Martie 2011 Cutremurul din Tohoku (japonia)

Capitolul 3. Studiu de caz:

11 martie 2011 – Cutremurul din Tōhoku (Japonia)

Japonia este statul care în trecut era un adevarat exemplu al succesului economic. Se număra printre primele țări din afara Europei care puteau fi considerate lideri mondiali și care puteau fi caracterizate ca având un nivel ridicat de dezvoltare.

La un moment dat, această creștere economică rapidă părea să depășească liderul mondial, SUA. Japonia avea un nivel scăzut al impozitării, o monedă puternică și programe sociale modeste. Astăzi, însă, nu se poate spune același lucru, deoarece situația s-a schimbat radical, iar Japonia suferă o catastrofă economică. Acum câțiva ani, sistemul bancar japonez era lider mondial, dar astăzi nici una dintre băncile japoneze nu se încadrează în gradul de rating A sau B al agenției internaționale de rating Moody's.

În ceea ce privește exporturile, acestea au scăzut semnificativ, iar Japonia a fost întrecută de economii precum Germania, SUA și China.

Figura 1: Exportul de bunuri și servicii al Japoniei comparativ cu alte state dezvoltate în anul 2011 (sumele sunt exprimate în miliarde de dolari)

Sursa: http://world-statistics.org/result.php?code=BX.GSR.GNFS.CD?name=Exports%20of%20goods%20and%20services%20(BoP,%20current%20US$

Pe 11 martie 2011, Japonia a fost zguduită din temelii de cutremul din Tōhoku cu o magnitudine de 8,9 grade pe scara Richter. Cu epicentrul la 373 km de Tokyo, seismul a fost urmat de peste 500 de replici, conform informațiilor comunicate de autoritățile nipone.

Este cel mai sever cutremur din Japonia și al 4-lea ca intensitate de pe întregul mapamond (conform informațiilor extistente din 1900 până în prezent). Cutremurul a provocat incendii la centrala nucleară de la Fukushima, determinând declanșarea crizei nucleare la nivel mondial. Fiind vorba de un accident nuclear de gradul 6, pe o scară de la 1 la 7, premierul nipon, Naoto Kan, cataloga acest caz drept cel mai critic de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Bilanțul cutremurului și al tsunami-ului din 2011 din Tōhoku a prezentat atât o criză umanitară cât și un impact economic extrem de grav. Tsunami-ul a lăsat fără adăpost peste 300.000 de persoane în regiunea Tōhoku din Japonia, acestea lovindu-se de un deficit de hrană, apă, adăpost, medicamente și combustibil. Ca răspuns la această situație de criză, guvernul japonez a mobilizat forțele de auto-apărare, iar în celelalte țări se formau deja echipe de căutare și salvare pentru a ajuta la căutarea supraviețuitorilor. Organizațiile umanitare, atât din Japonia cât și la nivel mondial, au răspuns, Crucea Roșie japoneză raportând donații în valoare de 1 miliard de dolari. Impactul economic a scos la iveală probleme imediate, cu producția industrială suspendată în mai multe fabrici, dar și probleme pe termen lung privind costurile de reconstrucție, care au fost inițial estimate la 10 trilioane de yeni (122 miliarde de dolari).

Un alt impact grav al tsunami-ului a fost reprezentat de pagubele de natură critică de la Centrala Nucleară Fukushima Daiichi, rezultând în emisii grave de substanțe radioactive și în perspectiva unui hazard pe termen lung în domeniul sănătații și mediului înconjurător, fiind imperioasă nevoia de implementare a unui proces costisitor de remediere și curățare.

3.1. Impactul economic la nivel național

În urma cutremurului au existat câțiva analiști care au preconizat că totalul costurilor pentru reconstrucție și recuperare ar putea atinge suma de 10 trilioane ¥ (122 miliarde $); totuși, până la data de 12 aprilie 2011 Guvernul japonez estima că doar costurile pagubelor materiale directe ar putea depăși 25 trilioane ¥ (300 miliarde $). Produsul Intern Brut al Japoniei a scăzut cu 3,7% doar în primul trimestru al anului 2011 și cu 5,1% la nivelul întregului an față de anul precedent.

Figura 2: Evoluția PIB în Japonia (%)

Sursa: http://world-statistics.org/result.php?code=NY.GDP.MKTP.KD.ZG?name=GDP%20growth%20(annual%20%

În primul rand nu trebuie omis faptul că acest cutremur a avut loc într-o perioadă în care economia niponă resimte încă urmările crizei economico-financiare, al cărei apogeu s-a evidențiat în cifrele statistice ale anului 2009, și se confruntă cu o serie de dificultăți structurale. După aproape 20 de ani în care au predominat deflația și contracția economică, economia japoneză se confruntă cu dezechilibre bugetare severe: deficitul bugetar înregistrat pe parcursul a 18 ani a determinat acumularea unei datorii publice record (de peste 200% din Produsul Intern Brut).

Regiunea nordică Tōhoku, care a fost cel mai grav afectată, contribuie anual cu 8% din Produsul Intern Brut al Japoniei, cu unități de producție care fabrică produse precum automobile, bere, dar și infrastructură energetică. Regiunea include prefectura nordică Miyagi, unde se află și orașul Sendai, la aproximativ 300 km spre nord-est de Tokyo. Prefectura Miyagi numără multe zone industriale și de producție cu centrale chimice și electronice. Se estimează că Miyagi reprezintă 1,7% din Produsul Intern Brut al Japoniei.

După 2 ani de contracție (1,1% în 2008 și 5,5% în 2009) PIB-ul Japoniei a crescut cu aproximativ 4% în 2010, iar cutremurul din 2011 a determinat blocarea temporară a activităților din majoritatea ramurilor economice. Părea foarte probabil ca starea de contracție să se prelungească din nou, ceea ce ar fi însemnat reintrarea în recesiune a economiei japoneze. Cea mai severă catastrofă naturală din ultimele decenii din arhipelagul nipon a afectat puternic activitatea economică a Japoniei, fiind resimțită în toate sectoarele de activitate: agricultură, energie nucleară, industria constructoare de mașini, financiar, transporturi, etc. Cu alte cuvinte, acest dezastru anticipa o serie de consecințe economice, cel puțin pe termen scurt.

În jur de 24.000 de hectare, majoritatea cu orez, au fost afectate de tsunami. Sarea rămasă în sol după retaragerea apelor mării ar putea afecta recoltele de orez pentru mai mulți ani. Zona afectată reprezintă 3-4% din producția totală de orez a Japoniei. Peste 4 milioane de păsări au murit în crescătoriile din nordul Japoniei după cutremur, datorită întreruperilor privind aprovizionarea cu hrană de la furnizorii de peste mări.

Tsunami-ul a provocat, de asemenea, imposibilitatea de utilizare a peste 90% dintre vasele de pescuit din prefecturile Miyagi, Iwate și Fukushima. Industria peștelui a fost aproape complet distrusă în prefectura Miyagi. 12.000 dintre cele 13.000 de vase de pescuit înregistrate în prefectură au fost distruse sau avariate. Doar pagubele din această zonă în industria peștelui au fost estimate la 400 miliarde ¥ (5 miliarde $), pe când pagubele totale din industria peștelui, în toate cele șapte prefecturi afectate, au fost estimate la 1,26 trilioane ¥.

Cutremurul și tsunami-ul au avut un impact imediat și semnificativ asupra unor întreprinderi precum Toyota, Nissan și Honda, care și-au suspendat complet producția de automobile până la data de 14 martie 2011. Nippon Steel Corporation de asemenea și-a suspendat producția, Toyo Tire & Rubber Company și Sumitomo Rubber Industries au oprit liniile de producție de anvelope și cauciuc, în timp ce GS Yuasa a închis producția de baterii auto. Așa cum a fost de așteptat aceste decizii au împiedicat disponibilitatea de aprovizionare și pentru ceilalți producători auto.

S-a sugerat că Tokyo Electric Power Company, Toshiba, East Japan Railway Company și Shin-Etsu Chemical ar fi fost cele mai vulnerabile companii în urma cuteemurului. Și Sony a suspendat producția în toate cele șase fabrici ale sale din zonă, iar Fuji Heavy Industries a întrerupt producția în cele mai multe dintre fabricile sale din Prefecturile Gunma și Tochigi. Printre celelalte fabrici care și-au suspendat funcționarea se numără Kirin Holdings, GlaxoSmithKline, Nestlé și Toyota, întreruperile operaționale fiind datorate căderilor de tensiune.

Întreruperile temporare de fabricație, căderilor de tensiune și impactul ulterior asupra încrederii consumatorilor au afectat PIB-ul național timp mai multe luni, deși economistul Michael Boskin anticipase „doar un impact minim asupra economiei japoneze generale.” În urma riscurilor ulterioare de scurgeri nucleare, se spune că Blackstone Group LP, Continental AG și BMW și-ar fi retras personalul în afara Japoniei. Toyota a planificat reluarea producției de autovehicule hibrid, inclusiv Prius, Lexus HS, și Lexus CT, începând cu data de 28 martie 2011.

Honda a declarat că cele două centre japoneze ale lor vor rămâne închise până la data de 3 aprilie. Pe 24 martie, reprezentanții Nissan afirmau că e posibil să mute parțial producția de motoare în SUA datorită pagubelor produse de cutremur în Japonia. Tot pe 24 martie analistul în materie de automobile de la IHS Inc., Paul Newton, preconiza că lipsa pieselor de schimb ar putea bloca o parte a producției în fabricile de mașini din SUA pe la mijlocul lunii aprilie și că producția de automobile la nivel mondial ar putea să scadă cu 30%. Toyota se aștepta și ea la unele blocări în producția din America de Nord, dar acestea ar fi fost temporare deoarece multe dintre piesele necesare fuseseră expediate înainte de cutremur.

Economistul-șef pentru Japonia la Credit Suisse, Hiromichi Shirakawa, a declarat într-o notă destinată clienților băncii că pierderea economică estimată s-ar putea încadra între 171 de miliarde $ și 183 de miliarde $ doar pentru regiunea afectată de cutremur și tsunami. La 14 martie, Banca Japoniei, în încercarea de a menține stabilitatea pieței, a introdus 15 trilioane de yeni în piețele monetare pentru a asigura stabilitatea financiară prin utilizarea stocurilor și creșerea riscului de credit. După ce a înființat un grup de lucru de urgență pentru a asigura lichiditățile în urma dezastrului, guvernatorul Masaaki Shirakawa și conducerea băncii au înființat un program pentru a cumpăra obligațiuni de stat din fonduri tranzacționate la bursă în valoare de 10 trilioane de yeni. Șeful Băncii Japoniei a declarat reporterilor că va continua „injectarea” cu numerar atât cât va fi necesar.

Cu toate acestea, în urma scurgerilor nucleare ulterioare, acțiunile Băncii Japoniei au fost considerate a fi insuficiente, în ciuda altor 8 trilioane de yeni plasați pe piață. Pe 15 martie indicele Topix (Indicele prețurilor stocurilor din Japonia) a scăzut din nou marcând o cădere de 2 zile, nemaiîntâlnită din anul 1987, căci riscul de nerambursare al Japoniei a crescut după ce Primul Ministru Naoto Kan a anunțat că au loc noi scurgeri la centrala nucleară avariată. Cantitatea produselor de bază era și ea semnificativ mai mică. Panicându-se, locuitorii orașului Tokyo au asaltat magazinele, făcându-și provizii de alimente și stocuri de combustibil odată cu creșterea riscului de emisie a substanțelor radioactive.

Producția de plăcuțe de siliciu a fost suspendată în fabricile deținute de Shin-Etsu Chemical și MEMC Electronic Materials, care, împreună, produc 25% din totalul producției de plăcuțe de siliciu la nivel mondial. Această suspendare va impacta drastic producția de semiconductori, care este condiționată de disponibilitatea plăcuțelor de siliciu.

Șeful Secretariatului Guvernului Japoniei, Yukio Edano, a declarat imediat după cutremur că la 13 martie va fi convocat guvernul Japoniei pentru a evalua efectele economice ale catastrofei. Acesta a declarat televiziunii NHK că aproximativ 200 de miliarde de yeni, rămași la buget din anul fiscal curent, ce se va fi încheiat la 31 martie, vor fi utilizați pentru finanțarea eforturilor imediate de recuperare. Măsurile suplimentare ar putea afecta, de asemenea, datoria publică a Japoniei (care este deja cea mai mare din lume), iar cheltuielile suplimentare ar putea provoca o cerere de obligațiuni guvernamentale.

Datoria Japoniei era în 2012 de 11,2 trilioane de dolari americani, adică 211% din PIB-ul țării, comparativ cu alte țări precum SUA cu datoria de 104% din PIB, sau Germania cu 81% din PIB. Japonia este astăzi statul cu cea mai mare datorie la nivel internațional, atingând 226% din PIB, pentru un total de 340.373 de miliarde de yeni, și cu un deficit bugetar de 8,2% din PIB.

Figura 3: Evoluția datoriei publice a Japoniei (% PIB)

Sursa: http://economictimes.ro/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice/

Ambasada României în Japonia, într-o comparație a indicilor economici specifici celor două țări, subliniază pe site-ul oficial că „în ciuda îndatorării masive, Japonia își păstrează un rating de țară ridicat, deoarece creditorii sunt în cea mai mare parte în interiorul țării, iar scadențele sunt acoperite integral cu resurse, solvabilitatea statului nefiind pusă la îndoială. Totalul rezervelor valutare și de aur ale arhipelagului atinge 1.268 miliarde $, față de 48,8 mld. $ la noi. În plus, Japonia, cel mai mare creditor mondial, folosește banii pe care îi împrumută din interior pentru a oferi credite în străinătate.” (MAE, 2015)

Figura 4: Datoria publică România-Japonia (% din PIB)

Sursa: http://tokyo.mae.ro/node/1230

O parte dintre analiștii economici consideră că în cele din umă, această catastrofă va aduce beneficii economiei Japoniei, prin creșterea perspectivei de locuri de muncă apărute în timpul eforturilor de restaurare. Un analist de la JPMorgan Chase, invocând cutremurul din 1989 din Loma Prieta, zona San Francisco, și cutremurul din Northridge, din Sudul Californiei, din 1994, a remarcat că dezastrele naturale stimulează în cele din urmă producția. Un alt analist economic de la Société Générale anticipa că economia Japoniei va intra în declin în luna martie 2011, dar își va reveni în forță în lunile următoare. Similar, după cutremurul din Kobe, producția industrială a scăzut cu 2,6%, dar a crescut cu 2,2% în luna următoare și cu 1% în luna care a urmat. Economia Japoniei a accelerat apoi substanțial de-a lungul celor doi ani care au urmat, atingând cote ce nu mai fuseseră înregistrate în trecut. Rămân însă și analiști mai sceptici, care sunt de părere că acest dezastru natural va afecta economia sever și pe termen lung.

Cât despre Guvern, acesta a declarat că planurile de reconstrucție pentru anul în curs ar putea genera o creștere a PIB cu 5 până la 7,75 trilioane de yeni. Reconstrucția zonelor avariate din Tōhoku începând cu anul 2011 a produs o explozie de locuri de muncă în domeniul construcțiilor dar și în mediul de afaceri din zonă. Drept rezultat, orașe precum Sendai au beneficiat de o creștere a numărului de rezidenți iar salariile pentru locurile de muncă din domeniul construcțiilor au crescut și ele.

Până în martie 2012, 644 de companii din Japonia au fost forțate să se declare falimentare datorită acestui dezastru. Printre acestea s-au numărat 157 de companii de servicii, 150 de companii de producție și 113 de societăți de comerț cu ridicata. Companiile au lăsat în urmă datorii de 925,4 miliarde de yeni și oferiseră 11.412 locuri de muncă.

3.2. Impactul financiar la nivel global

În perioada imediat următoare cutremurului, Nikkei – indicele pieței de valori din Japonia a scăzut cu 5% în tranzacționarea after-market. Banca Japoniei a declarat că va face tot posibilul pentru a asigura stabilitatea pieței financiare însă pe 15 martie, noutățile privind creșterea nivelului de radiații a provocat scăderea indicelui Nikkei cu încă 1000 de puncte sau cu 10,6% (în total 16% în acea săptămână).

Figura 5: Evoluția indicelui Nikkei, Japonia

Sursa: http://economictimes.ro/cutremurul-din-japonia-consecinte-economice/

Alte piețe de caital din întreaga lume au fost și ele afectate: DAX-ul German a pierdut 1,2% în câteva minute. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Kospi al Coreei de Sud s-a contractat cu 1,3%. Până la sfârșitul programului de tranzacționare din ziua cutremurului, indicele MSCI al Asiei și Pacificului a scăzut cu 1,8%. Indici bursieri majori din SUA au crescut între 0,5% și 0,7%. Prețurile la petrol au scăzut, de asemenea, ca urmare a închiderii rafinăriilor japoneze, în ciuda violențelor în desfășurare în Libia și demonstrațiilor preconizate în Arabia Saudită.

Țițeiul american a scăzut până la prânz la 99,01 $ de la 100,08 $, iar indicele Brent Crude a scăzut cu 2,62 $ până la 112,81 $. În Hong Kong, Secretarul Finanțelor John Tsang a avertizat investitorii să aibă mai multă grijă, căci cutremurul ar putea avea un impact pe termen scurt asupra piețelor de valori locale.

Prețurile acțiunilor celor mai mari companii de reasigurare Munich Re și Swiss Reinsurance Company s-au prăbușit în urma cutremurului din cauza unor speculații conform cărora acestea s-ar putea confrunta cu pierderi de aproximativ 10 miliarde de dolari, chiar și după ce anumite categorii de costuri au fost acoperite de asiguratorii principali japonezi și de guvern.

Yenul japonez a crescut față de majoritatea valutelor importante în urma cutremurului, și a atins un prag record pentru perioada de după cel de-a doilea război mondial, de 76,25 yeni pentru un dolar american grație unor speculații conform cărora investitorii japonezi își vor repatria activele pentru a contribui la reconstrucțiile necesare. Deoarece Japonia se bazează foarte mult pe exporturi, yenul puternic a atenuat puțin din pierderile economice din perioada următoare.

Figura 6: Evoluția ratei de schimb dolar/yen

Sursa: https://www.tradingview.com/chart/USDJPY/?utm_source= www.tradingeconomics.com&utm_medium=www.tradingeconomics.com/japan/currency

Analistul financiar al companiei TeleTRADE, Oleg Zolotco, declara într-un interviu acordat companiei Forex că „Băncile și companiile cu datorii gigantice [din Japonia] au ajuns la un nivel la care nici nu progresează dar nici nu falimentează, ci doar, ca niște căpușe atrag resursele din partea sanatoasa a economiei și în acest fel ajung mii de miliarde de yeni în piață fără să fie fructificați. Aceste sume imense au ca scop doar menținerea companiilor pe linia de plutire.” Întrebat ce ar trebui să facă autoritățile japoneze pentru a readuce economia pe un curs normal, acesta e de părere că „este nevoie ca autoritățile să înceteze intervențiile monetare în piață și să lase piața să se curețe de companiile și băncile “infectate”.”

A statement from leaders of the 27 European Union states meeting in Brussels expressed "condolences and support to the governments and people affected" and pledged support for quake-hit Japan.

"In addition to national responses, we have asked the High Representative [Catherine Ashton] and the [European] Commission to mobilize all appropriate assistance," the statement said.

"I would like to tell the Japanese people that Germany is standing by their side in this difficult hour," Chancellor Angela Merkel said. "Germany will help with the reconstruction efforts, not just in the coming days, but also in the long term."

The United Nations put 30 disaster response teams on alert to help Japan if needed.

"Our experts are in close contact with the disaster management in Japan, and, so far, Japan's national resources are fully engaged in the response," said Elisabeth Byrs, a spokeswoman for the UN Office for the Coordination of Humanitarian Affairs.

United States President Barack Obama said his country was monitoring the tsunami threat on US soil and "stands ready to help the Japanese people in this time of great trial. The friendship and alliance between our two nations is unshakable."