Marketingul Non Profit Prin Relatii Publice Motivate Social Si Strangerea de Fonduri
MARKETINGUL NON-PROFIT PRIN RELAȚII PUBLICE MOTIVATE SOCIAL ȘI STRÂNGEREA DE FONDURI
CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL I. RELAȚIILE PUBLICE – DEFINIȚII, CARACTERISTICI, CRITICI
1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE
1.2 CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE. TIPOLOGIE ȘI PLANIFICARE
1.3 RELAȚIA CU MASS-MEDIA
CAPITOLUL II. CAMPANII DE RELAȚII PUBLICE MOTIVATE SOCIAL
2.1 ACȚIUNILE FILANTROPICE – COMPONENTĂ A RELAȚIILOR PUBLICE
2.1 LIVE 8 – CAMPANIA DE REDUCERE A SĂRĂCIEI DIN AFRICA
2.2 FUNDAȚIA „MEREU APROAPE”
2.3 SWIMATHON ORADEA
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ – CAMPANIA UMANITARĂ „ÎMPRUMUT PENTRU VIAȚĂ”
3.1 METODOLOGIA DE REALIZARE A CAMPANIEI
3.2 MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE CAMPANIEI
3.3 ISTORICUL CAMPANIEI 37
3.3.1 Pregătirea campaniei.
3.3.2 Demararea campaniei
3.3.3 Extinderea campaniei
3.4 ANALIZA REZULTATELOR CAMPANIEI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Introducere
Relațiile publice reprezintă o componentă a mixului promoțional care urmărește evaluarea atitudinii publicului față de un anumit aspect al vieții economice, sociale, politice ș.a, identifică elementele cheie care pot să-i trezească interesul și presupune de cele mai multe ori elaborarea unor programe sau campanii care să atragă înțelegerea și manifestarea favorabilă a publicului. În cazul prezentei lucrări, acel „aspect al vieții” este unul de natură socială și vizează strângerea de fonduri pentru o cauză nobilă.
Prezenta lucrare intitulată Relațiile publice și strângerea de fonduri are drept scop abordarea Relațiilor Publice prin prisma componentei sociale a acestora, atât în plan teoretic cât și practic, prin derularea unei campanii de fund-raising și prezentarea ei sub forma unui studiu de caz. Dorim să dovedim prin intermediul acestei lucrări că Relațiile Publice pot atinge cu succes și sfera socială și pot aduce beneficii notabile societății și oamenilor din jurul nostru. Relațiile publice nu înseamnă doar a persuada, a manipula sau a păcăli prin diferite mijloace, așa cum o mare parte din noi credem că se manifestă ci înseamnă responsabilitate socială, înseamnă implicare și nu doar informare dar nu în ultimul timp înseamnă capacitatea de a schimba atitudini în rândul publicului vizat, în favoarea cauzei sociale.
Motivul pentru care am ales această temă este strâns legat de faptul că am fost și sunt în continuare direct implicat în campania menționată anterior, în calitate de organizator principal. Am demarat această campanie umanitară din dorința de a o ajuta pe sora mea în tratarea unor probleme grave de sănătate, ea fiind beneficiara tuturor rezultatelor obținute până în prezent.
În ceea ce privește structura lucrării, aceasta cuprinde trei părți care tratează tema relațiilor publice din perspective diferite. Astfel, prima parte reprezintă suportul teoretic, cea de-a doua abordează strict problematica relațiilor publice motivate social prin prisma unor campanii realizate la nivel mondial, național și local iar cea de-a treia parte și cea mai complexă vizează relatarea modului de organizare, desfășurare și prezentare a rezultatelor obținute de pe urma campaniei de fund-raising pe care am demarat-o în urmă cu mai bine de 6 luni.
Primul capitol intitulat Relațiile Publice – Definiții, Caracteristici, Critici este menit să aducă în prim plan noțiuni teoretice cu privire la conceptul de Relații Publice, fiind bazat în totalitate pe lucrările de specialitate ale unor autori români și străini. Această parte a lucrării este structurată la rândul ei în patru părți care abordează treptat următoarele aspecte: o parte din definițiile primite de-a lungul timpului din partea specialiștilor, modul de planificare precum și tipologia campaniilor de Relații Publice, rolul mass-mediei în acest domeniu precum și critici de natură etică care-i sunt aduse.
Cel de-al doilea capitol reprezintă o trecere de la general la particular prin prezentarea unor campanii și a unor organizații caritabile pe care le-am considerat reprezentative pentru tema lucrării. Campaniile prezentate vizează dimensiuni geografice diferite dar și un mod de organizare și acțiune distinct. În introducerea acestui capitol am considerat relevant să prezentăm rolul și locul acțiunilor filantropice în cadrul Relațiilor Publice și să expunem câteva date statistice cu privire la intensitatea și tipologia acțiunilor filantropice realizate la nivel internațional în ultimii ani.
Ultima parte și cea mai importantă aduce în atenția cititorilor o campanie de Relații Publice realizată în scop umanitar, intitulată sugestiv „Împrumut pentru viață”. Studiul de caz cuprinde patru părți prin intermediul cărora am încercat să transpunem cât mai complex, concret și corect aspecte relevante cu privire la organizarea și desfășurarea campaniei precum și impactul pe care l-a avut asupra publicului. În acest sens, prima parte cuprinde o scurtă metodologie de realizare a campaniei, cea de-a doua vizează expunerea motivației conceperii acesteia iar cea de-a treia și cea mai complexă descrie în ordine cronologică toate evenimentele și acțiunile ce au făcut parte din campania „Împrumut pentru viață”. Ultimul subcapitol din studiul de caz are drept scop evaluarea campaniei prin prisma rezultatelor de natură financiară și nu numai, obținute până în prezent.
Lucrarea se încheie cu formularea câtorva concluzii personale atât cu privire la campania derulată cât și referitoare la sfera Relațiilor Publice în general. Așadar, cei ce vor avea răgazul să parcurgă această lucrare, vor regăsi în paginile următoare o mică parte a eforturilor ce sunt necesare pentru organizarea și coordonarea unei campanii de Relații Publice motivate social, sintetizate sub forma unui studiu de caz, alături de opiniile, argumentele, cercetările și realizările specialiștilor în Relații Publice.
CAPITOLUL I
RELAȚIILE PUBLICE – DEFINIȚII, CARACTERISTICI, CRITICI
„Since we cannot change reality, let us change the eyes which see reality."
(Din moment ce nu putem schimba realitatea, lasă-ne să schimbăm perspectiva cu care o privești!)
Nikos Kazantzakis
În cadrul acestui prim capitol al lucrării am abordat conceptul de Relații Publice prin prisma definițiilor, a caracteristicilor sale, a relației existente între acestea și mass-media precum și a criticilor aduse acestui domeniu. De asemenea, am prezentat în linii mari tipologia campaniilor de Relații Publice și câteva repere în planificarea lor.
DELIMITĂRI CONCEPTUALE
Conceptul de Relații Publice este unul relativ nou, deși data exactă de apariție a acestuia este controversată. Conform unor opinii, termenul a fost utilizat pentru prima oară în anul 1802, de către președintele Statelor Unite din acea vreme, Thomas Jefferson, într-o declarație făcută în Congresul American. Alți cercetători sunt de părere că anul de apariție al acestui concept este 1882, când a fost identificat într-o lucrare aparținând lui Dorman Eaton, intitulată The Public Relations and the Duties of the Legal Profession (Relațiile Publice și Îndatoririle Profesiei Juridice). Totuși, cei mai mulți îl recunosc pe gazetarul Ivy Lebder Lee ca fiind fondatorul acestei noi profesiuni. Acesta, împreună cu George Parker, au înființat în 1904, primul cabinet de Relații Publice din lume, fiind recunoscuți drept inițiatorii acestei practici.
Complexitatea conceptului de Relații Publice este sugerată de existența unui număr impresionant de definiții aflate în circulație, definiții care, fie privesc Relațiile Publice din perspective diferite: de marketing, de psihologie, de filosofie, de sociologie, fie sunt tratate din punctul de vedere al teoreticienilor, pe de o parte și al practicienilor, pe de alta. Definițiile aferente acestui concept, au evoluat de la apariție și până în prezent odată cu dezvoltarea acestei activități, accentul fiind pus pe înțelegere, comunicare, colaborare, acceptare etc. De asemenea, în succesiunea apariției definițiilor, este surprinsă și evoluția atitudinii față de public: de la a-l păcăli, la a-l blestema, a-l manipula, a-l informa, a-l implica.
Una dintre definițiile importante a conceptului de Relații Publice este cea propusă de Asociația Internațională a Relațiilor Publice, cu ocazia Convenției anuale din 1978, ce a avut loc în Mexic. Conform acesteia, „practica Relațiilor Publice este arta și stiința socială a analizării unor tendințe, a anticipării consecințelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizații și a implementării unor programe de acțiune care vor servi atât intereselor organizației cât și intereselor publicului.”
Sub o formă mult mai complexă și în urma analizării a 472 de definiții, profesorul american R. Harlow afirmă că „Relațiile Publice reprezintă o funcție managerială distinctă care ajută la stabilirea și menținerea unor linii comune de funcționare, înțelegere, acceptare și cooperare între o organizație și publicul său; acestea, prin managementul problemelor și al datelor, contribuie la informarea factorilor de decizie asupra opiniei publice și la stabilirea responsabilităților acestora față de ea; relațiile publice definesc și accentuează responsabilitatea managementului de a servi interesul public și îl ajută să-și dea seama de schimbări și să le folosească în anticiparea tendințelor…”
În ceea ce privește definițiile date de autorii români, îl menționăm pe Berbecaru Iulian (1976) care spune că „relațiile publice sunt o manieră de a gândi și acționa constructiv și unitar în vederea susținerii unui dialog reciproc avantajos între firmă și grupurile sociale cu care aceasta intră în contact, dialog desfășurat într-un spirit de cordialitate, simpatie și înțelegere; de asemenea, ele constituie o modalitate de a acționa direct prin relații umane, în exteriorul și în interiorul firmei, având un scop dublu: de a se informa asupra preferințelor și orientării opiniei publice în structurile sale și de a oinforma păublicul, creând o stare de emulație, de interes față de activitatea și oferta firmei.”
Majoritatea controverselor referitoare la conținutul și funcțiile Relațiilor Publice iau naștere din revendicarea poziției ocupate de acestea în cadrul firmei. Astfel, dacă unii specialiști subliniază exclusiv caracterul comunicațional al acestora (promovarea de produse sau servicii, promovarea imaginii de ansamblu etc), alții le atribuie și alte funcții de marketing și chiar de management (din considerentul că ele pot avea succes doar doar în coaliție cu structurile de conducere).
Integrarea Relațiilor Publice în sfera marketingului a condus la apariția relațiilor Publice de marketing, definite de Kotler în 1991 ca fiind „o progenitură sănătoasă a doi părinți: Marketing și Relații Publice și care reprezintă o oportunitate pentru companii de a câștiga o parte din vocea care transmite mesajul către societate”. Astfel, din perspectiva marketingului, Relațiile Publice sunt încorporate mix-ului de comunicare, sugerându-se că marketerii ar știi să le utilizeze mai bine decât profesioniștii din Relațiile Publice, întrucât ei ei privesc atingerea obiectivelor organizaționale prin teoria schimbului. Deși acest lucru este contestat de anumiți specialiști, putem afirma totuși că marketingul și Relațiile Publice sunt complementare și trebuie să lucreze împreună pentru a produce un efect sinergetic asupra operațiunilor totale ale companiei.
Indiferent de definiția abordată, un lucru e cert: relațiile publice sunt mereu prezente în viețile noastre, sub o varietate de forme și nu pot fi evitate sau ignorate. Le folosim tot timpul, în moduri diferite în funcție de nevoile noastre specifice iar uneori chiar fără să ne dăm seama de acest lucru.. În mod similar, în lumea afacerilor, relațiile publice afectează toate tipurile de organizații, fie ele mari sau mici, comerciale sau non-comerciale, caritabile sau aferente sectorului public. În sens larg, este vorba despre comunicare între organizație și publicul său respectiv toți cei cu care are o anumită formă de contact.
Relațiile publice urmăresc evaluarea atitudinii publicului față de un anumit produs, serviciu sau aspect al vieții economico-sociale, identificarea elementelor care pot să trezească interesul acestuia și elaborarea de programe/campanii prin care să se atragă înțelegerea și manifestarea favorabilă a lui. De regulă, procesul de Relații Publice are la bază manifestarea de voință a unei persoane sau instituții, se desfășoară pe baza unei strategii foarte bine pusă la punct iar scopul său final este atât câștigul organizației cât și câștigul publicului.
1.2 CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE. TIPOLOGIE ȘI PLANIFICARE
Interacțiunea organizațiilor cu publicul lor oferă cadrul desfășurării unor eforturi specifice, de tipul campaniilor de Relații Publice. Campaniile sunt rezultatul unor eforturi coordonate, ample și orientate spre atingerea unui obiectiv sau set de obiective corelate, care vor permite organizației să atingă în viitor, un scop exprimat sub forma unei declarații de principii. Acestea din urmă sunt angajamente publice referitoare la obligațiile civice și la responsabilitățile sociale, fiind o mărturie a idealurilor și valorilor care inspiră o organizație cu scopul de a oferi o direcție și un sens pentru activitățile acesteia.
Campaniile de Relații Publice pot să difere semnificativ unele de celelalte dacă ne raportăm la criterii precum durata și conținutul lor, publicul căruia se adresează sau obiectivele care sunt urmărite. Conform unor păreri, cea mai importantă clasificare este cea raportată la obiective, conform căreia există cel puțin 6 tipuri de campanii de relații publice:
campanii de conștientizare a unei probleme- se urmărește aducerea în prim-planul atenției publicului a unor situații, atitudini, teme de dezbatere (exemplu: importanța eforturilor de protejare a mediului ambiant);
campanii de informare a publicului – în plus față de precedenta, se urmărește și îmbogățirea informațiilor referitoare la specificul problemelor respective (exemplu: factorii generatori de poluare, boli cauzate din pricina poluării etc).
campanii de educare a publicului – în această tipologie sunt încadrate campaniile care pregătesc publicul pentru a acționa, pe baza cunoștințelor primite;
campanii de întărire a atitudinilor – în cadrul acestor campanii sunt vizate acea parte a publicului despre care se știe că susține valorile organizației și se bazează pe reactualizarea normelor, valorilor și comportamentelor publicului respectiv (exemplu: protejarea patrimoniului forstier);
campanii de schimbare a atitudinilor – spre deosebire de tipologia prezentată anterior, aceste campanii vizează acea parte a publicului care nu împărtășește valorile organizației (exemplu: campania împotriva defrișării pădurilor);
campanii de schimbare a comportamentului – aceste campanii urmăresc introducerea unor noi modele de acțiuni (exemplu: campanii pentru păstrarea curățeniei).
Această clasificare a fost oferită de Patrick Jackson, consultant și fondator la unei firme internaționale de Relații Publice, în anul 1984, într-un discurs pe care l-a susținut în cadrul Vern C. Schranz Distinguished Lectureship in Public Relations. Însă, după cum afirmă și autorul, campaniile de Relații Publice nu sunt limitate strict la tipologia prezentată anterior ci pot lua și alte forme, ele fiind doar modalități de a atinge un rezultat.
Indiferent de tipul campaniei adoptate, experiența sugerează faptul că acele campanii au succes care respectă anumite caracteristici și principii de bază, dintre care menționăm:
identificarea nevoilor, obiectivelor și posibilităților publicului prioritar;
planificarea și executarea campaniei într-un mod sistematic;
monitorizarea și evaluarea continuă pentru a observa ce anume funcționează și unde sunt necesare eforturi suplimentare;
luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mss-media;
selecția canalelor media potrivite pentru fiecare public prioritar, acord atenția necesară posibilității lor de a difuza mesajul.
Realizarea unei campanii de relațiile publice necesită eforturi susținute și bine organizate din partea specialiștilor, motiv pentru care este indicat ca în conceperea lor, să se respecte câteva etape clar determinate:
1. Analiza situației, formularea profilului organizației și identificarea problemelor;
Parcurgerea acestei etape permite examinarea faptelor, culegerea datelor, identificarea punctelor forte și a slăbiciunilor organizației, identificarea cauzelor problemelor actuale ale organizației.
2. Formularea obiectivelor campaniei de relații publice;
Definirea obiectivelor reprezintă o necesitate absolută pentru planificarea eficientă a campaniei și pentru cuantificarea rezultatelor ei.Un obiectiv vizează rezultatele măsurabile, precise, observabile, proprii unei organizații anume. Astfel, formularea obiectivelor campaniei de Relații Publice trebuie să conțină trei elemente: o intenția, un procentaj și un termen de realizare.
3. Identificarea profilului publicului țintă;
Publicul este reprezentat de persoanele care intră direct sau indirect în contact cu organizația în timp ce publicul țintă se referă la persoanele cărora se adresează campania pentru îndeplinirea cu succes a obiectivului propus. Trebuie să facem însă distincția între publicuri și mase de oameni întrucât acestea din urmă sunt neomogene, vagi, inactive în timp ce publicul țintă este un grup de persoane care au ceva în comun.
4. Stabilirea axei de comunicare a campaniei de Relații Publice;
Axa de campaniei de Relații Publice este ideea centrală din care se declină ansamblul acțiunilor de relații publice dar și promisiunea făcută de organizație publicului său în legătură cu capacitățile ei de a răspunde prompt la nevoi, dorințe și exigențe. Axa unei campanii de Relații Publice trebuie să fie declinabilă și evolutivă și să aibă o temă, un mesaj și un slogan.
5. Elaborarea strategiei de Relații Publice;
Prin intermediul strategiei adoptate se desemnează căile și mijloacele care vor permite organizației să comunice în vederea influențării atitudinii și comportamentului publicului-țintă și care concură la atingerea obiectivelor stabilite. Alegerea unei strategii este influențată de resursele organizației, de gradul de accesibilitate al publicului, de circumstanțele concrete, de scopurile organizației precum și de calitățile profesionale ale specialiștilor.
6. Tehnici și tactici de relații publice;
Stabilirea tacticilor și a tehnicilor se întrepătrunde cu alegerea strategiilor întrucât aceasta din urmă implică și precizarea acțiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor. Dintre tacticile tradiționale de relații publice ce vizează publicuri tradiționale, menționăm: angajații (newsletter-ul, rapoarte de activitate, Intranet, evenimente speciale), investitorii (comunicate de presă, adunarea generală anuală, vizite în organizație, rapoarte de activitate), clienții (comunicate legate de produse/servicii, evenimente speciale, răspunsuri la scrisorile clienților), comunitatea (donații, sponsorizări, cuvântări, acțiuni voluntare), mass-media (vizite de presă, conferințe de presă, comunicate de presă, interviuri) etc.
7. Alegerea mixului media;
Mix-ul media este cea mai bună formulă de a transmite unui public cât mai numeros, la cel mai mic cost și de cât mai multe ori mesajul campaniei. Stabilirea mix-ului se face ținând cont în primul rând de profilul audienței, după care se vor alege acele canale care corespund domeniului de interese a publicului țintă iar combinarea lor va depinde de bugetul alocat campaniei și strategia de comunicare adoptată.
8. Stabilirea bugetului acțiunilor;
Relațiile Publice reprezintă o formă de marketing și comunicare extrem de profitabilă mai ales în comparație cu publicitatea media. Totuși, profitabil este un termen relativ , care depinde de buget și nu înseamnă că nu implică niciun cost. Ideal ar fi ca bugetul să fie substanțial astfel încât să se folosească cele mai bune metode și cei mai buni specialiști pentru a crește șansele de succes ale campaniei. Limitările de buget nu trebuie să fie o piedică dar nici costurile unei campanii nu trebuie să depășească valoarea obiectivelor propuse. În acest caz putem exemplifica prin numeroase eșecuri pe care le-au înregistrat unele campanii de fund-raising care au fost mai costisitoare decât sumele colectate. În cazul în care bugetul stabilit inițial nu este suficient, se poate recurge la atragerea diferiților sponsori interesați de valorile promovate de organizație.
9.Evaluarea și controlul acțiunilor de comunicare inițiate
Evaluarea permite identificarea reușitelor, eșecurilor, progreselor înregistrate în urma realizării campaniei precum și corectarea greșelilor ce pot să apară în situații similare în viitor. Evaluarea se realizează gradual, astfel: evaluarea procesului de comunicarea, evaluarea performanțelor muncii echipelor de lucru, a imaginii reflectate în mass media și a imaginii la nivelul publicului-țintă.
1.3 RELAȚIA CU MASS-MEDIA
Mijloacele de comunicare în masă au ajuns să dețină un rol dominant în viața majorității oamenilor, inclusiv în cea a specialistului în Relații Publice. Odată cu dezvoltarea și convergența la nivel global a telecomunicațiilor și a tehnologiei informației, rolul acestora tinde să devină tot mai important. Puțini sunt însă cei care au curajul să anticipeze consecințele acestui fapt pe viitor sugerând doar că mijloacele de comunicare vor juca un rol esențial în supraviețuirea oricărei organizații.
Schimbările ce au apărut în privința rolurilor sociale ale mass-media au ramificații ce se întind în toate celelalte niveluri ale acțiunii sociale. Orice schimbare se propagă prin intermediul mass-media iar schimbările pot apărea atât de la nivel macro la nivel micro cât și invers. Modalitatea în care informațiile sunt propagate pune probleme interesante. Mass-media trăiește datorită publicului și se adaptează acestuia și nevoilor sale, având un rol de influențator, de educator a opiniei publice.
Relațiile Publice se constituie într-o punte de legătură între spațiul organizațional, spațiul mediatic și spațiul public. Experiența de până acum a Relațiilor Publice a demonstrat că organizațiile pot, nu doar să se adapteze și să conlucreze cu mass-media dar o pot și influența, direct sau indirect, prin grupuri de presiune din marele public. Totuși, interesele celor două părți sunt de multe ori contrastante. Organizațiile doresc ca știrile să fie prezentate într-un mod care să nu le cauzeze probleme, în timp ce presa vrea informații care să trezească interesul cititorilor și spectatorilor. Este important să se țină cont de conflictul de interese care caracterizează aceste raporturi; adevăratul conflict stă în lupta pe care mass-media o duce pentru a menține ordine și claritate în fluxul informații primite dar și pentru a aduce fonduri ziarului cu efortul pe care organizațiile le fac pentru a avea publicată o versiune proprie și favorabilă asupra faptelor.
Pentru a avea o bună colaborare și comunicare cu mass-media, specialiștii în relații publice trebuie să cunoască specificul sistemului mass-media și să se adapteze acestuia. Mesajul trebuie să fie elaborat conform principiilor generale ale scriiturii jurnalistice și să fie adecvat scriiturii jurnalistice. Cei care activează în aria Relațiilor Publice trebuie să stabilească relații bune, bazate pe respect reciproc, cu persoanele din mass-media și să furnizeze acestora informații sau perspective inedite asupra unui subiect de actualitate. De asemenea, este indicat să se reziste presiunilor presei și să nu furnizeze informații neverificate sau materiale care nu au fost verificate și aprobate de conducerea organizației.
Și totuși, de ce este absolut necesar să se acorde o atenție aparte mass-mediei? În cele ce urmează vom prezenta succint doar câteva din motivele pentru care acest domeniu, al relațiilor cu mass-media, chiar dacă nu este neaparat cel mai importantă, este cu siguranță cel mai sensibil și merită tratat corespunzător:
scopul relațiilor cu mass-media este sporirea reputației și renumelui produselor printr-o informare adecvată, influențând astfel publicul – țintă determinat; o acoperire mediatică pozitivă contribuie la succesul public al unei organizații; este indicată exploatarea potențialului persuasiunii, spunând vorbe bune despre faptele bune ale organizației;
presa reprezintă un canal important de comunicare cu publicuri largi și diverse și posibilități nebănuite de informare, formare și influențare a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor; până în prezent nu există un alt canal la fel de eficient care să poată fi utilizat în eforturile de comunicare a unei organizații, fiind așadr un vehicul esențial în demersurile de informare a publicului țintă despre acțiunile și preocupările oricărei organizații;
presa poate conferi legitimitate activității și scopurilor organizației prin contribuția sa la proiectarea și evoluția imaginii și reputației publice a acesteia;
noile tehnologii informaționale sunt utilizate cu precădere în mass-media și au un impact important cu privire la tiparele de gândire și comportament ale oamenilor, influențând puternic cursul și rezultatele proceselor educaționale;
În ceea ce privește obiectivele și tehnicile de comunicare cu presa, pe care specialiștii în Relații Publice le folosesc în scopul reușitei strategii, unii autori (T. Hunt, J.E Grunig, D. Newsom, S.W Dunn etc) au identificat o serie de avantaje și dezavantaje ale diferitelor tipuri de mass-media. Tabelul nr. 1.1 prezintă o sinteză a acestora.
Tabelul nr. 1.1
Avantajele și dezavantajele utilizării diferitelor suporturi mediatice
Sursa: Coman, Cristina, „Relațiile publice și mass-media”, Editura Polirom, Iași, 2004, pag. 68-69;
În ceea ce privește noile tendințe sub aspectul relațiilor publice și a mass-mediei, se vorbește tot mai des de marketingul digital. Instrumentele acestuia, bazate pe caracteristicile inovatoare ale internetului creează o nouă provocare pentru creativitatea de marketing. Unul dintre aceste instrumente este și ePR (Relații Publice online) concept care, poate fi definit ca un domeniu al relațiilor publice care, prin utilizarea unor instrumente puse la dispoziție de media online și a mijloacelor derivate din acestea, încearcă să stabilească relații cu grupurile relevante ale unei organizații.
Comparativ cu Relațiile Publice offline care utilizează de regulă canale media tradiționale (prezentate anterior), ePR prezintă câteva avantaje notabile, dintre care menționăm:
comunicare constantă;
audiență globală;
răspuns imediat;
costuri (mult mai reduse comparativ cu costurile pe care le presupun Relațiile Publice în lumea reală);
comunicare bidirecțională;
Activități de ePR tipice includ comunicate de presă, construirea de link-uri către alte site-uri relaționate, blog-uri corporative care umanizează firma precum și operațiuni online ale managementului de brand. Internetul poate schimba fundamentele de muncă ale relațiilor publice. Chiar și așa, unii autori susțin că internetul nu este un substitut pentru jurnaliști și editorialele de mare impact. Eforturile firmei de PR online trebuie să fie completate cu comunicații directe și față-în-față cu jurnaliștii și alți formatori de opinie.
Referitor la alegerea canalelor de mass-media, auditul demografic oferă informații cu privire la care canale sunt importante dar nu spun și care sunt mai mult sau mai puțin receptive la știri. Conform unor opinii, doar acea mass-media contează, care contribuie efectiv la îndeplinirea obiectivelor propuse.
Unul dintre rezultatele colaborării dintre organizații și mass-media se concretizează în campania de presă. Aceasta este o vastă operațiune de informare, un efort depus pentru a furniza jurnaliștilor materialul necesar unor articole destinate a face să se vorbească de un obiect, un eveniment sau un serviciu care a motivat campania. Ea încearcă să convingă și să influențeze, să informeze și să suscite interes în rândul publicului.
În concluzie, afirmăm că mass-media, utilizată în mod corespunzător, poate fi extrem de valoroasă în procesul de Relații Publice răspândind mesaje specifice publicului-țintă cu condiția ca atributele speciale ale acestora să fie și înțelese.
1.4 MOTIVAȚIILE RELAȚIILOR PUBLICE
„Relațiile Publice reprezintă exercițiul
responsabilității sociale”
(Grunig și Hunt)
Atitudinile față de corporații, agenții guvernamentale, sindicate, universități și alte organizații variază de la persoană la persoană. În general, oamenii sunt dispuși să lucreze pentru mari organizații și se așteaptă, ca ele la rândul lor, să își desfășoare activitatea în folosul societății. În ultimii ani, a avut loc o scădere a încrederii în instituțiile sau organizațiile politice și/sau economice și a loialității față de acestea. Recentele scandaluri corporative care au avut loc în jurul unor companii odată admirate precum Enron în SUA, și Lernout & Hauspie în Europa, nu au făcut altceva decât să alimenteze această neîncredere publică în corporații puternice.
Mai mult decât atât, neîncrederea și cinismul, au condus la schimbarea anumitor mentalități astfel că mulți oameni văd munca nu ca o sursă de satisfacție, ci ca o corvoada necesară pentru a câștiga bani de care să se bucure atunci când nu lucrează. Această tendință sugerează că organizațiile trebuie să găsească noi modalități de a câștiga încrederea consumatorilor și a angajaților. Tot mai multe companii se relaționează cu cauze care merită și utilizează Relațiile Publice ca modalitate de construire a unor imagini pozitive.
Atât organizațiile care acționează în scopuri de profit cât și cele non-profit utilizează practici de marketing și Relații Publice. Așa cum firmele de afaceri folosesc Relațiile Publice sau campanii de publicitate pentru a-și lustrui imaginea, în mod similar, și organizațiile non-profit, cum ar fi bisericile, organizațiile de caritate, muzeele și alte organizații sau grupuri își comercializează practic organizația pentru a strânge fonduri și a atrage membri.
Una dintre tehnicile utilizate în Relații Publice este sponsorizarea. Unele companii s-au folosit de sponsorizare ca un instrument strategic de promovare pentru a construi și/sau promova imaginea de marcă sau lansarea de noi produse și servicii. Un exemplu elocvent în acest sens este compania Samsung, care s-a alăturat cu succes alăturat unui grup mic dar deosebit de sponsori ai Jocurilor Olimpice. Prin concentrarea acțiunilor de sponsorizare doar asupra câtorva evenimente globale premium, cum ar fi Jocurile Olimpice, compania și-a transormat brandul Samsung într-unul dezirabil la nivel global.
Temele mesajelor transmise în exercitarea Relațiilor Publice ar trebui să fie aliniate obiectivele organizației în acest sens. În unele cazuri, alegerea mesajelor de Relații Publice și a instrumentelor folosite vor fi clare dar în altele, organizația este cea care trebuie să creeze știri, mai degrabă decât să le găsească prin sponsorizarea de evenimente notabile. Crearea evenimentelor este deosebit de importantă în mediatizarea unităților de strângere de fonduri pentru organizațiile non-profit organizații. În trecut, organizațiile de fund-raising concepeau numeroase evenimente speciale, de la expoziții de artă, licitații și cine, la maratoane, walkathoane și swimathoane.
Sintetizând am putea spune că relațiile publice sunt o adevărată oportunitate atât pentru companii, cât și pentru organizațiile non-profit, mass-media și populație, de unde toată lumea are de câștigat. Însă, cât e adevăr și cât e manipulare? Oare singurul scop urmărit de marile companii, atunci când sponsorizează evenimente caritabile sau întreprind acțiuni de responsabilitate socială, este întocmai cel declarat? Ce ascund campaniile de Relații Publice și care sunt realele motivații? sunt doar câteva din întrebările scepticilor care au o poziție ostilă față de beneficiile Relațiilor Publice.
Astfel, mai mult de un practician de Relații Publice a trebuit să-și apere ocupația atunci când se confruntă cu un scepticismul ostil al gurilor care sugerează că expresia relațiile publice și etica este un oximoron. Într-adevăr, criticii pot oferi multiple dovezi cu privire la aspectele mai neplăcute ale acestui domeniu. Autoarea Joyce Nelson afirma în 1989 în propria carte Sultans of Sleaze: Public relations and the media (Sultanii Corupției: Relațiile Publice și mass-media) că „puterea Relațiilor Publice este dată de capacitatea remarcabilă pe care o are de a funcționa în spatele cortinei, ca o eminență cenușie, ce navighează ape tulburi cu ușurința unui cardinal Richelieu și conștiința unui mercenar.
Ea nu este singură în optica sa ci mai sunt și alții care îi împărtășesc punctul de vedere. Relațiile publice încă suferă de o reputație proastă. Jurnalistul Stuart Ewen descrie în cartea sa PR! A Social History of Spin (PR! O Istorie Socială a Propagandei) ceea ce el numește vanitate fundamentală în domeniul relațiilor publice – vanitate născută din ideea că mintea publicului poate și ar trebui să fie manipulată. În plus, există observatori media care oferă comentarii asupra aspectelor neplăcute ale relațiilor publice așa cum le văd ei și pe care le relatează pe site-uri și blog-uri precum și în cărțile lor, din care putem menționa Toxic Sludge is Good for You!(Noroiul toxic este bun pentru tine!), How industry manipulates science and gambles with your future (Cum industria manipulează știința și se joacă cu viitorul tău), The Best War Ever: Lies, damned lies and the mess in Iraq (Cel mai bun de război care a avut loc vreodată: Minciuni, minciuni afurisite și mizeria din Irak).
Totodată, criticul din mass-media Morris Wolfe a fost deseori citat pentru observația lui: „Este mai ușor și mai puțin costisitor să schimbi modul în care oamenii gândesc cu privire la realitate decât să schimbi realitatea." Alții sugerează că pentru a manipula percepțiile publicului asupra realității este nevoie de abilități speciale, abilități care se regăsesc deplin în practicienii din Relații Publice.
Pe de altă parte unii autori au ajuns la concluzia că „ ar trebui să fim mai atenți la modul în care publicul a ajuns la concluzia că domeniul nostru de practică și studiu are caracterul moral al unui escroc.”
Totodată, dacă ne referim la Relațiile Publice realizate prin intermediul campaniilor de responsabilitate socială, avem din nou parte de critici. Milton Friedman (laureat al Premiului Nobel pentru Economie) a fost printre primii care a contestat implicarea companiilor în astfel de acțiuni care depășesc regulile proprii ale afacerilor. El afirma că orice implicare în caritate, în proiecte sociale reprezintă un furt din buzunarul acționarilor, căci managerii corporațiilor nu trebuie și nici nu au competența să facă politici publice. Portretul oferit de Fridman este unidimensional și vine dintr-o veche separație: „afacerile sunt afaceri și morala e morală” și aceste sfere nu pot și nici nu trebuie să fie amestecate.
În prezent există numeroase astfel de companii care sub forma responsabilității sociale investesc pe de o parte în astfel de campanii de Relații Publice și, deși pare o cheltuială mare, de multe ori rezultatul obținut este net superior: imagine pozitivă, publicitate care poate conduce indirect la creșterea vânzărilor, își emoționează publicul și îi determină înțelegerea pentru anumite acțiuni care poate, de multe ori nu ar merita acest lucru. Din nefericire, nu sunt puține cazurile când, prin astfel de acțiuni doar se maschează cruda realitate.
Ei bine, ajungem la concluzia că etica este crucială în practicarea Relațiilor Publice întrucât de ea vor beneficia și profesioniștii dar și companiile pentru care lucrează. Dacă în reclamă sau în promovarea vânzărilor, practicile înșelătoare sunt mai ușor de descoperit datorită expunerii lor publice, în Relațiile Publice cunoașterea aporturilor reale ale firmelor la manifestările pozitive este dificil de cunoscut. Prin însăși scopul lor, de stăpânire a situațiilor, de control al informațiilor, de manevrare a opiniei publice, ele se situează undeva la granița legalului. Altfel spus, cine are bani să investească în Relații Publice, poate controla, prin tehnicile specifice, mass-media și prin intermediul ei, opinia publică.
Relațiile publice pot fi periculoase, greu de controlat și de stăpânit, unele tehnici utilizate având scăpări serioase. Un exemplu în acest sens este lobby-ul, care poate fi ușor asociat cu mita în societatea noastră. Giganții din lumea business-ului au intuit forța relațiilor publice, dovadă stând sumele uriașe cheltuite anual cu acestea (McDonald`s cheltuie aproximativ 1,8 mld $ anual).
Foarte multe exemple negative ale lipsei de etică în domeniul Relațiilor Publice sunt oferite cu privire la activitățile politice. De exemplu, în 1988, în lupta pentru Casa Albă, democrații și republicanii au generat practic un concurs de abilități în această privință dând frâu liber spin-doctorilor pe care îi aveau.
Relațiile publice sunt un instrument de putere și ca toate instrumentele de putere poate fi utilizat în scopuri pozitive sau negative. Cei ce îmbrățișează acest domeniu pot să se îndrepte spre o profesie adevărată și responsabilă astfel încât să contribuie la unitatea, progresul și binele public sau dimpotrivă să ajungă la ceea ce numea filosoful Wiliam Earnest Hocking „cinicul șantaj al publicității” care poate aduce avantaje numai celor care “au înțeles să-și înconjoare faptele cu un fast fără nici o semnificație.”
În concluzie, este clar că orice fel comunicare ridică semne de întrebare întrucât oamenii acționează din multiple și misterioase interese. În ciuda carențelor sale menționate pe parcursul acestui ultim subcapitol, viitorul Relațiilor Publice promite mult și suntem convinși că activitățile specifice acesteia vor continua să se dezvolte în permanență, sub o formă sau alta în ciuda criticilor aduse.
CAPITOLUL II
CAMPANII DE RELAȚII PUBLICE MOTIVATE SOCIAL
Acest capitol reprezintă o trecere de la teorie la practică urmărind prezentarea rolului și locului acțiunilor filantropice în cadrul Relațiilor Publice precum și câteva exemple de campanii motivate social. Mergând de la general la particular, am abordat o astfel de campanie realizată la nivel mondial, una la nivel național și una desfășurată pe plan local. Pentru fiecare dintre campanii am analizat modul de organizare și desfășurare a evenimentelor, rezultatele obținute și acolo unde a fost cazul, am expus și criticile aferente.
2.1 ACȚIUNILE FILANTROPICE – COMPONENTĂ A RELAȚIILOR PUBLICE
Unul dintre instrumentele Relațiilor Publice și poate cea mai comună tehnică de comunicare interpersonală este evenimentul special. Evenimentele speciale sunt create de către o organizație, în principal pentru a interacționa cu membrii publicului țintă. Lista de evenimente speciale este limitată doar de imaginația planificatorilor, cele mai comune fiind: evenimente civice, sociale, sportive, festive, concursuri, evenimente orientate spre progres, comemorări istorice, evenimente artistice și evenimente de strângere de fonduri.
Pentru organizațiile non-profit cum ar cele de caritate, cele din sfera de protecție a mediului, din învățământ sau artă, cele medicale, strângerea de fonduri și atragerea de noi membri sunt acțiuni vitale pentru supraviețuirea lor. Aceste grupuri depind de donații sau cotizații, motiv pentru care ele trebuie să declanșeze periodic campanii de sensibilizare a opiniei publice sau a potențialilor donatori. Aceste activități sunt cunoscute sub denumirea de fund-raising (strângere de fonduri) sau donor relations (relații cu donatorii).
Din această perspectivă, dezvoltarea ar reprezenta domeniul specializat al relațiilor din cadrul organizațiilor non-profit care creează și menține relațiile cu donatorii și membrii organizației cu scopul de a le asigura sprijin financiar voluntar. În acest sens, un rol important revine unor campanii de amploare bazate pe realizarea unor evenimente speciale. Astfel de acțiuni, integrate în programe speciale de menținere a relațiilor cu diverse segmente ale publicului, implică managementul relațiilor cu publicul ceea ce face să funcționeze ca o componentă a acestui domeniu.
Varietatea de evenimente de strângere de fonduri este nelimitată, de la concerte, licitații, cine festive, spectacole de teatru, evenimente fashion la excursii și petreceri de degustare. Însă, toate acestea necesită o planificare atentă și un ochi pentru detaliu.
Activitățile în care organizațiile non-profit interacționează cu publicurile cheie, în special cu donatorii individuali, în scopul de a genera sprijin pot fi oportunități importante de relații publice. Conform statisticilor furnizate de cei de Charities Aid Foundation pe baza unui sondaj realizat de Gallup la nivelul a 135 țări, acțiunile de tip caritabil au avut parte de creșteri în ultimii ani, în ciuda condițiilor economice nefavorabile. De exemplu, în anul 2013 americanii au donat mai mult de 335 miliarde dolari pentru organizațiile de caritate, aproximativ 72% din suma strânsă fiind acordată de către persoane fizice, iar restul de către fundații și corporații. Organizațiile religioase au primit aproape o treime din total, urmate de educație, servicii umane, organizații de caritate, sănătate, grupuri de interes public, artă și acțiuni umanitare, cauze de mediu și protecția animalelor (în această ordine).
Situația României în ceea ce privește acțiunile filantropice nu este tocmai una favorabilă întrucât, conform sondajului realizat pentru Charities Aid Foundation, țara noastră se clasează pe locul 105 (indicele de participare este de 23%) din 135 în privința participării la acțiuni caritabile. Tabelul nr. 2.1 prezintă comparativ rezultatele acestui studiu cu privire la acțiunile de voluntariat, donații și ajutorarea persoanelor străine în România, Bulgaria și SUA (prima clasată).
Tabel nr. 2.1
Rata participării la acțiuni caritabile în SUA, România și Bulgaria (2012)
Sursa: „World Giving Index 2013. A global view of giving trends”disponibil pe http://www.cafonline.org/pdf/WorldGivingIndex2013_1374AWEB.pdf, accesat la data de 18.06.2014;
După cum putem observa în tabelul anterior, 61% dintre americani au participat la acțiuni caritabile comparativ cu 23% respectiv 19% în cazul României și al Bulgariei. În ceea ce privește tendințele manifestate, se observă ca în toate cele 3 țări, ajutorarea persoanelor străine a constituit opțiunea celor mai multe persoane, urmată de donațiile către organizații caritabile iar pe ultimul loc s-au situat acțiunile de voluntariat cu cel mai redus procentaj. Pentru exemplificare, în subcapitolele următoare vom prezenta câteva campanii de succes organizate în scop caritabil.
2.1 LIVE 8 – CAMPANIA DE REDUCERE A SĂRĂCIEI DIN AFRICA
„Make Poverty History”
(Să facem ca sărăcia să devină istorie)
LIVE 8 este denumirea unei campanii umanitare desfășurată sub forma unui șir de concerte ce a avut drept scop reducerea sărăciei din Africa. Evenimentul a avut loc în data de 2 iulie 2005 în toate statele G8 și în Africa de Sud.
Organizatorii evenimentului
Principalul organizator al evenimentului a fost Bob Geldof (cel care a organizat și campania Live Aid) alături de Midge Ure, Ryan Jarman și Bono, în calitate de co-organizatori. Desigur, acestei cauze s-au alăturat și alți artiști și organizații caritabile precum Band Aid Charitable Trust, ONE și numeroși alți voluntari care au contribuit la succesul evenimentului.
Desfășurarea campaniei
Evenimentul s-a desfășurat în zece țări, concertele fiind susținute în aceeași zi, cu excepția celui din Edinburgh care a avut loc mai târziu, în 6 iulie 2005. În total au fost susținute 11 concerte, dintre care cel mai important a fost considerat cel din Hyde Park, Londra. Tabelul nr. 2.2 prezintă artiștii și locațiile concertelor alături de numărul de spectatori care au asistat la acestea.
Tabel nr. 2.2
Concertele Live8
Sursa: realizat de autor pe baza http://www.live8live.com/theconcerts/index.shtml și a http://en.wikinews.org/wiki/Live_8_concerts_around_the_world_to_%22End_Poverty_Now%22#Moscow.2C_Russia, accesate la data de 19.06.2014;
Anunțul cu privire la această campanie a fost făcut oficial în data de 31 mai 2005 de către organizatorul principal Bob Geldof, primul concert anunțat fiind cel din Londra. În zilele următoare au fost anunțate și celelalte concerte iar în 17 iunie a fost lansată o petiție cuprinzând peste 30 milioane de nume ce a constituit Apelul Global la Acțiune împotriva Sărăciei. Oameni din toată lumea au adăugat numele lor la o cerere adresată liderilor celor mai puternice țări, prin care solicitau luarea măsurilor necesare pentru a pune capăt sărăciei extreme. Lista fost înaintă ulterior președintelui G8, Tony Blair.
Biletele la eveniment au fost gratuite dar limitate la un anumit număr de participanți. Astfel, în Canada de exemplu, cele 35.000 de bilete au fost alocate în mai puțin de 20 de minute de la momentul în care au lansate online. În legătură cu biletele la eveniment, au existat anumite probleme precum vânzarea de bilete prin intermediul site-ului eBay, aspect care a declanșat critici din partea organizatorilor și a populației la adresa acestuia.
Sponsori și Parteneri media
Conform articolelor din presă, organizarea concertelor a costat 25 de milioane de lire sterline la care s-au adăugat 1,6 milioane, bani care au fost plăți trustului prințului cu scopul de convinge această organizație să anuleze evenimentul ce urma să aibă loc în aceeași locație. Artiștii, prezentatorii și alți colaboratori nu au fost remunerați pentru prestația lor, performanța lor urmând să fie răsplătită în vânzările ulterioare. De exemplu, magazinele de discuri din Londra au declarat că în ziua următoare concertului, vânzările de CD-uri Pink Floyd au înregistrat o creștere de 1.000%.
Evenimentele au fost susținute de o serie de parteneri-cheie în sponsorizare și difuzare, dintre care menționăm: AOL Time Warner, BBC, Nokia, EMI Group. Alți parteneri media ai evenimentului: MTV, Capital Radio, O2, Universal Music etc.
Realizările campaniei
LIVE 8 a reușit să strângă 30 milioane de semnături sub forma unei petiții pentru eradicarea sărăciei din Africa, al cărei efect s-a concretizat în anumite promisiuni făcute de liderii G8 în urma întrunirii din perioada 6-8 iulie. Campania LIVE 8, probabil cea mai mare manifestare împotriva sărăciei care a avut loc vreodată, a reușit să plaseze această problemă pe primul loc în ordinea de zi a agendei G8.
Impactul asupra deciziilor adoptate la Summit-ul G8
La Summit-ul G8 din Edinburgh desfășurat la 5 zile după concertele LIVE 8, liderii celor mai puternice țări au făcut următoarele promisiuni pentru Africa:
majorarea ajutorului acordat cu 50 miliarde $ pe an până în 2010;
acordarea de medicamente și îngrijire tuturor celor bolnavi de SIDA;
anularea datoriilor pentru 38 de țări;
educație primară oferită gratuit și îngrijire medicală de bază pentru toți copiii.
acordarea de tratament pentru a reduce la jumătate decesele cauzate de malarie;
vaccinări pentru eradicarea poliomielitei.
În ciuda promisiunilor îndrăznețe făcute în 2005, din cauza eșecului unor țări în respectarea angajamentelor, doar 30 de miliarde de $ au fost efectiv acordate până în 2010, din cele 50 promise. În plus, Uniunea Europeană a promis că va dona în mod colectiv, până în 2015, 0,7% din VNB (Venitul Național Brut) pentru sprijinirea țărilor din Africa dar datorită măsurilor de recesiune și austeritate adoptate odată cu criza economică, bugetele de ajutor s-au redus considerabil și chiar au congelat în unele cazuri.
Chiar și așa, anularea datoriilor pentru țările din Africa a condus la oportunitatea guvernelor respective de a investi în sănătate, învățământ și agricultură și astfel la reducerea sărăciei și a numărului de decese. După anularea datoriilor, Zambia, de exemplu, a putut să ofere asistență medicală gratuită tuturor cetățenilor iar în Uganda numărul copiilor înscriși la forma de învățământ primară s-a dublat ca urmare a înlăturării taxelor.
Critici aduse acestei campanii
Era imposibil ca o campanie realizată la un asemenea nivel să nu atragă și critici atât din partea spectatorilor cât și din partea scepticilor. Analizând articolele din presă precum și unele comentarii postate pe forumuri de discuții, am considerat relevant să structurăm criticile în două categorii: în prima categorie sunt incluse cele referitoare la modul de organizare și desfășurare a evenimentelor iar cea de-a doua, și cea mai importantă din punctul nostru de vedere, cuprinde argumentele celor care pun la îndoială motivația campaniei.
Una dintre observațiile care țin de organizare a fost legată de insuficiența artiștilor africani pe scena evenimentului. Cu privire la acest aspect muzicianul senegalez Baaba Maal a declarat următoarele: „I do feel it's very patronising as an African artist that more of us aren't involved” (ca artist african, simt un aer de superioritate în faptul că mulți dintre noi nu suntem implicați).
Alte critici pe care le putem include în prima categorie ar fi: necenzurarea limbajului violent și al injuriilor anumitor artiști precum Madonna și Snoop Dogg, lipsa de interes față de eveniment a televiziunilor care au întrerupt exagerat de mult difuzarea evenimentului cu pauze publicitare precum și desfășurarea concertelor în aceeași zi cu marșul și protestul din Edinburgh la care au participat circa 225.000 persoane, ceea ce a condus la diluarea mesajului politic și atragerea mass-mediei spre concerte în detrimentul marșului.
Cea de-a doua categorie de critici și cea mai cuprinzătoare include opiniile celor care consideră LIVE 8 drept o campanie de Relații Publice pentru liderii G8 și pentru corporațiile internaționale iar în acest sens, argumentele lor nu sunt deloc de neglijat.
Conform acestei ipoteze, singurii care au avut de câștigat de pe urma evenimentului au fost sponsorii (AOL Time Warner, Nokia, EMI Music Group etc) cărora le-au crescut încasările ca urmare a reclamelor și a audienței, mai ales dacă ținem cont că este LIVE 8 este considerat ca fiind obiectul celei mai mari transmisii la nivel mondial din istorie. Promotorii acestei idei consideră că organizatorii au folosit sărăcia drept instrument de marketing și truc de consum cu scopul de a crește numărul de telespectatori și ascultători din toată lumea. De asemenea, LIVE 8 a creat o aură de optimism care dă impresia că sărăcia poate fi învinsă cu o trăsătură de condei și că bunăvoința este singurul lucru necesar. Astfel, concertele au fost folosite ca o oportunitate pentru practicarea unor tehnici de Relații Publice în favoarea lui Tony Blair despre care s-a spus că susține campania în vederea convingerii liderilor celorlalte națiuni participante la Summit să ia măsuri pentru reducerea sărăciei. Mai mult decât atât, organizatorii campaniei au prezentat liderii G8 (în special pe Tony Blair și George W. Bush) drept salvatorii Africii și nu au fost criticați așa cum era de așteptat.
O altă remarcă cu privire la acest aspect este faptul că spectacolele au avut drept scop distragerea atenției publice de la războiul din Irak și relația dintre război și sărăcie la nivel mondial. De asemenea, nu s-a menționat niciodată faptul că George W. Bush și Tony Blair sunt considerați criminali de război, în conformitate cu dreptul internațional. Totodată, unele păreri susțin că LIVE 8 tinde să submineze atât anti-globalizarea cât și mișcările anti-război.
Prin această campanie s-a obținut distragerea atenției publicului și a mass-mediei de la mișcarea de protest împotriva G8 și a servit la subminarea mai multor voci radicale care se împotrivesc împotriva Noii Ordini Mondiale. Altfel spus, conform opiniei lui Michel Chossudovsky, evenimentul a insuflat o atmosferă de ignoranță printre milioanele de oameni care au ascultat muzică și au avut sentimentul că fac un lucru pozitiv și constructiv în timp ce niciunul dintre elementele de bază necesare pentru a înțelege cauzele sărăciei la nivel global nu au fost prezentate.
Concluzia este că evenimentul a fost considerat un succes de către organizatori, descriindu-l drept cel mai grozav lucru care a fost organizat vreodată în istoria lumii dar pe de altă parte, alții consideră că a fost doar un truc pentru publicitate și un eșec în materializarea efectivă a promisiunilor făcute de G8. Totodată, atenția publică a fost distrasă rapid de atentatul terorist din Londra care a avut loc la doar o zi după concertul final din Edinburgh.
2.2 FUNDAȚIA „MEREU APROAPE”
De asemenea, organizația derulează campanii prin care intervine în caz de calamități naturale precum și în susținerea unor domenii precum educația sau sănătatea.
Obiectivele organizației
Pentru atingerea scopurilor propuse, organizația și-a propus următoarele obiective: implicarea în cunoașterea și rezolvarea problemelor copiilor și a persoanelor de vârsta a treia, mai ales a celor cu dizabilități; crearea de programe speciale prin intermediul cărora să motiveze și să recompenseze tinerele talente; promovarea spiritului de excelență în toate domeniile, promovarea valorilor umane și profesionale românești precum și a celor democratice; încurajarea inovațiilor sociale și a activităților publice.
Fundația „Mereu Aproape” se ocupă cu strângerea de fonduri atât de la organizații guvernamentale cât și non-guvernamentale pe baza cărora organizează activități și campanii pentru sprijinirea financiară a celor care necesită o mână de ajutor. Datorită legăturii existente între postul de televiziune Antena1 și fundație, aceasta din urma a beneficiat de oportunitatea de a fi sprijinită de mass-media și în acest fel s-au organizat emisiuni TV, s-au editat publicații și s-au înființat centre de resurse pentru sprijinirea dezvoltării societății civile.
Campaniile Fundației „Mereu Aproape”
Activitățile acestei organizații se concretizează în derularea unor programe, campanii sau acțiuni specifice. În Tabelul nr. 2.3 am prezentat doar câteva din campaniile finalizate precum și cele în curs de desfășurare, alături de obiectivele acestora.
Tabel nr. 2.3
Campanii organizate de Fundația „Mereu Aproape”
Sursa: http://fundatiamereuaproape.ro/category/campanii-finalizate/, accesat la data de 20.06.2014;
Campania „Schimbă o viață”
Printre campaniile de succes organizate de această fundație umanitară și care se derulează și în prezent este campania „Schimbă o viață”. Această acțiune a fost demarată în anul 2013 și are drept scop sprijinirea familiilor sărace care se află în dificultatea de a-și crește copiii si de a le oferi cele necesare educației lor sau chiar în imposibilitatea de a-i trimite copii la școală.
De asemenea, pe platforma online a campaniei se menționează că agenții economici pot sponsoriza acțiunile umanitare aferente acestei campanii prin direcționarea de până la 20% din impozitul pe profit datorat statului către susținerea cauzelor acestei campanii. Conform ultimelor estimări postate, valoarea totală a donațiilor a ajuns la suma de 86.000 lei. Astfel, s-au schimbat 189 de vieți și s-au făcut 55 de fapte bune.
2.3 SWIMATHON ORADEA
„Lucrurile se mișcă, dacă faci valuri”
Sloganul campaniei Swimathon
Descrierea campaniei
Swimathon este o campanie umanitară, demarată în anul 2009 prin care se urmărește atragerea de fonduri pentru anumite cauze din comunitatea locală. Fiecare eveniment este organizat de fundația comunitară din orașele în care acesta are loc (București, Iași, Cluj, Mureș, Bacău, Oradea). Scopul campaniei este interacțiunea comunității și implicarea acesteia în strângerea de fonduri pentru cauzele pe care le consideră relevante. În ceea ce privește organizarea, campania se desfășoară în 3 etape:
Înscrierea proiectelor/cauzele din comunitatea locală;
Înscrierea înotătorilor/ echipelor de înotători – companiile și înotătorii aleg cauza pentru care se implică;
Înscrierea susținătorilor – donatorii licitează pentru fiecare lungime de bazin notată de favoriții lor;
Referitor la desfășurarea campaniei din Oradea, menționăm faptul că, de regulă, primele două etape au loc cu 2-3 săptămâni înainte de derularea efectivă a evenimentului iar ultima etapă se întinde până în ziua evenimentului, inclusiv. Evenimentul are loc pe parcursul unei singure zile și durează circa 4 ore. Fiecare proiect validat este reprezentat de înotători fund-raiseri – individuali sau echipă (maxim 6 înotători).
Fiecare echipă, respectiv înotător individual estimează la înscriere numărul de lungimi de bazin pe care le va înota, având la dispoziție culoarul timp de 50 de minute, interval în care va înota cât mai repede posibil. Pentru fiecare proiect acceptat, organizatorii pun la dispoziție două culoare, din care unul este ocupat obligatoriu de un înotător fund-raiser individual și celălalt culoar de către o echipă de înotători sau un alt înotător individual.
Regulamentul privind strângerea de fonduri
Mecanismul campaniei este unul relativ simplist: înotătorii/echipele de înotători înoată timp de o oră pentru cauza aleasă iar susținătorii oferă o sumă de bani pentru fiecare lungime de bazin înotată sau o sumă fixă. Susținătorii oferă sume de bani pentru fiecare lungime de bazin parcursă de înotătorul sau echipa aleasă (de exemplu: 2 lei x 40 de lungimi = 80 de lei ș.a) sau pot oferi sume fixe pentru întreaga evoluție a acestora în cadrul evenimentului. Obiectivul financiar al campaniei este ca fondurile strânse pentru fiecare proiect înscris să depășească suma de 2.000 de lei. Donațiile se pot face prin bancă, online, la sediul fundației sau în cadrul evenimentului. Pentru acoperirea unei părți din costurile de organizare a evenimentului, organizatorii rețin 10% din totalul sumelor strânse pentru fiecare proiect.
Realizările SWIMATHON ORADEA – ediția 2013
Prima ediție a campaniei Swimathon în Oradea a avut loc în data de 13 iulie 2013 la Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu”, eveniment la care s-au înscris 11 proiecte, dintre care menționăm:
„Educație și acțiune ecologică pentru viitorul sănătos al Oradiei” – Academia Civică Bihor,
„Șanse egale pentru tinerii cu dizabilități – Reabilitarea Casei Franz Max” – Asociația Alsterdorf,
„Împreuna schimbam destinul lui George” – Asociația Pro Cariere;
„Și tu poți să pui o cărămidă la Construcția unui Centru Hospice pentru Oradea!” – Fundatia Hospice Emanuel;
„YouthBank România” și „Femina” – Fundația Comunitara Oradea etc.
În ceea ce privește categoria de înotător individual, cele mai multe lungimi de bazin au fost realizate pentru proiectul „Femina” – 40 lungimi, iar referitor la echipe, s-au înotat 62 de lungimi pentru proiectul „Împreună schimbăm destinul lui George”. Conform informațiilor din presa scrisă, suma totală strânsă pentru cauzele din cadrul evenimentului Swimathon a fost de aproximativ 30.000 lei din care 9.924 lei au fost donați direct în cadrul desfășurării evenimentului iar restul au reprezentat donațiile companiilor din Oradea pentru proiectele susținute de fiecare dintre acestea în cadrul evenimentului.
Tabelul nr. 2.4 prezintă rezultatele obținute în urma evenimentului Swimathon 2013 din Oradea comparativ cu alte orașe din țară în care campania a derulat această acțiune.
Tabel nr. 2.4
Rezultate obținute de Swimathon Oradea comparativ cu evenimentele desfășurate în alte orașe din țară (2013)
Sursa: realizat de autor pe baza datelor disponibile pe http://www.swimathon.ro/Swimathon_national_parteneri.pdf, accesat la data de 21.06.2014;
Comparativ cu evenimentele desfășurate în celelalte orașe, observăm că Oradea se situează pe ultimul loc în privința numărului de donatori și pe penultimul cu privire la valoarea fondurilor atrase. Astfel, suma medie pe proiect este de aproximativ 2.700 lei, ocupând din nou penultimul loc în timp ce la Iași, orașul cu același număr de proiecte înscrise, suma medie pe proiect este de două ori mai mare.
Pe de altă parte, dacă ne raportăm la numărul de donatori, vom observa că Oradea ocupă locul al doilea în ceea ce privește suma medie pe donator (aproximativ 215 lei), primul clasată în acest caz fiind orașul Bacău (aproximativ 420 lei). De aici putem desprinde câteva concluzii cu privire la campania din Oradea: există cazuri, există și voluntari iar cei care decid să doneze, nu se sfiesc să o facă cu sume substanțiale. Problema în cazul acestui eveniment a fost numărul redus de donatori, a cărei cauză poate fi o promovare insuficientă a campaniei; totuși, dacă ținem cont de faptul că Oradea a fost la prima ediție a acestui eveniment, putem spune că performanța obținută a fost una remarcabilă.
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ
CAMPANIA UMANITARĂ „ÎMPRUMUT PENTRU VIAȚĂ”
Prezentul capitol reprezintă abordarea practică a lucrării și are drept scop prezentarea unui studiu de caz cu privire la modul de organizare și desfășurare a unei campanii umanitare de fund-raising. Studiul de caz cuprinde patru părți, debutând cu prezentarea metodologiei de realizarea a campaniei, continuând cu motivația acesteia și prezentarea cronologică a evenimentelor realizate. Ultima parte a studiului de caz este menită să releve rezultatele obținute ca urmare a derulării acestei campanii.
3.1 METODOLOGIA DE REALIZARE A CAMPANIEI
Campania umanitară denumită ulterior „Împrumut pentru viață” a fost planificată și organizată de autorul prezentei lucrări, având ca scop strângerea de fonduri pentru beneficiara Ana-Maria Crăciun cu ajutorul cărora, aceasta să beneficieze de un tratament medical în străinătate de care are nevoie pentru vindecarea unei afecțiuni maligne.
Debutul campaniei a fost planificat pe parcusul ultimei luni a anului 2013 iar data oficială de demarare a acesteia a fost 28 decembrie, prin intermediul unui concert caritabil. În acest caz, această campanie nu a avut o perioadă de timp bine delimitată pentru desfășurare, ea fiind gândită să se desfășoară atâta timp cât va fi nevoie pentru atingerea scopului propus. Campania se derulează de mai bine de șase luni și continuă și în prezent, datorită faptului că scopul acesteia nu a fost încă atins. În ceea ce privește sfera de întindere geografică a campaniei, aceasta a debutat pe plan local, la nivelul orașului Oradea, după care a fost extinsă prin acțiuni specifice și la nivel regional și național.
Referitor la organizarea campaniei, aceasta a fost susținută de diverși parteneri locali și naționali din diverse domenii de activitate precum și de personalități din sfera televiziunii. Principalii parteneri în ceea ce privește organizarea de evenimente au fost: Asociația Utopia, Fundația Comunitară Oradea, Asociația M.A.M.E și Interact Oradea. Pe durata campaniei am fost susținuți de parteneri media precum: ProFM, Digi24, Communications Media și alte publicații locale. În funcție de tipologia evenimentului, am avut colaborări cu diverse locații din Oradea precum Teatrul de Stat Regina Maria, Filarmonica de Stat ș.a
Referitor la instrumentele de fund-raising practicate, acestea au fost reprezentate de participarea la evenimente speciale, donații prin SMS, prin cont bancar, mijloace electronice, urne special amenajate și sponsorizări.
3.2 MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE CAMPANIEI
Campania „Împrumut pentru viață” face parte din categoria campaniilor de relații publice motivate social întrucât scopul ei a fost unul de strângere de fonduri pentru un caz umanitar. Acest subcapitol al lucrării este menit să prezinte cauza pentru care s-a luptat și care a constituit practic factorul determinant în conceperea și demararea acestei campanii. Astfel, am început cu prezentarea beneficiarei campaniei precum și a scopului și obiectivelor urmărite pe parcursul derulării acesteia.
Boala a fost depistată în decembrie 2011 când analizele au confirmat existența unei tumori galopante și, ca urmare, la câteva zile după aflarea rezultatului, Ana-Maria a fost operată în cadrul Clinicii de Neurochirurgie din Timișoara. Anul 2012 a fost un an de recuperare și tratament prin radio chimioterapie realizat la Centrul Oncologic din Oradea. În luna iulie a anului 2013, a fost depistată recidiva tumorii și astfel Ana-Maria a fost supusă unei noi operații. Țesutul tumoral recoltat a fost trimis pentru analize la HZL Nussdorf Institut für Pathologie din Viena iar rezultatul primit în august 2013 indica următorul diagnostic: meduloblastom cu malignitate înaltă.
Pasul următor a fost respectarea recomandărilor făcute de medicii din Viena cu privire la o schemă de chimioterapie pe care nu a putut-o finaliza deoarece, în luna ianuarie a anului 2014, după 5 din cele 6 cicluri de chimio terapie finalizate, situația Anei-Maria era atât de critică încât au luat decizia de a întrerupe tratamentul.
Când șansele pentru vindecare s-au văzut epuizate la noi în țară, un tratament revoluționar practicat în străinătate au redat speranțele Anei, familiei și apropiaților ei. Imunoterapia cu Celule Dendritice sau Terapia CD este o nouă abordare împotriva cancerului care prezintă rezultate promițătoare mai ales la tumorile pe creier. Noile cercetări au evidențiat faptul că sistemul imunitar poate beneficia de o a doua șansă dacă este ajutat să recunoască cancerul ca străin. Practic, tratamentul constă într-un vaccin bazat pe propriile celule ale corpului (monocite) cultivate în laborator prin adăugarea de celule mesager numite citokine. Odată administrat, vaccinul activează sistemul imunitar împotriva tumorii. Bruce A. Beutler, Julles A. Hoffman și Ralph M. Steinman au primit în anul 2011, Premiul Nobel în Medicină pentru această descoperire privind activarea imunității înnăscute și pentru descoperirea celulei dendritice și rolul său în imunitatea adaptivă.
Acest tratament este practicat în Germania, la Clinica și Centrul de cercetare Praxisgemeinschaft für Zelltherapie din Duderstadt și costă 60.000 euro. Costurile financiare ale acestui tratament sunt mult prea mare pentru ca familia să le poată suporta, motiv pentru care s-a dat startul campaniei de fund-raising intitulată sugestiv „Împrumut pentru viață”. Așadar, scopul acestei campanii a fost strângerea de fonduri în valoare de 60.000 euro pentru ca Ana-Maria să poată beneficia de tratamentul care îi poate salva viața.
Pentru atingerea acestui scop, organizatorii campaniei și-au propus un șir de obiective care să aducă în atenția publicului orădean și nu numai, cazul Anei-Maria și modalitățile prin care poate fi ajutată:
crearea unei pagini web prin intermediul căreia persoanele pot afla despre această cauză umanitară și modalitatea prin care pot deveni donatori;
deschiderea unui cont bancar pe numele Anei-Maria, pentru donații precum și crearea altor modalități de colectare a fondurilor, integrate în pagina web: Paypal, Mobilpay, redirecționare a 2% din impozitul global respectiv 20% din impozitul pe profit;
obținerea unui număr scurt de sms prin intermediul căruia să se realizeze donațiile;
mediatizarea cazului și a modalităților de sprijin prin diverse mijloace publicitare: radio, televiziune, internet, billboard-uri, city-light-uri și mesh-uri.
organizarea unui șir de evenimente cu scop caritabil precum: concerte, evenimente fashion, de artă ș.a la care oamenii, prin simpla participare să sprijine această cauză umanitară;
3.3 ISTORICUL CAMPANIEI
Acest subcapitol are ca scop detalierea modului de organizare și desfășurare a fiecărei acțiuni demarate prin campania „Împrumut pentru viață” prin intermediul cărora s-au atins obiectivele propuse.
3.3.1 Pregătirea campaniei
Lansarea propriu-zisă a campaniei a avut loc în data de 28 decembrie 2013 odată cu demararea primului eveniment caritabil. Înainte de lansare cu câteva săptâmâni, mai exact în perioada 3-21 decembrie, a fost creată o variantă inițială a site-ului www.pentruanamaria.ro care a constituit practic primul pas în crearea de relații cu donatorii.
În prezent, pagina web creată pentru Ana Maria oferă următoarele informații:
Despre mine – această parte a site-ului prezintă pe scurt viața Anei-Maria, sentimentele și dorințele ei alături de câteva fotografii; practic, publicul face aici cunoștință cu Ana-Maria:
„Am nevoie de un împrumut pentru viață! Dobânda pe care o voi plăti va fi măsurată în răsărituri și-n zâmbete, iar răsplata dumneavostră vor fi anii pe care mi-i dăruiți cu atâta generozitate. Îmi iubesc viața, vreau să trăiesc și lupt pentru șansa mea. Prețuiesc fiecare clipă și vreau să mă pot bucura alături de iubitul meu soț de cât mai multe zile bune. Iubesc oamenii frumoși pe care îi am în jur și fără de care nu știu cum ar arăta ziua de mâine. Iubesc aerul, și pietrele, și munții, și apusurile, le iubesc pe toate… și mulțumesc întregii familii pentru grija și sprijinul lor, iar din locul în care sunt azi mă îndrăgostesc din nou, de toate, inundată de o veșnică recunoștință pentru oportunitatea care mi-a ieșit in cale”.
(O parte din informațiile prezentate la secțiunea Despre mine)
Cea mai mare parte a informațiilor de pe site sunt prezentate din perspectiva beneficiarei campaniei, folosindu-se exprimarea directă la persoana I singular, astfel încât să se creeze o conexiune și un atașament mai rapid și mai puternic al publicului față de această cauză;
Istoric medical – această secțiune prezintă intervențiile medicale prin care a trecut Ana-Maria de la diagnosticare și până în prezent; publicul are posibilitatea chiar de a vizualiza dosarul medical al ei, ca modalitatea de certificare a acurateței informațiilor prezentate;
Tratament – se explică, pe înțelesul tuturor, în ce constă tratamentul care o poate salva pe Ana-Maria alături de o înregistrare video ce îl are în prim cadru pe Ralph Steinman, unul dintre laureații premiului Nobel în Medicină vorbind despre descoperirea sa (imunoterapia cu celule dendritice);
Ajută – sunt prezentate modalitățile prin care se pot face donații: transferuri în cont bancar, paypal, mobilpay, virarea a 2% din impozitul global/20% din impozitul pe profit precum și modalitățile prin care poate fi răspândită povestea Anei-Maria;
Contact
Tot în aceeași perioada (februarie 2014), s-a creat pagina de facebook pentru Ana-Maria, ca mijloc de menținere a contactului cu publicul, de promovare a cauzei și a evenimentelor desfășurate în cadrul campaniei.
3.3.2 Demararea campaniei
Startul campaniei s-a dat odată cu primul concert caritabil care a avut loc în Green Pub, în data de 28 decembrie 2013. Localul este situat în centrul orașului Oradea, mai exact în Piața Unirii nr. 2-4, fiind unul dintre cele mai frecventate de orădeni. Spectacolul a început la ora 20:00 când Trupa West, Denisa Moșincat, Mihai Lipai și Melaz au cântat pentru sprijinirea acestei cauze.
Evenimentul a fost promovat prin intermediul rețelei de socializare Facebook cu 5 zile înainte ca acesta să aibă loc dar și pe un site special conceput pentru evenimentele din Oradea (www.evenimenteoradea.ro) în data de 27 decembrie.
În ultimele zile ale anului 2013, în calitate de organizator principal al campaniei „Împrumut pentru viață” și ca membru al Asociației Utopia, am promovat cazului Anei-Maria în rândul câtorva persoane juridice și ca urmare a acestui lucru, am reușit să obținem sponsorizări sub forma redirecționării a 20% din impozitul pe profit datorat de acestea statului român.
Primele două luni ale anului 2014 au fost mai degrabă o perioadă de pregătire a evenimentelor și acțiunilor ce urmau să aibă loc începând cu luna martie. Astfel, chiar dacă nu a avut loc niciun eveniment public, campania a continuat să se deruleze prin realizarea următoarelor acțiuni:
depunerea și acceptarea unei cereri cu privire la obținerea unui număr scurt de sms pentru donații în valoare de 2 euro/sms; astfel, s-a obținut numărul 8826 valabil toată luna martie 2014;
s-au efectuat modificări de imagine (menționate la subcapitolul 3.3.1) la site-ul www.pentruanamaria.ro;
demararea acțiunii de colectare a 2% din impozitul global datorat de contribuabili (Declarația 230);
prin intermediul Asociației Utopia, s-a încheiat un contract cu MobilPay pentru efectuarea de donații online cu cardul de pe telefon;
alte acțiuni pregătitoare menite să promoveze numărul de sms primit pentru donații, toată luna martie (înregistrare spot radio, reportaj TV, materiale publicitare ș.a);
acțiuni de organizare a 4 concerte caritabile care să se desfășoare în luna martie, atât cu scopul de strânge donații în mod direct prin participare cât și scopul de promovare a campaniei și a impulsiona cât mai multă lume să doneze cei 2 euro prin sms;
3.3.3 Extinderea campaniei
Obținerea numărului de sms 8826 alocat gratuit de rețelele mobile cu sprijinul Asociației M.A.M.E a reprezentat o mare oportunitate pentru campanie în vederea strângerii de fonduri. Însă, doar obținerea lui nu a fost îndeajuns fiind nevoie de o promovare intensă care să aducă din nou în atenția publicului cazul Anei-Maria. Având în vedere că numărul avea acoperire națională, a fost nevoie de o mediatizare pe măsură.
La nivel național s-au demarat următoarele acțiuni care au contribuit la promovarea campaniei:
colaborarea cu prezentatorul emisiunii Focus Monden de la Prima TV, Alexandru Constantin, care a promovat numărul de sms în cadrul emisiunii sale, pe pagina de facebook precum și în presa scrisă din București; astfel, apelul său umanitar pentru susținerea campaniei a fost apărut în perioada 3-6 martie în următoarele publicații online: www.adevărul.ro, www.puterea.ro, www.click.ro, www.libertatea.ro, www.enațional.ro, www.devoratormonden.ro, www.stiripescurt.ro:
„Nici acum nu-mi vine să cred ce se întâmplă. Dar sper să primim ajutor și să reușim să strângem banii pentru Ana Maria. Îi rog din suflet pe cei care își permit să se lipsească de 2 euro, să o facă trimițând un SMS la numărul de telefon 8826. Le mulțumesc încă de pe acum celor care ne vor da o mână de ajutor. Și mulțumesc asociației M.A.M.E. pentru că este alături de noi! este apelul disperat pe care îl face Alexandru”
(Apelul umanitar lansat de Alexandru Constantin citat de ziarul Adevărul)
realizatorul TV Dan Cruceru, a promovat cazul prin intermediul blogului său personal:
„Super-ofertă: cumperi o viață cu mai puțin de 10 lei!
„Astăzi e o super- promoție! Mai tare ca promoțiile la haine, ca reducerile de 90% la încălțări, ca tichetele cadou la băuturi gratis! Azi, poți cumpăra o viață cu doar 2 euro! Mai puțin de 10 lei! Mai puțin de cât costă un pachet de țigări, mai puțin de o bere scumpă, mai puțin de o ciorbă la restaurantul din colț! Doar 2 euro! Și vei cumpăra viața orădencei Ana- Maria! Are 25 de ani si vrea să iubească! Ai putea fi chiar tu! Căci, pentru cei doi euro, te va iubi pentru totdeauna! Altfel, în curând, nu va mai avea ce să-ți ofere în schimbul celor doi euro, iar tu nu vei mai avea ce să cumperi! Vei rata promoția!”
(O parte din promovarea realizată de Dan Cruceru prin postarea realizată în 4 martie 2014)
blogul lui Dan Cruceru nu a fost singurul care a promovat numărul de sms și cauza Ana-Mariei ci au mai fost și altele care s-au alăturat acestei campanii;
difuzarea unui spot de publicitate toată luna martie pe postul de radio Național FM;
Tabelul nr. 3.1 prezintă pe scurt cele 4 concerte în scop caritabil care au avut loc pe parcursul lunii martie pentru strângerea de fonduri și promovarea numărului de sms prin care donatorii au adus un aport financiar la sprijinirea acestei cauze umanitare.
Tabel nr. 3.1
Concertele caritabile din cadrul campaniei „Împrumut pentru viață”
(martie 2014)
Sursa: realizat de autor;
În ceea ce privește concertul care a avut loc la Bookafe, trebuie să menționăm faptul că acesta a fost redat live pe două posturi de radio, unul din oradea și unul din Cluj (LIFE fm și Radio CBEE) iar la final a avut loc o emisiune în cadrul căreia s-a prezentat cazul Anei-Maria și campania „Împrumut pentru viață”. De asemenea, în cadrul concertului care s-a desfășurat în Window Pub, a avut loc și o mică expoziție cu vânzare de produse hand-made P&P Delights. Banii strânși din vânzarea produselor au fost de asemenea donați pentru Ana-Maria.
Extinderea campaniei „Împrumut pentru viață” a presupus și organizarea de evenimente caritabile în alte orașe precum Cluj și Timișoara. Astfel, chiar dacă perioada alocată pentru utilizarea numărului de SMS a expirat, campania a continuat și în luna aprilie cu desfășurarea a două evenimente importante.
Primul eveniment a fost unul monden, de fashion, ce avut loc în data de 2 aprilie în Timișoara în cadrul Centrului de Afaceri Timișoara. Intitulat Brazilian Carnival Fashion & Makeup Show, evenimentul organizat de Marius Lupu a fost unul de succes atât pentru el cât și pentru colaboratori întrucât evenimentul a fost mediatizat pe postul de televiziune PrimaTV și promovat ca având un scop caritabil, acela de a susține prin donații campania „Împrumut pentru viață”. În ciuda numeroșilor participanți, sponsori și parteneri ai evenimentului (Primăria Municipiului Timișoara, Boavista Hotel, Camera de Comerț, Industrie și agricultură Timiș ș.a) precum și a invitaților renumiți din lumea modei (Aura Dumitru, Cătălin Botezatu), fondurile care s-au strâns pentru Ana-Maria au fost extrem de mici.
Cei de-al doilea eveniment desfășurat în luna aprilie a avut loc în Cluj, unde artiști precum AnySound, Natif, Aminda și Trupa Hazard au cântat pentru a susținea campania „Împrumut pentru viață”. Concertul a avut drept locație Flying Circus Pub iar prețul unui bilet de intrare a costat 20 lei. Suma adunată din vânzarea biletelor a fost donată în contul Anei-Maria. Modalități de promovare a evenimentului:
pe pagina de facebook Flying Circus Pub cu 15 zile înainte de ziua concertului;
promovare de Digi24 Cluj-Napoca în cadrul rubricii „Evenimente” al jurnalului local de știri; s-a prezentat din nou cazul Anei-Maria și s-a promovat evenimentul care urma să aibă loc în 30 aprilie timp de o săptămână;
pe un post de radio online din Cluj-Napoca;
revista 24FUN;
www.evenimentelocale.ro și www.vinsieu.ro;
Astfel, pe data de 30 aprilie, la concertul caritabil care a avut loc în Flying Circus Pub au participat peste 50 de persoane care s-au alăturat acestei campanii.
Cu ocazia sărbătorilor pascale am amplasat o urnă pentru donații la Biserica Sfinții Trei Ierarhi și astfel am reușit să colectăm suma de 4.000 lei. De altfel, o astfel de urnă a mai fost amplasată cu ocazia sărbătorilor de Crăciun la o altă biserică din Oradea (Sfinții Apostoli Petru și Pavel) și astfel am reușit să strângem suma de 2.000 lei. Durata de menținere a urnelor în cadrul biserilor a fost de două săptămâni.
Tabel nr. 3.2
Evenimentele din cadrul Festivalului „Artă pentru viață”
Sursa: realizat de autor;
Cel mai important concert din seria evenimentelor caritabile ale campaniei a fost cu siguranță cel susținut de Direcția 5 în data de 27 mai, la doar câteva zile după derularea celor două evenimente ale festivalului „Artă pentru viață”.
Concertul a fost anunțat pentru prima dată în data de 1 aprilie prin intermediul paginii web www.vinsieu.ro și pe pagina de facebook Pentru Ana-Maria, în data de 5 aprilie. Presa locală a continuat să promoveze evenimentul ce urma să aibă loc la Teatrul Regina Maria din Oradea, amintind de fiecare dată cazul Anei-Maria și cum poate fi ajutată.
Promovarea a avut un rol foarte important în succesul acestui eveniment, motiv pentru care, în cele ce urmează, prezentăm în ordinea cronologică a apariției articolelor (atât online cât și în format tipărit), principalii publicații care au promovat acest eveniment (Tabel nr. 3.3).
Tabel nr. 3.3
Promovarea concertului caritabil Direcția 5
Sursa: realizat de autor;
În ceea ce privește organizarea evenimentului, aceasta a fost demarată cu mai mult de două luni înainte de data stabilită a evenimentului, anunțul oficial fiind făcut la 1 aprilie, imediat după ce Direcția 5 a anunțat că se vor alătura campaniei noastre. Principalul organizator a fost Asociația Utopia, având alături următorii parteneri:
parteneri de ospitalitate: Hotel Ramada
parteneri media: Communications Media, ProFM, Bihoreanul, Crișana, OradeaLife, Zile și Nopți și alte publicații locale;
parteneri de locație: Teatrul Regina Maria.
În calitate de organizator al evenimentului, pot să afirm că acesta a fost cel mai important concert caritabil din cadrul campaniei „Împrumut pentru viață”, atât în ceea ce privește anvergura evenimentului cât și referitor la impactului financiar pe care l-a avut. Suma adunată din vânzarea biletelor a fost donată Anei-Maria alături de banii colectați în urna special amenajată în barul din incinta teatrului. La acest
Următoarea acțiune întreprinsă pentru campania „Împrumut pentru viață” a fost participarea la evenimentul Swimathon Oradea 2014. Respectând regulile de participare prezentate în capitolul precedent, ne-am înscris în competiție la începutul lunii mai alături de alte cauze umanitare, culturale sau educaționale ale comunității noastre. Pentru fiecare cauză s-a depus un proiect în care s-a menționat scopul și obiectivele acestuia, nevoia căruia răspunde acesta, bugetul necesar etc. În urma evaluării proiectelor, s-au ales 15 cauze printre care și cauza aferentă campaniei „Împrumut pentru viață”:
„…scopul nostru este să ajungem la 60.000 euro – suma estimata inițial pentru un tratament complet. Suntem conștienți că sunt multe alte cauze importante în Oradea care merită toată atenția așa că obiectivul nostru pentru Swimathon este, în primul rând, acela de a participa. Este un prilej inedit de a prezenta cazul ‘pentru Ana-Maria’ și parteneriatul pentru integrare socială alături de Penitenciarul Oradea companiilor care dezvoltă o politică sănătoasă de CSR. Vom fi bucuroși cu atât cât consideră orădenii că ne mai pot ajuta.”
(Scop declarat de Asociația Utopia în cadrul proiectului depus în vederea participării la Swimathon 2014)
Evenimentul a avut loc în 28 iunie între orele 10:00 și 14:00 la Bazinul Olimpic Ioan Alexandrescu din Oradea fiind organizat de Fundația Comunitară Oradea cu sprijinul Primăriei Oradea. Swimtahon 2014 Oradea a fost susținut la la nivel național de AbbVie și Petrom iar la nivel local de Intel Education, Celestica, Plexus, American Grill, Lucovicon, Tiger Amira, Comau, European Drinks, Benvenuti. Partenerii media ai evenimentului au fost: ProFM, Digi24, Zile și nopți și ProSound. Promovarea a început încă de la sfârșitul lunii aprilie atât în presa locală cât și prin intermediul rețelelor de socializare și a paginii web a Fundației Comunitare Oradea.
În total, la Swimathon au participat 215 înotători care s-au aliniat la start în cadrul acestui eveniment de fund-raising organizat de Fundația Comunitară din Oradea. Cauza Anei-Maria a fost susținută de OTP Bank în calitate de sponsor dar și de voluntarii care au înotat pentru această campanie, formând următoarele 4 echipe:
2 echipe formate din angajații companiei Plexus Oradea;
1 echipă formată din personalul Penitenciarului Oradea;
1 echipă formată din deținuții Penitenciarului Oradea.
Două din echipele care au înotat pentru proiectul
„Împrumut pentru viață”
Sursa: http://www.partyoradea.ro/galerii/p/386630-sportive/450674-swimathon-2014, accesat la data de 30.06.2014;
Cele două echipe ale Penitenciarului Oradea au înotat în total 110 ture de bazin în timp ce echipele formate din angajații companiei Plexus au înotat 77 de ture. În cadrul acestui eveniment, cauza Ana-Mariei a fost reprezentată de cele mai multe echipe de înotători. Deși Fundația Comunitară Oradea a oferit cadrul necesar desfășurării acțiunii, membrii Asociației Utopia a fost cea care făcut toate demersurile necesare pentru a căuta atât înotători cât și susținători pentru campania „Împrumut pentru viață”.
3.4 ANALIZA REZULTATELOR CAMPANIEI
În cele șase luni de când am demarat această campanie, am reușit să înfăptuim o mare parte din obiectivele propuse în vederea atingerii scopului de obține cei 60.000 euro necesari Anei-Maria pentru tratamentul care îi poate salva viața. În cele ce urmează, vom face o analiză preponderent financiară cu privire la rezultatele obținute de pe urma realizării obiectivelor propuse. Astfel, în cadrul campaniei „Împrumut pentru viață” au fost demarate următoarele acțiuni care au generat venituri din donații:
7 concerte caritabile;
2 evenimente caritabile artă&fashion;
1 eveniment caritabil sportiv;
obținerea și promovarea unui număr de sms pentru donații;
amplasarea a două urne pentru donații în incinta unor biserici;
obținerea unui parteneriat cu Penitenciarul Oradea;
contractarea serviciului de Mobilpay pentru efectuarea de donații online cu cardul;
obținerea de sponsorizări din partea persoanelor juridice;
În cazul evenimentelor caritabile, impactul financiar pe care l-a avut fiecare dintre acestea a fost generat în cea mai mare parte de numărul de participanți. Din acest considerent am considerant relevant să efectuăm o corelație între intensitatea promovării în mass-media și numărul persoanelor care au participat la evenimet (Tabelul nr. 3.4).
Tabel nr. 3.4
Analiza legăturii dintre intensitatea promovării evenimentelor caritabile în mass-media și numărul participanților
Sursa: realizat de autor pe baza cercetărilor proprii;
Observăm că primele trei poziții, în privința privința mediatizării evenimentului, sunt ocupate de evenimentul fashion care a avut loc la Timișoara, concertul Direcția 5 și concertul „Mărțișor pentru viață”, acestea fiind și cele care au reunit cei mai mulți spectatori. Cel mai puțin mediatizat eveniment a fost „Rockstation Live” din Moszkva Cafe dar cu toate acestea el nu se situează pe ultimul loc în privința numărului de participanți. Chiar și așa, putem afirma că între intensitatea promovării măsurată prin numărul de apariții în mass-media și succesul evenimentului privit prin prisma numărului de participanți există o legătură directă și de o intensitate relativ mare.
O contribuție importantă în promovarea evenimentelor a avut-o de fiecare dată rețeaua de socializare facebook dar și câteva bloguri prin intermediul cărora s-au lansat invitații și s-au răspândit anunțurile evenimentelor. Totodată trebuie să menționăm faptul că, intensitatea promovării este dată și de perioada de timp alocată acesteia (în special pentru presa scrisă și rețea de socializare ) și frecvența cu care s-a realizat (mai ales în cazul spoturilor publicitare de TV și radio).
De asemenea, trebuie să luăm în considerare faptul că, numărul de participanți a depins și de alte variabile precum prețului biletelor de intrare, tipul de eveniment, modul de organizare în vederea colectării de donații, locația etc. În ceea ce privește prețul biletelor de intrare, acestea au avut un impact direct asupra donațiilor. Aproape în cadrul fiecărui eveniment la care s-a perceput o anumită taxă de participare, am amplasat o urnă pentru donații pentru persoanele care doreau să contribuie cu mai mult decât prețul biletului de intrare.
În cazul evenimentului care s-a desfășurat la Timișoara trebuie să menționăm că a fost singurul la care banii strânși (sau o cotă parte din aceștia) de pe urma vânzării biletelor de intrare nu au avut ca destinația campanie „Împrumut pentru viață”, motiv pentru care a fost și singurul la care suma donațiilor nu a depășit 1.000 lei. Acest lucru relevă faptul că, deși a fost cel mai intens promovat eveniment și care a reunit cele mai multe persoane, organizarea a fost cea care și-a pus cel mai mult amprenta asupra sumelor donate. Organizatorii acestui eveniment au oferit posibilitatea de promovare a cauzei campaniei printr-un spot difuzat timp de 42 de secunde și de amplasare a unei urne pentru donații. Astfel, donațiile din cadrul acestui eveniment s-au bazat strict pe bunăvoința participanților, fără o organizare care să vină în sprijinul campaniei. Datorită faptului că au fost necesare două deplasări Oradea-Timișoara, costurile acestora au depășit suma pe care am reușit să o strângem în urma acestui eveniment. Din acest motiv, considerăm evenimentul „Brazilian Carnival Fashion & Makeup Show”, un eșec pentru campania „Împrumut pentru viață”.
În ceea ce privește valoarea sumelor strânse ca urmare a derulării celor 10 evenimente caritabile, Figura nr. 3.1 prezintă pentru fiecare eveniment, suma de bani care a fost donată pentru cauza Anei-Maria, reprezentând contravaloarea biletelor de intrare vândute și a donațiilor anonime prin intermediul urnelor.
Figura nr. 3.1
Sumele strânse ca urmare a evenimentelor desfășurate în cadrul campaniei
„Împrumut pentru viață” (lei)
Sursa: realizat de autor pe baza cercetărilor proprii;
Remarcăm faptul că, două dintre cele mai mediatizate evenimente, Concertul caritabil susținut de Direcția 5 și evenimentul „Mărțișor pentru viață” care a avut loc la Filarmonica de Stat din Oradea au avut impactul financiar cel mai mare. acest lucru s-a datorat atât numărului mare de participanți cât și prețului mai ridicat al biletului de intrare. O contribuție importantă a avut-o artiștii care au performat în cadrul evenimentelor precum și gradul ridicat de mediatizare al acestora.
Figura nr. 3.2
Repartizarea donațiilor în funcție de modalitățile de acordare a acestora
Sursa: realizat de autor pe baza cercetărilor proprii;
Cele mai multe donații au venit sub formă de numerar și sunt reflectate de sumele eferente celor 10 evenimente precum și a sumelor primite din partea deținuților Penitenciarului Oradea și a celor colectate în urnele celor două biserici. În total, s-au strâns sub această formă 67.965 lei reprezentând 36% din totalul fondurilor acumulate până în prezent.
O mare parte a donațiilor primite ca urmare a desfășurării campaniei „Împrumut pentru viață” au provenit de pe urma sponsorizărilor primite din partea persoanelor juridice prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit realizat de acestea. Observăm din Figura nr 3.2 că valoarea acestora este 21% iar cele primite prin Paypal și MobilPay corespund procentelor de 8% respectiv 11% din totalul donațiilor.
O acțiune care depășește ca valoare donațiile obținute prin sponsorizări și prin care am reușit să strângem peste 44.000 lei a fost obținerea numărului de SMS pentru donații (de câte 2 euro). Astfel, 4.973 de persoane au trimis un SMS la 8826 pentru a o ajuta pe Ana-Maria, suma adunată cu ajutorul lor reprezentând 24% din valoarea totală a donațiilor primite.
În ceea ce privește evoluția în timp a rezultatelor campaniei din punct de financiar, Figura nr. 3.3 reflectă, valoarea donațiilor obținute în fiecare lună de la începutul campaniei și până în prezent.
Figura nr. 3.3
Defalcarea pe luni ale anului a sumelor strânse în cadrul campaniei
„Împrumut pentru viață” (lei)
Sursa: realizat de autor pe baza cercetărilor proprii;
Situația relevată de figura anterioară nu este surprinzătoare întrucât, luna martie, cu cele mai multe donații primite, este rezultatul celor două două luni anterioare în care s-au pregătit acțiunile ce au avut loc în cea de-a treia lună a anului. Astfel, cei 88.644 lei au fost strânși ca urmare a celor patru concerte caritabile susținute, a promovării numărului de sms pentru donații precum și a altor donații primite prin MobilPay, Paypal și prin contul bancar. Lunile aprilie și mai au fost de asemenea favorabile din acest punct de vedere, sumele aferente acestora datorându-se preponderent concertelor și donațiilor realizate prin mijloacele electronice menționate anterior și prin contul bancar. Luna iunie a fost una mai puțin fructuoasă comparativ cu celelalte datorită faptului că am desfășurat un singur eveniment caritabil și cazul nu a mai fost atât de intens promovat comparativ cu celelalte luni.
Intenționez să extind și mai mult această campanie, atât din punct de vedere geografic cât și prin diversificarea modalităților de colectare a fondurilor, cu scopul de a atinge țelul propus la începutul demarării campaniei, acela de a strânge suma totală necesară pentru tratamentul Anei-Maria. Aspecte legate de planurile de viitor ale campaniei se regăsesc în concluziile prezentei lucrări.
CONCLUZII
Deși conceptul de Relații Publice este unul relativ nou, practicarea lor este de fapt la fel de veche ca civilizația însăși. Primii oameni au cunoscut dorința de a lega relații și de a comunica în mod convingător. Modul în care sunt utilizate în prezent Relațiile Publice diferă însă atât ca sferă de cuprindere, fiind utilizate în diverse domenii cât și ca motivație și conținut.
Sfera Relațiilor Publice se întinde și în aria socială prin intermediul unor instrumente specifice dintre care, cel mai comun este evenimentul special, creat de organizații pentru a interacționa cu membrii publicului țintă. Astfel, pentru organizațiile non-profit cum sunt cele de caritate, strângerea de fonduri și atragerea de noi membri sunt acțiuni vitale pentru supraviețuirea lor. Partea socială a Relațiilor Publice vizează practic crearea și menținerea relațiilor cu donatorii și membrii organizației cu scopul de a le asigura sprijin financiar voluntar. În acest sens, un rol important revine unor campanii de amploare bazate pe realizarea de evenimente speciale. Astfel de acțiuni, integrate în programe speciale de menținere a relațiilor cu diverse segmente ale publicului, implică managementul relațiilor cu publicul ceea ce face să funcționeze ca o componentă a acestui domeniu.
După cum am putut observa la începutul celui de-al doilea capitol, în România, acțiunile filantropice nu sunt practicate la fel de mult ca în alte țări deși în privința problemelor de natură socială ne situăm mai degrabă printre primii în Europa. Chiar și așa, am reușit să concepem, să dezvoltăm și să promovăm o campanie umanitară care durează de mai bine de șase luni și prin intermediul căreia am obținut beneficii notabile din mai multe puncte de vedere. Această campanie a presupus crearea și dezvoltarea de relații cu multiple instituții, organizații, agenți economici ș.a fără colaborarea cărora nu am fi putut obține aceste rezultate. La fel sau poate mult mai important a fost modul în care am gestionat relațiile cu publicul, cum le-am atras atenția asupra cauzei pentru care am luptat, cum am solicitat ajutorul lui și cum am știut să-i facem pe oameni să simtă că au adus cu adevărat contribuția la salvarea unei vieți.
Concluziile acestei lucrări nu sunt și concluziile campaniei „Împrumut pentru viață” iar rezultatele de până acum nu sunt doar vorbe și cifre. Ele reflectă capacitatea și eforturile unor persoane care au adus un beneficiu pentru comunitate prin responsabilitate socială, fie că e vorba de organizatori, de mass-media sau donatori.
BIBLIOGRAFIE
Cărți
Ban, Olimpia; Negruț, Constantin, „Relații Publice și Comunicare”, Editura Solness, Timișoara, 2008;
Berbecaru, Iulian, „Strategia promoțională în turism”, Editura Sport-Turism, București, 1976;
Coita, Dorin Cristian, „Aplicarea marketingului în activitățile nonprofit” Editura ASE, București, 2005;
Coita, Dorin Cristian, „Marketingul organizațiilor nonprofit'', Editura Academiei Române, București, 2008;
Coman, Cristina, „Relațiile publice și mass-media”, Editura Polirom, Iași, 2004;
Coman, Cristina, „Relațiile Publice-Principii și Strategii”, Editura Polirom, Iași, 2001;
Cristache, Nicoleta, „Tehnici de Comunicare prin Relații Publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006;
Dagenais, Bernard, „Campania de Relații Publice”, Editura Polirom, Iași, 2003;
David, George, „Tehnici de Relații Publice. Comunicarea cu Mass-Media”, Editura Polirom, Iași, 2008;
Grunig, James; Hunt, Todd, „Managing Public Relations”, Editura Rinehart and Winsto, Philadelphia, 1984;
Hauser William; Lewison, Dale, „Marketing in the 21st Century”, Vol 2, Editura Prager, Londra, 2007;
Henslowe, Philip, „Public Relations – A Practical Guide to the Basics”, Editura Kogan Page, Londra, 1999;
Kotler, Philip, „Managementul Marketingului”, Editura Teora, București, 200;
Kotler, Philip, et.al., „Principles of Marketing”, Editia aIV-a, Editura Pearson Education Limited, Londra, 2005;
Marconi Joe, „Ghid Practic de Relații Publice”, Editura Polirom, Iași, 2007;
Newsom, Doug; Turk, Judy VanSlyke; Kruckeberg, Dean, „Totul despre Relațiile Publice”, Editura Polirom, Iași, 2003;
Nițu, Florian, „Conducerea și managementul schimbării în organizațiile non-profit”, Editura Anima, București, 2007;
Oliver, Sandra, „Public relations Strategy”, Editura Kogan Page Limited, Londra, 2007;
Parson, Patricia, „Ethics in Public Relations. A Guide to Best Practice”, Editia aII-a, Editura Kogan Page, Londra, 2008;
Pop Cohuț, Ioana, „Introducere în etica afacerilor”, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2008;
Smith Ronald, „Strategic Planning for Public Relations”, Editura Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 2002;
Stancu, Șerb, „Relații Publice și Comunicare”, Editura Teora, București, 1999;
Șerbănică, Daniel, „Relații Publice”, Editura ASE, București, 2003;
Vegheș Ruff, Iulian; Grigore, Bogdan, „Relațiile Publice și Publicitatea Online”, Editura Polirom, Iași, 2003;
Weiner, Mark, „Unleashing the Power of PR”, Editura Jossey-Bass, San Francisco, 2006;
Studii și documente oficiale
Giving USA Highlights 2014 ”disponibil pe www.givingusareports.org;
„World Giving Index 2013. A global view of giving trends” disponibil pe www.cafonline.org;
Pagini web
www.bbc.co.uk;
www.copilul.ro;
www.crisana.ro;
www.donatie.ro;
www.ebihoreanul.ro;
www.en.wikinews.org
www.fundatiacomunitaraoradea.ro;
www.globalissues.org;
www.globalresearch.ca;
www.imparte.ro;
www.live8live.com;
www.makepovertyhistory.org;
www.oxfam.org.uk;
www.pinkfloydz.com;
www.schimbaoviata.ro;
www.stiriong.ro;
www.swimathon.ro
www.theguardian.com;
www.wsws.org;
www.oradealife.ro
www.partyoradea.ro;
www.primatv.ro;
www.oradeamagazin.ro;
www.bihorpenet.ro;
www.pentruanamaria.ro;
www.digi24.ro;
www.nobelprize.org;
www.dancruceru.ro;
www.adevărul.ro;
BIBLIOGRAFIE
Cărți
Ban, Olimpia; Negruț, Constantin, „Relații Publice și Comunicare”, Editura Solness, Timișoara, 2008;
Berbecaru, Iulian, „Strategia promoțională în turism”, Editura Sport-Turism, București, 1976;
Coita, Dorin Cristian, „Aplicarea marketingului în activitățile nonprofit” Editura ASE, București, 2005;
Coita, Dorin Cristian, „Marketingul organizațiilor nonprofit'', Editura Academiei Române, București, 2008;
Coman, Cristina, „Relațiile publice și mass-media”, Editura Polirom, Iași, 2004;
Coman, Cristina, „Relațiile Publice-Principii și Strategii”, Editura Polirom, Iași, 2001;
Cristache, Nicoleta, „Tehnici de Comunicare prin Relații Publice”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006;
Dagenais, Bernard, „Campania de Relații Publice”, Editura Polirom, Iași, 2003;
David, George, „Tehnici de Relații Publice. Comunicarea cu Mass-Media”, Editura Polirom, Iași, 2008;
Grunig, James; Hunt, Todd, „Managing Public Relations”, Editura Rinehart and Winsto, Philadelphia, 1984;
Hauser William; Lewison, Dale, „Marketing in the 21st Century”, Vol 2, Editura Prager, Londra, 2007;
Henslowe, Philip, „Public Relations – A Practical Guide to the Basics”, Editura Kogan Page, Londra, 1999;
Kotler, Philip, „Managementul Marketingului”, Editura Teora, București, 200;
Kotler, Philip, et.al., „Principles of Marketing”, Editia aIV-a, Editura Pearson Education Limited, Londra, 2005;
Marconi Joe, „Ghid Practic de Relații Publice”, Editura Polirom, Iași, 2007;
Newsom, Doug; Turk, Judy VanSlyke; Kruckeberg, Dean, „Totul despre Relațiile Publice”, Editura Polirom, Iași, 2003;
Nițu, Florian, „Conducerea și managementul schimbării în organizațiile non-profit”, Editura Anima, București, 2007;
Oliver, Sandra, „Public relations Strategy”, Editura Kogan Page Limited, Londra, 2007;
Parson, Patricia, „Ethics in Public Relations. A Guide to Best Practice”, Editia aII-a, Editura Kogan Page, Londra, 2008;
Pop Cohuț, Ioana, „Introducere în etica afacerilor”, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2008;
Smith Ronald, „Strategic Planning for Public Relations”, Editura Lawrence Erlbaum Associates, New Jersey, 2002;
Stancu, Șerb, „Relații Publice și Comunicare”, Editura Teora, București, 1999;
Șerbănică, Daniel, „Relații Publice”, Editura ASE, București, 2003;
Vegheș Ruff, Iulian; Grigore, Bogdan, „Relațiile Publice și Publicitatea Online”, Editura Polirom, Iași, 2003;
Weiner, Mark, „Unleashing the Power of PR”, Editura Jossey-Bass, San Francisco, 2006;
Studii și documente oficiale
Giving USA Highlights 2014 ”disponibil pe www.givingusareports.org;
„World Giving Index 2013. A global view of giving trends” disponibil pe www.cafonline.org;
Pagini web
www.bbc.co.uk;
www.copilul.ro;
www.crisana.ro;
www.donatie.ro;
www.ebihoreanul.ro;
www.en.wikinews.org
www.fundatiacomunitaraoradea.ro;
www.globalissues.org;
www.globalresearch.ca;
www.imparte.ro;
www.live8live.com;
www.makepovertyhistory.org;
www.oxfam.org.uk;
www.pinkfloydz.com;
www.schimbaoviata.ro;
www.stiriong.ro;
www.swimathon.ro
www.theguardian.com;
www.wsws.org;
www.oradealife.ro
www.partyoradea.ro;
www.primatv.ro;
www.oradeamagazin.ro;
www.bihorpenet.ro;
www.pentruanamaria.ro;
www.digi24.ro;
www.nobelprize.org;
www.dancruceru.ro;
www.adevărul.ro;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Marketingul Non Profit Prin Relatii Publice Motivate Social Si Strangerea de Fonduri (ID: 142750)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.