Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL [612270]

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
[anonimizat]
1

INTRODUCERE

Războiul este fenomenul cu cea mai amplă funcție distructiva, cu cel mai pronuntat
caracter homicid, cu cele mai adânci implicatii asupra prezentului si viitorului omenirii.
Atributele unui adevarat razboi popular le gasim in antichitate, la multe popoare
amenintate sau subjugate de puteri straine . In lucrarea „Arta razboiului", Sun -Tzi dovedeste o
deosebita clarviziune asupra fenomenului razboi, din perspectiva evolutiei sale. Sun -Tzu insista
pe investitia de inteligenta, pe capacitatea de a naliza si sinteza a comandantilor, pe initiativa si
ingeniozitate in câmpul de lupta. Cum fiecare razboi, batalie sau lupta nu se poarta in aceleasi
conditii si conjuncturi, in functie de situatiile concrete trebuie, sa se gaseasca noi si noi
modalitati de a infrânge adversarul.
Desi, aparent, procedeele socotite iesite din tiparele razboiului conventional erau
dezavuate, totusi Sun -Tzu admitea, in lupta pentru victorie, toate mijloacele, inclusiv elementele
de diversiune, de inselare a inamicului.
Fiind un fenomen social deosebit de complex, o stare a societatii care angaj ează, intr -o
masură sau alta, toti factorii vietii sociale, razboiul poate fi abordat din unghiuri de vedere ș i in
modalitati metodologice foarte diferite.
A defini fenomenul razboi înseamnă a pune in evidentă acele note caracteristice și
trăsături esentia le care îl deosebesc și îi precizează locul in ansamblul fenomenelor sociale. In
antichitate cunoasterea strânsa a proceselor sociale nu a permis o explicare mai larga a
fenomenului razboi. Istorici ca Thneydides, Poleplios, Titus Livius au lasat descrieri destul de
amanuntite ale unor razboaie, iar filozofi ca Platon si Aristotel au emis primele idei
generalizatoare despre razboi.
In epoca modernă, teoriile cu privire la razboi înregistrează o mult mai mare
diversificare , astfel se evidentiaza modul in c are fenomenul de razboi s -a modificat, schimbare
constanta pe care a amintit -o si Sun -Tzu in lucrarea Arta Razboiului „războiul este ca apa. Se
schimbă permanent tot așa cum și apa își adaptează forma la pământul pe care îl străbate. Va
reuși să învingă ce l care -și poate schimba tactica față de inamic sau adversar”1. Aceste evoluții
contemporane, caracteristice secolului 21, procesului de globalizare dar și avântului tehnologic
care a dus la mediatizarea completă și instantanee a oricărui act a determinat a l set de analiști să
spună că, în tr-adevăr există „războaie vechi și noi, respectiv că secolul 21 are răzbaie cu
caracteristici unice și imposibil de dezvoltat în alte epoci apuse”2

1 Sun-Tzu, Arta Razboiului , Editura Samzidat, Pitești , 2006, p.1
2 Kaldor, M., New and Old Wars: Organised Violence in a Global Era, 2nd Edition, Cambridge: Polity Press, 2006 .

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
[anonimizat]
2

Mediul operațional de “ieri” și de “azi”

Pornind de la ipoteza confor m căreia „mediul internațional de securitate, diversitatea și
complexitatea amenințărilor actuale, în special neconvenționale, precum și complexitatea
amenințărilor actuale, în special neconventionale, precum și modernitatea spațiului de luptă
contemporan contribuie fundamental la configurarea actuală a mediului operațional ”3,
considerăm necesar să întreprindem o analiză succintă a acestor aspecte, dintr -o abordare
militară a lor. Convingerea noastră este ca nu putem vorbi despre un iptetic adversar, într -un
mediu operațional contemporan, fără a avea o imagine clară și actua lizată a evoluției
dimenisiunii militare a securității, la nivel global , dar mai ales regional.
De-a lungul timpului, una din frecventele observații asupra instruirii forțelor armate a fo st
aceea că, de fiecare dată, militarii s -au pregătit pentru războiul care a fost, nu pentru cel care
urma să vină. Chiar dacă pare hilară, această observație este adevărată în mare măsură, iar dacă
avem în vedere doar exemple elocvente, respectiv cele dou ă războaie mondiale, la momentul
izbucnirii acestora, exceptând trupele germane agresoare, celelalte armate, de fiecare dată, au
aplicat tactici din războiul precedent. Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, prejudecata
conform căreia armatele ar fi organisme conservatoare, care în perioadele de pace se opun
schimbării, preocupate fiind doar în ultimul moment de pregătirea războiului, este una eronată.
Dovada o reprezintă rezultatele inovațiilor curajoase din domeniul militar dar și preocuparea
permanentă privind modul cum arată mediul operațional, cum arată potențialul adversar și cum
trebuie să se instruiască forțele, astfel încât să -i poată contracara sau anihila acțiunile acestuia.
Așadar, pe timp de pace, provocarea forțelor armate, aflate pe t ărâmul teoriei pur speculative, o
reprezintă corecta intuire privind aplicarea ideilor și funcționarea noilor tehnologii în spațiul de
luptă, locul unde, în fapt, se realizează adevărata și stricta educare privind ducerea războiului.
În plus, vechile tacti ci de luptă se adaptează noilor tehnologii. Înfrângerea adversarului
nu va mai fi efectul acțiunii masivelor invazii ale forțelor armate, ci diminuarea până la
paralizare a conștiinței, moralului și voinței de a lupta a forțelor statului atacat, influențar ea
comportamentului și a deciziei factorilor importanți din statul atacat, până la cel mai înalt nivel.
De la sine este înțeles că, în dinamica mediului operațional contemporan, a evoluției
mediului de securitate internațional, actualele noastre constatări , concluzii și propuneri, pe viitor,
vor fi susceptibile nu numai de completări, ci și de revizuiri, pentru că, precum întemeiat remarca
german ul Ernst Nolte „revizuirile sunt pâinea cea de toate zilele în cercetarea științifică” 4.
Desigur, „așa cum Ralph Waldo Emerson admitea, cândva, că nimic măreț n -a fost vreodată
realizat fără entuziasm ” 5, credința noastră este că orice pas, orice încercare documentată și

3 F.T. -3, Manualul de tactică generală a forțelor terestre, Statul Major a l Forțelor Terestre, București, 2013, p -2.
4 Francois Furet, Ernst Nolte , Fascism și comunism , Editura Univers, București, 2000, p. 98.
5 Eckhart Tolle, Un pământ nou , Editura Curtea veche, București, 2009, p. 245.

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
3

ancorată în realitate, în demersul nostru științific, chiar dacă necesită „curaj” poate avea un rol
major în crearea acelui ipotetic adversar care sprijină procesul instruirii forțelor.

Mediul de securitate intenațional actual

Prezentul rămâne marcat de violențe manifestate în apropierea frontierei de sud -est a
Uniunii Europene și a NATO, de po litica agresivă a Rusiei în spațiul ex -sovietic, în măsură să
folosească forța pentru intimidarea vecinilor și pentru modificarea frontierelor sale. Retorica
provocatoare a Kremlinului, acțiunile Federație Ruse privind anexarea Crimeei si cele din estul
Ucrainei, războiul din Siria, consolidarea și proliferarea Statului Islamic, acțiunile organizațiilor
teroriste din Orientul Mijlociu, amplele mișcări sociale din nordul continentului african dar si
disputele generate de șicanele dintre China și unii dintre vecinii săi crează o parte din actualul
tablou al mediului de securitate internațional care a determinat guvernele să renunțe la mult
anunțatele diminuări ale bugetelor din sectorul militar. Dimpotrivă, cele mai importante state ale
lumii din punct de vede re economic, și -au adaptat rapid alocările de buget, acordând o
importanță aparte a forțelor armate, înzestrării și instruirii acestora.
De asemenea, Rusia menține acțiunile de subminare a vecinilor europei, prin răspândirea
dezinformării, „finanțarea unor partide antisemite, exploatarea corupției și utilizarea tacticilor
războiului hibrid, susținute de o mașinărie de propagandă agre sivă supervizată de stat, supunâ nd
relația dintre Europa si Statele Unite ale Americii, pe de o parte și cea dintre Uniunea Eu ropeană
și NATO, pe de altă parte, celui mai mare test de la încheierea Războiului Rece ”6.
Așadar Europa continu ând „să fie supusă presiunii manifestate de valurile de imigranți
veniți din nordul Africii și Orientul Mijlociu, în căutarea unui trai mai bun. Printre refugiații
legitimi, proveniți din țări cu potențial mare de insecuritate, state eșuate ”7sau zone neguvernate,
pot exista și elemente extremiste sau delicvenți din structuri organizate. Oficialii NATO sunt din
ce în ce mai preo cupați de această st are „având în vedere că asemenea elemente se pot deghiza și
infiltra în interiorul fluxurilor migratorii, care pleacă, spre exemplu, din nordul Africii,
traversează Marea Mediterana și ajung pe teritoriul statelor europene”8.
Așadar, „la nivele regional și subregional, actuala dinamică de securitate poate influența
și afecta în mod direct sau indirect starea de securitate a României, iar mediul în care țara noastră
își promovează și apără principiile, valorile și interesele comune trece print r-o nouă etapă de
reconfigurare”9.

6 Din discursul vicepreședintelui aamer ican Joe Biden, ținut la Brookings Institution, Washington, la 27 mai 2015, citat de
agenția Reuters, pe http://in.reuters.com/2015/05/27/usa -ukraine -biden, accesat la 29.05.2015.
7 Ionel Nicu Sava, Studii de Securitate , Centrul Român de studii Regionale, București, 2005, p. 86.
8 Din declarația generalului american Philip Breedlove, comandamentul suprem al forțelor aliate alea NATO în Europa
(SACEUR), la conferința de presă desfășurată la finalul reuniunii Comitetului Militar al NATO, din 21 mai 2015, cita t de agenția
EFE.
9 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019 , București, p.13 .

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
4
„Documentele programatice actuale ale României, în domeniul apărării naționale, nu
exclud o agresiune convențională declanșată în viitorul apropiat, pe scară largă, împotriva țării
noastre, a NATO sau UE, chiar dacă portabilitatea produ cerii unui război clasic este scăzută”10.
Dar, „varietate largă a provocărilor, însă, care se manifestă prin intermediul amenințărilor
de tip militar sau civil, conventionale sau neconvenționale, nu crează garanția unei stări de liniște
și certitudine pe termen lung”11. De asemenea, nu trebu ie sa omitem faptul că, așa cum britanicul
Robert Cooper remarca faptul ca „ există o zonă de siguranță în Europa și o zonă de pericole și
haos în afara sa ”12. Integrarea României în organismele europene și euroatlantice d e securitate
ne-a adus în "zona de siguranță", dar, în același timp, ne -a poziționat pe frontiera acesteia.
Deși apariția pe glob a unui război de amploare între marile puteri este puțin probabil să
se producă, este de neconceput a se ignora eventualitatea unui astfel de pericol, respectiv
pregătirea forțelor armate pentru un conflict convențional major. Trupele occidentale, implicate
în recentele conflicte neconvenționale, resimt astăzi uzura morală și fizică determinată de ultimul
deceniu și jumătate de l uptă, iar capacitatea lor de reacție oportună, în cazul declanșării unui
război, pare a fi diminuată semnificativ. Nici Armata Română nu a putut să evite această stare de
fapt. De aceea, în cazul structurilor din forțele terestre române – în special, forțe de manevră –
care în acest important interval de timp și -au concentrat atenția preponderent către instruirea
necesară acțiunilor din mediul operațional specific contrainsurgenței, se impune alinierea la
eforturile Alianței pentru abordarea operațiilor ter estre întrunite, în spectrul larg al actualelor
amenințări.
La primul tur de orizont, observăm că menținerea unor așa -zise "conflicte prelungite" pe
teritoriul unor state din vecinătatea imediat a României indică potențialul conflictual ridicat în
regiune. „Unele dezechilibre regionale ca și tensiunile interetnice existente pe teritoriul unor
state din proximitatea granițelor României pot conduce la inițierea unor tensiuni regionale,
aparent inexistente. În plus, deteriorarea relațiilor dintre Federația Rus ă si NATO, poate afecta,
în mod direct, si problematica securităț ii naționale a țării noastre”13.

Tipologia amenințărilor acutale din perspectiva militară a securitații

Mediul de securitate internațional, descris succint anterior, ne crează imaginea compl exă
a unei ipotetice dar posibile confruntări cu un adversar care utilizează metode convenționale și
neconvenționale.
În mod tradițional, lupta cu un adversar convențional a făcut obiectiul studiilor militare în
Armata României. Din punctul nostru de vede re, însă, situația în care forțele terestre române ar
întâlni un adversar complex, ce combină tacticile convenționale cu cele neconvenționale, trebuie
să devină astăzi un domeniu deschis aprofundărilor și dezbaterilor în mediile de instruire militare

10 Strategia militara a României , publicată în Monitorul oficial nr. 789 din 7.10.2016 .
11 Doctrina Armatei României , Statul Major General, București,2012 , p.28.
12 Robert Cooper, Destrămarea Națiunilor. Ordine și haos în secolul XXI , Editura Univers Enciclopedic, București, 2007, p.81.
13 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, p.5.

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
5

viitoare. Vorbim tot mai mult astăzi despre un mediu operațional în care sunt prezente tehnici
militare cu multiplă întrebuințare, arme de nimicire în masă și vectori purtători ai acestora.
În condițiile actuale, așa -zisa „linie a frontului”, care să îi sepa re în mod categoric pe
combatanți, devine tot mai confuză, iar distincția dintre adversari se estompează din ce în ce mai
mult. Statul agresor poate folosi atât mijloace de luptă convenționale, neconvenționale ori
hibride, în încercarea de a potența factor ul surpriză al agresiunii cu elemente care să intimideze
atât populația cât și opinia publică internațională. De asemenea, spațiul cibernetic devine o
componentă a mediului operațional, o zonă de operații în curs de dezvoltare. Posibilitatea ca
operațiile cibernetice și războiul informațional să fie incluse în spectrul larg al acțiunilor viitoare
desfășurate de către ipoteticul adversar, în scopul degradării capabilităților de comandă -control
sau de a conduce campanii elaborate de influențare și de manageme nt al percepției populației,
devine tot mai plauzibilă.
Un concept oarecum de actualitate, războiul hibrid nu are astăzi o definiție universală
acceptată, dar descrieri ale acestui fenomen îl fac de recunoscut atunci cand se manifestă ca o
formă de confli ct neconvențional și nedeclarat, desfășurat acoperit sau deschis, pe multiple
planuri, respectiv, politic, diplomatic, economic, energetic, financiar, propagandistic, media tic,
cibernetic sau subversiv14.
Terorismul continuă să persiste la nivel global, fii nd o amenințare care nu cunoaște
granițe, religie sau naționalitate. Conflictul dintre lumea civilizată și vârfurile extremiste ale
grupărilor teroriste se pot radicaliza pe zi ce trece, pe fondul unor deficitare politici de emigrare,
la nivelul statelor e uropene. Periodicele atacuri executate asupra unor democrații simbol (SUA,
Marea Britanie, Franța, Spania) de către extremiștii antrenați în teatrele de operații recente sau
actuale, demonstrează o concepție de apărare deficitară, inclusiv la nivelul state lor dezvoltate.
Deși este clar ca nu se poate transforma o democrație, o civilizație, o țară, un oraș într -o
cazemată sau fortăreață, menită să apere pe locuitorii săi împotriva diferitelor metode de atac,
tot, tot mai diverse, ale unor potențiale grupări teroriste.
După cum a afirmat David H. Petraeus într -un interviu, „a menințarea teroristă se
menține, în prezent, pe un trend ascendent în Europ a. Criza continuă din Irak și Siria reprezintă
în opinia strategilor militari un "Cernobâl geopolitic" și până când va fi estompată, aceasta va
continua să propage instabilitate și ideologie e xtremistă în întreaga regiune”15.
Amenințarea cibernetică a deven it tot mai frecventă și mai serioasă, pe fondul
dezvoltărilor tehnologice în domeniul IT. Atacurile ce vizează securitatea cibernetică sunt din ce
în ce mai sofisticate și au capacitatea depășirii frontierelor, ca urmare a apartenenței universale a
spațiul ui cibernetic.

14 Una dintre caracteristicile războiului hibrid o reprezintă lipsa declarațiilor formale de război între state, fapt ce oferă avantajul
oricăror manevre, la nivel politic sau diplomatic.
15 Interviul generalului David H. Petraeus, comandantul trupelor americane din Irak, în perioada 2007 -2008, pe
https://w ww.washingtonpost.com/blogs/worldviwes/wp/2015/03/20petraeus -the-islamic -state-isnt-our-biggest -problem -in-iraq/,
accesat la 27.11.2019.

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
6

Aceasta are un caracter artificial, fiind o „componentă fundamentală a funcționării
statelor și implicit a structurilor militare. Teroriștii și extremiștii violenți folosesc, de asemenea,
spațiul cibernetic pentru comunicare, coordonare, propagandă, strângerea de fonduri,
radicalizarea și recrutarea, aceasta oferindu -le o oportunitate fără precedent pentru a accesa, cu
ușurință, o comunitate globală ”16
În cadrul Summit -ului regional de Securitate Cibernetică, desfășurat la București, în mai
2015, reprezentații NATO au reprezentat faptul că alianța, ca urmare a apariției și dezvoltării
acestui nou tip de amenințare, a introdus probematica apărării cibernetice în pregătirea
personalului, în secenariile exercițiilor și în procesul de planificar e operațională, punându -se, în
același timp, un deosebit accent pe dezbaterea unor parteneriate în domeniu, cu Uniunea
Europeană, OSCE, ONU sau alte organizații regionale17. În domeniul militar, deși au fost deja
întreprinse o serie de măsuri menite să prot ejeze sistemele informatice militare naționale și ale
NATO, interoperabile cu cele ale tuturor statelor membre, specialiștii în domeniu caută să
identifice și să dezvolte noi soluții cu caracter ofensiv și defensiv, privind apărarea împotriva
atacurilor ci bernetice.
În Strategia Națională de Apărare a Țării se evidențiază faptul că „proliferarea armelor de
distrugere în masă și a vectorilor purtători aiacestora, a traficului de produse cu dublă utilizare
sunt, de asemenea, amenințări reale la securitatea n ațională/aliată, în situația unei destabilizări la
nivel regional ”18. Numarul statelor care dețin sau încearcă să dețină arme nucleare este
încreștere, scopul acestora fiind sporirea influenței internaționale și a îndeplinirii obiectivelor
strategice.
Prod ucerea, deținerea și proliferarea armelor nucleare și a tehnologiilor asociate, de către
structuri statale sau non -statale, este considerată ca fiind cel mai serios pericol la adresa mediului
de securitate internațional. Percepția rămâne aceea că „deținere a unor astfel de arme generează o
creștere a autorității strategic, a mijloacelor coercitive, a capabilității de descurajare și apărare, în
cadrul unor eventuale operații militare sau a unor atacuri cu astfel de sisteme.Alte motivații
importante in acest s ens sunt reprezentate de dorința pentru prestigiu, ideologie, rivalității
regionale ori presiuni pentru schimbarea regimului și cr earea instabilității interne ”19.

16 Cyber Security Strategy of the United Kingdim, June 2009, pe http://ccpic.mai.gov.ro/docs/UK, accesat la 27.11.2019.
17 În acest sens, principalul demers inovativ îl reprezintă lansarea programului "NATO Industry Cyber Partnership", constând,
printre altele, în crearea unei platforme unice, în vederea realizării schimbului de informații în domeniul securității ciber netice ,
atât în rețelele mediului de afaceri, în mediul academic, dar mai ales în sistemele informatice ale NATO.
18 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019, p.15.
19 US Departament of Defence, Strategy for Countering Weapons of Mass Destr iction date June 2014.pdf, accesat la 25.11.2019 .

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
7

Necesitatea adaptării forț elor la specificul mediului operațional contemporan

Procesel e de aderare și integrare în organismele europene și euroatlantice a României au
condus în mod inevitabil la o reformă de anvergură a sistemului militar și renunțarea la conceptul
de tradițional privind rolul clasic al forțelor armate, exclusiv de apărare națională.
În perioada armatei de masă – concept tradițional și în Armata României – fiecare cetățean
al țării, în general bărbat, primea o educație și o pregatire militară, mai mult sau mai putin
eficientă, ca, „la nevoie, acesta să devină parte a efortul ui de război, pe considere ntul enunțat
cândva de Troțki: „ s-ar putea să nu te intereseze războiul , dar tu il interesezi pe e l” ”20. Teoretic,
traducerea acestui fapt insemna ca populația adultă a țării, în medie c u vârsta cuprinsă între 18 și
45 de ani21, putea fi recrutată în mod obligatoriu, ca militar conscript, capabil, gata să își apere
patria. Cu toate acestea, „în ultimele decenii, armatele celor mai multe state si -au diminuat
dimensiunile, proces demarat încă din epoca dezvoltării tehnologiei militar – nucleare. Faptul că
într-un conflict nuclear ambii combatanți pot pierde simultan lupta a spus sub semnul întrebării,
la acea vreme, misiunea principală a forțelor armate – aceea de a duce războiul și de a obține
victo ria, printr -un război clasic ”22.
Trecer ea de la armata de masă la acea de profesie generează, în mod inevitabil, o serie de
transformări la nivelul organizației militare, precum schimbarea autorității organizaționale și a
tehnicii manageriale, schimbarea modalității se selecție și recrutarea pe ntru o carieră militară,
reducerea diferenței civil – militar și o îndoctrinare politică la nivelul armatelor. „Forțele armate
fiind primele organizații care au implementat tehnicile de management computerizat, iar
internetul a fost utilizat pentru prima da tă în scopuri militare, creșterea fără precedent a
dimensiunii tehnologice a atras dupa sine și schimbarea abordării privind războiul, de la ducerea
acestuia către prevenirea sa și descurajarea facturilor declanșatori, funcția principală a forțelor
armate fiind ac eea de management al violenței ”23. După 11 septembrie 2011, formele de
manifestare a violenței sociale au căpătat valențe sofisticate, conflicte religioase si interetnice, iar
terorismul a devenit cea mai pronunțată și anticipată amenințare la adres a păcii și securității
mondiale.

20 Motto al Alvin și Heidi Toffler, Război și anti -război. Supraviețuirea în zorii secolului XXI , Editura Antet, București, 1995,
p.7.
21 Conform art. 55.(3) din Constituția României, cetățenii români pot fi încorpor ați, începând cu vârsta de 20 d3 ani și până la 35
de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.
22 Ionel Nicu Sava, Forțele armate și societatea – suport de curs, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universalitatea
București, 20p6, p.28.
23 Ionel Nicu Sava, Op. cit., p. 32.

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
8

După cum amintește Ionel Nicu Sava in lucrarea s-a „Huntington consideră că militarul
profesionist are trei caracteristici importante: expertiza, r esponsabilitate și corporatism ”24, așadar
„unicitatea profesiei și spiritul de corp al militarilor profesioniști , dobândite în procesul de
socializare militară, statuată pe reguli formale și informale, dau caracter corporatist structurilor
fortelor armate ”25, îndeosebi în funcționarea lor internă.
Amplul proces de transformare și modernizare parcurs in ultimii ani de Armata Română
impune adaptarea unei noi viziunii asupra operațiilor militare, fie cele specifice luptei armate, fie
cele de stabilitate și de sprijin, în concordanță cu evoluția mediului internațional de securitate și
exigențele ce decurg din angajamente le României, ca aliat credibil și egal în organismele
euroatlantice. Asumarea obligațiilor de membru cu drepturi depline NATO și UE impune
valorificarea, cu responsabilitate, a potențialului celei mai importante categorii de forțe armate,
în contextul în c are, „campaniile militare, axate pe o amplă gamă se responsabilități, includ
sarcinii variante și multiple, de la cele tradiționale și pur militare, la acțiuni neconvenționale și
nonmilitare ”26.
În concluzie, nu putem discuta despre crearea unui ipotetic adv ersar, ca instrument al instituirii,
fără să avem în vedere ce se întâmplă pe plan extern. Când spectrul amenințărilor capătă
dimensiuni noi, mai ales pe componenta militară, prin apariția unor noi forme de ducere a luptei,
prin alte metode de atac, din ce in ce mai sofisticate, mediul operațional se schimbă, necesitând
forțe instruite in mod adecvat. De aceea considerăm că pregătirea eficientă a acestora se poate
realiza prin înțelegerea și modelarea triadei: mediu operațional contemporan – ipotetic advers ar
actual – misiune.

24 Ionel Nicu Sava, Op. cit., p. 35
25 Marian Zulean, Militarul și societatea: relațiile civil -militare la începutul mileniului al III -lea, Editura Militară București,
2008, p. 21.
26 George Cristian Maior, Noul altiat. R egândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI , Ediția a doua
București, 2012, pp. 224 -225

SLSA 12
Mărtinaș Daniela -Alina EVOLUȚIA MEDIUL UI OPERAȚIONAL INTERNAȚIONAL
0735430382
9

Bibliografie

I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Constituția României , Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767, București,
2003
II. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE ROMÂNEȘTI
1. Doctrina Armatei României , Statul Major General, București,2012
2. F.T. -3, Manualul de tactică generală a forțelor terestre , Statul Major al Forțelor
Terestre, București, 2013
3. Strategia militara a României , publi cată în Monitorul oficial nr. 789 din
7.10.2016
4. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 -2019
III. LUCRĂRI DE AURORI ROMÂNI
1. George Cristian Maior, Noul altiat. Regândirea politicii de apărare a României la
începutul secolului XXI , Ediția a do ua București
2. Ionel Nicu Sava, Forțele armate și societatea – suport de curs, Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială, Universalitatea București
3. Ionel Nicu Sava, Studii de Securitate , Centrul Român de studii Regionale,
București, 200 5
4. Marian Zulean, Militarul și societatea: relațiile civil -militare la începutul
mileniului al III -lea, Editura Militară București
IV. LUCRĂRI DE AURORI STRĂINI
1. 2 Kaldor, M., New and Old Wars: Organised Violence in a Global Era,
2nd Edition, Cambridge: Polity Press, 2006
2. Eckhart Tolle, Un pământ nou , Editura Curtea veche, București, 2009
3. Francois Furet, Ernst Nolte , Fascism și comunism , Editura Univers, București,
2000
4. Motto al Alvin și Heidi Toffler, Război și anti -război. Supraviețuirea în zorii
secolului XXI , Editura Antet, Bu curești, 1995
5. Robert Cooper, Destrămarea Națiunilor. Ordine și haos în secolul XXI, Editura
Univers Enciclopedic , București, 2007
6. Sun-Tzu, Arta Razboiului , Editura Samzidat, Pitești, 2006
V. SURSE WEB
1. http://www.act.nato.i nt
2. http://www.gov.uk/gouvernament/news
3. http://www.mae.ro
4. http://www.nato.int
5. http://www.icrc.org