Marketingul Unui Muzeu. Studiu de Caz Casa Muresenilor
Introducere
Marketingul muzeal reprezintă un domeniu de activitate foarte slab dezvoltat la noi în țară. De altfel, acest tip de activități, și aici putem să generalizăm la nivel de marketing cultural, au fost „împrumutate sau copiate” doar în ultimii ani din economiile dezvoltate, datorită conștientizării faptului că marketingul are efecte și implicații benefice în activitatea social – culturală.
Într-o societate de tranziție spre economia de piață, așa cum este și societatea românească, astfel de preocupări devin o necesitate sau un răspuns imediat la cerințele unei piețe aflate într-o continuă mișcare, diversificare și transformare. Odată cu eliminarea barierelor economiei socialiste, prestatorii de servicii culturale au început să realizeze cât de importantă este adaptarea intituției de cultură la noile cerințe ale pieței.
În lucrarea de față, s-a realizat o analiză atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere practic a influențelor mixului de marketing în comportamentul consumatorului. În primul capitol au fost identificate aspectele conceptuale și metodologice privind marketingul, atât general cât și în domeniul cultural și implicit in domeniul muzeal. Cel de-al doilea capitol include o prezentare a muzeului Casa Mureșenilor care va ajuta la formarea unei imagini de ansamblu asupra potențialului turistic al acestuia.
Aspectele de natură aplicativă ale acestei lucrări vor fi prezentate în capitolul 3, care include o analiză a mixului de marketing, precum și rezultatele unei cercetări de marketing realizată în rândul vizitatorilor muzeului Casa Mureșenilor. Ținând cont de rezultatele cercetarii au fost formulate o serie de propuneri pentru îmbunătățirea activității de marketing a muzeului.
Principalul obiectiv al realizării acestei lucrări este de a prezenta importanța mixului de marketing în cadrul muzeului Casa Mureșenilor și evidențierea faptului că activitatea de marketing poate reprezenta o soluție la găsirea unor variante de rezolvare a unor probleme care apar în activitatea unui muzeu.
Lucrarea de față se încheie cu o serie de concluzii și propuneri pentru îmbunătățirea activităților de marketing ale muzeului pe viitor.
Cap.1. Aspecte conceptuale și metodologice
privind marketingul
Importanța pe care o are marketingul în zilele noastre este tot mai evidentă, ea fiind probată cu realizări de mare rezonanță obținute de către marile corporații ale lumii, dar și de către întreprinderi de dimensiuni mai reduse, inclusiv de către cele mici și mijlocii. Renumiții profesori Philip Kotler și Bernard Dubois consideră că astăzi marketingul a devenit o necesitate.
1.1. Conceptul de marketing
Termenul de marketing provine de la verbul to market (a desfășura tranzacții de pață) și este introdus în aproape toate limbile. În literatura de specialitate, ca și în practica economică, termenului de marketing îi sunt atașate mai multe accepțiuni. Deosebirile dintre acestea vizează atât conținutul concret al termenului, cât și unghiul de abordare.
În ultima vreme tot mai mulți autori delimitează definițiile atribuite marketingului în perioada postbelică în două mari categorii: definiții „clasice” sau „înguste” și definiții „moderne” sau „largi”.
În esență, marketingul reprezintă tot ceea ce trebuie făcut pentru a promova afacerea, din momentul conceperii și până în momentul în care clienții cumpără produsul sau srviciul. Altfel spus, activitatea de marketing începe cu ideea de a genera profit și se încheie atunci cand produsul rezultat este căutat și cumpărat în mod frecvent. Marketingul este un proces al devenirii, niciodată încheiat, adică parcurgerea unui drum, nicidecum ajungerea într-un punct de destinație finală.
Conceptul de marketing este prezentat în literatura de specialitate, astfel:
Marketingul este arta de a crea și satisface cererea într-un mod profitabil;
Marketingul este procesul prin care o organizație se racordează la piață într-un mod creativ, productiv, profitabil;
Satisfacerea nevoilor în condiții de rentabilitate;
Identificarea dorințelor consumatorilor și îndeplinirea lor;
Îndrăgirea clientului, nu a produsului;
A face ceea ce se crede că este mai bine;
Cuprinderea tuturor activităților prin care o firmă se adaptează într-un mod creativ și profitabil la mediul în care operează;
A transforma nevoile societății în posibilități de afaceri profitabile.
Încercarea de a sintetiza întreaga semnificație a marketingului într-o definiție este dificilă, autorii subliniind de cele mai multe ori doar unele elemente. Astfel, potrivit Asociației Americane de Marketing, conceptul în discuție ar cuprinde activitățile economice care dirijează fluxul bunurilor și serviciilor de la producător la consumator sau utilizator.
De altfel și P. Kotler menționa că marketingul este o activitate umană direcționată pe satisfacerea nevoilor și cerințelor printr-un proces de schimb. S-a extins apoi și în sfera serviciilor, inclusiv în sfera serviciilor turistice, ținând cont de diversitatea și specificitatea activităților pe care le presupune o prestație turistică: transport,cazare, alimentație publică și agrement.
1.2. Definirea marketingului turistic
În industria turismului, cuvântul „marketing” a fost adoptat în anii `50, până atunci utilizându-se formulări de genul „încurajarea turismului internațional” sau „informare, propagandă și publicitate turistică”.
Lanquar și Hollier definesc marketingul turistic drept un proces de „management” care perminte întreprinderilor și organizațiilor turistice să-și identifice clienții actuali și potențiali, să comunice cu aceștia pentru a le afla nevoile și influența dorințele și motivațiile, la nivel local, regional, național și internațional în vederea adaptării produselor în scopul optimizării satisfacției turistice și maximizării obiectivelor organizației.
Kotler pune în evidență rolul complex al marketingului turistic legat de sezonalitatea cererii turistice și recomandă practicarea unui „marketing de sincronizare” prin acordarea de facilități diverse, care să permită satisfacerea completă a cererii de turism, cu toate neregularitățile pe care le prezintă aceasta.
Organizația Mondială a Turismului – OMT definește marketingul turistic drept o serie de metode și tehnici susținute de o stare de spirit particulară (analitică, dornică de a cerceta și de a optimiza) care urmăresc satisfacerea în cele mai bune condiții psihosociale a nevoilor de servicii turistice atât pentru turiști cât și pentru populația gazdă și în același timp profitabilă financiar pentru orgaizatorii de voiajuri.
Marketingul turistic este pezentat în literatura de specialitate ca o nouă optică, o filozofie, dar și o știință și artă ce implică cercetarea pieței turistice ca punct de plecare, urmată de orientarea, organizarea și operaționalizarea activităților turistice astfel încât să se asigure satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum și maximizarea profitului întreprinderii turistice.
1.3. Marketingul muzeal
Patrimoniul cultural național material este o valoare inestimabilă de care dispune o comunitate, o organizație sau chiar o anumită persoană fizică. El are o bogată semnificație spirituală, o misiune culturală nobilă, dar și o componentă economică din ce în ce mai importantă. Administrarea patrimoniului cultural material este o problemă vitală pentru prezervarea și dezvoltarea acestuia, pentru studierea, cunoașterea și promovarea sa astfel încât întreaga societate să poată beneficia de existența sa.
Activitatea de marketing influențează imaginea organizației, la fel ca în cazul oricărei alte organizații. Această imagine este suma ideilor, impresiilor și opiniilor pe care publicul le are despre o organizație. Este foarte important ca aceasta să fie pozitivă pentru a putea atrage diferite categorii de public către patrimoniul cultural administrat și pentru a putea obține finanțare pentru diverse proiecte culturale, sociale sau educaționale.
În condițiile în care instituțiile culturale în general se confruntă cu o concurență crescută și resurse financiare foarte limitate, activitatea de marketing are menirea de a valorifica mai bine potențialul, pe de o parte, și de a descoperi noi surse și direcții de dezvoltare a activității în conformitatea cu misiunea organizației, pe de altă parte. Rolul și locul activității de marketing în cadrul unei organizații de tip muzeal s-a modificat în timp. Inițial aceasta se limita la realizarea publicității sau a altor activități restrânse de promovare menite să atragă mai mulți vizitatori. În prezent, activitatea de marketing are implicații profunde în viața muzeului, fiind prezentă direct sau indirect în toate aspectele vieții muzeului. Premisa de la care pornește marketingul organizațiilor care administrează patrimoniul cultural național este că menirea sa trebuie să fie servirea publicului larg, atât a vizitatorilor cât și a societății.
Dacă orice demers pleacă de la o analiză inițială și orice problemă constituie o oportunitate, marketingul cultural își bazează acțiunea pe identificarea unor probleme țintă, o analiză structurală a acestora și pe rezolvarea lor.
În momentul de față marketingul muzeal, ca o componentă a marketingului cultural, în general se află în faza cristalizării concepției, definirii conținutului și evidențierii particularităților.
Deși majoritatea activităților de marketing desfășurate de o instituție de tip muzeal se canalizează spre publicitate și cunoașterea vizitatorilor, contribuții foarte importante poate aduce marketingul și în proiectarea unor programe și servicii adecvate, campanii de relații publice, strângere de fonduri, creșterea încasărilor din activități proprii. Acest lucru justifică existența unui departament de marketing în cadrul unui muzeu, sau cel puțin a unor persoane specializate pe acest domeniu. Marketingul poate contribui din plin la modificarea comportamentului vizitatorilor și clienților muzeului.
Referindu-ne la marketingul muzeal putem aprecia că, în sens, larg prin el se înțelege ansamblul metodelor aplicate și întrebuințate pentru asigurarea progresului instituției muzeale. Cu alte cuvinte serviciile create și oferite de către muzeu trebuie să ajungă neaparat să fie solicitate și achiziționate de către public. Prin specialiștii săi muzeul desfășoară activități de cercetare științifică, de construire, conservare și valorificare a patrimoniului. Activitatea expozițională la rândul ei valorifică patrimoniul în contact direct cu publicul așa cum reuniunile științifice valorifică cercetarea științifică, fie prin comunicare orală fie prin intermediul publicațiilor. Dacă înțelegem prin marketingul muzeal ca o sumă a demersurilor instituției pentru propriul ei succes, atunci enunțul cel mai simplu și mai complet al acestei realități complexe este aidoma propoziției în care pe lângă subiect (instituția) și predicat (obiective, scopuri) ar mai avea unele compliniri (metode, procedee).
În planificarea activității de marketing de regulă se pornește de la o anumită situație dată (identitatea instituției). Fișa de identitate a instituției cuprinde câteva date esențiale privind istoricul instituției, precum și situația realizărilor prezente (structuri, funcțiuni, eficiența acestora). Din analiza situației prezente se deduc scopurile și obiectivele. În stabilirea lor trebuie să se aibă neaparat în vedere contextul socio-economic de astăzi,deosebit de dinamic. În acest context muzeul își propune să devină un important centru de cercetare științifică (prin activitatea muzeografilor și prin antrenarea unor colaboratori).
1.4. Politici ale mixulului de marketing muzeal
Politica poate fi definită ca un cadru de referință pentru luarea deciziei și în același timp, un mijloc de orientare a comportamentului și de canalizarea inițiativelor. Politica de marketing se materializează într-un ansamblu unitar, coerent de strategii și tactici, de programe concrete de acțiuni.
Fiecare componentă a mixului de marketing necesită o abordare complexă, unitară, sub forma unei politici de marketing specifice – politică de produs, de preț, de distribuție, de promovare (Fig.1.1)
Fig. 1.1 Structura politicii globale de marketing
(Sursa: Florescu, C., Mâlcomete, P.- Marketing, dicționar explicativ, Ed. Economică, București, 2003)
Corespunzător inițialelor în limba engleză ale celor patru instrumente (Product, Price, Place, Promotion), această clasificare este cunoscută ca o însumare a celor patru P, primind denumirea prescurtată de Four P.
În marketingul muzeal, datorită caracterului tridimensional al fenomenului turistic, cele patru instrumente tradiționale de marketing-mix nu se dovedesc întotdeauna suficiente pentru o comercializare eficientă a produselor și serviciilor turistice.
De aceea analiștii Morrison și Cowell au propus lărgirea variabilelor tradiționale de marketing cu alte trei variabile, ajungandu-se la sistemul celor șapte variabile de marketing turistic:
Produsul;
Prețul;
Plasamentul (distribuția);
Promovarea;
Participarea și oamenii (people);
Evidența fizică a mediului ambiental (physical evidence);
Procesarea serviciilor.
1. Produsul patrimonial este un ansamblu de servicii a căror proiectare și prestare are la bază valorificarea patrimoniului cultural. Așa cum am mai arătat, administratorii patrimoniului cultural național pot proiecta și presta servicii diverse. De exemplu, muzeele oferă produse care înglobează servicii expoziționale, de ghidaj, servicii educaționale, servicii de documentare, servicii de cercetare, de restaurare etc. Produsul arhivistic este mai puțin complex, incluzând documentare, cercetare și restaurare.
Un produs muzeal este format din două categorii de componente: materiale și nemateriale. Acesta poate fi în majoritatea cazurilor echivalat cu un serviciu specific, respectiv oferirea expozițiilor muzeale. Elementele materiale sunt bunurile muzeale sau aparținând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în cadrul muzeului respectiv. Componentele nemateriale pot fi concepte, idei, ipoteze, teorii rezultate în urma cercetării și interpretării unui anumit subiect de către specialiștii muzeului sau alți specialiști în domeniu. Serviciul oferit este / serviciile oferite sunt atât de natură educațională, cât și de divertisment. Vizitatorii-clienți evaluează aceste componente diferit, din punct de vedere al ponderii și semnificației. Astfel pentru unii aspectul educațional este mai important, pentru alții primează petrecerea agreabilă a timpului liber.
2. Prețul – Nivelul taxei de intrare la un muzeu sau la o expoziție este greu de stabilit, atât datorită cauzelor interne organizației, cât și externe. Trebuie găsită o valoare de echilibru care să asigure în condiții optime: atingerea obiectivelor muzeului, accesul publicului interesat și a celui vizat, prezervarea operelor expuse, atragerea de fonduri pentru muzeu.
În principiu tarifele practicate trebuie să acopere cheltuielile de difuzare (precum și toate celelalte cheltuieli efectuate pentru realizarea și promovarea produsului muzeal). Totuși tarifele nu iau în primul rând în considerație nivelul costurilor ci valoarea culturală a produsului, precum și caracteristicile segmentului de clienți vizat în principal.
3.Principala modalitate de distribuție a produsului de către muzeu se face în clădirea muzeului, sub îndrumarea specialiștilor organizației respective. Datorită particularităților produsului și a condiției obiectelor de patrimoniu care stau la baza sa, este mai dificilă deplasarea produsului către consumatori, de obicei aceștia din urmă sunt cei care se duc să “vizioneze”, să “experimenteze” sau să studieze produsul oferit. Totuși este posibil și ca produsul muzeal să se „deplaseze” în localitatea de rezidență a unui client. De exemplu, muzeele creează produse de mai mică amploare, specializate, care sunt prezentate publicului sub forma expozițiilor temporare. Acestea se pot prezenta pe o perioadă bine definită de timp în cadrul propriului muzeu, sau pot fi expoziții itinerante. Expozițiile temporare / itinerante sunt mai restrânse ca interes și perspectivă, decât produsul muzeal oferit în mod normal către public (expoziția de bază).
4. Pentru ca politica de promovare a unei organizații culturale să fie eficientă, trebuie ca ea să fie proiectată și urmărită cu consecvență. Un prim pas în procesul de proiectare este definirea unor obiective corespunzătoare. Acestea trebuie să fie realiste. De asemenea, ele trebuie formulate în așa fel încât să poate fi ulterior evaluate și comparate cu rezultatele obținute.
Obiectivele generale urmărite prin intermediul campaniilor de promovare se pot grupa astfel:
a. comunicarea cu publicul: urmărește transmiterea de mesaje, informarea publicului cu privire la ofertă și diverse programe sau acțiuni întreprinse de organizație, prezentarea noilor produse / servicii oferite, combaterea zvonurilor nefavorabile, obținerea unor informații / opinii de la diferite categorii ale audienței
b. dezvoltarea imaginii organizației: se are în vedere crearea, impunerea și dezvoltarea imaginii de marcă a organizației și ofertei sale
c. promovarea ofertei: în principal se urmărește creșterea încrederii publicului în organizație și oferta sa, stârnirea interesului și a dorinței de a beneficia de respectivele servicii și programe, stimularea vizitării organizației etc.
d. educarea publicului: campaniile de promovare urmăresc influențarea modului de gândire și comportament al publicului
Un concept cheie pentru realizarea unei promovări complexe și eficiente este imaginea. Crearea unei imagini adecvate, în conformitate cu dorințele și mentalul publicului-țintă, poate aduce vizitatori în muzeu.
5. În ceea ce privește instituția legată funcțional de patrimoniul cultural, personalul de specialitate este extrem de important din mai multe considerații. Un aspect esențial este că el creează produsul-serviciu oferit în mod mai mult sau mai puțin permanent, cu care se identifică în ochii publicului chiar organizația respectivă. Motivarea și perfecționarea personalului prin participarea personalului de specialitate la diferite cursuri, seminarii, vizite în instituții similare, colaborarea cu diferite alte organizații culturale. Un rol esențial îl are cultura organizației și atmosfera creată în cadrul instituției respective, atât în ceea ce privește relațiile cu diferitele categorii de public, cât și între angajații săi. Calitatea activității muzeului și a produselor-servicii oferite este puternic influețată de motivațiile și atitudinea personalului, ea este direct determinată de beneficiile profesionale și neprofesionale, de incentivele și recompensele financiare și morale de care pot beneficia angajații.
6. Mediul fizic sau ambianța reprezintă spațiul concret, cu toate elementele de dotare, de decor și atmosferă în care se realizează contactul dintre angajații muzeului și turiști. Modul în care vizitatorul se simte, cât de mulțumit este de oferta și atmosfera percepută influențează atât reacțiile ulterioare pe care le va avea vis-a-vis de organizație și tematica sa, cât și înțelegerea și reținerea mesajelor transmise de către aceasta. În timpul vizitei, consumatorii evaluează, mai mult sau mai puțin conștient, numeroase aspecte colaterale serviciilor sau produselor oferite, cum ar fi: ambientul, ușurința de orientare, etichetele explicative etc. Acestea le influențează atât comportamentul efectiv din timpul vizitei, cât și percepția cu privire la muzeu, experiența avută.
7. Procesarea se referă la derularea secvențială riguroasă a unor acțiuni turistice și are rolul de a evita apariția firelor de așteptare la punctele de livrare a serviciilor și se urmărește repartizarea rațională a forței de muncă în funcție de intensitatea oscilantă a solicitărilor.
Provocarea organizațiilor turistice care aplică conceptele de marketing constă în faptul că activitățile neceare depășesc granițele celor 7 „P”, astfel fiind utilizate instrumente adiționale care servesc la tangibilizarea diferitelor elemente componente ale producției turistice.
Bibliografie
Bucur-Sabo, M. – Marketing turistic, Ed. Irecson, București 2006
Candrea, A.N. – Politici și strategii de marketing pentru dezvoltarea ecoturismului în România, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2010
Ciucan-Rusu, L. – Marketing: elemente fundamentale, strategii și tactici, Ed. Universitatea ''Petru Maior'', Târgu-Mureș, 2003
Constantin G. – Bazele Marketingului, Ed. Economică, București, 2003
Florescu, C. – Marketing, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992
Florescu, C., Mâlcomete, P.- Marketing, dicționar explicativ, Ed. Economică, București, 2003
Ispas A. – Marketing turistic, ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2011
Kotler, N., Kotler, P. – Museum strategy and marketing, Jossey-Bass Publishers, 1998, pag. 219-220 (www.books.google.ro – consultat la data de 18.12.2014)
Kotler, P. – Marketing for Hospitality and Tourism, ed Pearson, New Jersey, 2010
Lache, C. – Marketing turistic, Ed. TipoMoldova, Iași 2009
Lanquar, R., Hollier, R.-Le marketing touristique, Que sais-je, PUF, ediția a 6-a, 2001
Lefter, C. (coordonator) – Marketing, vol 1, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006
Opriș, I. – Managementul muzeal, Ed. Cetatea de scaun, Târgoviște, 2008
Zbuchea, A. – Marketingul în slujba patrimoniului cultural, Ed. Universitară,
Zbuchea, A.- Marketing muzeal pentru nonmarketeri, Ed. Tritonic, București, 2014
***American Marketing Association – E.S. Alexander, Marketing Definitions: A Glossary of Terms -www.ama.org (consultat la data de 11.12.2014)
***Asociația muzeelor din Olanda, Amsterdam 2010 – Management muzeal și educație muzeală în România, www.cimec.ro (accconsultat la data de 15.12.2014) site-ul Institutului Național al Patrimoniului
***Bem Neamu, R. – O „rețetă” de succes. Despre promovarea expoziției umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză, articol publicat în Revista Muzeelor – www.culturadata.ro (consultat la data de 15.12.2014)
***Bucurstan, G. – Marketingul muzeal. Construcția și instrumentarul unui dialog – publicul muzeului Astra, articol publicat în Revista muzeelor – www.culturadata.ro (consultat la data de 12.12.2014)
***Hubbard, I. – Respect For Venerable Museums Consideration For The Public articol publicat în Revista muzeelor, www.culturadata.ro (consultat la data de 12.12.2014)
***Iacob, A – Programe „Pe Alese” la Muzeu – articol publicat în Revista Muzeelor – www.culturadata.ro (consultat la data de 12.12.2014)
Cap.2. Prezentarea Muzeului Casa Mureșenilor
Muzeul “Casa Mureșenilor” Brașov a fost înființat în anul 1968 ca urmare a donației urmașilor familiei Mureșenilor. Aceștia duceau la îndeplinire dorința lui Iacob Mureșianu (1812-1887), mare pedagog, publicist și om politic român ardelean, care în “Lăsământul” său cerea succesorilor săi să înființeze la Brașov un institut pentru tinerii români studioși. Pentru aceasta, urmașii familiei donau un aparatament format din 5 încăperi (cu o suprafață de peste 120 mp), precum și o bogată colecție personală formată din obiecte de mobilier, tablouri, obiecte pesonale și peste 22.000 de documente de importanță națională, privitoare la viața culturală a Transilvaniei în secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Ca urmare a eforturilor combinate ale urmașilor și ale administrației muzeului are loc o serie de achiziții de spații imobiliare (apartamente din clădirea situată în Piața Sfatului nr. 25), acțiune care are ca urmare sporirea constantă a suprafeței muzeului până la situația de azi, când practic întreg etajul I al clădirii precum și podul și una dintre pivnițele clădirii se află în proprietatea statului român, reprezentat de Muzeul “Casa Mureșenilor” Brașov (peste 1000 mp).
Un alt moment important în viața muzeului este reprezentat de acceptarea de către Consiliul Județean Brașov a donației Mărgineanu din anul 2004, care constă în două apartamente (peste 200 mp) situate în imobilul din Strada Baiulescu nr. 9, precum și o bogată colecție privitoare la poetul Ștefan Baciu (poet de renume mondial), sora sa Ioana Baciu, măritată Mărgineanu, celebru critic de teatru. Urmare a acestui eveniment, Muzeul “Casa Mureșenilor” devine un veritabil complex muzeal memorialistic, în condițiile în care în spațiul din Piața Sfatului nr. 25 funcționează și cabinetul memorialistic dedicat marelui compozitor Gheorghe Dima, iar în colecțiile muzeului se află și fonduri aparținând compozitorilor germani brașoveni Paul Richter, Norbert Petri etc.
În anul 2014 Muzeul „Casa Mureșenilor” era compus din două case memoriale, de mărimi inegale: Casa Mureșenilor din Piața Sfatului nr. 25, sediul administrativ al instituției și cea mai veche și importantă parte a muzeului, și Casa Ștefan Baciu din Str. George Baiulescu nr. 9.
Casa Mureșenilor este situată într-o clădire istorică din centrul orașului, și ocupă aproximativ 400 de mp la etajul I al clădirii. Acesta este compus din 8 săli de expoziție permanentă (aproximativ 200 mp) și 2 săli de expoziție temporară (100 mp). Aceste spații sunt ocupate în permanență, fie cu expoziția de bază, fie cu expozițiile temporare. În această clădire mai există 4 birouri, 1 oficiu, 1 depozit obiecte de patrimoniu, 4 magazii și depozite de arhivă, 3 toalete, o pivniță și la care se adaugă deținerea în proprietate de către muzeu a unei părți importante din podul clădirii (peste 50%).
Casa Ștefan Baciu este locată într-o clădire construită la începutul secolului al XX-lea, în care muzeul ocupă două apartamente la demisol și parter înalt, în suprafață totală de peste 200 mp. La parter funcționează expoziția permanentă dedicată poetului Ștefan Baciu și familiei sale, în 3 săli de aproximativ 100 mp. În restul clădirii există 2 birouri, 1 oficiu, 2 depozite de obiecte de patrimoniu, o sală de studiu, 1 cameră de oaspeți și 3 toalete. Există de asemenea acces la o uscătorie comună și pod.
2.1. Principalele segmente de vizitatori ai muzeului
Conform statisticilor furnizate de serviciul contabil al muzeului Casa Mureșenilor, reiese că majoritatea vizitatorilor plătitori de bilet sunt elevi din comunitatea brașoveană, cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani. La aceștia se adaugă numeroși adulți, în principal pensionari, beneficiari ai programelor metamuzeale ale instituției: concerte, recitaluri muzicale. Situația vizitatorilor plătitori de bilet, pe categorii de vizitatori, este expusă mai jos în Tabelul 2.1. Se poate observa cu ușurință înregistrarea unei constante în penultimii 2 ani, cifrată în jurul a 5000 de vizitatori plătitori de bilet pe an, numărul acestora ajungând în 2014 să depășească 6000 de vizitatori plătitori de bilet. În afara vizitatorilor plătitori de bilet muzeul are și numeroși participanți la activitățile metamuzeale (concerte, conferințe, lansări de carte), care au fost estimați la aproximativ 18.000 în perioada supusă analizei.
Tabelul 2.1.Evoluția numărului de vizitatori plătitori de bilet în perioada 2006-2014
Sursa: Muzeul Casa Mureșenilor, documente interne
Conform datelor prezentate în tabelul anterior se poate concluziona că în perioada analizată, 2006-2014 muzeul a avut peste 39 000 de beneficiari ai serviciilor culturale oferite muzeul Casa Mureșenilor, respectiv vizitatori plătitori de bilet, din care elevi/studenți – 32495, pensionari – 2975, adulti – 4001. Se poate observa o discrepanță majoră între prima și celelalte două categorii de vizitatori, situația echilibrându-se net în ceea ce privește consumatorii celorlalte evenimente culturale din muzeu, care sunt preponderent adulți și pensionari, și mai puțin elevi.
Muzeul pune la dispoziția vizitatorilor o carte de impresii în care unii dintre aceștia își însemnează sugestiile, părerile, senzațiile, ideile, gândurile pe care le au după vizitarea muzeului.
Vizitatorii muzeului sunt de toate vârstele și de toate categoriile sociale. În aceste cărți și-au consemnat impresiile atât vizitatori din județ și din țară cât și vizitatori străini.
Majoritatea vizitatorilor și-au manifestat dorința de a mai vizita secțiile muzeulu, chiar dacă unii dintre ei nu sunt din localitate sau din județ. Unii dintre aceștia au venit la muzeu din întâmplare, din plictiseală sau “din obligație”, aflându-se în grupuri de elevi, studenți sau turiști care au vizitat muzeul.
Extrase din cartea de impresii a muzeului:
ASOCIAȚIA AVIATORILOR BRAȘOVENI
„Am vizitat împreună cu membrii asociației noastre acest muzeu, această deosebit de interesantă expoziție tipografică, impresionandu-ne în mod deosebit utilajele folosite în vederea tipăririi.” – „De pe cer pe hartie” – Președinte Asc. Av. Bv. Ing. Corpade Alexandru
„Istorie pe intelesul celor mari si celor mici, bombardament de evenimente interesante, pe scurt…o provocare…Recomand absolut!” – Alina Cara
„Ne-a plăcut mult! Distracție maximă cu doar 2 lei!”
„Este locul destinat unei pagini din istoria neamului nostru. Am admirat colecția de mobilier, sculpturile, operele scrise, tablourile de pictură. Mi-a placut Totul!” – Vasile
“A fascinating collection showing intellectual and musical family life in historical Brasov” – V., Berwick, United Kingdom
“Nice museum, with significance in Romanian history, cultural event place. The organisation and the atmosphere is excellent.” – Alma, Sydney, Australia
“Just another old house in Brasov – it`s a house with a few rooms and some exhibits, don`t expect much… Location is great, though.” – Emanuel S.
Acestea sunt doar câteva dintre sentimentele, imaginile și impresiile pe care Muzeul Casa Mureșenilor le trezește în orice vizitator. Cert este că fiecare trăiește o experiență unică și personală în momentul în care pășește în acest colț de istorie.
Astăzi, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov este cunoscut pe plan local și național ca fiin unul dintre muzeele cele mai active și prezente în viața publică și culturală. Sutele de activități realizate în ultimii ani stau mărturie pentru vitalitatea instituției.
2.2. Personalul muzeului
Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov avea în 2014 un număr de 17 angajați, dintre care un manager/director, un contabil șef și 15 angajați pe posturile de execuție.
Tabelul 2.2. Analiza statului de funcții în perioada 2012-2014
Sursa: Caiet de obiective pentru concursul de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov
La această situație s-a ajuns în condițiile în care în anul 2009 muzeul avea 20 de angajați. Ca urmare a restructurărilor și blocărilor de posturi din anii 2009-2014 s-au pierdut 8 posturi, adică 40% din personal. La o analiză mai amănunțită (tabelul 2.3.) reiese că muzeul are un personal format din 17 persoane, printre posturile ocupate se numără: 1 director, contabil șef, muzeografi, conservatori, gestionar, economist, administrator, supraveghetoare.
Tabelul 2.3. Structura posturilor din instituție pe anul 2014
Sursa: Caiet de obiective pentru concursul de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov
Nu întotdeauna competențele celor rămași se suprapun peste descrierea noilor fișe de post, evident mai aglomerate și mai complexe. Astfel în ultimii ani a fost necesară participarea la diferite cursuri de perfecționare după cum urmează:
2011
Curs de formator – 4 persoane
Curs de marketing cultural – 1 persoană
2012
Curs de muzeograf – 1 persoane
Curs de manager de proiect – 4 persoană
Ateliere motivationale – 2 persoane
Atelier de arhitectura si design pentru muzeografi – 2 persoane
2013
Curs de muzeograf – 1 persoana
Curs de manager de proiect – 1 persoană
Curs de fomator – 2 persoane
Ateliere Expo Edu Text – 1 persoana
2014
Curs de limba engleză – 8 persoane
Curs de limba germană – 4 persoane
În permanență se face o evaluare a personalului din instituție conform legislației în vigoare, astfel angajații putând fi promovați sau trimiși la cursuri de perfecționare în funcție de necesități.
Muzeul a fost condus în perioada supusă analizei prin două metode: direct, de către managerul instituției, în chestiuni de ordin executiv, respectiv prin organele colective de conducere (prevazute și în Legea Muzeelor și Colecțiilor Publice), adică Consiliul de Administrație (pentru problemele majore și administrative ale muzeului – întrunit periodic) și Consiliul Științific (pentru problemele de specialitate – întrunit lunar). Pe perioada de absență a managerului din instituție, a fost delegat ca persoană cu drept de semnătură șeful de secție, ulterior, șeful de serviciu Istorie, Ovidiu Savu.
2.3. Prezentarea colecțiilor deținute de muzeul Casa Mureșenilor
Casa Muresenilor s-a înființat în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familiei Mureșianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureșianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spațiul necesar, o foarte valoroasă colecție de mobilier, pictură, sculptură și mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente (Tabelul 2.4.). Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viața culturală și politică a vremii lor.
Tabel 2.4. Obiectele muzeale deținute de Casa Mureșenilor
Sursa: Muzeul Casa Mureșenilor, inventarul obiectelor muzeale, Brașov, 2014
Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate și importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumatate de secol "Gazeta Transilvaniei", Mureșenii au corespondat cu toti fruntașii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât și din celelalte provincii locuite de români. Pe lânga corespondența politică, în Arhiva Muresenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Atrage atenția și prezența documentelor legate de istoria Imnului național "Deșteapta-te, Române", creație a nemuritorului Andrei Mureșanu. Muzeul "Casa Mureșenilor" se îndreaptă spre transformarea într-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalități brașovene.
După ce a fost subordonat, o perioadă, Muzeului Județean de Istorie Brașov, începând din 1998 a devenit muzeu de sine stătător. Muzeul ilustrează în special viața și activitatea poetului Andrei Mureșianu, autorul imnului de stat al României, a publicistului Iacob Mureșianu (1812 – 1887), a fiului său Aurel Mureșianu (1847 – 1909), gazetar și publicist, continuatorul tatălui la conducerea "Gazetei de Transilvania", și a compozitorului Iacob Mureșianu jr. Cele patru încăperi ale muzeului cuprind exponate ce ilustrează viața culturală a Brașovului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La intrarea în muzeu se află o sculptură în bronz reprezentându-l pe Iacob Mureșianu-tatăl. Colecția de artă decorativă și artă plastică cuprinde piese de mobilier Biedermayer aparținând familiei, tablouri aparținând pictoriței Elena Mureșianu, prima pictoriță româncă din Brașov și sculpturi lucrate de Traian Mureșianu. Arhiva Mureșenilor este una dintre cele mai bogate și importante arhive de familie.
Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol un ziar politic, Mureșenii au corespondat cu toți fruntașii politici ai vremii lor, atât din Ardeal, cât și din celelălte provincii locuite de români. Pe lângă corespondența politică, în Arhiva Mureșenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Muzeul deține și o colecție de instrumente muzicale. Iacob Mureșianu (1812-1887) format la școlile Blajului, transmitea generațiilor de intelectuali ai sec. al XIX-lea mesajul cărturarilor Școlii Ardelene, potrivit căruia cultura are rolul determinant în evoluția unei națiuni, Iacob Mureșianu venea la Brașov în 1837 pentru a fi cel dintâi profesor al unei școli pe care va reusi să o transforme în ceea ce a fost Liceul latino-german și pentru a-l ajuta pe George Barițiu să redacteze primul ziar politic al românilor ardeleni. Organizarea de școli a fost o preocupare permanentă, Iacob Mureșianu reușind să pună bazele mai multor școli primare și să creeze statutele și programele de studiu în vederea înființării unor facultăți de drept și agronomie în limba româna. În 1850 devine proprietarul absolut al "Gazetei Transilvaniei", prin intermediul căreia a dus o luptă aprigă pentru obținerea de drepturi civice și politice pentru conaționalii săi. În semn de apreciere a laborioasei sale activități pentru unitatea culturală a tuturor românilor, în 1877 este primit în Academia Română.
Andrei Mureșianu (1816-1863) la absolvirea Facultății de Teologie din Blaj este adus la Brașov de vărul său, Iacob Mureșianu, pentru a lucra împreună la formarea Liceului latino-german și pentru a redacta revista "Foaie pentru minte, inimă și literatură". Poet al Revoluției de la 1848, în luna mai a acelui an compune poezia "Un răsunet" pentru care va alege o melodie foarte mult cântată în toate provincinciile românești, "Din sânul maicii mele". Lua astfel naștere "Desteaptă-te Române", imnul Revoluției de la 1848 și actualul imn de stat al României. Dr. Aurel Mureșianu (1847-1909), fiul lui Iacob Mureșianu doctor al Facultății de Drept din Viena, renunță la o strălucită carieră juridică în capitala imperiului pentru a prelua în 1878 conducerea "Gazetei Transilvaniei", devenind primul ziarist profesionist din Transilvania. Foarte activ în viața politică, se află printre fondatorii Partidului Național Român, făcând parte aproape în permanență din Comitetul Central al acestuia, "Gazeta Transilvaniei" devenind oficios al partidului. Este autorul unuia dintre cele două proiecte care au stat la baza Memorandului din 1892 și s-a numărat printre apărători în Procesul Memorandiștilor, militând pentru dreptul fiecărui cetățean de a se putea apăra în limba maternă. Iacob Mureșianu jr. (1857-1917), fiul lui Iacob Mureșianu, după doi ani de studii la Politehnica din Viena renunță pentru a se consacra muzicii. Repurtează succese remarcabile în timpul studiilor la Viena și Leipzig, dar la absolvirea Conservatorului se întoarce în țară pentru a se achita de datoria pe care consideră că o are fiecare intelectual român față de neamul său. Întreaga creație îl plasează printre clasicii muzicii culte românești.
Elena Mureșianu (1864-1924), soția lui Aurel Mureșianu, studiază artele frumoase la Viena și München. A fost prima pictoriță româncă din Brașov. Lucrate în maniera academismului german, portretele Elenei Mureșianu au, pe lângă valoarea artistică, și o mare valoare documentară. Traian Mureșianu (1864-1901), fiul lui Iacob Mureșianu, bariton la Opera din Viena a fost și un foarte talentat sculptor, desfășurându-și activitatea de artist plastic la Iași. Iuliu Mureșianu (1900-1956), fiul lui Iacob Mureșianu jr., continuă cu succes vocația muzicală a tatălui său, obținând în anul 1940 premiul George Enescu. În aceeași clădire este amenajat și muzeul memorial Gheorghe Dima ((1847-1925) cuprinzând obiecte, fotografii și documente aparținând compozitorului.
2.4. Programele instituției
Până în anul 2014, Muzeul „Casa Mureșenilor” s-a consacrat ca centru al memorialisticii brașovene și naționale.
În acest moment muzeul are un program cultural valoros, axat pe perioada secolelor XIX-XX, în domeniile istoriei, literaturii, muzicii și artelor plastice. În perioada 2011-2014 s-a reușit păstrarea continuității în ceea ce privește evenimentele consacrate și validate de cererea publicului brașovean și a turiștilor (expoziții, concerte – “Recitalul de la ora 5” realizat în parteneriat cu Opera Brașov) dar s-a reușit diversificarea ofertei culturale prin adăugarea unor noi module de pedagogie muzeală, precum programul “Vacanța artelor la muzeu”. De asemenea, prin colaborarea cu geograful Șerban Dragomirescu
s-a realizat seria simpozioanelor dedicate „Marilor geografi brașoveni” care a dus la acoperirea unor noi domenii ale științelor, dar și iținerarea unor expoziții proprii la alte muzee din țară. (Anexa 2.1)
Printre proiectele imortante demarate de muzeul Casa Mureșenilor s-a aflat și „Proiectul 1 pentru 2!”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și realizat în parteneriat cu Asociația Colors Brașov și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov, care a implicat un grup de zece copii cu dizabilități din Hărman și Brădet, localități din județul Brașov.
În 2012 a fost realizat proiectul „Romana pentru toți – Un dans istoric se intoarce În comunitate”. Acesta a fost cel mai spectaculos proiect inițiat de muzeu cu desfășurare în afara instituției. Cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național au fost organizate cursuri de dans de societate istoric, inventat de Iacob Muresianu în anul 1850, în 7 licee din Brașov și Codlea, eveniment incheiat cu o demonstrație publică a 160 de dansatori, eveniment desfasurat pe 3 noiembrie 2012 în Piața Sfatului.
În același an au fost vernisate expoziții proprii la Muzeul de Mineralogie Baia Mare,
la Institutul Cultural Român Budapesta și la Centrul de Informare turistică Iași.
În 2013 au continuat participările la diverse evenimente în scopul promovării, precum: „Dansul Romana în Austria” – proiect de promovare a dansului de societate ROMANA în străinătate organizat la Castelul Potzneusiedl în parteneriat cu Societatea
Austriaco-Română și Ansamblul Măgura Codlea. A urmat în perioada 13-17 noiembrie, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților Brașov, Biblioteca Județeană „G. Barițiu” Brașov și GIL Corona Brașov, proiectul „Orașul memorabil” privind realizarea expoziției „Orașul Brașov acum 100 de ani” la Muzeul de Istorie din Veliko Târnovo, Bulgaria.
În anul 2014 au participat la 2 proiecte internaționale, unul de tip Human Library, realizat de Universitatea Transilvania Brașov și Fundația Negru Vodă din Făgăraș, în cadrul căruia domnul Ovidiu Savu a efectuat o deplasare în Italia la Bologna, respectiv proiectul „De la Gutenberg la Mureșianu”, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în cadrul căruia mai mulți specialiști ai muzeului au efectuat o deplasare la Muzeul Tiparului Gutenberg din Mainz, Germania (iunie 2014).
Trebuie menționat faptul că au existat mult mai multe evenimente la care a luat parte și muzeul Casa Mureșenilor, toate fiind de o imortanță majoră pentru promovarea turismului românesc. Această promovare va continua și în anii următori prin realizarea de expoziții temporare în spații muzeale din țară precum și proiecte cu parteneri dintre organizațiile culturale din țară și din străinătate.
Bibliografie
Caiet de obiective pentru concursul de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov
Muzeul Casa Mureșenilor, documente interne
Muzeul Casa Mureșenilor, inventarul obiectelor muzeale, Brașov, 2014
Raport final de activitate 2011-2014 Muzeul Casa Mureșenilor Brașov
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=159&imgord=6&-Muzeul-Casa-Muresenilor-BRASOV (consultat la data de 05.02.2015)
http://muzeulmuresenilor.ro/2011/08/29/vacanta-artelor-la-muzeu-2/ (consultat la data de 05.02.2015)
http://muzeulmuresenilor.ro/category/evenimentele-muzeului-casa-muresenilor/ (consultat la data de 05.02.2015)
http://www.muzeulmuresenilor.ro/mureseni_ro/index.html (consultat la data de 05.02.2015)
Cap.3. Analiza mixului de marketing al
Muzeului Casa Mureșenilor
Activitățile de marketing răspund și realizează direcțiile pe baza strategiilor și politicilor specifice. Politicile de marketing se realizează prin activități centrate pe elementele de bază ale mix-ului de marketing: produs/serviciu, preț, promovare, distribuție.
Ca la o rețetă, un ingredient/element nu se înlocuiește cu altul; fiecare dintre ele trebuie
adăugat în cantitățile corecte și la timpul potrivit, pentru ca mixul să aibă succes în satisfacerea consumatorului.
Fiecare organizație va tinde să abordeze mixul în stilul propriu. De aceea, nu există două firme care să urmeze exact aceeași plan de marketing. Este una din caracteristicile care disting marketingul de alte discipline ale afacerilor, cum ar fi contabilitatea sau dreptul comercial.
3.1. Politicile mixului de marketing în cadrul muzeului
În marketingul turistic, datorită caracterului tridimensional al fenomenului turistic, cele patru elemente tradiționale ale mixului de marketing nu se dovedesc întotdeauna suficiente pentru o comercializare eficientă a produselor și serviciilor turistice.
De aceea, datorită studiilor din ultimii ani, au fost aduse completări elementelor de bază ale mixului de marketing, ajungandu-se la sistemul celor șapte variabile de marketing turistic.
Produsul
Muzeul Casa Mureșenilor se adresează unui public existent, unui public potențial și care are de luptat cu un public indiferent, așa numiții “nonconsumatori”.
Una dinte activitățile de bază ale oricărui muzeu este asigurarea conservării colecțiilor, respectiv dezvoltarea acestora. Până în anul 2014, Muzeul „Casa Mureșenilor” s-a consacrat ca centru al memorialisticii brașovene și naționale. În acest moment muzeul are un program cultural valoros, axat pe perioada secolelor XIX-XX, în domeniile istoriei, literaturii, muzicii și artelor plastice.
Produsele muzeului pun preț pe creativitate, pe inovație, pe găsirea continuă a noi activități și servicii menite să atragă publicul. În perioada 2011-2014 s-a reușit păstrarea continuității în ceea ce privește evenimentele consacrate și validate de cererea publicului brașovean și a turiștilor, precum expoziții, concerte ( “Recitalul de la ora 5” realizat în parteneriat cu Opera Brașov) dar s-a reușit diversificarea ofertei culturale prin adăugarea unor noi module de pedagogie muzeală, seria simpozioanelor dedicate „Marilor geografi brașoveni” și itinerarea unor expoziții proprii la alte muzee din țară.
Prețul
În domeniul culturii, politica de preț ține seama de mobilurile psihologice ale clienților, apreciindu-se că prețul este un indice al calității sau celebrității unui produs cultural.
Prețurile practicate de muzeul Casa Mureșenilor sunt orientate spre valori moderate, mulate pe puterea de cumpărare a cetățeanului de rând, dupa cum urmează:
Taxele de vizitare ale muzeului:
– adulți 5 lei;
– pensionari 3 lei;
– preșcolari, elevi, studenți 2 lei.
Închiriere sală – 60 lei/oră
Închiriere sală cu videoproiector și ecran – 120 lei/oră
Închiriere echipamente electronice – 50 lei
Închiriere costume de epocă – 10 lei
Taxă fotografiere – 13 lei
Taxă filmare – 25 lei
Taxă pedagogie muzeală – 5 lei
Taxă conferință – 50 lei/prelegere
După cum se poate observa, nivelul tarifului de acces în muzeu este stabilit în funcție de categoria socio-profesioanală, adulți, pensionari, elevi – fiecare plătind un alt preț.
Distribuția
Casa Mureșenilor este situată într-o clădire istorică din centrul orașului Brașov și ocupă aproximativ 400 de mp la etajul I al clădirii. Acesta este compus din 8 săli de expoziție permanentă (aproximativ 200 mp) și 2 săli de expoziție temporară (100 mp). Aceste spații sunt ocupate în permanență, fie cu expoziția de bază, fie cu expozițiile temporare.
În principal, distribuția este una directă, fără intermediari, care are loc concomitent cu vizitarea unei expoziții sau participarea la o manifestare. Un alt mod de distribuție folosit de Muzeul Casa Mureșenilor a fost și „deplasarea” în diferite localități a produsului muzeal. Astfel au fost realizate expoziții temporare în spații muzeale din țară precum și proiecte cu parteneri dintre organizațiile culturale din țară și din străinătate.
Promovarea
Numărul relativ mare de activități întreprinse de muzeu în anii 2011-2014, situat în jurul unei medii de 100 de evenimente publice pe an (expoziții, conferințe, concerte, lansări de carte, lecturi publice etc.) a impus instituția în sânul opiniei publice locale și naționale. Sfera largă de domenii atinse de muzeu, istorie, literatură, muzică, geografie, memorialistică, a reușit să atragă atenția unor categorii largi socioprofesionale din orașul Brașov. Diversitatea de activități întreprinse în tot acest timp a permis muzeului să se adreseze atât tinerilor cât și adulților, aproape indiferent de vârstă. Mediatizarea se face prin toate canalele aflate la dispoziție, mass-media, internet, afișaj, flyere.
Muzeul are parteneriate semnate cu urmatoarele publicatii: 7 seri, Zile și Nopți, 24 FUN; iar comunicatele de presă sunt transmise și publicate către presa locală: Transilvania Expres, Monitorul Expres, Bună ziua, Brașov, Adevărul de Brașov, Brașovul Tău etc.
În vederea unei mai bune promovări a imaginii muzeului a fost realizate sau actualizate site-ul www.muzeulmuresenilor.ro, și site-urile alternative pentru proiecte punctuale precum www.tara-barsei.ro, www.gazetatransilvaniei.ro, www.romanafestival.ro,
www.smart-expo.ro. De asemenea au crescut numarul de abonați de pe contul de facebook al muzeului (6.500 persoane) precum și pe alte rețele de socializare precum twitter. În anul 2013 au fost tipărite peste 3500 de pliante-fluturaș cu distribuție gratuită în limbile engleză și română, plasate permanent în centrul de informare turistică din Casa Sfatului.
Personalul
Practic, toate serviciile depind de persoanele care le prestează, astfel ele au de-a face direct cu consumatorul. Astfel, chiar dacă au existat perioade de restructurări de personal, muzeul Casa Mureșenilor a considerat că este foarte important să deții un personal de specialitate. Un aspect esențial este că el creează produsul-serviciu oferit în mod mai mult sau mai puțin permanent, cu care se identifică în ochii publicului chiar organizația respectivă. Motivarea și perfecționarea personalului s-a făcut în permanență prin participarea personalului la diferite cursuri, seminarii, vizite în instituții similare, colaborarea cu diferite alte organizații culturale.
Calitatea activității muzeului și a produselor-servicii oferite este puternic influețată de motivațiile și atitudinea personalului, ea este direct determinată de beneficiile profesionale și neprofesionale, de incentivele și recompensele financiare și morale de care pot beneficia angajații.
În permanență se face o evaluare a personalului din instituție conform legislației în vigoare, astfel angajații putând fi promovați sau trimiși la cursuri de perfecționare în funcție de necesități.
Evidența fizică a mediului ambiental
Mediul fizic sau ambianța reprezintă spațiul concret, cu toate elementele de dotare, de decor și atmosferă în care se realizează contactul dintre angajații muzeului și turiști. Casa Mureșenilor este situată într-o clădire istorică din centrul orașului, și ocupă aproximativ 400 de mp la etajul I al clădirii. Aici vizitatorii pot interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și al viitorului, în mod cât mai interactiv. Brașovenii trebuie să știe cum erau brașovenii de altădată, și acest muzeu le aduce aminte permanent că viitorul are o inimă antică. Mureșenii și contemporanii lor (Gheorghe Dima, Paul Richter, Ioan și Ștefan Baciu etc.) reprezentau un model de civilizație urbană de tip multicultural, iar acest muzeu încercă să insufle acest spirit și tinerei generații.
De-a lungul ultimilor 3 ani muzeul și-a dezvoltat o paletă de proiecte culturale fără comparație la nivelul muzeelor din Brașov, precum: expoziții, simpozioane, concerte, activități de educație muzeală, lansări de carte, sesiuni de comunicări, proiecte și programe culturale. Vizitatorii care au luat parte la aceste proiecte au putut să se bucure de un cadru istoric primitor, în conjurați de exponatele muzeului Casa Mureșenilor. În timpul vizitei, vizitatorii evaluează, mai mult sau mai puțin conștient, numeroase aspecte colaterale serviciilor oferite, cum ar fi: ambientul, ușurința de orientare, etichetele explicative etc.
Procesarea serviciilor
Vizitatorii muzeului Casa Mureșenilor au parte de o primire caldurasă din partea angajaților. Aceștia le pun la dispoziție toate informațiile și materialele dorite într-o manieră cât mai amabilă și profesională. Cu diferite ocazii angajații pun la dispoziția turiștilor diferite articole vestimentare sau obiecte prin care aceștia să poată să-și formeze o imagine despre cum era viața din Transilvaniei în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Se pune foarte mult accentul pe interacțiunea vizitatorilor cu muzeul prin diferite proiecte cum ar fi „Recitalul de la ora cinci”, „Program de educație muzeală” sau Expoziția „Tipografia Mureșenilor”, unde vizitatorii au posibilitatea să-și tiparească propria lor pagină de gazetă, etc.
Totodată, pentru evitarea apariției firelor de așteptare, muzeul Casa Mureșenilor subliniază importanța implicării voluntarilor în activitățile culturale ale muzeului, în special vara, când crește numărul vizitatorilor sau la diferite evenimente culturale. Munca cu voluntarii aduce cu ea o interacțiune multiculturală, îmbunătățind astfel imaginea în fața publicului.
3.2. Realizarea planului de marketing pentru Muzeul Casa Mureșenilor
Complexitatea mediului extern, în care o întreprindere își desfășoară activitatea, precum și schimbările ce au loc permanent au condus la creșterea importanței acordate planificării strategice a activității.
Planificarea de marketing în general, reprezintă un proces complex ce cuprinde etape operaționale succesiv, valori și ipoteze, în care se identifică și se stabilesc obiective de marketing ale acesteia, strategii de marketing, posibilitățile de evaluare a studiului de realizare a lor, precum și eventualele corecții în cazul în nerealizării indicatorilor de performanță propuși.
3.2.2. Analiza SWOT
Analiza SWOT presupune evidențierea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor pentru Muzeul Casa Mureșenilor și în împrejurimile acestuia.
PUNCTE TARI:
– personalul de specialitate, nivelul acestora de pregatire, calificare în conservare și valorificarea patrimoniului;
– patrimoniul cultural valoros;
– locația centrală a imobilelor care aparțin instituției (Piata Sfatului nr. 25, respectiv, str. G. Baiulescu nr. 9);
– logistica instituției (automobilul instituției, 18 calculatoare legate în rețea), accesul la internet;
– percepția publică a muzeului ca fiind foarte activ;
– experiența în scrierea și implementarea de proiecte culturale;
– rețeaua de parteneriate incheiate cu școlile din Brașov, organizațiile mass-media, alte instituții culturale;
– numărul relativ mare al locurilor de cazare oferite de hotelurile, pensiunile și vilele existente în orașul Brașov;
PUNCTE SLABE:
– numărul redus de personal;
– lipsa unui departament specializat de promovare și anume Departamenul de marketing;
– deteriorarea stării infrastructurii de la sediul din Piața Sfatului nr. 25;
– nedeținerea întregii clădiri în care funcționează muzeul;
– uzura morală a logisticii informaționale;
– suprapunerea unor evenimente culturale organizate simultan cu alte instituții;
– lipsa de motivație financiara a personalului (salarii foarte scazute);
– lipsa unor indicatoare rutiere și a unor semne de direcționare amplasate la intrarea în oraș;
– promovarea, interactivitatea și cunoașterea insuficientă a istoriei și vaorilor locale în rândul brașovenilor;
– concurența cu alte entități – publice sau private – care dispun de bugete mari pentru captarea atenției potențialilor beneficiari și care, cel puțin în ultimii trei ani, au copiat numeroase activități ale muzeelor pe care însă le-au promovat agresiv;
– lipsa spațiilor de parcare în preajma muzeului;
OPORTUNITĂȚI:
– existenta liniilor de finanțare extrabugetară pentru proiecte culturale;
– creșterea numărului de turiști din Brașov, ca urmare a dezvoltării turistice a orașului și a zonei limitrofe;
– includerea Brasovului în circuitele turistice naționale și internaționale;
– dezvoltarea tehnologică permite o mai bună comunicare și vizibilitate;
– creșterea nivelului de pregătire și profesionalism a personalului din turism – mediul universitar oferă personal de o înaltă calificare și servicii de consultanță profesională;
AMENINȚĂRI:
– situația economică instabilă la nivel internațional și national;
– diminuarea resurselor bugetare;
– scăderea interesului pentru cultură in formele ei traditionale;
– în ceea ce privește piața țintă internațională o amenințare o poate reprezenta imaginea nefavorabilă a României peste hotare;
– utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local.
Analiza SWOT furnizează o mulțime de informații pe baza cărora muzeul își poate dezvolta o strategie pentru viitor. În cazul de față, muzeul poate opta mai întâi pentru înființarea unui departament de marketing, urmând apoi să stabilească împreună cu acesta strategiile necesare creșterii numărului de vizitatori.
3.2.1. Opinii, atitudini și comportamente ale vizitatorilor în privința ofertei culturale a Muzeului Casa Mureșenilor
Cea mai indicată modalitate de cunoaștere a publicului este realizarea de studii ample și variate. Aceste studii pot evidenția caracteristicile publicului, interesele și motivațiile sale, comportamentul vizitatorilor, pot previziona tendințe și evoluții ale publicului în ansamblu, sau a anumitor categorii. Cercetarea de marketing este un instrument extrem de util în planificarea pe termen mediu și lung, precum și dezvoltarea activității unui muzeu sau instituție de tip muzeal.
În vederea eficientizării activității muzeului Casa Mureșenilor și a determinării gradului în care elementele mixului de marketing influențează vizitatorii acestuia, am realizat o cercetare de marketing, urmată de o analiză a rezultatelor cercetării și a strategiilor ce se impun a fi adoptate.
Astfel, scopul acestei cercetarii de marketing a fost de a studia motivația consumatoriilor pentru serviciile turistice în cadrul muzeului, având ca obiective: formarea unei viziuni globale asupra comportamentului consumatorului de servicii muzeale și înțelegerea principalelor concepte, teorii referitoare la comportamentul consumatorului; prezentarea factorilor care influențează comportamentul consumatorilor – personalitate, stil de viață, cultură, clasă socială, familie, grupuri de referință și de apartenență, situațiile de cumpărare și de consum, iar ultimul obiectiv ar fi prezentarea reacțiilor consumatorilor față de elementele mixului de marketing al Muzeului Casa Mureșenilor.
Deoarece numărul de vizitatori din anul precedent care corespund eșantionului a fost de aproximativ 250 de persoane într-o lună, ceea ce este mai mic decât eșantionului necesar de 352 de persoane, s-a stabilt ca acest chestionar să se aplice unui număr de 100 de subiecți care au trecut pregul muzeului în decursul unei luni. Din acest eșantion au făcut parte 33 de persoane de sex bărbătesc și 67 de sex feminin, de diferite vârste. Acestea au fost rugate să completeze un chestionar ce cuprinde 23 de întrebări închise ( ANEXA 3.1). S-au folosit întrebările închise deoarece restrâng libertatea de exprimare a respondentului, însă răspunsurile sunt mai ușor de dat, iar codificarea și prelucrarea datelor se simplifică.
Unul dintre obiectivele princilape ale cercetării de marketing efectuate în rândul vizitatorilor Muzeului, a fost identificarea celei mai folosită metodă de ghidaj preferată de vizitatorii Muzeului Casa Mureșenilor. Cel mai bine acest lucru se poate observa din graficul de mai jos (Fig. 3.1), unde sunt prezentate procentual principalele metode de ghidaj alese de respondenți.
Tabelul 3.1. Modalitatea de ghidaj preferata în cadrul unui muzeu
Fig.3.1. Modalitatea de ghidaj preferata în cadrul unui muzeu
La această întrebare aproape jumătate din respondenții chestionarului, mai exact 49%, au optat pentru „ghidaj integral al expoziției cu personal specializat”, ceea ce poate semnifica că vizitatorii sunt interesați să afle cât mai multe informații despre exponatele prezentate în cadrul muzeului de la personalul specializat în acest domeniu. La polul opus se află cei care doresc doar să admire exponatele și să citească despre acestea pe etichetele care le însoțesc, cu un procent de 8% din totalul persoanelor chestionate.
În urma aceste cercetări de marketing s-a putut face și o ierarhizare a principalelor motivații de vizitare a persoanelor chestionate.
Tabelul 3.2. Motivele vizitării Muzeului Casa Mureșenilor
După cum se poate observa în tabelul precedent ( Tabelul 3.2), principalul motiv, cu un procent de 23%, pentru care respondenții au vizitat muzeul a fost curioziatea. Următorul motiv clasat a fost perspectiva educației, ce vizează îmbunătățirea cunoștințelor, acest motiv fiind menționat de către 43 dintre respondenții. Motivația de relaxare, precizată de 30 respondenți, reprezentând 11,5% din totalul răspunsurilor, dar și fapul că le-a fost recomandat muzeul au fost următoarele motive precizate de vizitatori.
Fig. 3.2. Motivele vizitării Muzeului Casa Mureșenilor
Se constată astfel că renumele Muzeului nu se numără printre principalele motive ale vizitei, acesta nefiind menționat decât de 4,6% dintre respondenți, totodată promovarea în mass media nefiind precizată decât de 3 respondenți (Fig.3.2).
Chiar dacă în urma ierarhizării motivelor vizitării muzeului au existat altele mai importanete decat promovarea în mass-media, 54% dintre subiecți au declarat faptul că au fost influențați de acțiunile de comunicare realizate de către Muzeu (Fig. 3.3).
Fig.3.3. Influența acțiunilor de comunicare ale muzeului asupra respondenților
Acest lucru indicând o receptivitate sporită a respondenților față de comunicarea de marketing, ceea ce se constituie într-un aspect benefic, ce ar trebui fructificat de către Muzeul Casa Mureșenilor.
La ora actuală, se constată o creștere a interesului manifestat și a importanței acordate activității de comunicare de marketing de către consumatorii de servicii culturale, în acest sens 88% dintre cei chestionați fiind de părere că o intensificare a acțiunilor promoționale ar putea atrage un număr mai mare de vizitatori (Fig. 3.4).
Fig. 3.4. Măsura în care se dorește o promovare mai intensă
În ceea ce privește comunicarea internă, activitatea de comunicare de marketing internă interpersonală reprezintă o componentă bine aspectată, 62% dintre respondenți fiind mulțumiți de modul în care au fost întâmpinați de către personal, precum și de amabilitatea acestuia (Fig. 3.2).
Tabelul 3.3. Personalul
Fig. 3.5. Personalul
O situație pozitivă înregistrându-se și în ceea ce privește semnalizarea (66%) și ambientul din cadrul sălilor de expoziție, 58% dintre respondenți declarându-se mulțumiți de acest aspect. Acest lucru relevă o situație favorabilă în ce privește potențialul personalului de contact, atitudinea personalului jucând un rol foarte important în cadrul serviciilor, prin prisma modului în care consumatorii vor percepe instituția.
Din această cercetare de marketing reiese faptul că activitatea de comunicare curentă este benefică instituției, aceasta reușind să comunice eficient mesajele promoționale, atât prin mijloacele externe, cât și interne, fiind capabilă să influențeze pozitiv decizia de vizitare, conducând la atragerea vizitatorilor, respectiv satisfacerea nevoilor acestora la un nivel mulțumitor. Nu în ultimul rând, situația existentă în cadrul Muzeului Casa Mureșenilor prin prisma celor ce îi trec pragul evidențiază o situație tipică pentru o instituție culturală de istorie, atât în ceea ce privește opinia cu privire la activitatea de comunicare de marketing, cât și profilul consumatorilor, constatându-se o preponderență a celor ce provin din clasele sociale superioare, de sex femeiesc, cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cu reședința în mediul urban.
Un rezultat îngrijorător este că un procent însemnat de vizitatori (aproximativ 26% din persoanele chestionate) participă la diferite secțiuni ale Muzeului Casa Mureșenilor, precum expozițiile permanente sau temporare, atelierele de creație, proiecte și programe culturale, simpozioane si concerte sau expoziții și proiecte desfășurate de muzeu în alte locații, doar o dată pe an, sau chiar la 2 ani iar numărul celor care frecventează săptămânal muzeul din rândul celor chestionați fiind aproape inexistent.
Din rezultatele acestei cercetări de marketing, reiese faptul că Muzeul Casa Mureșenilor ar trebui să intervină decisiv în regândirea unora dintre secțiunile din cadrul muzeului în vederea creșterii caracterului spectacular al acestora pentru a putea atrage cât mai mulți vizitatori de vârste diferite.
3.2.3. Obiective de marketing
Obiectivele de marketing și elaborarea strategiilor de marketing pentru realizarea acestora se află sunt influența unui mănunchi de variabile care se modifică in timp. Din acest motiv, aceste obiective sunt formulate pe termen scurt și mediu (1-2 ani).
Misiunea muzeului este de a interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și al viitorului, într-un mod cât mai adaptat nevoilor turismului modern. Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov există pentru a arăta un posibil model uman de urmat. Brașovenii trebuie să știe cum erau brașovenii de altădată, și acest muzeu le aduce aminte permanent că viitorul are o inimă antică. Mureșenii și contemporanii lor (Gheorghe Dima, Paul Richter, Ioan și Ștefan Baciu etc.) reprezentau un model de civilizație urbană de tip multicultural, iar acest muzeu va încerca să insufle acest spirit și tinerei generații, prin inițierea de proiecte și parteneriate comunitare, cu finanțare extrabugetară și prin realizarea de expoziții adaptate așteptărilor publicului și turiștilor din Brașov.
Principalele obiective de marketing ale muzeului Casa Mureșenilor:
1. Creșterea numărului de beneficiari (3752 persoane în 2014) / ore de activități educaționale cu cel puțin 12% pâna în 2017;
2. Creșterea numărului de turiști care vizitează Muzeul Casa Mureșenilor cu 15% anual;
3. Creșterea numărului de activități și proiecte desfășurate de Muzeul Casa Mureșenilor cu 30% în următorul an;
4. Creșterea numărului de expoziții temporare cu cel puțin 2 până în 2016.
Se dorește creșterea numărului de vizitatori ai Muzeului Casa Mureșenilor prin implementarea unui plan de marketing ce se va desfășura pe o perioadă de 11 luni. Urmând ca după terminarea acestei perioade, pe baza analizei clienților avuți și participarea lor la diferite secțiuni și programe ale muzeului, să se propună alte obiective.
3.2.4. Strategii și măsuri de marketing
Formularea strategiilor de marketing muzeal exprimă cele mai importante decizii care vor fi luate în scopul realizării obiectivelor de marketing mai sus menționate.
Pentru elaborarea acestor strategii, trebuie mai întâi definită imaginea turistică a Muzeului Casa Mureșenilor în rândul turiștilor potențiali. Pornind de la concluziile formulate în cadrul studiului privind opiniile, atitudinile și comportamentele vizitatorilor în privința ofertei culturale a Muzeului Casa Mureșenilor, prezentate anterior, această imagine poate fi exprimată în următoarea manieră:
– Muzeul Casa Mureșenilor – valoare culturală și istorică;
– Muzeul Casa Mureșenilor – locul ideal de a petrece momente prețioase în acorduri de muzică bună;
– Muzeul Casa Mureșenilor – spațiul ideal pentru organizarea unor evenimente sau conferințe.
Pe termen scurt și mediu publicul țintă al muzeului poate rămâne în continuare unul bazat pe elevi și studenți, adică tineri în general. Cu toate aceste, trebuie depuse eforturi susținute și constante în vederea aducerii la muzeu în calitate de plătitori de bilet a adulților și pensionarilor. În trecut s-au realizat numeroase programe adresate în bună măsură adulților, în mod special amintim aici programele metamuzeale precum recitalurile muzicale și conferințele sau lecturile publice.
Aceste activități servesc în general la îndeplinirea misiunii muzeului, dar rezultatele acestora sunt mai greu de investigat.
Pe baza politicillor mixului de marketing ale Muzeului Casa Mureșenilor, a rezultatelor cercetării desfășurate în rândul vizitatorilor muzeului privind oferta culturală și a anaizei SWOT putem concluziona că până în anul 2014, Muzeul „Casa Mureșenilor” s-a consacrat ca centru al memorialisticii brașovene și naționale. Gama activităților culturale fiind foarte diversificată, permițând însă loc și pentru alte propuneri, pe care le vom face în cele ce urmează.
Principala strategie de produs pe care o propun vizează concentrarea puținelor resurse bugetare existente în evenimente de valoare și impact majore, prin realizarea unor expoziții-eveniment anuale (de tip BLOCK-BUSTER), care să conducă la dublarea actualelor rezultate de tip venituri proprii/număr de vizitatori plătitori de bilet.
Strategia de produs ce privește publicul țintă alcătuit din elevii claselor V-XII, se va contura printr-un proiect de pedagogie muzeală intitulat „Să citim ziarul străbunicilor”. Acesta se va desfășura în perioada vacanțelor școlare din perioada 2015-2016, în zilele de marți, miercuri și joi la Muzeul „Casa Mureșenilor”. Programul se va desfășura între orele 10-12, cu grupe formate din maxim 20 de elevi, iar prețul de participare va fi de 5 lei/elev. Pe parcursul unei întâlniri, elevii vor afla informații despre utilizarea alfabetului chirilic și scrierea limbii române în secolele XVI-XIX și despre primul ziar politic al românilor ardeleni, „Gazeta de Transilvania” tipărit, la îneputuri, cu caractere chirilice. În cadrul atelierului, elevii vor primi alfabetul chirilic și o fotocopie din „ziarul străbunicilor” și vor transcrie articolele cu caractere latine din limbaj contemporan.
De asemenea vor afla tainele suportului de scris, a tiparului și tipografiei, după care vor învăța să tipărească la replica rotativei tipografice a Mureșenilor (Fig.3.6). La sfârșitulitul întâlnirii, elevii vor fi surprinși să constate că pot citi și ei, destul de ușor, textele vechi (Fig.3.7).
Fig. 3.6. Replica rotativei tipografice a Mureșenilor
Fig. 3.7. Un exemplar „Gazeta Transilvaniei”
(Sursa: Pagina Muzeului Casa Mureșenilor – http://muzeulmuresenilor.ro/ – accesat în data de 11.05.2015)
Aceștia vor mai avea posibilitatea de a vedea imagini cu tipografia în care era realizată „Gazeta Transilvaniei”, cărți tipărite în tipografia familiei Mureșenilor și alte documente importante. Expoziția oferind imagini mărite la scară 1:1 cu angajații tipografiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
În ceea ce privește segmentul de vizitatori de peste 18 ani se va implementa un nou proiect intitulat „Salt în timp”, din dorința de a retrezi sentimentele patriotice ale românilor, deoarece mulți dintre noi nu mai acordăm atenția cuvenită imnului național. Să nu uităm totuși că unul dintre simbolurile cele mai importante ale oricărei țări este imnul. Alături de drapel și stemă, imnul reprezintă sinteza valorilor, idealurilor, poporului care îl cântă. De asemenea, poate reprezenta simbolul casei regale (în cazul statelor monarhice) sau, și acesta este și cazul cântecului „Deșteaptă-te, române!”, un cântec de luptă.
Pornind de la această idee, expoziția acesta va avea menirea de a face cunoscută povestea imnului național, de la crearea poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu în 1848, până la ce avea să de vină mai târziu cunoscut ca „Deșteaptă-te, române!”. Vernisajul va cuprinde documente originale ale textului actualului imn al României, „Deșteaptă-te, române!“, dar și o trecere în revistă a tuturor imnurilor României de la 1881 până în prezent.
Astfel vor fi prezentate publicului larg documente și fotografii originale foarte valoroase, legate de autorul imnului, Andrei Mureșanu, printre care se află și o transcriere originală a versurilor poeziei „Un Răsunet” (Fig.3.8) și o ediție princeps a primului și singurului său volum de versuri.
Fig. 3.8. Transcrierea poeziei ”Un Răsunet”
(Sursa: Pagina Muzeului Casa Mureșenilor – http://muzeulmuresenilor.ro/ – accesat în data de 11.05.2015)
Printre exponate, vizitatorii vor mai găsi certificatul de botez al poetului (Fig.3.9), o foaie matricolă a elevilor de la gimnaziul catolic din Bistrița din generația poetului, precum și alte documente și publicații din perioada care a urmat apariției imnului, ilustrând momente importante din istoria românilor în care reapare acest cântec.
Prin această expoziție există speranța că generațiile viitoare vor înțelege exact contextul în care s-a născut acest cântec, și, mai ales, vor cunoaște teribilele momente în care el a fost reluat, pentru a accepta importanța și, mai ales, actualitatea sa. Trecutul și prezentul său fiind garanțiile viitoare ale Fig. 3.9. Certificatul de botez al poetului
acestui cântec nemuritor. Andrei Mureșanu
(Sursa: Pagina Muzeului Casa Mureșenilor –
http://muzeulmuresenilor.ro/ – accesat în data de 11.05.2015)
Pentru a putea înțelege și acorda importanța cuvenită imnului național, vizitatorilor li se va prezenta în paralel și alte secvențe de cântec național al diverselor țări europene și nu numai, tocmai pentru a contura cadrul general al secolului al XIX-lea, perioadă de afirmare a identității naționale a formațiunilor statale. Cei care vor dori să viziteze această expoziție, vor avea posibilitatea de a audia și vizualiza în același timp 10 imnuri naționale, tocmai pentru a sublinia importanța de simbol a imnului național pentru fiecare popor.
Pentru cele două proiecte prezentate anterior se va opta pentru două modalități de promovare distincte care vor veni în completarea celor utilizate până în prezent. Astfel pentru promovarea destinată elevilor se va opta pentru deplasarea unor reprezentanți ai muzeului în cadrul diferitelor școli din Brașov pentru a le putea prezenta beneficiile unei vizite la muzeul Casa Mureșenilor. Elevii vor puta afla mai multe informații despre programul de pedagogie muzeală care le este destinat, dar și se vor putea familiariza cu personalitățile familiei Mureșianu. Prin această campanie se vizează facilitarea accesului tinerei generații la programe de educatie muzeală și dezvoltarea interesului celor implicați în procesul educațional pentru metode alternative de învățare.
Pentru ca proiectul „Salt în timp” să atragă mai mulți vizitatori, se dorește încheierea de parteneriate cu diferite agenții de turism și introducerea Muzeului Casa Mureșenilor în pachetele lor turistice. Pentru început se vor contacta două agenții de turism, mai exact Romania Travel și Smart Tours, deoarece acestea au în oferta lor pachete de City Break în Brașov. Astfel turiștii care vor dori să viziteze orașul Brașov prin aceste agenții vor putea beneficia și de vizitarea Muzeului Casa Mureșenilor, alături de celelalte obiective turistice incluse în pachetul respectiv. Se dorește astfel creșterea numărului de vizitatori atât români, cat și străini în cadrul Muzeului Casa Mureșenilor și acordarea unei atenții cuvenite imnului național.
Nu în ultimul propun refacerea site-ului de internet al instituției www.muzeulmuresenilor.ro, respectiv crearea unui newsletter care să fie expediat tuturor celor interesați de cele mai noi evenimente ale muzeului. Alături de publicitatea pe internet sau la TV, se va folosi și publicitatea prin broșuri, pliante care să fie difuzate în cadrul agențiilor de turism, touroperatorilor și a centrelor de informare turistică.
3.2.5. Bugetul de marketing
Bugetul de marketing va totaliza suma de 43 000 lei pentru primul an din perioada analizată. În ceea ce privește alocarea bugetului de marketing pentru punerea în practică a strategiilor propuse, acesta este prezentat în Tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Bugetul aferent acțiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing
Bugetul a fost construit pe baza unor oferte orientative de preț puse la dispoziție de
agențiile de publicitate din localitate și din alte județe.
Trebuie menționat că bugetul nu prevede cheltuielile cu resursele umane ce urmează a fi implicate în derularea acțiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing.
Ca principală sursă de finanțare a Muzeului Casa Mureșenilor se va utiliza veniturile provenite din vânarea de bilete și prestarea serviciilor disponibile în cadrul muzeului, iar în cazul acestea nu vor fi suficiente se va apela la o finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național, respectiv de la Primaria Municipiului Brașov.
3.2.6. Monitorizarea și controlul planului de marketing
Programul de marketing este necesar, deoarece el contribuie la identificarea și soluționarea unor probleme legate de organizarea rațională a firmei în vederea satisfacerii nevoilor pieței.
Acest program oferă, deci, cadrul strategic care cuprinde coordonat toate activitățile ce urmează să se efectueze, etapele ce trebuie parcurse, precum și cele mai importante momente de decizie care intervin în anumite etape ale complexului de activități desfășurate.
Deci, în cadrul programului de marketing sunt cuprinse și cele mai importante activități desfășurate pentru promovarea produsului firmei corelate cu bugetele necesare acestora și perioada de timp în care se vor încadra.
Diagrama GANTT este un intrument de planificare, frecvent utilizat în managementul de proiect. Aceasta diagramă oferă o ilustrare grafică a unui program de activități care ajută la planificarea, coordonarea si monitorizarea unor activitati specifice dintr-un proiect.
Graficul de realizare a activităților propuse Muzeului Casa Mureșenilor se desfășoara pe 11 luni, mai exact în perioada 01. August 2015 – 25. Iunie 2016 și este prezentat în Tabelul 3.5.
Tabelul 3.5 Diagrama Gantt
Controlul planificării strategice de marketing trebuie conceput încât să permită revederea periodică a conținutului programelor de marketing și adaptarea lui la noile împrejurări.
Un rol important, revine, prelucrării electronice a datelor, care contribuie la caracteristicile și preferințele fiecărui vizitator, precum:
mulțumirea vizitatorului față de serviciile pe care le-a primit (vizitarea expoziției „Un salt în timp” și programul „Să citim ziarul bunicilor”);
care este părerea vizitatorului în legătură cu calitatea serviciilor oferite de către agențiile partenere;
ce peferințe au vizitatorii în legătură cu expozițiile temporare viitoare ale Muzeului Casa Mureșenilor etc.
Numărul vizitatorilor reprezintă cel mai importat indicator pe care îl va avea în evidență Muzeul Casa Mureșenilor pentru controlarea și verificarea principalelor sale activități.
În concluzie, Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov a știut să își formuleze propriul mix de marketing, cu elemente bine definite exact ca la o rețetă, unde un ingredient/element nu se înlocuiește cu altul, fiecare dintre ele fiind adăugat în cantitățile corecte și la momentul potrivit. Dovada că acest mix de marketing a avut succes este dată de creșterea anuală a numărului de vizitatori și în același timp și notorietatea muzeului în rândul turiștilor care viziteaza Brașovul.
Totuși, la o cercetare mai amănunțită a opiniilor și comportamentelor vizitatorilor, a rezultat că e loc de mai bine în ceea ce privește atractivitatea muzeului. Astfel am venit cu propunerea a două proiecte care să vină în completarea acțiunilor desfășurate de muzeu până în prezent, și anume: „Să citim ziarul srăbunicilor” destinat elevilor și „Salt în timp” destinat persoanelor peste 18 ani. Planul de marketing, aferent acetor proiecte, descrie ce căi și mijloace va folosi Muzeul pentru a-și atinge obiectivele. Monitorizarea acestor proiecte este reprezentată printr-un plan eșalonat în timp care stabilește unde trebuie să ajungă Muzeul, cum trebuie să ajungă acolo și de ce este nevoie pe parcurs.
Succesul acestor programe e garantat, atâta timp cât există instrumente precis selectate și o comunicare implicativă pe de o parte, dar mai ales abordarea deschisă a publicului, capacitatea de identificare a pulsului de moment și flexibilitatea în replierea măsurilor, precum și interacțiunea permanentă cu audiența în totalitatea ei.
Bibliografie
Bălășescu, M. – Economia comerțului, Ed. Universitatii Transilvania din Brașov, 2010
Ispas, A.– Marketing turistic, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2011
Jugănaru, M. – “Marketing” Ed.Expert, București, 2000
Stăncioiu, A.F. – Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, București, 2000
Stănoiu, A.F. (coordonator) – Planificarea de marketing în turism, Ed. Economică, București, 2005
Tecău A, Chitu, I,Bălășescu M, – Ghid pentru realizarea planului de afaceri, planului de marketing,, programului de marketing, Ed.Universitatii Transilvania, Brasov, 2004
Zbuchea, A.– „Marketingul în slujba patrimoniului cultural”, Ed. Universitară, București, 2008
***Agenția de turism Roamania Travel – http://www.romaniatravel.com/tours/city-break-in-brasov-2/ (accesat la 29.05.2015)
***Agenția de turism Smart Tours – https://www.smarttours.ro/city-break-brasov -778/ (accesat la 29.05.2015)
***Muzeul Casa Mureșenilor, Raport final de activitate 2011-2014, Brașov
***Pagina Muzeului Casa Mureșenilor – http://muzeulmuresenilor.ro/ – accesat în data de 11.05.2015)
Cap.4. Concluzii și propuneri
Importanța pe care o are marketingul în zilele noastre este tot mai evidentă, ea fiind probată cu realizări de mare rezonanță obținute de către marile corporații ale lumii, dar și de către întreprinderi de dimensiuni mai reduse, inclusiv de către cele mici și mijlocii.
Referindu-ne la marketingul muzeal putem aprecia că în sens larg prin el se înțelege ansamblul metodelor aplicate și întrebuințate pentru asigurarea progresului instituției muzeale. Cu alte cuvinte serviciile create și oferite de către muzeu trebuie să ajungă neaparat să fie solicitate și achiziționate de către public. Prin specialiștii săi muzeul desfășoară activități de cercetare științifică, de construire, conservare și valorificare a patrimoniului. Activitatea expozițională la rândul ei valorifică patrimoniul în contact direct cu publicul așa cum reuniunile științifice valorifică cercetarea științifică, fie prin comunicare orală fie prin intermediul publicațiilor. Dacă înțelegem prin marketingul muzeal ca o sumă a demersurilor instituției pentru propriul ei succes, atunci enunțul cel mai simplu și mai complet al acestei realități complexe este aidoma propoziției în care pe lângă subiect (instituția) și predicat (obiective, scopuri) ar mai avea unele compliniri (metode, procedee).
Din lucrarea de față se poate observa modul în care Muzeul Casa Mureșenilor a reușit să-și creeze mixul de marketing propriu și felul în care acesta duce la satisfacerea consumatorului. Muzeul oferă vizitatorilor săi un program cultural valoros, axat pe perioada secolelor XIX-XX, în domeniile istoriei, literaturii, muzicii și artelor plastic, iar produsele muzeului pun preț pe creativitate, pe inovație, pe găsirea continuă a noi activități și servicii menite să atragă publicul. Nivelul tarifului de acces în muzeu este stabilit în funcție de categoria socio-profesioanală, adulți, pensionari, elevi, existând diferite facilități pentru fiecare categorie, fiecare plătind un preț diferit.
Diversitatea de activități întreprinse în tot acest timp a permis muzeului să se adreseze atât tinerilor cât și adulților, aproape indiferent de vârstă. Mediatizarea făcânduse direct prin toate canalele aflate la dispoziție, mass-media, internet, afișaj, flyere.
Printre parteneriatele importante semnate cu diferite publicatii se numără și 7 seri, Zile și Nopti, 24 FUN; iar comunicatele de presă sunt transmise și publicate către presa locală: Transilvania Expres, Monitorul Expres, Buna ziua, Brasov, Adevarul de Brasov, Brasovul Tau etc. Muzeul Casa Mureșenilor s-a folosit și de o promovare indirectă prin realizarea de expoziții temporare în spații muzeale din țară precum și proiecte cu parteneri dintre organizațiile culturale din țară și din străinătate.
În concluzie, Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov a știut să își formuleze propriul mix de marketing, cu elemente bine definite exact ca la o rețetă, unde un ingredient/element nu se înlocuiește cu altul, fiecare dintre ele fiind adăugat în cantitățile corecte și la momentul potrivit. Dovada că acest mix de marketing a avut succes este dată de creșterea anuală a numărului de vizitatori și în același timp și notorietatea muzeului în rândul turiștilor care vizitează Brașovul.
În vederea eficientizării activității muzeului Casa Mureșenilor și a determinării punctelor slabe ale acestei instituții de cultură, am realizat o cercetare de marketing, urmată de o analiză a rezultatelor cercetării și a strategiilor ce se impun a fi adoptate.
Astfel, scopul acestei cercetarii de marketing a fost de a studia motivația consumatoriilor pentru serviciile turistice în cadrul muzeului, având ca obiective principale: formarea unei viziuni globale asupra comportamentului consumatorului de servicii muzeale, prezentarea factorilor care influențează comportamentul consumatorilor – personalitate, stil de viață, cultură, clasă socială, familie, grupuri de referință și de apartenență, situațiile de cumpărare și de consum.
La o cercetare mai amănunțită a opiniilor și comportamentelor vizitatorilor, a rezultat că e loc de mai bine în ceea ce privește atractivitatea muzeului. Astfel am venit cu propunerea a două proiecte care să vină în completarea acțiunilor desfășurate de muzeu până în prezent, și anume: „Să citim ziarul srăbunicilor” destinat elevilor și „Salt în timp” destinat persoanelor peste 18 ani. Cel de al doilea proiect fiind conceput special pentru promovarea prin agențiile de turism.
Planul de marketing, aferent acetor proiecte, descrie ce căi și mijloace va folosi Muzeul pentru a-și atinge obiectivele prin concentrarea puținelor resurse bugetare existente. Monitorizarea acestor proiecte este reprezentată printr-un plan eșalonat în timp care stabilește unde trebuie să ajungă Muzeul, cum trebuie să ajungă acolo și de ce este nevoie pe parcurs. În urma derulării acestor programe se urmărește dublarea actualelor rezultate de tip venituri proprii/număr de vizitatori plătitori de bilet.
Succesul acestor programe e garantat, atâta timp cât există instrumente precis selectate și o comunicare implicativă pe de o parte, dar mai ales abordarea deschisă a publicului, capacitatea de identificare a pulsului de moment și flexibilitatea în replierea măsurilor, precum și interacțiunea permanentă cu audiența în totalitatea ei.
Concluzionând, misiunea muzeului este de a interpreta și celebra trecutul într-un context al prezentului și al viitorului, într-un mod cât mai adaptat nevoilor turismului modern. Muzeul “Casa Mureșenilor” din Brașov există pentru a arăta un posibil model uman de urmat. Brașovenii trebuie să știe cum erau brașovenii de altădată, și acest muzeu le aduce aminte permanent că viitorul are o inimă antică. Mureșenii și contemporanii lor (Gheorghe Dima, Paul Richter, Ioan și Ștefan Baciu etc.) reprezentau un model de civilizație urbană de tip multicultural, iar acest muzeu va încerca să insufle acest spirit și tinerei generații, prin inițierea de proiecte și parteneriate comunitare, cu finanțare extrabugetară și prin realizarea de expoziții adaptate așteptărilor publicului și turiștilor din Brașov.
Printre alte propuneri de dezvoltare a Muzeului Casa Mureșenilor se poate numără și extinderea zonei de expoziții temporare. Luând în calcul că Muzeul beneficiază de două clădiri istorice, extinderea se poate face prin relocarea patrimoniului specific expoziției permanente în actualele săli de expoziții temporare, delocalizarea personalului din zona de contabilitate – administrativ care va fi mutat la Casa Ștefan Baciu pentru a se putea muta biroul muzeografi în biroul contabilitate și transformarea actualui birou muzeografi în sală de expoziție permanentă (cunoscut fiind dealtfel faptul că în trecut în acest spațiu funcționa biroul istoricului Aurel A. Mureșianu). În finalul procedurii de mutare va rezulta o nouă structură a sălilor de expoziții permanente, raportat la sălile de expoziții temporare: 3 la 8. În acest fel, expozițiile temporare deosebite vor avea alocate 8 săli de expoziții temporare, care urmează pot fi adaptate pentru necesități moderne (zugrăvire în culori adecvate, sistem de luminat modern, modernizarea instalațiilor electrice etc.). Patrimoniul propriu al muzeului, limitat de altfel încă de la momentul donației, va fi expus în trei săli de expoziție permanentă, în partea din spate a clădirii. Aici desfășurându-se și actualele programe propuse în planul de marketing.
În ceea ce privește strategia de promovare, putem pleca de la faptul că Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov se află într-un deficit important de imagine publică. Această situație impune realizarea unor evenimente, sau continuarea altora mai vechi, de natură să ducă la o mai bună promovare a muzeului.
Pe lângă continuarea participării la celebre programe de popularizare a vieții muzeelor precum noaptea muzeelor, eveniment inițiat de Ministerul culturii din Franța, propun inițierea unui eveniment major de valorificare a elementelor patrimoniale deținute de muzeu, respectiv de promovare a valorilor specifice unei întregi epoci în care cei din familia Mureșenilor s-au făcut celebri, fiind vorba despre „Festivalul Pieței Sfatului”.
În condițiile conservării relativ bune a unui patrimoniu imobil specific sfarșitului de secol XVIII, dar mai ales de secol XIX și început de secol XX, dată fiind și excelenta mediatizare a unei cărți etalon, „Brașovul de altădată” a lui Sextil Pușcariu, organizarea unui asemenea eveniment major ar impune definitiv muzeul pe harta instituțiilor culturale importante din Brașov și din țară, permițând personalului muzeului să își aducă aportul și la o mai bună valorificare în sens turistic-comercial a valorilor culturale deținute de instituție. Cu o strânsă colaborare între celelalte muzee brașovene, respectiv cu autoritățile publice locale și centrale (Consiliul Județean, Primărie, Muzeul de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Urbane, Opera Brașov, Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Județeană „George Barițiu”) se poate propune comunității locale și turiștilor mereu avizi de evenimente outdoor, un festival de 3 zile cu parade populare, concerte de fanfară, expoziții, reprezentații teatrale, demonstrații culinare/ vestimentare etc.
În același sens, al unei mai bune promovări a instituției muzeale, propun și organizarea unor evenimente care să nu fie găzduite în interiorul muzeului, dar care să aducă beneficii evidente de imagine, și, de ce nu, și de resurse materiale. Menționăm aici evenimente de tip: „Găsește comoara”, „Jocurile zăpezii” (pentru promovarea Casei Ștefan Baciu, unde există și un mic spațiu exterior), „Campanie de promovare a muzeelor brașovene” (de tipul unui târg al ofertelor muzeale brașovene), sau chiar turneul de promovare a muzeului în școlile brașovene și din împrejurimi.
Succesul acestor programe e garantat, atâta timp cât există instrumente precis selectate și o comunicare implicativă pe de o parte, dar mai ales abordarea deschisă a publicului, capacitatea de identificare a pulsului de moment și flexibilitatea în replierea măsurilor, precum și interacțiunea permanentă cu audiența în totalitatea ei.
Pe baza analizelor efectuate în această lucrare, rezultă că Muzeul Casa Mureșenilor din Brașov a reușit să se afirme în rândul obiectivelor turistice de o mare importanță a României. Acest lucru a fost posibil mai ales prin multele evenimente la care a luat parte în ultimii ani, toate fiind de o imortanță majoră pentru promovarea turismului românesc. Această promovare poate continua și în anii următori prin realizarea de expoziții temporare în spații muzeale din țară precum și proiecte cu parteneri dintre organizațiile culturale din țară și din străinătate.
Concluzionând, putem spune că muzeele ar trebui să aibă în schema organizatorică și o persoană specializată în marketing. Atât muzeele, cât și arhivele, trebuie să acorde o atenție specială programelor publice și expozițiilor temporare. Ele vor fi atractive pentru mai mulți vizitatori în condițiile în care sunt proiectate conform cu nevoile, interesele și dorințele acestora. Prin urmare este necesară o abordare de marketing. De asemenea, abordarea de marketing contribuie și la proiectarea acestor componente ale ofertei publice în așa fel încât să aibă un impact socio-cultural conform cu misiunea asumată de organizația respectivă. În plus, aceasta contribuie la facilitarea accesului la patrimoniu, fără ca acesta să aibă de suferit, să fie în pericol de degradare. Abordarea de marketing ajută orice organizație care gestionează patrimoniul cultural material să fie mai eficientă și să își atingă misiunea socio-culturală specifică în mod optim.
Bibliografie generală
Bălășescu, M. – Economia comerțului, Ed. Universitatii Transilvania din Brașov, 2010
Bucur-Sabo, M. – Marketing turistic, Ed. Irecson, București 2006
Candrea, A.N. – Politici și strategii de marketing pentru dezvoltarea ecoturismului în România, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2010
Cătălina Lache – Marketing turistic, ed TipoMoldova, Iași 2009
Ciucan-Rusu, L. – Marketing: elemente fundamentale, strategii și tactici, Ed. Universitatea ''Petru Maior'', Târgu-Mureș, 2003
Constantin G. – Bazele Marketingului, Ed. Economică, București, 2003
Florescu, C. – Marketing, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992
Florescu, C., Mâlcomete, P.- Marketing, dicționar explicativ, Ed. Economică, București, 2003
Ispas A. – Marketing turistic, ed. Univ. Transilvania, Brașov, 2011
Jugănaru, M. – “Marketing” Ed.Expert, București, 2000
Kotler, N., Kotler, P. – Museum strategy and marketing, Jossey-Bass Publishers, 1998, pag. 219-220 (www.books.google.ro – consultat la data de 18.12.2014)
Kotler, P. – Marketing for Hospitality and Tourism, ed Pearson, New Jersey, 2010
Lache, C. – Marketing turistic, Ed. TipoMoldova, Iași 2009
Lanquar, R., Hollier, R.-Le marketing touristique, Que sais-je, PUF, ediția a 6-a, 2001
Lefter, C. (coordonator) – Marketing, vol 1, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2006
Opriș, I. – Managementul muzeal, Ed. Cetatea de scaun, Târgoviște, 2008
Stăncioiu, A.F. – Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, București, 2000
Stănoiu, A. (coordonator) – Planificarea de marketing în turism, Ed. Economică, București, 2005
Tecău A, Chitu, I,Bălășescu M, – Ghid pentru realizarea planului de afaceri, planului de marketing,, programului de marketing, Ed.Universitatii Transilvania, Brasov, 2004
Zbuchea, A.– „Marketingul în slujba patrimoniului cultural”, Ed. Universitară, București, 2008
Zbuchea, A.- Marketing muzeal pentru nonmarketeri, Ed. Tritonic, București, 2014
****Bem Neamu, R. – O „rețetă” de succes. Despre promovarea expoziției umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză, articol publicat în Revista Muzeelor – www.culturadata.ro (consultat la data de 15.12.2014)
****Bucurstan, G. – Marketingul muzeal. Construcția și instrumentarul unui dialog – publicul muzeului Astra, articol publicat în Revista muzeelor – www.culturadata.ro (consultat la data de 12.12.2014)
****Hubbard, I. – Respect For Venerable Museums Consideration For The Public articol publicat în Revista muzeelor, www.culturadata.ro (consultat la data de 12.12.2014)
****Iacob, A – Programe „Pe Alese” la Muzeu – articol publicat în Revista Muzeelor – www.culturadata.ro (consultat la data de 12.12.2014)
***Agenția de turism Roamania Travel – http://www.romaniatravel.com/tours/city-break-in-brasov-2/ (accesat la 29.05.2015)
***Agenția de turism Smart Tours – https://www.smarttours.ro/city-break-brasov -778/ (accesat la 29.05.2015)
***American Marketing Association – E.S. Alexander, Marketing Definitions: A Glossary of Terms -www.ama.org (consultat la data de 11.12.2014)
***Asociația muzeelor din Olanda, Amsterdam 2010 – Management muzeal și educație muzeală în România, www.cimec.ro (accconsultat la data de 15.12.2014) site-ul Institutului Național al Patrimoniului
***Caiet de obiective pentru concursul de management pentru Muzeul Casa Mureșenilor Brașov
***Muzeul Casa Mureșenilor, documente interne
***Muzeul Casa Mureșenilor, inventarul obiectelor muzeale, Brașov, 2014
***Muzeul Casa Mureșenilor, Raport final de activitate 2011-2014, Brașov
***Pagina Muzeului Casa Mureșenilor – http://muzeulmuresenilor.ro/ – accesat în data de 11.05.2015)
***Raport final de activitate 2011-2014 Muzeul Casa Mureșenilor Brașov
**http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=159&imgord=6&-Muzeul-Casa-Muresenilor-BRASOV (consultat la data de 05.02.2015)
**http://muzeulmuresenilor.ro/2011/08/29/vacanta-artelor-la-muzeu-2/ (consultat la data de 05.02.2015)
**http://muzeulmuresenilor.ro/category/evenimentele-muzeului-casa-muresenilor/ (consultat la data de 05.02.2015)
**http://www.muzeulmuresenilor.ro/mureseni_ro/index.html (consultat la data de 05.02.2015)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Marketingul Unui Muzeu. Studiu de Caz Casa Muresenilor (ID: 142742)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.