Marketingul Proiectelor Europene

Economie

Marketingul Proiectelor Europene

Byadmin ianuarie 1, 2024

INTRODUCERE

Motivația mea în alegerea temei „ Marketingul proiectelor europene” este redată de o viziune certă în ceea ce privește necesitatea și avantajele oferite de marketing și comunicare pentru proiectele europene și nu numai.

România, deși s-a integrat în Uniunea Europeana de 8 ani este încă deficitară în ceea ce privește actualizarea la informație în domeniul proiectelor europene. Activitatea de marketing și comunicare existentă în cadrul proiectelor europene și organizațiilor nu cunoaște o apreciere în adevăratul sens al cuvântului din partea societății.

Prin lucrarea de față doresc să punctez atât aspectele teoretice în ceea ce privește o strategie de marketing și comunicare eficientă, respectiv să valorific modul acesteia de aplicare în domeniul proiectelor europene și organizațiilor ce împărtășesc o viziune europeană. Mai mult decât atât, lucrarea promovează și conceptul de identitate vizuală a unei organizații sau proiect european, elemente de identitate vizuală utilizate în practica organizațională și impactul social al acesteia, acest ciclu creând o relație de cauzalitate obligatorie între marketing, comunicare și identitate vizuală.

O viziune simplistă și realistă o are Ion Ovidiu Pânișoară și anume: „Prin comunicare, omul modern se analizează pe sine și analizează pe cei cu care se află în interacțiune și – în ultimă instanță – poate găsi un mod propriu de investigare a lumii care îl înconjoară” . Pornind de la simplul act al comunicării și continuând cu regulile de bază, se poate crea o strategie de marketing bazată pe comunicare eficientă cu costuri minime.

Menționam anterior faptul că activitatea de marketing și comunicare nu este apreciată sau văzută mereu ca o necesitate. De cele mai multe ori, motivul este bugetul sau alte prioritizări. În acest sens, Kotler menționa un aspect deosebit de important și anume: „Este mai important sa faci ce este corect din punct de vedere strategic, decât ce este imediat profitabil.” Marketingul și comunicare sau promovarea și vizibilitatea proiectelor europene prezintă avantajul viabilității în timp. Efectele unei campanii de comunicare de exemplu pot apărea imediat sau în viitor. Aria comunicațională atât de vastă și plină de oportunități ne permite să explorăm și să implementăm toate activitățile indiferent de domeniul lor bazate pe o strategie corectă de marketing, în sensul eficientizării lor permanente. Așadar, să profităm!

CAPITOLUL I

MARKETINGUL ÎN FAVOAREA PROIECTELOR EUROPENE

ROLUL MARKETINGULUI ÎN CADRUL PROIECTELOR FINANȚATE DE UE

Istoric și aplicabilitate

În secolul al XX-lea, „secolul extremelor” (cum îl numește Eric Hobsbawn)

comunicarea a început să fie percepută ca o cale de a împărtăși idei, opinii, în vederea

mobilizării unor comportamente concentrate pe rezolvarea unor stringente probleme

sociale. Societatea nu poate exista fără mijloacele de influențare a comportamentului

individual. Campaniile de comunicare publică sunt, în mod inerent, evenimente sociale,

depinzând de influența exercitată de comunitățile umane asupra comportamentului altor

oameni [3]. Eforturile de îmbunătățire a mediului în care trăim

prin intermediul schimbării sociale planificate sunt bazate pe abilitatea celor care

gestionează proiecte pentru a-i influența pe cei din jur. Campaniile de comunicare

publică reprezintă „instituționalizarea” eforturilor de a-i convinge pe ceilalți să adopte

anumite comportamente sau să renunțe la practici nocive. Proliferarea comunicării

publice ca motor al schimbării sociale este un efect al intensificării problemelor legate

de protecția mediului înconjurător, de sănătate publică, de mișcări ample precum

ecologismul, antitabagismul sau mișcarea antidrog. Comunicarea publică s-a născut din

incapacitatea sistemului juridic și a normelor socioculturale de a impune și de a

conserva un mod de viață sănătos și un comportament benefic în relație cu mediul

înconjurător. În cadrul campaniilor de comunicare publică se urmărește modificarea unor

practici comportamentale considerate nocive pentru individ și societate. [13]

În economia cunoașterii, comportamentul comunicațional a căpătat valențe

universale iar comunicarea globală pare să dirijeze modelele contemporane de dezvoltare socială. În același timp, marketingul este nu doar o filosofie sau un mod de gândire, ci și o știință, o disciplină, un proces, un fenomen care se manifestă la nivel micro și

macroeconomic, un demers, o activitate practică, o funcție a firmei.

Între cele două noțiuni: comunicare și marketing există câteva elemente de

congruență, dar și asemănări și deosebiri. Astfel, fiecare concept este abordat și

dezvoltat din perspectiva mai multor științe.

Într-o societate informațională, abordarea comunicării se poate realiza din cel puțin două perspective: cea a informației și cea integratoare [14].

Fiecare din definițiile date, dezvoltate fiind conform unor teorii ale specialiștilor

în diferite domenii de activitate, scot în evidență o latură sau alta a termenului avut în vedere. Astfel că pot fi definite mai multe tipuri de comunicare (comunicare biologică, comunicare artificială, comunicare culturală, comunicare managerială, comunicare de marketing, comunicare organizațională, comunicare politică etc.), precum și mai multe tipuri de marketing (marketing cultural, marketing social, marketing sportiv, marketing politic, marketing instituțional, marketingul serviciilor etc.).

Mai mult decât atât, așa cum s-a precizat deja, termenul de comunicare este legat de un proces comunicațional, de rezultatul acestui proces și de unele fenomene specifice. Iar unele teorii ale comunicării aduc în discuție caracterul sistemic al comunicării. În ceea ce privește marketingul, termenul poate fi abordat ca proces, ca fenomen, ca rezultat (finalitate), dar și ca sistem.

Specialiștii în marketing consideră că pentru a avea o imagine asupra conceptului de marketing acesta trebuie abordat din perspectiva schimbului, tranzacției și relațiilor.

Interesant este că, de-a lungul timpului, și termenul de marketing a primit mai

multe definiții: istorice (punându-se accent pe dezvoltarea conceptului), axate pe

valoare (…”prin crearea, oferirea și schimbul de produse având o anumită valoare”),

descriptive (prin care sunt puse în evidență activitățile ce fac obiectul unor planuri și

programe de marketing), culturale (marketingul este un fenomen complex, fapt ce

contribuie la generarea unei culturi de marketing), psihologice (abordarea marketingului

ca filosofie presupune ca toți membrii organizaționali să acționeze conform concepției

de marketing), instituționale (marketingul este o structură de instituții), axate pe

comunicare (funcțiile marketingului și activitățile de marketing au la bază procesul

comunicațional), funcționale (marketingul este atât o funcție a întreprinderii moderne,

cât și una managerială), definiții care au vizat diferite concepte, reflectând astfel întro

diversitate de puncte de vedere evoluția în timp a termenului.

Spre exemplu, Kotler aduce în prim plan o definiție „profundă și inspirată” a

termenului de marketing, și anume prin marketing se înțelege „crearea și oferirea unui standard de viață” [9]

Managementul eficient al comunicării-verigă a proiectelor europene

Instrumentele financiare de preaderare ISPA SI PHARE au dezvoltat în timp o nevoie a beneficiarilor de informare a publicului și de promovare, în sensul unui sprijin social atât de necesar. Însa, schimbarea comportamentală nu reprezintă singurul motiv pentru care s-a considerat necesară implementarea campaniilor de comunicare în cadrul proiectelor

finanțate de Uniunea Europeană. La începutul anului 2006, Comisia Europeană (CE) a

publicat White Paper on an European Communication Policy – un document oficial

care conține propuneri și căi de acțiune în vederea îmbunătățirii comunicării între CE și

cetățenii din Uniunea Europeană. White Paper on an European Communication Policy

reiterează idei lansate de CE în Planul de acțiune pentru 2005 (în mod special Prioritatea

D – democrație, dialog, dezbatere). Prin urmare, inițierea campaniilor de comunicare

publică în cadrul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană reprezintă o prioritate la

nivel european. Acest lucru se face remarcat în România prin faptul că derularea

campaniilor de comunicare publică a devenit parte integrantă a proiectelor de investiții

finanțate de UE (PHARE și ISPA). Începând cu anul 2006, solicitanții finanțării

nerambursabile sunt obligați să includă în planificarea proiectelor activități de

comunicare, educare și informare a comunității locale și a altor publicuri-țintă (în

funcție de specificul proiectului).[13]

Deși Reprezentanța Comisiei Europene nu se implică în mod direct în managementul campaniilor de comunicare, controlul exercitat de aceasta este destul de

consistent. În Manualul de Identitate Vizuală al Reprezentanței Comisiei Europene sunt

stipulate principii și reguli de planificare, elaborare și implementare a campaniilor de

promovare a proiectelor finanțate de UE. Manualul de Identitate Vizuală constituie

anexă la contractul de finanțare și este disponibil pentru consultare pe web site-ul oficial

al Reprezentanței. „Scopul Manualului de Identitate Vizuală este acela de a prezenta

elementele ce trebuie folosite de către Terța Parte (n.a. – beneficiarul finanțării) în

vederea promovării Identității Vizuale a Uniunii Europene, inclusiv exemple grafice,

precum și regulile de utilizare a acestor elemente și situații în care sunt admise

excepțiile de la aceste reguli.” [19]. Acest manual conține zece principii care trebuie să fie prezente în toate campaniile de comunicare publică realizate sub egida Uniunii Europene, printre care sunt dreptul la informare și libertatea de exprimare, includerea tuturor cetățenilor în dezbaterile publice, diversitatea și participarea. [13]

Principii de bază în crearea unui plan de marketing eficient

Gary Henry, directorul Centrului de Cercetare Aplicată de la State

University, propune o abordare neconvențională a campaniilor de comunicare publică.

Acesta vorbește despre strategiile „de aer” și cele „de pământ” ca făcând parte din mixul de comunicare publică. Strategiile „de aer” sunt cele care utilizează mass-media (televiziune, radio, reviste, ziare etc); strategiile „de pământ” exploatează relațiile directe cu indivizii din cadrul comunității (reuniuni, sesiuni de conștientizare, linii telefonice speciale etc).

În articolul Community Partnership Strategies in Health Campaigns („Strategii

de parteneriate comunitare în campaniile de sănătate”), Neil Bracht subliniază

importanța parteneriatelor strategice dintre sursa și receptorul final al mesajelor

persuasive [11] „ de comunicare publică de succes promovează teoria organizării comunitare prin stabilirea unei relații interactive cu cetățenii, liderii și organizațiile unei comunități”. Conceptul de „participare civică” este fundamental în tradiția democratică., fiind, prin urmare, esențial în derularea campaniilor de comunicare publică. [5]

Everett M. Rogers discută despre strategia educație-divertisment (the

entertainment education strategy). Strategia educație-divertisment sau „edutainement”

(alăturarea termenilor de „education” și „entertainment”) presupune elaborarea unor

mesaje care să educe publicul prin utilizarea instrumentelor divertismentului, astfel încât

modificarea comportamentelor să fie făcută subtil și eficient [14].

Rezultatele așteptate ale campaniei de comunicare publică trebuie să fie în

consonanță cu rezultatele finale ale proiectului. Selectarea canalelor de comunicare în cadrul campaniilor de comunicare publică finanțate de UE trebuie să respecte următoarele principii: utilizarea mai multor media pentru atingerea publicurilor-țintă; organizarea unor activități ce presupun interacțiunea cu persoanele afectate de proiect; folosirea opiniei expertului pentru asigurarea unui grad crescut de credibilitate; conștientizarea faptului că, în majoritatea copleșitoare a cazurilor, selecția unor media de către publicurile-țintă nu este determinată de nevoia acestora de a se informa asupra unor probleme de mediu, ci de gradul de proximitate a surselor și ocaziilor de informare. Experiența occidentală în astfel de campanii confirmă faptul că utilizarea unor media tradiționale nu are o contribuție prea mare la modificarea comportamentelor. Este încurajată inițierea unor activități care să implice nemijlocit comunitatea locală, precum lecțiile speciale din școli, concertele în aer liber sau sesiunile de informare dedicate educatorilor și profesorilor.[14]

Mesajul joacă cel mai important rol în organizarea unei campanii de

comunicare publică. Studiile în domeniu ne aduc în atenție o serie de principii de care ar

trebui să se țină seama în elaborarea mesajelor: repetarea unui singur mesaj, care se va

transforma în „cartea de vizită” a campaniei; accentuarea efectelor pozitive ce ar

decurge din adoptarea comportamentului prescris prin campanie; specificarea

modalităților de reducere a efectelor coercitive; încurajarea discuțiilor informale despre

campanie; utilizarea mesajelor participative, cu adresare directă. O atenție deosebită

trebuie acordată sursei mesajului, care trebuie să fie credibilă.[6]

În vederea valorificării eficiente a mesajului elaborat, este

recomandat ca în definirea tacticilor sau a activităților implicate în campanie trebuie să

se țină seama de două variabile: strategia de comunicare elaborată – schimbarea

comportamentului individual sau influențarea unor politici publice; planificarea

activităților proiectului, în ansamblul său. Derularea activităților de comunicare

planificate depinde în mod decisiv de planificarea componentelor tehnice ale

proiectului. Cu alte cuvinte, estimarea duratelor și a bugetului este realizată pe baza

resurselor de timp și financiare existente la nivelul proiectului. Mai ales în cazul

proiectelor mari pot avea loc întârzieri în graficul de timp, ceea ce va determina o reprogramare a campaniei. În general, bugetul este estimat pe baza experiențelor

anterioare ale managerului campaniei. [14]

Monitorizarea și evaluarea campaniilor de promovare

O campanie de comunicare clădită pe specificitatea tipurilor de

public-țintă va avea un impact socioeconomic mai crescut decât o campanie care se

rezumă la derularea unor activități de comunicare clasice.[2]

În termenii folosiți de Comisia Europeană, impactul socioeconomic al

campaniilor de comunicare publică se traduce prin crearea efectului de levier în ceea ce

privește investițiile (multiplicarea efectului investițiilor), prin promovarea

Parteneriatului public-privat și prin punerea în practică a principiului intervenției

necesare și suficiente.

Derularea unor campanii eficiente de promovare a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană influențează în mod decisiv capacitatea de absorbție a fondurilor structurale atât din perspectiva informării cu privire la oportunitățile de finanțare nerambursabilă accesibile României, cât și din cea a convingerii beneficiarilor de necesitatea inițierii unor proiecte durabile, cu un impact socioeconomic crescut. [1]

Se poate concluziona astfel că, conceptul de comunicare publică în cadrul programelor și proiectelor finanțate de UE este mai mult decât o formalitate sau o cerință birocratică, deoarece influențează în cele din urmă absorbția Instrumentelor Structurale și atingerea obiectivelor de dezvoltare a României.

1.1.4. Strategia națională de comunicare

Secțiunea 1 (Informare si publicitate) din Capitolul al II-lea al Regulamentului Comisiei Europene nr.1828/2006 cu privire la implementarea prevederilor Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 stabilește că Statul Membru are obligația elaborării de documente de planificare a comunicării, după cum urmează:

fie Autoritățile de Management să elaboreze un plan de comunicare pentru Programul Operațional pe care-l gestionează;

fie Statul Membru elaborează un plan de comunicare pentru mai multe sau pentru

toate Programele Operaționale (PO) cofinanțate prin Fonduri Structurale și Fondul de Coeziune (FSC).

Planul sau planurile de comunicare vor fi trimise la Comisia Europeană în cel mult patru luni de la data adoptării Programului Operațional la care se referă, pentru observații, si vor cuprinde: obiectivele și publicul țintă, strategia și conținutul informațional (mesajele), bugetul estimativ necesar implementării planului, responsabilii de implementarea măsurilor, indicarea modului în care va fi evaluat impactul măsurilor (în termeni de vizibilitate). [15]

Pentru ca intervențiile structurale în România să fie promovate global, în mod coordonat și sinergetic, pentru a se asigura publicitatea pentru acțiunea globală a Uniunii Europene (UE) și nu numai pentru un anumit domeniu, România a elaborat o Strategie Națională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale (pentru toate Programele Operaționale), aprobată prin Memorandum, pe care se vor baza planurile de comunicare sectoriale trimise la Comisia Europeană. Aceasta deoarece e necesar să existe un sistem de coordonare central al activităților de comunicare pentru instrumentele structurale, astfel încât procesul de comunicare să fie coerent și echilibrat, să se evite suprapunerile și informațiile contradictorii și să se acopere golurile din comunicare, să se respecte în comunicare principiul vocii unice.

SCOPUL strategiei de comunicare este să sprijine obținerea unei rate cât mai mari de absorbție a FSC.

Aici găsim elementele fundamentale ale procesului de comunicare: obiectivele generale si specifice, categoriile de public țintă, mesajele-cheie, strategia și mijloacele utilizate în

transmiterea mesajelor către audiențe pentru atingerea obiectivelor propuse, modalitățile de evaluare.

Strategia va fi detaliată prin Planurile de Comunicare elaborate de fiecare Autoritate de Management (care vor adapta obiectivele și mesajele în funcție de specificul PO la care se referă, vor detalia la nivel de măsuri strategia si activitățile propuse, bugetul alocat, calendarul activităților și responsabilitățile celor implicați, metodele de evaluare), trimise apoi la Comisia Europeană, și de Planul de Comunicare al ACIS (cu aceleași componente). Fiecare Autoritate de Management va avea responsabilitatea implementării planului propriu de comunicare. Strategia și Planurile de Comunicare vor fi instrumentele care vor defini în mod clar diferitele roluri și responsabilități și vor conferi coerență în domenii precum sprijinul pentru IMM-uri.[4]

Planurile de Comunicare vor fi elaborate de Autoritățile de Management în colaborare cu ACIS, avizate de ACIS și transmise Comisiei Europene. ACIS va monitoriza și evalua funcționarea procesului de comunicare și va înainta rapoarte către CNC. Autoritățile de Management se vor asigura că beneficiarii își respectă obligațiile stipulate în cadrul reglementărilor cu privire la Informare și Publicitate (I&P) pentru operațiunile/ acțiunile/ proiectele cofinanțate.[15]

Obiective

a. Obiective generale:

• Să asigure recunoașterea contribuției UE la modernizarea României, a rolului și rezultatelor atinse prin folosirea Instrumentelor Structurale;

• Să informeze constant și corect toate grupurile țintă despre oportunitățile de finanțare de care poate să beneficieze România prin Instrumentele Structurale, despre motivele pentru care a fost demarat acest proces, despre obiectivele și beneficiile implementării acestora;

• Să asigure transparența, pentru a sprijini absorbția Fondurilor Structurale și a Fondului de Coeziune în România, și, implicit, modernizarea României și fiabilitatea procesului de integrare în UE.

b. Obiective specifice:

Următoarele obiective specifice vor sprijini implementarea eficientă a strategiilor de comunicare:

Comunicare externă:

• să informeze corect și constant publicul larg despre rolul, semnificația și rezultatele scontate/ obținute prin implementarea FSC în România;

• să comunice, folosind o terminologie accesibilă tuturor, procedurile prin care pot fi solicitate finanțări din fondurile europene;

• să informeze complet, corect și oportun publicul cu privire la mecanismul și instituțiile responsabile de gestionarea FSC, în vederea câștigării sprijinului pentru promovarea instrumentelor structurale și implicit pentru implementarea acestora;

• să creeze și să mențină un grad ridicat de încredere în rândul publicului general și al potențialilor beneficiari în transparența și corectitudinea procesului de gestionare a FSC;

• să creeze și sa mențină încrederea în sistemul prin care se gestionează Fondurile Structurale și de Coeziune (alcătuit din instituțiile cu atribuții în domeniu si coordonat de către Ministerul Economiei și Finanțelor – ACIS).

Comunicare internă:

• să creeze și să îmbunătățească în mod continuu mecanismul de coordonare a

activităților de comunicare;

• să sprijine o mai bună înțelegere a FSC la nivel instituțional și a cunoașterii la nivel individual;

• să creeze un sistem intern de informare eficient (knowledge base1) comun tuturor Autorităților de Management (AM), Organismelor Intermediare (OI) și Secretariatelor Tehnice Comune (STC), care să sprijine toate activitățile în rețea.

În fiecare dintre instituțiile implicate în gestionarea FSC este necesar să se creeze echipe responsabile cu informarea și publicitatea, astfel încât procesul de comunicare să funcționeze în parametri optimi. Relațiile de lucru dintre aceste echipe vor fi reglementate prin prevederi specifice ale procedurilor interne privind informarea și publicitatea din cadrul Autorităților de Management, Organismelor Intermediare și Secretariatelor Tehnice Comune, astfel încât să se evite suprapunerile și redundanțele.

Strategie

Atingerea obiectivelor de comunicare propuse pentru activitatea de comunicare și relații publice (informare și publicitate) este condiționată de abordarea pro-activă, respectând principiul coerenței mesajelor la nivel național. [15]

Abordarea pro-activă

Are drept caracteristică principală anticipația, și se bazează pe:

folosirea datelor sondajelor de opinie, analizelor și rezultatelor monitorizării mass-media;

identificarea tendințelor și a zonelor/subiectelor de interes din punctul de vedere al comunicării interne și externe;

dirijarea efortului de comunicare către teme de interes pentru mass-media și opiniapublică;

descurajarea posturii reactive prin instruirea personalului;

facilitarea accesului jurnaliștilor la informații din domeniul fondurilor europene în general și al instrumentelor structurale in special;

descurajarea preluării informațiilor greșite/negative, prin instruirea de bază în

domeniul FSC a reprezentanților presei;

asigurarea cadrului (ex. personal suficient și instruit, echipamente) pentru o

comunicare cât mai buna cu diverse categorii de public.

Coerența mesajelor

Este o cerință de bază a comunicării instituționale, motiv pentru care joacă un rol decisiv în elaborarea activității de informare și publicitate. Cere coordonarea integrată a tuturor aspectelor privind programele de comunicare desfășurate în domeniul fondurilor europene.

Respectarea acestui principiu va avea ca rezultat eficientizarea comunicării, pentru că

mesajele transmise vor fi multiplicate la nivele diferite și pentru categorii diferite de public.

Coerența mesajelor presupune:

coordonarea și îndrumarea actelor de comunicare și a activității de informare și

publicitate ale tuturor structurilor care gestionează FSC; coordonarea se face pe de o

parte furnizând acestora informații la zi, oficiale, corecte și complete, iar pe de altă

parte primind feed-back și operând ajustări ulterioare în funcție de acesta;

aplicarea unei metodologii de lucru prin care mesajele-cheie să fie transmise către

toate instituțiile amintite și multiplicate de acestea;

includerea consultanței de comunicare în procesul decizional. [15]

Coerența mesajelor se realizează prin câteva elemente-cheie. Fiecare element este, prin el însuși, componentă de bază a comunicării publice dar, inclus într-un sistem unitar și coordonat, se creează un instrument de comunicare mult mai puternic și mai eficient. Aceste elemente-cheie sunt următoarele:

Strategia de comunicare

este documentul de bază, care asigură fundamentarea tuturor programelor de

informare și publicitate;

asigură coordonarea integrată a aspectelor privind programele de comunicare

desfășurate în domeniul fondurilor europene;

conține mesajele generale care vor fi utilizate în planurile de comunicare ale

instituțiilor cu atribuții în gestionarea fondurilor structurale și de coeziune

stabilește responsabilități în domeniul comunicării.

Planurile de comunicare

sunt documentele elaborate de fiecare AM/ ACIS, în conformitate cu

reglementările europene în domeniu și cu cadrul strategic trasat la nivel

național de strategia de comunicare;

sunt componente care detaliază și prin care se implementează strategia;

cuprind activitățile de informare și publicitate care sunt implementate în concordanță cu strategia, obiectivul strategic vizat, acțiunile, responsabilii, termenele limită, costurile implicate și rezultatele scontate;

facilitează implementarea tuturor activităților de informare și publicitate;

stabilesc metodele și mijloacele de comunicare și de evaluare a comunicării;

stabilesc responsabilități în implementarea activităților de informare și publicitate;

vor fi dezbătute și finalizate la nivelul național, de către AM-uri în colaborare cu ACIS;

vor fi transmise la Comisia Europeană (cu excepția planului ACIS).

Site-ul „Instrumente Structurale” (www.fonduri-ue.ro)

funcționează ca și centru de informare virtual al FSC și este inter-relaționat cu site-urile Comisiei Europene, Ministerului Finanțelor Publice și cu site-urile instituțiilor cu atribuții în gestionarea FSC;

furnizează permanent informații detaliate despre finanțările nerambursabile acordate României de către UE, știri (scrise, audiovizuale), articole de fond, fapte și informații privind activitățile instituțiilor care au atribuții în gestionarea fondurilor europene, idei de proiecte, modele de proiecte implementate cu succes etc.

este realizat de echipa de comunicare ACIS în colaborare cu grupul de lucru și va fi principala pagină de Internet a FSC.

Info-center și call-center

este prima sursă de informare la nivel național pentru instrumentele structurale (IS), furnizând informații despre: CSNR, , licitații lansate, instituții implicate în implementarea IS;

va direcționa solicitările și întrebările specifice AM, OI și STC relevante;

reprezintă centrul în care toate grupurile țintă pot găsi publicații și materiale informative oficiale despre CSNR, , licitații lansate, instituții implicate în implementarea IS etc.

Campanii media

marile campanii media (mai ales campaniile de conștientizare) vor fi organizate și lansate în mod coordonat, astfel încât campaniile lansate de diferitele instituții să fie coerente între ele, să nu se suprapună și să respecte reglementările cu privire la identitatea organizațională

Coordonarea activităților de informare și publicitate

Forumul comunicatorilor

este constituit din comunicatorii instituțiilor cu atribuții în gestionarea FSC (AM, OI, alte instituții cu responsabilități în gestionarea FSC – de exemplu Autoritatea de Certificare și Plată);

asigură respectarea politicilor de comunicare stabilite;

facilitează schimbul de informații între structurile care gestionează FSC prin sistemul intern de informare comun;

contribuie la crearea unei culturi organizaționale;

contribuie la coordonarea activităților de comunicare la nivel național.

Grupul operativ de comunicatori (grupul de lucru)

constituit din responsabilii de comunicare ai AM;

facilitează comunicarea rapidă între Autoritățile de Management;

facilitează operativitatea procesului decizional cu privire la aspecte punctuale de comunicare.

este baza unei coordonări optime a activităților de comunicare la nivel național.

intern de informare comun (Extranet)

pagină de Extranet la care au acces toți angajații instituțiilor implicate în gestionarea FSC;

instrument pentru coordonarea eficientă a fluxului de informații și a schimbului de informații dintre responsabilii de comunicare din cadrul tuturor instituțiilor implicate in gestionarea FSC;

sprijină activitățile de comunicare internă și externă, inter-relaționarea și alte activități de consolidare a capacității instituționale;

instrument pentru coordonarea eficientă a mesajelor între structurile responsabile de gestionarea fondurilor europene și pentru transmiterea către toți utilizatorii a mesajelor-cheie, a temelor, subiectelor de discutat, întrebărilor și răspunsurilor actualizate etc.

informațiile relevante distribuite prin acest sistem vor fi retransmise ulterior de comunicatori în instituțiile proprii, pentru accelerarea diseminării și pentru diversificarea informațiilor comunicate personalului.

de proceduri

definește procedurile care trebuie respectate și implementate de fiecare AM, OI pentru a implementa coerent și coordonat planurile de comunicare;

conține reguli generale de colaborare intre echipele de comunicare;

asigură coerența și coordonarea acțiunilor de informare și publicitate la nivel național;

sprijină sistemul de comunicare inter-instituțională, sporind eficiența comunicării între instituțiile care gestionează Instrumente Structurale;

sprijină rolul ACIS de coordonator național al Instrumentelor Structurale;

asigură transparența și coerența întregului proces de comunicare;

asigură baza unei evaluări operative a activităților de comunicare. [15]

F. Structură de comunicare pe trei nivele

Activitatea de comunicare publică va fi structurată pe trei segmente, care au rolul de atragere a interesului publicului larg de la faza de intenție si până la realizarea de proiecte, ca o adevărată „pâlnie”.

Cele trei elemente sunt:

1. campanii de informare de spectru larg (la nivel național și/ sau regional –

sectorial);

2. centrul de informare care furnizează informații generale despre instrumentele

structurale, instituțiile implicate în gestionarea FSC, licitații lansate (la nivel național);

3. diseminarea de informații tematice și asistență pentru potențialii beneficiari (la nivel

local).

Pe baza rezultatelor studiilor sociologice și a evaluărilor rezultatelor unor activități deja derulate, se vor proiecta concret campanii de spectru larg (se identifică informațiile esențiale necesare, se formulează mesajele majore, se găsesc canalele mediatice optime, se face planul de implementare și de evaluare a campaniei). Un element inițial cert este popularizarea prin campanie a paginii de Internet și a numărului de telefon unic al centrului de informare.

G. Centrul de informare

Segmentul central al procesului de informare publică reprezintă punctul focal către care se vor îndrepta persoanele ce au devenit interesate în urma campaniilor și unde trebuie să găsească răspunsuri la întrebările generale și să fie îndrumate mai departe către organismele specializate, în acord cu interesul lor particular.

Punctul central va fi reprezentat de website-ul unic alături de un centru de informare telefonic.

De aceea sunt de maximă importanță pagina de internet și centrul telefonic (call center)

întrucât ele au acoperire națională.

Pe lângă rolul de punct focal de dirijare a informațiilor, acestea asigură și feed-back-ul asupra realităților din teritoriu: din analiza informațiilor solicitate se pot deduce eventualele disfuncționalități sau succese ale diverselor programe.

H. Diseminare informații în teritoriu, inclusiv prin autoritățile de

management și organismele intermediare

În cadrul celui de al treilea segment, rolul major revine Autorităților de Management,

Organismelor Intermediare și Secretariatelor Tehnice Comune. Acestea vor dispune de

propriile birouri de informare publică prin care vor avea contact direct cu cetățenii.

Informațiile principale diseminate de acestea sunt cele specializate, referitoare la axe

prioritare și domenii de intervenție, tipuri de proiecte finanțabile, modul de aplicare, orientare, respectarea cerințelor de promovare specifice fiecărui fond etc., în conformitate cu activitățile prevăzute în planurile de comunicare ale Autorităților de Management. De asemenea ele vor contribui la distribuirea în teritoriu a materialelor editate de ACIS sau de Autoritățile de Management de linie. Activitățile vizează instruirea reprezentanților din teritoriu și monitorizarea activității lor. OI și STC din teritoriu se vor implica în evenimentele sectoriale de profil și cele locale (târguri, reuniuni locale) și vor colabora cu presa locală și presa specializată de profil.

Totodată, de la acestea se vor colecta periodic informații pentru actualizarea paginii de Internet și a bazei de date pe care se bazează centrul de informare.

Măsuri de informare și publicitate

Măsurile de informare și publicitate vor avea la bază o gamă largă de instrumente, adecvate în funcție de nevoile fiecărui grup țintă și de tipul informațiilor publicate.

Câteva dintre grupurile țintă sunt comune tuturor programelor operaționale și CSNR, prin

urmare au necesități de informare asemănătoare. Fiecare grup țintă trebuie să fie abordat ca făcând parte din „publicul larg”. Diferitele informații furnizate publicului larg creează o platformă de informații pentru furnizarea de informații specifice. Grupurile țintă ale Planului de Acțiune al Strategiei de Comunicare sunt formate din „grupuri țintă interne” (persoane și organizații implicate în implementarea CSNR) și „grupuri țintă externe” (potențiali beneficiari, publicul larg, presa, etc.). [15]

1.1.5. Strategia de comunicare a Agenției de Dezvoltare Nord-Vest

Din punctul de vedere al comunicării, ADR Nord vest s-a format pe baza principiilor de comunicare publică valabilă pentru toate proiectele finanțate de către Uniunea Europeană:

Transparența;

;

Flexibilitatea

Neutralitatea politică;

Răspunderea publică;

Misiunea ADR NORD VEST este comunicarea eficientă cu toți partenerii în sensul unei dezvoltări regionale a regiunii Nord-Vest și promovarea acesteia la nivel național și European. Agenția sustine dezvoltarea și interesele de dezvoltare ale comunitătilor locale fiind puntea de legatură între acestea, autoritățile naționale și instituțiile europene relevante [13]

Obiectivul strategic este:

Îmbunătățirea informării publice asupra subiectelor cheie în ceea ce priveste valorile Uniunii Europene (în special pe cele privind dezvoltarea regională), activitatea ADR Nord-Vest și a Consiliului pentru Dezvoltare Regională, prin: stimularea interesului (dezbaterii) publice privind dezvoltarea regională, participarea la programele și proiectele guvernamentale si ale Uniunii Europene în domeniul comunicării/informării, precum și desfășurarea de proiecte proprii de către ADR Nord-Vest; informare locală/regională; adaptarea informației și modului de transmitere a acesteia la nevoile grupurilor ținta; creșterea transparenței instituționale prin fluidizarea circuitului informației în interiorul Agenției și din interior spre exteriorul acesteia și prin creșterea gradului de vizibilitate al ADR Nord-Vest. [16]

Publicul țintă și mijloacele de comunicare utilizate

Categoriile de public intern

• Personalul de conducere a ADR Nord-Vest; personalul (inclusiv șefii de filiale, organizația sindicală ca [anonimizat],, rețeaua multiplicatorilor de informație europeana); Consiliul pentru Dezvoltare Regională al regiunii de dezvoltare Nord-Vest

b. Categoriile de public extern:

• Direct (comunicații de marketing): mass-media; beneficiarii programelor derulate prin Agenție; organizații similare (ONG)

• Indirect (comunicații instituționale): beneficiari potențiali; investitori potențiali; comunitatea financiara (mediul de afaceri); comunitatea speciala a organizației (partenerii sociali); structuri guvernamentale (inclusiv MIE, Delegația Comisiei Europene); instituții publice; alte instituții (ex. Agenția Română pentru Investiții Străine, Camera de Comerț a României, biblioteci etc.); tineri; publicul larg. [16]

Mijloacele și instrumentele de comunicare

A. Pentru categoriile de public intern

• personale (între persoane / între persoană și grup): sesiuni de instruire/training, întâlniri de lucru, seminarii, dezbateri

• audiovizuale (media specializată: filme, diapozitive, videocasete, televiziune în circuit închis, intranet)

• publicații (buletine informative)

• prin poștă : invitații, trimiterea de materiale cu caracter informativ;

• materiale afișate : afișe, materiale din buletinul informativ; decorații și diplome

• e-mail

• fax

• CD-Rom

• pagina Web a Agenției www.nord-vest.ro

Activități

a. legate de mass-media

b. pagina de internet www.nord-vest.ro și buletinul Info Regio

c. campanii de informare

d. networking (lucru în rețea cu parteneri locali/regionali, în special rețeaua multiplicatorilor de informație europeană, creată și dezvoltată de Delegația Comisiei Europene)

e. sesiuni de formare

a. Legate de mass-media:

Situația actuală a mediului de comunicare: interesul presei locale, regionale si naționale privind aspectele ce

vizează dezvoltarea regionala este încă redus, dar cu tendință de creștere odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Obiective:

• transmiterea către mass-media de informații corecte, relevante și de actualitate despre temele menționate mai jos;

• creșterea interesului jurnaliștilor pentru articole de analiză/anchetă privind dezvoltarea regională și programele/proiectele Uniunii Europene, precum și proiectele proprii ale ADR Nord-Vest

• monitorizarea mass-media, din punct de vedere cantitativ și al corectitudinii informațiilor incluse în articolele/reportajele de presă

Obiectivele acestei activități privind mass-media sunt subordonate obiectivului strategic de comunicare.

Grup țintă: mass-media locală, regională și centrală, publicații generale și specializate

Tabel nr. 1. Activități mass-media ADR NORD

B. Pentru categoriile de public extern

• personale (între persoane / între persoană și grup)

• audiovizuale: mass-media specializată care vizează publicul extern, pagini web cu imagini artistice si sunet, filme de prezentare, diapozitive, videocasete, CD-Rom – distribuite în afara organizației)

• publicații (cu caracter general și specializate, incluzând materiale informative de interes public; informările publice precum si reclamele instituționale și comerciale

• trimise prin posta (materiale individualizate, de promovare a organizației sau a unor programe/proiecte în care aceasta este implicată)

• materiale afișate (expuse în exterior)

• apariții în publicații specializate (gen Pagini Aurii)

• CD-Rom

• Faxuri difuzate simultan unui număr mare de destinatari

• Liste de adrese email

• Site-ul Agenției www.nord-vest.ro

b.Pagina de internet www.nord-vest.ro și buletinul Info Regio

Situația actuală a mediului de comunicare: Site-ul www.nord-vest.ro administrat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, ca și publicația oficială Info Regio cuprind informații de bază privind activitățile derulate și reprezintă o bază de date oficială pentru ziariști și pentru publicul larg. Ca răspuns la schimbarea rapidă a mediului Internet și la reacția utilizatorilor (rezultată în urmă unui chestionar) site-ul www.nord-vest.ro a fost reorganizat fundamental.

Obiective:

• să reprezinte poziția oficială a ADR Nord-Vest

• să ofere publicului larg informație actualizată și corectă cu privire la ADR Nord-Vest, CDR și acțiunile legate de dezvoltarea regională

Grupurile țintă: rețeaua de colaboratori, rețele virtuale, mass-media, ONG-uri, alte instituții, publicul larg

Tabel. Nr 2. Activitate on-line ADR NORD

c. Campanii de informare

Situația actuală a mediului de comunicare: mediul de afaceri si instituțiile publice reprezintă grupuri țintă importante. Pentru fiecare din acest grup țintă este nevoie de un limbaj special și de un format atractiv al instrumentelor de comunicare.

Obiective:

• adaptarea informațiilor la nevoile specifice ale grupurilor țintă

Grupurile țintă: potențialii beneficiari: mediul de afaceri, instituțiile publice, alte organisme (ONG-uri, clustere s.a.)

Temele principale:

• date despre programele și proiectele UE;

• date despre dezvoltarea regională;

• România în UE ; [16]

Tabel nr 3. Activitatea campaniilor de informare

Networking

Situația actuală a mediului de comunicare: ADR Nord-Vest este membru al rețelei multiplicatorilor de informație europeana înființată în anul 2000 de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Misiunea rețelei, așa cum a fost definită de Delegație, este de a selecta, adapta și realiza informație europeană pentru oamenii și comunitățile care reprezintă grupurile țintă ale acestor multiplicatori. Rețeaua cuprindea – in 2006 – aproximativ 800 de persoane și instituții care au disponibilitatea și expertiza de a oferi informație europeană adresată nevoilor specifice ale oamenilor din diferite regiuni ale țării. [16]

ADR Nord-Vest a creat și gestionează un forum de discuții (schimb de informații) pe Internet [anonimizat], suport pentru implementarea unui proiect propriu al Agenției intitulat „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

Obiectiv: Să aducă informația europeană mai aproape de casele și interesele cetățenilor

Grupurile țintă: administrația publică, parteneri Europa (campanii de informare) și ONG-uri care beneficiază de finanțări comunitare pentru diseminare de informație europeană), biblioteci. [16] Temele principale:

• programe si proiecte de finanțare ale UE

• valori europene

• politici și instituții comunitare

Tabel. Nr 4. Networking în ADR NORD-VEST

e. Sesiuni de formare

Situația actuală a mediului de comunicare: în cadrul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare regională coordonat de ADR Nord-Vest a reieșit faptul că există o nevoie acută a unor bune practici care să reglementeze interacțiunile în cadrul organizației și între organizație și terți. În baza primelor trei principii care ne conduc activitatea de comunicare (transparență, și flexibilitate) se impune:

• organizarea unor serii de sesiuni de formare care să dezvolte capacitatea de comunicare în interiorul ADR Nord-Vest și între ADR Nord-Vest și grupurile țintă;

• schimb de date, sprijin reciproc între ADR Nord-Vest și grupurile țintă

• Training pe programe europene, inclusiv pe fonduri structurale

Obiectiv: susținerea inter-operabilității. (Desigur legile 52 si 544 privind accesul liber la informația de interes public, precum și legea transparenței decizionale creează cadrul general de acțiune individual sau instituțional, dar alături de aceste legi este nevoie de regulamente sau practici definite la nivel instituțional). [16]

.

Tabel nr 5. Activitatea sesiunilor de formare

CAPITOLUL II

MARKETINGUL ÎN PRACTICA PROIECTELOR EUROPENE

2.1. GRUPUL LOCAL DE ACȚIUNE MARAMUREȘ-VEST

2.1.1. Activitatea GALMMV pentru proiectele europene

GRUPUL LOCAL DE ACȚIUNE MARAMUREȘ-VEST a fost înființat cu scopul implementării programului PNDR, Axa LEADER in zona de vest a județului Maramureș și in estul județului Satu Mare. La baza creării si dezvoltării acestuia stau cele 7 principii LEADER și anume:

Parteneriat Public-Privat;

Cooperarea ca si principiul dominant;

Abordarea integrată;

Abordarea de jos în sus;

Resurse locale și cunoștiințe încorporate în strategia de dezvoltare;

Inovare, proiecte pilot de scară mica;

Schimb de experiențe si networking

Figura nr. 1. Obiectivul GALMMV

Prioritățile zonei GalMMV au fost stabilite ținând cont de următoarele intrări:
1. Analiza Diagnostic a zonei în ansamblu, și a comunităților în parte;
2. Analizele SWOT (sinteze a analizelor diagnostic)
3. Analize Cauze Efect (ACE) (elaborate în cadrul echipelor de lucru pe cele 4 domenii și a focus grupurilor/ întâlniri în teritoriu)
4. Chestionarele /stabilire măsuri prioritare și răspunsurile la ele (276 chestionare aplicate , cu 186 răspunsuri complete) [17]

Figura nr. 2. Prezentarea teritoriului GALMVV

Prioritati

Tabel nr. 6. Aplicabilitatea obiectivelor GALMMV

La baza proceselor de analiza-reflecție strategica (work grupuri ,etc) au stat toate informațiile din analizele diagnostic , SWOT uri , Analiza Problemelor pentru a stabili elementele strategiei și prioritățile zonei, bazate în special pe Punctele Tari și pe Factorii cheie de succes identificați cu cel mai mare potențial de dezvoltare în zonă :

Resursa Umana : Tinerii

Resursele Teritoriului (locurilor ) : resursele naturale bune pentru dezvoltare rurală, agro forestieră (relief, climă, soluri ) în special în pomicultură, legumicultură , viticultură , produse naturale și ecologice (Mediu și diversificarea activităților economice locale )

Resursele firmelor , antreprenorii TINERI în primul rând , potențiali creatori de locuri de munca

Resursa de Animare –know how : Oportunitatea LEADER , modelele de abordare și actiune pentru dezvoltare rurală și iesirea din declin prin soluții inovative (Rezolvarea de Probleme prin idei novatoare, aport know how, tehnologii moderne etc) . [18]

Figura nr. 3. Logica strategiei GALMMV

2.1.2. GALMMV- model de identitate vizuală

Grupul Local de Acțiune Maramureș Vest se deosebește prin dezvoltarea sa și în privința abordării marketingului.

Începând de la elemente de bază ale identității vizuale și până la promovare și marketing, GALMMV dovedește implicare, interes și calitate.

În elementele de identitate vizuală (propuse) pentru GAL Maramures-Vest (GAL MMV) până la validarea lor de către Asociația GAL MMV /Creații proprii echipa de proiect s-a propus utilizarea tipului de caractere utilizat-recomandat în identitatea vizuală a GAL MMV va fi Kis BT , caractere concepute de tipograful Kis Nicolae (Miklos) Tótfalusi (Miklós Tótfalusi Kis) , 1650-1702 , născut în Tautii de Jos actualmente Tautii Magheraus. [18]

Ex. Utilizare Caractere Kis in Identitatea Vizuala GalMMV

Referințele cardinale sunt inserate pe hărți , la fel ca și în simbolistica simplificată (sigla 1) a GAL MM (un romb cu orientare Nord-Sud, reflectând atât orientarea cardinală cât și simbolistică a 2 forme de relief dominante :

Muntii (2 x grupe spre nord est si vest) , respective Valea Somesului (spre sud si

transversal in teritoriu) [5]

Figura nr.4. Propunere varianta de identitate vizuala.Idei de conformitate cu LEADER

Figura nr. 5 Identitate vizuală GALMMV. Idei de coeziune teritorială, Identitate locală vs Identitate zonală

Activitățile de informare-comunicare din cadrul Planului de Dezvoltare Locală GALMMV au ca scop:

Creșterea gradului de cunoaștere a publicului larg despre oportunitățile de finanțare oferite de axa LEADER prin intemediul Grupului de Acțiune Locală;

Creșterea gradului de cunoaștere a publicului larg asupra Planului de Dezvoltare Locală și obiectivelor sale, axelor prioritare și mecanismelor de implementare;

Informarea potențialilor beneficiary despre condițiile de eligibilitate pentru obținerea finanțării în cadrul Planului de Dezvoltare Locală; procedurile de evaluare a aplicațiilor de finanțare și a termenului prevăzut; criteriile de selecție a operațiunilor ce urmează a fi finanțate; contactele localce ce pot furniza informații despre Planul de Dezvoltare Locală;

Creșterea capacității de absorbție prin asigurarea informării eficiente referitoare la proiectele finanțate prin Planul de Dezvoltare Locală, rezultatele obținute și modele de bune practice;

Asigurarea unui minim de transparență privind informațiile furnizate publicului despre alocarea și gestionarea fondurilor în cadrul Planului de Dezvoltare Locală

Diseminarea informațiilor trebuie să urmărească anumite principii generale, cum ar fi: accesibilitate, acuratețe, obiectivitate, consistență, rapiditate în transmiterea mesajului, pentru a asigura buna recepționare de către beneficiar a informației utile și utilizabile pentru atingerea scopului : Un Proiect de Succes!

Mesajele adresate grupurilor țintă trebuie să fie redactate într-o manieră accesibilă, utilizându-se un limbaj ușor de înțeles, cu evitarea termenilor tehnici și folosind exemple concrete și proiecte de succes, care să confere o imagine pozitivă proiectelor cofinanțate din fonduri europene. Pentru succesul măsurilor de informare și comunicare din cadrul Planului de Dezvoltare Locală este esențială o relație de cooperare profesională și stabilă cu reprezentanții mass-media.

Responsabili din cadrul departamentului administrativ pentru activitățile de informare-comunicare:

Responsabil administrativ-director executive

Animator

Contabil

Responsabil secretariat

Responsabil tehnic- inginer

Responsabil tehnic-economic;

Consultant extern

Informarea și comunicarea reprezintă elemente esențiale atât în etapele inițiale, de constituire a parteneriatelor public – private cât și ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acțiunile de sale de funcționare, instruire și animarea teritoriului. În acest context, vor fi precizate metodologia și instrumentele necesare (întâlniri – conferințe tematice, seminarii ad-hoc, grupuri de lucru, afișe, publicații, acces la baze de date, elaborare și diseminare de materiale, mas-media etc.) pentru informare și comunicare (destinat locuitorilor și actorilor implicați în dezvoltarea teritoriului) în legătură cu buna funcționare a GAL și implementarea tuturor acțiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.

Pentru acțiunile de comunicare și informare din Planul de Dezvoltare Locală se va folosi o strategie de marketing /promovare , de tip 4P (1P Produs, 2 P Promovare, 3 P Place (loc) Distribuire, 4 P Pret) , corelata cu o politică de Branding ) Conformare cu Manualele de Identitate LEADER/PNDRGalMMV ) în care :

Produs este echivalent cu Produsele promovate de Gal MM adică Proiectele potențiale , ale potențialilor beneficiari /măsurile Gal MMV (conform liste măsuri GalMMV și fișe măsuri cu proiecte potențiale/eligibile și conform cu toate datele necesare aplicațiilor –„împachetarea produsului” )

Promovare . căile și mijloacele de promovare prezentate în

Distribuirea-locul distribuirii :

Distribuire fizică / materiale tiparite sau electronic fizic : în toate locurile în care se desfașoară activități Gal MMV în toate fazele și etapele

Distribuire logică, virtuală prin internet ; pagina web ăi email (la solicitare informații electronice )

Preț: „prețurile „produselor promovate îl reprezintă Valoarea Finanțărilor potențiale , partea rambursabila și partea nerambursabilă, valori care sunt estimate în Fișele de Măsuri GalMMV și în bugetele propuse pentru aprobare. Aceste Valori vor fi publice și tipărite pe toate materialele de promovare .

Grupurile Țintă ale acțiunilor de Marketing : Comunicare și informare sunt :

a) Beneficiarii potențiali:

Publici :

-Autorități locale ;

-Instituții educaționale, sociale, sanitare (publice) ;

Privați :

– întreprinderi si asociații de societăți din sectorul industrial;

– întreprinderi si asociații de societăți din sectorul comerț/servicii;

– întreprinderi si asociații din sectorul agricol , silvic si piscicol ;

– organizații reprezentând mediul de afaceri

– persoane fizice;

– organizații non-guvernamentale;

b) Beneficiarii finanțărilor prin Planul de Dezvoltare Locală neidentificați sau neincluși la pct. Anterior (daca exista si sunt eligibili conform fiselor masurilor ) .

c) Liderii de opinie și instituțiile media, în special:

– Persoane publice, jurnaliști;

– Publicații economice, agricole;

– Posturi locale radio si tv;

– Mass – media locală importantă.

Instrumente și activități utilizate și propuse a fi utilizate în continuare:

Tabel nr.7. Activitatea de comunicare și marketing GALMMV

Manifestări culturale:

Tabel nr 8. Manifestările culturale GALMMV

COMUNICATE DE PRESĂ. EXEMPLE Anexa nr.2

PREZENȚA ONLINE

Figura nr. 7. PAGINA WEB 1

Figura nr. 8. Pagina WEB 2

Figura nr. 9. Întreaga activitate și viziune GALMMV, prezentă online

www.galmmv.ro

http://www.maramures-vest.ro/

PREZENȚĂ OFFLINE

Figura nr 10. Broșură Măsura 421- GALMMV

Figura nr.11. Simbolistica GALMMV imprimată pe dv

2.2.3. Chestionar-Impactul social al unei identități vizuale eficiente

În data de 20.05.2015, unui număr de 100 de studenți li s-a prezentat activitatea GALMMV, printr-o prezentare powerpoint. În cadrul acesteia erau oferite informații legate de activitatea GALMMV înca de la înființarea ei, măsurile pe care acest grup acționează, respectiv câteva aspecte de identitate vizuală, precum logo, prezență online prin prezentarea site-ului oficial, simbolistica identitații vizuale si ce reprezintă aceasta pentru GALMMV. Dupa 2 săptamâni, acelorași studenți li s-a înmânat un chestionar (Anexa 1)

Rezultatele au demonstrat următoarele:

Explicațiile oferite legate de logo-ul oficial GALMMV au rămas în memoria studențiilor în proporție de 75%.

Studenții au reținut legătura între GALMMV și Axa LEADER, în proporție de 63%.

Studenții au reținut implicarea GALMMV în promovarea locală, în proporție de 90%. Evenimentele fuseseră prezentate prin pozele realizate în cadrul acestora.

De asemenea, studenții au reținut și prezența online a grupului în proporție de 90%.

Prin această activitate, s-a urmărit impactul unei prezentări aleatorii bazate pe o identitate vizuală eficientă și meticuloasă. În urma acesteia, participanții la chestionar au reliefat faptul că prin elementele de bază ale identității vizuale o întreprindere sau organizație devine mai eficientă în relația cu grupul țintă sau publicul. Explicația constă în manipularea caracteristicilor umane în sensul unei mai bune asimilări de informație. Memoria umană reține aceste informații și prin memoria vizuală sau auditivă. Acesta este și rolul strategiei de marketing abordata de toate întreprinderile și organizațiile care doresc și au nevoie de o susținere socială majoră: informare permanentă. Comunicarea stă la baza oricărei reușite socio-economice și vizează o strategie de marketing și un plan eficient. Prezența online a unei organizații este la fel de importantă precum ceea offline. În urma chestionarului, a reieșit și faptul că generația tânară observă și reține mult mai ușor o prezența online permanentă și actualizată a unei organizații, în timp ce generația mai bătrână preferă prezența offline, prin broșuri, postere, bannere, mass-media, spoturi.

În ceea ce privește conceptul de identitate vizuală, respodenții au menționat faptul că înainte de prezentare nu cunoșteau conceptul ca reprezentând o istorie sau viziune a unei organizații( în proporție de 75%), în timp ce 25% nu se gândiseră vreodată la legătura dintre identitatea vizuală și simbolistica sa. Acest fapt denotă un nivel redus de informații prezentate atât în teoria, cât și în practica conceptului de identitate organizațională.

Diagramele următoare reflectă câteva dintre răspunsurile oferite de către studenți, răspunsuri ce evidențează impactul social al identității vizuale GALMMV:

Figura nr. 12. Răspunsurile la întrebarea nr. 3 din chestionar( Anexa 1)

Figura nr. 13. Răspunsurile la întrebarea nr. 5 din chestionar( Anexa 1)

Figura nr.14. Răspunsurile la întrebarea nr. 4 din chestionar( Anexa 1)

2.2.3. Analiza SWOT- promovarea și vizibilitatea GALMMV

3.1. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Practica proiectelor europene devine pentru România o provocare în sensul actualizării la informație. Toate activitățile legate în conceptul de proiect finanțat prin fonduri europene vizează un demers continuu și flexibil. În acest sens, activitatea de promovare, vizibilitate, respectiv informare și comunicare devine o arie de concentrare a tuturor obiectivelor, respectiv rezultatelor dorite, arie de care depinde atât începutul, cât și finalitatea unui proiect. Această activitate se implementează la nivel intern, dar și extern al unei organizații sau proiect european și vizează o contribuție prezentă dar și viitoare din punct de vedere al rezultatelor practice.

În lucrarea de față sunt prezentate aspectele teoretice de marketing și comunicare, respectiv aplicabilitatea acestora în cadrul unor organizații care pun accentul pe acestea în activitatea lor zilnică. Grupul Local de Acțiune Maramureș Vest este una dintre organizațiile locale care își implementează fiecare acțiune printr-o comunicare eficientă și o strategie de marketing potrivită. GALMMV se identifică prin logo, nume, prezență online și offline, evenimente și relație mass-media, prin această identitate reușind să transmită o viziune, o motivație și o direcție de acțiune.

Lucrarea prezintă un chestionar realizat cu scopul evidențierii importanței identității vizuale în practica proiectelor europene și mai mult decât atât, necesitatea respectării elementelor de identitate vizuală în toate activitățile din managementul unui proiect european sau organizații. În urma chestionarului, s-a evidențiat că prin elementele de bază ale identității vizuale o întreprindere sau organizație devine mai eficientă în relația cu grupul țintă sau publicul. Explicația constă în manipularea caracteristicilor umane în sensul unei mai bune asimilări de informație. Memoria umană reține aceste informații și prin memoria vizuală sau auditivă. Acesta este și rolul strategiei de marketing abordată de toate întreprinderile și organizațiile care doresc și au nevoie de o susținere socială majoră: informare permanentă. Comunicarea stă la baza oricărei reușite socio-economice și vizează o strategie de marketing și un plan eficient. Prezența online a unei organizații este la fel de importantă precum ceea offline. În urma chestionarului, a reieșit și faptul că generația tânară observă și reține mult mai ușor o prezență online permanentă și actualizată a unei organizații, în timp ce generația mai bătrână preferă prezența offline, prin broșuri, postere, bannere, mass-media, spoturi.

În ceea ce privește conceptul de identitate vizuală, respodenții au menționat faptul că înainte de prezentare nu cunoșteau conceptul ca reprezentând o istorie sau viziune a unei organizații( în proporție de 75%), în timp ce 25% nu se gândiseră vreodată la legătura dintre identitatea vizuală și simbolistica sa. Acest fapt denotă un nivel redus de informații prezentate atât în teoria, cât și în practica conceptului de identitate organizațională.

Următorul aspect practic al lucrării vizează o analiză SWOT, care urmărește activitatea GALMMV, respectiv punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările organizației. Din punct de vedere al promovării și vizibilității sale a reiesit faptul că la nivel general, suportul activităților GALMMV se bazează pe latura rural-teritorială, un adevărat plus din punct de vedere al viabilității în timp. GALMMV dovedește implicare și organizare profesională, în toate aspectele organizaționale și teritoriale ale localităților implicate în teritoriul GALMMV. GALMMV pune un accent deosebit în promovarea și sustenabilitatea patrimoniului cultural. De asemenea, activitatea GALMMV implică și resursa umană, oferindu-i aspecte sociale de dezvoltare continuă( vânătoare, pescuit).

Aceste aspecte pot reprezenta un nou punct de pornire pentru o strategie viitoare de marketing și comunicare. Identitatea vizuală reprezentând deja fundamentul organizației, se cere o nouă abordare în sensul informării și implicit a promovării GALMMV. Prin informare și promovare, GALMMV va avea șansa de interes din partea societății, un aspect mereu necesar, care ar putea sa ducă la o nouă lansare economică și socială. Relația GALMMV și Uniunea Europeană oferă încredere, însă noua strategie va trebui să implice mult mai mult resusa umană în sensul informării. Informarea pe nișe strategice diversificate ar putea declanșa o eficiență continuă. Aceste nișe strategice diversificate pot reprezenta de exemplu nișa studenților din cadrul facultăților de interes agro, economic, turism, uman. Ideea e că resursa umană, alături de resursele naturale din teritoriul GALMMV reprezintă aspectele de bază ale întregii sale activități. Printr-o abordare nouă și creativă de marketing și promovare, GALMMV și-ar crea o nouă oportunitate spre succes, de altfel scopul final al tuturor activităților pe care le întreprinde.

În concluzie, o strategie formată dintr-un management corect al marketingului alături de folosirea tuturor mijloacelor de comunicare și valorificarea prin promovare a tuturor resurselor unei organizații sau proiect european duce la singurul rezultat posibil: succesul.

„Este mai important sa faci ce este corect din punct de vedere strategic, decât ce este imediat profitabil.” Philip Kotler[9]

SURSE BIBLIOGRAFICE

[1] Alina Bargoanu- Fondurile europene. Strategii de promovare și utilizare, editura Triptonic București 2009

[2] Androniceanu Armenia, Managementul proiect publice cu finanțare internațională [3] Baker, M.J., (1996), Marketing, Știința și Tehnica , București.

[4] Daniela Florescu, Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Ed. CH Beck, București, 2012.

[5] Dillard, Pfau, 2002, p. 633

[6] Coffman, J. (2001). Public Communication Campaign Evaluation, : Harvard Family Research Project

[7] Kapferer, J. N. (2002). Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, Editura Comunicare.ro, București

[8] Kotler, P., (1997), Managementul marketingului, Editura Teora, București

[9] Kotler, P., (2004), Principiile marketingului

[10] Luminița Gabriela Popescu, Comunicarea în administrarea publică, Edit. Economica, 2007

[11] Rogers, E. M. (1995). Diffusion of Innovations, The Free Press, , pp. 335 – 369.

[12] Rice, Atkin, 2001, pp. 323-342

[13]www.managementmarketing.ro –Managementul campaniilor de promovare a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană

[14]www.editurauranus.ro/marketing-online/14/pdf/4.pdf-

Comunicare versus marketing într-o economie a cunoașterii

[15] www.fonduri-ue.ro

[16] www.nord-vest.ro

[17] www.galmmv.ro

[18] www.maramures-vest.ro

[19] Reprezentanța Comisiei Europene, p. 3, (2006). Manualul de Identitate Vizuală al

Reprezentanței Comisiei Europene, www.infoeuropa.ro

* Documentație oferită de GALMMV

Anexa nr.1

Ce înseamnă GALMMV?

o firmă;

Grupul de Acțiune Locală Maramureș Vest

Care sunt elementele de bază ale logo-ului GALMMV?

Muntii;

Valea Someșului;

Niciunul.

Ce urmărește GALMMV prin identitatea sa vizuală?

sinergia cu LEADER, respectiv direcțiile sale de acțiune;

să se promoveze;

nimic.

S-a implicat GALMMV în evenimente la nivel local?

da;

nu.

Ce anume vă amintește de teritoriul GALMMV?

numele localităților din prezentare;

harta;

localitatea de naștere.

Care este site-ul oficial al GALMMV?

www.galmmv.ro

www.maramures-vest.ro

www.fondurieuropene.ro

Considerați necesară prezența online permanentă a GALMMV?

da;

nu

În sensul informării în proiectele europene, ce preferați?

domeniul online;

domeniul offline( evenimente, acțiuni)

Considerați GALMMV de încredere în accesarea de fonduri europene, în urma prezentării sale online?

da

nu

Stiați că identitatea vizuală reprezintă un istoric sau o viziune a unei organizații?

da

nu

nu m-am gandit niciodată.

Anexa nr.2

Exemplu 1

Comunicat de presă

În perioada 3 martie – 6 martie 2015 aprilie, Asociația Grupul de Acțiune Locală

Maramureș Vest (GALMMV), a implementat 4 acțiuni de promovare în teritoriul a 4

Unități de Administrare a teritoriului din Maramureș și Satu Mare, fondatoare ale

asociatiei.

Scopul activității a fost realizarea a 4 evenimente de promovare a sesiunii de finanțare nr.1 din 2015 deschisă în perioada 10-20 martie 2015 cu suma disponibilă pentru finanțare de 148.000 EUR și a măsurii deschise pentru finanțare M112, Instalarea Tinerilor Fermieri, respectiv de furnizarea de informații cu privire la strategia locală și la stadiul proiectelor depuse în sesiunile anterioare din 2013 si 2014.

În cadrul evenimentelor de promovare au fost distribuite materiale informative și de

promovare a activității și a organizației GALMMV, realizate în cadrul Contractului de

finanțare nr. C431.2021262620822/08.03.2013, respectiv Funcționarea Grupurilor de

Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului, Axa 4 PNDR

LEADER , Sub-Măsura 431.2.

La fiecare eveniment au fost prezenți peste 20 de participanți, care au manifestat un interes deosebit față de sesiunea de finanțare, de materialele și informațiile prezentate de echipa GALMMV și de programul LEADER.

Acțiunile au fost întreprinse în cadrul PNDR 2007 2013 Măsura 431 – Funcționarea

Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului, Submăsura

431.2 – Funcționarea GAL, dobândirea de competențe și animarea teritoriului.

Obiectivul general al Axei IV PNDR– LEADER îl constituie demararea și funcționarea

initiațivelor de interes local, utilizând abordarea “de jos în sus” prin implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor teritorii.

Abordarea LEADER “de jos în sus”, reprezintă o modalitate ce permite actorilor locali de a determina nevoile zonei din care provin și de a contribui la dezvoltarea teritorială din punct de vedere economic, demografic, educațional, cultural, etc, prin intermediul unei strategii de dezvoltare elaborată și implementată local.

PROIECT FINANȚAT DE UNIUNEA EUROPEANĂ

Comunicat privind activitatea de promovare în 4 comunități partenere GALMMV

Datele si localitatile in care s-au desfasurat activitățile au fost:

3 martie 2015 în comuna Oarța de Jos (Zona Codru, județul Maramureș)

4 martie 2015 în comuna Fărcasa (Zona Somes, județul Maramureș)

5 martie 2015 în comuna Pomi (județul Satu Mare)

6 martie2015 în orașul Tautii Măgherăuș( județul Maramureș)

Evenimentele au avut loc în localitățile unde nu au existat cereri de finanțare pe masura M112. Dezvoltarea teritoriilor rurale prin Axa IV – LEADER va fi programată și coordonată de actori locali ce vor reprezenta factorul decizional și, de asemenea, vor purta responsabilitatea evoluției în timp a zonelor teritoriale delimitate în care vor acționa. Acțiunile finanțate prin abordarea LEADER presupun acțiuni integrate, coerente, ce conduc la diversificarea și dezvoltarea economiei rurale în folosul comunităților.

Prin programul LEADER se finanțează și construcția instituțională în vederea elaborării și implementării de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spațiul rural,

reprezentanți ai diferitelor domenii de activitate, să conlucreze și să interacționeze în folosul comunităților rurale. Prin Măsura 41, Grupurile de Acțiune Locală pot implementa și proiecte integrate de dezvoltare locală, ce pot acoperi mai multe axe. Implementarea acestor proiecte se va realiza conform descrierii din Planul de Dezvoltare Locală. Strategiile trebuie să se materializeze în proiecte concrete, care urmăresc creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, îmbunătățirii mediului și a spațiului rural, creșterii calității vieții și a diversificării activităților economice din spațiul rural, elaborate de actorii locali, persoane fizice autorizate sau persoane juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul Grupului de Acțiune Locală. Beneficiarii menționați pot fi și din afara teritoriului Grupului de Acțiune Locală cu condiția ca proiectele să corespundă obiectivelor strategiei și să fie implementate pe teritoriul respectiv.

Măsura 41 – "Implementarea strategiilor de dezvoltare locală" oferă posibilitatea

atingerii obiectivelor axelor 1, 2 și 3 din PNDR, prin:

► Sub- măsura 411 – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier

În această sub-măsură se vor încadra proiectele propuse în strategie care vizează

obiectivele descrise în fișele tehnice ale măsurilor din Axa 1.

► Sub- măsura 412 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural

Prin această sub-măsură proiectele din strategie vor atinge obiectivele din fișele tehnice ale măsurilor Axei 2.

► Sub- măsura 413 – Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale

Proiectele ce au același scop ca măsurile ce formează Axa 3, se vor încadra în această

sub-măsură.

Program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Planul European de Redresare Economică.

Asociația „Grupul de Actiune Locală Maramures Vest” (GALMMV) a fost inființată în

urma aprobării dosarului de candidatură pentru finanțarea LEADER din cadrul Axei 4

al Programului Național de Dezvoltare Rurală , sesiunea 2 de selecție din mai 2012 și

a semnării contractului de finanțare în 8 martie 2013

Membrii fondatori ai GALMMV sunt în număr de 75, din care 14 reprezintă sectorul public respectiv: BĂIȚA DE SUB CODRU, BĂSEȘTI, CICÂRLĂU, FĂRCAȘA, MIREȘU MARE, OARȚA DE JOS, POMI Jud. SATU

MARE, SĂLSIG, SATULUNG, TĂUȚII MĂGHERĂUȘ, GÂRDANI, ARDUSAT, ARINIȘ. [18]

Exemplu 2

Grupul de Acțiune Locală MARAMUREȘ VEST

(GALMMV)

Deschide prima sesiune de depunere a proiectelor din anul 2015

Data lansării: 10.03.2015

Proiectele pot fi depuse zilnic, de luni până vineri, între orele 08:00-15:00 în perioada 10.03.2015 – 20.03.2015 la adresa Tăuții Măgherăuș, Strada. 1 număr. 194, camera 15, (sediul primăriei Tăuții Măgherăuș)

Comitetul de selecție al proiectelor este constituit din 14 membri, 4 membri aparținând sectorului public și 5 membri aparținând sectorului privat și 5 reprezentanți ai societății civile (ONG), din care 12 aparțin spațiului rural iar 2 spațiului urban, procentul partenerilor din mediul urban reprezentând 14,28 %. Ca și observator, va participa un expert din partea Compartimentului de Dezvoltare Rurală a Județului Maramureș. Dacă este cazul, membrii Comitetului de selecție pot fi înlocuiți de membrii supleanți, în număr de 14, câte unul pentru fiecare membru, din care 4 membri aparținând sectorului public, 5 membri aparținând sectorului privat si 5 reprezentanți ai societății civile.

Comisia de solutionare a contestatiilor este constituita din 5 persoane, reprezentanți ai parteneriatului GAL Maramureș Vest, din care 2 reprezentanți ai autorităților publice locale, 2 reprezentanți ai sectorului privat și 1 reprezentant al societății civile. Procentul partenerilor din mediul urban este de 20 %.

Anunțarea rezultatelor pentru cererile de finanțare depuse în cadrul acestei sesiuni se va face după aprobarea Raportului de Selecție de către reprezentantul legal al GALMMV, care va fi postat pe site-urile www.maramures-vest.ro , www.galmmv.ro și afișat la sediu GALMMV.

GAL Maramureș Vest va notifica în scris pe toți solicitanții privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanțare depuse de către aceștia. Notificările către solicitanti asupra rezultatului selecției vor fi transmise personal, prin fax sau prin poștă cu confirmare de primire din partea solicitantului. Eventualele contestații se vor depune în termen de 5 zile de la primirea notificării.

Raportul Comisiei de Soluționare a Contestațiilor va fi făcut public pe site-ul www.maramures-vest.ro – www.galmmv.ro în termen de 3 zile.

Raportul de selecție va fi publicat pe site-urile www.maramures-vest.ro si www.galmmv.ro , în termen de 3 zile

Documentele justificative pe care trebuie să le depună solicitantul, odata cu depunerea proiectului, cerințele de conformitate și eligibilitate, precum și procedura de selecție aplicată de Comitetul de Selecție al GALMMV sunt disponibile pe site-ul APDRP (www.apdrp.ro) si pe site-urile GALMMV www.maramures-vest.ro , www.galmmv.ro .

Modelul de Declaratie a beneficiarului prin care se angajeaza sa raporteze catre GAL toate platile aferente proiectului selectat, ce vor fi efectuate de APDRP catre beneficiar se gaseste pe site –urile www.maramures-vest.ro ; www.galmmv.ro si la sediul GALMMV. Raportarea se va realiza dupa primirea de la CRPDRP a Notificarii beneficiarului cu privire la confirmarea platii, in maximum 5 zile lucratoare de la data efectuarii platii.

Cerintele de conformitate si eligibilitate pe care trebuie să le indeplineasca solicitantul pentru proiectele ce se incadreaza intr-una dintre masurile lansate prin PNDR vor fi cele din Ghidul Solicitantului aferent masurii, disponibil pe site-ul – www.apdrp.ro , www.madr.ro si site-urile GAL www.maramures-vest.ro, www.galmmv.ro în momentul lansării sesiunii.

Criteriile de selecție care se vor aplica în procesul de evaluare a proiectelor vor fi cele prevazute in Ghidul Solicitantului aferent masurii, disponibil pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (www.apdrp.ro; www.madr.ro) și site-ul GALMMV www.maramures-vest.ro, si www.galmmv.ro , și a Criteriilor de Selectie Specifice prevazute în PDL/GALMMV în momentul lansării sesiunii, cu punctajele aferente si acolo unde este cazul punctajul mimin pentru selectarea unui proiect si criteriile de departajare ale priectelor cu acelas punctaj.

Solicitanții vor depune dosarul Cererii de Finanațare în 2 exemplare, un original și o copie, fiecare dosar având anexată forma electronică pe DVD/CD.

Trebuie evitată depunerea proiectelor în ultimele 5 zile pentru ca solicitantul, în cazul constatării neconformității cererii de finanțare, să aibă posibilitatea redepunerii acesteia.

Informații detaliate puteți solicita la sediul GAL Maramureș Vest, în Tăuții Măgherăuș, Strada. 1 număr. 194, camera 15, program de lucru 07.30 – 15.30, (sediul primăriei Tăuții Măgherăuș) Județ Maramureș, sau la numerele de telefon: 0262293277; 0735506521, 0722229302 e-mail: [anonimizat] .

Vă oferim și varianta electronică (suport CD/DVD) sau pe suport tipărit a informațiilor detaliate aferente măsurilor lansate de GALMMV.

Anunțul referitor la apelul de selecție a cererilor de finanțare în cadrul GAL Maramureș Vest va fi afișat la sediile primăriilor localităților membre ale GALMMV: Ardusat; Ariniș; Asuajul de Sus; Băița de Sub Codru; Băsești; Cicîrlău; Fărcașa; Gîrdani; Mireșu Mare; Oarța de Jos; Pomi Județ Satu Mare; Sălsig; Satulung; Tăuții Măgherauș și la sediul GAL Maramureș Vest din Tăuții Măgherăuș, Strada. 1 număr. 194, camera 15, (sediul primăriei Tăuții Măgherăuș). Deasemenea va fi afisat la sediul Consiliului Judeteam Maramures, Consiliul Judetean Satu Mare, sediile OJFIR Maramures și CDRJ Maramures si la sediul Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit