Marketingul Turistic. Specific Si Posibilitati DE Implementare In Republica Moldova

MARKETINGUL TURISTIC. SPECIFIC ȘI POSIBILITĂȚI DE IMPLEMENTARE

în REPUBLICA MOLDOVA

CUPRINS:

INTRODUCERE

Actualitatea temei.

Călătoria a început încă prin timpul războaielor și a schimurilor care au influențat oamenii din sfera de influență a grupurilor sociale din care făceau parte. Putem afirma că tendința de a călători a apărut în comuna primitivă, când oamneii călătoreau la distanță pentru a-și satisface necesitățile materiale negăsite în preajma locuinței lor. Aceste călătorii nefiind cu scop turistic, au trezit dorința de deplasare din curiozitatea de a cunoaște ceea ce se află ppe de altă parte de raza lor de reședință. Așadar, se poate vorbi despre apariția turismului ca activitate încă din antichitate. În evul mediu cele mai dese călătorii erau efectuate de către comercianți, ambasadori și preoți fiecare cu scopuri diferite, de la încheierea de tratate până la pelerinaje. Un alt număr mare de călătorii a fost înregistrat de către oamenii de știință, artiști, calfe și studenți se orientau spre universități și centre culturale. Aceștia au amplificat traficul de călătorii. O noua motivație de călătorie a fost înregistrată după ce mulți scriitori mărturiseau în lucrările sale că „călătoria le dă posibilitatea de a vedea țări noi, să câștige noi experiențe, să învețe și să se distreze”.

Activitatea de turism internațional a cunoscut o dezvoltare amplă în pofida restricțiilor impuse la intrarea sau ieșirea din unele țări europene care limiteze fluxurile turistice de “outgoing” (de plecări). Acest fapt, a condiționat apariția noii ramure industriale în tările cu circulație liberă, industria hotelieră precum și cea a alimentației publice.

Activitățile de marketing au favorizat dezvoltarea în continuu a industriei turisistice, cât și cele ce sunt în strânsă legătură cu aceasta, industria hotelieră, a unităților de alimentație publică, a transporturilor și cea a agrementului. Acest fapt a înregistrat o expansiune a nivelului economic în mai multe țări ale lumii. Progresul activității de turism presupune punerea în valoare, în totalitate, a patrimoniului turistic natural și antropologic din Republica Moldova, iar activitatea turistică trebuie centrată asupra turiștilor interni și străini prin satisfacerii necesităților și dorințelor acestuia.

Pe baza unor analize profunde a potențialului turistic al Republicii Moldova, a obiectivelor turistice și ofertelor agențiilor, în baza unor ample documentări, este important de evidențiat posibilitățile de extensiune a turismului, atât prin valorificarea punctelor de atracție turistică, cât și prin cererea și oferta turistică. Dat fiind faptul că Moldova este un stat bogat în resurse naturale și antopice, care prezintă interes turistic, agențiile de turism și tur-operatorii au posibilitatea de a diversifica oferta turistică prin îmbinarea mai multor forme de turism, ce ulterior merită a fi promovate pe piața internă și externă.

În lucrarea de față se acordă o atenței deosebită activității de turism a Republicii Moldova, activitate care înregistrează progrese în ultimii 23 de ani, din momentu obținerii independenței în 1991.

Este de evidențiat faptul că serviciile de turism reflectă o importantă sursă de venit, precum și faptul că Republcia Modlova se bucură de careva avantaje competitive specifice. Din acest motiv, promovarea turismului în continuare trebuie făcut cu punerea în evidență a componetelor de bază care stau la formează potențialul turistic:

Mediul natural, caracterizat de rezervații peisagistice, landșafturi naturale, configurație variată a reliefului, rețeaua hidrografică dezvoltată, condiții climaterice favorabile, vegetația și lumea animală.

Mediul antopologic, caracterizat de anumite particularități de arhitectură, cultură și ale istoriei preioadelor în care au apărut, reprezentate ca obiective materiale preistorice cu funcție turistică, construcții și locașe de cult, mănăstiri, edificii culturale, activități sociale cu funcție turistică.

Infrastructura, caracterizată de existența unităților de cazare, cele de alimentație publică, transport și agrement.

Aceste trei componente constituind elemente de atracție ale ofertei turistice autohtone. Toate cele menționate reprezentând actualitatea temei cercetate.

Scopul tezei constă în analiza profundă a situației activității de turism din Republica Moldova, și implementarea noilor acțiuni de marketing pentru favorizarea dezvoltării și promovării turismului autohton. La fel, elaorarea unui plan de actiuni de promovare a sectorului turistic național nu doar pe piața Moldovei, ci și la nivel internațional

Obiectivele propuse în această lucrare sunt: analiza activității de turism și specificului acetuia în ansamblu, punerea în evidență a importanței turismului în economia mondială, cercetarea specificului pieței turistice din Republica Moldova, luând în considerare evoluția și dezvoltarea acestui domeniu. La fel determinarea situației actuale a pieței turistice prin investigarea indicatorilor turistici. Identificarea pieței-țintă pentru turismul moldovenesc, a consumatorilor-țintă, cât și segmentarea acestora. Obiectivul de bază fiind cel de a identifica noi posibilități de implementare a marketingului în domeniul turistic.

Noutatea temei investigate. Am îmbinat diverse izvoare de colectare a datelor – cercetări și studii ale autorilor români și străini (inclusiv autori ruși), date oficiale puse la dispoziție de către organele abilitate referitor la subiectul vizat. Am analizat fenomenului turistic în lume, dar în special pe teritoriul Moldovei.

Ca metodologii și metode de studiu în lucrarea data am utilizat următoarele forme:

Metoda documentației bibliografice, prin analiza literaturii de specialitate, revistelor, hărților.

Metoda problematico-cronologică, prin studierea unor acte normative și datelor statistice.

Metoda analizei, prin analiza activității de turism în Republica Moldova (analiza SWOT).

Metoda inductive, ce mi-a permis să ajung la anumite concluzii pe baza mai multor informații.

Metoda observației, prin care am pus în evidență piețele-cheie si consumatorii-țintă pentru turismul moldovenesc.

Metoda sintezei, prin descrierea situației actuale a pieței turistice de la momentul apariției sale.

Structura și conținutul lucrării find din:

Introducere

Cuprins

3 capitole din care:

Capitolul I. “Conceptul de marketing turistic”, unde am efectuat o analiză teoretică a activității de turism și caracteristica acesteia. Cât și a conținutului și funcțiilor activității de marketing în acest domeniu.

Capitolul II. “Specificul pieței turistice a Republicii Moldova”, unde este specificată dezvoltarea ramurii turistice autohtone și este analizată situația actuală a turismului molovenesc, cât și identificarea pieței-țintă și a consumatorului-cheie pentru produsele turistice din Republica Moldova.

Capitolul III. “Implementarea marketingului în dezvoltarea și promovarea turismului în Republica Moldova”, în care sunt descrise planurile de acțiune și promovare, sunt propuse noi perspective de dezvoltare a turismului, cât și sunt propuse câteva motive de investire financiară în turismul Republicii Moldova.

Concluzie

Bibliografie

Anexe.

CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE MARKETING TURISTIC

Călătоrii și turismul împreună au devenit unа dintre cele mаi mаri industrii internаțiоnаle cаre оferă miliоаne de lоcuri de muncă și cаre cоntribuie în mоd substаnțiаl lа ecоnоmii din întreaga lume. Acest lucru а dus în țările și regiunile care promоveаză un mоd аctiv de călătorie și de turism, cоncurența pentru stаtele preferаte de turiști, aceаsta fiind definite cа destinații. Călătоrii fiind mаi experimentаți, devin mаi exigenți, insistând аsupra celоr mаi bune prоduse și servicii. Astfel, întreprinderilе individualе, dar și cele mai cu experiеnță рe рiața turistică, аu nevоie un cadru prоfesiоnal și cât mai аntrenat în dоmeniul mаrketingului.

Serviciile de turism din întreаga lume se cоnfruntă în prеzent cu schimbări rаpide cа urmаre a glоbаlizării piеței, intеnsificаrea cоncurenței dаr și еvoluția dinаmică a nоilor tehnоlogii. Mai mult decât atât, este de așteptat cа turismul să devină unа dintre industriilе cаre vоr fi celе mai afectate de actuаla rеcensiune. Succеsul pе tеrmen lung a sеrviciilor turisticе într-un mеdiu cоmpetitiv grеu, depinde nu numai de posibilitatea de a stаtisface nеvoile și dorințelе cliеnților, dar și de răspundеrea strаtegică la provоcările glоbale actuale. Prin urmare, mаrtketingul strаtegic devine o practică necesаră în turism și companiile contemporane de servicii. Acesta, prezintă răspunsurile strategice ale fiecărui subsector turistic, ospitalitate, de trаnsport aerian și nu doar, de funcționаre a agențiilor turism și dеstinațiilor tristice din diferite țări din întreaga lumе.

Turismul еste în рrimul rând о industrie bаzată ре sеrvicii – principаlele produsе oferite de compаniile dе turism fiind еxperiența și оspitalitatea. Acestea sunt рroduse intаngibile, ce sunt mai greu de vândut decât cele tаngibile, cum ar fi аutoturismele. Nаtura intаngibilă a serviciilor face controlul calității unul dificil, dar cruciаl. De asemenea, pentru роtențialii clienți este mai dificil să evalueze și să cоmpare ofertele de servicii. Dar, atâtа timp cât sensul inerеnt de curiоzitate și аventură locuiește în inimile oamenilor, dоrința de a călătоri și de a experimentа locuri noi în diferite medii, vor crește. Datorită faptului că în ultimii аni, turismul a cunоscut o dezvоltare cоnsiderabilă, ca ofertă, cliеntul-turist este nevoit să se dеplaseze spre produs-destinație, dar nu livrarea produsului direct la client.

Pentru оrice markеter, este necesară ințelegerea în primul rând a mediului de piață. O bună înțelegere a acestui, permite să fоrmuleze strаtegii de intrаre și de a se menține bine în cazul concurenței puternice. În turism această concurență este mai аcebră, deoarece concurențа este între destinаții diferite, state, zone precum și țări. Scаnarea mediului de piață necesită o аnaliză aprofundată a pieței, utilizând instrumetele роtrivite pentru stabilirea unei bune strategii pe termen lung. Pentru a reuși în orice piață, mаrketologul trebuie să acorde o atenție deosebită tеndințelor și еvoluțiilor din aceste medii pentru o ajustаre utilă a strategiilor de marketing necesare companiei sаle.

Specificul activității de turism

Turismul se prezintă astăzi ca una dintre minunile civilizației actuale, prin amploarea și snobismul căpătate la răscrucea dintre mileniile doi și trei. În prezent, moda la călătorie rivalează cu moda la vestimentație, cu moda pentru mașinile de lux, cu moda pentru un serviciu prestigios și bine plătit etc. Snobismul călătoriilor are efecte benefice asupra persoanelor, care văd în turism un mod sigur de recreere și refacere a capacităților fizice și intelectuale, precum și asupra economiilor naționale prin faptul că aduce în bugetele statelor cîștiguri impunătoare.

Turismul, în forma sa actuală este un produs al erei industriale, care folosește timpul liber, de odihnă al persoanelor antrenate în drumeții, excursii, deplasări, călătorii și vizite. Acesta a început ca o deprindere a oamenilor înstăriți din perioada antică de a-și ocupa timpul liber cu diferite călătorii mai apropiate sau îndepărtate. Cu timpul, prin amploarea participanților, ajunge ca o activitate de masă în mai multe țări și regiuni, devine o activitate economică profitabilă pentru persoanele care organizau călătoriile. O dezvoltare puternică cunoaște în a doua jumătate a secolului XIX. În această perioadă, turismul s-a dovedit a fi rezistent chiar și în fața crizelor economice. Actualmente, turismul reprezintă unul dintre cele mai mari și dinamice sectoare ale economiei mondiale și cu cele mai rapide creșteri ale businessului internațional. De aceea, în prezent, este caracterizat tot mai mult ca o industrie. Industria turismului în secolul XXI înregistrează cel mai accelerat ritm de creștere în toate regiunile economice, în majoritatea țărilor lumii. Acelumii. Aceasta din motivul că tot mai multe state recunosc rolul important al turismului în obținerea veniturilor în valută, în crearea locurilor de muncă, în dezvoltarea localităților, în sporirea veniturilor din taxe și altele.

Turismul se prezintă ca o activitate destul de complexă din motivul că, pe de o parte, generează circulația unui număr de sute și sute milioane de persoane, a unor sume uriașe de bani, iar pe de altă parte, stimulează dezvoltarea activităților economice colaterale, contribuite la întreprinderea unor măsuri în favoarea protecției mediului înconjurător, pentru restaurarea și protecția munumentelor istorice și de arhitectură, a fel și al protecției culturii tradiționale autohtone. În sensul cltural larg, turismul își aduce aportul la apropierea ți întelegerea între oameni, comunități, națiuni și țări cu culturi diferite. Dar, cu toate acestea, turismul mai întîi de toate înlătură stresul de fiecare zi al oamenilor afectați de ritmul grăbit al problemelor cotidiene și de serviciu, imobilizați în birouri închise, în fața calculatorului, în săli de clase și cabinete. Turismul deplasează persoanele prin cele mai minunate și interesante locuri cu scopul recreerii și satisfacerii din plin a cerințelor spirituale.

Este cunoscută o multitudine de avantaje cu privire la activitatea de turism, astfel aceasta răspunde triplei perspective: cea a agenților economici prestatori de servicii, în măsura în care diversitatea ofertei poate modifica creșterea competivității sectorului; cea a turiștilor, pentru că se oferă răspunsuri oportune cu privire la satisfacerea noilor necesități de relaxare și, în sfârșit a autorităților publice, deoarece aplică strategii de îmbunătățire calitativă a turismului, atât în timp, cât și în spațiu.

Concept și caracteristica activității de turism

Originea lingvistică a termenului “turism” este strâns legată de semnificația cuvintelor latine “tornare” (a se întoarce) și “tornus” (mișcare circulară) și desemnează o călătorie (deplasare circulară) cu întoarcerea în punctul de plecare.

Aceeași semnificație – de revenire în punctul inițial din care s-a pornit, cu alte cuvinte de circuitb- se regasește în limbile moderne europene: “tourisme” la francezi, “tourismus” la nemți, “tourism” la englezi, “tourismo” la italieni, “turizm” la ruși și “turism” la români.

Pentru prima oară, termenul de turist a fost folosit în anul 1800, de către Samuel Pegge, într-o lucrare intitulată “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller is now -a- days called Tour-ist”, respectiv un călător astăzi este numit turist.

În iulie 1991, Conferința Organizației Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit conceptele de bază din turism, asimilând termenul de turism activităților care sunt “… angajate de persoane în cursul voiajelor sau sejurului lor în locuri situate în afara mediului rezidențial pentru o perioadă de peste 24 de ore sau de cel puțin o noapte, fără a depăși un an, în vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adică în alte scopuri decât prestarea unei activități remunerate în locul vizitat”.

Conform acestei definiții distingem urmatoarele forme de turism:

turism intern (când rezidentii unei țări călătoresc în propria țară);

turism internațional receptor (când nerezidenții unei anumite țări vizitează țara respectivă);

turism internațional emitent (când rezidenții unei țări vizitează alte țări decât cea din care provin).

Aceste trei forme de bază se pot combina rezultând alte trei forme derivate de turism:

turismul interior (cuprinde turismul intern și turismul receptor);

turismul național (cuprinde turismul intern și turismul emitent);

turismul internațional (cuprinde turismul receptor și turismul emitent).

De asemenea, definiția de mai sus introduce noțiunile de bază pentru definirea cererii turistice și anume, termenii călător, vizitator și rezidență.

Conform aspectelor relevate de definițiile de mai sus, realizarea activității turistice presupune prezența altor elemente cu rol hotărâtor în desăvârșirea actului turistic și care servesc argumentației de a înscrie turismul în sectorul terțiar, atât în mod direct, prin activitatea serviciilor de cazare, alimentație publică transport etc., cât și în mod indirect, prin intermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului terțiar la activitatea turistică (agricultură, construcții, industrie alimentară etc.). Astfel, conținutul activității turistice este asimilat unei întregi suite de prestații prin care este vizată satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia și de-a lungul, unei deplasări.

O altă clasificare a turismului ca activitate economică, stabilită pe baza criteriilor precum ar fi localizarea, motivația, destinția, aria de proveniență a turiștilor, modul de organizare, durata șederii, tipul de transport utilizat și altele. Astfel în continuare voi prezenta cele mai populare dar tot odată și clasice forme de turism:

Turism de aventură – turismul în locuri greu accesibile sau sporturi cum ar fi alpinism sau turismul pietonal.

Agroturism – turism la ferme care sprijină agricultura locală.

Turismul genealogic  întreprins în scopul de a descoperi strămoșii și a vizita locurile de origine și, uneori, a face cunoștință cu rudele îndepărtate.

Turism pe canapea și turismul virtual – lipsa de călătorie ca atare, studierea lumii prin intermediul Internetului, cărților, televiziunii, etc.

Turism audio include ghiduri audio și alte forme de turism de acest gen, cum ar fi excursii audio prin muzee și ghiduri audio.

Turismul cărturar – încercările de a sprijini librăriile independente care se poziționează ca o destinație turistică.

Turism cultural – vizitarea orașelor sau locurilor istorice interesante, cum ar fi Berlin, Kathmandu, Lahore, Lima, Buenos Aires, Londra, Paris, New Delhi, Roma, Praga, Dubrovnik, Beijing, Istanbul, Kyoto, Varșovia, precum și studierea patrimoniului lor cultural. Acest tip de turism poate include, de asemenea, o varietate de evenimente culturale speciale, cum ar fi turismul muzeelor, atunci cînd turiștii vizitează multe muzee.

Turism de operă – vizitarea spectacolelor de operă și a concertelor.

Turism sumbru – vizitarea locurilor asociate cu moartea și suferințe. Primele agențiile turistice care se specializează în acest tip de turism au început cu excursiile la Lakehurst, New Jersey, locul accidentării aeronavei "Hindenburg".

Turism la locurile de accident – nu pentru a ajuta, ci pentru a vizualiza. Deși, acest lucru poate perturba lucrările de salvare, ajutor, asistență de urgență și recuperare.

Turismul drogurilor – turism pentru achiziționarea legală sau ilegală a drogurilor.

Eco-turism – turismul ecologic curat, care are un impact minim asupra mediului înconjurător, cum ar fi safari din Kenya, jungla tropicală în Belize, turismul pietonal (Laponia) și vizitarea parcurilor naționale.

Turism educațional – vizitarea instituțiilor pentru a obține cunoștințe după interese, cum ar fi cursurile de gătit conduse de bucătarii celebri sau clase pentru lucru de mînă.

Turism extrem – turismul asociat cu un risc mai mare.

Turismul jocurilor de noroc – vizitarea localurilor de jocuri de noroc în orașe cum ar fi Atlantic City, Las Vegas, Palm Springs, Macau, Monte Carlo.

Turism botanic – vizitarea grădinilor botanice celebre din istorie, cum ar fi Versailles și Taj Mahal.

Turism istoric – vizitarea orașelor istorice (Roma, Atena, Cracovia) sau orașelor industriale și atracțiilor lor: canalelor, stațiilor de cale ferată, locurilor de bătălii, etc.

Turism curativ – plecarea din orașe pentru a scăpa de stres, a se relaxa la soare, etc. De multe ori cu scopul vizitării băilor curative.

Hobby-turism – turismul individual sau de grup, pentru a întîlni oamenii cu interese similare, în scopul de a simți ceva legat de hobby-ul. Drept exemplu sînt excursiile botanice, radio-comunicații simultane între amatori, croaziere cu dansuri pe piețe.

Turismul persoanelor cu handicap sau invalizilor. În unele regiuni, el este uneori numit "turism pentru toți".

Turism medical – pentru a obține servicii care în țara de origine sînt ilegale – avortul, eutanasia, pe care o oferă, de exemplu, apatrizilor spitalul „Dignitas” din Elveția, sau pentru un tratament mai modern care nu este disponibil în țara lor, sau cînd este necesar să stați la un rînd mare pentru a primi serviciile medicale, sau pentru a utiliza serviciile gratuite sau ieftine oferite de organizațiile medicale.

Turism pop-cultural – vizitarea locurilor prezente într-un film sau într-o carte.

Turism permanent – oamenii înstăriți aflați într-un concediu permanent, unii dintre ei, în legătură cu impozitele, pentru a nu fi cetățean al unei țări.

Turism religios sau de pelerinaj – pelerinajul la locurile vechi sfinte (Roma și Santiago de Compostela pentru catolici, temple și mănăstiri din Nepal pentru hinduși și budiști, Muntele Athos și bisericile pictate din nordul Moldovei pentru ortodocși), locuri de cult, cum ar fi moscheile, mormintele, etc.

Solo-turism/ turism individual – călătorii efectuate de unul singur.

Turism sportiv – schi alpin, golf și diving sînt cele mai populare mijloace de a petrece vacanța. La această categorie se referă, de asemenea, vacanța petrecută împreună cu echipa preferată de baseball și frecventarea zilnică a jocurilor cu participarea acesteia.

Datorită unei game largi de produse propuse spre oferirea clienților, fiecare companie de turism își poate forma pachete turistice incluzând tipurile de turism solicitate de către clienți-turiști.

De altfel, însăși definirea produsului turistic nu se poate realiza fără a releva caracterul particular al ofertei turistice. Cei mai multi autori consideră produsul turistic drept un rezultat al “… asocierilor, interdependențelor dintre resurse (patrimoniu) și servicii”, iar …”resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice”.

Deci, determinarea și individualizarea produselor turistice se realizeaza pornind de la calitatea activității de prestații, iar serviciile constituie, dintr-un anumit punct de vedere, componența “… dominantă sau determinantă a ofertei turistice”.

Serviciul turistic constituie “… un ansamblu de activități ce au obiect satisfacerea nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în legăturaă cu aceasta”. Deci, o parte a activităților care compun prestația turistica vizează acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene (odihnă, hrană), iar alta parte determină specificitatea turismului și particularizează formele sale de manifestare.

Prin natura și specificul propriu, serviciul turistic trebuie să creeze și să asigure condițiile necesare refacerii capacității de muncă, în mod simultan cu petrecerea plăcută și instructivă a timpului liber. Pe de alta parte, în urma realizării consumului turistic, indivizii trebuie să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi și obiceiuri noi, în concordanță cu exigențele epocii contemporane, conducând astfel, în mod direct, la creșterea calității întregii vieți. Pornind de la tendința, tot mai accentuată, de micșorare a timpului necesar odihnei pasive și, respectiv, de sporire a dimensiunilor și formelor de odihnă activă, serviciul turistic trebuie să asigure posibilități multiple de răspuns, conform criteriilor odihnei active. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite în vederea diversificării agrementului tradițional și creșterii atractivității manifestărilor turistice, cu atât mai mult cu cât turismul s-a transformat într-un fenomen de masă, iar frecvența de petrecere a timpului liber în afara resedinței permanente a crescut.

Din motivul, creșterii permanente a necesităților de consum, prestația turistică, grupează activitățile sale în următoarele tipuri de servicii:

servicii de cazare;

servicii de alimentatie;

servicii de agrement-divertisment;

servicii de transport;

servicii suplimentare (complementare).

Reprezentând un domeniu particular de activități economice, serviciile turistice prezintă o serie de trăsături care, deși caracterizează sectorul terțiar în general, prezintă particularități specifice, determinate în principal de conținutul ofertei și cererii turistice, de formele în care se concretizează întâlnirea cererii cu oferta turistică. Pe de altă parte, activitatea turistică presupune prestarea unor servicii turistice diverse, într-o succesiune riguroasa, care alcătuiesc un ansamblu complex și eterogen.

Literatura de specialitate este bogată în aprecieri vizând caracteristicile serviciilor. Pornind de la aceste aprecieri, putem considera că serviciile turistice sunt caracterizate prin urmatoarele particularități:

Dintre cele șase caracteristici descrise mai sus, primele trei sunt proprii tuturor serviciilor, iar ultimele trei numai serviciilor turistice. În afară de acestea pot fi evidențiate alte patru caracteristici definitorii pentru produsele turistice și care le deosebesc într-o oarecare masură de celelalte categorii de servicii.

Dintre principalii factori care permit vizualizarea serviciilor turistice amintim:

ambianța, fie naturală (un anumit peisaj natural), fie creată (design, arhitectură, mobilier etc.), constituie mecanismul inițial de formare a imaginii despre un anumit serviciu;

comunicațiile referitoare la serviciile turistice, din rândul cărora se detașeaza mijloacele publicitare și forțele de vânzare; personalul aflat în contact direct cu clientul are un rol esențial în evaluarea calității serviciului turistic, atât prin modul de exprimare, cât și prin întreaga atitudine non-verbală afișată;

prețul, prin marimea sa, poate permite aprecieri asupra calității unui serviciu turistic, cu condiția să fie dimensionat în mod corespunzător situației reale, stării de fapt;

Aceste caracteristici influențează în mod direct activitatea prestatorilor de servicii turistice și determină gradul de eficiență a activității turistice în general.

1.2 Importanța turismului în economia mondială

Deși considerat de cei mai mulți dintre experții în domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat în a doua jumatate a secolului al XIX-lea și ca atare, primele încercări de definire și caracterizare a lui datează din această perioadă. Preț de un secol de la apariție turismul a avut o evoluție relativ lentă ceea ce s-a reflectat și în planul clarificărilor conceptuale. Turismul este, în primul rând “o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”; el presupune “mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”; de asemenea, în cele mai multe situații, el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Exprimat, în general prin ansamblul activităților, relațiilor și măsurilor determinate de organizarea și desfășurarea călătoriilor de agrement sau în alte scopuri, turismul se manifestă ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni (ramuri distincte) ale economie și este vorba despre activitatea din hoteluri, și restaurante, transporturi, agenții de voiaj și touroperatori, domenii angajate direct și în principal în servirea turiștilor, ca și din telecomunicații, cultură și artă, sport, sănătate și altele, implicate în mai mică măsură și indirect în această privință .

Turismul este una dintre cele mai mari industrii din lume și unul dintre cele mai rapide sectoare în creștere. Pentru multe țări turismul este văzut ca un instrument principal pentru dezvoltarea regională, din motiv că aceasta stimulează noi activități economice. Turismul poate avea un impact economic pozitiv asupra balanței de plăți, factorului de ocupare a forșei de mucă, a venitului brut și de producție, dar poate avea și efecte negative, în special asupra mediului. Creșterea turismului neplanificată și necontrolată poate duce la o astfel de deteriorare a mediului. Acesta, fiind principala sursă a produsului turistic, trebuie să fie, prin urmare, protejat, în scopul de a avea o continuă dezvoltare atât a turismului cât și a economiei în general. Acest lucru este în special adevărat în ceea ce privește turismul natural și cel istorico-cultural.

Turismul internațional este un important factor de schimb valutar și un export pentru multe țări cu venituri scăzute, precum și pentru cele dezvoltate. În zilele noatre, multe țări în curs de dezvoltare acordă o atenție deosebită politicilor economice pentru promovarea turismului internațional ca un factor strategic potențial de dezvoltare și creștere economică. Serviciile turistice ce înglobează în activitatea sa un șir de alte servicii, generează contribuția pozitivă la creșterea economică prin export (creșterea concurenței pe piețile internaționale) și import (noi tehnologii de promovare și nu doar).

Conținutul și funcțiile marketingului turistic

Marketingul turistic este reprezentat prin ansamblul de metode și tehnici orientate spre evidențierea și satisfacerea necesităților consumatorilor, motivați de dorința de a călători precum și organizarea unor agenții/asociații capabile de a satisface la maxim aceste categorii de nevoi.

Complexitatea fenomenului turistic, caracterul particular al activității firmei turistice obligată să i-a în considerare toate celelalte activități adiacente turismului, conduc la necesitatea unei abordări de marketing corespunzătoare.

Datorită specificului produsului turistic, al cărui conținut este determinat atât de structura sa materială, cât și de o serie intreagă de prestații adiacente, activitățile turistice constituie părți unitare ale unui întreg care trebuie să rămână omogen, iar eforturile fiecarui agent economic implicat in serviciile turistice trebuie să fie conjugate, astfel încât, printr-o sincronizare atentă, atât în perioada sezonului turistic, cât, mai ales, în extrasezon, să crească nivelul calității prestației turistice și, implicit, eficiența activității desfășurate de aceștia.

Implementarea marketingului turistic în firmele turistice, a devenit un important promotor al activității turistice datorită:

– existenței unei concurențe acebre între firmele turistice

– existența unei game sortimentale largi în domeniul turismului

– informarea continuă a clienților reali și potențiali privind pachetul de servicii oferite de agențiile turistice.

Pe de o parte, fiecare dintre aceste elemente componente descrie o piață proprie și, în același timp, constituie răspunsul individual la o cerere specifică, pe de altă parte, produsul global, rezultat al intercondiționării acestora, raspunde unei cereri turistice de ansamblu. Abordarea prestației turistice, într-o viziune de micromarketing, permite nu numai optimizarea activității fiecarui agent economic, dar și o justă conjugare a eforturilor tuturor factorilor implicați. Dar, eforturile de sincronizare a activităților fiecarei verigi a lanțului de prestații turistice, trebuie corelate cu cele de sincronizare a deciziilor luate la nivelurile superioare, decizii care, deși mai reduse ca număr, pot afecta strategia firmei turistice (politica valutară, modul de acordare a vizelor, politica de investiții etc.).

Principiile marketingului turistic bazânduse în prim plan pe renovarea produselor turistice, care contribuie la oferirea calitative și corespunzătoare necesităților clineților. Studiul cererii existente prin evaluarea corectă a concurenților dar și testarea destinațiilor noi până la lansarea lor pe piață și analiza ciclului de viață a produsului înglobează în sine activitatea de bază a marketingului turistic.

Abordarea activității într-o viziune de macromarketing turistic, permite o mai bună corelare cu celelalte sectoare economice, iar prin intermediul unor măsuri adecvate, politica în domeniul turismului poate constitui un suport al dezvoltării naționale durabile. Oricare ar fi nivelul la care se aplica principiile marketingului, armonizarea intereselor factorilor implicați în activitatea turistică trebuie să se realizeze în spiritul unei responsabilități sporite față de societate și mediul înconjurator. Dintre cele cinci concepte rivale care stau la baza modului în care organizațiile își desfașoara activitățile de marketing și anume: concepția de producție, concepția de produs, concepția de vânzare, concepția de marketing și concepția de marketing social, ultimul concept obligă pe responsabilii marketingului să i-a în considerare (atunci când elaboreaza politicile de marketing) trei aspecte esențiale:

creșterea profiturilor firmei;

satisfacerea dorințelor consumatorilor;

apărarea intereselor societății în ansamblul ei.

În spiritul acestui concept, firmele implicate în activitatea turistică trebuie sa urmarească maximizarea profitului în deplină concordantă cu așteptările societății și să contribuie la creșterea standardelor ecologice de bază. Omenirea constientizează faptul că numai o dezvoltare durabilă, în armonie cu mediul inconjurător garantează un viitor sigur. Prin specificul său aparte, activitatea turistică se bazează, în primul rând, pe valorificarea potențialului natural și cultural al unei țări și, are efecte potențiale, în timp și spațiu, asupra întregului mediu înconjurator. Fundamentarea politicilor de marketing trebuie realizată astfel încât să se asigure, pe de o parte, profitul firmei, iar pe de altă parte, conservarea pe termen lung, a calității și cantității resurselor naturale.

În spiritul celor prezentate anterior, putem spune că marketingul turistic asigură mijloacele de fundamentare și armonizare a politicilor firmelor implicate în prestația turistică, în deplina concordanță cu politica economică de ansamblu a unei țări și permite maximizarea profitului și a satisfacției turistice, în condițiile conservării și consolidării patrimoniului turistic.

În marketingul turistic se pot distinge doua nivele, în dependență de actorii care intervin în joc:

marketingul turistic public/macromarketingul, ține ce competența statului și a altor entități publice cu atribuții în domeniul turismului

marketingul turistic la nivel de entitate/micromarketing, ține de competența agențiilor de turism private

Specificul activității turistice presupune și anumite particularități distincte ale funcțiilor marketingului turistic. Astfel, funcțiile clasice ale marketingului sunt:

cercetarea pietei, a nevoilor care stau la baza consumului de servicii turistice;

conectarea dinamică a firmei la mediul economico-social, adaptarea la tendințele înregistrate în evoluția acestuia, în vederea contracarării influențelor negative și, chiar, fructificării oportunităților exterioare;

satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum turistic;

maximizarea profitului, printr-o alocare justă a resurselor și optimizarea desfășurării întregului lanț de procese economice.

Acestora consideram că li se adaugă o altă funcție a marketingului turistic și anume:

Funcțiile macromaektingului:

asigurarea unei competiții legale și loiale în domeniul turismului

perfecționarea produselor turistice (imbunătățirea infrastructurii)

elaborarea politicii de promovare a turismului

Funcțiile micromarketingului sunt:

elaborarea produselor turistice și rutelor turistice

elaborarea polticii de promovare în scopul promovării întreprinderii și a produselor turistice

participarea la diverse expoziții și târguri

Orice întreprindere ce își desfășoară activitatea în domeniul turismului, tinde spre o maximizare a profiturilor și înregistrarea indicilor maximi de activitate a acestora. Însă apariția a mai multor companii de turism, duce la apariția unei concurențe acebre, dar multitudinea de destinații turistice permit fiecărei companii axarea e un segment anumit de consumatori. Printre țările lumii ca punct de atracție turistică cu un potențial turistic ridicat și o industri a turismului la cote înalte se enumeră mai ales Franța, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, China, Thailanda, Tunisia, Egipt, Brazilia, Mexic și altele. Deci, fiecare companie își poate personaliza pachetele turistice în dependență de dorințele și nevoile consumatorului final, astfel promovând personalizarea serviciului turistic.

CAPITOLUL II. SPECIFICUL PIEȚEI TURISTICE A REPUBLICII MOLDOVA

Spre deosebire de piața bunurilor materiale, piața turistică este greu de caracterizat, din motivul că aceasta poate fi definită ca un loc abstract unde se întâlnește cererea turistică (turistul) și oferta turistică (pachetele turistice oferite de agenții turistice sau tur-operatori). Însă sensul pieței turistice poate fi înteles doar ținânduse cont de următoarele elemente:

Pachetul/produsul turistic este constituit din obiective naturale și antropice ale unei țări

Teritoriul economic și geografic de intersectare a cererii și ofertei turistice

Perioada de timp în care are loc prestația

Particularitățile clientului-consumator de turism

Aceste elemente reprezintă conținutul de paiță turistică, în cadrul căreia clientul-consumator tinde să procure satisfacția din consumul turistic, astfel oferta trebuie permanent personalizată.

2.1 Premisele ce au stat la dezvoltarea turismului în Republica Moldova

Turismul și călătoriile la începutul secolului au fost marcate ca cel mai dinamic sector de activitate. Este admisibilă ideea că pe în viitorul apropiat economia mondială va fi compusa din trei industrii mari ale serviciilor: telecomunicații, tehnologia informațiilor și sectorul turismului și al călătoriilor. De la momentul dezvoltării și până în prezent, industria turismului este acel sector care influențează pozitiv asupra economiilor naționale ale tărilor carea u puse la dispoziție resurse de atracție turistică.

În Republica Moldova, turismul a fost cunoscut pentru prima data, datorită înființării primelor structuri de specialitate în turism și călătorii: secția Chișinău a Societății pe Acțiuni “Intourist” cu specialitatea de organizare a turismului receptor și emițător, crearea concernului “Moldsindtur” specializat în organizarea turismului balneo-climateric și de tratament, cum și schimburi turistice pe linie sindicală. Pentru prima dată, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost vizitată de turiști în anul 1959. Din acel moment, turismul moldovenesc sa făcut cunoscut nu doar pe plan național, ci și pe cel internațional, acest facpt a condiționat înființarea organelor și întreprinderilor de primire și deservire a turiștilor străini. Organul de stat abilitat cu primirea și deservirea turiștilor străini pe teritoriul RSSM în anii 1959-1974 era secția Chișinău a Societății Unionale pe Acțiuni “Intourist” care făcea parte din Ministerul Comerțului Extern al Uniunii Sovietice. În aceast timp, oferta serviciillor turistice prestate este diversificat. În afară de obiectivele tradiționale ale rutelor turistice (tur de oraș, muzee, zone de agrement) sau dezvoltat noi activități specifice cum ar fi: vizitarea unor companii, uzine și fabrici, organizarea de programe cultural-folclorice cu artiști naționali dar și internaționali. Se incep a organiza excursii la fabricile vitivinicole cu vizitarea plantațiilor acestora, practicarea culesului de strugurilor, degustările de vinuri în cele mai celebre gospodării ale vinificătorilor. Agențiile turistice elaborau pachete turistice în care propuneau consumatrilor-turiști degustări de bucate tradiționale unități de alimentație publică cu specific național. În anul 1961 în orașul Chișinău a fost creată prima bază turistică, care avea o capacitate de primire de numai 200 locuri pe sezon. În 1970 prin intermediul rutelor turistice unionale, Moldova a fost vizitată de 11466 turiști. În anul 1967 este creat Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic” destinat deservirii turiștilor cu vârsta de până la 35 ani. Pentru a fi permanent cu activitatea departamentelor, care participă la primirea și deservirea turiștilor străini, dar și pentru conducerea întregului sistem al “Intourist-ului” din republică, în anul 1974 s-a creat un organ guvernamental cu denumirea – Direcția pentru turismul extern de pe lângă Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești. Pe atunci RSSM era plasată pe locul 6 printre celelalte republici unional în ceea ce ține de numărul de turiști străini, care vizitau țara. Către 1980, anul Jocurilor Olimpice, datorită încluderii Republicii Moldova în circuitul traseului olimpic, este afectată pozitiv de un aflux de turiști fără precedent. Pentru dezvoltarea turismului balnear, institutul de proiectări al URSS în anul 1979 elaborează „Schema unică de dezvoltare și amplasare al stațiunilor, zonelor de odihnă și turism, parcurilor naționale și rezervațiilor”, în care este inclusă și RSSM. În anul 1981 RSSM cunoaște un număr de 65 mii de turiști din circa 45 de țări. Pe teritoriul republicii trec 14 rute unionale, 119 rute locale și pentru weekend 9 rute turistice. Aceasta a fost posibil de atins datorită extinderii bazei tehnico-materiale a societății “Intourist” care dispunea de un complex hotelier de clasă superioară cu 573 de locuri, dat în folosință în anul 1978, 2 restaurante, 5 baruri și o sală de banchete cu 350 locuri. În anul 1983 este dat în exploatare hotelul “Cosmos” cu o capacitate totală de cazare de 706 locuri, care dispune de un restaurant cu 160 locuri, două bufete și un bar modern. În această perioadă cele mai populare forme de turism sunt “trenurile prieteniei” și turismul specializat. Pentru turiști se organizează vizitarea companiilor și localurilor cu interes profesional. În 1980-1990 indicatorii activității turistice cresc considerabil. Infrastructura este în proces de modernizare datorită construcției aeroportului Chișinău, trasarea drumurilor auto moderne spre principalele obiective turistice ale țării.

Conform hotărârei de Guvernului Republicii Moldova Nr 352 din 26.09.1991 este creată Asociația Națională de Turism “Moldova-TUR” în baza fostei Asociații Moldovenești a Comitetului de Stat pentru turismul internațional al URSS. În condițiile economiei de piață de la citeva companii de turism numărul lor crește la cîteva sute. În 1991 numărul agențiilor era de 32, dar în anul 1994 numărul agențiilor de turism a crescul pînă la cifra de 270. În industria turistică a Moldovei în anul 1991 erau angajate 3799 persoane, însă pe parcursul anilor numărul acestora scade. În august 1991 este inființat organul guvernamental Departamentul de Turism și abia în februarie ‘92 – Ministerul Tineretului, Sportului și Turismului, care este abilitat cu funcții de licențiere și control asupra activității de turism. Biroul de Turism pentru Tineret “Sputnic”, în 1992 este naționalizat și transformat în Întreprinderea Națională de Turism pentru Tineret ”Sputnic”. Făcând parte din circuit turistic unional, Republica Moldova atinge indicatorul maxim de turiști și excursioniști deserviți – 367,3 mii în 1991. Însă din 1992 acesta este în permanentă scădere: 313,9 mii în 1992; pentru 1993 – 107,8 mii și 25,04 mii pentru anul 1994. Aceste date au fost inregistrate datorită ruperii relațiilor turistice cu partenerii “Intourist-ului” din țările europene și ale CSI. Însă cu trecerea timpului s-au dezvoltat și noi forme de turism, cum ar fi: shop-tururile din/cu țările vecine, turnee ale grupurilor artistice și călătorii ale suporterilor echipelor sportive. La fel, Republica Moldova se înscrie în calitate de membru al organizațiilor internaționale de resort cum ar fi:

-OMT (Organizația Mondială a Turismului) Madrid 23.11.1993

-CEI (Inițiativa Europeană Centrală) Zagreb 09.11.1996

-CEMN (Comunitatea Economică a Mării Negre) Istambul 28.04.1999

-EURO-ASIA Minsk, Comunitatea Statelor Independente 08.09.1999

Concomitent, se înregistrează și fenomene negative ce împiedică dezvoltarea turismului:

– lipsa unui cadru legislativ și a unei politici de stat în domeniul turismului;

– distrugerea obiectivelor turistice;

– inaccesibilitatea obiectivelor turistice din cauza infrastructurii slab dezvoltate;

– insuficiența imaginii positive ca destinație turistica a Republcii Moldova peste hotare.

La 10 iunie1994, a fost înființată în baza decretului Președintelui Compania de Stat “Moldova-TUR”. Acesta reprezentînd un organ de stat abilitat cu funcții de conducere și administrare a industriei turistice. Prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 28 septembrie 1994 sunt menționate funcțiile Companiei de Stat “Moldova-TUR”:

– perfecționarea și dezvoltarea turismului în țară;

– coordonarea și eliberarea de licențe pentru activitatea de turism pe teritoriul RM;

– elaborarea și realizarea programelor turistice naționale;

– elaborarea și implementarea standardelor de calitate ale serviciilor prestate în domeniul turistic din RM;

– reprezentarea intereselor republicii în cadrul organelor de resort turistice internaționale și regionale.

Pentru o colaborare mai eficientă în domeniul turismului în țările CSI, la 10 ianuarie 1995 la Kiev este a fost convocat Consiliul pentru turism al țărilor CSI, cu 12 țări membri.

În cadrul acestuia participă doar conducătorii organelor de stat abilitate în domeniul turismului. Pentru a acorda ramurii turistice nivelul respectiv în economia națională și luând în considerare că Organizația Mondială a Turismului a proclamat ziua de 27 septembrie ca Ziua Mondială a Turismului, la 14.septembrie 1999 prin Decret prezidențial se stabilește că la 27 septembrie în Moldova se va marca Ziua Mondială a Turismului.

Întru realizarea Legii Turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 2000 și în scopul reglementarii activității turistice și valorificării patimoniului turistic, Guvernul Republicii Moldova prin hotărârea Nr. 872 din 22.08.2000 decide înființarea Agenției Naționale de Turism pe lângă Guvernul Republicii Moldova, care este o autoritate a administrației publice de specialitate cu statut de persoană juridica, în drept să elaboreze, să aplice și să monitorizeze politica de stat în domeniul turismului. După instituirea Agenției Naționale de Turism sunt implementate în ramura turistică un șir de măsuri, îndreptate spre redresarea acestui sector. La fel este introdus voucherul și contractul unic turistic și fișa de evidență a turiștilor la frontiera Republicii Moldova. De asemenea este introdusă brevetarea personalului ce își manifestă munca în domeniul turistic, pentru a spori calitatea serviciilor turistice prestate. În urma reorganizării Departamentul Dezvoltarea Turismului din 2003, apar un șir de inițiative legislative care tind să îmbunătățească situația turistica în RM. Astfel grupul de experți cooptați de Departamentul Dezvoltarea Turismului și cu suport financiar din partea proiectului PNUD “Dezvoltarea Durabilă a Turismului” elaborează Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015. Această strategie este aprobată prin hotărârea guvernului Republicii Moldova Nr 1065 din 2 septembrie 2003. În 2009 a fost creată Agenția Turismului a Republicii Moldova în baza Legii nr. 21-XVIII  din  18.09.2009 “cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Turismului, a structurii și efectivului-limită ale acesteia”.

Dat fiind faptul că turismului în ultimii ani i se acordă o atenție dosebită de către organele de stat ale Republicii Moldova, poate fi bun stimulent pentru, dezvoltarea turismului ca ramură a economiei naționale, fapt ce ar putea determina pe investitorii nu doar locali, ci și străini să investească nu doar în turism, dar și însăși în țară, urmând ca țara noastră să fie inclusă în circuitele turistice internaționale.

Oferta turistică a Moldovei este de fapt invitația pentru turiștii străini. Ea reprezintă așteptările pe care le suscităm, experiențele pe care le trăiesc turiștii, emoțiile pe care le iau cu ei – oferta este de fapt ceea ce ne identifică ca destinație turistică – produsele din ofertă sunt organizate în jurul unor atracții principale. Generată ca rezultat al numeroaselor discuții și reflecții purtate de către actorii principali din sector, oferta de produs a turismului moldovenesc include la moment cinci atracții turistice-cheie:

Oamenii și ospitalitatea,

Vinul și bucătăria tradițională,

Cultura și obiceiurile populare,

Viața rurală și Natura

Oamenii și ospitalitatea.

Definită de unii drept "generozitate" sau "calitatea autentică a poporului moldovenesc". Ospitalitate în relațiile cu vizitatorii și străinii este o tradiție veche în Moldova. Moldovenii se mândresc cu caliltatea ospitalieră față de alții. Toate casele au o "Casa Mare" – o cameră tradițională în care vizitatorii sunt bineveniți și oamenii sărbătoresc împreună. Consumul de vin este un element important pentru majoritatea moldovenilor care se respectă, aceștia păstrează un stoc de vin pentru vizitatori. O mare parte din vin este produs în condiții casnice. Multe tradiții implică acte de bunătate față de străini și vecini. (De exemplu, fântâni sunt săpate lângă străzi și în zonele publice, rareori pe teren privat, astfel încât călătorii care trec își pot potoli setea).

Vinul și bucătăria tradițională.

Calitatea înaltă a vinurilor moldovenești și prezentarea profesionistă a turismului vinicol de către cele mai importante vinării este recunoscută. Vinul reprezintă cea mai dezvoltată atracție turistica a Moldovei și, prin urmare, cea mai "potrivită". Pentru piețele din Europa de Est și în special Rusia, Moldova este recunoscută ca o destinație vinicolă premium. Recenta constatare a existenței celor mai mari beciuri subterane din lume este, de asemenea, o atracție majoră pentru Moldova.

Ca o economie întru totul rurală, R. Moldova oferă o bucătărie de calitate excelentă și de mare varietate. Abundența specialităților locale, gustul și prezentarea Bucătăriei sunt, în general, excelente. Multe din vinării angajează bucătari excelenți cu meniuri internaționale, dar cele mai bune atracții din gastronomie sunt considerate a fi felurile de mâncare preparate urmând rețetele tradiționale. În mediul rural rețetele tradiționale și tehnici de preparare a bucatelor s-au păstrat intacte. Restaurante mici și bucătaria din zonele rurale este, de asemenea, considerată a fi mai bună decât cea din restaurantele mari din Chișinău.

Cultura și obiceiurile populare.

Tradițiile și obiceiurile moldovenești, cum ar fi muzica pupulară și dansurile, bucatele naționale, obiectele de artizanat, obiceiurile legate de nunți și sărbătorile naționale. Existența asociațiilor istorice, grupurilor de muzică, arheologie și păstrarea tehnicilor tradiționale de artizanat pot fi considerate ca atracții turistice pentru dezvoltarea turismului.

Moldova are un număr de festivaluri atractive pentru turism. Printre astfel de evenimente pot fi menționate: Festivalul ”Maria Bieșu” (operă și balet), festivalul muzical ”Mărșițor” din martie și Ziua Națională a Vinului. Cu toate acestea, situația dată reprezintă un amalgam a doar câteva evenimente considerate că oferă o valoare turistică, cu alte evenimente care sunt în declin (de ex. festivalul de film), sau cele care nu suficient dezvoltate.

Activitățile culturale includ oportunități pentru vizitatori de a lua parte la activitățile care implică educația culturală, de exemplu: lucrul într-o gospodărie țărănească tradițională, muzica, gastronomia sau lecțiile de meșteșugărit, cazarea in casele din mediul rural, ofertele de ”volunturismul” cu implicații arheologice sau conservarea siturilor istorice. În prezent, există puține astfel de oportunități. Elaborarea a astfel de oferte va spori calitatea experiențelor turistice. Potențialul de dezvoltare a unor astfel de obiective este bun sau mai bun decât pentru alte atracții.

Atracțiile legate de ”cultura vie” includ preponderența gospodăriilor agricole mici din mediul rural, casele construite de sinestătător, utilizarea în comun a fântânilor pentru alimentare cu apa, utilizarea largă a căruțelor trase de cai în zonele rurale. De același interes se bucură și formele de celebrare (de exemplu, zile sfinților, concediile și căsătoriile), obiceiurile familiale și experiențele “autentice”de zi cu zi, puțin influențate sau rafinate de turism.

Monumentele culturale. Deși unele clădiri culturale și istorice interesante sunt deschise pentru turism, situația este contradictorie. Unele clădiri sunt bine întreținute și atractive, iar altele sunt considerate a fi prost întreținute și lipsite de interes. Moldova nu are nici un monument sau clădire cu adevărat iconică.

În general, arhitectura cladirilor istorice importante nu poate concura cu alte destinatii. Totuși numărul și varietatea de monumente religioase, în special a "mănăstirilor locuite", bisericile mari ornate și multe biserici din mediul rural din lemn constituie o ofertă foarte atractivă pentru vizitatori.

Viața rurală și natura.

Moldova are potențialul de a dezvolta o ofertă puternică de turism rural. Peisajele rurale sunt foarte atractive și metodele agricole tradiționale sunt încă frecvente. În ultimii ani, Guvernul a susținut un program al "Satului moldovenesc" cu proiecte pilot în Orhei, Călărași, Rezina și Glodeni. Regiunile centrale au oferte mai dezvoltate, inclusiv cazare rurală. Cu toate acestea, disponibilitatea facilităților de cazare la standarde bune în zonele rurale este încă limitată.

Moldova are resurse naturale care ar atrage turismul bazat pe natură și eco-turismul. Domeniile de pădure și zonele umede sunt protejate și adăpostesc diverse animale sălbatice. (De ex.”Zimbrăria” din rezervația Pădurea Domnească pretinde a fi cea mai veche rezervație naturală științifică din lume și este casă pentru zimbrii reintroduși aici, mistreți și diferite specii de păsări rare din colonia numită ”Țara bâtlanilor”). Cu toate acestea resursa naturala nu este pe deplin utilizată. Informațiile pentru vizitatori nu sunt suficiente, iar atracțiile din rezervație nu sunt dezvoltate; există foarte puține trasee pentru drumeții și ciclism, sau zone de picnic. Numărul de ghizi este insuficient, standardul cunoștințe locale și al ghizilor locali este înalt, dar numărul lor este insuficient.

2.2 Situația actuală a turismului în Republicii Moldova

Republica Moldova fiind o țară mică, situată în centrul vechiului continent european, conturată la răsărit de Rîul Nistru, iar la asfințit de Prut. Acest mic petec de pamânt reprezintă un major punct de atracție turistică pentru turiștii străini, în special pentru cei iubitori de senzații noi. Pe parcursul anilor, pământurile moldave s-au dovedit a fi renumite în străinătate, ceea ce a condiționat majorarea în permanență a numărului turiștilor. După fiecare călătorie, străinii își împărtășau impresiile despre cele văzute cu prietenii și rudele, menționând faptul că Moldova este unicală și diversă, cu o bogată lume vegetală și animală, clima fiind una favorabila anul împrejur, având o multitudine de râuri și cascade, cu un popor foarte ospitalier și nu în ultimul rând a fost observată frumusețea sa schimbătoare. Combinația compexă a mediului natural cu cel antropic, au făcut cunoscută țara noastră ca unul dintre cele mai verzi și pitorești state ale europei și chiar ale lumii, ceea ce provoacă turiștii străini să cunoască acesta personal prin parcticarea turismului ecologic și celui științific, cel viti-vinicol și rural.

Natura a fost generosă cu Republica Moldova, oferindu-i un peisaj pitoresc indiscutabil, peisaj care îmbină armonios toate părțile componente. Fiecare element al mediului natural a participat activ la formarea acestui teriroriu ce astăzi reprezintă un potențial turistic. Relieful deluros, vegetația și animalele, hidrografia și structura geologică au contribuit notabil în acest sens, fapt ce poate fi observat din schemă. (Anexa 1)

Republica Moldova ca punct de atracție turistică îmbină în sine o varietate de elemente ce formează oferta turistică diversificată, acestea se caracterizează prin:

Relief accesibil și armonios imbinat pe toată suprafața RM.

Acesta este caracterizat prin podișuri și câmpii relativ joase. Cele mai înalte puncte situându-se în partea de nord-vest a Moldovei și centru, înalțimea acestora variînd între 300-400 metre, iar în partea de sud reducându-se altitudinile până la 100-200 metre. Astfel altitudinea maxima fiind de aproximativ 430 metre, în Dealul Bălănești, cea medie de 147 metre, iar minimul înregistrând 2 metre, în cursul inferior al Nistrului. Nodrul țării fiind ocupat de Platoul Moldovei, o câmpie usor ondulată dar cu altitudine de 240-320 m. Zona Prutului, este caracterizată de toltre situate la vest. Sudul Moldovei, se evidențiază prin Câmpia Moldovei de Sud, ce atinge maxime de 247 m.

Potențial hidrografic al Republicii Moldova

Hidrografia Moldovei este reprezentată de 3621 râuri și pârăuri cu o lungime totală de peste 16.000 km, dintre care 7 au lungimea peste 100 km, 247- peste 10 km, dar și un mic sector de 700 m unde curge Dunărea. Cele mai lundi râuri fiind: Nistru, Prut, Râut, Bâc, Botna, Ichel, Ialpug și Cogâlniс. În medie 90% din resursele apelor din țară sunt cele ale fluviilor Nistru și Prut. Lacurile naturale fiind în număr mic, sunt amplasate în luncile râurilor Prut (Beleu, Rotunda, Foltea) și Nistru (Nistru Vechi, Cuciurgan). În proprietatea publică sunt circa 4350 acumulări de apă, destinația cărora este diferită: pentru irigare, pescuit, odihna dar și cele industriale.

Clima favorabilă, ce permite practicarea turisului anul împrejur

Amplasarea în zona temperat-continentală, Republica Moldova se bucură de prezența tuturor celor 4 anotimpuri. Fiecare dintre acesta fiind reprezentat de careva caracteristici, dar diversitatea acestora permite de vizionare teritoriului ca obiectiv turistic din mai multe punte de vedere, astfel iarna este blândă cu temperaturi medii de -13 0C, primăvara fiind instabilă și cu temperatura medie de 15 0C, vara însă fiind caldă și de lungă durată, în iulie înregistrează în medie de 28 0C, însă uneori poate atinge chiar 35-40 0C. Toamna este reprezentată de curenți de aer mai reci ce înregistrează în mediu 3 0C și -5 0C, ce condiționează apariția primelor ninsori.

Potențial al faunei și florei variat și bogat

În ecosistemele Republicii Moldova au fost înregistrate peste 5513 specii de plante ce se extind în cele 2 zone de vegetație: stepă și silvostepă. Flora stepei fiind caracterizată de plante xerofite, iar cea a silvostepei de vegetația ferostieră, ce cuprinde 9,6 % din totalul teritoriului. Fauna Moldovei este alcătuită din peste 17 mii de specii de animale, dintre care: 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 82 soiuri pe pești, 14 specii de reptile. În pădurile Molovei se pot întâlni unele animale cum ar fi: mistreț, căprioară, veverița, bursul și altele, dar la fel și păsări ce le poți vedea în pădurile noastre: pupăza, coțofana, mierla și altele. Cum ar fi lebede, rațe sălbatice și gâște care populează lacurile și bălțile. Pentru iubitorii de pești, este necesar de știut ca mediul acvatic al Moldovei cunoaște așa specii de pești cum: crapul, știuca, șalăul, somonul și altele.

Contribuția umană în natură a ajustat apariția unor obiective de atracție turistică deosebită, fapt ce poate fi observat cu ochiul liber în orice moment, oriunde în Moldova. Patrimoniul istorico-cultural al țării, s-a dezvoltat pe parcursul anilor, încadrând în sine o multitudine de evenimente istorice și păstrându-le până în prezent. Obiectivele antropice ale țării noastre se caracterizează prin faptul că ele reflectă anumite particularități de arhitectură, cultură și ale istoriei perioadelor în care au apărut. Aceste particularități, precum și poziționarea moltora dintre acestea pitorească, determină atractivitea acestora ca puncte de atracție turistică. Majoritatea obiectivelor antropice au fost distruse pe parcursul anilor din diferite motive, precum și în timpul războaielor. Însă, numărul de monumentelor antropice fiind nesemnificativ, oricum cantitatea acestora permite ca acestea să fie incluse în majoritatea traseelor turistice, la fel acestea pot forma tipologii diferite de turism precum: turismul cultural, istoric, religios, urban, rural, festivalier și altele c includ în sine vizitarea obiectivelor antropice.

2.2.1 Caracterizarea stării actuale a Republicii Moldova din punct de vedere turistic cu ajutorul datelor statistice

Turismul, de rând cu faptul că este un fenomen social, astăzi se prezintă cu siguranță și ca una dintre activitățile economice de bază ale societății umane. Ansamblul de activități economice din domeniul turismului care au o dezvoltare dinamică în majoritatea țărilor, au determinat specialiștii din domeniu și din celelalte sectoare ale economiei să introducă în circulație noțiunea de industrie a turismului. Astfel, aceasta se conturează ca un sector a economiei naționale, care reprezință totalitatea ramurilor din sfera productivă și cea neproductivă a unui stat și ca domeniu important al economiei mondiale, ce include totalitatea economiilor naționale ale tuturor statelor lumii și relațiile economice dintre acestea.

Activitatea turistică a întreprinderilor din domeniul dat, este controlată si reglemetată de Agenția Turismului Republicii Moldova. Trimestrial aceasta primește rapoarte ce țin de activitatea tuturor agențiilor și tur-operatorilor ce își desfășoară activitatea pe teritoriul Moldovei. Însă pe lângă Agenția Turismului RM, Biroul Național de Stistică are misiunea de a țină în permanentă evidență activitatea tuturor domeniilor, inclusiv și cel turistic. Acesta permite cu ușurință de a analiza orice domeniu dorit și de a studia indicii specifici sferei dorite. Astfel, conform datelor prezentate de către Biroul Național de Statistică, în anul 2014 structurile de cazare turistică colective au fost frecventate de 283,0 mii de turiști, din care 189,1 mii de turiști moldoveni (66,8% din total) și 93,9 mii de turiști străini (33,2%). Însă pentru o analiză mai profundă a acestor date este necesară o comparrație mai amplă a mai multor ani consecutivi pentru a vedea rezultatele indicate în ultimul an.

Tabel 2.1. Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare în perioada anilor 2010-2014

Continuare table 2.1

Sursa: Biroul Național de Statistică

Comparativ cu anul 2013 s-a majorat numărul de turiști cazați la structurile de primire turistică colective cu +4,2%, pe seama majorării acestuia la vile turistice, sate de vacanță și alte structuri de odihnă (+45,8%), hoteluri și moteluri (+7,6%) și la structuri de întremare (+2,7%). Un alt indicator ce reflect activitatea turistică, este numărul de structuri de primire turistică. Care ne permite să întelegem capacitatea de cazare pe teritoriul Moldovei.

Tabel 2.2. Numărul de stucturi de primire turistică colective cu funcțiune de cazare.

Sursa: Biroul Național de Statistică

Categoriile și tipurile respective de unități de cazare a turiștilor sunt răspândite în lumea întreagă. Ele sunt identice dupa funcții, dar se deosebesc după dimensiuni, capacitate, aspect, nivel de amenajare și comfort, prestarea serviciilor și existența serviciilor suplimentare.

Tabel 2.3. Capacitatea de cazare turistică existentă, exprimată în număr de locuri

Sursa: Biroul Național de Statistică

Extinderea numărului de unități de cazare condiționează, creșterea imediată a capacității de cazare, prin apariția de noi locuri de cazare. Pe piața unităților de cazare a Moldovei, s-a cunoscut o ascensiune de doar 1% în 2014 față de 2010 cînd numărul total de locuri de cazare era de 28370. Acest indicator fiind relativ de slab, dar ascensiunea acestuia relevă dezvoltarea tot o dată și a sectorului turismului în țară.

Tabel 2.4. Indicii de utilizare a capacității de cazare în funcțiune. Procente (%)

Sursa: Biroul Național de Statistică

Datorită faptului că numărul de stucturi de primire turistică a crescut comparativ cu 2010, numărul turiștilor colicitanți de oferte de cazare la fel crește. Astfel, se majorează indicile de utilizare a structurilor de primire turistică. În concluzie putem spune cu siguranță, conform datelor analizate, oferta turistică a Moldovei este în continua creștere și dezvoltare. Diversitatea unităților de cazare permite oricărui turist, cu orice venit să se cazeze în dependent de serviciile solicitate, contra suma de bani acordată.

2.3 Piețe-cheie pentru turism în Republica Moldova

Diferențierea Moldovei în piața turistică este determinată de: ospitalitatea deosebită, calitatea și prietenia poporului moldovenesc, experiențele autentice sau originale legate de tradițiile implantate în viața cotidiană, cultura vinul și cultura tradițională din Republica Moldova. Vinurile moldovenești sunt apreciate pentru o ofertă de calitate mai bună decât cele din orice altă destinație din regiune, fiind recunoscut rolul lor central în viața socială și culturală a moldovenilor. Avantajele competitive-cheie ale Moldovei, clasate în baza calității în comparație cu concurenții noștri apropiați sunt:

Vinul legendar și cele mai mari beciuri din lume

Ospitalitatea

Diversitatea și caracterul multicultural al Gastronomiei

Patrimoniului Cultural.

Noul brand turistic sugerează de ce trebuie turiștii străini să viziteze Moldova – pentru că este:

Locul neștiut de intersectare a traseelor care au conturat Europa de-a lungul secolelor

Țara oamenilor frumoși, cu suflet mare, care te întîmpină cu un pahar de vin legendar și delicatese locale bogate în arome naturale

Și care te invită să sărbătorim viața împreună

Acesta este cel mai bun curs care poate fi considerat ținându-se cont de bugetele mici alocate pentru publicitate și promovare.

Principalele segmente de piață pentru R. Moldova sunt:

Turismul Vinicol,

Turismul Gastronomic,

Turismul Cultural (inclusiv cel Religios),

Turismul Rural și ecologic.

Turismul viti-vinicol este cel mai reprezentativ pentru țara noastră care se clasează în rândul celor 10 state mari producătoare de vinuri din lume. Oferta turistică pentru iubitorii de vinuri este variată, incluzând: vizitele la beciuri și orașe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a oricărei băuturi producătoare de fabric, cât și posibilitatea participării la procesul de colectare a roadei. Tradițiile moldave vinul este numit “Sângele Dommnului”, astfel degustările în timpul excursiilor sunt cele mai solicitate.

Bucătăria moldovenească este vestită în lume datorită varietății bucatelor delicioase, preparate în mod special, cu condimente deosebite în dependent de localitatea în care preferață să luați masa. Preparate doar din produse autohtone, meniul fiind unul sănătos dar tot o dată și sățos. Astfel, fiecare turist este atras de gustul moldovenesc al preparatelor, întrucât solicit și rețeta bucatelor savurate.

Republica Moldova este cunoscută ca țară purtătoare de tradiții și obiceiuri strămoșești ce sunt respectate până în prezent. Pentru monumentele sale naturale cât și cele la formarea cărora a contribuit factorul uman. De-a lungul anilor pe teritoriul Moldovei s-a intercalat cultura diferitor popoare: turci, tătaro-mongoli, cumani, romani, geto-daci, fapt ce a condiționat asupra modului de viață, tradițiilor și obiceiurilor moldovenești. Ofertele turistice, a companiilor mai includ și trasee în care sunt încadrate și vizitarea lăcașurilor sfinte: bisericilor, mănăstrilor. La moment pe teritoriul țării funcționează circa 1200 de biserici, din care 56 de mănăstiri și 81 de biserici sunt incluse în lista monumentelor ocrotite de stat, cele mai timpurii fiind: Curchi, Japca, Căpriana, Hâncu și altele.

Turismul rural a cunoscut o ascensiune în ultimii ani, datorită apariției de noi gospodării care sunt gata să primească oaspeți-turiști. Familiarizarea oaspeților cu viața la sat și însăți cu viața poporului moldovean, se face în compexe turistice situate în sate sau localități, dar tot odată cu toate comoditățile dorite. Ospitalitatea localnicilor provoacă orice turist la încă o nouă încercare, viața la sat. Natura bogată a țării noastre, permite amplasarea pensiunilor agroturistice chiar în sânul naturii, ce poate fi pe plac turiștilor iubitori de aer curat și liniște naturală. Rezervsțiile naturale și cele științifice sunt cele solicitate de iubitorii turismului ecologic.

2.3.1 Consumator țintă. Segmentarea consumatorului pentru turismul moldovenesc

Turismul vinicol – Persoanele care practică turismul vinicol pot fi clasificate fie ca specialiști (iubitori de vin), fie ca generaliști (persoane interesate de vin sau doritorii să cunoască domeniul). Oferta de vinuri din Moldova este de o calitate foarte înaltă și prin urmare, va trezi interesul tuturor acestor grupuri de persoane. Un turist tipic din categoria dată are vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani (50% din persoanele care practică turismul vinicol) și au un venit moderat de mare. În turismul vinicol european predomină bărbații, însă interesul femeilor pentru acesta este în creștere.La nivel global, cele mai importante piețe-sursă sunt țările Uniunii Europene (lider la acest capitol este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, fiind urmat de Germania și Olanda), SUA și Canada.

Turismul gastronomic sau culinar – În grupul celor ce practică turismul gastronomic sau culinar predomină cuplurile cu un venit peste medie, de obicei liber-profesioniștii, cu vârsta cuprinsă de asemenea între 30 și 50 de ani. (Profilul demografic al turismului vinicol, gastronomic și cultural este foarte similar). O mare parte din turismul culinar este intern, însă piața externă/internațională cunoaște o creștere rapidă. Festivalurile și evenimentele, activitățile educative ce țin de specificul diferitor bucătării reprezintă principalele stimulente ale turismului culinar internațional. În ceea ce privește vizitele internaționale, cele mai importante piețe-sursă sunt Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, țările Benelux-ului (Belgia, Olanda și Luxemburg), Italia, Franța, țările scandinave și mai apoi SUA.

Turismul cultural – Acesta reprezintă o categorie mai vastă și include toți turiștii internaționali ai căror alegere a destinației este motivată, în principal, de atracțiile culturale. (Inclusiv turismul de patrimoniu tradițional pasiv, cum ar fi vizitarea locurilor istorice). Conform anuarului statistic al Organizației Mondiale a Turismului pentru anul 2013, la nivel global, mărimea estimată a acestei piețe este de mai mult de 160 de milioane de călătorii. Cei din grupul turismului cultural au un venit peste medie, cu vârsta de 40-60 de ani. După volum, cele mai importante piețe sunt: Germania, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Japonia; Franța, Italia și Spania.

Turismul rural – O mare parte din turismul rural și agricol este prin definiție intern, însă prin calitatea lui de activitatea auxiliară importantă în timpul vacanțelor internaționale, importanța acestei categorii crește. Printre piețele-sursă importante se numără: Franța, Germania, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, țările scandinave și ale Benelux-ului. Pentru piețele rurale interne, cele mai importante țări-sursă sunt Germani, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Franța, Italia și Spania.

Turismul în natură – Se înregistrează o creștere în importanța acestui segment, prognozele de creștere anuală fiind de 10% pentru următorii zece ani. Profilul demografic al celor ce practică acest tip de turism este foarte variat, fiind format din specialiști (persoane interesate în specii anumite sau tipuri de floră/ faună, precum și de locuri necunoscute și vizitate mai rar) și noii entuziaști sau generaliștii. După safari, cele mai mari sectoare după mărimea cheltuielilor sunt ornitologia, păstrarea faunei și voluntarismul. Cele mai importante piețe-sursă internaționale sunt SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Olanda, Canada și Australia.

Turiștii liberi și independenți – De obicei, din acest segment fac parte „primii adepți” ai noilor destinații turistice, persoanele care sunt atrase de destinațiile unice și neobișnuite, și de oportunitatea de a trăi experiența unei călătorii originale. Un factor important îl constituie prețul, Transnistria putând reprezenta o atracție majoră în acest sens. Cele mai importante piețe-sursă internaționale sunt SUA, Germania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Elaborarea pachetelor/traseelor turistice incluzând avantajele competitive ale țării specificate mai sus, pot spori considerabil nuumărul turiștilor străini, doritori de noi experiențe. Agenția Națională a Turismului Republicii Moldova, a elaborat un program ce include 20 de trasee turistice naționale, în componența cărora intra diferite tipuri de activitate. Aceste trasee urmează a fi promovate și comercializate de către agențiile de turism și tur-operatorii ce ăși desfășoară activitate pe teritoriul țării.

CAPITOLUL III. IMPLEMENTAREA MARKETINGULUI ÎN DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1 Analiza SWOT a ativității turistice pe teritoriul Republicii Moldova

În baza analizei profunde asupra situației Republicii Moldova din punct de vedere turistic, am elaborat o așa numită “radiografie” a activității turistice ce ne va permite să ușurăm procesul de elaborare a unor acțiuni sau planuri asupra domeniului dat.

Puncte tari:

mediul natural

– reprezentarea minunată a peisajului

– relief variat și specific zonei

– climă favorabilă pe parcursul anului

– fauna și flora diversificată

– existența produselor agroalimentare spre comercializare la rețuri accesibile

– urbanizarea mică ce duce la valorificarea turismului ecologic

mediul antropic

– obiective culturale de intres turistic

– existența mănăstirilor, bisericilor, muzeelor

– tradiția și obiceiuri variate

– ospitalitatea și receptivitatea deosebită a poporului

infrastructură

– existența aeroportului “Chișinău International Airport”

– unitați de cazare cu grad diferit de comfort

– unități de alimentație publică variate

– fabrici de vinuri de interes internațional

– varietatea agrementului

– existența unui brad și marcă întregistrate

– existența ghidului turistic, care ușurează practicarea turismului în Moldova

Puncte slabe:

costul mare al taxelor consulare

prețuri excesive la biletele avia

prețuri exagerate la unitățile de cazare

prețuri înalte pentru vizitarea puctelor turistice vinicole

infrastructura deplorabilă

gradul înalt de uzură a drumurilor

lipsa indicatoarelor turistice

starea deplorabilă a obiectivelor culturale

necorespunderea hotelelor la standardele internaționale

inexistența unui drum de tranzit european

insuficiența promovării potențialului turistic moldovenesc atât în țară, cât și peste hotare

inexistența centrelor de informare turistică în teritoriu

nevalorificarea tuturor obiectivelor

lipsa amenajării spațiilor verzi pentru turismul ecologic

neinformarea despre pachetele turistice existente

Oportunități:

participarea la expoziții internaționale din domeniul turismului a angențiilor de turism, tur-operatorilor, vinăriilor, hotelelor și altor agenți antrenați în turism

identificarea turismului în RM ca ramură economică

implementarea unui regim de vize gratuite pentru turiștii care tranzitează Moldova pentru un termen de 72 ore

combinarea turismului viti-vinicol cu cel rural

promovarea turismului pe plan exterior

diversificarea ofertei turistice pentru turismul religios și cel vinicol

poziționarea favorabilă între CSI și Uniunea Europeană

promovarea valorilor patriotice de către migranți

deschiderea portului Giurgiulești

existența centrului internațional de expoziții Moldexpo

existeența pe tot parcursul anului a unor evenimente culturale

Amenințări:

Instabilitatea politică

Infrastructură scăzută

Fonduri insuficiente pentru protejarea și dezvoltarea obicetivelor turistice

Segment mic orientat spre turismul ecologic

Diminuarea investițiilor din motivul dezvoltării slabe a economiei

Competivitatea scăzută a firmelor

Riscuri naturale (secetă, inundații)

Grad redus de control al calității activitării agențiilor de turism și hotelurilor

Toate aceste momente ne relatează starea activității de turism în Republica Moldova la momentul actual, însă elaborând o strategie corectă sau un bun program de marketing și promovare pentru turism, indicatorii statistici și elementele din analiza SWOT pot fi îmbunătățiți considerabil. Astfel activitatea de marketing rămâne a fi una dintre cele mai primordiale și importante activități în cadrul oricărei companii fie aceasta de stat sau privată.

3.2 Planul de acțiuni și promovare a turismului Moldovenesc

În ultimii ani, Republica Moldova a cunoscut un șir de strategii de promovare și dezvoltare a turismului, precum:

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului in Republica Moldova pentru anii 2003-2015 și Planul de acțiuni, parte integrală a strategiei nominalizate, adoptată prin Hotărirea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003.

Programul Național in domeniul turismului „Drumul Vinului in Moldova", aprobat prin Hotărirea Guvernului nr.554 din 24 mai 2004.

Programul Național „Satul Moldovenesc” 2005-2015.

A fost elaborat “Registrul Turismului”

Analizând serviciile din sectorul turismului conform Strategiei de Dezoltare durabilă a turismului in Repubica Moldova, putem concluziona că:

Turismul este caracterizat ca fiind un sector complex care asigură ospitalitate comercială vizitatorilor țării, valorifică economic non-degradant patrimoniul atractiv important, diversifică economia locală, asigură servicii de recreație populației și vizitatorilor. Turiștii moldoveni asigură într-o măsură tot mai mare dezvoltarea sectorului, iar necesitățile acestora sunt tot mai mari din punct de vedere calitativ. Moldovenii reprezintă segmente importante pe piața turistică a unor țări din regiune. Tur-operatori și agenții de turism fiind intermediarii de turism din Moldova, sunt cei mai mari consolidatori organizați ai fluxurilor de turiști și excursioniști pe traseele naționale și regionale. Activitatea lor este vizibilă prin sporirea continuă a mobilității moldovenilor prin regiune. Numărul companiilor de turism este în creștere, care asigură incasări dinamice pozitive din turismul organizat de ieșire. Încasările din deservirea turiștilor ce vin cu scop lucrativ, au o dinamică generală pozitivă, însă sunt expuse mai puternic factorilor externi. Turismul de agrement pentru străini în Moldova a înregistrat și acesta o dinamică pozitivă cu o creștere ușoară de circa 8,6% anual. În perioada 2003-2010 moldovenii au cheltuit în străinătate tot mai mult (în medie cu cca. 45% creștere anuală decît anul precedent). În Moldova sumele zilnice a moldovenilor cheltuite prin agenții au crescut anual cu 38,5%. Astfel turistul moldovean este cel mai important client a agențiilor naționale de turism. Structuri de primire turistică cu funcții de cazare și servire a mesei În RM sunt active 250 de unități de cazare cu un fond de cazare de 28370 locuri. 3/5 sunt structuri de odihnă cu un fond de cazare de 75,5% din total, 116 structuri de cazare activează permanent. Sectorul hotelier a restabilit numărul de cazări la nivelul anului 1998 după un declin major, a angajat mai mult personal, a introdus pe piață un nou fond de cazare, inclusiv în afara municipiului Chișinău. În Chișinău s-a mărit numărul de unități de cazare cu 67,7 %, inclusiv s-a mărit de 3,9 ori numărul de hoteluri. 97 săli de conferințe sunt în structuri de cazare în Republica Moldova, inclusiv 53 în structuri cu confort de 3-5 stele. Sistemul național de clasificare instituit în 2003 permite activitatea de cazare în 12 categorii de unități. În 10 ani s-a dublat numărul de unități de cazare, inclusiv s-a mărit de 4 ori numărul de hoteluri, iar structurile de odihnă au crescut cu 36,2%. S-a investit în ultimii 10 ani de 3 ori mai mult în construcția de structuri de cazare cu regim permanent. Investițiile sunt în special promovate de companii private.

Republica Moldova este o țară mică cu o diversitate mare de obiective turistice localizate la distanțe mici de la principalele orașe – centre hoteliere. Excursiile permit turiștilor să cunoască atracțiile turistice ale diverselor destinații din Moldova. Un număr mare de vizitatorii a țării din rețeaua organizată de turism procură excursii de la agențiile de turism naționale, iar excursionistul național formează cel mai mare contingent. În 2010 pe traseele excursioniste din țară au călătorit 8370 moldoveni sau 22,9 persoane zilnic. Excursiile în Republica Moldova rămân produse turistice ieftine și accesibile unui număr mare de clienți. Costul acestora variază de la 6-7 euro/pers în grup pentru o excursie de pînă la 100 km tur-retur pînă la 50-60 euro/pers în grup la o degustație de vinuri. Excursiile cele mai solicitate rămân: vinării, Chișinău, mănăstiri, care formează oferta generală pentru turismul intern și internațional de intrare. Republica Moldova este străbătută de importante artere rutiere, care leagă țara de piețele din regiune. Puncte de acces în țară sunt repartizate relativ uniform pe perimetrul frontierei de stat, fapt care avantajează traficul internațional de pasageri. În anul 2010 au intrat în țară circa 5 milioane moldoveni și aproximativ 1,88 milioane cetățeni străini (27,43%). Rețeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. În programul de reconstrucți a drumurilor, reparația acestor artere reprezintă o prioritate, și drept consecință pînă în 2014 a fost reparat un număr importante de trasee turistice naționale. Transportul auto este cel mai des utilizat mijloc de deplasare spre Moldova și pe teritoriul țării. Companiile de turism, dar și alți organizatori de călătorii, preferă în 2/3 transportul auto pe rute internaționale și 100% pe rute interne. Agențiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naționale, 7 dintre care sunt parte a unui program național “Drumul vinului”, alte 5 au fost detalizate de către ghizii naționali. Majoritatea traseelor funcționale au un grad mare de utilizare a drumurilor naționale, la care sunt conectate pînă la 10% din drumuri locale (cu segmente de proastă calitate de maxim 2-3 km). Republica Moldova este conectată cu principalele orașe din regiune. Recent s-au construit un segment de cale ferată între Cahul și Giurgiulești, astfel parcursul total al CFM constituie 1157 km. Cursele interne circulă zilnic și asigură conectivitatea cu localitățile pe segmente importante. Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 prevede acțiuni de reformare a CFM.

Transportul avia înregistrează în Republica Moldova în ultimul timp o dinamică susținută cu o rată anuală de creștere de cca. 32%. Aeroportul International Chisinau renovat corespunde standardelor internationale si deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 15 companii aeriene ale Republicii Moldova și straine presteaza servicii de transport pasageri prin curse regulate si charter, asigurind legaturi directe cu 26 de destinatii (creștere cu 23%), iar cu transbordari – cu majoritatea tarilor lumii. Cele mai populare destinații sunt Moscova (26,75%), Istanbul (11,90%), Antalya (5,93%), Viena (5,65%), Munchen (5,55%) și Verona (5,27%). În ultimii 8 ani parcul de aeronave din țară a sporit cu cca. 16% numărul navelor pentru pasageri. Aeroportul Internațional Chișinău și-a elaborat un Master Plan pentru perioada 2010-2030, care include valorificarea mai eficientă a poziției sale, atragerea de noi curse și companii, utilizarea activelor, îmbunătățirea infrastructurii la sol, modernizarea parcului de aeronave. Două căi navigabile interne de importanță internațională de categoria E sunt în Republica Moldova pe Nistru și Prut, la fel țara dispune de un sector (430 m) al malului pe fluviul Dunărea. Rîurile care oferă trasee navigabile de cca. 558 km (41,2%) pe Nistru pe segmentul Palanca-Dubăsari-Soroca, iar pe Prut – traseul Giurgiulești – Ungheni. Aici sunt situate porturile: Portul Fluvial Rîbnița; Portul Fluvial Bender; raionul de mărfuri Varnița; Portul Fluvial Ungheni, Portul de pasageri Giurgiulești și alte cheiuri. Complexul portuar Giurgiulești se incadrează în coridorul VII pan-european, coridorul TRACECA și poate fi utilizat nu numai pentru importul și exportul mărfurilor în/din Republica Moldova dar și pentru tranzitul pasagerilor în/din UE și alte state a bazinului Dunărean. Atracțiile naționale sunt principalii motivatori pentru călătorii pe teritoriul Moldovei. În Moldova sunt peste 15 mii atracți turistice antropice și peste 300 arii naturale importante.

Dezvoltarea obiectivelor patrimoniului turistic se asigură prin amenajarea turistică teritorială în conformitate cu documentația de urbanism și amenajare a teritoriului. Suprafețele împădurite reprezintă pentru Moldova un potențial important de atracție a turiștilor (circa 11,6% din teritoriul țării). Circa 45% din total sunt pădurile de recreare și cele destinate conservării naturii și trebuie să servească pentru activități excursioniste, agrement organizat și tratament balnear ca alternative diverselor tipuri de turism neorganizat. Amenajările turistice pentru zonele naționale de agrement aferente bazinelor acvatice (Vadul lui Vodă, Soroca, Vatra, etc.) sunt reglementate clar în Moldova. În țară există un sistem complex de arii naturale sub protecție de stat: 12 categorii de zone naturale protejate (peste 66,5 mii ha), din care fac parte 178 de diverse tipuri de rezervații, 130 monumente ale naturii și 433 arbori seculari. În Moldova au fost atestate câteva mii de stațiuni preistorice, circa 400 seliști tripoliene (~ 5-6 mii de ani în urmă), circa 50 grădiști fortificate antice, circa 500 seliști medievale timpurii, numeroase cetăți medievale din pământ, 6 cetăți medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate, circa 50 mănăstiri ortodoxe. Atracțiile turistice amplasate în localități (mănăstiri, biserici, complexe muzeale, parcuri) beneficiază de drumuri locale de acces relativ întreținute pe parcursul întregului an.

În Moldova activează circa 20 ghizi profesioniști de turism, care cunosc traseele spre atracțiile naționale, și sunt angajați de cca. 85 agenții de turism din Chișinău și instituțiile de învățămînt. Sunt aproximativ 340 ghizi locali care de regulă sunt angajați ai muzeelor locale și practică la solicitare excursii extramuzeale spre unele atracții specifice locului. În raza de 30 km de la oricare obiect turistic din Moldova poate fi angajat un ghid local. În prezent pe teritoriul Republicii Moldova este instituit un sistem de zone de recreere aferente bazinelor acvatice de importanță națională. Plajele reprezintă forma cea mai des utilizată a zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice. 11,8% din călătorii interni apelează la o agenție pentru organizarea odihnei pe teritoriul național. ¾ din fondul de cazare în Moldova este specializat pentru odihna cetățenilor țării și a oaspeților ei. 57% din locuri de cazare sunt concentrate în taberele estivale pentru copii și 18% în baze de odihnă. Numărul în creștere de consumatori în tabere, introducerea în circuitul turistic a noilor capacități, crează oportunități pentru relansarea mai multor destinații turistice.

Informatizarea domeniului Web-urile turistice moldovene conține informații generale despre Moldova, are un caracter complex și sunt accesibile principalilor piețe țintă. Recent s-a implementează sistemul informatic E-Turism care are drept scop restructurarea sistemului infomațional în turism, inclusiv extinderea softului existent pentru includerea activităților de promovare, dezvoltare și autorizare, creare și administrare a bazei de date integrale privind destinațiile turistice, circulația turistică, structurile de cazare, elaborarea ghidurilor structurilor și a agențiilor de turism din Moldova, implementarea Contului Satelit în Turism și elaborarea ghidului investitorului în turism și al fondurilor de susținere a ramurei. La fel mai multe instituții de învățămînt licențiate pregătesc cadre pentru industria turistică. Perfecționarea cadrelor în turism este asigurat de Centrul National de Perfectionare a Cadrelor din Industria Turismului. În hotelărie întreprinderile cheltuie mai mult (cu 63% spor anual, exceptînd perioada post criză) pentru formare profesionala a angajatilor. Acțiunile din Strategiei de Dezvolatre a Turismului pentru crearea unei Școli de hotelărie rămîn valabile în continuare.

Aftel, aceste acțiuni urmează a fi continuate, dezvoltate și rectificate. În urma analizei a strategiei, au fost identificate ca și priorități- nevoia de a promova și dezvolta produsele turistice legate de elementul viti-vinicol și cele cu referire la moștenirea culturală. Altfel spus, planul de promovare ar trebui să pună accent pe: vinul și bucătăria diversă/multiculturală, cultura și obiceiurile populare, turismul rural și cel de natură/ecologic. Acestea pot fi promovate prin diferite metode, însă cele mai principale trei activități fiind: de sensibilizare, de penetrare și de promovare. Corespunzător tipului de activitate, se va selecta și canalul sau combinația de canale de promovare potrivite. Deci:

Campaiile de sensibilizare:

Activiatatea mediatică este factorul-cheie pentru generarea unei sensibilizări eficace. Cheia pentru o acoperire mediatică bună sunt subiectele relevante și interesante. Jurnaliștii sunt copleșiți de volumul de informații, deci orice press-release, press-calătorie sau activitate media trebuie să fie convingătoare, corectă și actuală. Activitatea mediatică cuprinde:

Press-tururi; pot fi combinați jurnaliști din diferite țări, nu se recomandă însă să fie din aceeași țară (cu exceția cazurilor când sunt prieteni) pentru a nu crea fricțiuni. Pot fi combinați și jurnaliști generaliști cu cei ce scriu pe teme turistice, dat fiind faptul că ei nu concurează și scriu pentru grupe-țintă diferite. Presa in Europa este invitată, de obicei, în călătorii de 5 zile lucrătoare.

Press-călătoriile s-au dovedit a fi eficiente în combinație cu alte canale de promovare, spre exemplu, practicarea lor nemijlocit înaintea participării agențiilor de turism autohtone la expozițiile internaționale, fapt care a permis o mediatizare bună atât a aprticipării cât și a ofertei turistice, asigurând și un număr mare de vizitatori la standul național.

În cazul în care Moldova poate dezvolta produse noi si interesante, este nevoie să se pună accentul pe o acoperire editorială în reviste de călătorie și astfel de suplimente turistice.

Bloggerii; sunt scriitori mai neformali și versatili, așa sunt și subiectele despre care scriu. Utilizarea acestora va asigura o rezonanță asupra longevității acoperirii media. Ei pot constitui un element interesant al unei campanii de sensibilizare virale. Targhetarea bloggerilor pote fi făcută simplu via twitter și prin elaborarea unei liste relevante de scriitori (este binevenit dacă baza lor de subscrieri e de domeniul miilor de abonați).

Publcitatea:

ATL; cea mai evidentă este publicitatea TV. Deși scumpă, aceasta poate fi targhetată pe multiple canale TV comerciale având un impact direct asupra grupurilor-țintă. TV-ul poate fi utilizat și sub formă de sponsorizare sau plasare de produs, aceste forme sunt mai puțin eficiente, dar și mai ieftine. Alte forme de publicitate sunt publicitatea în reviste, pe panotajul stradal, în transportul public din capitalele mari. Publicitarea radio este mai și mai ieftină, dar și complicată în promovare. Pentru o camapanie publicitară eficientă trebuie definite clar grupele-țintă. Agenția media va transpune grupurile-țintă definite în canale de promovare potrvite și va determina frecvența aparițiilor.

Efectul general al campaniilor publicitare crează preferințele pe termen lung și foarte rar provoacă vânzări imediate.

BTL; este reprezentată de online-ul tipic (banere) sau execuții de marketing direct cu un mesaj specific adresat unui grup-țintă. Astfel de activități sunt mai puțin eficiente pentru creșterea sensibilizării, dar sunt focusate pe determinarea unor acțiuni concrete ale consumatorilor. Ele sunt mai eficiente în crearea conversiilor pe termen scurt a vânzărilor.

TTL; este o combinație a comunicării ATL, spre exemplu publicitatea TV cu un nr. de telefon sau o adresă web pentru promovarea unui produs anumit și crearea unui răspuns la nivelul consumatorului.

Expozițiile și târgurile:

Expozițiile sunt utilizate des pentru a prezenta oferta turistică a țării participante. Pot fi considerate câteva expoziții internaționale, dar în special expozițiile din statele-țintă cetățenii cărora reprezintă potențialii consumatori ai produsul turistic moldovenesc. În timpul expozițiilor presa și operatorii turistici ai țării gazdă trebuie să fie motivați să participe la prezentările, seminarele și atelierele de lucru cu tematici de interes. Organizarea în cadrul expozițiilor a conferințelor de presă trebuie să urmărească obiectivul informării mass-media despre oferta turistică moldovenească. Ca urmare, jurnaliștii care participă la press conferințe pot fi invitați ulerior la activități de follow-up și press tururi în Moldova. Organizarea logisticii expoziționale este crucială și de obicei materialele informative trebuie să fie prezente pentru familiarizarea vizitatorilor cu oferta turistică, ele trebuie să fie elaborate obligatoriu în limba vorbită în țara-gazdă.

Standul de țară este atracția-cheie și respectiv realizarea calitativă a acestuia va crea impresii pozitive și va motiva interacțiunea vizitatorilor expoziției cu reprezentanții agențiilor turistice și a autorităților din Moldova. Realizarea standului și aranjarea acestuia trebuie să fie subcontractată unei companii specializate, fie din țara gazdă a expoziției (preferabil), fie din Moldova (ca alternativă). În cazul participării la evenimentele expoziționale pentru consumatorii persoane fizice, trebuie să fie prevăzute careva atracții care reprezintă specificul culturii moldovenesti (de ex. un meșter care realizează piese de artizanat în timp real, un pictor care pictează, un interpret popular sau instrumentalist etc.) Premergător participării la expoziții, așa cum a fost deja menționat la capitolul prezență mediatică, trebuie să fie organizate press-tururi pentru jurnaliștii din țara de destinație, care să realizeze articole și reportaje despre Moldova și oferta sa turistică, în lumina viitoarei participări la expoziție. Această combinație va avea un puternic efect de sensibilizare a publicului-țintă și va asigura și intensifica interesul față de oferta moldovenească.

Activitatea expozițională trebuie neapărat combinată cu promovarea pe canalele Social media și internet, pentru atingerea unor niveluri înalte de sensibilizare în rândul potențialilor consumatori și parteneri.

Elaborarea materialelor promoționale:

Toate piețele externe trebuie să fie abordate cu seturi de materiale promo. Unele din ele pot fi disponibile online, altele în formă fizică. Lista de materiale ar putea include:

Profile ale sectorului turistic și ale ofertei turistice,

Newslettere,

Mape și șabloane de prezentări,

Hărți și postere,

Stilouri,

Stickuri USB,

Vederi poștale etc.

Toate materialele trebuie elaborate in conformitate cu Brand book și ghid de utilizare al Brandului Național Turistic.

Campaniile de penetrare.

Organizarea tururilor de familiarizare pentru reprezentanții agențiilor de turism străine și stabilirea relațiilor de colaborare dintre agențiile locale și cele străine sunt cele mai eficiente căi de penetrare a pieței și plasare a produsului turistic autohton în oferta/cataloagele agențiilor străine. Stabilirea de contacte cu agențiile turistice poate fi făcută deopotrivă atât în timpul vizitelor de familiarizare, cât și în perioada participării la expozițiile internaționale și naționale din țările-țintă.

Campaniile de promovare.

Acest tip de promovare presupune implicarea agențiilor partenere în promovarea în comun a valorii adăugate a Brandului Național Turistic, inclusiv organizarea zilelor/lunii turismului moldovenesc în cadrul agențiilor-partenere. Această companie, presupune colaborarea cu Oficiul Național al Viei și Vinului, precum și cu producătorii de vin în organizarea promovării brandurilor de țară, vinicol și turistic, cu evidențierea produselor înfrățite, atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

Stimularea consumatorilor poate fi eficientă în combinație cu promovarea TV/imprimată sau în combinație cu social media. Stimularea consumatorilor ar trebui să aibă o mecanică care va interacționa ca o pârghie care să genereze și să stimuleze comportamentul de consum. Aceasta poate fi un cadou sau un premiu (valoare adăugată), sau un certificat cadou de valoare. Deși promoțiile generează creșterea vânzărilor, valoarea totală generată de acestea poate avea efecte negative asupra imaginii de ansamblu a țării și /sau asupra așteptărilor legate de comportamentul de consum viitor (se va procura doar dacă există promoții). Stimularea consumatorilor se realizează, de obicei, prin amplsarea pe ofertă a unui sticker sau fluturaș suplimentar. Acst fapt generează și o vizibilitate mai mare într-un sistem de oferte.

Social media a modificat peisajul și recomandările au devenit mai influente pe calea referințelor din cadrul bloggurilor și paginilor web (se referă și la activitățile mediatice). Integrarea paginii web și utilizarea social media, precum facebook, twitter sau instagram poate genera un efect mai puternic de sensibilizare și vizibilitate pentru orice campanie. În acest context pagina web “Moldovaholiday.travel” trebuie să devină un element pivot al oricărei promovări, considerând faptul că majoritarteta consumatorilor au acces la internet. Datorită faptului că funcția primară a site-ului „Moldovaholiday.travel” este de a atrage vizitatori internaționali noi, materialul marketing-țintă trebuie în mare parte să reprezinte o continuare a materialului Moldovei în termenii media (care trebuie să complementeze principalele teme turistice), în ceea ce privește limbile utilizate și activitatea promoțională online (care trebuie să corespundă cu piețele-sursă selectate). Pe lângă promovarea Moldovei pentru potențialii vizitatori, cea de-a doua funcție a site-ului web este de resursă informațională privind călătoriile și mijloc de comercializare a atracțiilor și activităților pentru turiștii deja sosiți în Moldova. Astfel, materialele promoționale vor fi utilizate în porturi, punctele de trecere a frontierei, locurile de cazare, centrele informaționale privind turismul, agențiile turistice și în punctele de atracție turistică.

Acțiuni legate de social media și internet:

Redirecționarea: direcționarea vizitatorilor către site-ul Moldovaholiday.travel și afișarea publicității noastre în timpul navigării online.

Achitarea per click – doar vizitatorii direcționați care au vizitat site-ul Moldovaholiday.travel și au beneficiat de ofertele noastre și cunosc Moldova. Prin urmare, aceștia efectiv se află la un nivel diferit al canalului de procurare față de o afișare obișnuită a publicității prin faptul că au ales site-ul respectiv pentru mai mult de o singură navigare.

Elaborarea unei liste a contactelor media (scriitori, bloggeri, canalele media selectate).

Crearea unei liste de e-mail-uri în scopuri de marketing

Colectarea și publicarea opiniilor vizitatorilor noștri (Trip Adviser pentru Moldova). Solicitarea unor opinii scurte, exprimate simplu, din partea turiștilor satisfăcuți – „în vederea îmbunătățirii serviciilor noastre”.

Utilizarea unei platforme pentru blog (cum ar fi Compendium), care permite trecerea opiniilor generate de vizitatori în panoul de administrare al blogului nostru.

Mobilizarea diasporei moldovenești în susținerea campaniei noastre de marketing prin intermediul relatărilor și imaginilor postate pe rețelele de socializare.

Filmele – narațiunea și povestirea istorioarelor sunt cruciale în comunicarea unor evenimente din viața de zi cu zi (cultura vie).

3.2.1 Perspective de dezvoltare ale ofertei turistice în funcție de avantajele competitive ale țării

Mai sus am analizat puntele forte ale Republicii Moldova ca destnație turistică, care acum pot juca un rol important în dezvoltarea ofertei turistice, luând în considerație avantajele țării, în asa mod reiese:

Oamenii și ospitalitatea, poate fi factor determinant în dezvoltarea potențialului turistic al Moldovei, prin:

Dezvoltarea Ospitalității ca o temă-cheie în marketing și promovarea internațională;

Instruirea furnizorilor de servicii pentru a fi pe potriva așteptărilor legate de ospitalitate ale noilor vizitatori;

Populația Moldovei trebuie să comunice ideea de ospitalitate ca o atracție turistică majoră. Trebuie organizate concursuri, forumuri de discuții și implicată toată comunitatea în descoperirea tradițiilor, povestirilor și exemplelor care susțin această temă.

Alt element de ce poate condiționa ascensiunea domeniului turistic, este vinul și bucătăria tradițională, prin:

Producătorii ar trebui să permită accesul în plantațiile de vie;

Dezvoltarea mai multe activități participative / experimentale pentru turiștii vinicoli, în special activități sezoniere. Activitățile ar putea include: concerte de muzică, demonstrații de cupajare a vinului, demonstrații agricole si alimentare, degustări de vinuri și seminare, evenimente de asociere ale vinului cu diferite bucate, seminare de preparare a vinului în condiții casnice,cursuri culinare și de artizanat, drumeții prin vii, excursii cu bicicleta și balonul cu aer cald, tururi prin vii calare și în căruță, recoltarea strugurilor;

Producătorii de vin ar trebui să fie mai flexibili la capitolul orelor de primire pentru a se potrivi cererii turistice;

Trebuie să fie dezvoltate traseele de vin din partea de sud a Moldovei, cu vizitarea gospodăriilor producătorilor mici;

Drumul Național al Vinului necesită promovare internă și internațională. Trebuie să fie plasate indicatoarele rutiere și panourile de informare pentru turiști. Datele despre Drumul Național al Vinului trebuie să fie actualizate, iar dispozițiile și cerințele din legislația cu referire la Drumul Vinului trebuie să fie puse în aplicare integral;

Cramele care sunt deschise pentru vizitele turistice înainte de a primi certificatul de asigurare al calității ar trebui să primească instruirea corespunzătoare (de ex., Insigna Drumul Vinului);

Ar trebui să existe mai multe posibilități de vizite și cazare în cadrul micilor producători de vin;

Marketing și promovare în Rusia și Europa de Est, în special, care ar valorifica reputația bună a Moldovei, în cadrul acestor piețe, legată de producția de vin de calitate;

Un muzeu național al vinului ar oferi oportunități suplimentare de atragere a turiștilor și promovare;

Organizarea la nivel național a "Zilei Ușilor Deschise" a vinăriilor care ar educa și implica populația locală în turismul vitivinicol.

O mai bună promovare internațională a bucatariei naționale; elaborarea "cărții de bucate" moldovenești pentru turiști, inclusiv disponibilă on-line; Încurajarea utilizării bucătăriei moldovenești la degustările de vin, asocierea vinurilor cunoscute cu mâncăruri naționale.

Însă să nu uitam de cultura și obiceiurile populare, care atrag zilnic tot mai mulți turiști pe meleagurile noastre, astfel noi perspective de dezvoltare a turismului prin acest element, pot fi:

Crearea atelierelor meșteșugărești permanente;

Oferirea oportunităților de învățare și participare în costume naționale. Promovarea tradițiilor folclorice (ex: colinde, urături, etc.);

Instruiri pentru ghizi și centrele de informare a turiștilor despre legende și tradițiile folclorice. Crearea traseelor culturale

Informațiile despre evenimentele apropiate trebuie să fie mai accesibile vizitatorilor;

În diferite perioade ale anului trebuie introduse noi festivaluri. Multe dintre cele mai populare evenimente au loc în lunile de iarnă sau toamnă;

Trebuie dezvoltate evenimente mai variate; sugestii: un ”etno-jazz festival”, ”festival de romanțe”.

Organizatorii evenimentelor trebuie să coopereze între ei la promovarea mutulă a altor evenimente și activități, precum și cu companiile de turism;

Este necesar să se dezvolte oportunități pentru ca turiștii să poată avea un rol activ sau participativ la evenimente. Sugestii: posibilitatea de a îmbrăca costume naționale la parade sau petreceri, evenimente competitive și master-class-uri de meșteșugărit sau culinare. Instruiri pentru a susține dezvoltarea mai multor ateliere meșteșugărești sau ”folclorice”;

Elaborarea unei liste de activităților disponibile vizitatorilor ce trebuie promovate;

Dezvoltarea noilor idei pentru participarea activă la evenimente culturale (ex: hramul localităților);

Dezvoltarea activităților în cadrul turismului vitivinicol și cultural.

Instruire pentru dezvoltarea unei înțelegeri mai bune a ”culturii de viață” ca motivator al turismului;

Promovarea mai eficientă a experiențelor cotidiene unice și autentice, posibil prin utilizarea comentariilor vizitatorilor prin intermediul mass mediei sociale (ex: un forum online al vizitatorilor, bloguri online).

Asigurarea unui acces mai mare la clădirile actualmente ”închise”;

Asigurarea unui acces mai mare la atracțiile turistice existente, inclusiv pentru persoanele în etate și persoanele cu dezabilități;

Instalarea barierelor de siguranță la unele atracții. Întreținerea mai bună a unor atracții;

Îmbunătățirea hărților și panourilor informative, în cel puțin 3 limbi.

Viața rurală la fel este important de menționat, ca factor ce poate provoca turiștii străini să practice activități de turism în cadrul Republicii Moldova, astfel, noi idei de îmbunătățire ar putea fi:

Elaborarea unui inventar și un sistem de evaluare/notare a unităților de cazare turistică în zonele rurale;

Instruirea și dezvoltarea capacităților pentru Oficiile de turism locale în zonele rurale;

Instruirea întreprinderilor mici existente și potențiale din domeniul turismului rural;

Eficientizarea promovării ofertelor existente în zonele rurale;

Oferirea mai multor informații pentru vizitatori (indicatoare și panouri informative);

Instruiri de limbi străine și etica în stradă;

Tebuie dezvoltate zone adiționale pentru picnic și camping;

Promovarea atracțiilor naturale la aeroport, punctele terestre de trecere a frontierei și aglomerațiile de vizitatori (ex: hotelurile din Chișinău).

Se recomandă instruirea și certificarea unităților de cazare ecologice. Dată fiind existența transportului tras de cai, a producerii de alimente organice, a apei din fântâni, etc., există oportunitatea de dezvoltare a locurilor pentru eco-turism durabil.

Ofertele de activități existente necesită o promovare mai bună;

Sunt necesare instruiri specializate pentru ghizi, pentru a oferi o certificare recunoscută la nivel internațional sau echivalentă.

3.3 Motivația pentru investire în turismul Republicii Moldova

Turismul în majoritatea țărilor, contribuie la dezvoltarea economiei. Din motivul scăderii calității serviciilor oferite, numărul clienților-turiști crește nesemnificativ. Însă acest fapt poate fi modificat datorită investițiilor efectuate în domeniul dat. Analizând situația actuală a Republicii Moldova, dar și a turismului în special, pot propune câteva motive pentru care merită de investit în turismul moldovenesc.

Cadrul instituțional este favorabil pentru dezvoltarea domeniului turistic

Sectorul turismului este gestionat de o autoritate națională distincctă subordonată direct Guvernului

Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe:

Dezvoltarea turismului intern și receptor

Îmbunătățirea imaginii turistice a țării

Susținerea Întreprinderilor Mici și Mijlocii pentru diversificarea economică locală

Turismul moldovenesc are o acoperire bună cu instrumente normative. Acestea au devenit mai clare odată cu actualizarea actelor normative

Promovare susținută a investițiilor în sector

În sectorul turistic cifra de afaceri este în crestere și a depășit 175 milioane de euro în ultimul an

Donatorii importanți pentru Moldova susțin proiecte de amploare pentru reabilitarea infrastructurii generale rutiere și de acces la servicii calitative

Turismul moldovenesc devine un sector dinamic penru investiții datorită:

Simplificării cadrului regulator în Republica Moldova

Favorizarea industriilor exportatoare de servicii

Susținerea proiectelor de vizibilitate pozitivă a țării pe piețele țintă

Moldova are o colaborare internaționaalp deschisă

În utimii 11 ani Moldova a depus eforturi susținute pentru participarea în cadrul unor parteneriate reprezentative pentru turism

3 acorduri multilaterale de turism

22 acorduri bilaterale în domeniul turismului semnate cu țări generatoare de vizitatori

Cu alte 46 țări se poartă negocieri pentru acorduri de turism

Companiile de turism sunt cooperante

Numărul companiilor de turism este în creștere

Acestea asigură încasări dinamice pozitive din turismul organizat

Turismul de agrement pentru străini în Moldova a avut o dinamică încrezută cu o creștere de circa 8,6% anual

Evoluții pozitive pe piața turismului intern și receptor

Turistul moldovean în destinațiile naționale este un client sigur și cu potențial mare de creștere

Valoarea încasărilor în turismul intern a crescut de 2,2 ori în ultimii ani

În turismul receptor străinii:

Cheltuie prin agenții de circa 2 ori mai mult în 2012 decât în 2003

Iar după criza din 2009 consumul s-a restabilit relativ repede

Motivația călătoriilor strănilor s-a modificat calitativ prin creșterea ponderii călătoriilor de agrement, tratament și vizitarea vinăriilor în Moldova.

Datorită faptului că Republica Moldova înregistrează progrese în dezvoltarea sa, precum și în potențiala integrare Europeană, face cunoscută țara nu doar din punc de vedere politic ci și ecnomic, prin interesul investitorilor străini în economia țării. Dezvoltarea unor sectoare se datorează însăși investitorilor, care sunt cointeresați în obținerea profiturilor. Apariția unor noi obiective de agrement pentru localnici dar și pentru turiștii străini duce concomitent la dezvolarea sectorului turismului. Astfel, din momenul deschiderii “Aqua Parkului din Sociteti”, cetățenii rezidenți tind să se odihnească în perimetrul țării, găsind alternative prin turismul intern. Activitatea turistică fiind în interdependență continuă cu mai multe servicii precum transportul, alimentația, cazarea, agrement, influențează agenții economici ai sferelor date să tindă spre o deservire calitativă, pentru sporirea numărului de consumatori.

Industria alimentației publice reprezintă un sector important al industriei turismului și are ca scop pregătirea și servirea mesei pentru turiști. Unitățile de alimentație publică se deosebesc după o serie de trăsături, de aceea ele se clasifică în dependență de specificul bucătărie, forma de deservire a mesei, numărul de locuri, prestarea anumitor sevicii, amenajarea și dotarea interiorului, orarul de lucru și altele. Cele mai preferate și solicitate unități de alimentație publică pentru turiștii străini fiind restaurantele, managerii acestor localuri obligă personalul să cunoască cel puțin o limbă străina de circulație internațională pentru a putea deservi turiștii. Pe piața unităților de alimentație publică sunt cunoscute restaurante cu specific tradițional, urmat de cele cu specific italian, grecesc, turcesc dar și unitățile de alimentație de tip fast-food. În așa mod acest sector la fel este unul în care merită de investit.

Industria transportului având menirea să asigure cu mijloace de transport confortabile și sigure grupe de turiști, turiștii solitari/independenți și fluxurile turistice. Importanța acestui sector a crescut foarte mult în umtimul timp, în legătură cu manifestarea pretutindeni în lume a fenomenului de snobism al călătorului. Ceea ce îi motivează pe proprietarii companiilor de trasnport să ofere servicii cât mai calitative, comfortabile și rapide.

CONCLUZII

Republica Moldova, este un stat amplast strategic între Comunitatea Statelor Independente și Uniunea Europeană, ceea ce prezintă posibilități de dezvoltare a turismului receptor. Situația politică stabilă, permite turiștilor din orice parte a frontierei vizitarea țării noastre fără a întilni careva dificultăți birocratice. Clima, fiind foarte blândă reprezintă cu certitudine un prilej sigur de atractivitate turistică pe meleagurile noastre în cea mai mare parte a anului. Componentele naturale și antopice fiind valorificate ca obiecte de atracții turistice și puse la dispoziția turiștilor ce doresc cunoașterea mediului de viață pe teritoriul Moldovei. Patrimoniul natural, valoros în plan internațional, se găsește în faza de conservare și în marea parte nu este iclus în trasee turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare la buget necesare pentru protecția și cercetarea naturii. Industria turismului fiind în faza de dezvoltare prin descoperirea noilor puncte de atracție turistică și valorifiicarea acestora, cât și includerea lor în traseele turistice naționale, propuse spre comercializare de către agențiile turistice.

Lipsa unui plan de management strategic ce ar putea fi utilizat în cadrul negocierilor, duce la minimalizarea investițiilor în domeniul turistic. Fapt ce stopează extinderea turismului moldovenesc pe plan internațional din motivul necorespunderii și incompetenței concurențiale. Însă, o bună dezvoltare a turismului rural, este o alternativă excelentă pentru gospodăriile țărănești, care paralel cu practicile agricole pot deservi un număr însemnat de turiști în agropensiuni sau la ferme reprezentative. Programul Național „Satul Moldovenesc” a fost elaborat pentru atragerea investițiilor străine, cu ajutorul cărora se va putea îmbunătăți starea deplorabilă a satelor și în special a obiectivelor turistice situate în zona rurală. La fel implementarea mai multor programe și strategii de dezvoltare a turismului au la bază extinderea pe piața international prin valorificarea potențialului turistic la nivel global, însă multe din ele sunt greu de realizat din insuficiența de resurse financiare.

Industria hotelieră, înregistrează peste 250 de unități de cazare, cu un fond de cazare total de circa 29 mii de locuri. Sectorul hotelier a introdus un nou fond de cazare, inclusiv în afara capitalei, ceea ce permite prelungirea perioadei de ședere în mediul rural.

Motivația călătorilor străini s-a modificar calitativ prin creșterea ponderii călătoriilor de agrement, tratament și vizitare a vinăriilor în Moldova. Este important de menționat faptul că turismul viti-vinicol la momentul actual este cel mai solicitat de turiștii străini, aceștia explicând interesul prin dorința de a cunoaște și vizita una din cele 10 țări mari producătoare de vinuri din lume. Fapt ce a condiționat elaborarea Programului Național “Drumul vinului în Republica Moldova” ce include cele peste 15 vinoteci. Printre cele mai valoroase și cunoscute se recomandă Cricova, Mileștii-Mici, Cojușna, Stăuceni (Colegiul Național de Viticultură și Vinificație), Chișinău (Institutul Național al Viei și Vinului, "VISMOS", "Aroma"), Ialoveni, Bălți, Peresecina, Hîncesti, Taraclia, Comrat, Borceag, Ciumai, Tiraspol și altele.

În urma stududiului pieței turistice din Republica Moldova, a stiuației actuale a activității de turism, cât și a potențialului turistic acesteia, am anjuns la următoarele concluzii, Republica Moldova este un teritoriu, cu peste 300 de arii naturale protejate, având în proprietatea statului 11 teatre profesioonale, 76 teatre de amatori și 3918 formații artistice de amatori. Poate cointeresa orice turist, în orice moment al anului, deoarece fiecare an se organizează 5-7 festivaluri și concursuri internaționale, 15-18 evenimente naționale de amploare. Elaborarea a 20 de trasee turistice naționale și 7 trasee turistice pe „Drumul Vinului”, poate duce la sporirea numarului de turiști individuali.

Ca o concluzie generală aș putea menționa că Republica Moldova, deși este o țară mica ca suprafață, ospitalitatea și bunăvenirea populației băștinașe, cramele viti-vinicole vestite în lume, existența mănăstririlor vechi rupestre și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor, au contribuit la atribuirea Moldovei calificativului de “Colț de rai”, promovarea căreia meriță făcuta la nivelul international.

RECOMANDĂRI

Noile idei de promovare și chiar produse trebuie să implice combinarea diferitor elemente (cum ar fi turismul rural, activ și vinicol) sau îmbunătățirea ideilor existente prin dezvoltarea de noi combinații de activități cu temele de bază enumerate mai sus. Au fost analizate principalele tendințe și prognoze privind cererea de turism și s-au dezvoltat următoarele sugestii:

Turism viti-vinicol:

„Noaptea cramelor deschise”

„Underground Jazz” – Festival Etno-Jazz în beciurile mai mari de vinuri. 


„Pașaport vinicol anual”, valabil timp de 12 luni, oferind acces la 20 de vinării pentru degustări. Această idee ar putea fi dezvoltată și pentru promovarea reciprocă cu alte atracții/segmente turistice. 


„Evenimente de team-building axate pe vin”, competiții de producere a vinului, îmbuteliere, etichetare, zdrobire a strugurilor, etc.

„Labirintul viilor”, un labirint care ar oferi posibilitatea familiilor să-și lărgească atracțiile la vinărie. 


„Heli-tasting”, tururi și excursii cu helicopterul la vinării. 


„Master-class-uri cu vinuri”, cu tematica, producerea rurală, tradițională sau de casă, găzduită de mici producători. 


„Cursuri rezidențiale cu diplomă în domeniul vinului”

care acoperă toate aspectele producerii vinului, găzduit de câteva vinării în asociere

(Sezonier) culesul poamei, participarea la procesul de fabricare a vinului.

Turism cultural:

„Trăiește moldovenește” – o vacanță pentru experiență, cu lecții de bucătărie, obiceiuri, tradiții, muzică și dansuri tradiționale 


„Crăciunul moldovenesc” – o activitate tematică pentru vizitatori, care vor participa la colindatul tradițional, în care colindătorii merg pe la casele moldovenilor, unde sunt răsplătiți cu bucate. 


„Animatori pentru copii” – meșteșugărit popular și distracții pentru copii (ex: Ursuleți din mămăligă). 


„Rute culturale” – sugestii de rute a câte 8 și 14 zile pentru a trăi experiența culturală, a vedea monumentele și a lua parte la sărbătorile ”hramul satului”. ANAT a elaborat până acum 11 rute ca excursii. Trebuie dezvoltate rute transfrontaliere, în special cu România, cu sugestia ca excursiile culturale din România să înceapă cu 1-2 zile în Moldova. Printre sugestii au fost: locurile geto-dacice, romane, bisericile din lemn, rutele istorice religioase și etnice.

În cadrul mănăstirii/bisericii, nu doar posibilitatea de cazare, dar și cea de a trăi experiența unui călugăr/maici;

Participarea la o „Nuntă Moldovenească”/”Cumătrie”, în calitate de invitat, pentru a vedea frumusețea tradițiilor

Turism rural:

„Vacanțe de lucru sezoniere” în sate și întreprinderi agricole 


Lucrul la o întreprindere agricolă organică 


Experiența meșteșugurilor vechi în ateliere rurale

Promovarea pieței Republicii Moldova ca destinație turistică poate fi efectuată prin:

Promovarea potențialului turistic moldovenesc prin îmbunătățirea imaginii țării, cu scopul de a promova RM în străinătate și de a crește atractivitatea pentru afaceri (investițiile din străinătate se vor face în diferite sectoare ale economiei, inclusiv turism)

Crearea unor centre naționale de informare și promovare turistică cu scopul creșterii cererii (numărul turiștilor)

Crearea unui sistem informatizat cu privire la oferta turistică națională

Promovarea on-line a produsului/pieței turistice RM, prin înfăptuirea unei platforme/blog sau pagina web destinată în special turiștilor externi.

Participarea continuă la expoziții internaționale în cadrul cărora să fie propuse produse/destinații noi spre a fi vizitate.

Colaborarea cu multitudinea de agenții de turism din țările vecine (cele ce sunt piață-țintă) cu scopul promovării reciproce a ofertelor turistice.

La fel, promovarea turistică fiind efectuată nu doar de agențiile de turism dar și de personalul care funcționează în cadrul acestora și cel ce își desfășoară activitatea în cadrul unităților de cazare, acesta trebuie instruit și evaluat permanent despre cunoașterea destinațiilor cu interes turistic din RM. În ceea ce privește oferta turistică națională, sunt o multitudine de regiuni ale Moldovei care merită valorificate și pot servi drept destinații turistice prin sporirea interesului de a fi vizitate: Orașul Bender, Stadionul SHERIFF, Dubăsari, Colinele Tigheci.

Ca perspectivă de dezvoltare a ofertei turistice naționale, trebuie să includă educarea cetățeanului moldovean cu privire la comportamentul și abordarea corectă a turiștilor străini. Cât și valorificarea noilor destinații turistice ce ar putea spori interesul turistului străin.

BIBLIOGRAFIE

Manuale. Monografii și luctrări didactice.

Agenția Națională de Dezvoltare Rurală: ACSA. Afaceri în turismul rural.Chișinău: Editura Chișinău, 2005.

Cosmescu I. Turismul, fenomen complex contemporan. București: Editura Economică, 1998.

Glăvan V. Amenajarea turistica a teritoriului, București: Editura Eden 1996.

Glăvan Vasile, Platon Nicolae, Rusu Valeriu. Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective. Chișinău: Editura Bons-Offices, 2004.

Lazăr S., Solcan A. Turism Rural: Ghidul gospodarului. Chișinău:Editura Sirius, 2004.

Minciu Rodica. Economia și tehnica serviciilor de alimentație publică și turism. Bucuresti: Editura ASE, 1986.

Биржаков М.Б. Введение в туризм. Москва – Санкт-Петербург: Невский Фонд, 2000.

Cristina Cristuranu. Economia și politica turismului internațional, Editura: Abeona, București, 1992.

Bolocan Dumitru. Geografia turismului. Editura: Universul, Chișinău, 2010

Programul Național “Satul Moldovenesc” 2005-2015

Programul Național “Drumul Vinului”

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului 2000-2020

Legislație

Legea Turismului Republicii Moldova Nr.324 -XVI din 24 februarie 2006.

"Monitorul Oficial al R. Moldova" Nr. 99-103 din 06.06.2003. Hotărîrea Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei Nr. 643 din 27.05.2003

Lege cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova 352 – XVI din 24 noiembrie 2006

Hotărâre de Guvern Nr. 554 din 24.05.2004 cu privire la aprobarea Programului Național în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova"

Site-ografia

http://www.tur.md/rom

http://turism.gov.md/index.php?&l=

http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&

http://travel365.md/

http://lex.justice.md/

http://www.viza.md/content/tipuri-%C8%99i-forme-de-turism

http://viza.md/countries/by_continent

http://cancelaria.gov.md/search.php?l=ro

http://www.moldova.md/md/turism/

http://www.moldovenii.md/md/section/311

http://www.trapezatour.md/index.php?option=com_content&view=article&id=84&Itemid=2&lang=ro

BIBLIOGRAFIE

Manuale. Monografii și luctrări didactice.

Agenția Națională de Dezvoltare Rurală: ACSA. Afaceri în turismul rural.Chișinău: Editura Chișinău, 2005.

Cosmescu I. Turismul, fenomen complex contemporan. București: Editura Economică, 1998.

Glăvan V. Amenajarea turistica a teritoriului, București: Editura Eden 1996.

Glăvan Vasile, Platon Nicolae, Rusu Valeriu. Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective. Chișinău: Editura Bons-Offices, 2004.

Lazăr S., Solcan A. Turism Rural: Ghidul gospodarului. Chișinău:Editura Sirius, 2004.

Minciu Rodica. Economia și tehnica serviciilor de alimentație publică și turism. Bucuresti: Editura ASE, 1986.

Биржаков М.Б. Введение в туризм. Москва – Санкт-Петербург: Невский Фонд, 2000.

Cristina Cristuranu. Economia și politica turismului internațional, Editura: Abeona, București, 1992.

Bolocan Dumitru. Geografia turismului. Editura: Universul, Chișinău, 2010

Programul Național “Satul Moldovenesc” 2005-2015

Programul Național “Drumul Vinului”

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului 2000-2020

Legislație

Legea Turismului Republicii Moldova Nr.324 -XVI din 24 februarie 2006.

"Monitorul Oficial al R. Moldova" Nr. 99-103 din 06.06.2003. Hotărîrea Republicii Moldova cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei Nr. 643 din 27.05.2003

Lege cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii turistice in Republica Moldova 352 – XVI din 24 noiembrie 2006

Hotărâre de Guvern Nr. 554 din 24.05.2004 cu privire la aprobarea Programului Național în domeniul turismului "Drumul Vinului în Moldova"

Site-ografia

http://www.tur.md/rom

http://turism.gov.md/index.php?&l=

http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&

http://travel365.md/

http://lex.justice.md/

http://www.viza.md/content/tipuri-%C8%99i-forme-de-turism

http://viza.md/countries/by_continent

http://cancelaria.gov.md/search.php?l=ro

http://www.moldova.md/md/turism/

http://www.moldovenii.md/md/section/311

http://www.trapezatour.md/index.php?option=com_content&view=article&id=84&Itemid=2&lang=ro