Marketingul Instrument De Creare Și Menținere A Unui Standard De Viață Mai Întalt. Moza Diana Miruna. Mierluț Dana Teodora. Puskas Gavril [616961]

MARKETINGUL
INSTRUMENT DE CREARE ȘI MENȚINERE A
UNUI STANDARD DE VIAȚĂ MAI ÎNALT

Autori:
Diana Miruna MOZA
Gavril PUSKAS
Dana Teodora Mierluț

Universitatea din Oradea
Facultatea de Științe Economice

6

Rezumat: Această lucrar e are scopul de a scoate în evidență rolul
marketing și influențele acestuia asupra standardului de viață al
societății. Pornind de la fraza “Rolul marketingului este de a asigura un
standard de viață ridicat” am analizat cum marketingul are un impact
asupra societății și anume: prin cunoașterea nevoilor clienților și
potențialilor clienți, asigurarea unul echilibru în sistemul economic,
crearea de locuri de muncă noi și facilitarea procesului de specializare și
comerțului internațional. Așadar rolul market ingului a fost analizat din
diferite perspective – exemple reale și concrete. Totodată, această lucrare
conține rezultatele unei cercetări realizate prin aplicarea unui interviul
specialiștilor de marketing cu ajutorul unui ghid de interviu.

Cuvinte cheie : marketing, standard de viață, piramida nevoilor lui
Maslow, marketing societal, strategie de marketing.

Abstract: This paper aims to highlight the role of marketing and its
influences on the standard of living and society. Starting from the phrase
"the role of marketing is to ensure a higher standard of living", it has
been analyzed as how marketing has an impact on society by: knowing
the needs of clients, ensuring a balance in the economic system, creating
new jobs and facilitating the process of sp ecialization and international
trade. The role of marketing has therefore been analyzed from these
perspectives, with concrete examples of real life being provided. Also,
this paper containes the results of our conducted reaserch with the help
of marketing specialist who were interviewed based on a interview
guide.

Key words: marketing; standard of living; Maslow’s pyramid, societal
marketing; marketing startegy ;

7
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 8
I.Cadrul teoretic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 10
1.1 Marketingul și activitățile de marketing. Viziune generală ……………………… 10
1.2 Standardul de viață ………………………….. ………………………….. …………………… 14
1.3 Rolul marketingului – de a asigura un st andard de viață mai înalt …………….. 16
1.3.1.Analiza la nivel ,,microeconomic” ………………………….. …………………… 16
1.3.2. Analiza la nivel ,,macroeconomic” ………………………….. …………………. 17
1.4.Piramida lui Maslow – punctul de plecare în asigurare a unui standard de viață
mai în alt ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 19
II. Cadrul practic – cercetare ………………………….. ………………………….. ………………. 21
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
2.1.Meto dologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.2.Ghidul de interviu ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
2.3.Interpretarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……………. 25
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 29
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 32

8
Introducere

În prezent asistăm la o evoluție continuă și simultan la o schimbare rapidă a
lucrurilor care ne înconjoară. Astfel, orice companie pentru a supraviețui și a se
dezvolta trebuie să se îndrepte spre viitor, să conștientizeze schimbările, să le accepte
și să se adapteze acestora. Firmele își desfășoară activitățile într -un mediu
concurențial care devine pe zi ce trece tot mai complex și dinamic.
Așadar, pentru a desfă șura o activitate eficientă, demersurile unui agent
economic presupun abordarea atât a unui nou mod de gândire diferit de cel clasic cât
și a unui nou mod de a acționa. Orientarea spre client,spre societate, stabilirea și
focusarea activității firmei spre îndeplinirea obiectivelor și a scopurilor și întregul
proces de cunoaștere a nevoilor consumatorului înglobează esența activității de
marketing.
Pe scurt, în societatea contemporană, pentru supraviețuirea și dezvoltarea
unei firme, importanța activității de marketing este una primordială, marketingul
influențând într -un mod sau altul atât demersul unei firme cât și viața de zi cu zi a
fiecăruia dintre noi.
Pornind de la aceste adevăruri unanim acceptate, lucrarea de față este menită
să explice, să motivez e și să analizeze felul în care marketingul ajută la asigurarea
unui standard de viață. Mai mult de atât, având în vedere citatul ,, Un marketer a spus
odată că rolul marketingului este acela de a asigura un standard de viață mai înalt”
1vor fi prezentate d iferite percepții în vederea validării afirmației anterioare, exemple
concrete din viața de zi cu zi și totodată a fost efectuată o cercetare în vederea
validării acestora.
Lucrarea de față este alcătuită din două mari părți și anume: cadrul teoretic
respectiv cadrul practic.
În prima parte a lucrării, aceasta tratează conceptul de marketing din punct
de vedere teoretic, definirea conceptului, originea sa și înțelesurile, ulterior fiind
ilustrate cazuri și situații diverse în vederea concluzionării felul ui în care activitatea
de marketing are efecte asupra societății.
Pornind de la citatul menționat anterior s -a prezentat înțelesul conceptului de
standard de viață, s -a analizat rolul efectiv al marketingului asupra standardului de

1 https://www.ama.org/publications/MarketingNews/Pages/friendship -changed -marketing -forever –
kotler -levy.aspx accesat la data de 26.03.2019

9
viață, acesta fiind pri vit din două perspective și anume: ,,microeconomică” și ,,
macroeconomică”, totodată, cel de al V -lea capitol are ca punct central Piramida
nevoilor lui Maslow ca punctul de plecare în asigurarea unui standard de viață mai
înalt.
Cadrul practic, constă în efectuarea unei cercetări calitative, folosindu -se ca
metodă interviul iar ca instrument ghidul de interviu. Eșantionul selectat este format
din specialiști renumiți la nivel nați onal în domeniul marketingului. Scopul efectuării
acestui interviu a fost ide ntificarea atitudinilor specialiștilor din domeniul
marketingului cu privire la impactul activității de marketing asupra standardului de
viață, obiectivele și întrebările aferente fiind ilustrate în cadrul capitolului VI.

10
I. Cadrul teoret ic

1.1 Marketing ul și activitățile de marketing. Viziune generală

Pentru a putea înțelege îndeaproape ce înseamnă cu adevărat termenul de
,,marketing”, este important să îl privim din mai multe perspective, spre exemplu să
cunoaștem proveniența acestui a. Acesta este o noțiune complexă ce a fost adoptat de
marea majoritate a limbilor naționale, având o mare circulație internațională.
Cuvântul de origine anglo -saxonă, provine din limba engleză, din participiul
prezent al verbului ,,to market” care prin tr aducere, într -un sens restrâns înseamnă
,,a vinde”, ,,a comercializa”. ,,Specifică este forma acestui verb, terminația ,, ing”
presupune o acțiune continuă, nu doar o singură tranzacție ci serii de tranzacții.”
Ulterior, termenul a fost substantivizat, de semnând ,, piață”, ,,comercializare”,
,,târguială”.
,,Marketingul” este unul dintre acei termeni din mediul academic a cărui
definiție unanim acceptată nu există. Dezbaterea asupra acestuia continuă chiar și
după o perioadă mai lungă de un secol. Cu toate acestea, pe scurt fiind prezentat, cu
toții suntem de acord ca marketingul constă în procesele sociale și manageriale prin
care produsele, fie ele bunuri sau servicii, încorporând o valoare, sunt oferite în
vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor oamenilor. Cea mai complexă definiție
oferită asupra marketingului este cea sugerată de Asociația Americană de Marketing:
,, Marketingul este o funcție organizațională și un set de procese pentru crearea,
comunicarea și furnizarea de valoare clienților ș i pentru gestionarea relațiilor cu
clienții în moduri care au de câștigat organizației și părților interesate "2.
Pe scurt, marketingul ca știință este una dintre cele mai mari descoperiri ale
acestui secol, fiind o știință aflată la baza dezvoltării econo mico -sociale a societății
în care trăim. Marketingul este un domeniu interesant. Este un domeniu de suișuri și
de coborâșuri. Este un domeniu în care marketerii trebuie să fie atât creativi cât și
organizați. Ce este marketerul totuși? Consider că marketer ul este o persoană care
știe să organizeze mai multe companii astfel încât acestea să fie performante . Și nu
mă refer ca să fie performante din punct vedere financiar ci și imaginea lor să fie un
pozitivă. E ca atunci când te gândești la Nike și îți aduci aminte de momentele magice
ale lui Cristiano Ronaldo sau atunci când vezi la televizor o reclamă cu Sheffield și
îți aduci aminte că acolo se ține campionatul mondial de Snooker. Brandul a devenit
un generator atât de resurse financiare cât și un alimentat or de emoții. Un element

2 https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition -of-Marketing.aspx , accesat la data de
27.03.2019

11
din totalitatea elementelor ce alcătuiesc o companie. Și emoțiile fac parte din viața
unui om. Emoțiile pot fi un factor de decizie atunci când o persoană este pe punctul
de a cumpăra ceva, acestea îl pot conduce spre a cumpăra pro dusul respectiv sau nu.
Evident, generatoarele de emoții sunt o grămadă. Putem începe de la ambalaj, până
la mirosul pe care îl emană acel produs.
În scopul satisfacerii cerințelor oamenilor, ca urmare a punerii la dispoziția
lor, de către producție și co merț, a unor bunuri și servicii, sunt necesare multiple
activități de marketing, creatoare de utilități, adică de valori de întrebuințare și
avantaje pentru consumatori. Activitățile de marketing se referă la formă specifică a
produsului, timpul și locul î n care un produs sau un serviciu pot fi cumpărate,
obținerea în proprietate juridică a bunurilor în cauza, ele constituindu -se în substanță
rolului creator de valoare al marketingului.
Marketingul poate fi mai bine definit cu ajutorul funcțiilor și al act ivităților
sale. Funcțiile de bază ale marketingului urmăresc trei finalități:
• evaluarea posibilităților pe care le oferă piață;
• atragerea, stimularea și crearea cererii prin produs, preț, promovare;
• satisfacerea cererii prin canalele de distribuție ș i distribuția fizică
(logistică)
Activitățile de marketing, corespunzătoare acestor funcții, cuprind următoarele
direcții:
• investigarea sistematică a exigențelor, nevoilor, dorințelor și
trebuințelor cumpărătorilor (evaluarea pieței);
• dezvoltarea produse lor și a serviciilor, că și a calităților și prețurilor,
prin adaptarea produselor și serviciilor la cerințele și puterea de
cumpărare a consumatorilor;
• promovarea vânzărilor prin perfecționarea comunicării cu piață în
scopul stimulării, dezvoltării și cr eării cererii;
• aducerea produselor și serviciilor la îndemână cumpărătorilor,
potrivit cu locul, timpul, prețul, cantitatea și calitatea dorite de
cumpărători (distribuția);

12
• rentabilizarea vânzărilor și creșterea eficienței activităților de
marketing în scopul sporirii profitului firmei (analiză eficienței
costurilor de marketing).
Marketingul este complex și totodată dinamic, fiind rezultatul unui lung proces
de sintetizări, delimitări și clarificări în privință principiilor, a funcțiilor și a locului
sau în viață economico -socială. Marketingul este o filozofie a afacerilor, considerând
că satisfacerea clienților este cheia succesului, dar, în același timp, propune utilizarea
practicilor manageriale care facilitează identificarea și rezolvarea cerințelor
consumatorilor.
Marketingul nu poate fi considerat doar o funcție separată, el având o
importanță mult mai mare, reprezentând întreaga activitate a firmei privită din
punctul de vedere al rezultatului final, adică prin prismă clientului. Se poate afirmă
că succesul nu este asigurat de producător, ci de client. Rolul marketingului este de
a transformă nevoile societății în posibilități de afaceri profitabile, activitățile de
marketing contribuind la adaptarea, într -un mod creativ și profitabil, la mediul în
care operează.
Inovația sistematică necesită perseverență și voința creatoare pentru
schimbarea economică, demografică, tehnologică, socială, drept izvor de oportunități
și șanse de marketing. 'Schimbarea creează oportunități pentru muncă grea de
început' -afirmă Peter Drucker -dar ignorarea lor poate fi devastatoare. Cea mai bună
cale pentru a anticipa viitorul este de a înțelege prezentul.
Orice firmă dinamică pornește de la identificarea tendințelor pe care prezentul
la făurește, fiindcă schimbarea nu con stă în aderarea la acest principiu, ci în
anticiparea, adaptarea și generarea de idei proaspete care valorifică schimbarea.
Esența marketingului din mileniul III poate fi sintetizată prin cele patru teme
fundamentale: clientul, relațiile cu clientul, tehno logia informației și aplicațiile
ideilor cuprinse în noul marketing. Esența marketingului din mileniul III poate fi
sintetizata prin cele patru teme fundamentale: clientul, relațiile cu clientul,
tehnologia informației si aplicațiile ideilor cuprinse in no ul marketing.
1. În ceea ce privește clientul, concentrarea mărită și continuă asupra lui
este prioritara, fiindcă vocea clientului și valorile consumatorilor constituie
principală forță care catalizează piață. în teoria și practică marketingului o atenție
specială se acordă unor teme cum sunt: măsurarea satisfacerii clientului, orientarea
spre piață, componentele acestei orientări și măsurarea lor, consecințele

13
comportamentelor asupra funcției și organizării marketingului și dimensiunile
culturale ale mark etingului în adoptarea noii concepții.
2. Marketingul inițiază, negociază și dirijează relații avantajoase de schimb
cu grupele -cheie de interes și există o tendința de concentrare a eforturilor de
marketing pentru crearea și dezvoltarea acestor relații. Se amplifică marketingul
relațional pentru valorificarea potențialului, stabilirea de relații avantajoase și de
creare a fidelității față de marca prin programe de sprijinire a fidelității.
3. Tehnologia informației are o importantă primordială, deoarece în
definirea marketingului și a concurenței, focalizarea centrală aparține datelor ce
caracterizează piață și viteză de valorificare a acestora. Cunoștințele despre piață
exprimă gradul de dezvoltare a tehnologiei informaționale, astfel că interdependență
tehnologie informațională -orientare spre piață reprezintă un cert factor de succes spre
piață.
4. Ideile cuprinse în noul marketing se concretizează în aplicațiile
tehnologiei informaționale, cunoaștere directă a reacției consumatorului, în general
și faț ă de acțiunile de promovare, studiile asistate de calculator și amploarea
managementului marketingului direct.
Marketingul este o ideologie care trebuie să se bazeze pe crearea de avantaje
reciproce pe termen lung pentru părțile implicate în procesul schi mbului. Se impune
o nouă atitudine manageriala orientată spre 'green marketing', care trebuie să
pornească de la triunghiul tehnologie, marketing, ecologie, Ecomarketingul este o
viziune care trebuie să se bazeze pe necesitatea protecției continue a mediul ui, prin
aplicarea conceptelor metodelor și tehnicilor de marketing în domeniul cerințelor și
tendințelor ecosistemelor. Practică de marketing trebuie să se schimbe în favoarea
relațiilor funcționale, de succes.
Deduce m astfel că în prezent nu ajunge ca cl ientul să cumpere, cel puțin nu
mai ajunge. Un marketer a spus odată că rolul marketingului este acela de a asigura
un standard de viață mai înalt. Într -un mod interesant și totuși cert această afirmație
chiar este adevărată. Am putea să facem o comparație cu mâncărurile oferite de către
McDonalds. Toată lumea știe că nu este o mâncare sănătoasă, însă totuși lumea
consumă din preparatele lor. Și atunci, noi ca marke teri de rând ne întrebăm, care
este defapt rolul marketingului ?

14
1.2 Standardul de viață

Pentru o mai bună înțelegere însă a felului în care marketingul contribuie la
îmbunătățirea standardului de viață, este important să cunoaștem cu adevărat ce
înseamnă ,, standard de viață” iar ulterior ,, standard de viață mai înalt”.
Dicționarul nostru Exp licativ Român ne spune că standar dul de viață
înseamnă defapt ,, grad de dezvoltare a condițiilor de viață caracteristice unei
persoane sau unei colectivități; nivel de trai.”3 . Cu alte cuvinte, capacitatea unei
persoane de a cheltui pentru alimente, adăpo st, educație etc. Un standard de viață
mai înalt presupune o creștere, o îmbunătățire a ceea ce înseamnă achizițiile
efectuate , produsele deținute, serviciile prestate.
Atunci când menționăm nivelul de trai, includem ansamblul tuturor
condițiilor economic e, sociale, politice și culturale pe care societatea le oferă
membrilor săi. Mai mult de atât, facem referire și la capacitatea indivizilor de a -și
satisface nevoile într -o manieră optima. Nivelul de trai se află în strânsă legătura cu
evoluția venitului, prețurilor bunurilor și serviciilor, structura consumului de bunuri
și servicii, condițiile locuinței și cele de muncă, starea de sănătate dar și accesul la
educație și cultură.
Nivelul de trai se află în strânsă legătură cu evoluția umanității. Odată cu
invențiile apărute în domeniul tehnologiei și al științei, cadrul natural, social, de
sănătate, economic sau chiar politic a suferit o serie de modificări, astfel, s -au
modificat și aspirațiile , nevoile oamenilor dar și condițiile efective de trai.
Dintr -o perspectivă de afaceri, standardele de viață dintr -o anumită țară sunt
informații importante care arată nivelul consumului, aspect care poate să conducă
ulterior la perspective în vederea obținerii sau nu a unui profit. Când gospodăriile
au un buget mai mare la dispoziție respectiv venituri mai mari și cheltuielile vor fi
mai numeroase. Mai mult de atât un standard de viață ridicat se află în concordanță
cu cererea crescută pentru produse de înaltă calitate sau chiar produse și servicii de
lux. Așadar, ac tivitățile comerciale sunt principalul factor care afectează și
influențează standardul de viață.

3 https://dexonline.ro/definitie/standard
https://www.tytyga.com/History -of-the-Citrus -and-Citrus -Tree-Growing -in-America -a/381.htm
accesat la data de 29.03.2019

15
Un alt aspect al standardului de trai face referire la satisfacț ia față de mediul
înconjurător având în vedere stimularea influențelor din punct de vedere fi zic,
mental, emoțional și cultural. Conform unui studiului Mercer din 2010 privind
calitatea vieții, există zece factori care formeaz ă o bună calitate a vieții. Aici sunt
incluși așa cum am prevăzut anterior: mediul politic și social, mediul economic,
medi ul socio -cultural, sănătatea și salubritatea, școlile și educația, serviciile publice
și transportul, recreerea, bunurile de consum, locuințele și mediul natural.
E ușor de observat faptul că satisfacția noastră în contextu l standardului de
viață va creșt e, atunci când trăim într -un mediu confortabil. Astfel, din ce în ce mai
multe firme adoptă responsabilitatea socială corporatistă (CSR) față de comunitatea
în care își desfășoară activitatea în vederea creării unui mediu înconjurător cât mai
sănătos, mai prietenos și care să ofere cât mai multe oportunități.
Nu în ultimul rând trebuie să menționăm importanța covârșitoare a unui
element și anume educația. Educația este singura modalitate de a ne asigura că
următoarea generație are un viitor mai bun și un nivel de trai mai ridicat. Educația
oferă acum mult mai multe șanse, cursurile sunt accesibile, posibilitățile de a obține
cât mai multe cunoștințe sunt infinite, noile tehnici și metode sunt orientate în a
forma pe lângă specialiști în diverse domenii și caractere.
Totodată, ca o notă de final, atunci când vorbim despre un standard de viață
mai înalt, ne referim la o creștere. Această creștere așa cum am amintit, se referă
nevoile tot mai numeroase și variate ale vieții umane în zilele noaste. Însă pentru a
identifica aceste nevoi, pentru a crea o nouă cerere prin exprimarea dorințelor (iar
ulterior a nevoilor) poate până în momentul respectiv neconștientizate apare
activitatea de marketing.

16
1.3 Rolul marketingului – de a asigura un standard de viață mai înalt

1.3.1. Analiza la nivel ,,microeconomic”

Încă din ilustrarea faptului că nu există o definiție unanim acceptată pentru a
defini marketingul , deducem așadar că există la nivel mondial o sumedenie de
perspective asupra unui singur lucru. Di n mai multe perspective putem tra ta așadar
și modul în care marketingul asigură un standard de viață superior.
Un exemplu viu ce susține această afirmație îl putem întâlni privind în urmă
cu aproximativ 100 de ani, într -un stat precum America, în ceea ce p rivește comerțul
portocalelor. Dacă în perioada respectivă, acestea erau cu adevărat o raritate fiind
regăsite o data respectiv de două ori pe an, cu ocazia sărbătorilor chiar și în familie
înstărite, acum, portocalele sunt un fruct nelipsit. Americanii co nsumă în proporții
mari sucul de portocale natural la micul dejun, plăcintele și prăjiturile cu portocale.
Un astfel de caz nu îl observăm doar în ceea ce privește portocalele, există o
multitudine de astfel de exemple ce pot fi prezentate în acest context .
Ce s-a întâmplat cu portocalele în acești 100 de ani? Ei bine răspunsul poate
să fie simplu, s -a îmbunătățit procesul de cultivare al acestora, metodele și
echipamentele de transport, dezvoltări în ceea ce înseamnă procesul de refrigerare și
multe altel e. Cu toate acestea însă, toată această îmbunătățire tehnologică nu explică
cu adevărat schimbările ce au avut loc în standardul de viață. În acest caz intervine
un alt factor și anume dinamismul activității de marketing.
Marketingul este cel care deschid e calea spre noi produse, transformă tot ceea
ce e necunoscut și nou în ceva dorit și familiar. Așadar, combinând progresul
tehnologic cu activitatea de marketing, economia mondială a cunoscut un progres
însemnat, având efecte directe asupra standardelor d e viață ale oamenilor .
Așa cum am amintit anterior, întotdeauna, fie vorba despre gradul de utilitate
a unui bun sau serviciu, despre definirea unui concept sau despre validarea unei
afirmații vor exis ta mai multe percepții.
Analizând citatul oferit la un nivel ,,microeconomic” aș putea susține că da,
marketingul asigură un standard de viață mai înalt deoarece marketingul este cel care
cuprinde activitatea de cercetare și cunoaștere a nevoilor latente . Ulterior dorințele
și nevoile latente iau forme diverse și sunt oferite potențialilor clienți. Aceștia se
bucură de un trai mai bun, beneficiind de produse sau servicii care până în momentul
respectiv nu existaseră. Tot acest proces este unul care, pe c ât de simplu pare să fie
explicat, pe atât de greu poate să fie adesea înțeles.

17

1.3.2. Analiza la nivel ,,macroeconomic”

Acumulând cunoștințe și din domeniu afacerilor, al economiei, privind spre
dezvoltarea economică și situația existentă la nivel mo ndial, așadar, dintr -o
perspectivă ,,macroeconomică ”, putem susține că marketingul ridică nivelul de trai
prin mai multe elemente.
Spre exemplu, marketingul este cel care susține un echilibru în sistemul
economic. Putem spune că marketingul este o punte î ntre producători și consumatori.
Acesta permite producătorilor să cunoască nevoile și preferințele oamenilor și
totodată informează consumatorii despre produs. În acest fel, marketingul ajută la
stabilitatea economică, ceea ce conduce ulterior la dezvoltar ea economică. Acest
echilibru între cerere și ofertă face ca producția să fie economică și să ajute
producătorii să perceapă un preț adecvat pentru bunuri de la consumatori. De
asemenea, îi asistă pe producători în maximizarea profiturilor. Astfel, bunuril e ușor
accesibile și veniturile suplimentare le permit oamenilor să -și mărească nivelul de
trai.
Un alt element îl reprezintă crearea locurilor de muncă. Activitatea de
marketing respective urmarea activității de marketing a fost angajarea unui număr
crescut de persoane în diferite companii ca vânzător, agenți, transporturi,
comunicare, cercetare. Putem afirma așadar, că și prin intermediul acestor locuri de
muncă, marketingul contribuie la dezvoltarea standardului de viață.
Totodată, marketingul a facil itate procesul de specializare și comerț
international. Fără o activitate corespunzătoare de marketing international și
respectarea/ cunoașterea tuturor pașilor necesari, externalizarea multor întreprinderi
nu era posibilă. În acest fel, fiecare țară produ ce acele bunuri pentru deține un avantaj
competitive, achiziționând dintr -o țară străină bunurile pe care nu le poate duce.
Nu în ultimul rând, funcțiile marketingului ajută oamenii din diferite locuri ale
unei țări să se bucure de bunurile aflată în părț i opuse ale țării. Prin dezvoltarea
procesului de distribuție, nivelul de trai crește, având posibilitatea de a beneficia de
bunuri care până în momentul respective nu erau accesibile. Așadar, din această
perspectivă marketingul nu doar asigură un standard de viață mai înalt ci se și ocupă
concret de livrarea lui.

18
Un alt concept cheie în deslușirea modului în care marketingul asigură un
standard de v iață mai înalt este acela de ,, marketing societal” . Conceptul de
marketing societal susține faptul că o în treprindere trebuie să se orienteze în așa fel
încât luate deciziile de ea trebuie să aibă în vedere trei elemente și anume: nevoile
consumatorilor, ale companiei și mai mult de atât bunăstarea societății pe termen
lung.
În ceea ce privește asigurarea bun ăstării societății pe termen lung, includem
aici atât bunăstarea consumatorului individual cât și societatea privită în ansamblul
său. Acest principiu se află în strânsă legătură cu principiile responsabilității
corporative și ale dezvoltării durabile. Ace sta răspunde nevoilor actuale ale
consumatorilor păstrând de asemenea capacitatea generațiilor ulterioare de a -și
satisface nevoile.
Philip Kotler este cel care a introdus conceptul de ,,marketing societal” iar
definiția oferită de acesta sună astfel: ,,i deea potrivit căreia o companie trebuie să ia
decizii luând în considerare ceea ce vrea consumatorul, nevoile și cerințele
companiei, interesele consumatorului pe termen lung și interesele societății în
general”.4 Deducem așadar că marketingul societal rid ică nivelul de trai al oamenilor
în societate, asigurând o planificare economică semnificativă și fructuoasă pentru
societate.
Cu alte cuvinte, activitățile de marketing societal, sunt o punte societate, mediu
și afaceri. Acesta încurajează dezvoltarea de produse care să beneficieze de o
societate pe termen lung și care să satisfacă consumatorii. Politicile de marketing
societal sunt menite să schimbe elemente de politică socială, să investească atât timp
cât și bani în asigura bunăstării mediului în care întreprinderea acționează și nu în
ultimul rând să ia parte la activități sociale.
În contextul modului în care marketingul societal asigură un standard de viață
mai crescut putem lua ca exemplu Toms Shoes și activitatea întreprinsă de aceștia.
Toms, Sho es este compania care o persoană aflată în nevoie la fiecare achiziție
efectuată în magazine. Compania sprijină mai multe tipuri de cauze sociale în funcție
de produsele vândute în magazine proprii: prin vânzarea de cafea contribuie la
diminuarea problemel or existente în ceea ce privește apă potabilă, vânzarea
ochelarilor Toms, aceștia oferă intervenții chirurgicale oculare pentru cei aflați în
nevoie; vânzarea rucsacilor a creat inițiative anti -agresiune în școli și nu în ultimul
rând, o pereche de pantofi cumpărată înseamnă o altă pereche de pantofi donată.

4 Ph. Kotler – Managementul marketingului, Editura Teora, 2008 , pag.11

19
Toms a oferit așadar mai mult de 10 milioane de perechi de pantofi, a ajutat la
restabilirea vederii a peste 200.000 persoane și nu numai. 5 Putem observa așadar cu
ușurință felul în care activitățile de marketing prestate de compania Toms a contribuit
în mod semnificativ la îmbunătățirea standardului de viață.

1.4.Piramida lui Maslow – punctul de plecare în asigurarea unui standard de
viață mai înalt

În vederea setării ca punct de pleca re în asigurarea unui standard de viață mai
întalt, o ierarhie a nevoilor, vom analiza probabil cea mai sugestivă figură care ne va
ajuta de fapt să înțelegem care sunt nevoile oamenilor. Așa numita Piramida lui
Maslow reprezintă un conc ept pe care psihol ogul american, cu același nume, îl

5 https://www.forbes.com/sites/ashoka/2014/10/08/a -better -way-to-buy-one-give-
one/#5bd514ae485e accesat la data de 02.04.2019

20
lansează în lucrarea sa intitulată Motivație și Personalitate, încercând să descifreze
care sunt acele motivații ce stau la ori ginea acțiunilor umane . El ajunge la concluzia
că interesul propriu este forța motrică și, mai mult, că ac est interes poate fi ierarhizat
astfel :

Fig. 1 Nivelurile nevoilor – Abraham Maslow
Sursa: Abraham Maslow, Motivație și personalitate, Editura TREI, 1970, pag.167
La nivelul inferior al acestei pi ramide sunt plasate nevoile fiziologice. Printre
acestea enumerăm : nevoia de hrană, de apă, de adăpost, concretizate, acele nevoi
care determină omaneii să se distanțeze de instinctul animal. Fără satisfacerea acestor
tip de nevoi, nevoile de bază, oameni i încetează să subziste.
Cel de al doilea nivel , este dedicat nevoilor care țin de siguranța personală.
Această siguranță personală, la rândul ei transcende siguranța fizică iar aici putem
exemplifica situații precum : teama de a fi agresat, și face apel la siguranța financiară
(un venit minim garantat, un plan de pensii decent), poate chiar siguranța unui job.
Următorul nivel este dedicat nevoilor sociale, de apartenență. Referitor la acest
nivel, putem menționa faptu l că o mul simte acest imbold de a intra în relații cu
ceilalți și totodată de a face parte din grupuri . În ceea ce privește aceste grupuri,
putem aminti aici grupuri religioase, organizații profesionale, echipe sportive,
grupuri de simpatizați ai unei pers oane sau cauze, sau chiar grupuri aflate la limita
legii. Totodată, aceste grupuri pot fi și în formă restrânsă : grupurile sociale ce satisfac
nevoia de aparență sunt familia, partenerul de viață, colegii apropiați sau confidenții.

21
În cadrul celui de al pa trulea nivel, Maslow prezintă nevoia de recunoaștere
socială, această nevoie care se poate concertiza în încrederea în sine și simultan
respectul de sine.
În sfârșit, ultimul nivel, al cincilea, este dedicat de către Maslow dezvoltării
personale respectiv autorealizării sau împlinirii potențialului . Hobby -urile, mai cu
seamă cele costisitoare ( de tipul plăcerilor de a călători, de pict) se află în vârful
ierarhiei piramidei nevoilor iar acest nivel poate să fie în unele cazuri unul greu de
atins.
În conti nuare ne întrebăm cât de mult contează activitatea omului atât în
general cât și într -o companie, formă de organizare și așa mai departe. Dacă apelăm
la teoria de specialitate observăm că există 3 factori de producție și anume: natura,
munca și capitalul.
Așadar, observăm că omul, care este de fapt încadrat la muncă, este unul dintre
cei 3 factori care contribuie la îndeplinirea unei activități. În primul rând acesta
trebuie să fie pregătit atât din punct de vedere fizic cât și psihic. În domeniul nostru,
adică marketing, este important să le ai pe amândouă. Totodată, mintea trebuie să îți
fie antrenată cu informații noi pentru a face față cerințelor noi pe piață, dar despre
asta o să vorbim mai târziu. Este de la sine înțeles faptul că nevoile și dorințele
oamenilor au drept urmare standardul de viață a oamenilor. În alte cuvinte spus,
standardul de viață este o consecință directă a gradului de satisfacere a nevoilor și
dorințelor a oamenilor în urma activităților de marketing.

II. Cadrul practic – cercetar e

Introducere

În vederea susținerii aspectelor relatate în cadrul teoretic , am considerat
necesară efectuarea unei cercetări în domeniul ales. Fiind o temă ce face referire
direct la aspecte calitative și indirect la aspecte cantitative am ales ca meto dă de
cercetare o metodă calitativă și anume interviul.
În cadrul acestei secțiuni a lucrării este prezentată cercetarea cu toți pașii
parcurși. Scopul stabilit în vederea efectuării cercetării a fost: Identificarea

22
atitudinilor specialiștilor din domen iul marketingului cu privire la impactul activității
de marketing asupra standardului de viață.
Pornind de la acest scop au fost creionate patru obiective cheie de tipul:
identificarea părerilor specialiștilor cu privire la: rolul echilibrator la marketi ngului
în sistemul economic, contribuția activităților de marketing cu privire la crearea
locurilor de muncă, aportul marketingul societal cu privire la bunăstarea
individului/comunității, relația dintre: Piramida nevoilor lui Maslow – activitate de
marketi ng-standard de viață.
Cea de a doua mare parte a lucrării este divizată în trei capitole. Primul capitol
prezintă metodologia cercetării. Cel de al doilea capitol îmbracă forma ghidului de
interviu gândit pentru a fi aplicat. În al treilea capitol sunt in terpretate rezultatele,
punctual pentru fiecare întrebare, răspunsurile obținute fiind ilustrate parțial,
interviurile complete fiind atașate în cadrul anexelor. Analiza informațiilor s -a
efectuat prin analiza de conținut.
Așa cum am menționat, interviuri le au fost aplicate unor specialiști în
marketing din țara noastră. Eșantionul vizat inițial a fost unul mult mai mare, însă,
datorită faptului că nu toți specialiștii contactați au ră spuns favorabil cererii noastre,
în prezent, am colectat un număr de trei interviuri.
Printre intervievați se numără:
Cristian China Birta – Antreprenor, Consultant Social Media, Blogger
Cristian Florea – Social Media Manager, Blogger și Atotștiutor
Alexandru Negrea – Consultant și Trainer
În final au fost redactate o serie de concluzii obținute atât în urma analizei
teoretice cât și a rezultatelor calitative oferite de cercetarea efectuată. Ulterior a fost
prezentată bibliografia și o serie de anexe cuprinzând interviurile propriu -zise.

2.1.Metologia cercetării

Metoda de cercetare aleasă a fost o metodă de cercetare calitativă și una
dintre cele mai des utilizate tehnici de colectare a datelor, intitulată fiind tehnica
interviului. Acesta contribuie la înțelegerea profundă a unor acțiuni, procese,
atitudini sau puncte de vedere, specifice în cazul nostru unei companii. Scopul
aplicării interviului fiind de a se obține informații cât mai profunde, detaliate cu
privire la opiniile, atitudinile, sentimentele respondentului relativ la subiectul
discuției.

23
Această cercetar e a fost folosită cu scopul de a identificarea atitudinilor
specialiștilor din domeniul marketingului cu privire la impactul activității de
marketing asupra standardului de viață.
Totodată, am ales ca metodă de cercetare interviul datorită faptului că ace asta
oferă o imagine de ansamblu, o imagine clară, cu informații provenite direct de la
specialiști din domeniu asupra respectivei influențe și rolul efectiv al marketingului
în contextul societății.
Informațiile care se așteaptă să fie obținute în urma ac estei cercetări sunt
informații calitative. Întrebările care au format ghidul de interviu au fost corelate
celor patru mari obiective fixate.
Îndeplinirea acestor obiective s -a realizat prin utilizarea unui ghid de interviu
ce a stat la baza interviului propriu -zis. Acest ghid de interviu a constat în cinci
întrebări cheie, întrebări deschise care permiteau respondentului să ofere informațiile
necesare.
Așadar, datele colectate sunt date primare, realizându -se prin efectuarea
chestionarului. Procesul de eșantionare s -a efectuat prin alegerea unor cunoscuți
specialiști de marketing. Inițial au fost contactați un număr de cinci specialiști,
primind ră spuns din partea unui număr de trei persoane implicate în activ itatea de
marketing.
Cristian China Birta – Antreprenor, consultant, Blogger , cu o experiență de
mulți ani în social media (peste 13.000 de articole scrise pe blog). Ca blogger, a fost
implicat în sute de campanii pentru sute de branduri. Din calitatea de consultant,
acesta a organizat și implement at alte sute de campanii în social media, a susținut
peste 50 de workshopuri despre social media și peste 100 de prezentări la diverse
evenimente. Iar ca antreprenor, Cristian China Birta a format o echipă Cooperativa
2.0 – Agenție iscusită de social media .
Cristian Florea – Social Media Manager, Blogger și Atotștiutor, acesta este
blogger din anul 2008 și Social Media Manager la Cooperativa 2.0- Agenția iscusită
de social media. Acesta a coordonat peste 200 de activări cu influenceri , fiind
implicat, ca bl ogger, în peste 150 de campanii.
Alexandru Negrea – Consultant și Trainer pe teme de marketing și comunicare
în sociale media prezent pe internet din 1999. A început activitatea pe blogul
personal din anul 2006, activitate care l -a recomandat la sfârșitul anului 2010 ca
social media manager la Banca Comercială Română. În 2015 a înființat Social

24
Smarts o companie de cursuri și consultanță pe teme de marketing și comunicare în
social media iar în anul 2018 a primit premiul de excelență pentru educație în
Marc om din partea IIA România.

2.2.Ghidul de interviu

Scop: Identificarea atitudinilor specialiștilor din domeniul marketingului cu privire
la impactul activității de marketing asupra standardului de viață.

Obiective -identificarea p ărerilor specialiștilor cu privire la:

• Rolul echilibrator la marketingului în sistemul economic
• Contribuția activităților de marketing cu privire la crearea locurilor de muncă
• Aportul marketingul societal cu privire la bunăstarea individului/comunității
• Relația dintre: Piramida nevoilor lui Maslow – activitate de marketing –
standard de viață

25
Întrebări:

1. Considerați că marketingul susține un echilibru in sistemul economic? (Dacă
este o punte între producător / furnizor de servicii și consumator?)

2. În ce măs ură considerați că activitatea de marketing poate contribui la crearea
locurilor de muncă?

3. Care considerați că este aportul marketingului societal asupra bunăstării
individului / comunității?

4. Având în vedere Piramida nevoilor lui Maslow, în ce măsură co nsiderați că
activitățile de marketing sunt construite pe baza acesteia?

5. Totodată, considerați că aceasta are un aport în definirea unui plan pentru
asigurarea unui standard de viață ridicat?

2.3.Interpretarea rezultatelor

1.
Conform Ghid ului de interviu, acesta a debutat cu întrebarea ,,Considerați că
marketingul susține un echilibru în sistemul economic?” . Prin această întrebare am
dorit să validăm una dintre ipotezele cu care am pornit la drum și anume faptul că
marketingul se află înt re cei doi pioni ai sistemului economic și anume între
producător și consumator. Astfel, prin adresarea acestei întrebări am dorit să
conturăm o primă viziune a respondenților, specialiști în marketing cu privire la rolul
acestuia în contextul sistemului e conomic. Astfel, răspunsurile primite au fost
diferite însă, contopite în aceiași idee principală.

26
Cristian China Birta, primul respondent a analizat echilibrul susținut de
marketing în sistemul economic ca fiind esențial pentru succesul unei afaceri în
special în contextul în care digitalul rupe toate convențiile. Acesta face trimitere
totodată la rata de eșec a start -upurilor și corelarea lor cu lipsa bugetelor de
marketing.
Cristian Florea prezintă marketingul dintr -o perspectivă teoretică, susținând că
marketingul, prin definiția sa reprezintă o puncte între producător și consumator .
Totodată, acesta consideră marketingul ca fiind elementul cheie fără de care nici un
alt produs nu ar exista în mintea consumatorului.
Alexandru Negrea, cel de al -III-lea respondent validează și el ipoteza noastră,
considerând că în mod normal, marketingul este cel care susține un echilibru în orice
sistem economic, menționând condiția ca acest sistem economic să fie un climat
economic și social echilibrat. Mai mult de atât, respondentul a oferit ca exemplu
situația României, în care se cumpără încă impulsiv, marketingul neefind focusat pe
fidelizare sau conversie recurentă.
Astfel, putem concluziona faptul că marketingul, este cu adevărat un element
cheie între producă tor și consumator, fiind elementul fără de care un produs nu este
plasat în concepția consumatorului, atâta timp cât climatul economic este unul
favorabil.

2.
În ce măsură considerați că activitatea de marketing poate contribui la crearea
locurilor de mun că?
În cadrul acestei întrebări am vrut să aflăm dacă specialiștii de marketing
consideră că marketingul poate contribui la creșterea locurilor de muncă. Locurile
de muncă sunt foarte importante pentru societate. Acestea pot furniza resurse
materiale, fina nciare și spirituale concretizate în bunăstare spirituală și o balanță în
mod financiar și material. Totodată locurile de muncă contribuie la standardul de
viață a societății.
Cristian China Birta, primul respondent, consideră că business -urile creează
locuri de muncă și nu marketingul. Acesta consideră marketingul este doar o
componentă a unei afaceri, iar afacerea este cea care creează locurile de muncă de
muncă .
Cristian Florea , al doilea respondent, consideră că orice formă juridică
contribuie la creare a locurilor de muncă și că marketingul este responsabil de crearea
locurilor de muncă într -o măsură mai mare sau mai mică. Pe acest fir dă exemplu
retailerul PROFI care ajunge să deschidă imediat cel de al 1000 -lea magazin din
România. Răspunsul lui este j ustificat prin explicarea unui fenomen și anume
extinderea magazinului PROFI în țară. Consideră că retailerul nu s -ar fi extins dacă

27
deja din start și -ar fi dat seama că nu ar funcționa și că motivația de a se extinde a
pornit strict de la oportunitatea de dezvoltare.
Alexandru Negrea , cel de treilea respondent, consideră că cu cât activitățile de
marketing sunt mai eficiente cu atât de mult cresc posibilitățile de creare de locuri
de muncă și de perspective noi. Totodată acesta consideră că cu cât apar mai multe
instrumente de marketing cu atât apar mai multe poziții care pot fi ocupate.

3.
Întrebarea numărul trei a fost formulată astfel: ,,Care considerați că este aportul
marketingului societal asupra bunăstării individului și / sau a comunității? ” Fiind un
subiect de actualitate și totodată unul controversat, am dorit ca prin această întrebare
să conturăm o imagine a marketingului societal asupra bunăstării individului și a
comunității și în același timp, să vedem care este perspectiva unui om de marketi ng,
care se lovește zilnic de astfel de probleme cu privire la situațiile practice în care
marketingul societal este întâlnit.
Referitor la această întrebare, Cristian China Birta este cel care consideră că
nu marketingul societal aduce bunăstare în rândul societății sau individului ci
produsul sau serviciul efectiv.
Cristian Florea aduce în prim plan individualizarea umană. Acesta militează
pentru faptul că oamenii sunt diferiți, iar fiecare în parte răspunde diferit la stimulii
creați de activitatea de ma rketing. Aceasta poate să fie o p romovare reușită a unui
produs sau efectiv calitatea acestuia. Cu toate acestea, specialistul în marketing nu
explică relația dintre marketingul societal și bunăstarea individului. Acest lucru este
evidențiat și în răspunsu l oferit de Alexandru Negrea care consideră această întrebare
ca fiind o reală provocare datorită dezbaterilor existente la nivel global în materie de
noile metode de marketing și situația datelor personale ale utilizatorilor.
Astfel, prin prisma răspunsur ilor primite în urma interviului, rolul adevărat al
marketingului societal și respectivul concept nu au fost analizate, specialiștii
prezentând alte aspecte din sfera marketingului însă aflate în structuri conexe
activității de marketing societal și anume : promovarea, noi metode de marketing etc.

4.+5

Având în vedere Piramida nevoilor lui Maslow, în ce măsură considerați că
activitățile de marketing sunt construite pe baza acesteia? Iar privind întrebarea
anterioară, considerați că Piramida nevoilor lui Maslow are un aport în definirea unui
plan pentru asigurarea unui standard de viață ridicat?

28
La această întrebare am vrut să aflăm dacă specialiștii consideră dacă
activitățile de marketing sunt construite pe baza piramidei lui Maslow și dacă aceștia
consi deră că piramida amintită are un aport în definirea unui plan pentru asigurarea
unui standard de viață ridicat.
Fiecare nivel din această piramidă are corespondent în anumit produse și în
anumite servicii. Pe cale de consecință, și marketingul acestor prod use pleacă de la
nevoile din piramidă. Din păcate, există multe cazuri de campanii de marketing care
confundă nivelurile de nevoi. Și aruncă, fără nici un sens, în opinia mea, niște
produse din categoria mice to cave în cea a nevoilor de bază. Și apoi se m iră că dau
fair.
Depinde despre cine vorbim. Marketerii ar trebui să cupleze nivelurile din
piramidă cu strategia lor. Unii fac asta, cei mai mulți nu. Cât despre clienți, ei se
încadrează în anumite niveluri, dar habar nu au ei de teorii de astea complexe .
Cristian China Birta, primul respondent, consideră că fiecare dintre produse și
/ sau servicii au un anumite corespondent în rândul piramidei lui Maslow, însă din
păcate acesta consideră că foarte multe campanii de marketing confundă nivelurile
de voi a vând ca în final produsele și / sau serviciile create să nu aibă succes pe piață
și să dispară foarte repede sau nici măcar să nu aibă un ciclu de viață. Mai mult atât,
Birta consideră că marketerii ar trebui să cupleze, pe baza piramidei, în strategia lor
de promovare toate elementele din piramidă.
Cristian Florea, al doilea respondent, nu consideră nimic.
Oamenii de marketing își bazează strategiile (și) pe piramida nevoilor lui
Maslow, dar sunt multe alte teorii recente ale nevoilor oamenilor care fac p arte din
contextul ăsta. Nu știu în ce măsură e Maslow parte din povestea asta, dar sigur e
acolo.
Are, bineînțeles, se întâmplă în mod natural – îți satisfaci nevoile de bază, după
care începi să construiești confort în jurul lor și tot așa. Depinde ce îț i dorești de la
viață.
Alexandru Negrea, cel de al treilea respondent, consideră că strategiile sunt
clădite și pe baza piramidei lui Maslow. Totodată acesta consideră că crearea
planului se întâmplă în mod natural și acesta creează un cerc vicios în cadru l căreia
drept consecință satisfacerea nevoilor se realizează în mod repetitiv.

29

Concluzii

Privind în ansamblu observăm așadar cât de importantă este activitatea de
marketing atât în interiorul companiei cât și în relația ei cu mediul în care își
desfășoară activitatea respectiv societatea.
Concluzionăm așadar că odată cu crearea, comunicarea și furnizarea valorii
clientului, rolul marketingului este și acela de a -i asigura un mod de trai cât mai bun,
un standard de viaț ă crescut.
Dacă privim la mod general constatăm că marketingul este cel care deschide
calea spre noi produse, transformă tot ceea ce e necunoscut și nou în ceva dorit și

30
familiar, conduce și îmbunătățește modul de trai transformând nevoile latente în
cereri pentru produsele care acoperă nevoile generate de produsele respective.
Analizând punctual, marketingul este cel care ajunge să îmbunătățească
nivelul nostru de trai prin asigurarea unui echilibru în sistemul economic fiind o
punte între producător și c onsumator, creează noi locuri de muncă în domenii conexe
(putem aminti aici transporturi, cercetare , agenții diverse) și totodată facilitează
procesul de specializare și comerț internațional.
Răspunsurile primite în urma interviului au condus spre faptul că
marketingul, este cu adevărat un element cheie între producător și consumator, fiind
elementul fără de care un produs nu este plasat în concepția consumatorului, atâta
timp cât climatul economic este unul favorabil.
În ceea ce privește crearea locurilo r de muncă prin prisma activității de
marketing, am concluzionat astfel că business -urile sunt cele care creează locurile de
muncă iar pentru ca un business să fie prosper, activitatea de marketing este factorul
cheie.
Totodată, în privința modului în care marketingul societal influențează
bunăstarea societății, în urma interviurilor am constat faptul că specialiștii nu oferă
o importanță acestei tipologii de activități de marketing, considerând că produsele
sunt cele care contribuie la creșterea bunăstării și nu activitatea de marketing societal
în sine.
Întrebările referitoare la piramida lui Maslow și măsura în care activitățile de
marketing sunt constituite pe baza acesteia, specialiștii consideră că marketingul și
activitățile de marketing sunt conceput e cu ajutorul acesteia și că st rategiile de
marketing ar trebui să fie totodată concepute în funcție de fiecare nivel al piramidei.
Mai mult de atât, piramida lui Maslow creează un cerc vicios care are drept
consecință satisfacerea nevoilor de bază și cons truirea unui confort în jurul acestor.
Toate aceste perspective, exemple și argumente conduc spre o singură
concluzie și anume faptul că din orice unghi ar fi privită activitatea de marketing,
aceasta mereu va avea un impact asupra standardului de viață și va asigura creșterea
acestuia.

31

Referințe bibliografice

1. Kotler Philip – Managementul mark etingului, Editura Teora, 2008
2. Kotler Philip – Principiile marketingului, Ed. Pretinde Hill, Londra,1994
3. Turkeș Mire la Cătălina – Un alt mod de a învăța marketing, editura Pro
Universitaria, București, 2016
4. https://www.ama.org/AboutAMA/Pages/Definition -of-Marketing.aspx
5. https://www.ama .org/publications/MarketingNews/Pages/friendship -changed –
marketing -forever -kotler -levy.aspx
6. https://dexonline.ro/definitie/standard
7. https://www.forbes.com/sites/ashoka/2014/10/08/a -better -way-to-buy-one-
give-one/#5bd514ae485e
8. https://www.marmind. com/en/social -marketing -toms -shoes/

32
9. https://www.tytyga.com/History -of-the-Citrus -and-Citrus -Tree-Growing -in-
America -a/381.htm

ANEXE

Interviu 1- Cristian China Birta

Întrebarea nr. 1:
Considerați că marketingul susțin e un echilibru în sistemul economic?
Marketingul este esențial pentru succesul unui business. Mai ales în acest
ecosistem în care digitalul rupe toate convențiile. Sigur că există businessuri care
reușesc fără marketing. Dar doar până la un punct. Și, oric um, acestea sunt extrem
de puține raportat la numărul total de businessuri. Apropo, dacă vă uitați la rata de
eșec a startupurilor și corelați cu lipsa bugetului de marketing, o să vedeți că ceva dă
cu virgulă…

33

Întrebarea nr. 2:
În ce măsură considerați că activitatea de marketing poate contribui la
crearea locurilor de muncă?
Businessul creează locuri de muncă. Marketingul este o componentă de
business. În măsura în care marketingul creează business, implicit creează și locuri
de muncă. Dar nu direct, n u asta trebuie să facă marketingul.

Întrebarea nr. 3:
Care considerați că este aportul marketingului societal asupra bunăstării
individului și / sau a comunității?
Produsul sau serviciul pe care îl cumpăr un clientul au impact asupra
bunăstării, nu marke tingul. Activitatea de marketing are rolul în a aduce produsul
sau serviciul pe radarul consumatorului, nu de a -i ridica (sau scădea, după caz)
bunăstarea. Asta se întâmplă după consumul produsului sau serviciului.

Întrebarea nr. 4:
Având în vedere Pirami da nevoilor lui Maslow, în ce măsură considerați
că activitățile de marketing sunt construite pe baza acesteia?
Fiecare nivel din această piramidă are corespondent în anumit produse și în
anumite servicii. Pe cale de consecință, și marketingul acestor prod use pleacă de la
nevoile din piramidă. Din păcate, există multe cazuri de campanii de marketing care
confundă nivelurile de nevoi. Și aruncă, fără nici un sens, după mintea mea, niște
produse din categoria mice to cave în cea a nevoilor de bază. Și apoi se miră că dau
fair.

Întrebarea nr. 5:
Privind întrebarea anterioară, considerați că Piramida nevoilor lui
Maslow are un aport în definirea unui plan pentru asigurarea unui standard de
viață ridicat?
Depinde despre cine vorbim. Marketerii ar trebui să cuple ze nivelurile din
piramidă cu strategia lor. Unii fac asta, cei mai mulți nu. Cât despre clienți, ei se
încadrează în anumite niveluri, dar habar nu au ei de teorii de astea complexe.

Interviu 2 – Cristian Florea

Întrebarea nr. 1:
Considerați că market ingul susține un echilibru în sistemul economic?
Marketingul reprezintă prin definiție o punte între producător și consumator. Fără
marketing, niciun produs nu ar exista în mintea consumatorului. Mai mult, fără o
formulare și poziționare corectă a mesajelo r pe care le face producătorul despre
produsul lui, consumatorul n -ar ști cu ce să -l asocieze corect și dacă ar avea nevoie
de produs sau nu.

34

Întrebarea nr. 2:
În ce măsură considerați că activitatea de marketing poate contribui la crearea
locurilor de mu ncă?
Orice formă juridică contribuie la creare locurilor de muncă. Orice agenție de
publicitate sau companie care are un departament de marketing contribuie la creare
locurilor de muncă.
Mergând mai departe pe acest fir, faptul că brandurile își sporesc vânzările cu
ajutorul marketingului înseamnă că au nevoie de mai mulți angajați. Indirect,
marketingul ajută și aici la crearea locurilor de muncă.
Ia de exemplu un retailer ca PROFI, care ajunge imediat la 1000 de magazine
deschise în Ro mânia. Dacă n -ar fi funcționat deloc primele magazine deschise în
România, probabil plecau demult. Pentru că au funcționat, au ajuns la a deschide
magazinul cu numărul 1000.

Întrebarea nr. 3:
Care considerați că este aportul marketingului societal asupra bunăstării
individului și / sau a comunității?

Cred că bunăstarea fiecăruia ține de propria persoană. Dacă ceea ce se întâmplă
în materie de promovare te ajută să duci o viață mai bună, înseamnă că marketingul
a mai câștigat un vot în acest chestionar. : D
Ce-i drept, omul are nevoie de bucurii mici ca să aibă o stare bună. O bucurie
mică poate fi un zâmbet, dar poate fi și o ciocolată bună, o floare sau un gadget pe
care și l -a dorit de mult. Dacă zâmbetul nu are nevoie de marketing, pe celelalte le -a
cumpărat pentru că și -a făcut marketingul treaba foarte bine.

Întrebarea nr. 4:
Având în vedere Piramida nevoilor lui Maslow, în ce măsură considerați că
activitățile de marketing sunt construite pe baza acesteia?
Pot să zic pas la întrebarea asta? :))

Întrebarea nr. 5:
Privind întrebarea anterioară, considerați că Piramida nevoilor lui Maslow are
un aport în definirea unui plan pentru asigurarea unui standard de viață
ridicat?
Și la asta? :))

Interviu 3 – Alexandru Negrea

35

Întrebarea nr. 1:
Considerați că marketingul susține un echilibru în sistemul economic?

Cred că în mod normal marketingul susține un echilibru în orice sistem
economic, dar condiția e să ai un climat economic și social echilibrat, iar asta
presupune educarea consumatorului pe termen l ung. În România, spre exemplu, se
cumpără încă mult impulsiv, motiv pentru care se face mult marketing din ăsta care
bifează o vânzare rapidă, fără focus pe fidelizare sau pe conversie recurentă.

Întrebarea nr. 2:
În ce măsură considerați că activitatea d e marketing poate contribui la
crearea locurilor de muncă?

Cu cât activitățile de marketing sunt mai eficiente, cu atât cererea pentru
produse și servicii e mai mare și, implicit, apar locuri de muncă și perspective noi în
domeniu. Ba mai mult de atât, cu m ne -a demonstrat social media în ultimii ani, cu
cât apar mai multe instrumente de marketing, cu atât e mai plauzibil să apară locuri
de muncă inexistente în acest moment.

Întrebarea nr. 3:
Care considerați că este aportul marketingului societal asupra bunăstării
individului și / sau a comunității?

În acest moment e greu de răspuns la întrebarea asta, pentru că există această
dezbatere globală legată de noile metode din marketing, bazate într -o proporție foarte
mare pe datele personale ale utilizatorilo r. În teorie marketingul aduce un plus de
valoare în viața individului, dar dacă nu vom reglementa povestea asta cu datele
personale e posibil ca efectul să fie unul negativ.

Întrebarea nr. 4:
Având în vedere Piramida nevoilor lui Maslow, în ce măsură con siderați
că activitățile de marketing sunt construite pe baza acesteia?

Oamenii de marketing își bazează strategiile (și) pe piramida nevoilor lui
Maslow, dar sunt multe alte teorii recente ale nevoilor oamenilor care fac parte din
contextul ăsta. Nu știu în ce măsură e Maslow parte din povestea asta, dar sigur e
acolo.

Întrebarea nr. 5:
Privind întrebarea anterioară, considerați că Piramida nevoilor lui
Maslow are un aport în definirea unui plan pentru asigurarea unui standard
de viață ridicat?

36

Are, bin eînțeles, se întâmplă în mod natural – îți satisfaci nevoile de bază, după
care începi să construiești confort în jurul lor și tot așa. Depinde ce îți dorești de la
viață.