesibil copilului prin intermediul limbajului si se transforma in deprinderi hotaratoare pentru pr ofilul personalitatii acestuia, in etapele ulterioare ale evolu ției sale. Problema educarii unei pronuntii corecte este de o deosebita insemnatate, stiindu -se ca defectele de vorbire pot dauna copilului (acesta poate deveni tacut, retras, timid). Data fiind varsta copiilor, gradinitei ii revin, pe langa imbogatirea vocabularului, si o serie de sarcini speciale si anume: educarea unei pronuntii si a unei vorbiri corecte; deprinderea unei vorbiri coerente, logice, expresive. Sarcinile dezv oltarii limbajului, a vorbirii copiilor trebuie abordate intr -o viziune interdisciplinara; educatoarea va valorifica pe deplin fiecare posibilitate de cultivare a exprimari i verbale a copiilor in diferite imprejurari, insa ceea ce am vrut sa subliniez, mai ales in a doua parte a lucrarii este rolul pe care il are jocul didactic in dezvoltarea vorbirii. Jocul didactic, ca mijloc de baza in dezvoltarea vorbirii, realizeaza una dintre cele mai importante cerinte ale educatiei prescolare, aceea de ai in vata pe copii o varietate de notiuni, jucandu -se in mod organizat. In jocurile didactice cu material sau orale in care copiii trebuie sa denumeasca, sa descrie, sa compare, sa identifice, sa selecteze, sa alcatuiasca multimea obiectelor de acelasi fel, sa interpreteze cantece etc., se imbogateste vocabularul copiilor, se precizeaza si se fixeaza atat cuvintele noi, c at si cele insusite in activitatile anterioare. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 51 Jocul didactic este o activitate care se deosebe ște de celelalte activit ăți care au un con ținut asemănător prin structura sa specifică .Unitatea deplină între sarcina didactică și acțiunea de joc ,forma distractivă pe care o îmbracă și o p ăstrează permanent ,trebuie să caracterizeze jocul didactic.El se poate desfă șura atât în cadr ul activită ților obligatorii ,cât și în afara lor ,atunci când este repetat de copii la ini țiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei . Este bine cunoscut faptul că sfera utilizării jocului didactic este foarte largă ,din cauza faptului că jocul didactic poate fi practicat în diferite momente din programul zilei ,el putându -se extinde chiar și în viața de familie a copilului. Eficien ța jocului didactic în raport cu celelate mijloace practicate în gr ădini ță este cu atât mai mare cu cât ne dăm seama de realizarea unei concordan țe perfecte între procesul de cunoaștere a mediului înconjurător ,procesul de învă țare și acțiunea de joc ,foarte atractive pentru copilul preșcolar..În acest fel procesul asimil ării și consolid ării cuno ștințelor este adaptat la cerin țele și specificul vârstei pre școlare. Prin introducerea și utilizarea jocului didactic ca mijloc de baz ă în cunoa șterea mediului înconjurător și dezvoltarea vorbirii o cerinț ă foarte importantă ale educa ției preșcolare ș i anume aceea de a -i învă ța pe copii foarte multe lucruri sub form ă de joc nu prin alte metode de constrângere. Sarcinile dezvoltării limbajului, a vorbirii copiilor trebuie abordate într -o viziune interdisciplinară; educatoarea va valorifica pe de plin fiecare posibilitate de cultivare a exprimării verbale a copiilor în diferite împrejurări, însă ceea ce am vrut să subliniez, mai ales în a doua pa rte a lucrării este rolul pe care îl are jocul didactic în dezvoltarea vorbirii. Jocul didactic, ca mijloc de bază în dezvoltarea vorbirii, realizează una dintre cele mai importante cerințe ale educației preșcolare, aceea de ai învața pe copii o varietate de noțiuni, jucându -se în mod organizat. În jocurile didactice cu material sau orale în care copiii trebuie să denumească, să descrie, să compare, să identifice, să selecteze, să alcătuiască mulțimea obiectelor de același fel, să interpre teze cântece etc., se îmbogățește vocabularul copiilor, se precizează și se fixează atât cuvintele noi, c ât și cele însușite în activitățile anterioare. Valorificarea rolului formativ al jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii la vârsta preșcolară nu este posibilă fără a conferi activităților ludice un caracter plăcut, atractiv.Pentru a face Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 52 ca jocul didactic să fie atractiv și eficient educatoarea trebuie s ă umplă con ținutul s ău cu imagini și reprezentări ,să -l facă să con țină emo ții ,sentimente ,dorințe ,fapte ,acțiuni pentru a se înlesni comunicarea vie dintre ea și copii. Este lesne de știut faptul c ă în procesul instructiv -educativ din grădiniță, dezvoltarea capacităților de comunicare ocupă un loc principal, limbajul fiind una din condițiile esențiale ale formării personalității copilului, ca si ale asigurării necesarului școlar. Pr in întregul proces instructiv -educativ din grădiniță și, îndeosebi, prin activitățile specifice de cultivare a limbajului se perfecționează vorbirea copiilor sub aspect fonetic, se lărgește sfera vocabularului activ și pasiv, se consolidează formele corect e gramatical. Preocuparea pentru educarea limbajului la copii trebuie să constituie o grijă permanentă a părinților și mai ales a educatorilor. Particularitățile vorbirii preșcolarilor sunt legate în primul rând de vârsta acestora. Limb ajul se dezvoltă și progresează în permanență la copil, iar educatoarei îi revine sarcina de a organiza ș i planifica experiențele de limbaj ale fiecăruia, în funcție de ritmul propriu de dezvoltare. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 53 Cap.V – STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND IMPORTAN ȚA CONTRIBU ȚIEI JOCULUI DIDACTIC LA EDUCAREA LIMBAJULUI ȘI A NOȚIUNILOR MATEMATICE PENTRU STIMULAREA GÂNDIRII LOGICE 5.1- Scopul cercetării 5.2 – Obiectivele cercetării 5.3- Ipoteza cercetării 5.4 – Metodologie 5.5– Analiza și interpretarea rezultatelor 5.6. – Rezultatele obținute – Concluzii Bibliografie Anexe 5.1 – Scopul cercetării Scopul cercetării ,așa cum sintetizeaz ă Mu șata Bocoș în lucrarea “ Teoria și practica cercetării pedagogice ”,Cluj –Napoca , “ este în țelegerea ,analizarea ,explicar ea ,optimizarea ,ameliorarea ,perfec ționarea și prospectarea fenomenului educațional , a componentelor ,variabilelor și caracteristicilor acestuia , cu alte cuvinte ,prfecționarea tehnicilor de intervenție și sporirea calită ții în procesul de formare a per sonalită ții.” Putem preciza aici faptul c ă studierea științific ă a faptelor pedagogice trebuie efectuată în cuprinsul analizei multitudinii de factori ai sistemului educativ unde este stabilită integrarea faptului pedagogic și anume : personalitatea cadr ului didactic ,in cazul de fa ță a educatoarei și a preșcolarilor ,relațiile psihosociale ,condițiile material și psihologice din mediul pre școlr și familial și altele. Complexitatea fenomenului studiat “ nu ar trebui să le facă (concluziile ,n.n.) mai pu țin științifice .Incertitudinea sau s ărăcia datelor nu trebuie să fie un motiv de a abandona cercetarea științific ă .Din contră :cele mai mari satisfac ții se obțin atunci când datele sunt limitate Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 54 ,instrumentele de observa ție sun imperfecte ,m ăsurătorile sun t neclare ,iar rela țiile incerte.Când avem la îndemână rela ții clare și informații complete ,metoda devine mai puțin important ă ,deoarece chiar și reguli de inferenț ă incorecte popt produce concluzii relativ coracte ”( K.King,R. Keohane,S. Verba,2000,pag.2 3). Așadar în lucrarea de faț ă ,scopul cercetării este : Eviden țierea contribuției jocului didactic la educarea limbajului și activit ăților matematice din gr ădini ța de copii. Implicând o arie largă de cuprindere, obiectul prezentei c ercetări se limitează la un segment, o latură a problemei, iar realitatea „selectată” în acest sens este cea oferită de cadrul generos al proce sului de învățământ. Eviden țierea jocului didactic și a contribuției lui la dezvoltarea limbajului și noțiunilor matematice a reprezentat o preocupare constantă a cercetătorilor, iar evoluția acestor preocupări este evidențiată de bibliografia de specialitate. Nevoia de aprofundare teoretică, pe de -o parte, iar pe de altă parte, de îmbunătățire și de diversificare a actului educațional prin cercetare proprie, precum și oportunitatea concretă de a desfășura o cercetare în acest sens conduc la un demers bine definit, ale cărui rezultate sunt potențial aplicabile în activitatea ulterioară a celui care se implică în cerce tare. 5.2.Obiectivele cercetării Obiectul cercetării ,așa cum sintetizeaz ă prof. F.Voiculescu în lucrarea Metodologia cercetării în științele educației ,” se constituie la intersec ția determin ărilor obiective și a celor subiective ,el este alcă tuit atât din elemente obiective,exterioare și independente de obiectul cercetător ,cât și de elemente subiective ideale alc ătuite din ,teoriile , concep țiile ,informațiile pe care oamenii , inclusiv cercetătorul le au despre realitatea pe care o studiază ”. Obiectivele stabilite în lucrarea de fa ță sunt: O1- Stabilirea celor mai eficiente modalită ți de implementare a jocului didactic în activită țile de educare a limbajului și activit ăților matematice. O2 – Eviden țierea corelației dintre jocul didactic în dezvoltarea limbajului și stimularea gândirii logice matematice. 5.3. Ipoteza cercetării .Alături de concepte ,ipoteza reprezintă un instrument de importan ță crucială pentru omul de științ ă , și dup ă cum afirmă Claude Bernard ,este principalul instrument într-o cercetare.Alte motive care sus țin importanța și relevanța ipotezelor ca instrument de cercetare Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 55 ,sunt următoarele ( Kerlinger,1970): 1. permit cercetătorilor să în țeleag ă problema cu mai multă claritate și le oferă un cadru pentru adunarea ,colectarea ,analiza și interpretarea datelor ; organizează eforturile teoretice și aplicative ale cercetătorilor ,întrucât rela ția exprimat ă în ipoteză ,le sugerează acestora ce ar trebui să facă 2.sunt instrumen te de lucru ale teoriei ,ele pot fi deduse fie din teorie ,fie din alte ipoteze 3. pot fi testate empiric sau experimental ,rezultatul fiind confirmarea ,acceptarea sau infirmarea ,respingerea lor ; există posibilitatea ca o ipoteză o dată conf irmată sau stabilită să devină legitate. 4. sunt instrumente puternice pentru avansarea în cunoa ștere ,deoarece ele ne permit s ă ieșim în afara noastră ,după cum explicitează Kerlinger (1970). Evaluând cele spuse mai sus și ținând con t de opera ționalizarea obiectivelor propuse în lucrarea de fa ță ipoteza de la care am pornit este: Dacă în grădini ță se aplică jocul didactic îactivită țile de matematic ă și educare a limbajului ,atunci se eviden țiază premiza că se dezvoltă la p reșcolari limbajul și reționamentul matematic. 5.4 .Metodologie Dacă deschidem dic ționarul se poate citi cu ușurinț ă termanul de” metodă ” care provine din limba greacă ,de la termenul “ methodos ” ( “ metha ” -cale ,drum ,” odos ” – către ,spr e ) , care îi conferă sensul de cale sau drum de vurmat ,ansamblu de ac țiuni practice sau intelectuale ,care se desfă șoară conform unui plan ,în vederea atingerii unor anumite scopuri. Metodele și procedeele de cercetare pedagogic ă fac parte di n categoria metodelor și procedeelor de cercetare științific ă,deoarece î și propun descoperirea unor noi adev ăruri ,în cazul particular al studieriifenomenului educa țional. Metodele folosite la cercetare sunt: A ) -Experimentul formativ B ) – Observa ția sistematic ă C )-Convorbirea cu pre școlarii A ) Termenul de “ experiment ” provine din latinescul “ experimentum” ,termen care are Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 56 semnifica ția de prob ă ,verificare ,experien ță ; în cazul cercetărilor pedagogice este vorba de verificarea unei i poteze ,ceea ce justifică realizarea experimentului ,îi asigură sensul ( Mu șata Boco ș ,Teoria și practica cercet ării pedagogice,Cluj – Napoca 2003,pag.83 ). F.C.Dane ( 1990,pag.75 ) arată că “ cercetarea cau zală – este eticheta generală aplicat ă metodelor utilizate pentru scopul specific de a testa rela ții cauzale ”. Spre deosebire de observa ție ,care presupune urm ărirea fenomenelor educa ționale a ără nici o interven ție din partea cercet ătorului ,experimental presupune modificarea in tențoinat ă a condi țiilor de apari ție și desf ășurare a fenomenelor .Aceste condiții sunt supuse unor variații sistematice controlate ,datele experimentelor fiind înregistrate cu obiectivitate. a) Variabilele experimentale Am ales jocul didactic ,ca și variabil ă independentă ,în educarea limbajului la grupa mare iar ca variant dependent am propus rezultatele copiilor de la grupul experimental ,punându -se accent pe coractitudinea exprimării orale. b) Eșantionul experimental – Eșantionul experimental l-am constituit din două grupe mari . Ca și grup ă experen țială am ales grupa mare X ,cu un efectiv de 28 de pre școlari dintre care 11 fete și 17 b ăieți ,ier grupa mare Y ,cu un efectiv de 25 de pre școlari ,dintre care 14 fete și 14 b ăieți . c) Eșantionul de con ținut : Jocul didactic în educarea limbajului la grupa mare. d) Motivarea subiectului abordat În demersul meu am plecat de la premiza că activitatea fundamental la pre școlari este jocul ,acesta fiind utilizat într -un procent mai ridica t în educarea limbajului pre școlarilor.În cazul de față am pus sub observare jocul didactic ,care spre deosebire de jocul liber presupune sarcini didactice și se desf ășoare ă după ni ște reguli care trebuie respectate ,acestea diferențiindu -l de fapt de jocu l liber. Pe parcursul ultimilor ani ,în experien ța mea pedagogic am constatat c ă metodele active de predare – învățare – evaluare au fost eficiente și le-am desfă șurat într -o ambian ță plăcută și atractivă cu copiii,dar cu toate acestea nu am negl ijat utilizarea metodelor tradi ționale și am realizat o alternare a lor cu cele active în cadrul activită ților de educare a limbajului prin intermediul jocului didactic. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 57 Am experimentat această diversificare într – un context complex și anume : – Modificările care au loc în societate și ritmul alert al lor – Schimbările și exigențele crescânde pentru procesul de înv ățâmânt – Modernizarea procesului de învă țământ – Finalită țile și achizițiile din științele educației – Alternarea cercetării științifice cu activitatea instructive – educativă – Formarea și dezvoltarea accentuat ă de priceperi și deprinderi practice și intelectuale la preșcolari – Formarea de parteneriate între educatoare și familie – Educarea părin ților prin programe de genul Educăm a șa – Atrage rea părin ților în activit ățile cu preșcolarii – Stabilirea unor parteneriate cu alte institu ții în scopul extinderii educației la un nivel mai înalt. Am utilizat la grupa cu care lucrez jocul didactic ca formă de organizare a activită ții interactivă la educarea limbajului .De asemenea am constatat că trebuie să țin cont de faptul c ă preșcolarul trebuie s ă fie activ și interactiv în propria sa formare și informare. Am ținut cont și de dezvoltarea capacit ăților de a opera cu informațiile dobândite , de a aplica noile cuno ștințe și de a c ăuta solu ții la problemele puse. e ) Utilizarea și adaptarea metodelor interactive la grupa mare. Dacă facem o caracterizare la grupei mari ținând cont de vârst ă putem afirma că are un potan țial bine structura t de a
orma diversificat ,iar la vârsta de 5 -6 ani cuno ștințele despre lume se îmbogă țesc. În utilizarea jocului didactic la grupa mare am avut în vedere faptul că acum se conturează caracterul
ormative al proceselor psihice ,mai ale la memorare și imagina ție și pe m ăsură ce se lărge ște orizontul intereselor ,încep s ă se închege primele atitudini . M-am folosit și de avantajele pe care le ofer ă metodele interactive ,având în vedere încurajarea participării și a inițiativei copiilor ,a creati vității acestora ,stabilirea unui climat de încredere care duce la luarea de decizii și independența în gândire. Metodele interactive le utilizez des la activită ți deoarece sunt
formative
pentru copii,eficiente și le dezvolt ă imagina ția creatoare . Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 58 Date de cercetare obtinute in urma aplicarii experimentului
formativ Diagrama 1 Dupa aplicarea experimentului formativ, conform Diagramei 1, se observa diferenta intre cele doua grupe participante la experiment, observam ca grupa mare A, a cunoscu t o crestere mai rapida a expresivitatii limbajului in comparatie cu grupa de control B. Am urmarit evolutia copiilor prescolari in timp, realizand evaluari sumative dupa perioade de timp de doua luni, patru luni si un an, astfel, putand co nstata mai bine evolutia copiilor din grupa experimentala in comparatie cu cea de control. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 59 Diagrama 2. Dupa cum se observa din diagrama 2, corectitudinea limbajului copiilor de la grupa experimentala a cunoscut o semnificativa crestere in compara tie cu grupa de control. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 60 Diagrama 3. Observand Diagrama 3., se constata de asemenea o evolutie evidenta sub aspectele concentrarii atentiei, participarii active, interesului pentru activitate si stapanirea emotiilor, l a grupa experime ntala. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 61 Diagrama 4. Din Diagrama 4, observam o imbunatatire a limbajului copiilor din grupa experimentala si sub aspectul exprimarii corecte din punct de vedere gramatical. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 62 Tabelul 1. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale Media σ min max 75% 50% 25% Nivelul de performanta Superior (N= 40) Expresivitatea vorbirii 8,54 0,63 6,5 9,9 8,6 9,05 8,18 Corectitudine gramaticala 7,95 1,39 4,5 9,95 8,1 8,95 7,35 Angajament in sarcina 8,6 0,84 6,7 10 8,6 9,35 7,9 Media totala 8,37 0,95 5,9 9,95 8,44 9,12 7,81 Mediocru (N= 44) Expresivitatea vorbirii 6,72 1,55 1,64 7,7 7,11 6,58 8,45 Corectitudine gramaticala 4,81 2,41 1,68 8,11 7,11 4,03 2,37 Angajament in sarcina 7,01 2,54 1,47 9,17 8,78 8,28 6,05 Media totala 6,18 2,17 1,6 8,58 7,87 6,47 5 Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 63 Tabelul 2. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale Media σ min max 75% 50% 25% Nivelul de performanta Superior (N= 21) Atentie 8,93 0,57 7,79 9,93 9,5 9,01 8,51 Creativitate 8,8 0,84 7,25 10,00 9,7 8,7 8,08 Stapanirea emotiilor 9,18 0,65 7,23 10,00 9,6 9,38 8,77 Media totala 9,18 0,68 7,42 9,97 9,6 9,03 8,45 Mediocru (N= 20) Atentie 7,33 0,90 5,08 8,45 7,8 7,5 7,09 Creativitate 7,00 1,16 4,29 8,11 8,00 6,8 6,5 Stapanirea emotiilor 7,30 1,75 3,40 9,00 8,80 7,80 6,20 Media totala 7,21 1,27 4,26 8,52 8,2 7,37 6,60 B .Observa ția sistematic ă . Jocul didactic în activită țile matematice . Aplica ție .Evaluare ini țială și final ă Lot de subiecti Proiectul se aplica pe un lot de subiecti alesi si clasificati dupa urmatoarele criterii : a) vârsta : Ani Nr.subiecti % 3-4 12 40% 5-6 18 60% Total 30 100% b) sex: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 64 Sex Nr.subiecti % Masculin 14 47% Feminin 16 53% Total 30 100% c) mediu rezidential: Mediu Nr.subiecti % Urban 17 57% Rural 13 43% Total 30 100% d) performante scolare: Performante Nr.subiecti % Ridicate 15 50% Medii 10 33% Scazute 5 17% Total 30 100% VI. Metodologia investigatiei – joc didactic – test docimologic 1.. Aplicarea A. Evaluarea initiala: Se aplica urmatorul test docimologic: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 65 1. Încercuieste cifra corespunzatoare numarului de stelute: a . * * 3 1 2 b. * * * 4 1 3 c.* * * * 2 3 5 4 2. Taie raspunsul gresit: a. 2 3 4 2 3 5 b. 1 2 4 1 2 3 c. 1 2 4 1 2 3 B: se realizeaza jocul didactic : „Raspunde repede si bine”: Obiective operationale: – sa constituie m ultimi dupa criterii comune ; – sa formeze sirul numeric crescator si descrescator (0 -5);(5 -0); – sa raporteze cantitatea la numar ; – sa recunoasca si sa stabileasca vecinii cifrelor. Sarcini: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 66 1. Construiti multimi de elemente d upa forma. 2. Asezati lalele în sir si asezati cifrele corespunzatoare 3. Luati din sir laleaua corespunzatoare numarului de zile dintr -o saptamâna. 4. Numarati în gând câte picioare are un catel. Luati la leaua corespunzatoare numarului de picioare. 5. Luati de la panou vecinele lalelei cu nr.2. C. Evaluarea finala: Se aplica urmatorul test docimologic: 1. Taie raspunsul gresit: a. * * * * * * * * * * * 3 5 4 b. * * * * * * * * * * * 5 2 3 c. * * * * * * * * * * * * * * 1 9 5 2. Completeaza sirul numeric crescator cu cifrele care lipsesc: 0 _ _ _ 4 _ _ _ 8 _ 10 _ _ _ 3 _ _ 6 _ _ 9 _ Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 67 _ 1 _ _ _ 5 _ 7 _ _ _ 3. Completeaza sirul numeric descrescator cu cifrele care lipsesc: 10 _ _ 7 _ _ _ 3 _ _ 0 _ 9 _ _ _ 5 _ _ 2 _ _ _ _ 8 _ _ _ 4 _ _ 1 _ . Analiza si interpretarea rezultatelor: Vârsta Test initial Nr. subiecti % Test final Nr.subiecti % 3-4 ani F.B 2 16% F.B 6 50% 3-4 ani B. 7 58% B 4 32% 3-4 ani S 1 9% S 1 9% 3-4 ani I 2 16% I 1 9% 5-6 ani F.B 5 28% F.B 10 56% 5-6 ani B 7 39% B 5 28% 5-6 ani S 5 27% S 3 16% 5-6 ani I 1 5% I – – Valorifi carea si enuntarea concluziilor. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 68 2. Concluzii Ipoteza propusă s -a confirmat în urma cercetării experimentale .Din statisticile ob ținute rezultă că to ți copiii din grupa experențial ă au ob ținut rezultate superioare în compareție cu grupa de control în ceea ce prive ște dezvoltarea limbajului oral . S-au cunoscut îmbunătă țiri în expresivitatea vorbirii și în exprimarea gramatical ă , aceasta s-a dovedit a fi mult mai corectă . Diferen ța se observ ă și în cazul compor tamentului copiilor , ei fiind mult mai receptivi la activită ți . S-au înregistrat aspecte în stăpânirea emo țiilor de c ătre copiii din grupa experen țială . Din tabelul 1 și 2 se observ ă distinct îmbunătă țiri ale comportamentul ui verbal și non verbal al copiilor din grupa experen țială . S-a sjuns la concluzia că sunt atinse obiectivele cercetării vis -à-vis de dezvoltarea limbajului. La aplica ția evalu ării inițiale și finale la activit ățile matematice p rogresul este vizibil între etapa finală și cea inițial ă . Jocul didactic ofera prilejul de a atinge obiective importante ce tin de latura formativa, dar si de cea informativa în dezvoltarea personalitatii copilului prescolar.În acest caz joc ul evita achizitiile de tip receptiv reproductiv, solicitând procesele psihice de cunoastere la nivel operational, formându -se astfel deprinderi practice, intelectuale, strategii cognitive , atitudini, sentimente, structuri de personalitate. Se consideră ca prin joc poate fi transmisa o mare parte din informatiile cuprinse în programele gradinitei. Din materialul prezentat în reiese limpede aportul jocului didactic în dezvoltarea abilită ților matematice la copiii preșcolari. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 69 CAP. VI REFLEC ȚII În lucrarea prezentată m-am documentat din Modulul 3 ,Managementul Proiectelor de Cercetare pe care l -am parcurs în decursul celor 2 ani de masterat. În studiul meu am descoperit că marea complexitate a fenomenelor educa ționale ,factorii obiectivi și subiectivi care intervin fac ca diversitatea interacțiunilor dintre componentele acțiunii educa ționale s ă fie , practice ,infinită .Urmărind grupele la care mi -am propus studiul de cercetare am ajuns la concluzia că educa ția oferă un orizont nelimitat de investiga ție .M -am oprit la experimental formative și la observația sistematic ă ,dar nu am neglijat faptul că pot ob ține foarte bine și o convorbire cu copiii,în scopul atingerii obiectivelor pe care mi le -am propus în cerceta rea de fa ță .Prin observare am selectat ,înregistrat și interpretat evenimentele care m -au interest vis -à- vis de cercetarea desfă șurat ă pe parcursul unui an școlar.Introducând jocul didactic în activit ățile de dezvoltare a limbajului și în activit ățile mat ematice am constatat o diferen ță în compara ție cu activită țile pe care le -am desfă șurat f ără ajutorul jocului didactic. Cuno ștințele dobândite din modulul Metodologiei Cercet ării Pedagogice m -au ajutat să descopăr ,să selectez și să înregistrez even imentele care m -au interesat. Selectare evenimentelor a presupus stabilirea mai întâi a evenimentelor de interes și pe urm ă stabilirea modului de alegere a evenimentelor ce urmează a se observa . Am constatat că prima decizie a depins de tipu rile generale de comportament pe cere m -am gândit să le explorez și de ipoteza care mi -am atabilit -o spre a fi examinată . Am realizat că cea de -a doua decizie este dependent de prima ,deoarece procedurile de alegere nu pot fi determinate până nu s -a ales evenimentele ce se vor investiga. Alegerea evenimentelor de observat nu a fost t atât de simplă pe cât mi -a părut și am constatat că nu ar trebui să ne propunem să observăm ceva fără a ne fixa bine situa ția particular ă respectivă ,fără stabi lirea obiectivelor. Din bagajul de cuno ștințe pe care l -am ob ținut în urma studierii cercet ării pedagogice din modulul de Cercetare Pedagogică am descoperit că nu întotdeauna este u șor să stabilim în termini opera ționali ceea ce trebuie observat ;di mpotrivă ,poate fi un demers foarte greu ,în special pentru domenii care sunt dominate de metode calitative .În acest sens mi -am propus câteva exigen țe și anume ca planificarea ,organiarea și desf ășurarea observației s ă fie subordonată unor scopuri și obiective precizate de la începutul observării ,iar înregistrarea datelor să fie cât mai detaliată ,obiectivă ,exactă și riguroas ă. Rezultatele la care am ajuns cu pre școlarii au fost mulțumitoare și au dovedit c ă cercetarea s -a clasat pe locul bine merit at ob ținându -se rezultatele a șteptate .cu ajutorul jocului didactic folosit la dezvoltarea limbajului și la activit ățile matematice am reușit s ă aduc pre școlarii la un nivel foarte bun de cuno ștințe ,dovedind eficiența jocului didactic in înv ățământul pre școlar și nu numai. Valorificarea jocului didactic în activită țile cu preșcolarii a avut un real succes. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 70 Bibliografie Adina Glava, „Introducere în pedagogia preșcolară”, Editura Dacia, 2002 Avram, Săftica ; Mihu ,Ecaterina; Său, Zonica , 2004, Jocul dicactic pentru preșcolari. Ghid metodic, Editura Terra, Focșani ; Anca Dragu, Sorin Cristea, „Psihologie și pedagogie școlară”, Ed. Ovidius University Press, Constanța 2003 Bîrsan, N. (1995), Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajulu i și comunicării orale la preșcolarii mari, EDP, București; Bocos, Musata, Teoria si practica cercetarii pedagogice, Casa Cartii de Stiinta, Cluj – Napoca, 2003. Cojocaru Ioana , „Influențele jocului didactic în procesul instructiv – educativ ” , 1994 Cerghit I. , „Didactica” , Editura P.R.A. , București , 1994 Chiscop, Liviu, 2000, Didactica educației limbajului în învățământul preșcolar. Ghid metodic – Editura ,,Grigore Tăbăcaru‘‘, Bacău ; Cucoș, Constantin, „Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 1998 Cazacu, S., „Probleme ale dezvoltării limbii române ca limbă maternă în grădiniță și în primele clase elementare”, în vol., „Educația intelectuală a copilului preșcolar”, Editura Didactică și Pedagogică., București, 1987 Dragan, I., Nicola, I., Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomures, Târgu Mures, 1993. Ecaterina Vrășmaș, „Educația copilului preșcolar”, Editura Pro Humanitate București, 1999 Muster, D., Metodologia cercetării în educație si învățământ, Editura Litera, Bucuresti, 1985. Preda, Viorica – „Copilul și grădinița”, Ed.Compania, București, 1999 Potolea D.(coord.), Pregatirea psihopedagogica, manual pentru definitivat si gradul didactic II, Polirom, Iasi, 2008, p.507 -542, (cap.24) Popescu, Eleonora, „ Curs de pedagogia și metodica învățământului preșcolar” București, 1978 Popescu E. , „Pedagogie preșcolară” , Editura Didactică și Pedagogică , București , 1995 Planurile -cadru de învățământ pentru învățământul preșcolar și primar Pânișoara, Ovidiu -Ion, „Comunicarea ef icientă”, Editura Polirom, Iași, 2004 Programa activităților instructiv – educative în grădinița de copii – București 2005 Piaget, J.(1965), Psihologia inteligenței. Ed. Științifică, București; J. Piaget, „Construirea realului la copil”, Colecția Pedag ogia sec XX, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucuresti, 1976 Popovici și colaboratorii (1971), Culegere de jocuri didactice, E.D.P.,București; Șchiopu, Ursula, Verza, E., „Psihologia vârstelor”, E.D.P., București, 1991; Schiopu U. „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogică, București , 1965 Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 71 Șchiopu, U. – coordonator – op. „ Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor”, E.D.P. , București, 1970 Salavastru, Dorina, „Psihologia educației”, Editura Polirom, Iași, 2004 Soitu, Laure nțiu, „Pedagogia comunicării”, Editura Didactică și Pedagogică, București,1997 Tomșa,Gheorghe, (coordonator), 2005, Psihopedagogie preșcolară și școlară, Ed. Coresi, București Voiculescu E. , „Pedagogie preșcolară ” , Editura Aramis, București, 2001 Verzea E., „Omul , jocul și distracția” , Editura Științifică și Enciclopediă, București , 1978 Verza, E.; Verza, Fl.(2000), Psihologia vârstelor. Editura Pro Humanitate, București. Voiculescu, F., Voiculescu, E., Masurarea in stiintele educatiei. Teo rie, metodologie, aplicatii, EdituraInstitutul European Iasi, 2007 Mușata Bocoș “Teoria și practica cercet ării pedagogice” Casa căr ții de științ ă, Cluj – Napoca 2003 Șchiopu ,U. – Dicționar de psihologie ,1997. Popescu.P., – Nevean u ,Dicșionar de psihologie ,1978. Boche H.,Mateia ș A.,Popescu E.,Șerban F., – Pedagogie pre școlar ă – Manual pentru școlile normale ,Editura Didactică și pedagogic ă ,Bucure ști 1994. F., Voiculescu,Metodologia cercetării în științele educați ei . Miron I.,Didactica modernă. J.,Chateau,Copilul și jocul ,1967, Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 72 ANEXA 1 1. LA APROZAR Scopuri :  consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă;  consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte și de a sesiza unele relații cantitative;  dezvoltatarea rapidității și a promtitudinii în gândire. Obiective operaționale : – să constituie mulțimi după unul sau mai multe criterii date; – să compare mulțimile din punc t de vedere cantitativ, utilizând limbajul matematic corespunzător („mai multe”, „mai puține”, „tot atâtea”) și sesizând constanța cantității indiferent de locul mulțimii; – să rezolve itemii propuși în fișa de lucru individuală. Sarcina didactică:  Gruparea obiectelor după formă, realizarea corespondenței între elementele a duoă mulțimi și sesizarea diferentei dintre acestea. Regulile jocului: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 73 Prin vocea educatoarei, Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe jetoane în formă de frunze ruginii.Cele două grupe de copii răspund pe rând, fiecare răspuns corect fiind recompensat cu o crizantemă. Colegii dintr -o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva sarcinile. Elemente de joc: prezența Zânei Toamnei, închiderea și deschiderea och ilor, coronițe surpriză de la Zâna Toamnă. Material didactic: prezența Zânei Toamnei, frunze pe care sunt scrise sarcinile, jetoane cu fructe și legume de toamnă, coșul Toamnei plin cu fructe și legume, fișe individuale de lucru. Desfășurarea jocului: Copi ii vor fi împărțiți în două echipe. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei și vor rezolva sarcina cerută: 1. Copiii vor grupa fructele și legumele din aprozar după formă. 2. Echipele vor primi câte două grupe de obiecte. Așează în perechi obiectele celo r două grupe pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea. 3. Pe panou se așează o grupă de obiecte. Fiecare copil din cele două echipe așează pe masă o grupă care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puțin decât în grupa dată. Coechipierii au voie să se ajute între ei. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect, echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă. Cine va avea cele mai multe va câștiga jocul. Variantă: Educatoarea are cartonașe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr variabil. Va cere copiilor să așeze în coșul toamnei „mai multe” , „mai puține”, sau „tot atâtea” legume sau fructe din aprozar. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 74 ANEXA 2. 2.UNDE SE ASCUNDE GREIERA ȘUL? Scop:  Verificarea cunostințelor copiilor despr e atributele pieselor geometrice ;  Dezvoltarea operațiilor gândirii. Obiective operaționale: – să recunoască și să denumească figurile geometrice, efectuând operații logice în ceea ce privește sortarea pieselor în funcție de cerințele exprimate de către educatoare; – să identifice poziții spațiale, și să plaseze piesele în poziția spațială indicată; – să rezolve corect itemii fișei; – să participe cu plăcere și interes la activitate; Sarcina didactică:  Recunoasterea formelor geometrice și precizarea arib utelor acestora;  Recunoașterea și denumirea pozițiilor spațiale; Reguli de joc: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 75 La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s -a ascuns greierașul, ce figură geometrică se află în acel loc și care sunt atributel e acesteia. Dacă raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară. Elemente de joc: închisul și deschisul ochilor, mișcarea. Material didactic: greieraș, chitare stimulente, piese geometrice. Desfășurarea jocului : Se prezintă invitatul zilei – Greierașul – care le cere ajutorul copiilor pentru a -l învăța formele geometrice.Pe un panou sunt așezate toate piesele geometrice învățate. Copii închid ochii, iar educatoarea așează greierașul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s -a ascuns greierașul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică și atributele ei. Variantă: Educatoarea așează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea educatoarei : Unde sunt așezate cercu rile?, copiii enumeră locurile unde sunt așezate acele piese: Cercurile sunt pe mas ă / sub scaun / lângă greieraș. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 76 ANEXA 3. 4. DETECTIVII Scop uri:  consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr și a numărul ui la cantitate;  sesizarea locului unui număr în șirul numeric (limitele 1 -5);  verificarea deprinderii de a efectua operații de adunare și scădere cu una și două unități în limitele 1 -5; Obiective operaționale: – să numere în limitele 1 -5; – să determine locul fiecărui număr în șirul numeric 1 -5 stabilind vecinii, – să rezolve operații simple de calcul oral folosind simboluri matematice. Sarcina didactică: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 77  stabilirea locului unui număr în șirul numeric;  raportarea corectă a numărului la unitate și a unuită ții la număr; efectuarea operațiilor de adunare și scădere cu una sau două unități. Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va corecta greșeala și va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde corect este aplaudat , dacă greșeste alt copil va corecta g reșeala. În a doua parte a jocului, copilul indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulțimi și va spune dacă dorește să adauge sau să ia un element. Elemente de joc : ghicirea, aplauzele, întrecerea. Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni d e zăpadă, mături, fulgișori, insigna de detectiv. Desfășurarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere. 1) Pe un panou sunt așezate cifrele în dezordine. Copii trebuie să așeze cifrele în ordine crescătoare și apoi descrescătoare. 2) Educatoarea așează o cifră pe panou, iar copii afișează vecinii numărului dat; 3) Educatoarea așează două cifre diferite pe panou, iar copii trebuie să așeze cifrele intermediare. Exemplu: 2 și 5. Copiii așează 3 și 4. 4) Educat oarea prezintă imagini cu un anumit număr de elemente, iar copii vor vor forma grupe cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puțin . Veriantă: Copilul ales detectiv va trebui să caute vecinul unui număr și să formeze o grupă cu tot atâtea elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă dorește să mai adauge sau să ia un element. Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 și formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă sau ia un element! Un alt copil va rezolva și afișa exercițiul: 4+1=5. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 78 ANEXA 4. CINE (CE) FACE AȘA ? Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acțiunea ilustrată, pronunțarea onomatopeii în contextul unei propoziții. Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomat opeii pronunțată de educatoareși să răspundă complet. Grupa repetă onomatopeea și redă prin mișcare acțiunea. Material didactic: ilustrații reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr), un ceas deșteptător (sună țrrr), bunica toarce (fusul sfârâie s fârr) etc. Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului Educatoarea pronunță sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate și pune întrebarea: „Ce (cine) face așa?”. Unul din copii se deplasează și arată imaginea corespunzătoare onomatopeii, după care răspunde la întrebarea pusă. La semnalul educatoarei toți copiii imită onomatopeea. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunțat, se va avea în vedere ca sunetul respectiv să fie articulat prin vibrații ale vârfului limbii , ridicat în spatele incisivilor superiori, cu musculatura facială încordată. REPETĂ CE SPUN EU Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice. Regulile jocului: educatoarea va pronunța o anumită silabă (sau un cuvânt), iar copilul cu care aceasta d ă mâna, trebuie să repete și să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt), diferind doar printr -un singur sunet. Dacă cel solicitat nu răspunde promt, educatoarea trece la un alt copil. Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului Se vor pronunța silabe perechi după cum urmează: Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 79 pa-ta ca-ga la-ra fa-va sa-ca ma-la șa-ga etc. Apoi se vor căuta combinații de silabe care să aibe un sens: casa-masa cal-car corn-horn mere -pere ceață -gheață varză -barză așă-rață cine-ține muscă-mușcă lac-rac vine-șine patru -patu etc. Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător. EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini și exprimarea corectă a singularului și pluralului. Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei, alege un cartonaș și spune dacă pe el este reprezentat un ele ment sau mai multe elemente. Copilul care are jetonul cu imaginea mai multor elemente de același fel (sau o imagine a obiectului), ridică acel cartonaș sus, repede și formulează propoziția. Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului Pentru fieca re substantiv propus în joc vor exista două cartonașe, unul cu un singur element, iar altul cu două sau mai multe elemente. Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei și alege un cartonaș. De exemplu, ridicând un cartonaș cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaș multe flori”. Copilul la care se află cartonașul cu o singură floare se ridică și spune: „Eu am cartonașul cu o singură floare”. Apoi copilul formulează propoziția despre floare. Copilul care se află la masa educatoarei trece la p lural propoziția respectivă. În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural), iar copiii trebuie să spună același cuvânt la plural – respectiv la singular. POȘTAȘUL Sarcina didactică: recunașterea și denumir ea lucrătorului care folosește anumite unelte sau face anumite produse. Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poștaș, trebuie să spună de cine a fost trimisă, orientându -se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Grupa d e copii mimează a acțiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 80 Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunțarea și sosirea poștașului. La început educatoarea va ut iliza un exemplu cu ajutorul căruia va explica și demonstra. Astfel, la întrebarea: „De la cine ai primit scrisoarea?”, copilul poate răspunde: „Eu am primit scrisoarea de la croitor, deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”, sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar, deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care -l pregătește bucătarul”. Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări consecutive. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilu l răspunde: „De la croitor”. Urmează cea de -a doua întrebare: „De unde ști?”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu ață”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu ața?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu ața”. La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de către un alt copil. După „lectura” scrisorii, grupa va mima dacă se poate, o acțiune specifică profesiunii respective. Propunerea acțiunii o face la începutul jocului educatoare a, apoi o pot sugera copiii. În cursul jocului, se va avea grijă ca rolul poștașului să fie interpretat, pe rând de mai m ulți copii. ANEXA 5 FIȘĂ DE LUCRU DOMENIUL STIINTE Mijloace de transport terestre Colorează atâtea imagini, cât îți arată cifra! 1 0 INCERCAM SA SCIEM CIFRA „0” Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 81 ANEXA6 Fisa de lucru – In lumea poveștilor Sarcina: Identifică povestea. Stabilește ordinea secvențelor din poveste. Colorează ce îți place. Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 82 Declarație de autenticitate Subsemnatul (subsemnata) _______________________________________, absolvent/ă al/a programului de masterat în Management educațional la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, promoția 2011, autor/autoare al/a prezentei disertații, declar pe propria răspundere următoarele: a) disertația a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime; b) nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie sau în textul disertației; c) nu am preluat texte, date sau e lemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatului (subsemnatei); d) lucrarea nu a mai fost folosită, în forma actuală , în alte contexte de examen sau de concurs. Semnătura _________________________________ Parteneri: Universitatea „ Aurel Vlaicu” Arad Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educ azione e della Formazione 83 Data ________________________