Marketingul Evenimentelor (evenimente Catastrofale)

=== d531e2e662ea96b8c780c4109c20693947182e22_377535_1 ===

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI

Facultatea de Marketing

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific: Absolvent:

București

2016

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI

Facultatea de Marketing

Percepția tinerilor față de evenimente după tragedia de la Colectiv

Coordonator științific: Absolvent:

București

2016

INTRODUCERE

În cadrul prezentei lucrări am abordat problematica percepției tinerilor față de evenimentele produse în contextul tragediei din clubul Colectiv. Lucrarea este divizată pe trei capitole, fiecare dintre ele aducându-și aportul la îndeplinirea scopului general al studiului, respectiv percepția tinerilor asupra evenimentului petrecut în clubul Colectiv în luna octombrie a anului 2015.

Lucrarea debutează cu un prim capitol destinat prezentării noțiunilor teoretice, iar în acest sens, accentul cade pe de conceptualizarea unor termeni precum „eveniment”, „ întâmplare”, „efect”, „planning” ș.a. Totodată, cadrul istoric al evenimentelor se îmbină armonios cu tipologia și caracteristicile acestora, realizând trecerea fină la cel de-al doilea capitol.

În acest sens, capitolul doi reprezintă o analiză asupra obiectului cercetării ulterioare, respectiv incendiul produs în clubul Colectiv și urmările sale, sub aspectul evenimentului realizat. Tragedia petrecută în noaptea de 30 octombrie în localul de noapte anterior menționat este descrisă în această parte a lucrării, conturându-se, în același timp, efectele și măsurile luate, dar totodată, reliefându-se și unele evenimente similare incendiului în cauză.

Următorul pas în realizarea lucrării l-a reprezentat cercetarea aferentă capitolului trei. Aceasta este, de fapt, un studiu al percepției tinerilor asupra evenimentului tragic petrecut în clubul Colectiv în luna octombrie, 2015. În acest context, obiectivul general al cercetării a fost acela de a evalua percepția și poziționarea tinerilor în raport cu tragicul eveniment, dar și cu evenimente similare, în general, acesta fiind atins, prin următoarele obiective specifice: evaluarea percepției și poziționării tinerilor în raport cu incendiile, evaluarea percepției tinerilor asupra siguranței din localurile de noapte autohtone, evidențierea empatiei pe care tinerii din ziua de astazi o au față de persoanele aflate în impas. Pe baza rezultatelor obținute în urma derulării cercetării, au reieșit unele concluzii, pe baza cărora s-a propus organizarea unor evenimente viitoare.

CAPITOLUL I NOȚIUNI TEORETICE

1.1 Definiția evenimentelor

Înainte de a explora evenimente în detaliu, este important să se clarifice termenii utilizați. Mulți autori au definit evenimentele și a diferiții termeni utilizați pentru descriea lor, însă un punct de plecare util la nivelul definițiilor și terminologiei îl reprezintă Dicționarul Chambers care definește conceptul, astfel: „ nimic din ceea ce se întâmplă; rezultat; orice incidență sau eveniment, mai ales cele de natură memorabilă; întâmplări neprevăzute sau cu posibilitatea de apariție; un element dintr-un program de (de sport, etc.); un tip de concurență de călărie, a avut loc de multe ori pe parcursul a trei zile (eveniment de trei zile), format din trei secțiuni, și anume dresaj, cross-country și sărituri; avere sau de soarta; o activitate organizată într-un anumit loc de, de exemplu, pentru promovarea vânzărilor, de strângere de fonduri” (Dicționarul Chambers, 1998, pg. 560)

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, la nivel general, noțiunea de „eveniment” desemnează o întâmplare importantă sau un fapt cu însemnătate ridicată.  În teoria informației, evenimentul reprezintă orice fenomen local și instantaneu. La nivel matematic, evenimentul este considerat o noțiune fundamentală , parte a domeniului teoriei probabilităților, care evidențiază producerea sau neproducerea unui fenomen în cadrul unui experiment. (Academia Română, 2012, pg. 184)

Fenomenul, din perspectivă filosofică, sugerează o apariție ce poate fi percepută pe cale senzorială, o aparență sau o prezență a unui lucru după o experiență și în contextul puterii de reprezentare. Conform lui Platon, fenomenul aparent reprezintă o oglindire a ideilor, (Platon, 1995) căreia i se atribuie o existență veridică . Tot el considera că fenomenele sunt caracterizate de variabilitate, sunt în continuă transformare, (Platon, 1995) dar dispersate în timp și spațiu.

Din punct de vedere realist, între fenomenul de natură perceptibilă și realitate nu se remarcă nicio deosebire, (Bird, 1998) ambele fiind identice. Totuși, realismul critic vede fenomenele ca pe unele stări ale conștiinței, efecte ale percepției și care sunt asimilate de aceasta. Ele nu reflectă neapărat planul real, (Botez, 2002) însă reprezintă o dovadă a acestuia.

În opinia lui Immanuel Kant, fenomenele reprezintă obiecte ale experienței ce pot fi percepute (Kant,1998) și care reflectă, practic, lucrul sau o lume diferită și independentă de cea reală.

Conform dicționarului englezesc Cambridge, noțiunii de eveniment i se atribuie următoarele definiții (Cambridge Essential English Dictionary, 2011, pg. 210):

Un eveniment reprezintă ceva ce se întâmplă sau este probabil să se întâmple; un fenomen, în special de o importanță ridicată;

Un eveniment reprezintă un efect, o consecință sau un rezultat al oricărui fapt;

Ceva ce se întâmplă într-un loc exact pe parcursul unei anumite perioade de timp

Din punct de vedere fizic, în relativitate, acesta este reprezentat de un fenomen apărut brusc într-un singur punct în spațiu și într-o unitate de timp instantanee

Din punct de vedere sportiv, acesta este reprezentat de oricare dintre concursurile din cadrul unui program, fiind alcătuit din unul sau mai multe probe sportive.

În funcție de situație, evenimentul poate lua diferite forme, (Goldblatt, 1997) respectiv: caz, chestiune, competiție, experiment, fapt, fenomen, banchet, incident, întâmplare, dată, accident.

Cazul, substantiv provenit din latinescul „casus” și înrudit cu franțuzescul „cas”, semnifică o împrejurare sau o circumstanță și este corelat, în mod direct, cu întâmplările și evenimentele. Din perspectivă gramaticală, cazul reprezintă o categorie specifică aferentă numelui prin prisma căruia sunt exprimate, din punct de vedere logic, raporturile între substantiv și terțe părți de propoziție. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 2009, p. 200)

Pe de altă parte, chestiunea provine din latinescul „quaestio” și sugerează o problemă sau o teamă, acestea constituind obiectul unei anumite preopcupări sau discuții. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 2009, p. 260) Chestiunea poate semnifica, în funcție de caz, și o întrebare adresată unui student, candidat sau elev.

Incidentul este un substantiv comun ce își trage rădăcinile din franțuzescul „incident” și reprezintă o întâmplare neprevăzută, dar totodată neplăcută ce apare inopinant pe parcursul desfășurării unei acțiuni. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 2009, p. 510)

Accidentul sugerează acel eveniment fortuit, care s-a întâmplat inopinant și care, prin specificul său, întrerupe bunul mers la lucrurilor în sensul provocării unor avarii, unor răniri sau chiar a morții. Totodată, conform DEX, accidentul semnifică și acel fapt banal ce aduce cu el o nenorocire. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 2012, p. 32)

Concursul sportiv semnifică o întrecere ce se finalizează prin prisma întocmirii unui anumit clasament, dar și a acordării premiilor, (Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 2012, p. 102) recompenselor participanților care se remarcă în timpul competiției ca fiind cei mai buni.

Glosarul terminologic M.I.C.E. definește evenimentul ca „o reuniune”, „o parte a unei întâlniri” sau „o componentă a unei reuniuni” și este considerat a fi „un termen general care indică venirea împreună a unui număr de oameni într-un singur loc, pentru a conferi sau desfășura o anumită activitate; (Glosarul de Terminologie M.I.C.E., 2010) evenimentul poate fi o bază adhoc sau conform unui model definit”. Totodată, evenimentul este văzut ca un termen general indicând o concentrație de oameni într-un singur loc (Glosarul de Terminologie M.I.C.E., 2010) creată în vederea efectuării și finalizării unei anumite activități comune. Activitatea poate fi stabilită pe loc sau planificată.

În ultima perioadă, evenimentele sunt considerate piesele de rezistență ale conceptului de planning. Evenimentele de succes se bazează, de obicei, pe un concept și un scop puternic, (EventScotland, 2006, p.3) iar ideile pentru evenimente provin dintr-o multitudine de motive.

1.2. Istoricul evenimentelor

Din punct de vedere istoric, evenimentele au apărut încă de la formarea Universului și a elementelor constituente. Pe parcurs, acestea au căpătat diverse forme, ajungând la ceea ce ele sunt în prezent.

Termenul eveniment își are rădăcinile în limba latină și a apărut în jurul anilor 1560-1570. Acesta provine din latinescul ēventus  (întâmplare, efect) echivalent verbului ēven (īre) (în traducere: a se întâmpla) căruia i se alătură sufixul „-tus” caracteristic verbelor de acțiune. (A.Andrei, 2014, pg. 158).

Încă de la începuturile timpului, umanitatea a identificat diverse modalități de a marca evenimentele importante din timpul vieții, precum schimbarea anotimpurilor, fazele lunii, ciclul etern al nașterii, moartea și reînnoirea miraculoasă a vieții în fiecare primăvară. Odată cu Anul Nou Chinezesc și ritul dionisiac celebrat în Grecia antică, cu tradiția carnavalelor la nivel european, (Bartels, Robert, 1988, pg. 5) mituri și ritualuri au fost create pentru a interpreta întâmplări cosmologice. În prezent, se mențin la suprafață arhetipuri precum celebrarea Anului Nou, Halloween sau sosirea lui Moș Crăciun, acestea fundamentându-se pe vechile mituri și sărbători.

Atât în plan particular, cât și public, oamenii au simțit nevoia de a marca importante întâmplări din viața lor, de a sărbători momentele cheie prin care au trecut. În plan personal, maturizarea, de exemplu, este marcată de ritualuri de trecere de la o etapă a vieții la alta, cum ar fi ceremoniile de inițiere. La nivel public, evenimente importante devin repere prin care oamenii își măsoară existența. Evenimentele ocazionale precum Cupa Mondială sau întâmpinarea unui nou mileniu reprezintă repere definitorii ale erei în care trăim. Chiar și în epoca tehnologiei avantase pe plan mondial, (Weitz, Wensley, 2002, p. 20) când s-a pierdut contactul cu credințe religioase comune și cu normele sociale din trecut, omenirea încă mai are nevoie de evenimente sociale pentru a marca detaliile locale și naționale din existența sa.

Pe parcursul timpului s-a remarcat prezența unei industrii a evenimentelor. Practic, aceasta era puntea de legătură dintre promovarea unor sărbători populare și comercializarea acestora sub diverse forme. Prin această industrie a evenimentelor s-au selectat elementele corespunzătoare ale festivităților tradiționale și au fost adaptate pentru consumul public. În consecință, festivități care au fost observate în mod tradițional ca necorespunzătoare sau imorale au fost limitate. Odată cu creșterea în activitate prin industrializare (Su, Chen, Cheng, 2001, pp.357-360), caracterul practic al sărbatorilor a evidențiat faptul că oamenii nu mai sărbători la fel ca înainte. Astfel, celebrarea, și implicit sărbătoarea comercială, au reprezentat posibilitatea de refugiu din viața profesională, fără ca plăcerea să interfereze cu munca. Sistemele de guvernământ, precum și aniversările evenimentelor istorice majore au avut un rol deosebit (Su, Chen, Cheng, 2001, pp.357-360) în sărbătorile publice, în tradițiile, imaginea și cultura tuturor statelor lumii. Astfel, evenimentele sunt caracterizate de o rată a industrializării din ce în ce mai ridicată, aducând beneficii uriașe unora dintre state, cum ar fi poziții cheie în turismul internațional, ducând la dezvoltarea destinațiilor, precum și la atragerea milioanelor de turiști în fiecare an.

1.3 Marketingul evenimentelor

Cum dimensiunea și nevoile industriei evenimentelor au crescut, marketingul evenimentelor și-a făcut apariția treptat, dar sigur în industria evenimentelor. În primii ani ai industriei, domeniul a fost caracterizat de un număr mare de voluntari. Acei organizatori de evenimente care ocupă posturi bine plătite provin dintr-o varietate de domenii conexe, bazându-se pe cunoștințele lor acumulate (Moore , Pareek, 2006, p. 22) , dar și pe aptitudinile învățate la fostul loc de muncă. Mulți dintre aceștia vin din domenii aliate precum teatru și divertisment, producție audiovizuală și film, și și-au adaptat abilitățile lor la evenimente. Alții au venit de la lucru pentru furnizori de evenimente precum companii de iluminat și de producție sunet. Ei au fost cei care au descoperit ca acestea s-ar putea extinde și de a construi pe abilitățile lor existente de a efectua gestionarea generală a evenimente.

Marketingul evenimentelor este rapid ca și promovare față de instrumentele de comunicare de marketing tradiționale. Corporațiilor ce folosesc mijloacele tradiționale prezintă o deziluzie fundamentată pe creșterea costurilor și de eficiență redusă.

Prin prisma evenimentelor, marketingul este considerat exclusiv un mijloc de vânzare și promovare. (Horia Mihai Raboca, 2011, pg.3). În acest sens, se remarcă următoarele definiții ale marketingului, în strânsă legătură cu consumatorul:

Marketingul poate fi privit sub imaginea unui adevărat sistem al activităților de natură economică legate de programarea produselor și serviciilor ce au rolul de a satisface considerabil cerințele actualilor și potențialilor consumatori, (Stanton, 1981, pg.12 ) dar totodată este corelat cu prețurile, cu promovarea și cu distribuirea respectivelor produse sau servicii;

Pe de altă parte, marketingul semnifică acea activitate desfășurată de un individ și care este orientată spre satisfacerea trebuințelor și dorințelor consumatorului (Kotler, 1999, pg. 10) prin prisma unui schimb.

În același sens, marketingul reprezintă acel proces de natură managerială într-a cărei responsabilitate sunt cuprinse atât identificarea și anticiparea cerințelor clienților, cât și satisfacerea acestora (Verstage, 2005, pg. 6) în condițiile de profitabilitate.

Conform lui Kotler și colabortaorilor săi, marketingul reprezintă acel proces de natură socio-managerială (Kotler et al, 1999) prin prisma căruia anumiți indivizi sau anumite grupuri de indivizi obțin cele de trebuință prin crearea unor produse și valori, și prin schimbul acestora.

Prezentând avantaje față de alte mijloace de comunicare, evenimentele captează atenția publicului țintă prin prisma reprezentării scenice, precum și cu ajutorul combinației limbajului și textului, (Hoyle, 2002, pg. 66)a dansului și a muzicii, a sunetului și a luminii, a mediilor de comunicare și de decor, a gust și a aromei. Cu alte cuvinte, marketingul evenimentelor presupune utilizarea tuturor receptorilor (Sneath, Finney, Close, 2005, pg.146) cu scopul de a obține un rezultat al cărui efect să fie cu mult mai intens decât cel cauzat de atracția pur vizuală a reclamei tradiționale.

În fază incipientă, conceptul „eveniment de marketing” s-a făcut cunoscut în momentul desfășurării Jocurilor Olimpice la Los Angeles în anul 1984, când expunerii logo-ului companiei sponosor i s-a asociat și conexiunea cu evenimentul în contextul comunicării de marketing. Astfel, compania avea dreptul de a expune legătura sa cu Jocurile Olimpice de la publicitatea regulată a acestora, la folosirea acestei conexiuni în scopuri promoționale. Astfel, sponsorii avea capacitatea de a asocia mult mai intens imaginea firmei cu cea a jocurilor olimpice. Astfel a debutat evenimentul de marketing.( Behrer, M., Larsson, 2002,p.22)

În concordanță cu opinia lui Schafer , evenimentele se pot clasifica în (Schafer-Mehdi, S, 2008, p.30):

evenimente publice al căror grup țintă este reprezentat de consumatorii finali și de public;

evenimente corporatiste de genul business to business;

evenimente de prezentare prin care se organizează diverse manifestații și programe în contextul târgurilor de profil sau al mediului exterior al acestora.

În ceea ce privește marketingul evenimentelor, obiectivele comunicării în funcție de tipul evenimentului sunt reprezentate în tabelul de mai jos:

Obiectivele comunicării în funcție de tipul evenimentului

Sursa: Schafer-Mehdi, S.,”Organizarea evenimentelor”, Editura ALL,Bucuresti, 2008p.40

Pentru ca un eveniment să se desfășoare în condiții optime, la baza acestuia trebuie să stea un plan de marketing bine stabilit. Astfel, publicitatea este vitală, alături de activități la nivelul relațiilor publice pentru ca publicul țintă să fie informat despre respectivul eveniment (despre ce este vorba, locul de desfășurare, modul de desfășurare, timpul desfășurării). La acest nivel, este necesar ca anumite acțiuni de marketing să fie planificate din timp și până în clipa desfășurării evenimentului, ( Behrer, M., Larsson, 2002, pg.24) dar și după acesta, mai ales că reacția publicului, gradul de satisfacție și gradul de revenire la evenimentele de acest gen sunt aspecte deosebit de importante. În ceea ce privește acțiunile de marketing , acestea sunt reprezentate de anumite elemente cheie precum design al biletelor și afișelor, stabilirea muzicii, imaginii, meniului sau a produselor cu care respectivul eveniment urmărește să își asocieze imaginea.

Totodată, publicitatea este cea mai importantă și aduce beneficii maxime organizatorilor evenimentului atunci când se utilizează toate canalele. În cadrul marketingului evenimentelor, o categorie aparte este reprezentată de evenimentele speciale. Acestea pot fi considerate evenimente de ordin major, caracterizate de unicitate sau recurență. Cu toate că se desfășoară pe o perioadă limitată de timp, (Kentent, 2010) obiectivul lor este reprezentat de creșterea notorietății, a cererii și a profitabilității. Evenimentele majore pot fi de mai multe tipuri iar în funcție de acesta, evenimentele pot fi unice, de exemplu lansare de produs, sau recurente, de cele mai multe ori anuale, cum ar fi târgurile și expozițiile, zilele companiilor, etc. Una dintre principalele funcții ale târgurilor și expozițiilor este aceea de a aduce într-un cadrul comun cererea și oferta, oferind informații, expunând tendințele și evoluțiile tehnice, toate acestea desfășurându-se în același timp și loc, utilizând comunicarea directă, față în față (Dwyer, L., Forsyth, P., Spurr, R , 2005, pp.351-396).

Prin strategia marketingului evenimetelor, se vizează consumatorul, scopul fiind de a asigura acestuia experiențe unice, memorabile în relație cu produsele și serviciile promovate de către organizație sau prin simpla participare la eveniment. Shafer afirma că în general, evenimentele produc mai multe emoții decât orice alt mijloc de comunicare (Schafer-Mehdi, S., 2008,p.30). Pentru ca experiența trăită de individ să fie de neuitat, este primordial ca evenimentul să creeze emoții la intensitate maximă pentru cea mai mare parte dintre participanți (Wood, E., Guy, M., 2008, p.17). Această emoție poate căpăta conotații precum surprindere, noutate sau provocare.

Evenimentul de marketing este acel tip special de marketing care implică promovarea unor produse sau servicii prin intermediul sponsorizării sau găzduirii unor concerte, evenimente sportive, (Kentent, 2010) expoziții de artă ș.a.

Evenimentul de marketing asigură oportunități la nivelul organizațiilor, respectiv: acestea închega relații publice de durată cu publicul țintă ; poate ava loc o creștere a audienței evenimentului; pot fi identificați potențiali clienți care până în acel moment nu prezentau interes pentru produsele sau serviciile organizației sau pur și simplu erau străini de produsel companiei organizatoare; acestea ajută la comercializarea produselor; nu în ultimul rând, evenimentele de acest gem au capacitatea de a promova afacerea (Garder, M.P., Schuman, P. J., 1987, p.11).

1.4 Tipologia evenimentelor

Evenimentele prezintă o diversitate răspândită și în acest sens, literatura de specialitate a realizat o serie de clasificări ale acestora conform unor criterii bine stabilite pe care ele sunt fundamentate. Conform literaturii de specialitate, evenimentele pot fi împărțite în funcție de intensitatea și impactul pe care îl au asupra omenirii, dar și ținâd cont de categoria de public căreia i se adresează. Pe lângă acestea, există o largă varietate de clasificări fundamentate pe criterii semnificative și cu aplicabilitate practică. Există moduri diferite de a categoriza sau grupa evenimentele, inclusiv după mărime, formă sau conținut. (Garder, M.P., Schuman, P. J., 1987, p.44).

În funcție de mărime, categoriile comune sunt reprezentate de evenimentele majore, mega-evenimentele, evenimente de marcă și evenimente locale sau comunitare, în ciuda faptului că definițiile acordate acestora, de cele mai multe ori, nu sunt exacte.

În funcție de natura evenimentelor, (Schafer-Mehdi, S., 2008,p.42) există:

Evenimente culturale

Evenimente istorice

Evenimente educative

Evenimente sociale

Evenimente politice

În funcție de intensitatea și impactul pe care îl au asupra individului, există (Schafer-Mehdi, S., 2008,p.42):

Evenimente fericite

Evenimente nefericite

În funcție de aria geografică, (Schafer-Mehdi, S., 2008,p.42) se remarcă:

Evenimente internaționale

Evenimente regionale

Evenimente locale

În funcție de aria de cuprindere, (Schafer-Mehdi, S., 2008,p.42) se remarcă:

Evenimente generale

Evenimente specializate

În funcție de categoria de public căreia evenimentele i se adresează, se disting:

Evenimente care se adresează segmentului de public din mediul extern al unei organizații.( Behrer, M., Larsson, 2002, p.57):

Sponsorizări;

Seminarii,Conferințe;

Expoziții, Târguri la nivel național și local;

Lansări de produse sau servicii;

Spectacole itinerante;

Ateliere de creație de tip workshop

Ziua Porților Deschise.

Evenimente care se adresează segmentului de public ( Behrer, M., Larsson, 2002, p.57) din mediul intern al unei organizații:

Sărbători Religioase;

Traininguri, Teambuildinguri, Webinars;

Happy Hour;

Ocazii Speciale ( rezultate excepționale, descoperiri, etc.).

După părerea lui Zamfir, (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) evenimentele se pot clasifica în funcție de aria geografică, în:

Evenimente internaționale

Evenimente regionale

Evenimente naționale

evenimente naționale organizate pe plan autohton

evenimente naționale de tip itinerant, organizate în terțe state

Evenimente locale

Același specialist considera că în funcție de aria de cuprindere, (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) evenimentele pot fi:

Evenimente generale, (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) care, la rândul lor, se împart în:

Evenimente cu profil și tematică generală (incluzând totalitatea gamei de produse, servicii și tehnologii la nivel global, (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) precum și diverse mijloace de producție sau bunuri investiționale)

Evenimente cu profil și tematică generală (incluzând totalitatea domeniilor, începând cu tehnologii de ultimă generație, idei și procedee, (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) și până la organe destinate asamblării sau diverse materiale cum sunt cele de tip semifabricat)

Evenimente generale destinate unei game întregi de bunuri de consum utile oamenilor (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) (acestea au drept scop realizarea unui grad cât mai mare de satisfacere a cererii )

Evenimente specializate (Zamfir C. Moise, 2002, p. 105) care, la rândul lor, ele se pot clasifica conform următoarelor categorii:

Informatică,

Birotică,

telecomunicații

Industrie și diverse tehnologii

Comerț și servicii;

Transport,

Manipulare de mărfuri;

Agricultură și domenii adiacente precum silvicultura, horticultura sau viticultura;

Industria țesăturilor,

Industria confecțiilor,

Industria pielăriei,

Industria încălțămintei;

Construcții,

Reparații și întreținerea construcțiilor

În opinia lui Shone și Parry, (Shone, A., Parry, B., 2004,p. 7) evenimentele să pot clasifica în:

Evenimente pentru petrecerea timpului liber

Evenimente cu caracter sportiv

Evenimente de natură personală

Evenimente cu caracter cultural

Evenimente organizaționale

După dimensiunea evenimentului, se disting următoarele categorii diferite de evenimente:

mega evenimentele (Tigu, G., Rusescu, M. C., Canda, A. V., Ion, A., 2010, p 916-923)- aici pot fi incluse Jocurile Olimpice sau Campionatul Mondial de Fotbal

evenimentele de referință (Tigu, G., Rusescu, M. C., Canda, A. V., Ion, A., 2010, p 916-923) – în această categorie se pot include Carnavalul organizat la Rio de Janeiro, Chelsea Flower Show organizat în Marea Britanie, Festivalul Oktoberfest organizat în statul German, Turul Franței ș.a.

evenimente majore (Tigu, G., Rusescu, M. C., Canda, A. V., Ion, A., 2010, p 916-923)- aici se poate vorbi despre Cupa Hyundai , raliul Formula 1 ș.a.

evenimente locale, cunoscute și sub denumirea de evenimentele comunitare, care se adresează unei audiențe pe plan local și se pun în scenă pentru a evidenția valoarea socială și de divertisement a acestora (Janiskee, R., 1996, p 398-414)

1.5 Caracteristici ale evenimentelor

Astăzi, evenimentele reprezintă un instrument indispensabil al comunicării în domeniul marketingului, rădăcinile acestora formându-se în relația și contactul nemijlocite între indivizi.
Succesul cu care un eveniment poate fi încoronat depinde de o planificare riguroasă. Organizatorul trebuie să ia numeroase decizii, să respecte legile și regulamentele, pentru ca atunci când evenimentul va avea loc, acesta să fie unul reușit. (S. S. Mehdi, 2011, pg. 6)
În privința evenimentelor locale sau comunitare, la nivelul celor mai multe comunități se organizează o serie de festivaluri și evenimente care sunt orientate în principal pe audiențele locale (Hoyle, 2002, pg. 120) și sunt organizate mai ales pentru trăsăturile lor sociale cum sunt distracția și valoarea divertismentului. Aceste evenimente aduc adesea o serie de beneficii, inclusiv popularitate în rândul comunității, (Allen, O'toole, Harris,  McDonnell , 2005) precum și consolidarea unui sentiment de apartenență. Ele pot ajuta, de asemenea, în expunerea de idei și experiențe noi, pot încuraja participarea la activități sportive și artistice, și susțin toleranța și diversitatea. Din aceste motive, formele locale de guvernământ susțin aceste evenimente ca pe o parte a strategiilor comunitare (Martensen, Grønholdt, 2007) și pentru dezvoltare culturală.

Evenimentele majore sunt evenimente care, prin amploarea și interesul mass-mediei, au capacitatea de a atrage un număr semnificativ de vizitatori,(Gupta, 2003,pg.5) ajută la acoperirea media (CM Hall, 1992) și aduc beneficii economice.

Termenul „evenimente de marcă" (Hallmark) se referă la acele evenimente care se identificată spiritului sau etosului unui oraș sau regiuni (C.M. Hall, 1992) astfel încât ele devin sinonime cu numele locului și obțin o largă recunoaștere (Ritchie, 1984, pg.3) și conștientizare. Aceste evenimente sunt recurente și de durată limitată, dezvoltate în primul rând pentru a spori conștientizarea, făcând apel și la profitabilitatea asupra unei anumite destinați pe termen scurt sau pe termen lung. Succesul evenimentelor de acest gen se bazează pe unicitate, statut, sau proprietatea de a crea interes (G.J. Syme, 1989, pg. 55) și de a atrage atenția. Exemple clasice de evenimente de tip Hallmark sunt Carnavalul de la Rio, cunoscut la nivel mondial ca o expresie a vitalității latine și pentru exuberanța acelui oraș, Turul Franței, Oktoberfest din Munchen, Germania și Festivalul Internațional Edinburgh din Scoția. Aceste evenimente sunt identificate cu însăși esența acestor locuri și cu locuitorii lor, aducând venituri turistice imens, precum și un puternic sentiment de local de popularitate (C.M. Hall, 1987) și recunoaștere internațională.

Conform capacității de a oferi un avantaj competitiv pentru comunitățile gazdă, termenul „Hallmark" descrie un eveniment care are o semnificație, în ceea ce privește tradiția, atractivitatea, calitatea sau publicitatea, destinația având un avantaj competitiv. De-a lungul timpului, evenimentul și destinația poate deveni indisolubil legate, cum ar fi Mardi Gras și New Orleans. (Getz , 2005, pp. 16–17).

Mega-evenimentele sunt acele evenimente care sunt atât de mari încât afectează economiile întregi și provoacă reverberații în mass-media la nivel mondial. Aceste evenimente sunt în general apărute în urma unor oferte competitive. În categoria de față sunt incluse Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, FIFA World Cup, Campionatul Mondial IAAF și Târguri Mondiale. Mega-evenimentele, prin intermediul dimensiunii sau semnificației lor, sunt cele prin prisma cărora se obține un nivel extraordinar de mare al turismului și mass-mediei, (Hall, 1992) cu o popularitate globală, provocând un impact economic pentru comunitatea gazdă, locul de desfășurare sau organizare. (Getz 2005, p. 18)

Evenimentele culturale sunt organizate în diverse spații sau chiar în aer liber, sub forma unor spectacole, festivaluri sau parade. Acestea au un caracter sezonier și în special, pun accent pe pomovarea culturii atât în rândul tinerilor, cât și în rândul reprezentanților celorlalte categorii de vârstă, păstrarea tradițiilor sau îmunătățiri la nivel de comunitate. (R. Popescu, R. Corboș, 2012, pg.19)

Evenimentele istorice au un rol deosebit de important atât pentru comunitate, cât și pentru individ. Astfel, ele pot avea rol creator și pot fi îndrumătoare pentru generațiile viitoare. (P.Chen, 2012, pg. 4)

Evenimentele educative pun accent pe dezvoltarea personalității și intelectului individului. Acestea sunt destinate în general copiilor și iau forma anumitor activități, cum ar fi: jocuri, programe de educație, seri recreative ș.a.

Evenimentele sociale sunt reprezentate de diverse campanii de responsabilitate socială, baluri și alte evenimente caritabile, conferințe, concerte ș.a. Acestea, de regulă, sunt sub formă caritabilă, adresându-se publicului larg și contribuind la dezvoltarea emoțională a individului, dar și al oferirea unui ajutor celor nevoiași. (D.Wilkins, M.Davis, 2011, pg.10)

Evenimentele politice cum sunt dezbaterile, protestele sau alegerile vizează schimbarea în mediul politic (R.R. Thomas, 1991), punându-se accent pe cetățeni și capacitatea acestora de a-și alege conducătorii.

Evenimentele fericite au rolul de a-l împlini din punct de vedere spiritual și emoțional pe individ (D. Bernsten, 2001, pg. 211) și pot fi sub forma ceremoniilor de nuntă și botez sau alte ocazii festive. La extrema cealaltă sunt evenimentele nefericite care afectează starea emoțională a individului, având un imapct major negativ (L Seidlitz, E Diener, 1993, pg. 8) asupra acesteia.

Evenimentele internaționale sunt acelea care pot participa entități economice sau indivizi din întreaga lume. Trăsăturile fundamentale ale acestor evenimente sunt valoarea, calitatea și prestigiul, eficiența demonstrată în contextul încheierii afacerilo, prezența unui interes deosebit în cumpărarea unor produse sau servicii. (J. Silvers, 2013,pg.54)

În categoria evenimentelor regionale, principalele obiective de atins sunt satisfacerea cererii existente pe piață, (SC Webb, DW Forsyth, 1998, pg.25) promovarea schimburilor comerciale sau de informații între diverse entități, comunicarea și relațiile de afaceri ale organizațiilor ce fac parte din unele grupări, asociații statale sau anumite zone geografice (statele membre ale Uniunii Europene, ale NATO, țările balcanice, ș.a).

Prin organizarea unor evenimente naționale se urmărește promovarea afacerilor pe piața anumitor state și a exportului organizațiilor din țara respectivă. În această categorie se disting:

evenimente naționale organizate la nivelul statului care vizează direct promovarea anumitor produse sau servicii ale firmelor rezidente

evenimente naționale itinerante organizate la nivelul altor state prin care se vizează efectuarea marketingului și promovarea vânzărilor companiilor din anumite sectoare de activitate economică

Analizând evenimentele locale, se poate spune că acestea vizează îmbunătățirea politicii de marketing a companiilor prin promovarea vânzărilor (R Albert, AL Barabási, 2000) de produse sau servicii pe plan local.

Evenimentele generale sunt organizate în statele care se află în curs de dezvoltare, dar și în țările care se află în curs de tranziție către o economie de piață.

Evenimentele specializate urmează un trend ascendent din pucnt de vedere al calității, ritmului de dezvoltare și diversificare (M. D. Shank, 1999, pg. 300) precum și din perspectiva contribuției la realizarea obiectivelor de afaceri și la dezvoltarea economică. Ținând cont de amplasarea și destinația lor, acestea pot avea implicații în domenii precum informatică, birotică, telecomunicații, industrie mecanică, tehnologii de fabricație, comerț, servicii, transport, agricultură, industria textilă, construcții ș.a.

Analizând evenimentele ce se adresează segmentului de public din mediul extern, de departe se poate remarca sponsorizarea. Aceasta reprezintă de fapt, o modalitate pe care orice organizație o utilizează în scopul comunicării cu publicul țintă. Ca și tehnică de comunicare prin eveniment, sponsorizarea permite asocierea dintre o marcă sau o organizație cu desfășurarea unui eveniment atractiv pentru o anumită categorie de public. Sensul sponsorizării este acela că un anunțător, cunoscut sub denumirea de sponsor, acordă sprijin material în vederea susținerii unor activități de natură sportivă, socială sau culturală. Sponsorizarea este oferită în schimbul unei contraprestații a grupului/individului țintă. (B. Skinner, V.Rukavina, 2011, pg. 25)

Un alt eveniment ce se adresează publicului din mediul extern este conferința. Apărut din dorința de a schimba păreri și de a socializa, la nivel organizațional, acest eveniment se fundamentează pe utilizarea la capacitate maximă a marketingului în privința promovării și păstrării clienților. În privința locului desfășurării unui astfel de eveniment, ideale sunt centrele de conferințe, dar pentru alegerea lor, organizatorul trebuie să țină cont de anumite aspecte, respectiv: locația, capacitatea sălilor de conferință, facilitățile tehnice de natură audio-vizuală, pregătirea temeinică a personalului, atitudinea acestuia față de delegați, servicii de catering disponibile. (B. Skinner, V.Rukavina, 2011, pg. 61)

Conferințele se împart în trei clase, mai exact:

Conferințe destinate clienților –în organizarea evenimentelor de acest tip sunt prevăzute pauze de cafea, întâlniri cu diverși agenți, anumite evenimente sportive, petreceri date în scopul sărbătoririi succesului conferinței sau alte tipuri de evenimente distractive. Acest tip de eveniment se adresează mai ales managementului de mijloc și de top. (J.Allen, 2012,pg.120)

Conferințe destinate partenerilor de afaceri –aceste evenimente coincid cu lansarea pe piață a unui produs sau serviciu, prezentarea anumitor tehnici de vânzare în scopul atragerii diverșilor agenți, intermediari, distribuitori cu care entitatea are bune relații de colaborare în domeniul marketingului și implict, al vânzărilor. O conferință destinată partenerilor de afaceri va fi încununată cu succes numai în condițiile în care se stabilesc de la bun început obiectivele și nevoile partenerilor, în ideea echilibrării și egalării cu obiectivele evenimentului în sine. Este primordial ca partenerii să fie implicați în acest tip de eveniment încă din fazele sale incipiente, din timpul când conferința era văzută doar la nivel de proiect. (J.Allen, 2012,pg.123)

Conferințe de presă – aceste evenimente își găsesc utilitatea în comunicarea și expunerea unor știri deosebit de importante sau în situații de urgență. Cel mai potrivit moment în care o conferință de presă se poate desfășura este acela al închiderii buletinelor de știri (DJ Lanoue, PR Schrott , 1991, pg. 8) din mass-media.

Seminariile, o altă categorie de evenimente destinate publicului din mediul extern, reprezintă, în esență, întâlniri stabilite și organizate de diverse entități, prin prisma cărora acestea vor să se adreseze publicului țintă, abordând varii teme de discuție. Pentru buna desfășurare a acestor evenimente, speaker-ul, persoana desemnată pe post de prezentator, are rolul de a aborda subiecte de actualitate. Totodată, este necesar ca entitatea care organizează acest tip de evenimente să comunice în prealabil participanților, topicul discuției și beneficiile acordate acestora în urma participării. Seminariile pot fi educaționale sau executive (acestea vizează participarea managerilor companiilor). (J.Allen, 2012,pg.125)

Târgurile și expozițiile sunt acele evenimente în cadrul cărora principalul obiectiv este reprezentat de expunerea produselor sau serviciilor oferite de o anumită organizație cu scopul de a fi promovate sau vândute. Fiind considerate evenimente promoționale, acestea reprezintă o bază fundamentată a mixului comunicațional din cadrul multor entități. (Z. Moise, 2012, pg.105)

Evenimentele care vizează lansări de produse sau servicii au o latură educațională. În acest sens, ele au rolul de a expune beneficiile pe care noul produs lansat pe piață le are. În timp ce anumite entități optează pentru organizarea acestui tip de evenimente la scară largă și necesită un sprijin colosal din partea mass-media, altele lansează produsele sau serviciile noi în cadrul târgurilor sau expozițiilor. În ultima perioadă, o mare parte dintre organizații adoptă acest tip de evenimente în scopuri de marketing, respectiv pentru a încuraja consumul sau pentru a crește frecvența de cumpărare. (Z. Moise, 2012, pg.107)

Spectacolele itinerante fac parte din categoria evenimentelor de natură promoțională și pot atinge o audiență mare la un cost mai scăzut decât în cazul celor prezentate anterior, transmițând în același timp, mult mai multe informații decât ar fi posibil prin diverse mijloace (telefon, fax, poștă electronică). Un spectacol itinerant poate lua forma unui eveniment local în cazul în care este organizat în diverse zone, anunțându-și prezența din timp. Locul de desfășurare al unui astfel de eveniment îl poate reprezenta sala de conferințe a unui hotel. (Z. Moise, 2012, pg.109)

Atelierele de creație, cunoscute și sub denumirea de workshop-uri, sunt acele evenimente care vizează întâlnirea cu diverse grupuri, în scopul educării consumatorului asupra anumitor produse sau servicii, identificarea nevoilor acestora, precum și a dificultăților cu care ei se confruntă, găsirea soluțiilor optime sau consolidarea relației cu clienții. (S. Hodson, L.Chang, 2014)

Un eveniment relativ recent este Ziua porților deschise. Acesta vizează atragerea potențialilor clienți prin tururi gratuite ale entității, prin organizarea și împletirea armonioasă a sesiunilor de informare cu acelea destinate distracției, prin interacțiunea vizitatorului cu angajații ș.a. La acest tip de evenimente pot participa atât furniozori, cât și parteneri ai companiei. Ziua porților deschise are și caracter educativ (L.S. Pang, R.M. Foley, 2006, pg. 16) în sensul că o multitudine dintre instituțiile de învățământ permit doritorilor să ia contact cu instituția, să participe la desfășurarea unui proces didactic sau să interacționeze cu cadrele didactice sau cu elevii, respectiv studenții.

Cea de-a doua categorie, aceea a evenimentelor destinate publicului din mediul intern, sunt reprezentate, în primul rând, de sărbătorile legale și religioase. În cadrul unei companii, se organizează cu această ocazie diverse întâlniri informale. La nivelul clienților, aceste evenimente își găsesc recunoașterea în acordarea sponsorizărilor. (J. Leigh, 2013, pg. 55)

Training-ul reprezintă un proces sistematic ce vizează deprinderea unor noi abilități, dobândirea unor noi cunoștințe sau atitudini (MM Linehan, 1993, pg. 10) în vederea dezvoltării eficacității angajaților unei întreprinderi. Prin prisma acestui eveniment se urmărește îmbunătățirea performanțelor resursei umane.

La polul opus se situează team building-ul care pune accent pe dezvoltarea spiritului de echipă. Totodată, organizarea acestui eveniment vizează și îmbunătățirea capacităților de interacțiune și comunicare între diverse departamente. (M&Co., 2012, pg.2)

Evenimentele de tip Happy Hour vizează îmbunătățirea coeziunii și relațiilor de comunicare dintre angajații unei anumite companii. Acestea sunt organizare în timpul săptămânii și pot fi sub forma unor petreceri sau ieșiri la restaurant.(C. Anderson, 2015, pg. 114)

Un alt tip de evenimente sunt cele organizate cu o ocazie specială. Spre exemplu, prin prisma acestora, compania poate aprecia rezultatele angajaților (I Yeoman, 2004, pg. 65)sau poate anunța anumite schimbări ce urmează să intervină pe plan intern.

Printre numeroasele tipuri de evenimente, o categorie aparte o reprezintă evenimentele nefericite. Acestea sunt contrar evenimentelor organizate pentru promovarea unui bun sau serviciu al unei organizație și sunt asociate cu emoții și trăiri intense, uneori distructive. Acestea, în general, sunt de natură socială . Un exemplu specific acestui tip de evenimente poate fi reprezentat de cel mai recent eveniment nefericit din România (Ziarul Evenimentul Zilei, noiembrie 2015), respectiv incendiul produs în clubul Collectiv. Incendiul a izbucnit în jurul orelor 22:30 în clubul situat în București și s-a soldat cu 63 de pierderi de vieți omenești, precum și cu răniți.

CAPITOLUL II EVENIMENTE REALIZATE

2.1 Descrierea evenimentului

Incendiul din clubul Colectiv a reprezentat acel eveniment care a provocat emoții adânci, dar totodată a fost inițiatorul protestelor, arestărilor, demisiilor, închiderilor de localuri și contrelor de ordin public la nivelul competențelor sistemelor de urgență. Într-o perioadă scurtă de timp, sentimente amestecate de durere, neputință și confuzie au cedat locul acuzelor, declarațiilor, tuturor tipurilor de speculații, precum și luptelor date pe scena politică. Mass-media a avut o influență uriașă asupra imaginii evenimentului și a contribuit la deturnarea discuțiilor pentru ca populația să meargă mai departe.

Sursa:www.wikipedia.org

Fig. 2.1 Protestele iscate în Piața Universității din București

Clubul Colectiv, spațiul în care incendiul a mistuit totul în calea sa, este amplasat în București, pe strada Tăbăcarilor, la numărul 7, respectiv în Sectorul 4. Activitatea clubului se desfășura într-o hală veche a fostei fabrici Pionierul, încă din luna mai a anului 2013. (Alison Mutler, 31 octombrie 2015) Înregistrat drept societate comercială cu răspundere limitată, clubul avea un acționar principal, Alin George Anăstăsescu, dar și două persoane asociate: Paul Cătălin Gancea și Costin Mincu. În noaptea de 30 octombrie 2015, (Tom Parfitt, 31 octombrie 2015) clubul găzduia un concert al trupei rock „Goodbye to Gravity” susținut cu ocazia lansării noului album al acesteia, „Mantras of War”.

Sursa:www.wikipedia.org

Fig. 2.2 Afișul trupei Goodbye to Gravity

Conform celor mai recente date, incendiul a izbucnit în acea noapte din pricina focului de artificii din timpul spectacolului. Artificiile au contribuit la aprinderea stâlpilor antifonați cu un material special, respectiv burete poliuretanic, (Sputnik News, 31 octombrie 2015) material cunoscut ca fiind ușor inflamabil, iar în numai câteva momente, întregul club a fost cuprins de flăcări, teama și moartea punând stăpânire pe locație. Din cauza flăcărilor extinse mult prea repede, tragedia a luat amploare în contextul în care mulți dintre participanții la concert au fost răniți (Adevărul, 31 octombrie 2015), fiindu-le provocate leziuni sau chiar uciși în urma combustiei, asfixierii și intoxicațiilor cu monoxid de carbon și alte gaze adiacente.

În acest sens, Ministerul de Interne al României a instituit un Plan roșu de intervenție, evenimentul fiind unul de amploare. Totodată, Guvernul României a decretat o perioadă de trei zile de  doliu național întrucât persoanele care au decedat în urma incendiului, pe loc sau la câteva zile distanță, au cumulat un număr de 63. Inițial s-au identificat 186 de răniți, dintre care 146 au necesitat spitalizare. (Jurnalul Național, 19 noiembrie 2015) Pe lângă decese, România a fost marcată și de protestele izbucnite în stradă, ducând astfel la demisia premierului Victor Ponta (Stirile ProTV, 4 noiembrie 2015), alături de guvernul său, dar și la demiterea din funcție a primarului sectorului 4 al capitalei, Cristian Popescu Piedone.

Trupa rock „Goodbye to Gravity” și-a pus bazele în anul 2011, iar artiștii din componența sa erau Andrei Găluț, pe partea de voce, Mihai Alexandru la chitară, Bogdan Lavinius Enache la tobe, Vlad Țelea la chitară pe și Alex Pascu la bas. (Mediafax,7 noiembrie 2015) La data izbucnirii incendiului, trupa Goodbye to Gravity anunța pe o binecunoscută rețea de socializare,lansarea albumului „Mantras of War”, iar spațiul menționat în anunț aparținea Clubului Colectiv. Totodată, se preciza că nu se vor percepe taxe pentru intrare, accesul publicului în club făcându-se de la ora 20.30. (Facebook, 31 octombrie 2015) Se promitea un spectacol senzațional, cu invitați de seamă și alte surprize. În urma publicării anunțului, un public format din aproximativ 400 de persoane au trecut pragul clubului Colectiv, (Adevărul, 1 Noiembrie 2015) în contextul în care organizatorii susțineau și credeau în continuare în ideea unui spectacol inedit, unui show de lumini, însoțit de efecte pirotehnice, decoruri special create și multe alte surprize. (HotNews, 31 octombrie 2015)

Concertul a început la ora 21.00, iar printre cei care au venit la concert se numărau artiști, fotografi, jurnaliști, arhitecți, studenți, dar și cetățeni străini și câteva persoane minore. Firul evenimentelor se părea că urmează bunul său curs astfel că inițial, trupa „Goodbye to Gravity” a interpretat nouă piese ce se regăseau pe albumul nou lansat, dar și alte melodii mai vechi, iar în jurul orei 22.30, după o altă piesă, organizatorii au lansat efectele pirotehnice. (HotNews, 31 octombrie 2015) Artificiile se găseau pe stâlpii interiori ai clubului și au fost instalate de două persoane autorizate, pirotehniștii Marian Moise și Viorel Zaharia, angajați ai companiei Golden Ideas Fireworks Artists SRL. Astfel, spectacolul pirotehnic urma să fie asigurat de Marian Moise care era prezent în club în acea seară, artificiile fiind instalate la 3 metri distanță între scenă și stâlpii antifonați cu burete. Astfel, neprevăzutul s-a produs, scânteile fiind aruncate cu forță de la două dintre artificii, ajungând la unul dintre stâlpii schelei tehnice, acesta aprinzându-se. (Știrile ProTV, 4 noiembrie 2015) În acest moment, concertul trupei Goodbye to Gravity se transforma într-un coșmar pentru ce prezenți întrucât de la stâlpul anterior menționat, scânteile au atins și alt stâlp de susținere al clădirii, de pe partea stângă a scenei în imediata apropiere a ei. În acel moment, solistul vocal al trupei a glumit, spunând că acel moment nu era prevăzut în program, cerând în același timp,un extinctor pentru a stinge focul. Cu toate ca panica nu s-a instalat de la bun început, un efectiv de aproximativ 70 de persoane au părăsit clubul preventiv.

Conform ziarului Adevărul, la două minute după aprinderea focului, la serviciul de urgențe 112 se înregistra primul apel în vederea solicitării ajutorului. Acest ajutor a fost solicitat în condițiile în care focul s-a extins rapid de la primul stâlp anitfonat ce asigura susținerea imobilului la tavanul care era acoperit cu bucăți din lemn de brad și cu burete neignifug. (Adevărul, 1 noiembrie 2015) Astfel, filmul tragediei prinde contur. Lemnul incandescent de pe tavan s-a prăbușit și a ars ca o torță peste cei rămași în interior și, deoarece flacăra era din ce în ce mai violentă, aceasta ardea tot ce întâlnea în cale, începând cu antifonajul poliuretanic de pe pereți și ajungând la scenă și la decor. Până și schela pe care echipamentul pirotehnic era instalat s-a prăbușit arzând și practic, i-a imobilizat sub ea pe cei aflați în imediata aproiere a scenei. În acest moment, panica atinsese cote maxime, mai ales că sala se umplea cu un fum gros și înecăcios, iar distracția tinerilor prezenți la concert s-a transformat într-un coșmar, în urma căruia urletele și durerea au pus stăpânire (Mediafax, 3 noiembrie 2015) și astfel, clubul Colectiv a devenit o capcană mortală pentru cei care nu au reușit să iasă afară, să se salveze sau să fie salvați pentru că singura ieșire disponibilă era o ușă a cărei lățime măsura 80 de centimetri, iar mulțimea se călca efectiv în picioare în încercarea de a ieși la aer. Cu toate acestea, clubul dispunea și de o altă ieșire, însă aceasta era blocată, dar la un momentdat a cedat sub presiunea tinerilor speriați. Întrucât nu toți participanții la concert s-au salvat, au apărut primele victime arse, sufocate sau intoxicate cu gaze precum monoxid de carbon, sau cianuri. (Adevărul, 1 noiembrie 2015)

Pentru a-i salva pe tinerii aflați în club, primele persoane care au intervenit au fost locuitorii din zonă, aducând rând pe rând apă din propriile locuințe, iar cei care s-au salvat, s-au stropit cu apă și majoritatea au intrat din nou în club pentru a le salva viețile și prietenilor rămași captivi, (HotNews, 31 octombrie 2015) în contextul în care primele două ambulanțe și mașini de pompieri au sosit la Clubul Colectiv la ora 22.42. Între timp, mai multe persoane agitate și dezorientate au ieșit din club, implorând după ajutor, având mare parte din suprafața corpului arsă. Pompierii au stins relativ repede incendiul, însă clubul era brăzdat de trupuri carbonizate ale celor ce nu le-a fost în putință să se salveze. În contextul incendiului din localul Colectiv, personalul medical din ambulanțe, dar și cel aferent gărzii de la Maternitatea Bucur din apropiere, au acordat primul ajutor persoanelor grav afectate și celor aflați în stop cardiorespirator, iar multe dintre victime au fost resuscitate în stradă. Astfel, s-a conturat o imagine de coșmar. (HotNews, 31 octombrie 2015), (Adevărul, 1 noiembrie 2015)

În seara petrecerii incendiului, într-un interval de timp relativ mic, televiziunea prezenta informații despre incidentul de la clubul Colectiv și (HotNews, 31 octombrie 2015) cu toate că inițial se vorbea doar despre o explozie cu mai mulți răniți și morți, ulterior au apărut informații exacte referitoare la un incendiu violent de mari proporții. Între timp, la locul incendiului au sosit familiile și prietenii victimelor, cu toții doritori de informații despre apropiații lor. La ora 23.30 organele de poliție au izolat un perimetru de câteva străzi în jurul clădirii clubului. Străzile erau ocupate cu mașini de intervenție, pompieri și ambulanțe. (Adevărul, 1 noiembrie 2015) Raed Arafat a decis să dea o scurtă declarație de presă referitoare la un incendiu cu mai mulți răniți și 18 morți, iar ministrul de interne al României, Gabriel Oprea, anunța că decesele sunt în număr de 25. Totodată, pentru rudele persoanelor aflate în club a fost pus la dispoziție un număr de telefon pentru a primi informații (Știri TVR, 31 octombrie 2015), iar între timp, la clubul Colectiv au sosit mai multe echipaje ale Institutului de Medicină Legală cu scopul de a prelua cadavrele întinse pe paleții de lemn din fața clubului.

În jurul orei 1.00, răniții ramași la locul cu pricina au fost transportați de ambulanțe sau de mașinile prietenilor către spitalele Universitar, Floreasca și Spitalul de Arși, iar per ansamblu (Agerpres, 1 noiembrie 2015), s-a constatat un număr de circa 500 de efective ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Sănătății reprezentate de echipaje medicale, pompieri, jandarmerie și poliție, care au intervenit pentru salvarea răniților și stingerea incendiului.

Sursa:www.wikipedia.org

Fig. 2.3 Fotografii ale persoanelor decedate

Conform publicației online AgerPress, în ceea ce privește echipajele de intervenție, acestea au acționat cu mai multe autospeciale ale ISU București-Ilfov, dintre care s-au remarcat spitalele mobile, autospecialele SMURD și ambulanțele, echipajele cu apă și spumă, echipajele de descarcerare, echipajele pentru transport victime multiple și echipajele cu autoscări, cărora li s-au alăturat mașini ale Poliției și Jandarmeriei care au asigurat fluidizarea traficului pentru deplasarea mașinilor de salvare. Ziarul Adevărul relata că martorii incendiului cataloghează evenimentul drept „un film de groază, în care oamenii umblau ca în filmele cu zombi, erau arși și fără păr pe cap". (Adevărul, 1 noiembrie 2015) Tot în noaptea tragediei, ministrul de interne a dat un comunicat presei în care se prezenta un nou raport despre incendiu. Conform acestui raport (Adevărul, 1 noiembrie 2015), numărul morților atinsese se , iar al răniților, 140.

Conform datelor ulterioare, în timpul incendiului izbucnit în clubul Colectiv, și-au pierdut viața și o parte din membrii trupei Goodbye to Gravity, respectiv chitariștii Mihai Alexandru și Vlad Țelea. (HotNews, 31 octombrie 2015) Pe data de 8 noiembrie a decedat și toboșarul trupei, Bogdan Enache, la o clinică medicală din Zurich, Elveția, în urma unui stop cardiorespirator. (Libertatea, 8 noiembrie 2015) La 11 noiembrie, basistul trupei, Alexandru Pascu, suferind arsuri pe 70% din corp, a fost intubat și a fost supus unui număr de două intervenții chirurgicale, dar după ce a fost transferat în Franșa, acesta a decedat pe aeroport în Paris. Solistul trupei, după ce a suferit arsuri pe 45% din suprafața corpului, arsuri ale căilor respiratorii și o puternică intoxicație cu fum, a fost internat în stare gravă la Spitalul Elias din București, în fază incipientă, fiind traheostomizat și ventilat mecanic. Pe data de 7 noiembrie 2015 acesta a fost transferat în Olanda, fiind internat la secția de terapie intensivă Rode Kruis Ziekenhuis – Beverwijk Ward. (Spynews, 9 noiembrie 2015)

Conform declarațiilor date de secretarul de stat Raed Arafat, victimele din clubul Colectiv au suferit arsuri grave la nivelul pielii, dar mai ales la nivelul traheei și plămânilor, iar mulți dintre cei prezenți au fost afectați nu numai de arsuri, dar și de intoxicația cu fum, monoxid de carbon sau alte gaze toxice emanate, cu preponderență cianuri, ca efect al materialelor arse (bureți, mobilier ș.a) din club. Totodată, multe victime au fost rănite din cauza faptului că au căzut și au fost călcate în picioare de alții. (Digi 24, 3 noiembrie 2015) Numărul persoanelor decedate s-a ridicat la 63, iar alți 184 de indivizi, (Mediafax, 1 noiembrie 2015) cea mai mare parte fiind tineri, au fost răniți, dintre care 146 au avut nevoie de spitalizare imediată.  (Mediafax, 1 noiembrie 2015)

Conform unui raport al Ministerului Sănătății, în spitalele din țară erau internați 76 de răniți, dintre care 24 de persoane se aflau în stare critică și gravă, iar în clinicile din străinătate erau internați 29 de oameni, iar în străinătate, la diverse clinici, au fost trimiși 35 de pacienți, iar dintre aceștia, 6 au decedat. (Raport al Ministerului Sănătății, 10 Noiembrie 2015) În acest sens, în Austria au fost internate 2 persoane a căror stare era stabilă, în Belgia au fost transferate 8 persoane cu stare stabilă, în timp ce în spitalele din Olanda erau internate alte 8 persoane, din care 2 au decedat, iar altele 6 prezentau o stare stabilă. Totodată, și unitățile spitalicești din Germania au fost populate cu răniți ai clubului Colectiv, (Știri TVR, 10 noiembrie 2015) respectiv 2 persoane care au mers acolo pe cont propriu. În Marea Britanie au fost internați 9 răniți, dar doi dintre aceștia au decedat, în Norvegia a fost dusă o persoană în stare stabilă, în Israel au fost transportate 3 victime, din care una a murit, o persoană se afla în stare stabilă și încă una în stare instabilă, iar în Elveția a fost dus un singur pacient.  (Știri TVR, 10 noiembrie 2015) Două dintre victimele incendiului din clubul Colectiv, respectiv Claudiu Petre și Adrian Rugină, au primit decorații post-mortem în grad de Cavaler acordate de către Klaus Iohannis, Președintele României, (Jurnalul, 2 noiembrie 2015) „în semn de apreciere pentru curajul, altruismul și dăruirea de care au dat dovadă în timpul tragicului eveniment de la Clubul Colectiv, încercând salvarea mai multor vieți cu prețul sacrificiului suprem”. (Jurnalul, 2 noiembrie 2015)

În contextul tragediei, mii de persoane s-au mobilizat în perioada imediat următoare și au donat sânge pentru răniții incendiului, în săptămâna următoare incendiului, persoanele care au dorit să doneze sânge formând cozi interminabile la centrele de transfuzie din Moldova, Ministerul Sănătății dispunând transportarea a 700 litri de sânge spre unitățile spitalicești din București. (protv.md, 2 noiembrie 2015) Totodată, o mulțime de români s-au solidarizat în mediul online cu victimele incendiului și cu familiile lor, o mare parte dintre aceștia au aprinzând lumânări sau depunând flori la locul producerii tragediei în urma unor acțiuni de comemorare ce s-au petrecut în mai multe orașe ale țării, dar și la Chișinău. Personalul medical din spitalele la care au ajuns răniții a rămas 3 zile și 3 nopți alături de răniți, (HotNews, 2 noiembrie 2015) dar s-au implicat și medici pensionați sau cei care se aflau în concediu maternal.

Una dintre victimele incendiului izbucnit în Clubul Colectiv a fost Alexandru Mihai Iancu, (Evenimentul Zilei, 2016) un tânăr în vârstă de 25 de ani, pasionat de muzică. Băiatul, absolvent al Academiei de Studii Economice, a decedat în urma arsurilor și a intoxicării cu fum în noaptea devastatoare, după ce a fost internat în stare critică la clinica Sfântul Ioan din București. Liviu Zaharescu, o altă victimă a incendiului declanșat în Clubul Colectiv, absolvise Facultatea de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice, (Gândul, 2016) iar din anul 2010, tânărul avea lucra ca fotograf la diverse evenimente, în special la concerte, pentru publicația digitală Let's Rock România.Ultima victimă a incendiului din Clubul Colectiv a fost Radu Sienerth. Originar din localitatea Petronșani, Radu Sienerth studia la student la Academia de Studii Economice din București. Pe perioada facultății acesta a participat la programul de Internship organizat de Guvernul României, ocupând un post în Ministerul Economiei pe toată durata stagiului. Tânărul a mers, alături de prietenii săi, în clubul Colectiv în seara în care a izbucnit devastatorul incendiu. În momentul tragediei, din nefericire, băiatul nu s-a putut salva, (Evenimentul Zilei, martie 2016) nereușind să părăsească încăperea. Cu toate acestea, Radu Sienerth a fost găsit în viață și a fost transportat de urgență la Spitalul Floreasca, fiind imediat operat imediat, dar chiar și așa, starea sa era foarte gravă, arusrile acoperindu-i o mare parte din suprafața corpului și căile respiratorii. Până în luna martie a anului 2016, (Evenimentul Zilei, martie 2016) Radu Sienerth s-a luptat cu moartea, dar, din păcate, a decedat, chiar dacă medicii s-au dedicat cu adevărat salvării sale.

În timp, Colectiv va deveni amintire. O amintire dureroasă. Se va vorbi despre evenimentul petrecut în club, se vor perpetua mituri și supoziții despre declanșarea incendiului, despre momentul salvării dar nimeni nu va știi cu adevărat ce s-a întâmplat acolo. Niciunul dintre momentele petrecute în club nu este ușor de retrăit. Totul este explicit, dar momentele sunt dureroase. Poporul totuși nu va rămâne pasiv, va încerca să evite de-acum înainte astfel de evenimente nedorite. Incendiul din clubul Colectiv a fost unul dintre cele mai grave din România izbucnite după anul 1980 la nivelul cluburilor de noapte. Astăzi, se consideră că victimele care au suferit leziuni și cele care au decedat au avut arsuri pe mare parte din suprafața corpului, dar și la nivelul căilor respiratorii (Decât o Revistă, decembre 2015) și totodată, unele dintre ele au inhalat fum, monoxid de carbon, acid cianhidric preucm și alte gaze rezultate din arderea poliuretanului, poliacrilonitrilului, policlorurei de vinil și cauciucului.

2.2 Efecte și măsuri luate în contextul tragediei din clubul Colectiv

Tragedia petrecută în Clubul Colectiv a stârnit reacții controversate din partea autorităților și a populației. În acest context, imediat după tragedie, s-au anunțat trei zile de doliu național, respectiv pe datele de 31 octombrie, 1 noiembrie și 2 noiembrie și tot atunci, steagul României a fost arborat la nivelul tuturor instituțiilor publice. Totodată, Parchetul General al municipiului București a deschis un dosar penal, (Avântul liber, decembrie 2015) acuzațiile fiind formulate pentru fapte și fără a viza vreo persoană. Între timp, în urma unor controale dispuse de autorități în toate cluburile, reprezentanțiior oganelor de inspecție au verificat toate documentele de autorizare ale respectivelor localuri.

În zecile de cluburi bucureștene, activitatea s-a suspendat în cele trei zile de doliu național, iar reprezentanții altor câteva localuri de acest gen nu au închis, însă au donat încasările familiilor tinerilor decedați, iar din respect pentru victime, dar și pentru solidarizarea cu familiile lor, românii din toată țara au realizat adevărate altare pe străzi, iar oamenii politici au suspendat bătăliile date pe scara politică. Totodată, oamenii s-au mobilizat la diverse centre de transfuzii din țară(Evenimentul zilei, noiembrie 2015), aceștia donând, voluntar, sânge pentru victimele incendiului. În același timp, Primăria Capitalei a pus la dispoziția familiilor îndurerate, locuri de veci gratuite, iar toate cheltuielile cu înmormântarea au fost suportate tot din bugetul instituției.

Tot Primăria municipiului București a dispus controale la nivelul tuturor localurilor Bucureștene,(Gândul, martie 2016) formate din echipe mixte de inspectori, pompieri ISU și polițiști, într-ale căror atribuții intră verificarea faptului dacă proprietarii sau administratorii respectă normele de protecție în caz de incendiu.

Pe plan politic schimbarea a venit în principal, în urma protestelor miilor de oameni ce au ieșit în stradă, cerând schimbarea Guvernului. Conform publicației virtuale Revista 22, pe o perioadă de mai multe zile s-a desfășurat unul dintre cele mai accentuate proteste (Revista 22, noiembrie 2015)din istoria României ultimilor 25 de ani. În acest sens, a izbucnit un scandal la nivel public al cărui impact emoțional a condus la mobilizarea unei multitudini de persoane atât în municipiul București, precum și în alte orașe. Sloganul pe care aceștia l-au strigat a fost „Corupția ucide!” în contextul în care 64 de tineri și-au pierdut viața în urma incendiului izbucnit la Clubul Colectiv. Din acel moment, societatea pare a fi sub continuă presiune, scandalul ce a urmat tragediei Colectiv fiind punctul maxim al evenimentelor petrecut în anii de tranziție post- decembristă cu caracter corupt din România.

Așadar, în contextul manifestărilor din stradă, premierul de la acea vreme, Victor Ponta, și-a depus mandatul, demisionând, (revista 22, 30 noiembrie 2015) iar Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4 al municipiului București, și-a părăsit funcția. Ulterior părăsirii funcției de premier a lui Victor Ponta, la Palatul Cotroceni a fost desemnat un nou premier, Dacian Cioloș.

Totodată, actualul guvern a luat una dintre cele mai bune măsuri după tragedia petrecută la clubul Colectiv, respectiv aprobarea și aplicarea legii antifumat. În acest sens, se interzice cu desăvârșire fumatul în locurile publice, (Guvernul României, Ghid privind implementarea Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun) sănătatea cetățenilor fiind protejată în urma evitării expunerii la fumul toxic emanat de produsele din tutun.

2.3 Evenimente asemănătoare incendiului izbucnit în clubul Colectiv

În anul 1930, când toți creștinii mergeau la Denia Prohodului în Vinerea Mare a sărbătorii Pascale, nimeni nu anticipa ce avea să se petreacă în biserica veche din lemn din comuna Costești, județul Argeș. Lăcașul cel sfânt, ridicat acum 200 de ani, avea o suprafață de doar 28 de m2, din care 12 m2 erau atribuiți altarului, iar 16 m2 erau ocupați de pronaos. În interior, așadar, locul era limitat, (Atlas Geografic, 2015) astfel încât nu puteau încăpea toți credincioși, așa că se înghesuiau, rând pe rând, copii, unii bătrâni și cântăreți, în timp ce părinții și alți tineri participau la slujbă, dar o ascultau de afară. Acea noapte a fost marcantă pentru micuța comunitate din Argeș în contextul în care un devastator incendiu s-a declanșat în timpul Prohodului. Acesta se pare că a pornit de la o lumânare a cărei flacără a atins o panglică a unei coroane. Imediat, focul a fost stins însă, între timp, o scânteie a aprins multitudinea de coroane din podul lăcașului de cult. În momentul în care incendiul a fost sesizat, mulțimea de oameni din interior a alergat spre ușa care dădea în pridvor, (Atlas Geografic, 2015) însă aceasta nu măsura nici măcar un metru, după care, victimele erau nevoie să ajungă la ușa principală care, în timpurile acelea, se deschidea în interior, așa cum se întâlnea la toate bisericile.

În momentul în care lăcașul de cult a luat focul, cei din interior încercau să iasă afară, în timp ce părinții și rudele victimelor, aflați în exterior, încercau să intre în biserică pentru a-i salva pe cei dragi. Cu toate acestea, ușa s-a blocat din cauza trupurilor căzute. (Atlas Geografic, 2015) Din cauză că sistemul de deschidere a ușii era spre interior, încercările de salvare au fost zadarnice. Pe lângă fumul dens, acoperișul din șindrilă a căzut peste cei din biserică, provocând arsuri mortale. În acest sens, din cei 130 de oameni care participau la Denia Prohodului în noaptea de vineri, doar 14 s-au putut strecura afară, însă din aceștia, doar 12 au supraviețuit. Vestea tragicului eveniment a depășit granițele, ajungând până în Statele Unite ale Americii, populația americană mobilizându-se (Publicația Historia, 2014) și trimițând ajutoare familiilor îndoliate. În urma incendiului, singurul obiect care a rămas intact a fost Sfânta Evanghelie pe care protul a ținut-o strâns la pieptul său.

În urma acestei tragedii, ani la rând nu s-au mai organizat hore, iar toate evenimentele de tipul nunților și al botezurilor s-au ținut în satele vecine. Cele 116 suflete au fost canonizate, de curând, la inițiativa parohilor din comuna Costești, iar în fiecare an, ele sunt pomenite în Săptămâna Mare, printr-un parastas comun. (Atlas Geografic, 2015)

Pe parcursul timpului, la nivel mondial au izbucnit din ce în ce mai multe incendii, unele cu o gravitate ridicată. Spre exemplu, în anul 2003, în Statele Unite ale Americii s-a petrecut o tragedie identică aceleia din clubul Colectiv. Clubul Station din Rhode Island a fost mistuit de flăcări. Atunci 100 de persoane au decedat și ale 200 au suferit leziuni și răni majore în urma unui spectacol pirothenic, (USA Today, 27 ianuarie 2013) unde focurile de artificii și-au spus cuvântul, în timpul concertului trupei Great White. La deschiderea concertului, managerul trupei a rânduit cele necesare showului, însă în puține secunde, artificiile au țâșnit și au atins materialul spumos ce izola fonic clubul și implicit, spatele scenei. Flacarile s-au extins cu o rapiditate nemaivăzută, (Butler, Brian, 21 februarie 2003) iar spațiul a fost invadat de fum pe loc, iar multe dintre victimele care au vrut să se salveze au decedat înainte de a ieși din club, călcându-se în picioare. În acest context, aproximativ 500 de persoane se aflau la concert, (Butler, Brian, 21 februarie 2003) iar în momentul producerii tragediei acestea s-au îmbulzit către ieșiri, însă totul a căpătat conotații haotice.

Un alt eveniment catastrofal de natura incendiilor s-a petrecut și în anul 2015, în Taiwan. Atunci, 496 de oameni au fost răniți într-un club de noapte, (Focus Taiwan, 28 iunie 2015) iar printre aceștia s-au înregistrat și doi morți. (Focus Taiwan, 28 iunie 2015)

Cu toate acestea, de departe, cel mai grav incendiu din istorie s-a petrecut pe 28 noiembrie 1942, în clubul Cocoanut în orașul Boston, Statele Unite ale Americii. Incendiul s-a soldat cu 492 de persoane decedate, (Keith, John A., 17 iunie 2014) în condițiile în care capacitatea legală a spațiului respectiv era de 460 de persoane. Se dorea a fi o seară tematică, iar clubul era decorat asemenea unui paradis tropical, cu palmieri confecțioanți din hârtie, fâșii de mătase și alte materiale inflamabile. Din nefericire, frumusețea evenimentului a fost doborâtă într-o clipă în urma folosirii cu neglijență a unui băț de chibrit (Keith, John A., 17 iunie 2014), urmarea fiind un incendiu.

Un alt incendiu deosebit de grav s-a petrecut într-un club din China, situat la subsolul cladirii Dongbu din localitatea Luoyang, provincia Henan. Catastrofa a avut loc pe 25 decembrie 2000, și a lăsat în urma sa 309 de persoane decedate. (Agerpres, 31 octombrie 2015)

Tot în categoria evenimentelor deosebit de grave poate fi inclus și cel petrecut în anul 2013, în Brazilia, atunci când s-a înregistrat unul dintre cele mai catastrofale incendii din cluburile de noapte. Tragedia a avut loc în Santa Maria, Rio Grande de Sol, (Zero Hora, 7 martie 2013) și în acest context, un numar de 242 de persoane decedate și 630 de răniți a reprezentat bilanțul tragicului eveniment petrecut pe 27 ianuarie 2013.

Conform publicației Adevărul, un alt incendiu devastator s-a declanșat și în clubul Rhytm din Mississippi, în noaptea de 23 aprilie 1940, (Adevărul, 1 noiembrie 2015)urmările acestuia fiind reprezentate de 209 de decese și alte sute de persoane rănite.

Un alt incediu grav s-a petrecut la un club din Argentina, la Republica Cromanon, pe data de 30 decembrie 2004. Tragedia avea să pună capăt vieții a 194 de persoane. Flacarile s-au declanșat în urma efectelor pirotehnice folosite pe scenă de trupa Callejeros. Publicul era format din 3 000 de oameni. (Adevărul, 1 noiembrie 2015)

Și pe data de 28 mai 1977, a izbucnit un incendiu la Beverly Hills Supper Club din Kentucky, SUA, acesta luând viatț a 165 de persoane și rănind altele 200. Totodată, în Filipine, în localitatea Quezon, un incendiu de mari proporții s-a petrecut la discoteca Ozone, pe data 18 martie 1996. În cazul acestuia, ieșirea din club a fost blocată, din exterior, de responsabilii securității localului, care au crezut ca înăuntru avea loc o revoltă, context în care toate persoanele au ars de vii.

Și Rusia a fost marcată de un astfel de eveniment tragic, în noaptea de 5 decembrie 2009. Atunci, la clubul Khromaya Loshad din localitatea Perm, incendiul a avut drept urmări decesul a 156 de persoane, și aproximativ 160 de răniți. În fază incipientă s-a crezut că incendiul este urma unui atac terorist, (Adevărul, 1 noiembrie 2015) dar anchetele realizate au evidențiat faptul că efectele pirotehnice s-au folosit iresponsabil, acestea cauzând tragedia.

CAPITOLUL III. STUDIUL PERCEPȚIEI TINERILOR ASUPRA EVENIMENTULUI TRAGIC PETRECUT ÎN CLUBUL COLECTIV ÎN LUNA OCTOMBRIE A ANULUI 2015

3.1 Proiectarea cercetării

Scopul studiului

Scopul principal al studiului efectuat a fost reprezentat de realizarea unei analize privind percepția tinerilor asupra evenimentului petrecut în clubul Colectiv în luna octombrie a anului 2015.

Stabilirea obiectivelor cercetării

Obiectivul general al cercetării a fost acela de a evalua percepția și poziționarea tinerilor în raport cu evenimentul petrecut în clubul Colectiv în luna octombrie a anului 2015, dar și cu evenimente similare, în general, acesta fiind atins, prin următoarele obiective specifice: evaluarea percepției și poziționării tinerilor în raport cu incendiile, evaluarea percepției tinerilor asupra siguranței din localurile de noapte autohtone, evidențierea empatiei pe care tinerii din ziua de astazi o au față de persoanele aflate în impas.

Definirea variabilelor

Ținând cont că în cadrul prezentuei cercetări pe bază de chestionar sunt utilizate variate concepte care necesită o amplă prezentare, consider că atât definirea conceptuală a variabilelor, cât și cea operațională, sunt necesare.

Formularea ipotezelor

În cadrul cercetării s-au stabilit următoarele ipoteze:

Se prezumă că un număr de 114 respondenți au cunoștință despre incendiul declanșat în clubul Colectiv

Se prezumă că majoritatea respondenților au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

Se prezumă că aproximativ 30% dintre persoanele intervievate frecventează săptămânal cluburile.

Se prezumă că peste 90% dintre respondenți obișnuiau să frecventeze clubul Colectiv.

Cei mai mulți dintre respondenți au auzit de această tragedie de la televizor

Toți respondenții au avut un amalgam de sentimente la perceperea veștii în legătură cu tragedia petrecută în clubul Colectiv, dar majoritatea s-au simțit triști și șocați.

Se prezumă că peste 40% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația conform căreia una dintre cele mai accentuate cauze a decesului multor tineri a fost reprezentată de capacitatea suprasolicitată a localului.

Melodia „The Day We Die” și noaptea de Halloween nu au nicio implicație în tragedia petrecută

Cei mai mulți respondenți consideră că între ora izbucnirii incendiului și ora atacului din Batlacan (Paris, 13. Nov. 2015) nu există nicio corelație, aceasta fiind numai o coincidență

Se prezumă că peste 30 de respondenți sunt de acord cu faptul că autoritățile au declarat mai puțini morți decât sunt în realitate

Se prezumă că majoritatea respondenților sunt total de acord cu faptul că în contextul organizării unui eveniment, accentul cade mai mult pe rezultatele financiare, decât pe modul de organizare a evenimentului

Se prezumă că, de departe, cei mai vinovați de producerea incendiului sunt patronii clubului, iar cei mai nevinovați sunt tinerii.

Se prezumă că în opinia majorității respondenților, statul român s-a implicat oarecum în ajutorarea victimelor sau familiilor lor

Peste 30% dintre cei intervievați consideră că personalul medical nu a fost bine mobilizat si că o mai bună organizare a acestuia ar fi salvat mai multe vieți

Peste jumătate dintre indivizii chestionați consideră că protestele organizate în urma tragediei nu au adus nicio schimbare.

Majoritatea respondenților nu au mai participat la evenimente la care se foloseau efecte pirotehnice

Majoritatea respondenților nici nu pot spune că se simt în siguranță când merg la un eveniment, chiar dacă acesta se află în incinta unei clădiri sau în aer liber, dar nici nu pot nega acest aspect.

30% dintre respondenți consideră că legea antifumat este o măsură potrivită, dar care trebuia luată de mult timp.

Mare parte dintre tineri sunt mai neîncrezători în localurile subterane și încearcă să le evite.

Peste 50% dintre respondenți cred că sistemele de siguranță din localurile autohtone sunt slabe.

Cei mai mulți dintre tineri au puțină încredere în cluburi.

Colectivitatea analizată este consituită din persoane cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani care au auzit incendiul izbucnit în clubul Colectiv și al căror domiciliu este reprezentat atât de zona urbană, cât și de mediul rural. Între unitatea de sondaj și unitatea de cercetare s-a stabilit o coincidență în contextul în care ambele sunt reprezentate de individ.

Stabilirea bazei de eșantionare și a dimensiunii eșantionului, precum și alegerea schemei de eșantionare:

Eșantionul a participat la o cercetare realizată la nivel zonal, în localitatea București. Studiul a folosit un model de eșantionare de tip probabilist pe baza unei stratificări în primul stadiu conform vârstei, genului, mediului de rezidență, educației și ocupației persoanelor chestionate. Eșantionul a fost proiectat astfel încât să permită analiza nivelului de percepție a tinerilor față de incendiul declanșat în clubul Colectiv. Eșantionul este de tip aleator, iar rezultatele sondajului pot fi interpretate din perspectivă probabilistică.

Obiectul cercetării sugerează unitatea de observare, identificată prin imaginea individului, iar obiectul de la care se recolteaza informatiile reprezinta unitatea de sondaj, respectiv individul.

Identificarea restricțiilor de ordin statistic:

Probabilitatea de garantare a rezultatelor: 95%

Eroarea limită adminsă: Dw2= ± 5%

Probabilitatea ca variabila de cercetare să posede sau nu caracteristica: p= 0,5

T reprezintă variabila care se obține din tabelul cu numere aleatoare: t=1,12

Identificarea restricțiilor de ordin organizatoric:

Numărul operatorilor de interviu: 1

Bugetul alocat în vederea remunerării operatorului: 0 RON

Perioada de cercetare: 5 zile

Mediul desfășurării cercetării : online

Participanții la studiu:

Lotul subiecților chestionați a fost alcătuit din 114 de persoane (N=114), de gen feminin și masculin, iar categoriile de vârstă sunt încadrate între 18 și 40 ani.

Modalitatea de analiză:

Culegerea datelor a fost realizată pe baza chestionarului aplicat online de către operatorul de interviu. Operatorul implicat în acest studiu are experiență în munca de cercetare. Acesta a urmat un program de instruire caracterizat de rigurozitate care a consta în:

instruirea asupra delimitării scopului și metodelor de cercetare

informarea de tip detaliat prin prisma căreia s-au acoperit metodele de eșantionare și administrare aferente prezentului chestionar

analizarea performanței operatorului, timp în care i s-au identificat și corectat punctele sale slabe

interviuri de tip pilot realizate între diverși operatori

interviuri de tip pilot administrate în prezența persoanelor ce se ocupau de supervizarea la nivelul desfășurării programului de instruire

Pentru interpretare, se realizează analiza uni și Bi-variată a datelor.

Momentul culegerii datelor:

Culegerea datelor a avut loc în luna aprilie a anului 2016

Instrumente de cercetare

În ceea ce privește cercetarea, instrumentul utilizat este chestionarul având ca temă Percepția tinerilor asupra evenimentului petrecut în clubul Colectiv, chestionar conținând trei dimensiuni: percepția tinerilor față de cauzele declanșării incendiului din club, percepția tinerilor față de rolul asumat al statului în prevenirea unor evenimente nefericite, percepția tinerilor față de siguranța din cluburile autohtone. În elaborarea chestionarului și interpretarea răspunsurilor s-au utilizat scale precum scala lui Likert, diferențiala semnatică sau metoda ordonării rangurilor.

3.2 Rezultatele cercetării

Fiind întrebați dacă au cunoștință despre incendiul declanșat la clubul Colectiv, toți cei 114 respondenți au răspuns afirmativ.În acest sens, se poate deduce că majoritatea respondenților au cunoștință despre această tragedie din mediul de televiziune, după cum mai jos se poate observa, mai ales ascultând știrile ProTv și Observatorul de pe canalul Antena 1, mass-media având o influență deosebită asupra publicului, respectiv asupra atitudinii și percepțiilor vizuale ale acestuia.

În ceea ce privește sursa de informare în legătură cu tragedia petrecută la clubul Colectiv, 64 dintre aceștia au declarat că au aflat știrea de la televizor, în timp ce 28, de pe internet, 20 fiind informați de către prieteni sau rude, iar 2, din alte surse, respectiv de pe stradă. Într-adevăr, se poate spune că televiziunea are o mare influență asupra publicului, în special asupra tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Această influență poate fi pusă într-o lumină negativă, în contextul în care, odată cu producerea tragediei din clubul Colectiv, persoanele autorizate au realizat un bilanț al decedaților, numărul acestuia ajungând, după spusele autorităților, la 64, însă au circulat cu vehemență tot felul de opinii conform cărora numărul real al morților este mult mai ridicat, dar acest aspect a fost ascuns publicului pentru a nu instala panica.

Din cei 114 respondenți, 84 se încadrează în categoria de vârstă 18-25 ani, 26 au între 26 și 35 de ani, iar 4 au vârste cuprinse între 36 și 40 ani. Niciunul dintre respondenți nu are mai puțin de 18 ani sau mai mult de 40 de ani. Tot tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani sunt cei care se feresc, acum, după producerea tragediei în clubul Colectiv, să mai frecventeze anumite localuri de noapte, aceștia mergând acolo doar cu diverse ocazii.

Fiind întrebați în legătură cu periodicitatea frecventării localurilor de noapte, majoritatea respondenților au spus că merg în cluburi ocazional (70%), în timp ce restul de 30% se distrează în astfel de locații săptămânal, lunar sau chiar niciodată. Toți cei chestionați au oferit răspunsuri la această întrebare. Ocazional sau nu, exista o tradiție în rândul tinerilor în a frecventa cluburile. Această tradiție, însă, a fost spulberată în contextul declanșării incendiului, indivizii nemaisimțindu-se în siguranță în localurile de noapte, după cum se va arăta în cele ce urmează.

În ceea ce privește frecventarea clubului Colectiv, doar 2 respondenți au spus că obișnuiau să meargă acolo, restul de 112 oferind răspunsuri negative. Probabil că aceia care nu obișnuiau sa meargă acolo în mod frecvent nu erau de acord cu suprasolicitarea localului, cu faptul că nu exista decât o ieșire de urgență sau chiar din cauza atmosferei sufocante, accentuată și mai mult de noxele emanate prin fumul de țigară, motiv pentru care, în prezent, s-a adoptat legea antifumat. Conform acesteia, fumatul este interzis în orice loc public, amenzile fiind usturătoare.

În legătură cu sentimentele care i-au încercat pe respondenți la aflarea cumplitei vești, majoritatea au spus că au simțit tristețe, șoc sau milă. Puțini dintre aceștia au fost deranjați, plictisiți, simțind poate, furie, uimire, confuzie și dezgust. Unii au spus că nu au simțit nimic cu privire la cele petrecute în clubul Colectiv. Sentimentele pe care tinerii le-au avut în contextul tragediei i-au făcut să își dorească o schimbare, motiv pentru care au protestat în stradă, iar efectul protestelor lor a fost conturat în urma demisiei fostului premier Victor Ponta, dar și adoptării legii antifumat, care dă, oarecum, o frântură de siguranță.

Mulți dintre respondenți(49%) au fost de acord total cu faptul că, deși localul avea o capacitate de 60 de locuri pe scaun, la concertul trupei rock au fost prezente circa 400 de persoane, iar suprasolicitarea capacității localului a putut fi considerată una din cauzele decessului multor tineri. 40% dintre cei intervievați au fost de acord cu aspectul anterior amintit, în timp ce 7% și-au exprimat dezacordul, 2%, dezacordul total, iar alți 2% au fost indiferenți. Suprasolicitarea cluburilor este , pentru anumiți indivizi, motivul pentru care nu obișnuiesc să meargă acolo. Cu toate acestea, unii dintre tineri se complac situației cu anumite ocazii, așa cum s-a întâmplat în cazul clubului Colectiv, aceștia mergând acolo întrucât trupa „Goodbye to Gravity” susținea live, un concert rock, care promitea multe surprize. Din păcate, surprizele au fost neplăcute, începând cu izbucnirea unui incendiu și ajungând până la decesul zecilor de tineri, chiar în noaptea de Halloween.

În ultima perioadă, mulți indivizi au remarcat o corelație între melodia „The Day We Die” cu care formația Goodbye to Gravity a deschis concertul și tragedia petrecută, însă doar 8 respondenți au considerat acest aspect ca fiind real într-o mare și foarte mare măsură, în timp ce la polul opus s-au situat alți 88 de intervievați care au fost de acord în acest context într-o mică și foarte mică măsură. Doar 18 respondenți au corelat, oarecum, melodia trupei rock și incendiul declanșat în club. Corelații au existat și în ceea ce privește izbucnirea incendiului în noaptea de Halloween sau la ora la care, în Paris, pe 13 noiembrie 2015, a avut loc un atac terorist.

Multe voci corelează noaptea de Halloween cu tragicul eveniment. Pe o scala de la 1 la 10, care este părere dumneavoastra că între cele două, există vreo legătură?

Nicio legaturăO legatură foarte mare 2.68 / 10

Printre cei 114 respondenți, răspunsul mediu a fost de 2.68 (pe o scală de la 1 la 10). În acest sens, în medie, 3 respondenți au fost de acord cu faptul că noaptea de Halloween poate fi corelată cu tragicul eveniment.

Pe o scală de la 1 la 10, în ce masură este legislația din România o cauza directă sau indirectă a incendiului din clubul Colectiv? (1 însemnând „legislația nu are nicio legatură cu declanșarea tragediei din clubul Colectiv”, iar 10 însemnând ”legislația are o foarte mare legătura cu tragedia petrecută la Colectiv”)

Dintre cei 114 respondenți, răspunsul mediu a fost de 7.42 (la o scală de la 1 la 10). În medie, cei 114 respondenți sunt de părere că legislația din România reprezintă o cauză directă sau indirectă a incendiului din clubul Colectiv.

Scorurile medii ale celor două întrebări precedente s-au obținut în urma ponderării numărului respondențilo ale căror variante de răspuns au fost reprezentate cuprinse între „foarte nicio legăturp” (1) și „o legătură foarte mare” (5) cu numărul total de respondenți, respectiv 114.

 Exprimați-vă acordul sau dezacordul față de următoarele afirmații:

Fiind rugați să își exprime acordul sau dezacordul cu privire la faptul că a fost doar o coincidență că incendiul a avut loc la 22:30, aceeași oră la care a avut loc și atactul din Batlacan, Paris, din 13 noiembrie 2015, 40 dintre respondenți au fost total de acord, iar opinia a 24 dintre ei a fost neutră (nici/nici). Totodată, 18 persoane intervievate au fost de acord, iar 20 și-au exprimat dezacordul, respectiv dezacordul total.

Interesant este faptul că un număr de 20 de persoane nu consideră că există o coincidență între cele două evenimente, iar răspunsurile vin din rândul indivizilor de peste 30 de ani, plini de scepticism.

În perioada imediat următoare incendiului, se spunea că pentru a nu instala panica în rândul populației, autoritățile responsabile au declara mai puțini morți (64 persoane) decât au fost în realitate. Cu privire la acest aspect, cei mai mulți dintre respondenți au fost de acord (30), în timp ce doar 12 dintre aceștia și-au exprimat dezacordul total. Ținând cont că mass media și mediul online au o mare influență asupra populației, este posibil să se fi preferat a se ascunde adevărul în ceea ce privește numărul deceselor. Cu toate acestea, indiferent de situație, în opinia unora ar fi fost necesară o mai mare implicare din partea statului sau a actorilor publici, mai ales vedete, în condițiile în care câștigurile lor sunt substanțiale, iar victimele sau familiile celor decedați ar fi avut nevoie de mult ajutor, atât spiritual, cât și financiar. Este de apreciat, totuși, că anumite localuri și-au donat încasările din serile următoare tragediei sau pur și simplu, și-au stopat activitatea, urmărind să fie fie în asentimentul victimelor, fie să își îmbunătățească sistemul de siguranță, capitol la care, din păcate, multe cluburi nu excelează.

Este bine cunoscut faptul că unii artiști au încercat să sprijine într-un fel sau altul, familiile victimelor; spre exemplu Andre Rieu, după ce a fost la locul incidentului, a înregistrat DVD-uri pe care le-a pus la vânzare în Carrefour, donând apoi banii obținuți. Totuși, 40 dintre respondenți au fost de acord total cu faptul că multe astfel de persoane publice ar fi putut face gesturi similare cu cel al lui Andre Rieu. Chiar și așa, au existat și păreri negative cu privire la acest aspect, respectiv 6 persoane și-au exprimat dezacordul, chiar și total.

În ceea ce privește declanșarea incendiului la clubul Colectiv, 20 de persoane intervievate au susținut în totalitate faptul că la mijloc ar fi fost un interes politic, urmate de alte 28 care au fost de acord cu acest aspect. Cu toate acestea, alți 32 de indivizi și-au exprimat dezacordul, respectiv dezacordul total. Pe lângă aceștia, 34 de respondenți au avut o opinie neutră. Un interes politic ar putea fi înțeles și prin prisma demisiei premierului României sau a arestării prevenive a primarului sectorului 4. În acest sens, segmentul politic este considerat unul dintre principalii vinovați, alături de primărie, pentru producerea tragediei, după managerii localului.

Chestionând un număr de 114 persoane, multe dintre acestea (72) au fost de total de acord cu faptul că în general, se acordă o atenție mai scăzută modului în care se organizează evenimentele și o atenție mult mai mare asupra rezultatelor financiare. Totuși, un număr de 4 respondeți au negat în totalitate acest lucru. Tentația financiară își spune cuvântul și, după părerea unora, și l-a spus și în cazul Colectiv. Lispa grijei față de anumite elemente de decor precum artificiile sau achiziționarea unor materiale de construcții, poate la prețuri reduse, dar care au pus în pericol viața multor tinerii și le-au răpit de timpuri tinerețea altora, duc cu gândul la ideea conform căreia banii primează înainte de tot.

Graficul de mai sus sugerează importanța anumitor elemente în contextul declanșării incendiului în clubul Colectiv, cei 114 respondenți acordând un anumit punctaj unora dintre acestea. În acest sens, elementele care au obținut cel mai mic punctaj, au cea mai mare parte din vină la producerea tragicului eveniment, iar cele cu un punctaj superios, sunt absolviți de vină. Așadar, patronii clubului au obținut un număr de 164 puncte, vizibil mai mic în comparație cu punctajele celeorlalți actori, la polul opus situându-se tinerii, cu 361 de puncte. Se poate deduce faptul că patronii sunt considerați cei mai vinovați în contextul acestui incident, în timp ce tinerii sunt absolviți de orice vină. Poate că singura vină a acelor tineri care au fost în clubul Colectiv este aceea că au vrut sa se distreze, să se bucure de muzica preferată sau să își întâlnească idolii.

La nivelul implicării statului român în ajutorarea și familiilor celor decedați în urma incendiului din clubul Colectiv, cea mai mare parte a respondenților au considerat că acesta s-a implicat oarecum (40 de răspunsuri) sau în mare măsură (36 de răspunsuri). Doar 4 dintre cei intervievați au observat o implicare din partea statului în foarte mică măsură. Este clar că statul român s-ar fi putut implica mult mai mult, nu neapărat financiar, dar și din punct de vedere al siguranței, mai ales când vine vorba de sistemul medical, care din păcate, este evaluat foarte depreciativ în context contemporan. Cu toate că televiziunea, cea care influențează masiv percepția populației în legătură cu anumite chestiuni, difuzează diverse reportaje legate de condițiile din spitale, de mita pe care unii medici o iau, de îngrijirile precare sau chiar de malpraxis, statul român pare că este inert în fața tuturor acestora.

În ceea ce privește implicarea de care cadrele medicale au dat dovadă în contextul tragediei petrecută la clubul Colectiv, 35 % dintre respondenți consideră că „o mai bună mobilizare/ organizare a personalului medical ar fi salvat mai multe vieți”. Un procent de 25% dintre aceștia sunt de total de acord cu această afirmație, în timp ce 21% și-au manifestat dezacordul. Pentru 14% dintre cei chestionați le este indiferent acest aspect, însă 5% dintre ei nu sunt absolut deloc de acord cu afirmația anterior amintită. O mai bună implicare putea fi realizată dacă legislația ar fi avut alte valențe, dacă medicii ar fi fost mai motivați sau dacă aparatura medicală ar fi fost mai performantă.

În contextul devastatorului incendiu din clubul Colectiv și al pierderilor mai multor vieți omenești, în stradă, o mulțime de oameni au protestat. Astfel, cu toate că prin aceste manifeste se dorea schimbarea, 86 dintre respondenți consideră că, pe termen lung, aceasta va fi inexistentă. Totuși, un număr de 22 de persoane cred cu tărie în schimbări în bine. Tinerii au sperat la o schimbare, așa cum mulți români au facut-o, însă singura schimbare pozitivă pare a fi legea antifumat. Protestele îndelungate televizate pe posturile Antena3, Realitatea TV, ProTv ș.a., alături de dezbaterile politice nu au dus decât la demisia din funcție a premierului de la acea vreme, Victor Ponta.

După tragedia de la clubul Colectiv, 77% dintre cei 114 respondenți au spus că nu au mai participat la evenimente la care erau folosite și efecte pirotehnice, restul de 23% afirmând acest aspect. În acest sens, se poate deduce faptul că mulți indivizi s-au temut de petrecerea ulterioară a unei tragedii similare și implicit, de implicarea în aceasta.

Fiind întrebați ce măsură și-au facut griji sau le-a fost frică de existența sau posibila existență a unor astfel de efecte pirotehnice, cei 114 respondenți au avut păreri împărțite. Astfel, cei mai mulți au spus că s-au îngrijorat în mare măsură (38) și cei mai puțini au recunoscut că le-a fost teamă în foarte mare măsură (4). Chiar dacă teama s-a instalat sau nu, tinerii nu se mai simt niciunde în siguranță.

Acum, după ce au fost luate măsuri, respondenții, în general, (80 răspunsuri) nici nu pot spune că se simt în siguranță când merg la un eveniment, chiar dacă acesta se află în incinta unei clădiri sau în aer liber, dar nici nu pot nega acest aspect. Puțină siguranță simt, în astfel de situații, 24 dintre intervievați, iar aproape deloc, 6 persoane. Siguranța nu mai poate fi simțită întrucât populația nu mai are încredere în cei din jur.

Marea majoritate a persoanelor intervievate (30%) sunt total de acord că legea antifumat este o măsură potrivită, ce trebuia adoptată de mult timp, înaintea izbucnirii incendiului din Colectiv. Cu toate acestea, 9, respectiv 18% dintre respondenți și-au manifestat dezacordul parțial sau total în legătură cu această lege.

În urma tragediei de la Colectiv, 52 dintre respondenți au spus că sunt mai neîncrezatori în localurile subterane și încearcă să le evite, 46 au afirmat că sunt mai atenți la evenimentele la care participă, 32 nu s-au schimbat în niciun fel, iar 28 se focusează pe identificarea unor căi de ieșire, cand merg într-un local nou. Tinerii au fost marcați, în mare parte, de tragedia petrecută în clubul Colectiv, nemaisimțindu-se în siguranță în niciun loc public, considerând că sistemele de siguranță sunt deosebit de slabe.

Dacă ar fi să evalueze sistemele de siguranță din cluburile autohtone, 51% dintre respondenți le-ar considera ca fiind slabe, 23% satisfăcătoare, dar același procent le-ar percepe drept foarte slabe. Numai 3% dintre cei chestionați consideră că siguranța este bună în localurile din România. Astfel, tinerii nu mai au încredere în locuri publice în care se pot desfășura evenimte.

Câtă încredere aveți în următoarele locuri în care se desfășoară evenimente:

După petrecerea tragicului eveniment, cei mai mulți dintre respondenți au puțină încredere în cluburi (62 răspunsuri), în timp ce doar 2 dintre aceștia mai au foarte mare încredere în astfel de localuri.

Pentru 44 dintre cei 114 respondenți, le este indiferent dacă ar trebui sau nu să aibă încredere în teatre, din punct de vedere al siguranței. Totuși, 36 dintre ei au afirmat că au puțină încredere, iar 30, mare încredere.

În contextul evenimentelor desfășurate în aer liber, 60 dintre respondenți își pun o mare încredere, iar 34 au încredere deplină.

După părerea a 6 dintre respondenți, clădirile cu birouri și sălile de evenimente sunt de foarte mare încredere în ceea ce privește siguranța. O mare încredere în aceste spații își pun și alți 32 de indivizi chestionați, iar un număr de 26 de peroane au încredere mică sau foarte mică. Pentru 50 de persoane, a avea încredere sau nu în aceste spații le este indiferent.

În cazul a 48 dintre respondenți, indiferența este manifestată cu privire la încrederea în siguranța pe care o oferă diverse instituții ale statului. Doar 4 persoane chestionate au afirmat că au foarte mare încredere, iar alți 4 au spus că încrederea lor este foarte scăzută.

Este de la sine înțeles că încrederea în diverse locuri publice a dispărut, începând cu momentul petrecerii profundului eveniment în clubul Colectiv. Acest lucru se poate observa în ceea ce privește frecvența tinerilor în diverse localuri sau anumite comportamente ale acestora, cum ar fi poziționarea în apropierea ieșirii.

Exprimați-vă opinia afirmativă sau negativă față de următoarele aspecte:

Când merg la un local, precum restaurantele și cluburile, doar 35 % dintre cei 114 respondenți se uită să fie cât mai aproape de ieșirea principală sau de ieșirea de urgență.

Totodată, numai 30% dintre cei 114 indivizi chestionați s-au asigurat că există stingătoare de incendiu când au mers la un local.

Când au făcut rezervare la un local, 5% dintre cei 114 respondenți au menționat că vor o masă cât mai apropiată de ieșire, pentru a se simți mai în siguranță, în timp ce 95% nu au insistat pe acest aspect.

Într-adevăr, 33% dintre cele 114 persoane chestionate au admis faptul că duă incendiul din Colectiv, au rărit ieșirile la cluburi.

Din graficele de mai sus, siguranța tinerilor în diverse localuri este percepută ca și scăzută, astfel că marea lor majoritate evită să mai ia contact cu mediul în care, odinioară, se distrau sau își petreceau câteva ore din timpul liber.

În cazul în care s-ar realiza o reclamă privind incendiile din cluburi, 54 dintre cei 114 respondenți au fost de părere că aceasta trebuie să conțină un mesaj general de informare despre cum pot oamenii să prevină un astfel de eveniment. Totodată, 42 au considerat că ar fi bine ca reclama să conțină un mesaj dur care să evidențieze consecințele penale la care deținătorii acestor localuri ar putea fi supuși în cazul nerespectării normelor de siguranță. 26 de persoane chestionate au spus că un mesaj care să apeleze la spiritul responsabil al autorităților este ideal în cazul unui spot publicitar, în timp ce 20 de inși cred că reclama trebuie să fie reprezentată de un mesaj șocant care să arate urmările asupra indivizilor ce frecventează localul respectiv. 10 dintre respondenți au considerat că un alt tip de mesaj ar fi mai potrivit sau pur și simplu nu au știut și nu au răspuns.

Reclama, componentă esențială a publicității, are o importanță deosebită și o influență aparte asupra percepției consumatorului de bunuri sau servicii. Astfel, lipsa de informare poate fi acoperită prin reclame adaptate nevoilor publicului.

Cei mai mulți dintre respondenți (42%) au un venit lunar cuprins între 2001 și 3000 lei, respectiv 1000 și 2000 lei în cazul a 39% dintre cei chestionați. Numai 10% au răspuns că venitul lor se încadrează undeva sub 1000 lei, în timp ce 7% dintre aceștia înregistrează venituri de peste 4000 lei. Între 3001 și 4000 lei se încadrează veniturile a 2% dintre respondenți. Ținând cont că veniturile tinerilor, în percepția persoanelor intervievate, sunt reduse și faptul că cei mai mulți dintre aceștia cheltuie sume imense lunar pentru plata chiriilor și pentru traiul zilnic, problema incendiului din clubul Colectiv este nu numai una politică, dar una cu caracter social. Este posibil ca mulți dintre cei care au fost prezenți în Colectiv în noaptea tragediei să fi preferat să se distreze într-un local unde prețurile nu erau piperate, unde muzica rock era pe placul lor și unde intrarea la diverse concerte, așa cum a fost și cazul aceluia susținut de trupa Goodbye to Gravity, era gratuită.

Majoritatea celor chestionați au studii universitare (102 persoane), iar 10 dintre ei au doar studii liceale. 2 respondenți au studii de doctorat. Bucureștiul abundă în tineri cu studii superioare, fiind un mare centru al educației datorită numărului crescut de instituții de învățământ superior. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre tinerii care locuiesc actualmente în capitala României, provin fie din mediul rural, fie din orașe mai mici, unde posibilitățile de realizare nu sunt foarte ridicate. Mulți dintre tineri vin în București în scopul extinderii orizontului personal și profesional și ajung să se stabilească definitiv aici.

95% dintre cei 114 respondenți sunt domiciliați în mediul urban, în timp ce 5% au rezidența în mediul rural.

74% dintre persoanele chestionate sunt de sex feminin, iar 26% sunt de sex masculin.

Analiza variabilelor- Vârstă (18-25 ani) – AȚI AUZIT DE INCENDIUL DECLANȘAT LA CLUBUL COLECTIV?

Analizând variabilele „vârstă” și „centrul de cunoaștere cu privire la incendiul din club, se verifică, din punct de vedere statistic, Ipoteza H1 potrivit căreia majoritatea respondenților au cunoștință despre incendiul declanșat în clubul Colectiv. Analiza statistică relevă faptul că ipoteza este valabilă și acceptată.

Analiza variabilelor- Vârstă (18-25 ani) – OPINIA REFERITOARE LA COINCIDENȚA DINTRE ORA INCENDIULUI ȘI ORA ATACULUI DIN BATLACAN, PARIS

Analiza statistică indică faptul că între cele două variabile anterior menționate s-a stabilit o relație statistică. Totodată, între acestea se manifestă o asociere deosebit de puternică. Astfel, Ipoteza H9 se verifică și se acceptă.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Lucrarea de față s-a concentrat pe prezentarea evenimentelor și celor mai semnificative aspecte care aparțin acestui vast câmp, respectiv conceptualizarea noțiunilor, istoricul acestora, marketingul și tipologia lor, precum și cele mai importante caracteristici. Totodată, accentul a fost pus pe abordarea detaliată a unuia dintre cele mai recente evenimente autohtone și anume, incendiul izbucnit pe data de 30 octombrie 2015 în clubul Colectiv.

Scopul lucrării a fost acela de a cerceta percepția tinerilor asupra evenimentului tragic anterior menționat, iar în acest context, obiectivul general al cercetării a fost acela de a evalua percepția și poziționarea tinerilor în raport cu tragicul eveniment, dar și cu evenimente similare, în general, acesta fiind atins, prin următoarele obiective specifice: evaluarea percepției și poziționării tinerilor în raport cu incendiile, evaluarea percepției tinerilor asupra siguranței din localurile de noapte autohtone, evidențierea empatiei pe care tinerii din ziua de astazi o au față de persoanele aflate în impas.

Pe baza rezultatelor obținute în urma derulării cercetării, se poate spune că tinerii au fost profund afectați de cele petrecute la finele lunii octombrie, iar încrederea în cei din jur a dispărut în condițiile în care ei nu mai au sentimentul de siguranță atunci când merg într-un loc public.

Lotul subiecților chestionați a fost alcătuit din 114 de persoane de gen feminin și masculin, iar categoriile de vârstă sunt încadrate între 18 și 40 ani. Culegerea datelor a fost realizată pe baza chestionarului aplicat online de către operatorul de interviu.

Majoritatea respondenților au cunoștință despre această tragedie din mediul de televiziune, după cum mai jos se poate observa, mai ales ascultând știrile ProTv și Observatorul de pe canalul Antena 1, mass-media având o influență deosebită asupra publicului, respectiv asupra atitudinii și percepțiilor vizuale ale acestuia.

Într-adevăr, se poate spune că televiziunea are o mare influență asupra publicului, în special asupra tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Această influență poate fi pusă într-o lumină negativă, în contextul în care, odată cu producerea tragediei din clubul Colectiv, persoanele autorizate au realizat un bilanț al decedaților, numărul acestuia ajungând, după spusele autorităților, la 64, însă au circulat cu vehemență tot felul de opinii conform cărora numărul real al morților este mult mai ridicat, dar acest aspect a fost ascuns publicului pentru a nu instala panica.

Fiind întrebați în legătură cu periodicitatea frecventării localurilor de noapte, majoritatea respondenților au spus că merg în cluburi ocazional (70%), în timp ce restul de 30% se distrează în astfel de locații săptămânal, lunar sau chiar niciodată. Ocazional sau nu, exista o tradiție în rândul tinerilor în a frecventa cluburile. Această tradiție, însă, a fost spulberată în contextul declanșării incendiului, indivizii nemaisimțindu-se în siguranță în localurile de noapte, după cum se va arăta în cele ce urmează.

Cei 98% dintre respondenți care nu obișnuiau sa meargă în Colectiv în mod frecvent nu erau de acord cu suprasolicitarea localului, cu faptul că nu exista decât o ieșire de urgență sau chiar din cauza atmosferei sufocante, accentuată și mai mult de noxele emanate prin fumul de țigară, motiv pentru care, în prezent, s-a adoptat legea antifumat. Conform acesteia, fumatul este interzis în orice loc public, amenzile fiind usturătoare.

În legătură cu sentimentele care i-au încercat pe respondenți la aflarea cumplitei vești, majoritatea au spus că au simțit tristețe, șoc sau milă. Sentimentele pe care tinerii le-au avut în contextul tragediei i-au făcut să își dorească o schimbare, motiv pentru care au protestat în stradă, iar efectul protestelor lor a fost conturat în urma demisiei fostului premier Victor Ponta, dar și adoptării legii antifumat, care dă, oarecum, o frântură de siguranță

Totodată, doar 18 respondenți au corelat, oarecum, melodia trupei rock și incendiul declanșat în club. Corelații au existat și în ceea ce privește izbucnirea incendiului în noaptea de Halloween sau la ora la care, în Paris, pe 13 noiembrie 2015, a avut loc un atac terorist.

Ținând cont că mass media și mediul online au o mare influență asupra populației, este posibil să se fi preferat a se ascunde adevărul în ceea ce privește numărul deceselor. Cu toate acestea, indiferent de situație, în opinia unora ar fi fost necesară o mai mare implicare din partea statului sau a actorilor publici, mai ales vedete, în condițiile în care câștigurile lor sunt substanțiale, iar victimele sau familiile celor decedați ar fi avut nevoie de mult ajutor, atât spiritual, cât și financiar. Este de apreciat, totuși, că anumite localuri și-au donat încasările din serile următoare tragediei sau pur și simplu, și-au stopat activitatea, urmărind să fie fie în asentimentul victimelor, fie să își îmbunătățească sistemul de siguranță, capitol la care, din păcate, multe cluburi nu excelează

În ceea ce privește declanșarea incendiului la clubul Colectiv, 20 de persoane intervievate au susținut în totalitate faptul că la mijloc ar fi fost un interes politic, urmate de alte 28 care au fost de acord cu acest aspect. Cu toate acestea, alți 32 de indivizi și-au exprimat dezacordul, respectiv dezacordul total. Pe lângă aceștia, 34 de respondenți au avut o opinie neutră.

Este clar că statul român s-ar fi putut implica mult mai mult, nu neapărat financiar, dar și din punct de vedere al siguranței, mai ales când vine vorba de sistemul medical, care din păcate, este evaluat foarte depreciativ în context contemporan. Cu toate că televiziunea, cea care influențează masiv percepția populației în legătură cu anumite chestiuni, difuzează diverse reportaje legate de condițiile din spitale, de mita pe care unii medici o iau, de îngrijirile precare sau chiar de malpraxis, statul român pare că este inert în fața tuturor acestora.

În contextul devastatorului incendiu din clubul Colectiv și al pierderilor mai multor vieți omenești, în stradă, o mulțime de oameni au protestat

Tinerii au sperat la o schimbare, așa cum mulți români au facut-o, însă singura schimbare pozitivă pare a fi legea antifumat. Protestele îndelungate televizate pe posturile Antena3, Realitatea TV, ProTv ș.a., alături de dezbaterile politice nu au dus decât la demisia din funcție a premierului de la acea vreme, Victor Ponta

Tinerii au fost marcați, în mare parte, de tragedia petrecută în clubul Colectiv, nemaisimțindu-se în siguranță în niciun loc public, considerând că sistemele de siguranță sunt deosebit de slabe.

Cei mai mulți dintre respondenți (42%) au un venit lunar cuprins între 2001 și 3000 lei, respectiv 1000 și 2000 lei în cazul a 39% dintre cei chestionați. Ținând cont că veniturile tinerilor, în percepția persoanelor intervievate, sunt reduse și faptul că cei mai mulți dintre aceștia cheltuie sume imense lunar pentru plata chiriilor și pentru traiul zilnic, problema incendiului din clubul Colectiv este nu numai una politică, dar una cu caracter social. Este posibil ca mulți dintre cei care au fost prezenți în Colectiv în noaptea tragediei să fi preferat să se distreze într-un local unde prețurile nu erau piperate, unde muzica rock era pe placul lor și unde intrarea la diverse concerte, așa cum a fost și cazul aceluia susținut de trupa Goodbye to Gravity, era gratuită.

Având in vedere rezultatele cercetării, se poate propune organizarea unui eveniment destinat divertismentului, la finele lunii iulie a anului 2016, pe plaja din stațiunea Mamaia. În acest sens, evenimentul va fi organizat în aer liber, iar prima parte a acestuia (primele 2 zile) va consta în organizarea anumitor concursuri pe echipe, în timp ce în cea de-a doua parte (următoarele 2 zile) se vor susține concerte ale trupelor Vița de Vie, Proconsul, Zdob și Zdub, Taxi, Bambi sau BUG Mafia. Intrarea la acest eveniment va costa 15 RON, iar banii încasați din vânzarea bileltelor vor fi donați tinerilor care încă mai au nevoie de îngrijiri medicale în urma incendiului din clubul Colectiv. Fiind organizat în aer liber, siguranța este punctul forte al acestui eveniment.

ANEXE

ANEXA NR.1 – DEFINIREA VARIABILELOR

ANEXA NR. 2

Victimele incendiului din clubul Colectiv au fost:

Andrei Ștefan Hamed

Victima în vârstă de 15 ani se afla la acel moment în club, iar în momentul în care a alergat spre ieșire pentru a se salva, a fost călcat în picioare de zeci de persoane. A reușit totuși să iasă afară prin propriile puteri, însă a murit la scurt timp în brațele mamei sale, pe propriile picioare. Acesta a decedat din cauza intoxicației și a aerului prea fierbinte care i-a ars organele interne. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Ștefan Rusitoru 

Victima avea vârsta de 27 de ani și de doi ani activa în Televiziunea Română. Acesta lucra pe post de editor de image și pasiunea sa era muzica. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Alexandru Catalin Simion
Victima era un om liber și avea un suflet mare. Era un pasionat al muzicii rock și a murit salvându-i pe prietenii săi. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Maria Dorina Vulcu

Victima, descrisă de prietenii săi drept fata cu un zâmbet molipsitor și poftă de viață era în vârstă de 30 de ani și provenea din Deva. Aceasta a urmat Facultatea de Arhitectura în cadrul Universității Politehnica din Timișoara și urma să fie un arhitect de success, motiv pentru care s-a mutat in Bucuresti. A ales să meargă la concertul trupei Goodbye to Gravity, neștiind că va sfârși într-un mod tragic. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Tina Florea

Tina Florea avea 27 de ani și era de loc din Galați. În clubul Colectiv cu un grup de prieteni și în momentul dezlănțuirii infernului, aceasta a rămas captivă înăuntru. Victima iubea viata, iar pasiunea sa era scrisul. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Gabriel Matei și Anda Epure
Cele două victime urmau să se căsătorească, însă moartea a fost mai rapidă, găsindu-i îmbrățișați în momentul incendiului. Pasiunea lor era comuna: rockul și participau la orice eveniment pe această temă. Gabriel Matei avea 42 de ani și era de profesie inginer, iar Anda Epure era în vârstă de 31 de ani. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Nelu Tilie

Victima avea vârsta de 47 de ani și era fost jurnalist. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Radu Palada

Victima avea 35 de ani, venea din localitatea Câmpina și lucra în domeniul IT pe postul de web developer. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Vlad Telea
Vlad Telea era chitarist al trupei Goodbye to Gravity. La concert l-a însoțit și soția sa, dar ea a reușit să iasă întrucât era mai aproape de ușă. Când a fost scoasă afară, victima se afla deja în stop cardiorespirator și nu a mai putut fi salvată. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Diana Enache și Carmen Irina Opriță
Diana Enache avea 25 de ani. Când a fost găsită, aceasta se ținea de mână cu prietena sa, Irina Opriță în toaleta clubului. Fumul gros si căldura emanată le-au pus capăt zilelor. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Nicoleta Baldovin

Victima era în vârstă de 25 de ani si absolvise două facultăți, lucrând în București, la Institutul Național al Patrimoniului. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Ioan Tripa
Victima avea 45 de ani, venea din Oradea și era de profesie arhitect. Kuki, cum îl alintau prietenii, venise la spectacol pentru prietenul său Vlad, chitaristul trupei, pentru a fi alături de el într-un moment important. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Paul Alexandru Georgescu
Victima si iubita sa se aflau în club. Alexandru, căruia apropiații îi spuneau Ciufuliciâ, era chitarist al trupei Goodbye to gravity, iar ea iubea rock-ul. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Adrian Rugină
Adrian Rugina și-a sacrificat viața pentru a-i salva pe cei captivi în club. Victima avea 38 de ani, lucra în showbiz și pasiunea sa era muzica. Susținea trupa Goodbye to Gravity și de aceea a venit la concertul din clubul Colectiv. Acesta a fost decorat post-mortem de președintele României în semn de apreciere pentru gestul făcut: acela de a-și da viața pentru ceilalți. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)
Costi Ignat și Mihaela Vieru 
Costi Ignat, victima de 40 de ani, era toboșar în trupa Monarchy Band și era prieten cu Adrian Rugina, cu care a fost și coleg în trupa Teuton. Meseria luid e bază era aceea de specialist în cadrul Institutului Național de Cercetare pentru Sport din București. Iubita sa, Mihaela Vieru în vârstă de 32 de ani din Onești aprecia muzica rock la fel de mult ca el. Aceasta absolvise Facultatea de Electronică și Telecomunicații și era director de vânzări la o companie din Capitală. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Laurentiu Varlan
Victima era de profesie manager al unui magazin de muzică. Se afla în club alături de colegii din trupa în care cânta în timpul liber. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Catalina Ioniță și Mihai Alexandru
Cele două victime urmau să se căsătorească. Ambii au urmat facultatea de Arhitectură și aveau multe planuri. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)
Mihai era chitaristul trupei Goodbye to Gravity, iar iubita sa facea parte din personalul tehnic și se afla în spatele scenei în momentul incendiului. Tanara s-a salvat, dar s-a întors după iubitul ei. Niciunul dintre ei nu a mai ieșit din club. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Ion Maria
In momentul tragediei, victima, femeie de serviciu, se afla în club. Aceasta muncea ilegal pentru a asigura traiul celor cinci copii și al bunicului lor. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Valentin Fieraru
Valentin Fieraru era în vârstă de 25 de ani și lucra ca barman în clubul Colectiv. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Petre Andrei Bucă
Victima în vârstă de 29 de ani era de profesie arhitect. Andrei a mers la club alături de mai multi prieteni, pentru ca nu putea rata concertul trupei Goodbye to Gravity. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Claudiu Petre

Claudiu Petre avea 36 de ani și era de profesie blogger si fotograf. În momentul dezlănțuirii incendiului, el a ieșit din sală, dar s-a întors după prietenii săi pe care i-a salvat, dar din păcate, gestul său l-a costat viața. Acesta a fost decorat de președintele României post-mortem cu Ordinul National „Pentru Merit” în grad de Cavaler pentru sacrificiul făcut. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Simona Livia Stan

Monica Tanasoiu
Victima avea 35 de ani și lucra ca manager într-o firmă de publicitate din București. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Liliana Gheorghe
Victima în vârstă de 25 de ani, din Tulcea, era absolventa a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine. Aceasta a fost găsită cu arsuri pe 40% din suprafața corpului și în cazul ei se suspectau arsuri și pe căile aeriene. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Alexandra Matache
Alexandra Matache era în vârstă de 26 de ani și era absolventă de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicarii din Bucuresti. A incetat din viata pe data de 1 noiembrie 2015 în urma rănilor de pe corp. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Mimi Voicu
Printre victimele din clubul Colectiv se numără și Mimi Voicu, în vârstă 33 de ani, stilista trupei Goodbye To Gravity. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Costel Carlicean

Andreea Chiriac

Adrian Popa

Victima avea 29 de ani și lucra în domeniul IT, la compania Oracle. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Alex Chelba

Victima avea 33 de ani și era un fotograf care își făcea meseria cu pasiune. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Andra Elena Toader
Victima avea 30 de ani și lucra ca fotograf la un studio de evenimente. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Mavi Serian
Victima era de origine turcă și avea 25 de ani. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Tullia Ciotola
Victima era originară din Italia, zona Napoli și a murit încercând să salveze un prieten. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Florin Cristian Popescu 
Victima își pierduse ambii parinți și era de meserie bodygard în clubul Colectiv. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Ionuț Maior
Victima avea 27 de ani și era de profesie programator. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Ionut Popescu
Victima avea 32 de ani, lucra la o agenție publicitară si în noaptea tragediei a mers club alaturi de prietena lui, Monica Tanasoiu, una dintre victimele care au decedat pe loc. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Daniel Ciobanu
Daniel Ciobanu era chitaristul trupei "Prea tarziu" și a murit la vârsta de 40 de ani. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Alexandra Radulescu
Victima avea 26 de ani și era din Brasov. Ziua mergea la facultate, dar seara lucra în clubul Colectiv. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Ayberk Manci 
Victima a murit în urma arsurilor care i-au mutilat trupul. Acesta venise în România din Izmir printr-un program Erasmus. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Bogdan Enache (Laviniuș) 
Victima era toboșarul trupei "Goodbye to Gravity".

Dan Matei Alexandru
Victima a decedat la doar 26 de ani. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Teodora Maftei

Teodora Maftei a pierdut lupta cu viața în Israel. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Liviu Zaharescu
Victima era de profesie fotograf. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Tudor Golu 
Victima avea 28 de ani. Acesta era chitaristul formatiei Axial Lead, artist grafic si animator 2D și 3D. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Elena Nitu
Victima avea doar 18 ani și era eleva in clasa a XII-a, la Colegiul Economic "A.D. Xenopol" din București. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Vlăduț Roberto Andy
Victima a murit de ziua sa, când împlinea vârsta de 19 ani, într-un spital din Marea Britanie. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Alex Pascu
Basistul trupei Goodbye to Gravity, a pierdut lupta pentru viața la doar 33 de ani, la 12 zile de la incendiul din club. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Claudiu Bogdan Istrate
Victima avea 22 de ani.

Alex Aliman
Alex Aliman a decedat la vârsta de 29 de ani.

Madalina Strugaru
Victima era iubita solistului trupei Goodbye to Gravity. Aceasta a decedat în cursul nopții, la Spitalul Floreasca din Capitală. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Loredana Darescu
Victima a decedat la vârsta de 29 de ani.

Ioana Geambasu
Victima a decedat la vârsta de 18 ani.

Elsa Albu
Victima în vârstă de 37 de ani, stabilită în Anglia, a murit în timp ce își sărbătorea ziua de naștere în clubul Colectiv. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Andreea Stefan
Victima în vârstă de 28 de ani, a decedat la o clinică din Germania. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

Alexandru Iancu
Victima a decedat la vârsta de 22 de ani.

Alex Hogea

Victima a studiat în București și avea doar 19 ani.

Ioana Raluca Panculescu

Victima a decedat la vârsta de 36 de ani.

Roxana Boghian

Victima a decedat la vârsta de 26 de ani.

Cristian Mitroi

Victima avea 30 de ani si era artist grafic. Acesta a decedat într-o clinică din Marea Britanie. (Știrile ProTV, 31 ianuarie 2016)

ANEXA NR. 3- CHESTIONARUL

CHESTIONAR PRIVIND PERCEPȚIA TINERILOR ASUPRA EVENIMENTULUI TRAGIC PETRECUT ÎN CLUBUL COLECTIV

Bună ziua! Numele meu este….. și efectuez o cercetare în vederea evaluării percepției tinerilor asupra incendiului izbucnit în clubul Colectiv în luna octombrie a anului 2015. Nu există răspunsuri corecte sau incorecte – mă interesează doar să analizez sentimentele dumneavoastră față de tragicul eveniment. Menționez că acest chestionar este anonim și nu vă va implica ulterior. Durata maximă de completare a câmpurilor de răspuns este de 15 minute.

Dumneavoastră ați auzit de incendiul declanșat la clubul Colectiv?

Da

Nu

În care dintre următoarele categorii de vârstă vă încadrați?

Sub 18 ani (stop interviu)

18-25 ani

26-35 ani

36-40 ani

Peste 40 ani (stop interviu)

Cât de des frecventați localurile de noapte (cluburile)?

Săptămânal

Lunar

Ocazional

Niciodată

Nu știu/ Nu răspund

Dumneavoastră obișnuiați să frecventați clubul Colectiv?

Da

Nu

Nu știu/ Nu răspund

De unde ați auzit de această tragedie?

Din presă

De la televizor

De la radio

De pe internet

De la prieteni/rude

Din alte surse

Vă rog să menționați ceea ce ați simțit când ați auzit de tragedia din clubul Colectiv?

șoc

uimire

furie

confuzie

dezgust

empatie

dezamăgire

milă

emoții puternice

am fost deranjat/ă

am fost plictisit/ă

a fost ciudat

tristețe

nimic

Având în vedere că localul avea o capacitate de 80 locuri pe scaun, iar la concert prezența a fost de aproximativ 400 persoane, considerați că mulți tineri și-au pierdut viața în clubul Colectiv și din cauza capacității suprasolicitate a localului?

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

În ce măsură considerați că între melodia „The Day We Die” cu care formația Goodbye to Gravity a deschis concertul și tragedia petrecută există o anume corelație?

Foarte mare măsură

Mare măsură

Oarecum

Mică măsură

Foarte mică măsură

Multe voci corelează noaptea de Halloween cu tragicul eveniment. Pe o scala de la 1 la 10, care este părere dumneavoastra că între cele două, există vreo legătură?

 Exprimați-vă acordul sau dezacordul față de următoarele afirmații:

Vă rog să bifați căsuța corespunzătoare variantei dorite, în funcție de importanța pe care o acordați fiecărei parti, pe care o considerati vinovata de producerea incendiului de la Colectiv. Ordonați următoarele elemente în ordinea importanței (1 cel mai important element și 8 cel mai puțin important).

În ce măsură credeți că statul român s-a implicat în ajutorarea răniților și familiilor celor decedați în urma incendiului din clubul Colectiv?

Foarte mare măsură

Mare măsură

Oarecum

Mică măsură măsură

Foarte mică măsură

Exprimați-vă acordul sau dezacordul față de afirmația „o mai bună mobilizare/ organizare a personalului medical ar fi salvat mai multe vieți”.

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

Pe o scala de la 1 la 10, în ce masură este legislația din România o cauza directă sau indirectă a incendiului din clubul Colectiv? (1 însemnând „legislația nu are nicio legatură cu declanșarea tragediei din clubul Colectiv”, iar 10 însemnând ”legislația are o foarte mare legătura cu tragedia petrecută la Colectiv”)

Considerați că manifestațiile organizate de tineri ca protest în urma tragediei din clubul Colectiv asigură schimbarea pe termen lung?

Schimbări în foarte rău

Schimbări în rău

Nicio schimbare

Schimbări în bine

Schimbări în foarte bine

Dupa tragedia de la clubul Colectiv, ați mai participat la evenimente la care erau folosite și efecte pirotehnice?

Da

Nu

 În ce măsură v-ați facut griji / v-a fost frică de existența sau posibila existență a unor astfel de efecte pirotehnice?

Foarte mare măsură

Mare măsură

Oarecum

Mică măsură

Foarte mică măsură

 Acum după ce au fost luate măsuri, cât de în siguranță vă simțiți când mergeți la un eveniment, chiar dacă acesta se află în incinta unei clădiri sau în aer liber?

Foarte mare siguranță

Mare siguranță

Nici/nici

Mică siguranță

Foarte mică siguranță

Sunteți de acord că legea antifumat este o măsură potrivită, ce trebuia adoptată de mult timp, înaintea izbucnirii incendiului din Colectiv?

Acord total

Acord

Indiferent

Dezacord

Dezacord total

 În urma tragediei de la Colectiv, v-ați schimbat în vreun fel (comportamental sau perceptual? (mai multe răspunsuri posibile)

Sunt mai atent /ă la evenimentele la care particip

Sunt focusat/ă pe identificarea unor căi de ieșire, cand merg într-un local nou

Sunt mai neîncrezator /oare în localurile subterane și încerc să le evit

Sunt mai atent/ă la cine organizează evenimentele

Nu m-am schimbat în niciun fel

Altfel

Dacă ar fi să evaluați sistemele de siguranță din cluburile autohtone, cu o notă între 1 și 5 (unde 1 reprezintă „foarte slabe”, iar 5 , „foarte bune”), care ar fi aceasta?

Foarte slabe

Slabe

Satisfăcătoare

Bune

Foarte bune

Câtă încredere aveți în următoarele locuri în care se desfășoară evenimente:

Cluburi

Foarte mare încredere

Mare încredere

Indiferent

Mică încredere

Foarte mică încredere

Teatre

Foarte mare încredere

Mare încredere

Indiferent

Mică încredere

Foarte mică încredere

În aer liber

Foarte mare încredere

Mare încredere

Indiferent

Mică încredere

Foarte mică încredere

În clădiri cu birouri și săli de evenimente

Foarte mare încredere

Mare încredere

Indiferent

Mică încredere

Foarte mică încredere

Instituții ale statului

Foarte mare încredere

Mare încredere

Indiferent

Mică încredere

Foarte mică încredere

Exprimați-vă opinia afirmativă sau negativă față de următoarele aspecte:

Când ieșiți într-un local, precum restaurantele și cluburile, vă uitați să fiți cât mai aproape de ieșirea principală sau ieșirea de urgență.

Da

Nu

V-ați uitat după stingătoarele de incediu când ati ieșit într-un local.

Da

Nu

Când ați făcut rezervare, ați menționat să fie o masă cât mai aproape de ieșire, pentru a vă simți mai în siguranță 

Da

Nu

După incendiul de la Colectiv ați rărit ieșirile în cluburi.

Da

Nu

În cazul în care s-ar realiza o reclamă privind incendiile din cluburi, cum considerați că ar trebui formulat textul acesteia?

Să conțină un mesaj dur care să evidențieze consecințele penale la care deținătorii acestor localuri ar putea fi supuși în cazul nerespectării normelor de siguranță

Să conțină un mesaj șocant care să arate urmările asupra indivizilor ce frecventează localul respectiv

Să conțină un mesaj general de informare despre cum pot oamenii să prevină un astfel de eveniment

Să conțină un mesaj care să apeleze la spiritul responsabil al autorităților

Să conțină un alt tip de mesaj

Nu știu, nu răspund

 Care este venitul dumneavoastră lunar ?

Sub 1000 lei

1000-2000 lei

2001-3000 lei

3001-4000 lei

Peste 4000 lei

Care este nivelul studiilor dumneavoastră?

Școală primară

Gimnaziu

Școală profesională

Liceu

Studii universitare

Doctorat

Care este mediul dumneavoastră de rezidență?

Urban

Rural

Care este sexul dumneavoastră?

Masculin

Feminin

ANEXA NR.4 – CONSIDERAȚII STATISTICE

Sexul respondenților

Gradul de informare

Sursa

Categoria de vârstă

Frecventarea localurilor

Sentimente

Corelația dintre melodia „The Day Ee Die” și tragedie

Coincidența dintre ora incendiului și ora atacului din Batlacan

Opinia referitoare la falsa declarație a autorităților

Eficiența sistemului medical

Opinia referitoare la aplicarea legii antifumat

Evaluarea sistemelor de siguranță din cluburi

Opinia referitoare la falsa declarație

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ACADEMIA ROMÂNĂ, (2009). Dicționarul Explicativ al Limbii Române,. Ed. Univers Enciclopedic Gold, București.

ACADEMIA ROMÂNĂ, (2012). Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Dicționarul Explicativ. ", Editura Univers Enciclopedic, București

ALBERT, Réka; BARABÁSI, Albert-László. (2000). Topology of evolving networks: local events and universality. Physical review letters, 85.24: 5234.

ALLEN, J.; O’TOOLE, W.; HARRIS, R. McDonnell. D.(2005). Festival and Special event Management. Milton, DE: John Wiley & Sons.

BARTELS, R. (1988). The history of marketing thought. Columbus, Ohio: Publishing Horizons.

BEHRER, M., & LARSSON, A. (2002). Event Marketing. Göteborg Sweden: Novrums grafiska AB

BERNSTEN, Deborah. (2001). Power and personhood: Health care decision-making in a Plains Indian community. PhD Thesis.

BIRD, R. (1998). Viewpoints on transport phenomena. Korean Journal of Chemical Engineering, 15(2)

CAMBRIDGE ESSENTIAL ENGLISH DICTIONARY. (2011). Cambridge: Cambridge University Press.

CHAMBERS, Allied. (1998). The chambers dictionary. Allied Publishers.

CHEN, P. (2012). The News Media. In David Clune, Rodney Smith (Eds.), From Carr to Keneally: Labor in office in NSW 1995-2011, Sydney Australia: Allen and Unwin.

DWYER, Larry; FORSYTH, Peter; SPURR, Ray. (2005). Estimating the impacts of special events on an economy. Journal of Travel Research, 43.4: 351-359.

EVENTSCOTLAND, (2006). Events Management, a practical guide- A reference for event planning and production in Scotland, Edinburgh.

GARDNER, Meryl Paula; SHUMAN, Philip Joel. (1987). Sponsorship: An important component of the promotions mix. Journal of Advertising, 16.1: 11-17.

GETZ, D. (2005). Event management and event tourism. New York, NY: Cognizant Communication Corporation

GLOSARUL DE TERMINOLOGIE M.I.C.E. (2010). http://www.tagung.info/pdf/fachausdrueckl_2.pdf.

GOLDBLATT, Joe Jeff, et al. (1997). Special events: best practices in modern event management. Van Nostrand Reinhold.

GUPTA, Harsh K. (2003). Disaster management. Universities Press.

HALL, Colin Michael, et al.  (1992). Hallmark tourist events: impacts, management and planning. Belhaven Press

HALL, Colin Michael. (1987). The effects of hallmark events on cities. Journal of Travel Research, 26.2: 44-45.

HOYLE, Leonard H. (2002). Event marketing: How to successfully promote events, festivals, conventions, and expositions. John Wiley & Sons

JANISKEE, Robert L. (1996).Historic houses and special events. Annals of Tourism Research, 23.2: 398-414.

KANT, Immanuel. (1998). Critique of Pure Reason (traducere și editare : Paul Guyer & Allen W. Wood).

KENTENT, Event Marketing, disponibil la: http://hubpages.com/hub/Event-Marketing1

KOTLER, P. (1999). Marketing management. Singapore: Prentice Hall.

KOTLER, P., BOWEN, J., MAKENS, J. (1999). Marketing for hospitality and tourism. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

LANOUE, David J.; SCHROTT, Peter Richard. (1991). The joint press conference: The history, impact, and prospects of American presidential debates. Greenwood Publishing Group

LEIGH J., (2013). The Madness Method Series, CreateSpace Independent Publishing Platform

LINEHAN, Marsha M.  (1993). Skills training manual for treating borderline personality disorder. Guilford Press.

M&Co Europe Training, (2012).Team Building

MARTENSEN, Anne, et al. (2007).Application of a model for the effectiveness of event marketing. Journal of advertising research, 47.3: 283-301.

MOISE, Z. (2002). Targurile, expozitiile si conventiile, instrumente de marketing.Editura ALL Beck, Bucuresti,

MOORE, Karl., NIKETH, Pareek, (2006). Marketing-The Basics, Editura Taylor & Francis, New York

PANG, Lan-Sze; FOLEY, Regina M. (2006). Alternative education programs: Program and student characteristics. The High School Journal, 89.3: 10-21.

PLATON, (1995).Legile, Editura IRI, București

POPESCU, Ruxandra-Irina; CORBOS, Razvan-Andrei. (2012).The role of festivals and cultural events in the strategic development of cities. Recommendations for urban areas in Romania. Informatica Economica, 16.4: 19.

RABOCA, Horia Mihai. (2011). EXPLORATORY ANALYSIS OF PERCEPTION ON THE QUALITY OF LOCAL PUBLIC INSTITUTIONS OF PUBLIC ADMINISTRATION MASTER PROGRAMS. Managerial Challenges of the Contemporary Society. Proceedings

SCHAFER-MEHDI, Stephan. (2008).Organizarea evenimentelor. Editura All, București

SEIDLITZ, Larry; DIENER, Ed. (1993). Memory for positive versus negative life events: theories for the differences between happy and unhappy persons.Journal of personality and social psychology, 64.4: 654.

SHANK, M.D, (1999). Sports Marketing: A strategic perspective, Londra, Prentice Hall International

SHONE, Anton; PARRY, Bryn. (2004). Successful event management: a practical handbook. Cengage Learning EMEA,

SILVERS, J. (2013). Professional event coordination. Hoboken, N.J.: Wiley.

SKINNER, B. E. , RUKAVINA, V. Event Sponsorship, New York: Wiley, 2003

SNEATH, Julie Z.; FINNEY, R. Zachary; CLOSE, Angeline Grace. (2005). An IMC approach to event marketing: The effects of sponsorship and experience on customer attitudes. Journal of Advertising Research, 45.04: 373-381.

STANTON, W. (1981). Fundamentals of marketing. New York: McGraw-Hill.

SYME, Geoffrey J. (1989). The planning and evaluation of hallmark events. Gower Pub Co.

THOMAS, R. (1995).Beyond race and gender: Unleashing the power of your total workforce by managing diversity. New York: American Management Association.

THOMAS, R.. (1991). A diversity framework. Diversity in organizations: New perspectives for a changing workplace

ȚIGU, G., et al. (2010). Research on marketing communication through Fairs and Exhibitions. In: 17th IGWT Symposium and 2010 International Conference on Commerce „Facing the Challenges of the Future: Excellence in Business and Commodity Science”, ASE Bucharest, Facultaty of Comerce.

VERSTAGE, J. (2005). Marketing. London: ICSA.

WEBB, Spahr C.; FORSYTH, Donald W. Structure of the upper mantle under the EPR from waveform inversion of regional events. Science, 1998, 280.5367: 1227-1229.

WEITZ, B. , Wensley, R. (2002). Handbook of marketing. London: SAGE.

WOOD, E., Guy, M., Event Marketing: Measuring an experience?, 7th International Marketing Trends Congress – Jan 17th/19th Venice 2008, p 1-17

YEOMAN, Ian. (2004). Festival and events management: an international arts and culture perspective. Routledge,

Abc News- Alison Mutler , 31 octombrie 2015, disponibil la 3 Days of Mourning for 27 Dead in Bucharest Nightclub Fire

Agerpres. 1 noiembrie 2015 disponibil la Tragedia de la Colectiv – Filmul evenimentelor; 30 de morți și aproape 200 de răniți; intervenție de urgență fără precedent

Atlas Geografic, octombrie 2015, disponibil la http://atlas-geografic.net/116-morti-intr-un-incendiu-in-biserica-de-vinerea-mare/

Avântul liber, disponibil la http://www.avantulliber.ro/2016/03/16/durere-fara-margini-radu-sienerth-va-fi-inhumat-joi-in-cimitirul-central/

Butler Brian, februarie 2003, disponibil la http://transcripts.cnn.com/TRANSCRIPTS/0302/21/bn.09.html

Decât o Revistă, disponibil la http://www.decatorevista.ro/colectiv-integral-din-dor-22/

Digi 24. 1 noiembrie 2015 disponibil la Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a venit la club Colectiv pentru un ultim omagiu

Express.co.uk.- Tom Parfitt, 31 octombrie 2015, disponibil la Halloween Horror at nightclub: Fire kills 26 and injures hundreds at rock gig in Bucharest

Focus Taiwan, 28 iunie 2015, disponibil la http://www.hngn.com/articles/104740/20150628/over-500-injured-taiwan-water-park-fire-video.htm

Guvernul României, Ghid privind implementarea Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun disponibil la http://gov.ro/ro/stiri/ghid-privind-implementarea-legii-nr-15-2016-pentru-prevenirea-i-combaterea-consumului-produselor-din-tutun1458135786

HotNews, 31 octombrie 2015 disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20545735-toate-balurile-organizate-licee-cluburile-din-bucuresti-interzise-inspectoratul-scolar-dupa-incendiul-din-clubul-colectiv.htm

HotNews. 31 Octombrie 2015, disponibil la Cronica unui concert ucigas: o "surpriza" pirotehnica trimite la cimitir 27 de fani rock. 

Jurnalul Național. 19 noiembrie 2015 dispoibil la Bilanțul victimelor din clubul Colectiv a ajuns la 57

Jurnalul, 2 noiembrie 2015, disponibil la Claudiu Petre și Adrian Rugină, decorați post-mortem de președintele Iohannis

Keith, John A., 17 iunie 2014 disponibil la http://www.bostonmagazine.com/property/blog/2014/06/17/condominiums-rise-site-cocoanut-grove-fire/

Libertatea, 8 noiembrie 2015, disponibil la Toboșarul Bogdan Enache a murit pe Otopeni. Starea răniților din Colectiv, pe spitale 

Mediafax, 1 Noiembrie 2015 disponibil la Clubul Colectiv – Declarația pe propria răspundere: 425 metri pătrați și 80 de locuri pe scaun

Mediafax. 3 noiembrie 2015, disponibil la Filmul evenimentelor din noaptea incendiului din Colectiv. Procurori: În zece secunde tot tavanul clubului a fost cuprins de flăcări 

Mediafax. 7 noiembrie 2015 disponibil la Familia toboșarului Goodbye to Gravity vrea să îl ducă în Franța, dar i se spune că nu este asigurat. Starea basistului Alex Pascu s-a înrăutățit, familia cere sprijin pentru a-l muta în străinătate 

protv.md, 2 noiembrie 2015, disponibil la Moldovenii au facut cozi la centrele de transfuzie, pentru a dona sange pentru victimele incendiului din clubul bucurestean Colectiv

Publicația Historia, disponibil la http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/dezastru-pasti-marele-foc-1847

Raport al Ministerului Sănătății, 10 Noiembrie 2015

Revista 22, disponibil la http://revista22.ro/70250329/coruptia-ucide-o-luna-de-la-incendiul-din-clubul-colectiv-cauze-efecte-asteptari.html

RomaniaTV, 5 Noiembrie 2015, disponibil la A fost identificat ultimul decedat din Colectiv. Vezi povestea cutremurătoare

Sputnik News. 31 octombrie 2015 disponibil la Multiple Fatalities After Blast at Romanian Nightclub

Spynews. 9 noiembrie 2015 disponibil la Andrei Găluț, operat în Olanda! Care este starea solistului trupei "Goodbey to Gravity"

Stiri TVR, 10 Noiembrie 2015, disponibil la Bilanț negru. 48 de morți în incendiul din clubul Colectiv

Știri TVR, 31 octombrie 2015, disponibil la http://stiri.tvr.ro/guvernul-declara-31-octombrie–1-si-2-noiembrie-zile-de-doliu-national-pe–teritoriul-romaniei_66977.html

Stirile Pro TV 4 noiembrie 2015 disponibil la Victor Ponta a demisionat dupa tragedia din Colectiv: „Rezist la orice bătălie politică. Niciodată nu ma bat cu oamenii”. 

Stirile Pro TV, 4 noiembrie 2015 disponibil la Victor Ponta a demisionat dupa tragedia din Colectiv: „Rezist la orice bătălie politică. Niciodată nu ma bat cu oamenii

Stirile Pro TV. 4 noiembrie 2015 disponibil la Primarul sectorului 4 a demisionat. Comunicatul este semnat: „Cristian Popescu-Piedone, de profesie om””

USA Today, 27 ianuarie 2013, disponibil la http://www.usatoday.com/story/opinion/2013/01/27/john-barylick-on-lessons-of-brazil-nightclub-fire/1868455/

Zero Hora, 7 martie 2013, disponibil la http://zh.clicrbs.com.br/rs/noticia/2013/03/morte-de-jovem-eleva-para-241-o-total-de-vitimas-do-incendio-na-boate-kiss-4066790.html

Ziarul Adevărul, 31 octombrie 2015 disponibil la Incendiu Club Colectiv. Guvernul se pregătește să declare doliu național. Raed Arafat: „Mai pot apărea decese. Clubul nu avea autorizație de la ISU”. 

Ziarul Adevărul, 31 octombrie 2015, disponibil la Incendiu în Clubul Colectiv. Când se activează planul de cod roșu pentru dezastre. Neregulile depistate în actele de funcționare a clubului

Ziarul Adevarul. 1 noiembrie 2015 disponibil la Incendiu în Club Colectiv. Una dintre victimele nopții de groază a fost identificată de mamă la morgă, după cercei.

Ziarul Evenimentul Zilei, 2015. Numărul morților în tragedia de la Colectiv a CRESCUT la 51. Alexandru Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity, a murit într-un spital din Franța disponibil la http://www.evz.ro/numarul-mortilor-in-tragedia-de-la-colectiv-a-crescut -la-50.html

Ziarul Evenimentul Zilei, 2016, disponibil la http://www.evz.ro/cazul-colectiv-dezvaluiri-in-cre-di-bi-le-dna-are-inregistrari-cu-un-colonel-sts-care-spune-ca-incendiul-a-fost-provocat-se-stia-ma-stia-seful-din-minister-si-oprea-pai-daca-si-au-dat-sms-uri-nu-vii-in-seara-asta-in-club-americanii-au-bombe-depozitate-in-

Ziarul Evenimentul Zilei, 2016, disponibil la http://www.evz.ro/iadul-de-la-colectiv-continua-povestea-lui-radu-sienerth-ultima-victima-a-incendiului.html

Ziarul Gândul, 2016, http://www.gandul.info/tragedia-din-clubul-colectiv/raportul-colectiv-finalizat-la-5-luni-dupa-tragedie-ce-a-declansat-incendiul-15190162