Marketingul Evenimentelor Culturale

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE Marketing

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Conf. Univ. dr. Moise Daniel

Absolvent:

Nume de familie Prenume

BUCUREȘTI

2016

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE Marketing

MARKETINGUL EVENIMENTELOR CULTURALE

Coordonator științific:

Conf. Univ. dr. Moise Daniel

Absolvent:

Nume de familie Prenume

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Actualitatea temei este dată de faptul că activitățile culturale reprezintă componenta cea mai puțin studiată a sectorului de către economiști și de experții culturali. În momentul de față în România atracția pentru evenimentele culturale se diminuează din ce în ce mai mult. Astfel trebuie ca organizațiile organizatoare de evenimente culturale, să inițieze o activitate intensă de marketing pentru a ademeni câți mai mulți consumatori de evenimente culturale. Acesta fiind și prilejul pentru care am decis să efectuez un studiu complex asupra unei firme ce are ca activitate de bază organizarea de evenimente culturale, prin intermediul studiului propunându-mi să găsesc soluții optime pentru îmbunătățirea activității de marketing a evenimentelor culturale.

Scopul și obiectivele

Scopul cercetării constă în generalizarea principiilor teoretice, adaptarea instrumentelor și tehnicilor de analiză și punerea lor în practică în cadrul unei firme, pentru a evidenția satisfacția participanților la un eveniment cultural organizat de firmă. Prin analiza satisfacția participanților la un eveniment cultural putem înțelegem procesul sistematic de culegere, procesare, analiză și interpretare a datelor cu privire la organizarea evenimentelor culturale.

Obiective:

– înțelegerea noțiunilor de eveniment și marketingul evenimentelor culturale;

– prezentarea diferitelor forme ale evenimentelor;

– prezentarea elementelor componente ale evenimentelor;

– caracterizarea evenimentelor culturale;

– prezentarea diferitelor situații în care întâlnim evenimentele culturale.

Cuvinte-cheie la lucrarea cu tema „Marketingul evenimentelor culturale”: marketing, eveniment, cultură, etc.

Volumul și structura lucrării.

Structura lucrării este determinată de obiectivul și sarcinile cercetării. Lucrarea este structurată astfel, introducere, trei capitole, concluzii generale și bibliografia.

Capitolul I denumit „Aspecte teoretice cu privire la marketingul evenimentelor culturale” cuprinde noțiuni cu privire la istoria evenimentelor în general și a celor culturale în mod fundamental. Tot în cadrul acestui capitol regăsim noțiuni teoretice cu privire la definirea evenimentelor culturale, tipologia evenimentelor precum și principalele caracteristici ale evenimentelor.

Capitolul al II-lea denumit „Prezentarea evenimentelor culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România” este format din aspecte cu privire la principalii organizatori de evenimente la târgurile de Crăciun din România. Tot în cadrul acestui capitol sunt prezentate evenimentelor create de organizatorii de târguri de Crăciun din România precum și evenimentele create de concurență în perioada târgurilor de Crăciun.

Capitolul al III-lea denumit „Cercetarea satisfacției paticipanților la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România” cuprinde în prіma partе aspесtе се еvіdеnțіază mеtоdоlоgіa сеrсеtărіі percepției audienței directe la târgurile și expozițiile de Crăciun, іar în partеa a dоua еstе prеzеntată analіza șі іntеrprеtarеa rеzultatеlоr сu prіvіrе la сеrсеtarеa се vіzеază percepția audienței directe la târgurile și expozițiile de Crăciun.

Concluziile și bibliografia constituie finalul demersului științific parcurs în această lucrare și au rolul de a individualiza printr-o notă originală întregul studiu, conținând idei și opinii fundamentate pe noțiunile și informațiile examinate în cadrul lucrării.

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA MARKETINGUL EVENIMENTELOR CULTURALE

1.1. Istoria evenimentelor în general și a celor culturale

Evenimentele și-au făcut apariția odată cu și dezvoltarea grupurilor de oameni și în deosebit a triburilor, (Moise D., 2014) cunoscut fiind faptul că aceștia desfășurau anumite ritual specifice ce aveau legătură cu activități precum strângerea recoltelor, vânătoare, pregătirile de luptă sau celebrarea zeităților.

Evenimentele ce aveau legătură cu activitățile economice s-au organizat în timp constituindu-și forme caracteristice de manifestare. Evenimentele, ca număr și complexitate, s-au dezvoltat de-a lungul timpului odată cu omenirea. (Moise D., Șerbănică D., Constantinescu M., Filip A., 2008)

În cadrul organizării evenimentelor un rol fundamental l-au deținut asociațiile comerciale și meșteșugărești care au reprezentat și format sistemele ce au condus la astfel de evenimente. Chiar din timpul Evului Mediu, sistemul de meserii din Europa și asociațiile au contribuit la organizarea de evenimente (Moise D., 2014) dându-le oamenilor motiv pentru a se aduna, având interese și scopuri mutuale.

Astfel se poate afirma că, asociațiile meșteșugărești au devenit incubatoare pentru evenimente de toate tipurile, servind nenumăratelor scopuri pentru care acestea funcționează, precum: organizarea unor târguri industriale și profesionale, implementarea unor programe pentru distracție, crearea de rețele (Waldorf J., Rutherford J. S., 2000) și interacțiune între oameni care au aceleași interese etc..

Încă din timpul Greciei și Romei Antice este întâlnită, întrebuințare evenimentelor în comunicarea cu publicul moment în care evenimentele sportive și culturale erau utilizate în scopuri politice. La aceste evenimente luau parte peste 50 de mii de oameni la Colloseum și 250 de mii la Circus Maximus (Clow K., Baack D., 2004), produsul oferit constând în livrarea de divertisment colectivității de oameni, obiectivul fiind acela al atragerii de voturi și simpatiei poporului..

În ceea ce privește domeniul cultural acesta a început să fie popularizat în anii 1970, suferind până în prezent diverse modificări – acestea fiind determinate de schimbările comportamentale ale societății, de globalizare (Glimore H. J., Pine B. J., 2007), de creșterea frecvenței mesajelor de marketing, de neclaritatea graniței între arta populară (comună) și cea superioară, și nu în ultimul rând de presiunile bugetare tot mai mari.

Primul care a evidențiat legătura dintre marketing și cultură a fost Philip Kotler în anul 1975. Acesta argumenta faptul că organizațiile non-profit și de cultură produc bunuri culturale și așadar, concurează între ele pentru atenția consumatorilor și uneori pentru resursele nationale. (Kotler Ph., 1975) Ulterior au fost explorate tensiunile dintre ceea ce doresc consumatorii de cultură și nevoile artiștilor.

În ceea ce privește marketingul comercial (Goldbach D., 2015) produsele sunt realizate după nevoile consumatorilor, marketerii asigurându-se că acestea vor fi vândute, însă, în ceea ce privește omul de cultură, acesta creează independent, rolul marketingului fiind nu să influențeze cultura, arta ci să-i găsească un public țintă adecvat.

În schimb, în anul 1983 Melilo susținea că „artele necesită principii și practici de marketing pentru a fi transformate, înainte de a fi întegrate în procesul creator”. (Melilo J., 1983).

Perioada fundamentală a evenimentelor culturale încadrată între ani 1974-1984 a fost modelată de nevoia organizațiilor culturale de a modifica atitudinea cu privire la marketing și a fost caracterizată de dorința cunoașterii consumatorilor potențiali. În această perioadă organizațiile culturale începeau să realizeze, cât de însemnat e rolul mixului de marketing în obținerea succesului, atracției publicului. (Morariu B., C., 2002.) Caracteristic pentru această perioadă a fost:

– învățarea punerii în practică a conceptelor de marketing (Morariu B., C., 2002.);

– educarea consumatorilor în ceea ce privește produsul cultural (Moise D., 2014);

– atenția îndreptată spre vânzare (Morariu B., C., 2002.).

Perioada de profesionalizare a evenimentelor culturale este cuprinsă între anii 1985-1994, iar în cadrul ei apare viziunea corespunzător căreia organizațiile culturale au un viitor de succes pe piață. (Kolb, Bonita M., 2005). Această perioadă este marcată de faptul că, managementul antreprenorial a ocupat locul managementului „paznic”(supraveghetor).

Caracteristic pentru această perioadă au fost:

– studiile orientate pe activitate, (Kolb, Bonita M., 2005) conducere fundamentată pe strategii;

– sunt luate în considerare implicațiile (Moise D., 2014) aduse de anumite decizii marketingului;

– se dezvoltă întrebuințarea studiilor grafice (Kolb, Bonita M., 2005);

– oferta de modele de marketing se diversifică (Moise D., 2014).

Marketerii evenimentelor culturale trebuie să pornească cu produsul (Șerbănică D., 2006) și să găsească persoane dispuse sa beneficieze de serviciile culturale.

Importanța acordata produsului/serviciului poate prefigura orientarea marketingului către cultură sau artă (Moise D., 2014). care reprezintă de fapt orientarea spre produs și cu siguranță, specializarea marketingului în domenii precum cultura a condus la noi teorii precum însemnătatea relațiilor sau a rețelelor. Marketingul în cadrul organizatiilor culturale s-a dezvoltat în același timp cu înțelegerea scopului lui.

Se poate concluziona că marketingul evenimentelor culturale poate fi în contrast cu marketingul comercial, însă cel dintâi se limitează mai mult la a vinde, adică la a găsi publicul țintă pentru operele deja existente. Cu alte cuvinte conceptul de marketing contemporan dezvăluie mai multe similitudini decât diferențe între marketingul cultural și cel comercial. (Berridge G., 2007.) Ambele trebuie să echivaleze nevoile organizațiilor cu cele ale consumatorilor, este necesar să fie focalizate să stabilească relații pe termen lung pentru a crea valoare.

Managerii ce activează în marketingul evenimentelor cultural înțeleg faptul că marketingul este „procesul” prin intermediul căruia se dezvoltă legătura între consumator și produs. (Browne T., 2012.) În momentul de față, cel mai important element într-un debut de succes pentru evenimentele culturale, este să se găsească îndemânarea, de a inventa o capcană strategică pentru potențialii clienți. Asfel evenimentul ar putea lua forma unui produs revoluționar, iar valoarea lui o va determina piața. Prin urmare, pentru a devenii o companie de evenimente culturale extraordinare, este necesar ca mai întâi să devină o companie de clienți extraordinari.

În momentul de față viața este mai stresantă decât cu o generație în urmă, din cauza creșterii timpului de lucru efectiv, astfel s-a redus și energia dar și orele dedicate activităților de recreare. Simultan cu schimbare vieții – devenind tot mai stresantă și mai complexă cultural – oamenii se confruntă cu un număr mare de mesaje de marketing ce evidențiază activitățile de recreare. (Zbuchea A., 2008).

De fapt, supraîncărcarea cu promoții duce la pierderea interesului oamenilor pentru urmărirea reclamelor de orice fel, fapt ce a sporit dificultatea de a obține o promoție de succes. Însăși natura competiției cu care se confruntă organizațiile creatoare de evenimente culturale s-a modificat (Zbuchea A., 2008). Înainte ele considerau alte organizații creatoare de evenimente culturale cu produse de artă similare ca fiind singurii concurenți, acum sunt obligate să își lărgească orizonturile în această privință: organizațiile creatoare de evenimente culturale și companiile furnizoare de divertisment concurează pentru timpul limitat și atenția aceluiași consumator.

Pentru a agrava și mai mult situația, în ultimele două decenii, simultan cu limitarea fondurilor bugetare, s-a manifestat un decădere al numărului de spectatori/clienți fideli care să sponsorizeze evenimentele culturale (Dolphin R., 2003) doar din pasiune sau dintr-un simț al responsabilității. Acest lucru a diminuat resursele financiare ale majorității organizațiilor creatoare de evenimente culturale și a sporit necesitatea de a-și concentra atenția asupra veniturilor provenite din urma vânzării biletelor, spre exemplu (în general venituri din surse proprii).

Pentru multe din formele de artă (Hentea C., 2008), faptul că publicul participant îmbătrânește și în același timp scade, organizațiile organizatoare de evenimente culturale concurează pentru participarea publicului. Acest declin al publicului este important deoarece prețul biletelor pentru evenimentele culturale scade și face tot mai dificilă justificarea primirii fondurilor publice.

Marketingul pentru organizațiile creatoare de evenimente culturale este necesar a fi reexaminat, produsul cultural trebuie să fie redefinit și repoziționat (Maria C., Avasilcăi S., Bacali L., 2009.), deoarece competitorii în cultura superioară nu mai sunt singurii cu produsul cultural similar, apar alte evenimente culturale și de divertisment.

Din fericire, există și vești bune. În timp ce numeroase dintre provocări, este necesar să fie înfruntate de cei care promovează arta, se poate afirma că un public potențial nou este ușor de obținut. (McCarthy K. F., Brooks A., Lowell J., F., Zakaras L., 2001) Acest nou public regăsit sub forma consumatorilor de cultură, este dornic să participe la actul cultural, dacă este invitat la acesta cu ajutorul produsului și al mesajului potrivit. Acești noi consumatori de cultură sunt interesați de artă, însă insistă și pe divertisment, iar organizațiile creatoare de evenimente culturale care sunt capabile să le ofere ambele beneficii, își vor îndeplini cu succes misiunea și obiectivele propuse.

Pentru cele mai multe evenimente culturale, publicul țintă îl constituie clasa mijlocie, însă trebuie ținut cont de faptul că vremurile când ziua de lucru este de 7-8 ore (Cappo J., 2003.) (astfel consumatorii de evenimente culturale dețin energie pentru a participa la un eveniment) sunt pe cale de dispariție, dacă nu cumva au dispărut deja.

În momentul de față, când piața se modifică în mod rapid, tehnologia produce linii de produse noi și furnizează sisteme de distribuție pentru produsele vechi, chiar și afacerile trebuie să dezvolte noi strategii de marketing. (Puiu C., Stâncioiu A., F., Moise D., 2008.) Dacă afacerile private reexaminează modul în care este vândut un produs, atunci va fi un moment important pentru organizațiile creatoare de evenimente culturale să reanalizeze rolul marketingului în domeniul artei.

1.2. Definiția evenimentelor / culturale

Evenimentele reprezintă momente din viața omului ce au legătură cu multiple ocazii cum ar fi botez, zi onomastică, de nume, căsătorie sau funeraliile sau momentele din viața organizațiilor (Moise D., 2015), prin care vor să comunice anumite mesaje sau să sporească notorietatea mărcilor comercializate, creșterea vânzărilor astfel încât să își atingă obiectivele de marketing.

În general aproape orice tip de activitate care la prima vedere poate fi considerată neimportantă, atât a oamenilor în mod individual, dar și a organizațiilor în mod special, se poate modifica într-un eveniment care să atragă atenția mass-mediei și implicit a publicului. (Moise D., 2015.)

In DEX, (Academia Română, 2009) evenimentul este conturat ca reprezentând o întâmplare importantă în viața socială ori particulară, fapt de mare însemnătate, un fenomen local și instantaneu sau chiar fapt remarcabil care poate fi întrebuințat atât de persoanele fizice, dar în special de organizații pentru a comunica cu stakeholderii, și în special de a-i determina pe aceștia să își modifice comportamentul față de ea, produsele/serviciile pe care le oferă sau chiar ideile pe care acesta le promovează cum ar fi cele legate de ecologizare și nu numai.

Organizațiile pun mai mare accent pe evenimentele care se adresează decidenților externi, reprezentanți ai clienților. (Masterman și Wood, 2005). Acestea pot lua diferite forme precum evenimente corporative de caritate, evenimtente de lansare a unor produse, evenimente de vânzări/triale, târguri, expoziții, conferințe, evenimente media sau de publicitate, cascadorii și multe altele.

În cadrul relațiilor publice însă, nu este absolut necesar ca evenimentul în sine să fie impresionant, contează în schimb ca firma care se ocupă de eveniment să știe cum să îl ambaleze. Astfel, o întâmplare aparent neînsemnată, precum o aniversare sau un proces de recrutare, dacă este abordată autentic și ingenios (Rus F. C., 2004), poate egala sau chiar depăși în percepția publicului un eveniment mai însemnat ca și conținut, dar furnizat într-o formă nepotrivită.

Evenimentele prin definiție dețin un punct de plecare și un sfârșit fiind considerate niște fenomene temporale și în raport de obiectivele generale de marketing ale organizaților ce le realizează, ciclice sau aciclice (Moise D., 2015.), iar astfel de evenimente planificate dețin un program și un orar bine determinat și comunicat stakeholderi lor în avans.

Evenimentele culturale includ arta și toate formele de expresie artistică, și, mai mult, includ modalitățile prin care se definesc identități ca indivizi și comunități. Astfel se poate defini evenimentul cultural ca fiind un set de caracteristici spirituale, palpabile, intelectuale și sentimentale, diferite ce aparțin unei societăți sau a unui grup social (McCarthy K. F., Brooks A., Lowell J. F., Zakaras L., 2001) și cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc și noțiuni definitorii pentru stilul de viață, sistemul de valori, tradițiile și credința respectivului grup.

Delimitarea noțiunii de eveniment cultural vizează, așadar, un proces de identificare și susținere a specificităților activității artistice pricepute ca o formă de investigare și adecvare (Brennan, R., Canning, L., McDowell, R., 2008.), de trăire și poziționare a omului într-o lume care aspiră să se creeze permanent.

Marketingul evenimentelor este definit ca reprezentând fenomene care apare din ocazii neregulate ce conțin obiective neculturale, personale, de petrecere a timpului liber și organizaționale (Berridge G., 2007.), separat de activitățile normale ale unei zile obișnuite, al cărui scop este de a celebra, lămuri, destinde, distra sau provoca un grup de oameni.

Procesul apariției marketingului evenimentelor este stimulat considerabil de dezvoltarea rapidă a sectorului evenimentelor, demonstrată de numărul foarte mare de evenimente realizate în toate domeniile de activitate (Moise, 2014) căpătând un caracter cât mai complex și divers.

Marketingul evenimentelor urmărește să stăpânească un loc aparte în peisajul cultural contemporan fiind apreciat ca un vector comunicațional fundamental, îngăduind diferențierea în spațiul saturat de publicitate tradițională (Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al., coord. 2003) ce întrebuințează, îndeosebi, comunicarea prin intermediul mass-media, producând astfel un „șoc emoțional” ce conferă energie acestei forme de acțiune, pusă în serviciul unor obiective, ținând cont totodată de dinamica timpului liber ales de a fi petrecut de către stakeholderi.

Este necesar ca marketingul evenimentelor să încerce să formeze o experiență neîntreruptă pentru marea majoritate a participanților. Un astfel de lucru se poate alcătuii prin oferirea de surprize, noutate sau provocare pentru aceștia. Un eveniment de succes trebuie să dețină cele 7 atribute „I” (Wood E. H., 2009.) – implicare, interacțiune, imersiune, intensitate, individualitate, inovare, integritate.

Cheia succesului oricărui eveniment de marketing o constituie O.C.P.M.-ul: originalitatea, creativitatea, participativitatea și memorabilitatea. (Hoyle H. L., 2002) Ca orice acțiune comunicațională, procesul organizării unui eveniment de marketing presupune realizarea unei analize a așa numitelor elemente critice (Goldblatt J., 2001) numite 5Ws (de ce, cine, când, unde, ce).

Marketingul evenimentelor culturale reprezintă încadrarea opticii și metodelor specifice de acțiune ale marketingului de către organizațiile culturale (Adascăliței V., 2005.), acomodare și distincția sa în raport cu problemele caracteristice pieței serviciilor culturale.

Astfel marketingul evenimentelor cultural este cunoscut ca și marketing al serviciilor culturale, servicii conturate ca activități desfășurate în beneficiul consumatorilor de evenimente culturale, cu sau fără intervenția lor directă, cu misiunea de a împlini anumite nevoi și a le produce satisfacțiile așteptate de ei. (Saget A., 2006) Sub noțiunea de noutate în cadrul evenimentelor culturale întâlnim faptul că aceste evenimente sunt evaluate numai de consumator, care la început nu dispune de multe informații despre prestație.

Marketingul evenimentelor culturale este apreciat de anumiți autori ca reprezentând un proces prin intermediul căruia un eveniment este planificat, învățat, creat și furnizat. Acesta asimilează aprecierea, definirea, achiziția, plasarea, verificarea și analiza timpului, resursele umane și financiare, a produselor, serviciilor, și altor resurse pentru a ajunge să îndeplinească obiectivele. (Rutherford J. S., 2008) Astfel este necesar ca persoanele în sarcina cărora cade organizarea unui eveniment să fie foarte atente la fiecare aspect al acestuia, incluzând aici analizarea, planificarea, organizarea, implementarea, controlul, și evaluarea activităților de proiectare și punere în aplicare.

Succesul unui eveniment cultural (Terzi M. C., Sakas D. P., Seimenis I., 2013.) este influențat în mare măsură de întrebuințarea celor șapte atribute „I”: implicare (legată de marcă, eveniment), interacțiune (cu marca, cu participanții la eveniment), imersiune (izolarea participantului de mesajele altor organizații), intensitate (memorabilitate și impact mare), individualitate (unicitate, oportunitate), inovare și integritate (în sensul de autentic, veritabil).

Eficacitatea unui eveniment cultural poate fi îmbunătățită și prin înglobarea unei cauze caritabile a cărei susținere poate să producă organizației un avantaj comercial și capital pozitiv de imagine. (Moise D., Georgescu B., Zgură D., 2012.)

1.3. Tipologia evenimentelor

Evenimentele favorizează cel mai ridicat grad de emoționare, iar întrebuințare efectivă a mijloacelor scenice și manipularea iscusită a tensiunii prin intermediul „dramaturgiei” constituie declanșatori de sentimente verificați, experimentați de-a lungul a sute de ani de istorie a teatrului și a ritualurilor. (Schafer M. S., 2008) Relativ la evenimentele de marketing a învăța de la teatru înseamnă a învăța să învingi.

Prin definiție și conținut, evenimentele reprezintă o mare diversitate, motiv pentru care prezentarea acestora este extrem de dificilă dacă nu chiar aproape imposibil de realizat. (Moise D., 2014). Din acest motiv în literatura de specialitate a apărut o multitudine de clasificări realizate după anumite criterii fundamentale cărora sunt structurate evenimentele în grupe care permit o mai bună înțelegere a elementelor comune, dar și a celor specifice fiecărui grup în parte.

În literatura de specialitate evenimentele se pot clasifica în raport cu mai multe criterii (Șerbănică D., 2003), în funcție de stadiul în care se află procesul de vânzare, în funcție de scopul urmărit, în funcție de tipul de piață căruia se adresează organizația creatoare de evenimente în funcție de modul de organizare și desfășurare a evenimentelor și în funcție de locul în care se desfășoară evenimentele.

♦ În funcție de stadiul în care se află procesul de vânzare pot fi constituite următoarelor grupe: evenimente caracteristice prospectării pe scară largă a pieței, evenimente derulate în etapa de maturitate și evenimente ulterioare vânzării. (Moise D., 2014.) Acest tip de clasificare este imperfect deoarece întrebuințarea publicității, relațiilor publice, realizarea de seminarii și spectacole itinerante pot să se derulează și în celelalte etape ale procesului de vânzare și viceversa.

Evenimentele caracteristice prospectării pe scară largă (Moise D., 2014.) a pieței sunt legate de: publicitate, relații publice, târguri și expoziții, seminarii, spectacole itinerante.

Evenimentele caracteristice etapei de maturitate a vânzării cuprind (Cappo J., 2003): workshopurile ce oferă soluții, workshopurile tehnice, workshopurile practice, evenimentele pentru VIP-uri și spectacole itinerante.

Evenimentele specifice ulterioare vânzării (Moise D., 2014.) sunt: evenimente pentru clienți sau consumatori, programele ospitaliere, întâlnirea grupurilor utilizatorilor.

♦ În funcție de scopul urmărit, evenimentele se clasifică în: (Allen J., 2009)

– întâlnirile care reprezintă furnizarea de informații noi despre organizația creatoare de evenimente sau produsele/serviciile sale (Allen J., 2009), schimbul de idei, opinii, identificarea de soluții la problemele existente, lansarea de noi produse, traininguri.

– evenimentele corporatiste (Moise D., 2014.) organizate pentru, recunoașterea meritelor unor angajați, aprecierea unor clienți, aprecierea furnizorilor, dineuri de premiere, posibilitatea angajaților de a se întâlni cu furnizorii, lansarea de noi produse, sprijinirea unui eveniment de strângere de fonduri pentru o idee sau un scop pe care organizația îl susține, creșterea notorietății organizației sau a mărcilor pentru produsele pe care aceasta le promovează, eveniment ce celebrează diverse stagii în care se află organizați.

– evenimente pentru strângerea de fonduri (Moise D., 2014.), prin intermediul acestor evenimente urmărindu-se strângerea de fonduri pentru cercetări, atragerea atenției mass-mediei, creșterea notorietății în rândul publicului, atragerea de noi sponsori, solicitarea de noi suporteri sau donatori, creșterea numărului de voluntari.

– conferințele (Allen J., 2009) reprezintă evenimentele în cadrul cărora au loc schimburi de informații și idei între persoane diferite adunate laolaltă, lansări de noi produse, vânzări – promovări ale produselor sau serviciilor organizației.

– evenimentele motivatoare sau stimulatoare (Allen J., 2009) sunt recunoscute pentru faptul că prin intermediul lor sunt recunoscute meritelor deosebite ale celor care au dus la creșterea vânzărilor, prin organizarea unui eveniment în afara birourilor companiei, top managementul poate să stabilească viitoarele strategii.

– alte evenimente speciale (Moise D., 2014.) se pot realiza pentru atragerea atenției mass-mediei, sau pentru acordarea unor premii pentru merite deosebite.

♦ În funcție de tipul de piață căruia se adresează organizația (Ruth P., S., 2005) evenimentele pot fi: evenimente pe piața business-to-business sau pe piața bunurilor de consum.

Ținând cont de faptul că evenimentele ce sunt create în mod special clienților, pe piața bunurilor de consum, au fost prezentate anterior, în continuare vom aborda evenimentele ce se adresează persoanelor din piața business-to-business, fiind astfel incluse: târguri și expoziții, evenimente corporatiste și alte tipuri de evenimente. (Moise D., 2014) Târgurile și expozițiile pot fi întâlnite atât la nivel internațional, național cât și local, se pot organiza fie anual, bianual, semestrial sau trimestrial. Această formă de evenimente se poate desfășurate de către organizații profit și non-profit. Prin intermediul târgurilor și expozițiilor pot fi organizate simultan atât conferințe, convenții cât și întâlniri între specialiști ce au aceeași misiune.

Evenimentele corporatiste (Moise D., 2015) pe care le întâlnim pe piața business-to-business cuprind spectacole itinerante fiind țintiți prin intermediul lor în mod deosebit clienți potențiali, care sunt anunțați prin activități de marketing direct de organizarea evenimentului respectiv unde poate fi analizat felul în care se exprimă produsul în condiții reale.

Alte tipuri de evenimente în funcție de tipul de piață căruia se adresează organizația, pot fi sponsorizarea unor evenimente, realizare de evenimente de responsabilitate socială, evenimente destinate consumatorilor finali și cascadorii publicitare – care pot fi definite ca un eveniment planificat realizat pentru a atrage atenția asupra organizatorilor sau a cauzei lor. (Constantinescu M., 2009) Acestea sunt utilizate cu frecvență din ce în ce mai mare de către agenții de publicitate, celebrități, atleți și politicieni.

♦ În funcție de modul de organizare și desfășurare, evenimentele sunt: planifícate și neplanificate

Evenimentele planificate sunt realizate în mod deliberat de către organizație prin corelație explicită și intensă cu obiectivele de comunicare ale acesteia, urmărindu-se în chip natural „sporirea vizibilității organizației, dobândirea, consolidarea și creșterea simpatiei și încrederii publice; creșterea gradului de acoperire mediatică a organizației.” (Iacob D., Cismara D. M., 2003). Ele sunt denumite și evenimente speciale fiind proiectate și structurate în strânsă legătură cu profilul și conexiunile organizației.

Evenimentele planificate se pot clasifica în (Iacob D., Cismara D. M., 2003):

– evenimente ce fac referire la biografia organizației și a personalităților în viața și istoria organizației (Iacob D., Cismara D. M., 2003): aniversări, comemorări, conferințe anuale, instalarea în funcție a liderilor, sau pensionarea acestora, inaugurări de noi spații, lansarea de programe, zile ale porților deschise etc.

– evenimente care sunt concentrate pe conexiuni emoționale puternice între organizația respectivă și categorii de populație care beneficiază consecvent de simpatia publicului, (Moise D., 2014) aici fiind incluse în mod universal actele de caritate, donațiile, sponsorizările, programele educaționale, sociale etc.

– evenimente ce vizează captarea prestigiului (Iacob D., Cismara D. M., 2003) prin intermediul relațiilor cu alte organizații și cu personalități de mare prestigiu din domeniul artelor, științelor, din mass-media, din mediile academice și din lumea sportului. Acestea se exprimă în mod firesc prin activități precum simpozioane, manifestări științifice, spectacole, concursuri, prin invitarea unor personalități la evenimente legate de biografia organizației, rezultatul țintit fiind în mod clar creștere capitalului simbolic al organizației.

Evenimentele speciale neplanificate includ evenimente realizate în contextul și continuarea unor situații neprevăzute care oferă, însă, oportunități ridicate de comunicare publică. (Moise D., 2014). Ele sunt neplanificate în sensul că nu ocupă o poziție precisă în calendarul relațiilor publice, însă organizația este pregătită să reacționeze la asemenea oportunități.

În situația apariției unor situații neprevăzute, precum inundații, cutremure de amploare etc., prin înfăptuirea de diverse evenimente (conferințele de presă, strângerea de fonduri) organizația poate fi înțeleasă de către societate (Zbuchea A., 2008) și marele public ca o companie ce implementează responsabilitate socială corporatistă.

Este necesar ca evenimentele speciale să fie construite în așa fel încât relația dintre organizație și eveniment să fie foarte precisă (Hoyle L. H. Jr., 2002), impactul social și emoțional să fie cât mai cuprinzător cu putință, iar faptele din care sunt formate evenimentele să fie cât mai atrăgătoare pentru mass-media.

♦ În funcție de locul în care se desfășoară evenimentele (Moise D., 2014) avem evenimente în puncte fixe sau mobile.

Marea majoritate a evenimentelor se derulează pe suprafațe fixe (Moise D., 2014) precum cea a unui teren, clădire, monument istoric, biserică putând fi considerate evenimente în puncte fixe, în schimb în ultima perioadă a crescut atracția pentru evenimentele mobile, iar acestea au câștigat teren, astfel de evenimente desfășurându-se pe mijloace de transport (autocare, trenuri, ambarcațiuni și chiar avioane special amenjate și reconfigurate) astfel încât succesul să fie garantat.

Dacă facem referire strict la tipologia evenimente culturale putem afirma că tipologia activităților culturale este multilaterală și diversificată (Wood E. H., 2009). Sunt prezente atât de multe tipologii ale evenimentelor culturale câte definiții ale culturii există. Unele se potrivesc definiției antropologice a conceptului cuprinzând majoritatea activităților omului pentru că, în esență, fiecare acțiune reprezintă expresia culturii lui, altele fac referire la diverse activități artistice, urmărite în mod deosebit de elitele intelectuale.

Clasificarea evenimentelor culturale a poziționat acțiunile culturale din fiecare domeniu pe o anumită poziție, după funcția lor economică (Moldoveanu M. Ioan-Franc V., 1997.), astfel fiind evidențiate șase funcții – de creație, de conservare, de producție, de difuzare, de comercializare, de formare.

După conținutul prestațiilor și al mijloacelor utilizate, evenimentele culturale pot fi structurate (Florescu C., coord., 2003.) în următoarele tipologii:

– evenimente culturale ce vizează diverse spectacole (Florescu C., coord., 2003.) (de teatru, film, muzică, dans, formații artistice, festivaluri);

– evenimente ce se desfășoară pentru a prezenta artele plastice (Moise D., 2014) (galerii și expoziții de artă, artă populară)

– evenimente ce se derulează pentru a evidenția diverse creații culturale (Gagel D., 2008) oferite pe suporturi specifice de difuzare: film, fotografie artistică, casete audio-video.

După părerea mea cele mai importante evenimente culturale sunt: evenimentele culturale din domeniul muzical, evenimentele culturale din industria filmului și evenimentele culturale din muzee.

1.4. Principalele caracteristici ale evenimentelor

Un eveniment se poate analiza în funcție de anumite caracteristici. (Moise D., 2014) Având ca punct fundamental definițiile și tipologiile putem afirma că evenimentele dețin următoarele caracteristici:

▬ evenimentul poate fi previzibil în mod oficial Ziakas B., Boukas N., 2013);

Multiple evenimente sunt previzibile și făcute publice în mod oficial (Ziakas B., Boukas N., 2013). În această situație, cei care sunt responsabili de organizarea evenimentului se pot interesa, se pot informa și se pot pregăti pentru abordarea lui. Astfel de evenimente comportă și evenimente special formate cu misiunea de a fi prezentate de mass media. Aceste evenimente nu ar putea fi realizate în mod sigur dacă mass media nu ar fi dispusă să le facă publice, acest domeniu ar trebui să se refere la lumea mondenă și la informații picante de la diverse evenimente.

▬ evenimentul poate fi previzibil (Moise D., 2014), așteptat;

Există numeroase evenimente care pot fi anticipate (Moise D., 2014), fiindcă ele reprezintă proiecția logică a unor evenimente anterioare.

▬ evenimentul poate fi imprevizibil, neașteptat(Florescu C., coord., 2003);

Există cazuri în care un eveniment poate fi imprevizibil (Florescu C., coord., 2003) acest lucru datorându-se în principal situațiilor limită.

▬ evenimentele pot fi periodice și raportate la frecvența aparițiilor (Florescu C., coord., 2003);

Diverse evenimente se manifestă în mod ordonat (Florescu C., coord., 2003.). Chiar dacă ele se realizează în diverse momente și situații, și chiar dacă persoanele implicate nu sunt aceleași, în ansamblu evenimentul are ca fond o formă standardizată.

▬ evenimentele pot fi de amploare și au impact (Moise D., 2014) asupra persoanelor implicate

Însemnătatea unui eveniment (Moise D., 2014) este redată de concluziile manifestate asupra persoanelor la care face referire.

In primul rând, în momentul în care vorbim despre evenimentul cultural facem referire la drumul pe care îl parcurge cultura, sub toate formele ei (Constantinovici D., 2007.), înfăptuit prin intermediul organizațiilor, în situațiile în care cererea se adaptează psihologic pe necesitățile superioare umane, intelectuale, estetice și morale.

Promovarea evenimentelor cultural se fundamentează pe cu totul alt principiu decât cel știut din cadrul marketingului tradițional. În cazul evenimentelor culturale, prin promovare nu se încearcă crearea unei atitudini pozitive față de produs, ci modificarea atitudinii în beneficiu consumului de cultură (Kolb, Bonita M., 2005), în beneficiu participării la alcătuirea și difuzarea bunurilor culturale.

După părerea mea, relația dintre marketing și cultură este dată de necesitatea organizațiilor culturale de a-și face cunoscute produsele – serviciile. Când spun acest lucru mă refer la faptul ca în România nu numeroși oameni conștientizează necesitate de a participa la evenimente culturale. Consider că cererea în țara noastră este destul de mică în comparație cu alte state și marketerii au o sarcină dificilă de a convinge oamenii din toate clasele sociale să ia parte la astfel de organizări.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA EVENIMENTELOR CULTURALE DIN CADRUL TÂRGURILOR DE CRĂCIUN DIN ROMÂNIA

2.1. Prezentarea principalilor organizatori de evenimente la târgurile de Crăciun din România

▬ Organizatorii de evenimente din cadrul târgului de Crăciun de la Sibiu

Târgul de Crăciun din Sibiu reprezintă un proiect cultural inițiat de Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei în România, (https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:GMNsOO3UJOgJ:https://issuu.com/transilvaniabusiness/docs/transilvania_business_36+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro) [Accesat 20.Martie.2016] în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Alături de municipalitate pentru organizarea târgului de Crăciun de la Sibiu regăsim și compania Exposib International Travel care este o companie a CCIA Sibiu ce are ca obiect de activitate organizarea de evenimente speciale în Regiunea Centru.

Societatea Comercială Exposib International Travel S.R.L. reprezintă o persoană juridică română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată.

S.C. Exposib International Travel S.R.L. a fost înregistrată în Registrul Comerțului J32/2400/1994 (http://www.risco.ro/verifica-firma/exposib-international-travel-cui-6761752) [Accesat 20.Martie.2016] și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și actul constitutiv.

Viziune S.C. Exposib International Travel S.R.L. este de a delimita în cadrul pieței regionale un potențial foarte mare de dezvoltare a unei industrii care nu este exploatată în prezent – industria turismului. În aceste condiții, S.C. Exposib International Travel S.R.L. își propune să devină unul din primii jucători din cadrul acestei piețe. (http://www.cciasb.ro/index.php?id=369) [Accesat 20.Martie.2016].

Principalele obiective strategice ale S.C. Exposib International Travel S.R.L. sunt:

– S.C. Exposib International Travel S.R.L. este un integrator de servicii ce vizează reuniuni, deținând capacitatea profesională de a identifica, planifica și gestiona servicii caracteristice organizării unui eveniment;

– S.C. Exposib International Travel S.R.L. initiază și derulează de activități cu impact regional;

– S.C. Exposib International Travel S.R.L. reprezintă integrator și furnizor de servicii local care sa acopere organizarea oricărui eveniment. (http://www.cciasb.ro/index.php?id=369) [Accesat 20.Martie.2016]

O dată cu trecerea timpului S.C. Exposib International Travel S.R.L. s-a dezvoltat și impus pe piata locală din Sibiu în ceea ce privește organizarea de evenimente și mitinguri corporate cum ar fi Târgul de Crăciun din Sibiu, Târgul de Bani și Case, Conferințele Provocari IT&C, Salonul Auto Sibiu. S.C. Exposib International Travel S.R.L. este și editorul suplimentului de afaceri Bani și Case și al revistei JOB Sibiu, dar și organizator al târgului de construcții Conform, târgului general al bunurilor de consum Exposib. (http://www.comunicatedepresa.ro/exposib/)[Accesat 20.Martie.2016].

▬ Organizatorii de evenimente din cadrul târgului de Crăciun de la Brașov

De organizarea târgului de Crăciun de la Brașov se ocupă Consiliul Județean Brașov și Clubul Economic German – DWK. (http://www.romaniaturistica.ro/targ-de-craciun-christkindlesmarkt-kronstadt-brasov) [Accesat 20.Martie.2016] Clubul Economic German – DWK a fost înființat în anul 2007 și reprezintă o asociație de investitori din România care vorbesc limba germană.(http://www.bucuresti.diplo.de/Vertretung/bukarest/ro/seiten/00/seite__wiklub__dwk2016.html) [Accesat 20.Martie.2016]

Prioritatea Clubul Economic German – DWK este reprezentată de schimbul echilibrat de experiență între companiile care îl alcătuiesc. În ceea ce privește Clubul Economic German – DWK se pune accent deosebit pe sprijinul venit din partea autorităților locale și din partea altor organizații de afaceri, pentru a oferi suport membrilor săi. Sprijinul acordat noilor investitori este la fel de important. (http://www.demometal.ro/page/expozanti/2015/dwk-asociatia-clubul-economic-german-brasov). [Accesat 20.Martie.2016] Clubul Economic German – DWK asigură consiliere atât în ceea ce privește selectarea locației pentru punerea în parctică a afacerii și inclusiv pentru dezvoltarea afacerii.

În afară de promovarea comerțului țărilor cu România, Clubul Economic German – DWK urmărește obiective sociale și culturale. (http://www.dwk.ro/) [Accesat 20.Martie.2016]Acest lucru se reflectă și în numeroasele evenimente care sunt realizate de Clubul Economic German – DWK.

Clubul Economic German – DWK are în componența sa aproximativ 100 de companii membre, care angrenează aproximativ 35.000 de oameni și în același timp generează o cifră de afaceri anuală de peste 2,5 miliarde de euro.

Având ca fundament experiența vastă a membrilor săi, precum și buna cooperare cu autoritățile naționale și internaționale, universități și școli tehnice, clubul atrage (http://www.dwk.ro/)[Accesat 20.Martie.2016] cu foarte mult succes, investitori noi.

Prin cele mai importante evenimente, organizate de Clubul Economic German – DWK avem Festivalul Cavalerilor, Piața de Crăciun, Târgul de Crăciun german, Festivalul regiunilor europene sau Oktoberfest, zona Brașovului fiind promovată atât la nivel național cât și la nivel internațional.(www.bukarest.diplo.de/Vertretung/bukarest/de/seiten/00/seite__wiklub__dwk2016.html) [Accesat 20.Martie.2016]

▬ Organizatorii de evenimente din cadrul târgului de Crăciun de la București

Principalul organizator al târgului de Crăciun de la București este CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție care reprezintă un serviciu public ce se regăsește în subordinea Primăriei Municipiului București, (http://www.creart.ro/despre/)[Accesat 22.Martie.2016] fiind considerat continuator al Centrului de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare, ce a luat ființă în anul 1957. 

CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție constituie un serviciu public de interes local, ce deține o personalitate juridic, organizat și administrat din subvenții de la bugetul local al Municipiului București și din venituri proprii. (http://www.creart.ro/rapoarte-de-activitate/)[Accesat 22.Martie.2016]

Venituri proprii ale CREART (http://www.creart.ro/rapoarte-de-activitate/)[Accesat 22.Martie.2016] sunt obținute din închiriera căsuțelor pentru meșterii populari în cadrul evenimentelor culturale ce se desfășoară sub atenta coordonare a CREART, din câștigurile obținute în urma vânzării de bilete pentru plimbări cu trăsuri și ponei, din câștigurile obținute din închirierea spațiilor (sala de spectacole Teatrelli- theatre, music & more) și din câștigurile obținute din vânzarea biletelor de la spectacolele din Sala Teatrelli.

Sediul deținut de CREART este organizat conform cerințelor și necesităților serviciului public și poziționează instituția la standarde moderne în momentul de față.

CREART are misiunea de a răspunde necesităților culturale pe care le are comunitatea unde își derulează activitatea, astfel punând la dispoziția membrilor comunității produse și servicii culturale multiple (http://www.creart.ro/rapoarte-de-activitate/)[Accesat 22.Martie.2016]: festivaluri naționale și internaționale, concursuri, expoziții, târguri, seminarii, concursuri de educație civică, ateliere de creație cultural-artistică.

Activitatea desfășurată de Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București poate fi evidențiată prin:

– amplificarea tradiției în contemporaneitate, valorificarea ei în viața culturală, susținerea procesului de creație populară în toate manierele artistice; (http://creart.ro/wp-content/uploads/2015/04/Cod-de-Conduita-Etica-creart.pdf) [Accesat 22.Martie.2016]

– examinarea și aprecierea realității fenomenului culturii populare urbane; (http://www.creart.ro/despre/)[Accesat 22.Martie.2016]

– susținerea și prezentarea bunurilor culturii populare tradiționale și contemporane atât pe plan național cât și pe plan internațional; (http://creart.ro/wp-content/uploads/2015/04/Cod-de-Conduita-Etica-creart.pdf) [Accesat 22.Martie.2016]

– crearea de festivaluri, concursuri, expoziții, spectacole (http://www.creart.ro/despre/)[Accesat 22.Martie.2016] și alte diverse evenimente pentru polarizarea creației populare.

Numărul de proiecte desfășurate de CREART în anul 2015 a fost mai mare cu 15 comparativ cu numărul evenimentelor realizate în anul 2014. Pe lângă proiectele culturale derulate în anul 2014, în anul 2015 CREART a realizat și proiecte proprii noi: „Bucharest Green Sounds Festival”, „iMapp-ing”, „Grădina cu Filme – Cinema & More”, „Simfonii de asfalt”, „Bucharest Chistmas Market”, diverse premiere ce s-au desfășurat la Sala de spectacole Teatrelli, precum și o multitudine de alte proiecte culturale în colaborare cu organizații și instituții de cultură.

La nivel internațional, CREART menține relațiile de corespondență cu diverși colaboratori (www.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2014_web.pdf) [Accesat 22.Martie.2016], multiple instituții de cultură sau organizații, la evenimentele cărora CREART a luat parte de-a lungul timpului.

CREART va continua să susțină cultura românească și internațională, prin intermediul proiectelor și activităților multiple care au ca misiune restituirea valorilor către mediile interne și externe. Toate proiectele culturale în care este inclus și CREART se vor derula având ca misiune schimbul de experiență și cunoștințe, prin stabilirea de colaborări (http://creart.ro/wp-content/uploads/2015/04/Cod-de-Conduita-Etica-creart.pdf) [Accesat 22.Martie.2016] între instituții și organisme implicate în sistemele de educație, cultură și artă.

▬ Organizatorii de evenimente din cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca

De organizarea evenimentelor din cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca se ocup Primaria Municipiului Cluj-Napoca alături de S.C. Expo Transilvania S.R.L..

S.C. Expo Transilvania S.R.L. reprezintă o firmă ce își derulează activitatea consecvent, deținând un portofoliu de peste 30 de evenimente expoziționale anuale. În aceste condiții S.C. Expo Transilvania S.R.L. (http://www.expo-transilvania.ro/)[Accesat 26.Martie.2016] sustine cu succes dezvoltarea mediului de afaceri romanesc, susține investitii autohtone și străine în zona central – nord-vestică a României, dezvoltă legături economice ale regiunii cu celelalte zone ale tarii și cu diverse companii din străinătate.

Evenimentele create și administrate de S.C. Expo Transilvania S.R.L. reunesc an de an peste 3.000 de companii la târgurile și expozițiile cu tematici universale și de specialitate (http://www.expo-transilvania.ro/)[Accesat 26.Martie.2016] dintre cele mai diferite și care sunt frecventate de peste 250.000 de oameni din întreaga țară și din străinătate.

Prezența atât pe plan international cât și pe plan local la evenimentele culturale organizate de S.C. Expo Transilvania S.R.L. este semnificativă, numeroase persoane având o participare constantă, (http://www.expo-transilvania.ro/) [Accesat 26.Martie.2016], la evenimente participând și oficialități din diferite țări precum, Germania, Austria, Olanda, Ungaria, Polonia, Slovacia.

▬ Organizatorii de evenimente din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea

Târgul de Crăciun de la Oradea (http://www.tion.ro/tag/targ-de-craciun) [Accesat 27.Martie.2016] este organizat de Municipalitatea Oradea alături de S.C. Professional Advertising & Events S.R.L..

Societatea Comercială Professional Advertising & Events S.R.L. reprezintă o persoană juridică română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată.

S.C. Professional Advertising & Events S.R.L. a fost înregistrată în Registrul Comerțului J20/289/2011 (http://www.listafirme.ro/professional-advertising-events-srl-28177003/)[Accesat 27.Martie.2016] și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și actul constitutiv.

S.C. Professional Advertising & Events S.R.L. reprezintă firmă care creează și organizează diverse evenimente, targuri, expozitii și în același timp o firmă prestatoare de servicii în domeniu publicitar – (http://www.listafirme.ro/professional-advertising-events-srl-28177003/)[Accesat 27.Martie.2016] revista pe care o întâlnim în cadrul pieței sub numele de „Cel mai bun preț”, aparține firmei S.C. Professional Advertising & Events S.R.L..

S.C. Professional  Advertising & Events S.R.L. crează și gestionează campanii de promovare, în cadrul tuturor canalelor media la nivel local și național (http://www.federatiapatronilor.ro/oferte/)[Accesat 27.Martie.2016], pune la dispoziția clienților concepte creative și  inovatoare,  dar și soluții active de implementare a acestora.

▬ Organizatorii de evenimente din cadrul târgului de Crăciun de la Timișoara

De organizarea evenimentelor din cadrul târgului de Crăciun de la Timișoara (http://www.tion.ro/tag/timisoara) [Accesat 29.Martie.2016] se ocupă Primăria Municipiului Timișoara alături de S.C. Expo Timișoara Internațional S.R.L..

Firma S.C. Expo Timișoara Internațional S.R.L. reprezintă o firmă relativ tânără (http://www.expotimisoara.ro/category/categorii/despre-noi) [Accesat 29.Martie.2016], dar cu mari proiecte în lumea companiilor care derulează activități de organizare de evenimente culturale.

S.C. Expo Timișoara Internațional S.R.L. organizează diverse momente artistice pentru evenimente artistice, culturale, sportive și de divertisment sau pentru evenimente precum nunți, botezuri și alte multiple alte evenimente private.

Viziune S.C. Expo Timișoara Internațional S.R.L. este fundamentată pe oferirea de solutii complete (http://www.expotimisoara.ro/category/categorii/leg%C4%83turi) [Accesat 29.Martie.2016] în organizarea de evenimente culturale prin intermediul cărora se caută să se determine un parteneriat fundamentat pe respect reciproc și profesionism.

2.2. Prezentarea evenimentelor create de organizatorii de târguri de Crăciun din România

Evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt reprezentate de teatre, instituțiile de dans și muzică care nu sunt atât de dependente de un loc de expunere, astfel că majoritatea acestor evenimente se desfășoară în aer liber (Kolb, Bonita M., 2005). Evenimente culturale organizate în târgurilor de Crăciun din România depind în mare măsură de public pentru a supraviețui, de aceea spectacolele au loc oriunde se poate, fiind adresate către oricine este interesat, către toate grupele de vârstă.

Totuși, se impune ca evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România ce reprezintă orchestrele mari și instituțiile de balet sau operă să fie organizate în medii unde pot să își expună forma de artă (de exemplu concertele de orgă din cadrul Bisericii Negre). Astfel că pentru aceste evenimente este necesar să se plătească intrarea care constituie fonduri suplimentare(http://www.marketingcultural.com.br/50dicas_mkt.asp?url=50%20Dicas%20de%20Marketing%20Cultural&sessao=50dicas) [Accesat 18.Martie.2016] pentru a plăti utilizarea unei infrastructuri.

Majoritatea evenimentelor culturale din cadrul târgurilor de Crăciun au fost formate pentru a oferi un produs cultural (http://web.uri.edu/iaics/files/25-Sha-Yang.pdf) [Accesat 18.Martie.2016] la care majoritatea publicului nu avea acces. Fondatorii și-au stabilit obiectivul de a-și furniza produsul artistic către acest public. Ca rezultat, prima sarcină a fondatorului târgurilor de Crăciun a fost să depună eforturi pentru a găsi resurse și fonduri, apoi să dezvolte o audiență.

Astfel că în condițiile în care târgurilor de Crăciun și evenimentele culturale au supraviețuit până acum, se recomandă ca aceste a să fie organizare inclusiv din punct de vedere al marketingului. Pe măsură ce comunitatea devine tot mai conștientă de faptul că târgurilor de Crăciun și evenimentele culturale organizate cu această ocazie, furnizează avantaje, audiența va crește, astfel organziatorii realizând ce și-au propus, având succes. Astfel că atât târgurile de Crăciun cât și evenimentele culturale realizate vor deveni un nume ușor de recunoscut – un brand.

▬ Eveniment cultural organizat la Târgul de Crăciun de la Sibiu

Cel mai important eveniment cultural organizat odată cu inaugurarea celei de-a 9-a ediții a târgului de Crăciun din Sibiu, a reprezentat un concert extraordinar de muzică gospel, (http://www.ziare.com/sibiu/grupa/pag8) [Accesat 20.Martie.2016] cu artiști consacrați din țară și străinătate, ce s-a desfășurat pe scena amplasată în aer liber în Piața Mare, intrarea fiind liberă.

La ogranizarea acestui eveniment au participat Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei în România (https://issuu.com/transilvaniabusiness/docs/transilvania_business_36), [Accesat 20.Martie.2016], în parteneriat cu municipalitatea sibiană și compania Exposib International Travel.

Evenimentul cultural reprezintă un concert special creat pentru inaugurarea târgului de Crăciun din Sibiu 2015, (http://www.romanticu.org/ritmuri-gospel-inaugurarea-targului-craciun-sibiu/)[Accesat 20.Martie.2016] care cuprinde și participarea a peste 20 de artiști atât din țară cât și străinătate.

Atribuțiile principale în activitatea evenimentului cultural organizat odată cu inaugurarea celei de-a 9-a ediții (http://www.ziare.com/sibiu/articole/targul+de+craciun+program+sibiu) [Accesat 20.Martie.2016] a târgului de Crăciun din Sibiu:

– realizarea și susținerea de evenimente outdoor.

– promovarea creației muzicale și interpretative, încurajarea tinerelor talente din oraș;

– instaurarea și cultivarea unui climat artistic superior muzical;

– promovarea muzicii gospel în țară și în lume, în vederea formării, dezvoltării și menținerii unei imagini pozitive din punct de vedere cultural al orașului Sibiu la nivel local și național.

Astfel că la acest eveniment cultural a concertat Ingrid Arthur, o faimoasă artistă, fostă membră a formației The Weather Girls, (http://www.romanticu.org/ritmuri-gospel-inaugurarea-targului-craciun-sibiu/)[Accesat 20.Martie.2016] formație care a devenit renumită cu hitul „It’s Raining Man”, alături de Brad Vee Johnson, un interpret ce provine din america, a cărui educație muzicală este dată de școala de jazz din New York și care a abordat o mare diversitate de genuri muzicale precum, Jazz, Funk, Soul și Pop.

Tot în cadrul acestui eveniment cultural a concertat și cunoscuta artistă Nico, delegata României la Eurovision în anul 2008. La acest eveniment cultural luând parte aproximtiv 1800 de oameni.

▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la Brasov

Târgul de Crăciun de la Brașov a fost organizat în anul 2015 de Consiliul Județean Brașov și Clubul Economic German – DWK, de evenimentele culturale ocupându-se în mod special Clubul Economic German – DWK.

În anul 2015 în prima zi a târgului de Crăciun organizat la Brașov, pe scena care a fost poziționată în Piața Sfatului au urca corul de copii „Concertino”, formația Kontraband, iar cap de afiș a fost Alex Velea (http://www.bizbrasov.ro/2015/12/02/alex-velea-aprinde-bradul-din-piata-sfatului/) [Accesat 20.Martie.2016] care a susținut un recital special, live, împreună cu orchestra sa.

Pe durata târgului de Crăciun de la Brasov pe scenă au urcat diferite band-uri și trupe precum, Grand Opening Horia Brenciu & Band, Holograf, Narcisa Suciu, Ducu Berti, Trupa PLAY și mulți ați artiști din țară și din străinătate

Evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun de la Brasov se desfășoară la scena amplasată în aer liber, zilnic pe perioada 6 decembrie – 6 ianuarie în cursul săptămânii între orele 16:00 – 20:00, iar sâmbăta și duminica între orele 14:00 – 22:00.

Un alt tip de evenimente culturale care se desfășoară la Brașov cu ocazia târgului de Crăciun sunt concertele ce au loc în Biserica Neagră (cea mai mare biserică din România). (http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-frumoase-targuri-de-craciun-din-romania.html) [Accesat 20.Martie.2016] Astfel că în anul 2015 Biserica Neagră a conceput trei evenimente culturale pentru perioada Crăciunului și Anului Nou:

– pe 13 decembrie 2015 începând cu ora 18:00 Corul „Bach” (http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-frumoase-targuri-de-craciun-din-romania.html) [Accesat 20.Martie.2016] mai mulți soliști și o orchestră simfonică alcătuită din muzicieni ai Kameratei Kronstadt și ai ansamblului Neumarkt Brass au interpretat „Magnificat anima mea”.

– pe 18 decembrie 2015 începând cu ora 18:00, un număr de 200 de elevi ce aparțin școlilor din Brașov și Sfântu Gheorghe (http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-frumoase-targuri-de-craciun-din-romania.html) [Accesat 20.Martie.2016] au cânta colinde scopul concertului fiind de natură caritabilă.

– pe 31 decembrie 2015 începând cu ora 12:00, tot în cadrul Bisericii Neagre a fost organizat un concert denumit „La cumpăna dintre ani”, (http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-frumoase-targuri-de-craciun-din-romania.html) [Accesat 20.Martie.2016]în cadrul căruia, pe lângă muzica de orgă, a fost transmis și mesajul spiritual al comunității evanghelice pentru anul 2016. Bilete pentru evenimentele culturale din Biserica Neagră au putut fi achiziționate de la casa de bilete a biserici la un preț de 20 de lei.

În cadrul târgului de Crăciun organizat la Brașov, zilnic, numeroase coruri de copii, coruri de colindători, ansambluri folclorice, ansambluri de dansuri românesti, germane și ungurești, fanfară și multe urcă pe scena montată în aer liber.

▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la București

Înscris în rețeaua celor mai remarcabile târguri de Crăciun din Europa, Christmas Markets (Târgul de Crăciun din București), (http://bucharestchristmasmarket.ro/despre/)[Accesat 22.Martie.2016] în cadrul său sunt realizate evenimente culturale pe placul tuturor categoriilor de public, intrarea fiind liberă la toate manifestările.

Timp de o lună, Primăria Municipiului București și CREART transformă centrul capitalei într-o lume de poveste, (http://www.creart.ro/rapoarte-de-activitate/)[Accesat 22.Martie.2016] punând la dispoziția vizitatorilor o gamă vastă de atracții, printre care se regăasesc și evenimentele culturale – spectacole la scenă în ton cu atmosfera sărbătorilor (grupuri de datini și obiceiuri, grupuri de colindători, grupuri de copii, artiști consacrați și trupe cunoscute).

Bucharest Christmas Market este dedicat tuturor categoriilor de public, intrarea fiind liberă.

Ediția 2015 a Bucharest Christmas Market pune la dispoziția vizitatorilor un cadrul ideal pentru diverse spectacole și concerte caracteristice sărbătorilor. Astfel în cadrul târgului de Crăciun de la București sunt organizate multiple evenimente culturale susținut de trupe și artiști cunoscuți, (http://bucharestchristmasmarket.ro/program-2/)[Accesat 22.Martie.2016] ansambluri, cete de copii și de colindători, coruri și orchestre: Bere Gratis, Iris și Cristi Minculescu, Pheonix, Fuego, Hara, Paula Seling, Firma, Coma, Moonlight Breakfast, Smiley, El Negro, Antonia, Holograf, Țapinarii, Trooper, Taxi, Mircea Vintilă, Emric Imre, Ducu Bertzi, Provincialii, Narcisa Suciu, Pepe, Proconsul, Delia, Luminița Anghel, Marcel Pavel, Direcția 5, Loredana, Corul de copii Allegretto, Corul Divina Armonia, Corul Radio, Spirit Vienna Orchestra aceste nume fiind doar câteva dintre cele care au urca pe scena din Piața Universității.

Un eveniment cultural deosebit a fost realizat târgului de Crăciun de la București de dansatorii Rapsodia Carpaților, (http://rapsodiacarpatilor.ro/artisti-evenimente/mergem-la-bucharest-christmas-market/)[Accesat 22.Martie.2016] ei punând în scenă un moment artistic complex de folclor românesc. Alături de ei pe scenă urcând și Orchesta Națională „Valahia”, Alina Trocan, precum și Fabrica de Folclor „Alberta Uradarea”.

Un alt eveniment cultural deosebit care a fost prezent la târgul de Crăciun de la București, a fost realizat de Ansamblul Artistic Profesionist Crișana. (http://oradeamagazin.ro/ansamblul-crisana-al-teatrului-regina-maria-a-participat-la-bucharest-christmas-market-7026/)[Accesat 22.Martie.2016]. Astfel că în cadrul târgului de Crăciun de la București, artiștii bihoreni au prezentat, un spectacol realizat sub coordonarea directorului artistic, Leontin Ciucur, spectacol ce a fost denumit „La corindat”. Numeroși vizitatori ai târgului de Crăciun de la București au apreciat prestația artiștilor În cadrul aceluiași eveniment cultural au realizat diferite prestații, corpul de balet al ansamblului, soliștii instrumentiști Stângaciu și Petrică Popa, soliștii vocali, Ionel Ban, Cornelia Covaciu, Felicia Costin, Cornel Borza și Leontin Ciucur.

Obiectivul principal al evenimentului cultural realizat de Ansamblul Artistic Profesionist Crișana îl constituie promovarea valorilor muzicale-artistice, autohtone pe plan local și național.

La târgul de Crăciun de la București oamenii se bucură de o atmosferă unică, reprezentând un eveniment de neuitat, care a oferă posibilitatea de a asculta artiști renumiți din toate categoriile muzicale. (http://www.creart.ro/wp-content/uploads/2015/11/Raport-anual-de-activitate-creart) [Accesat 22.Martie.2016].

Prin numărul celor care au fost părtași la multiplele manifestări ce au avut loc în cadrul acestui eveniment și care este tot mai vast și renumit de la un an la altul, avem dovada că Bucureștiul, prin intermediul Bucharest Christmas Market, un eveniment cultural important organizat de CREART, a devenit o destinație de Crăciun.

▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca

Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca, precum și evenimentele culturale din cadrul acestui târg sunt organizate de Primaria Municipiului Cluj-Napoca alături de S.C. Expo Transilvania S.R.L..

Evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca se desfășoară în perioada 1 – 26 decembrie, ele fiind realizate de grupuri și ansambluri școlare, peste 40 de trupe și artiști de muzică de diferite genuri (http://www.voceatransilvaniei.ro/transilvania-e-pregatita-de-sarbatori-cum-arata-centrele-oraselor-impodobite-cu-luminile-de-craciun-galerie-foto/) [Accesat 26.Martie.2016], într-un cadru fascinant de sărbătoare.

Astfel că în anul 2015 pe scena din cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca au urcat interpreți și trupe (http://revistabulevard.ro/2015/11/programul-targului-de-craciun-din-cluj-napoca/)[Accesat 26.Martie.2016] precum Cristian Pomohaci, Magda Puskas și Rareș Suciu, Zdob și Zdub, Cargo, Andra, David & The Six Martini, Royal Avenue, Grupul Iza, Costi Cămărășan Band, Grigore Leșe, Aminda & Hazard, Hara. Arpi & Zip Band, Iris, Hara, Incognito și soliștii ai Operei Române.

Un eveniment cultural mai special (http://www.ziare.com/cluj-napoca/folclor/pag2) [Accesat 26.Martie.2016] a fost realizat de bisericile din municipiul Cluj-Napoca – Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată și bisericile evanghelice din Cluj-Napoca, toate aceste urcând pe scenă.

Un alt eveniment cultural deosebit a fost „EBS The Voice Of Children”, (http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/)[Accesat 26.Martie.2016] acesta fiind demn de Cartea Recordurilor, organizat cu sprijinul cu Transylvania College. La acest eveniment cultural peste 1.000 de copii de la 26 de școli din județul Cluj, împreună cu alți 200 din afara țării, au cânta accapela una dintre cele mai îndrăgite piese de Crăciun, ce este denumită „That’s Christmas to me”.

La eveniment au luat parte elevi din 9 țări ale lumii (http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/)[Accesat 26.Martie.2016] prin intermediul monitoarelor, care au fost poziționate în Piața Unirii. Momentul în care a fost interpretată piesa s-a dovedit a fi foarte emoționant, deoarece lumina a fost oprită pentru câteva minute, iar singura sursă de iluminare au fost cele peste 1.000 de felinare amplasate în cadrul târgului de Crăciun de la Cluj-Napoca.

Evenimentul cultural denumit „EBS – The Voice of Children” (http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/)[Accesat 26.Martie.2016] este realizat de către un profesor de muzică din cadrul Transylvania College (Claudia Anamaria Eli). Respectiva profesoară a ales piesa „That’s Christmas to me”, ce aparține formației americane de muzică „a cappella” Pentatonix, având ca scop răspândire într-un mod original a mesajului că orice copil, băiat și orice fată din această lume are un glas, un ton, care, în condițiile în care se face auzit, poate dărui tuturor speranță, inspirație și pace și poate aduce schimbare în jurul său.

Astfel că la evenimentul cultural denumit „EBS – The Voice of Children” (http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/) [Accesat 26.Martie.2016] au participat copii de toate naționalitățile, religiile și culturile care au fost alături de copiii români în direct, iar vizitatorii târgului de Crăciun din Piața Unirii de la Cluj-Napoca a putut să-i vadă și să comunice cu ei prin intermediul unui ecran led.

Atribuțiile principale în activitatea evenimentului cultural „EBS – The Voice of Children” (http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/) [Accesat 26.Martie.2016] organizat în cadrul târgului de Crăciun din Cluj-Napoca:

– scoaterea în evidență a importanței culturale și a valorii artistice a proiectului care să atragă după sine integrarea evenimentului în inițiative culturale internaționale, în vederea unor oportunități de participare la festivaluri și turnee europene;

– explorarea posibilităților de colaborare/parteneriate la evenimente culturale similare din oraș și din țară și cu alte organizații artistice europene;

– atragerea tinerilor să asculte muzică de calitate.

Evenimentul cultural ce poartă denumirea de „EBS – The Voice of Children” (http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/) [Accesat 26.Martie.2016] a fost organizat cu sprijinul companiei IT EBS- an NTT Data Company, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Federația SHARE și face parte din evenimentele culturale realizate la „Cluj- Napoca – Capitală Europeană a Tineretului 2015”.

▬ Evenimente culturale organizat la Târgul de Crăciun de la Oradea

Evenimentele din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea (http://www.tion.ro/tag/targ-de-craciun) [Accesat 27.Martie.2016] au fost organizate de Municipalitatea Oradea alături de S.C. Professional Advertising & Events S.R.L..

Un important eveniment cultural al târgului de Crăciun de la Oradea (http://www.oradea-online.ro/stiri/index.php?q=colinde) [Accesat 27.Martie.2016] este parada celor 250 de moșuleți de la Liceul Greco-Catolic, care se realizează în deschiderea târgului în același timp cu un spectacol de colinde realizat de coruri teologice ce fac parte din mai multe confesiuni.

Pentru acest târg organizatorii creează anual evenimente culturale care se desfășoară pe scenă începând cu ziua de 4 decembrie și până pe 24 decembrie. Toate evenimentele culturale din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea se desfășoară începând cu ora 17:00, (http://www.travelgirls.ro/idei-de-vacanta/piete-craciun/idei-de-weekend-cele-mai-frumoase-targuri-de-craciun-din-romania.html) [Accesat 27.Martie.2016] astfel fiind stabilite din timp spectacolele de colinde și obiceiurile tradiționale de Crăciun fiind prezente la evenimente coruri teologice, coruri liceale, coruri bisericești, corurilor și ansamblurilor folclorice, precum și anumiți interpreți de muzică populară.

În anul 2015 pe scena din cadrul târgului de Crăciun de la Oradea au urcat interpreți și trupe (http://www.bihon.ro/revelion-si-targ-de-craciun-in-cetate/1596638) [Accesat 27.Martie.2016] precum Lavinia Chifor, Paula Lezeu, Andrei Dem, Andreea Suciu, Simona Cap, Romina Suciu, Violeta Gherman, Ioana Urs, Andreea Pușcaș, Adriana Știube, Rock Filarmonica, Ansamblul Folcloric „Aușana”, Ansamblul Folcloric „Nuntașii Bihorului”, Ansamblul Folcloric „Doruleț” din Luncșoara, Ansamblul Folcloric „Codrenii Bihorului” din Roșia, Ansamblul Folcloric „Cununa de pe Criș” din Tilecuș, Ansamblul Folcloric „Florile Bihorului” și Grupul Vocal „Florile Bihorului” de la Palatul Copiilor și Elevilor Oradea, Corul Voces, Grupul Meda Music și Grupul Vivere etc.

▬ Evenimente culturale organizate la Târgul de Crăciun de la Timisoara

De organizarea evenimentelor din cadrul târgului de Crăciun de la Timișoara (http://www.tion.ro/tag/timisoara) [Accesat 29.Martie.2016] se ocupă Primăria Municipiului Timișoara alături de S.C. Expo Timișoara Internațional S.R.L..

În fiecare an, pe toată perioada târgului, pe scena special amplasată în fața Operei din Timișoara se desfășoară numeroase evenimente culturale.

Astfel că cele mai importante evenimente culturale desfășurate la târgul de Crăciun de la Timișoara în anul 2015 (http://www.opiniatimisoarei.ro/avem-programul-de-la-targul-de-craciun-de-la-timisoara-ce-evenimente-si-concerte-au-loc-in-piata-victoriei/05/12/2014)[Accesat 29.Martie.2016] au fost reprezentate de spectacolul Ansamblul „Timișul”, concertul Compact C, colindele de Crăciun – program susținut de profesori și elevi ai Școlii Populare de Artă, spectacolul de balet al compania de dans „Dance with me” , spectacolul folcloric al Ansamblului „Pusta Banatului”, spectacolul de colinde românești și internaționale al Ansamblului de percuție Splash.

Pot afirma că pe lângă evenimentele culturale realizate la târgurile de Crăciun din marile orașe din România, mi-ar plăcea să văd astfel de evenimente culturale și în sate ori în orașele mai mici și stațiunile turistice. Este adevărat că este posibil ca ele sa existe dar cu siguranță nu sunt promovate îndeajuns, astfel de sarcini revenind cu siguranță departamentelor de marketing.

În concluzie evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România reprezintă eveniment complete, care includ concepte, scene, programe artistice (dansatori/trupe de muzica live/solisti/orchestra), lumini, sonorizări, aranjamente florale, accesorii premium și personal care acordă multă atenție la detalii.

2.3. Evenimentele create de concurență în perioada târgurilor de Crăciun

▬ Eveniment creat de concurență la Sibiu

La Sibiu în perioada târgului de Crăciun, mai exact în perioada 1-20 decembrie Corul de Cameră Caedonia (http://www.cultura.sibiu.ro/cal_main/day/2015/12/21/) [Accesat 31.Martie.2016] susține concerte, de Crăciun, începând cu ora 19:00, la Sala Thalia din Sibiu. Intrarea la eveniment este liberă.

Corul de Cameră „Caedonia” (http://lukonokos.wix.com/caedonia) [Accesat 31.Martie.2016] reprezintă corul Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu și a luat ființă în anul 1968, la initțiativa unor absolvenți ai Conservatorului de Muzică „Gh. Dima” din Cluj Napoca, care s-au stabilit la Sibiu.

Repertoriul corului este alcătuit din lucrări „a capella” din literatura muzicală universală (http://lukonokos.wix.com/caedonia#!concerte-proiecte) [Accesat 31.Martie.2016] dar în repertoriul corului întâlnim și lucrări din literatura corală românească clasică, prelucrări folclorice, repertoriu laic și religios.

▬ Eveniment creat de concurență la Brașov

La Brașov în perioada târgului de Crăciun, mai exact în perioada 15-23 decembrie, între orele 10.00 și 20.00 se organizează expoziția cu vânzare denumită „Cadouri de Crăciun” (http://www.itcbv.ro/despre.html) [Accesat 31.Martie.2016] organizată de International Trade Center Brasov.

International Trade Center Brasov (http://www.itcbv.ro/despre.html) [Accesat 31.Martie.2016] reprezintă o societate cu capital privat, ce a luat ființă în anul 1996. Serviciile oferite de International Trade Center Brasov în cadrul unui Centru de Afaceri cuprinde domenii precum crearea de evenimente, închirierea de spații, inițiere și desfășurarea de afaceri și diverse activități de comert

La târgul de Crăciun organizat de International Trade Center Brasov clientul va găsi tot felul de produse, începând de la bijuterii, accesorii, decorațiuni pentru casă și pomul de iarnă, produse hand-made, dulciuri, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte de sezon, la prețuri de producător, dar în cadrul acestui târg sunt organizate și diverse concerte pentru a atrage vizitatorii. Intrarea la târgul de Crăciun organizat de International Trade Center Brasov (http://dinbrasov.blogspot.ro/2013/12/targul-cadourilor-de-craciun-la-itc.html) [Accesat 31.Martie.2016] este liberă.

▬ Eveniment creat de concurență la București

● Herestrău On Ice

În perioada 30 noiembrie – 3 ianuarie 2016 în București se organizează Festivalul Herăstrău On Ice, (http://www.calendarevenimente.ro/detalii.php?ev=149964) [Accesat 02.Aprilie.2016] festivalul fiind organizat de Primăria Municipiului București, în colaborare cu firma S.C. RUBICON S.R.L.

Astfel că timp de 35 de zile S.C. RUBICON S.R.L. alături de Primăria Municipiului București, îi așteaptă pe bucureșteni și nu numai sa viziteze cele 50 de căsuțe, de unde pot achiziționa diverse produse precum: ceramică pictată, icoane, jucării, articole din piele, artizanat din zona Corund, (http://www.calendarevenimente.ro/detalii.php?ev=149957) [Accesat 02.Aprilie.2016] podoabe pentru bradul de Crăciun. În zona de fond, vizitatorii putând să deguste mâncare tradițional.

Pe perioada festivalului este deschis un patinoar de 1500 mp, fiind unul din cele mai mari patinoare din țară, (http://www.calendarevenimente.ro/detalii.php?ev=149957) [Accesat 02.Aprilie.2016], dar tot în cadrul acestui festival regăsim și un carusel ultramodern, un trenuleț electric pentru copii și saltele de jumping. Pe durata festivalului, în fiecare weekend pe scena amplasată în parc se vor desfășura și diverse evenimente culturale, în cadrul cărora numeroase formații de muzică populară și ușoară, precum și corurile de colindători din diferite zone ale țării își prezintă programele.

● ALT.CRĂCIUN la ARCUB Garboveni

ALT. Crăciun este un eveniment organizat de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București (http://www.calendarevenimente.ro/detalii.php?ev=150074) [Accesat 02.Aprilie.2016] împreună cu Primăria Municipiului București și poate fi vizitat în fiecare zi în perioada 6 și 23 decembrie, între orele 12:00-22:00, iar intrarea este gratuită.

Astfel că evenimentul ALT. Crăciun se dorește a fi un eveniment cultural de amploare, în cadrul căruia poate fi ascultat Corul de Copii Radio, dirijat de Voicu Popescu, (http://arcub.ro/eveniment/alt-craciun/) [Accesat 02.Aprilie.2016] în fiecare seară pe scenă urcă cele mai renumite și apreciate trupe alternative românești: Byron, The Mono Jacks, Moonlight Breakfast, Alexandrina, The Amsterdams, Lucia, dar și cele mai renumite ansambluri vocale și de suflători: Corul Sound, Acapella, Jazzappella, Romanian Radio Brass Quintet, Hornblast, Classic Quintet.

Evenimentul denumit ALT.Crăciun include, ALT.Design Shop, ALT.GIFT Shop powered by Dizainăr – obiecte de design românesc, precum și ALT.Chocolate Factory – (http://arcub.ro/eveniment/alt-craciun/) [Accesat 02.Aprilie.2016] ciocolată caldă de la Origo și Venchi.

● Teatrul Ion Creangă – „CRĂCIUNUL COPIILOR” în parcul Kiseleff

Teatrul Ion Creangă organizează la București „Crăciunul Copiilor” care se desfășoară în perioada 16 și 22 decembrie, (http://www.romaniapozitiva.ro/bucuresti/craciunul-copiilor-16-22-decembrie-2015-parcul-kiseleff-bucuresti/) [Accesat 02.Aprilie.2016] în Parcul Kiseleff.

În programul „Crăciunul Copiilor” pe scenă urcă artiști pentru a prezenta diverse evenimente culturale (http://www.teatrulioncreanga.ro/ro/noutati/craciunul-copiilor-16-22-decembrie-2015-parcul-kiseleff-bucuresti) [Accesat 02.Aprilie.2016] precum spectacole de teatru pentru copii, recitaluri de colinde susținute de artiști precum Ducu Bertzi, Alexandra Ungureanu, Elena Gheorghe, Alina Sorescu sau Aurelian Temișan, dar și concerte de muzică clasică în interpretarea Orchestrei Simfonice București și a Orchestrei Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”. 

Intrarea este liberă la toate activitățile programate în cadrul evenimentului.

▬ Eveniment creat de concurență la Cluj-Napoca

● Târgul de Crăciun de la Iulius Mall Cluj-Napoca

Iulius Mall Cluj-Napoca în perioada sărbătorilor de iarnă organizează evenimente care includ spectacole culturale (http://www.clujlife.com/2014/12/17/targ-de-cadouri-si-concert-de-colinde-iulius-mall/) [Accesat 04.Aprilie.2016] dedicate sărbătorilor de iarnă, în același prin intermediul magazinelor din Iulius Mall este organizat un târg de caouri.

Astfel că în fiecare seară la Iulius Mall Cluj-Napoca vor fi prezentate concert de colinde, susținut de talentații artiști din Corul Liceului Bălcescu, alături de dirijorul Iulian Teodorescu. (http://www.iuliusmall.com/cluj/eveniment/inaugurarea-decoratiunilor-de-craciun_1411) [Accesat 04.Aprilie.2016] . În plus, la Iulius Mall Cluj-Napoca cei mici vor avea posibilitate de a face cunoștință cu cele mai harnice ajutoare ale Moșului – spiridușii fermecați pe care vizitatorii îi întâlnesc într-o căsuță spectaculoasă poziționată pe fântâna din atriumul central.

● Târgul de Crăciun la Cizmărie

Acest târg este organizat de Asociația Heartland reprezintă o persoană juridică română fără activitate economică, având cod unic de înregistrare 30520889 (http://www.firme.info/asociatia-heartland-cui30520889/) [Accesat 04.Aprilie.2016] și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și actul constitutiv.

Târgul de Crăciun organizat de Asociația Heartland, „La Cizmărie”, se desfășoară în perioada 16-22 decembrie, în cadrul târgului organizându-se multiple evenimente, precum expoziții cu picturi, expoziții cu lucruri făcute manual, expoziții cu diverse instrumente muzicale dar și evenimente culturale precum proiecții de filme, seri de diafilm cu poveștile copilăriei, seari muzicale. (http://www.vinsieu.ro/eveniment/cluj/cluj-napoca/targuri/targ-caritabil-de-craciun-la-cizmarie/98404/e.html) [Accesat 04.Aprilie.2016].

Intrarea este liberă la toate aceste evenimente, în schimb taxele care se colectează din taxele de înscriere ale expozanților sunt donate.

CAPITOLUL III

CERCETAREA PERCEPTIEI AUDIENTEI DIRECTE LA TÂRGURILE SI EXPOZITIILE DE CRĂCIUN

3.1. Metodologia cercetării

3.1.1. Scopul cercetării

Cercetarea percepției audienței directe la târgurile și expozitiile de Crăciun constituie activitatea prin intermediul căreia, folosindu-ce de anumite concepte, metode și tehnici științifice de investigare se efectuează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor obținute de la diferiți participanți la târgurile și expozițiile de Crăciun pentru cunoașterea mediului, identificarea oportunităților și estimarea alternativelor.

Scopul acestei cercetări realizate între participanții la târgurile și expozitiile de Crăciun este acela de a studia preferințele și satisfacțiile vizitatorilor cu privire la evenimentele culturale care se realizează în cadrul târgurilor de Crăciun.

O astfel de cercetare, prin metoda selectivă, își propune testarea percepției audienței directe la târgurile și expozitiile de Crăciun, privind legătura târgurilor și expozițiilor cu evenimentele culturale, pentru remedierea aspectelor negative semnalate și pentru îmbunătățirea activității cu privire la evenimentele culturale, pe baza comportamentului vizitatorilor, astfel încât aceștia să se convingă că părerile lor au fost recepționate și luate în considerare.

Cercetare va fi de tip anchetă, pe un eșantion de vizitatori ai târgurilor de Crăciun din România.

Astfel prin intermediul studiului ne propunem să cercetăm legătura pozitivă, negativă sau neutră dintre vizitatorul de târguri de Crciun și evenimentele culturale realizate în cadrul acestor târguri.

▬ Obiectivele general – teoretice:

– cercetarea relației dintre vizitatorul de târguri de Crăciun din prisma diferitelor sale fațete și evenimentele culturale realizate în cadrul acestor târguri;

– formularea de noi ipoteze de cercetare prin intermediul cărora se urmărește scoaterea în evidența a  relației de convergență sau divergență dintre vizitatorul de târguri de Crăciun și evenimentele culturale realizate în cadrul acestor târguri.

▬ Obiective practic – aplicative:

– luarea în considerare a caracteristicilor individului ce participă la evenimentele culturale realizate în cadrul târgurilor de Crăciun;

– evidențierea măsurilor clare care ar putea duce la creșterea satisfacției individului ce participă la evenimentele culturale realizate în cadrul târgurilor de Crăciun.

– punerea în practică de măsuri care să ducă la o mai bună organizarea a evenimentelor culturale realizate în cadrul târgurilor de Crăciun pentru a atrage vizitatorii.

3.1.2. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor cercetării

Ipotezele avute în vedere în această lucrare sunt:

– o mare parte a populației vizitează târgurile de Crăciun și participă la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun;

– o mare parte din populația care vizitează târgurile de Crăciun consideră că sunt participanți și la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun;

– o mare parte din cei care vizitează târgurile de Crăciun sunt mulțumiți de evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun;

– considerăm că există o corelație pozitivă între cei care vizitează târgurile de Crăciun, și evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun;

– apreciem  că apare o corelație directă cel care vizitează târgurile de Crăciun și târgul de Crăciun;

► Ipotezele statistice ale cercetării

Η0 – media aprecierilor a celor care participă târgurile de Crăciun, care va contribui la creșterea calității evenimentelor oferite de organizatorii de târguri de Crăciun este de 3,5 puncte.

Η1 – media aprecierilor a celor care participă târgurile de Crăciun, care nu va contribui la creșterea calității evenimentelor oferite de organizatorii de târguri de Crăciun este de 3,5 puncte.

Η0 – cel puțin 10% din cei care vizitează târgurile de Crăciun au fost dezamăgiți de anumite evenimente culturale, realizate pentru a atrage cât mai mulți vizitatori.

Η1 – mai puțin de 10% din cei care vizitează târgurile de Crăciun au fost dezamăgiți de anumite evenimente culturale, realizate pentru a atrage cât mai mulți vizitatori.

Η0 – cel mult 50% dintre cei care vizitează târgurile de Crăciun sunt dispuși să plătească o taxă de intrare daca acest lucru va duce la o îmbunătățire a evenimentelor culturale prezentate în cadrul târgurilor de Crăciun;

Η1 – mai mult de 50% dintre cei care vizitează târgurile de Crăciun sunt dispuși să plătească o taxă de intrare daca acest lucru va duce la o îmbunătățire a evenimentelor culturale prezentate în cadrul târgurilor de Crăciun;

► Testarea ipotezelor statistice ale cercetării cu diferite metode

Ipoteza I

Η0 – media aprecierilor a celor care participă târgurile de Crăciun, care va contribui la creșterea calității evenimentelor oferite de organizatorii de târguri de Crăciun este de 3,5 puncte.

Η1 – media aprecierilor a celor care participă târgurile de Crăciun, care nu va contribui la creșterea calității evenimentelor oferite de organizatorii de târguri de Crăciun este de 3,5 puncte.

În acest caz avem în vedere o scală interval cu 5 trepte (1 – „Foarte scăzută”, …, 5 – „Foarte ridicată”).

Formularea ipotezelor:

H0: puncte;

H1: puncte;

Este vorba despre un test bilateral, cu un nivel de semnificație =0,05.

determinăm raportul critic:

unde: media eșantionului; 3,91

media presupusă la nivelul populației cercetate;

S=abaterea standard în cazul eșantionului;

=abaterea standard de la medie în cazul populației, pe care o vom estima prin:

Se observă că nu se situează în intervalul [-1,96; 1,96], rezultă că se respinge ipoteza nulă H0 și se acceptă ipoteza alternativă H1, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezultă că media aprecierilor a celor care participă târgurile de Crăciun, care nu va contribui la creșterea calității evenimentelor oferite de organizatorii de târguri de Crăciun este diferită

Ipoteza II

Η0 – cel puțin 10% din cei care vizitează târgurile de Crăciun au fost dezamăgiți de anumite evenimente culturale, realizate pentru a atrage cât mai mulți vizitatori.

Η1 – mai puțin de 10% din cei care vizitează târgurile de Crăciun au fost dezamăgiți de anumite evenimente culturale, realizate pentru a atrage cât mai mulți vizitatori.

H0: π0 = 10%;

H1: π0 < 10%

Este vorba despre un test unilateral stânga și pentru un nivel de semnificație =0,05, valoarea = – 1,64.

Determinăm raportul critic:

unde: p= procentul din eșantion; p = 80%

π0 = procentul presupus la nivelul populației

=abaterea standard a procentului la nivelul populației, pe care o vom estima prin:

;

Se observă că: > (6,22 > –1,64), rezultă că se acceptă ipoteza nulă H0.

Prin urmare, nu putem garanta cu o probabilitate de 95% că dintre cei care vizitează târgurile de Crăciun au fost dezamăgiți de anumite evenimente culturale mai puțin de 10%.

Ipoteza III

Η0 – cel mult 50% dintre cei care vizitează târgurile de Crăciun sunt dispuși să plătească o taxă de intrare daca acest lucru va duce la o îmbunătățire a evenimentelor culturale prezentate în cadrul târgurilor de Crăciun;

Η1 – mai mult de 50% dintre cei care vizitează târgurile de Crăciun sunt dispuși să plătească o taxă de intrare daca acest lucru va duce la o îmbunătățire a evenimentelor culturale prezentate în cadrul târgurilor de Crăciun;

Formularea ipotezelor:

H0: π0 = 50%;

H1: π0 > 50%

Este vorba despre un test unilateral dreapta și pentru un nivel de semnificație =0,05, valoarea = 1,64.

Determinăm raportul critic:

unde: p= procentul din eșantion; p = 81,3%

π0 = procentul presupus la nivelul populației;

=abaterea standard a procentului la nivelul populației, pe care o vom estima prin:

Se observă că: > (5,59 > 1,64), rezultă că se acceptă ipoteza alternativă H1. Prin urmare putem garanta cu o probabilitate de 95%, că cei care vizitează târgurile de Crăciun sunt dispuși să plătească o taxă de intrare daca acest lucru va duce la o îmbunătățire a evenimentelor culturale prezentate în cadrul târgurilor de Crăciun.

3.1.3. Proiectarea chestionarului

Pentru ca evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România să aibă succes într-un mediu competitiv, trebuie să satisfacă necesitățile vizitatorilor la cel mai înalt grad.

Identificarea percepției participanților cu privire la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România presupune investigarea sistematică a evenimentelor culturale din cadrul târgurilor de Crăciun.

Pentru aceasta trebuie specificate, culese, analizate și interpretate informațiile ce acționează asupra evenimentelor culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România. Astfel, am proiectat un chestionar care v-a fi aplicat unui esantion de 100 de persoane, pentru a putea găsi răspusurile la întrebările care ne interesează (vezi anexa 1.).

Chestionarul este alcătuit din 28 de întrebări și este adăugat la studiu ca anexă (anexa 1.). Întrebările au fost formulate astfel încât să cuprindă aproape tot spectrul acestui domeniu, percepția participanților cu privire la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România, fără întrebări prea tehnice, urmărindu-se să se analizeze doar aspecte generale privind atitudini și opinii, precum a fost menționat.

Referitor la informațiile care să se obțină prin aplicarea acestui chestionar, acestea au fost structurate în două categorii:

– informații de bază – legate de percepția participanților cu privire la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România;

– informații de clasificare – ce cuprind caracteristici socio-economice și demografice care vor fi utilizate pentru a grupa și ordona respondenții, precum și pentru a interpreta rezultatele.

Întrebările au fost ordonate liniar, fluxul lor conducând de la general către specificul temei de cercetare.

3.1.4. Stabilirea dimensiunii și structurii eșantionului

Eșantionul în cercetarea de față reprezintă un segment al vizitatorilor târgurilor de Crăciun, ales să reprezinte în ansamblu participanții la târgurile de Crăciun. Ρopulația cercetată este constituită constituită din vizitatori ai târgurilor de Crăciun cu vârste începând de la 18 ani până la persoanele peste 60 ani, sexul să fie atât feminin cât și masculin, au participat sau participă la târguri de Crăciun, inclusiv la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun.

Ρentru determinarea mărimii eșantionului, în cazul unei eșantionări aleatoare, am considerat atât nivelul de prezicere al estimării (eroarea admisă), cât și intervalul de încredere. Αm avut în vedere un nivel al erorii admise de 5%, pentru un nivel de încredere de 95%, căruia, conform tabelului distribuției z, îi corespunde valoarea 1,96. Deoarece nu cunosc proporția celor care spun „Da” și nici cea a celor care vor răspunde „Nu” am considerat p = 50% și q = 50%.

Mărimea eșantionului n, pentru cazul procentelor, a fost determinată după formula următoare:

Αstfel:

Unde: – z2 – pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere

– p – estimarea procentului în caz de succes

– q – estimarea procentului în caz de insucces

– E2 – pătratul erorii admise exprimată în procente

Considerând că mărimea eșantionului reprezintă mai mult de 5% din participanții la un eveniment cultural din cadrul târgurilor de Crăciun, am optat pentru micsorarea eșantionului la 100 de persoane.

În acest caz eroarea admisă va fi:

Corectarea mărimii eșantionului:

N = 137 n = 384

La baza deciziei de alegere a acestui tip de cercetare proiectivă a stat faptul că metoda ajută la identificarea percepțiilor participanților cu privire la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România. Αvantajele acestei metode constau în ușurința în aplicare, costurile relativ reduse și productivitatea în obținerea informațiilor dorite. Ca principal dezavantaj putem remarca imposibilitatea extrapolării rezultatelor la nivelul tuturor participanților la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România.

3.1.5. Modalități de culegere, sistemtizare și prelucrare a datelor

Culegerea datelor reprezintă faza în care se colectează, după criterii nediferențiate, datele individuale cu privire la percepția participanților cu privire la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România. Această etapă este hotărâtoare, fiindcă de modul cum este asigurată autenticitatea datelor, calitatea informațiilor, depind rezultatele obținute în celelalte faze ale investigtației statistice.

Prelucrarea informațiilor și analiza rezultatelor presupune studierea răspunsurilor obținute prin completarea chestionarelor de către participanții la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România. Prelucrarea informațiilor și aducerea lor în forma în care se poate trece la analiza si înterpretarea lor, constă în realizarea unei baze inițiale de date, care se prelucrează pe baza programului SPSS folosind metode grafice și statistice.

3.2. Analiza și interpretarea rezultatelor pe baza programului SPSS

Întrebarea nr. 1. Vârsta dumneavoastră în ani împliniți:

a. Sub 18 ani (Termină interviu) b. 18-30 ani c.30-45 ani d.45-60 ani e. peste 60 ani

Întrebarea are în vedere identificarea vârstei persoanei care ne răspunde la interviu, populația cercetată fiind constituită din vizitatori ai târgurilor de Crăciun cu vârste începând de la 18 ani până la persoanele peste 60 ani.

Tabelul Nr. 3.1. Date privind rezultatele la întrebarea 1.

Modulul: răspunsul cu frecvența cea mai mare este „30-45 ani”.

Figura Nr. 3.1. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 1

Din prelucrarea datelor se poate observa că la târgurile de Crăciun din România sunt prezenți vizitatori de toate vârstele, cei mai mulți făcând parte din grupa de vârstă 30-45 ani ei deținând un procent de 42%, urmată de grupa de vârstă 18-30 ani care a obținut un procent de 32%, pe locul trei se regăsesc persoanele din grupa de vârstă 45-60 ani, iar la final regăsim grupa de vârstă peste 60 ani care a deține un procent de 5%. Întrebarea nr. 1 reprezintă o întrebare introductivă deoarece are rolul de a selecta respondenții reprezentativi pentru cercetarea noastră, adică pe cei care au vârsta peste 18 ani. Astfel, că toate persoanele care au răspuns la întrebările din chestionar sunt persoane cu vârstă peste 18 ani.

Întrebarea nr. 2. Ati mai participat / participati la targuri de Craciun?

a.) da b.) nu (Termina interviu)

Întrebarea are în vedere identificarea persoanelor care au mai participat la târgurile de Crăciun, populația cercetată reprezentând doar persoanele care au mai participat la târgurile de Crăciun.

Tabelul Nr. 3.2. Date privind rezultatele la întrebarea 2.

Figura Nr. 3.2. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 2

Astfel, se poate observa că toate persoanele care au răspuns la întrebările din chestionar reprezintă persoane care au mai participat la târgurile de Crăciun.

Întrebarea nr.3. Considerați că sarbatoarea Craciunului este?

a.) o ocazie de a primi si a oferi cadouri b.) o sarbatoare religioasa

c.) o sarbatoare ca oricare alta d.) altele…. Care?

Întrebarea are în vedere aprecierea evenimentului – sărbătoarea Crăciunului de către persoanele care sunt vizitatori ai târgurilor de Crăciun.

Rezultatele obținute sunt următoarele:

Tabelul Nr. 3.3. Date privind rezultatele la întrebarea 3.

Figura Nr. 3.3. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 3

Din prelucrarea datelor se poate observa faptul că cei mai mulți dintre respondenți 78% apreciază sărbătoare Crăciunului ca o sărbătoare religioasă, 15 % apreciază sărbătoarea Crăciunului ca reprezentând o ocazie de a primi și oferi cadouri, iar 7% apreciază sărbătoarea Crăciunului ca fiind o sărbătoare ca oricare alta.

Întrebarea nr. 4. Care este motivul pentru care vă hotârâți să mergeți la targul de Craciun? (puteți alege mai multe variante de răspuns)

a.) divertisment b.) descoperire de noi obiceiuri culturale

c.) cumpărare cadouri d.) alte motive….Care?

Întrebarea are în vedere identificarea motivului pentru care sunt hotărâte persoanele să meargă la târgul de Crăciun.

Rezultatele obținute sunt următoarele:

Tabelul Nr. 3.4. Date privind rezultatele la întrebarea 4.

Figura Nr. 3.4. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 4

Din prelucrarea datelor se poate observa faptul că motivul principal pentru care persoanele sunt hotărâte să meargă la târgurile de Crăciun este reprezentat în proporție de 32% de selecția de răspunsuri divertismentul, cumpărarea de cadouri și descoperirea de noi obiceiuri culturale. În același timp se poate observa că divertismentul și cumpărarea de cadouri sunt cele mai reprezentative răspunsuri ele fiind selectate și ca răspuns unic divertismentul în proporție de 19% și cumpărarea de cadouri în proporție de 17%. Cel mai mic procent de 3% este deținut de persoanele care afirmă că principalul motiv pentru care merg la târgurile de Crăciun este reprezentat de selecția de răspunsuri divertisment și descoperirea de noi obiceiuri culturale.

Prin urmare putem afirma că cel mai important motiv pentru care oamenii sunt hotărâți să meargă la târgul de Crăciun este divertismentul urmat de cumpărarea de cadouri, iar pe ultima poziție regăsim descoperirea de noi obiceiuri culturale.

Întrebarea nr. 5. De câți ani participați la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. de 1 an b. între 1-3 ani c. peste 3 ani

Întrebarea are în vedere identificarea efectivă a perioadei în care persoana chestionată a participat la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Rezultatele obținute sunt următoarele:

Tabelul Nr. 3.5. Date privind rezultatele la întrebarea 5.

Figura Nr. 3.5. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 5

Din prelucrarea datelor se poate observa că cei mai mulți participanți la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România afirmă că participă la aceste evenimente de 1-3 ani procentul fiind de 65%, un procent de 28% afirmă că participă la astfel de evenimente de 1 an și doar 7% afirmă că participă la astfel de evenimente de peste 3 ani. Trebuie să se țină cont și de faptul că astfel de evenimentele culturale nu se organizează în cadrul târgurilor de Crăciun din România de o perioadă foarte mare de timp.

Întrebarea nr. 6. Ce imagine credeți că și-au format târgurile de Crăciun din România?

●Foarte buna ●Buna ●Nici nici ●Rea ●Foarte rea

Întrebarea are în vedere aprecierea imaginii creată de târgurile de Crăciun din România în fața vizitatorilor.

Rezultatele obținute sunt următoarele:

Tabelul Nr. 3.6. Date privind rezultatele la întrebarea 6.

Figura Nr. 3.6. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 6

Din prelucrarea datelor se poate observa că târgurile din România și-au format în general o imagine bună și foarte bună. Astfel, se poate observa că din persoanele chestionate, 45% au spus că târgurile de Crăciun din România și-au format o imagine foarte bună, 37% au afirmat că târgurile de Crăciun din România și-au format o imagine bună și doar 15 % dintre cei intervievați au afirmat că târgurile de Crăciun din România și-au format o imagine rea. În același timp se poate observa că nici un respondent nu a afirmat că târgurile de Crăciun din România și-au format o imagine foarte rea.

Întrebarea nr. 7. Ce v-a determinat să participați la evenimentul cultural organizat în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. recomandările cunoștințelor b. Reclama Tv c. faptul că intrarea este liberă

d. Reclama radio e. Pliant f. Evenimente pe retele sociale

g. Altele….

Întrebarea are în vedere să scoată în evidență ceea ce îi determină pe vizitatorii de târguri de Crăciun din România să participe la evenimentul cultural organizat în cadrul acestor târguri.

Tabelul Nr. 3.7. Date privind rezultatele la întrebarea 7.

Figura Nr. 3.7. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 7

Din prelucrarea datelor se poate observa că 37% dintre cei intervievați au afirmat că evenimentele de pe rețelele sociale îi determină să participe la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun, 24% au spus că sunt determinați să participe de reclamele TV, 16% au spus că sunt determinați să participe de recomandările cunoștințelor, 11% au afirmat ca sunt determinați să participe de pliante, 9% au afirmat că sunt determinați să participe de reclamele radio și doar 3% au afirmat că sunt determinați să participe de faptul că intrarea este liberă.

Întrebarea nr. 8. Ca urmare a cărui tip de reclamă ați fost convins să participați la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. radio b. tv c. flyer d. panotaj e. Social media f. altele….. .

Întrebarea are în vedere să scoată în evidență ce reclamă ia convins pe oameni să participe la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.8. Date privind rezultatele la întrebarea 8.

Figura Nr. 3.8. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 8

Din prelucrarea datelor se poate observa că 38% dintre cei chestionați au afirmat că reclamele din social media ia convins să participe la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun, 27% au spus că au fost convinși de reclamele TV, 14% au spus că au fost convinși de reclamele de pe panotaje, 10 % au afirmat că au fost convinși de reclamele de la radio, 9% au afirmat că i-au convins reclamele de pe flyere și doar 2% au afirmat că au fost convinsi de alte reclame.

Întrebarea nr. 9. Cât de important este pentru dumneavoastră ca locul în care se desfășoară târgul…?

Întrebarea are în vedere identificarea importanței pentru anumite aspecte pe care vizitatorii le întâlnesc în locul unde se desfășoară târgul.

Tabelul Nr. 3.9. Date privind rezultatele la întrebarea 9.

Astfel că pentru o evaluare sintetică a acestor aspecte, este necesar să se calculeze o medie a acestora, pornind de la nota 5 atribuită pe scara respectivă, aspectelor foarte importante, descrescând până la nota 1 pentru aspectele foarte neimportante.

– pentru aspectul „să fie luminos și împodobit”

– pentru aspectul „să fie în proximitatea casei”

– pentru aspectul „să se desfășoare diferite spectacole”

– pentru aspectul „să fie o temperatură potrivită”

– pentru aspectul „să fie flux”

– pentru aspectul „să fie bună organizare”

Din prelucrarea datelor vizitatori consideră că este importantă organizarea, desfășurarea a diferite spectacole, să fie o temperatură potrivită, precum și faptul să fie luminos și împodobit. În ceea ce privește aspectul să fie flux și aspectul să fie în proximitatea casei vizitatori consideră aceste aspecte neutre.

Întrebarea nr. 10. Care dintre următoarele aspecte vă pot determina să vă petreceți timpul la târgul de Crăciun?

Întrebarea are în vedere identificarea aspectelor care îi determină pe vizitatori să-și petreacă timpul la târgul de Crăciun.

Tabelul Nr. 3.10. Date privind rezultatele la întrebarea 10.

Astfel că pentru a afla ce îi determină în ansamblu pe oameni să-și petreacă timpul la târgul de Crăciun prin intermediul celor șase criterii, se va analiza distinctiv fiecare criteriu în parte

– pentru aspectul de determinare „diversitatea spectacolelor”

– pentru aspectul de determinare „posibilitatea de a cumpăra cadouri”

– pentru aspectul de determinare „actualitatea evenimentelor”

– pentru aspectul de determinare „prețul produselor”

– pentru aspectul de determinare „pentru a descoperi noi tendințе de decor”

– pentru aspectul de determinare „testarea de produse alimentare naturale / bio / eco”

Nivelul global al criteriilor ce îi determină în ansamblu pe oameni să-și petreacă timpul la târgul de Crăciun se evaluează prin intermediul unei medii aritmetice simple a celor șase criteri deja calculate.

Din prelucrarea datelor se poate observa că sunt aspecte care determină în mare măsură oamenii să-și petreacă timpul la târgurile de Crăciun, aceaste aspecte fiind susținute în special de aspectul prețurilor produselor, aspectul ce vizează actualitatea evenimentelor, aspectul ce vizează posibilitatea de a cumpăra cadouri și aspectul ce vizează diversitatea spectacolelor. Singurele două aspecte care sunt cel mai puțin determinante sunt testarea de produse alimentare naturale / bio / eco, și aspectul care vizează descoperirea de noi tendințе de decor. Astfel putem afirma că cel mai cel mai determinant aspect este cel al prețurilor produselor, iar cel mai puțin determinant este aspectul care vizează descoperirea de noi tendințе de decor

Întrebarea nr. 11. Cum vă influențează un comportament neadecvat al celorlalți vizitatori?

a.) Mă enervează/mă irită b.) Trec cu vederea incidentul/fac abstracție de moment

c.) Nu mă mai pot concentra asupra activităților mele d.) Le fac observație

e.) Anunt autoritatile / organizatorii / serviciul de paza si protectie f.) Alt răspuns…

Întrebarea are în vedere identificarea influențelor unui comportament neadecvat al celorlalți vizitatori asupra respondentului, care este vizitator al târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.11. Date privind rezultatele la întrebarea 11.

Figura Nr. 3.9. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 11

Din prelucrarea datelor se poate observa că cei mai mulți dintre vizitatorii târgurilor de Crăciun din România, un procent de 40%, dacă observă comportament neadecvat al celorlați participanți trec cu vederea acest aspect, un procent de 32% le fac observație celor care au un comportament neadecvat, un procent 15% au afirmat că se enervează sunt iritați, un procent de 12% au afirmat că în acel moment nu se mai pot concentra la activitățile pe care le desfășoară și doar un procent de 2% au spus ca anunță autoritățile.

Întrebarea nr. 12. Ce activități preferați să aveți în cadrul târgului de Crăciun? (Puteți alege mai multe variante de răspuns)

a.) Să consum produse culinare tradiționale b.) Să particip la spectacole de muzică

c.) Să caut cadouri pentru cei dragi d.)Să mă plimb cu prietenii/familia pentru a mă destinde

e.) Alte activități… care?

Tabelul Nr. 3.12. Date privind rezultatele la întrebarea 12.

Astfel se poate observa că din 100 de persoane intervievate 25 de persoane au răspuns că printre activitățile preferate se regăsește consumul de produse culinare tradiționale, 77 de persoane au răspuns că printre activitățile preferate se regăsește participarea la spectacole de muzică, 72 de persoane au răspuns că printre activitățile preferate se regăsește activitatea de a căuta cadouri pentru cei dragi, iar 50 de persoane au afirmat au răspuns că printre activitățile preferate se regăsește și plimbarea cu prietenii/familia pentru a se destinde.

Figura Nr. 3.10. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 12

Din prelucrarea datelor se poate observa că cele mai preferate activități de către cei care participă la târguri de Crăciun sunt să participe la spectacolele de muzică și să caute cadouri pentru cei dragi, iar cea mai puțin preferată activitate este consumul de produse culinare tradiționale.

Întrebarea nr. 13. Ce atitudine aveți față de următoarele aspecte referitoare la Târgurile de Crăciun?

Întrebarea are în vedere identificarea atitudini față de anumite aspecte referitoare la Târgurile de Crăciun.

Tabelul Nr. 3.13. Date privind rezultatele la întrebarea 13.

Astfel că pentru o evaluare sintetică ce vizează identificarea atitudini față de anumite aspecte referitoare la Târgurile de Crăciun., este necesar să se calculeze o medie a acestora, pornind de la nota 5 atribuită pe scara respectivă, aspectelor foarte nefavorabile, descrescând până la nota 1 pentru aspectele foarte favorabile.

– pentru aspectul „oferta culturală a târgului”

– pentru aspectul „nivelul de atractivitate al decorului”

– pentru aspectul „gustul mâncărurilor”

– pentru aspectul „mâncărurile Eco”

Din prelucrarea datelor se poate observa că vizitatori târgurilor de Crăciun din România au o atitudine favorabilă față de toate aspectele menționate. Astfel că față de nivelul de atractivitate al decorului vizitatori au o atitudine favorabilă, față de oferta culturală a târgului vizitatori au o atitudine favorabilă, față de mâncărurile Eco vizitatori au o atitudine favorabilă, față de gustul mâncărurilor vizitatori manifestă o atitudine favorabilă către neutră.

Întrebarea nr. 14. Cât este de important pentru dumneavoastră ca aceste evenimente să…?

Întrebarea are în vedere identificarea importanței anumitor aspecte ale evenimentului ce se regăsesc prezentate în tabelul următor.

Tabelul Nr. 3.14. Date privind rezultatele la întrebarea 14.

Astfel se atribuie nota 5 pe scara respectivă, aspectelor foarte puțin importante, descrescând până la nota 1 pentru aspectele foarte importante.

– pentru aspectul este important „să atragă atenția vizitatorilor”

– pentru aspectul este importantă „atmosfera”

– pentru aspectul este importantă „ca vânzătorii să fie amabili și să facă recomandări”

– pentru aspectul este importantă „să nu discrimineze vizitatorii (în funcție de sex, statut social, vârstă, etc.)”

Din prelucrarea datelor se poate observa că vizitatori târgurilor de Crăciun din România consideră că este foarte important pentru ei ca evenimentele din cadrul târgurilor să atragă atenția vizitatorilor și în același timp ei consideră că este importantă atmosfera, este important ca persoanele care participă la evenimente să nu fie discriminate și este important ca vânzătorii să fie amabili și să facă recomandări.

Întrebarea nr. 15. Vă rog să prezentați poziția dumneavoastră în raport cu următoarele afirmații:

„În cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt prezentate multiple evenimente culturale”.

a. acord total b. acord c. indiferență d. dezacord e. dezacord total

„Evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun te fac să simți magia sărbătorilor”.

a. acord total b. acord c. indiferență d. dezacord e. dezacord total

Întrebarea are în vedere identificarea poziției persoanelor chestionate în raport cu cele două afirmații.

Rezultatele obținute sunt următoarele:

Tabelul Nr. 3.15. Date privind rezultatele la întrebarea 15.

Figura Nr. 3.11. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 15

Din analiza datelor se observă că vizitatori târgurilor de Crăciun din România în raport cu afirmația „În cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt prezentate multiple evenimente culturale”, un procent de 51% sunt de acord, un procent de 28% sunt de acord total, un procent de 11% sunt indiferenți, un procent de 9% sunt în dezacord cu afirmația și 1% sunt în dezacord total.

Tabelul Nr. 3.16. Date privind rezultatele la întrebarea 15.

Figura Nr. 3.12. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 15

Din analiza datelor se observă că vizitatori târgurilor de Crăciun din România în raport cu afirmația „Evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun te fac să simți magia sărbătorilor”, un procent de 51% sunt de acord, un procent de 23% sunt de acord total, un procent de 15% sunt indiferenți, un procent de 7% sunt în dezacord cu afirmația și 4% sunt în dezacord total.

Întrebarea nr. 16. Vă rog să încercuiți numărul care reprezintă cel mai bine opinia dumneavoastră cu privire la diversitatea evenimentelor culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Întrebarea are în vedere identificarea opiniei vizitatorilor cu privire la diversitatea evenimentelor culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.17. Date privind rezultatele la întrebarea 16.

Fiind o scală de tip Stapel se determina opinia vizitatorilor astfel

Din analiza datelor se observă că vizitatori târgurilor de Crăciun din România au o opinie pozitivă bună despre diversitatea evenimentelor culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Întrebarea nr. 17. Vă rog să împărțiți 100 de puncte în raport cu preferințele dumneavoastră la evenimentele culturale pe care doriți să le vedeți în cadrul târgurilor de Crăciun din România

Tabelul Nr. 3.18. Date privind rezultatele la întrebarea 17.

Din analiza datelor prezentate se poate observa că notele cele mai mari le-au primit evenimentele ce conțin prezentarea datinilor și obiciurilor urmate de ce conțin muzică ușoară. Cea mai mică notă au primit-o evenimentele ce conțin muzică clasică. Evenimentele ce conțin diverse expoziții se regăsesc în preferințele vizitatorilor deasupra evenimentelor ce conțin muzică clasică.

Întrebarea nr. 18. Cum apreciați faptul că intrarea la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România este gratuită?

a. potrivită/adecvată b. nu stiu c. nepotrivită/neadecvată

Întrebarea are în vedere identificarea opiniei vizitatorilor cu privire la faptul că intrarea la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România este gratuită

Tabelul Nr. 3.19. Date privind rezultatele la întrebarea 18.

Figura Nr. 3.13. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 18

Din analiza datelor se poate observa că marea majoritate a vizitatorilor, un procent de 62% apreciază că intrarea gratuită la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România este potrivită / adecvată, un procent de 21% nu au putut aprecia, iar un procent de 17% apreciază că intrarea gratuită la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România este nepotrivită / neadecvată.

Întrebarea nr. 19. Ați fi dispus să și plătiți pentru evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. da b. nu

Întrebarea are în vedere identificarea persoanelor care ar fi dispuse să plătească pentru evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.20. Date privind rezultatele la întrebarea 19.

Figura Nr. 3.14. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 19

Din analiza datelor se poate observa că este mai mare procentul, 58%, al celor care ar fi dispuși să plătească pentru evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România, decât procentul, 42%, al celor care nu sunt dispuși să plătească pentru evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Întrebarea nr. 20. De ce considerați oportună intrarea gratuită sau cu taxă?

Întrebarea are în vedere identificarea opiniei cu privire la intratea gratuită sau cu taxă pentru evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.21. Date privind rezultatele la întrebarea 20.

Figura Nr. 3.15. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 20

Din analiza datelor se poate observa că marea majoritate au răspuns că ar prefera cu taxă, un procent de 60%, un procent de 33% ar fi de acord cu taxa în condițiile în care acea taxă ar reprezenta o strângere de fonduri care să fie redistribuită către achiziționarea de cadouri pentru copii, un procent de 16% ar fi de acord cu taxa în condițiile în care acea taxă ar reprezenta o strângere de fonduri care să fie redistribuită către persoanele nevoiașе, iar un procent de 11% au afirmat că ar fi de acord cu taxa, în aceste condiții ar participa la evenimente doar persoanele interesate. În același timp putem observa că un procent de 40% ar prefera să fie fără taxă, 29% au afirmat că în aceste condiții la evenimentele culturale poate participa mai multă lume, iar 11 % au afirmat că în condițiile în care ar fi cu taxă ar merge la alte eveniment.

Întrebarea nr. 21. Cum vi se par evenimentele culturale organizate de concurenții târgurilor de Crăciun din România?

a. atractive b. nu știu c. neatractive

Întrebarea are în vedere identificarea opiniei cu privire la părerea vizitatorilor față de evenimentele culturale organizate de concurenții târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.22. Date privind rezultatele la întrebarea 21.

Figura Nr. 3.16. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 21

Din analiza datelor se poate observa că 60% dintre cei intervievați au afirmat că li se par atractive evenimentele culturale organizate de concurenții târgurilor de Crăciun din România, 25% au afirmat că nu cunosc evenimentele culturale organizate de concurenții târgurilor de Crăciun din România și 15% au spus că sunt neatractive evenimentele culturale organizate de concurenții târgurilor de Crăciun din România.

Întrebarea nr. 22. În ce măsură ați renunța să mai participați la târgurile de Crăciun pentru evenimente culturale precum concerte, conferințe, festivaluri etc.?

a.) Foarte mare măsură b.) Mare măsură c.) Indiferent

d.) Mică măsură e.) Foarte mică măsură

Întrebarea are în vedere identificarea măsuri în care oamenii ar fi dispuși să renunțе la participarea la târgurile de Crăciun pentru diverse alte evenimente culturale.

Tabelul Nr. 3.23. Date privind rezultatele la întrebarea 22.

Figura Nr. 3.17. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 22

Din analiza datelor se poate observa că cei mai mulți, un procent de 31%, ar fi dispuși în mică măsură să renunțе la participarea la târgurile de Crăciun pentru diverse alte evenimente culturale, 28 % au afirmat că sunt indiferenți, 23% au afirmat că ar renunța în mare măsură la participarea la târgurile de Crăciun pentru diverse alte evenimente culturale, 10 % au afirmat că ar renunța în foarte mare mare măsură la participarea la târgurile de Crăciun pentru diverse alte evenimente culturale și doar 3% au afirmat că ar renunța în foarte mică măsură la participarea la târgurile de Crăciun pentru diverse alte evenimente culturale.

Întrebarea nr. 23. Ce v-ar determina să mai participați și la alte ediții?

Întrebarea are în vedere identificarea aspectelor care îi determină pe vizitatori să mai participe și la alte ediții ale târgurilor de Crăciun.

Tabelul Nr. 3.24. Date privind rezultatele la întrebarea 23.

Figura Nr. 3.18. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 23

Din analiza datelor se poate observa că un procent de 35% au afirmat că o organizare mai bună iar determina să mai participe și la alte ediții, un procent de 18% au spus că diversitatea evenimentelor iar determina să mai participe și la alte ediții, un procent de 15% au afirmat că prezența mai multor comercianți iar determina să mai participe și la alte ediții, un procent de 10% au spus că păstrarea intrări libere iar determina să mai participe și la alte ediții, un procent de 9% au afirmat că menținerea oragnizării iar determina să mai participe și la alte ediții, tot un procent de 9% au spus că mai multe evenimente pentru copii iar determina să mai participe și la alte ediții, 4% au spus că mai multe evenimente ce includ obiceiuri și colinde iar determina să mai participe și la alte ediții. Astfel putem observa că cei mai mulți dintre respondenți își doresc o organizare mai bună la târgurile de Crăciun din România,în aceste condiții fiind determinați să mai participe și la alte ediții.

Întrebarea nr. 24. În ce măsură considerați că târgurile ar trebui extinse și în alte spații precum:

Întrebarea are în vedere identificarea măsuri în care oamenii consideră că târgurile de Crăciun din România ar trebui extinse și în alte spații, menționate.

Tabelul Nr. 3.25. Date privind rezultatele la întrebarea 24.

Pentru o evaluare sintetică ce vizează identificare măsuri în care oamenii consideră că târgurile de Crăciun din România ar trebui extinse și în alte spații, este necesar să se calculeze o medie a acestora, pornind de la nota 5 atribuită pe scara respectivă, măsurii „în foarte mare măsură”, descrescând până la nota 1 pentru măsura „în foarte mică măsură”.

– pentru extinderea în parcuri

– pentru extinderea în centre comerciale

– pentru extinderea în fiecare oraș județean

– pentru extinderea în centrul orașelor

Din analiza datelor se poate observa care oamenii consideră că târgurile de Crăciun din România ar trebui extinse în parcuri în mică măsură, ar trebui extinse în centrele comerciale în mare măsură, ar trebui extinse în fiecare oraș județean în mare măsură și ar trebui extinse în centrul orașelor în mare măsură.

Întrebarea nr. 25. Care dintre următoarele categorii reprezintă cel mai bine forma dumneavoastră actuală de angajare?

Întrebarea are în vedere identificarea formei de angajare a respondenților, care sunt vizitatori ai târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.26. Date privind rezultatele la întrebarea 25.

Figura Nr. 3.19. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 25

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 45% respondeți sunt angajați cu normă întreagă, 22% sunt studenți, 9% sunt angajați cu jumătate de normă, 9% sunt patroni sau liberi profesioniști, 7% sunt colaboratori (fără program fix), 5% sunt pensionari, 2% sunt șomeri, 1% sunt casnici.

Întrebarea nr. 26. Care este ultimul nivel de educație absolvit?

Întrebarea are în vedere identificarea ultimului nivel de educație absolvit de respondenți, care sunt vizitatori ai târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.27. Date privind rezultatele la întrebarea 26.

Figura Nr. 3.20. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 26

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 41% respondenții sunt absolvenți de studii universitare, 36% sunt absolvenți de liceu, 16% sunt absolvenți de studii postuniversitare, 4% sunt absolvenți de 10 clase / profesională, 3% sunt absolvenți de studii postliceale

Întrebarea nr. 27. Venitul lunar personal se încadrează în una dintre următoarele categorii:

Întrebarea are în vedere identificarea venitului lunar al respondenților, care sunt vizitatori ai târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.28. Date privind rezultatele la întrebarea 27.

Figura Nr. 3.21. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 27

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 36% respondenții au un venit lunar ce se încadrează în categoria 1000-1500 lei, 28% au un venit lunar ce se încadrează în categoria 1501-2500 lei, 25% au afirmat că au un venit se încadrează în categoria sub 1000 lei, 8% au spus că au un venit ce se încadrează în categoria 2501-3500 și doar un procent de 3% au spus că au un venit ce se încadrează în categoria peste 3500 lei

Întrebarea nr. 28. Domiciliul

Întrebarea are în vedere identificarea domiciliului respondenților, care sunt vizitatori ai târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.29. Date privind rezultatele la întrebarea 28.

Figura Nr. 3.22. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 28

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 82% respondenți sunt din mediul urban și 18% sunt din mediul rural.

Întrebarea nr. 29. Sex

Întrebarea are în vedere identificarea sexului respondenților, care sunt vizitatori ai târgurilor de Crăciun din România.

Tabelul Nr. 3.30. Date privind rezultatele la întrebarea 29.

Figura Nr. 3.23. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 29

Din analiza datelor se poate observa că în proporție de 52% respondenți sunt de sex femeiesc și 48% sunt de sex bărbătesc.

► Anliza bivariată

Corelația între variabila vârsta în ani împliniți de respondenți și variabila ce vă determină să mai participe și la alte ediții

Tabelul Nr. 3.31. Date privind rezultatele la corelația dintre variabila vâsta în ani împliniți și variabila ce va determină să participați si la alte ediții

Tabelul Nr. 3.32. Date privind rezultatele la corelația dintre variabila vâsta în ani împliniți și variabila ce va determină să participați si la alte ediții

Figura Nr. 3.23. Rezultatele obținute în urma corelației dintre variabila vâsta în ani împliniți și variabila ce va determină să participați si la alte ediții

Din analiza datelor se poate observa că există o asociere indirectă scăzută între cele două variabile, deci nu putem afirma că există o legătură între cele două variabile, fapt ce ne este reprezentat și de tabel unde putem observa că punctele sunt răspândite dezordonat, nu le regăsim grupate în jurul vreuneia dintre diagonale.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Relația dintre marketing și cultură este dată de necesitatea organizațiilor culturale de a-și face cunoscute produsele – serviciile. Când spun acest lucru mă refer la faptul ca în România nu numeroși oameni conștientizează necesitate de a participa la evenimente culturale. Consider că cererea în țara noastră este destul de mică în comparație cu alte state și marketerii au o sarcină dificilă de a convinge oamenii din toate clasele sociale să ia parte la astfel de organizări.

Cele mai importante evenimente culturale sunt: evenimentele culturale din domeniul muzical, evenimentele culturale din industria filmului și evenimentele culturale din muzee.

Evenimente culturale organizate în târgurilor de Crăciun din România depind în mare măsură de public pentru a supraviețui, de aceea spectacolele au loc oriunde se poate, fiind adresate către oricine este interesat, către toate grupele de vârstă.

Pe măsură ce comunitatea devine tot mai conștientă de faptul că târgurilor de Crăciun și evenimentele culturale organizate cu această ocazie, furnizează avantaje, audiența va crește, astfel organziatorii realizând ce și-au propus, având succes. Astfel că atât târgurile de Crăciun cât și evenimentele culturale realizate vor deveni un nume ușor de recunoscut – un brand.

Evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România reprezintă eveniment complete, care includ concepte, scene, programe artistice (dansatori/trupe de muzica live/solisti/orchestra), lumini, sonorizări, aranjamente florale, accesorii premium și personal care acordă multă atenție la detalii.

În ceea ce privește firmele care se ocupă de organizarea evenimentelor culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România se poate observa că aceste sunt firme cu o vastă experiență în ceea ce privește organizarea de evenimente culturale.

Din analiza datelor se poate observa că sunt numeroase aspecte care determină oamenii să-și petreacă timpul la târgurile de Crăciun din România, de obicei oamenii sunt determinați să meargă la târgul de Crăciun pentru divertisment, pentru cumpărarea de cadouri și pentru descoperirea de noi obiceiuri culturale.

Pеntru evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România, faсtоruӏ uman a соnstіtuіt șі va соnstіtuі prіnсіpaӏa соndіțіе a suссеsuӏuі său și se poate observa că participare ala târgurile de Crăciun din România și inclusiv la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România nu sunt influențate semnificativ de vârsta participanților, sexul acestora, nivelul de educație sau venituri.

Evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România pеntru a avеa suссеs într-un mеdіu соmpеtіtіv, este necesar să fatisfacă сеrіnțеlе participanților la сеl maі înalt grad. Se poate observa сă сеі maі mulțі dintre participanții la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România aprесіază sеrvісііlе pe care firmele organizatoare le оfеră. Astfеl sе pоatе соnсluzіоna сă marеa majоrіtatе a participanților la evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt satіsfăсuțі dе sеrvісііlе de care beneficiază.

Însă pentru o creșterea audienței la târgurile de Crăciun din România se recomandă să se realizeze o mai intensă publicitate prin intermediul radioului și TV-ului, în același timp ar trebui ca evenimentele culturale să se diversifice, iar evenimentele să fie de actualitate. Tot o dată pentru o audiență mai mare la evenimentele culturale care se realizează în cadrul târgurilor de Crăciun din România se recomandă menținerea intrări le evenimente liberă fără taxă.

BIBLIOGRAFIE

Academia Română, Dicționarul explicativ al Limbii Române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2009

Adăscăliței V., Euromarketing, Editura Uranus, București, 2005.

Allen J., Time management for event planners, Editura John Wileyand Sons Canada Ltd., Canada, 2005.

Berridge G., Events design and experience, Editura Elsevier, Oxford, 2007

Brennan, R., Canning, L., McDowell, R., Business-to-Business Marketing, Londra: Sage Publications, 2008

Browne T., The social trade show: Leveraging social media and virtual events to connect with your customers (que biz-tech), Editura Pearson Education Inc., 2012.

Cappo J., The Future of Advertising: New Media, New Clients, New Consumers, Editura McGraw Hill, 2003

Cătoiu I., Carmen B., Onete B., Popescu C., I., Vegheș C., Metode și tehnici utilizate în cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 1999

Clow K., Baack D., Integrated Advertising, Promotion, and Markting Communications second edition, Editura Pearson Prentice Hall, 2004

Constantinovici D., Marketingul cultural, la începutul de drum. În: Biz, nr. 148, București, 2007

Constantinescu M., Marketing sportiv de la o abordare tranzacțională la o perspectivă relațională, Editura ASE, București, 2009.

Dolphin R., Sponsorship – Perspectives on its strategic role. Corporate Communications, An International Journal, Vol. 8., 2003.

Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al., (Coord.)., Marketing: dicționar explicativ, Editura Economică, București, 2003.

Gagel D., Start and Improve your business, Business development services (BDS) Forum, Editura Books on Demand GMBH, Norderstedt, 2008.

Glimore H. J., Pine B. J., Authenticity: What Consumers Really Want, Editura Harvard Business Scholl Publishing, USA, Boston, 2007.

Goldblatt J., Special Events: Event leadership for a new world, Editura John Wiley and Sons Inc., USA, New York, 2001

Goldbach D., Marketing, Editura Pro Universitaria, București, 2015.

Hentea C., Noile haine ale propagandei, Editura Paralela 45, Pitești, 2008

Hoyle H. L., Event Marketing, John Wiley & Sons Inc, New York, 2002.

Iacob D., Cismara D. M., Relații publice. Eficiență prin comunicare, Editura Comunicare.ro, Colecție cursuri univeristare, București, 2003

Kolb, Bonita M. – Marketing for Cultural Organizations – New strategies for attracting audiences to classical music, dance, museums, theatre and opera (2nd edition), Editura Thomson, Londra, 2005

Kotler Ph., Marketing for nonprofit organizations, Editura Pearson Prentice Hall, 1975

Maria C., Avasilcăi S., Bacali L., Cercetări de marketing cultural, Review of Management & Economic Engineering . 2009, Vol. 8 Issue 3

Masterman G., și Wood E. H.. Innovative Marketing Communications. Strategies for the Events Industry. Burlington: Elsevier Butterworth – Heinemann, 2005.

McCarthy K. F., Brooks A., Lowell J. F., Zakaras L., The Performing Arts in a New Era, 2001

Melilo J., Market the Arts! A New Anthology of Effective Research, Planning, Implemenmtation and Follow-Up, Published by FEDAPT, 1983

Moldoveanu M. Ioan-Franc V., Marketing și cultură. Editura Expert, București, 1997.

Moise D., Marketingul și managementul evenimentelor, Editura ASE, București, 2014.

Moise D., Marketingul evenimentelor, Editura ASE, București, 2015.

Moise D., Georgescu B., Zgură D., The use of event marketing management strategies, Procedia – Social and Behavioral Sciences, nr. 46, 2012

Moise D., Șerbănică D., Constantinescu M., Events and their Importance in strategic marketing communication, Analele Universității din Oradea, Seria Științe Economice, Oradea, 2008.

Morariu B., C., Impactul interculturalului în marketing, Management intercultural, Vol. IV., Nr. 6/2002, București, 2002.

Pop N., A., coord., Marketing internațional. Teorie și practică, Editura Uranus, 2011.

Puiu C., Stâncioiu A., F., Moise D., Marketing, Editura Universitară Craiova, Craiova, 2008

Rus F. C., Relații publice și publicitate: metode și instrumente, Editura Institutul European, Iași, 2004

Rutherford J. S., Risk management for meetings and events, Editura Elsvier, Oxford, 2008.

Saget A., The event marketing Handbook: Beyond logistics and planning, Editura Dearborn, USA, Chicago, 2006.

Schafer M. S., Organizarea evenimentelor, Editura All, București, 2008.

Șerbănică D., Dicționarul comunicării integrate de marketing, Editura Roseetti Educațional, București, 2006

Terzi M. C., Sakas D. P., Seimenis I., International events: the impact of the conference location, The 2nd International Concference on Integrated Information, Procedia – Social and Behavioral Sciences, Editura Elsevier Ltd., nr. 73, 2013.

Waldorf J., Rutherford J. S., The event management certificate program sportevent management and markting, Editura George Washington University, USA, Washington DC, 2000.

Wood E. H., Evaluating Event Marketing: Experience or Outcome?, Articol în revista: Journal of Promotion Management, Vol. 15, nr. 1, Editura Routledge, 2009.

Zbuchea A., Marketingul în slujba parimoniului cultural, Editura Universitară, București, 2008

Ziakas B., Boukas N., Extracting meanings of event tourist experiences: A phenomenological exploration of Limasol carnival, Journal of destination marketing & management, Editura Elsevier Ltd., 2013

Webgrafie

www.ase.ro

www.bizbrasov.ro

www.bucuresti.diplo.de

www.calendarevenimente.ro

www.cciasb.ro

www.clujlife.com

www.comunicatedepresa.ro/exposib/

www.creart.ro

www.cultura.sibiu.ro

www.demometal.ro

www.dwk.ro

www.expotimisoara.ro

www.expo-transilvania.ro/

www.federatiapatronilor.ro

www.listafirme.ro

www.marketingcultural.com.br

www.opiniatimisoarei.ro

www.oradea-online.ro

www.iuliusmall.com

www.itcbv.ro

www.risco.ro

www.romaniaturistica.ro

www.tion.ro/tag/targ-de-craciun

www.vinsieu.ro

www.ziare.com

ANEXE

▬ Chestionar (anexa 1.)

CERCETAREA PERCEPTIEI AUDIENTEI DIRECTE LA TÂRGURILE SI EXPOZITIILE DE CRĂCIUN

Vârsta dumneavoastră în ani împliniți:

a. Sub 18 ani (Termină interviu) b. 18-30 ani c.30-45 ani d.45-60 ani e. peste 60 ani

2. Ati mai participat / participati la targuri de Craciun?

a.) da b.) nu (Termina interviu)

3. Considerati ca sarbatoarea Craciunului este:

a.) o ocazie de a primi si a oferi cadouri b.) o sarbatoare religioasa

c.) o sarbatoare ca oricare alta d.) altele…. Care?

4. Care este motivul pentru care vă hotârâți să mergeți la targul de Craciun? (puteți alege mai multe variante de răspuns)

divertismnet b.) descoperire de noi obiceiuri culturale

cumparare cadouri c.) alte motive….Care?

5. De câți ani participați la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. de 1 an b. între 1-3 ani c. peste 3 ani

6. Ce imagine credeți că si-au format târgurile de Crăciun din România?

Foarte buna

Buna

Nici nici

Rea

Foarte rea

7. Ce v-a determinat să participați la evenimentul cultural organizat în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. recomandările cunoștințelor b. Reclama Tv c. faptul că intrarea este liberă

d. Reclama radio e. Pliant f. Evenimente pe retele sociale

g. Altele….

8. Ca urmare a cărui tip de reclamă ați fost convins să participați la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. radio b. tv c. flyer d. panotaj e. Social media f. altele….. .

9. Cât de important este pentru dumneavoastră ca locul in care se desfasoara targul…?

10. Care dintre următoarele aspecte vă pot determina să vă petreceți timpul la targul de Craciun?

11. Cum vă influențează un comportament neadecvat al celorlalți vizitatori?

a.) Mă enervează/mă irită b.) Trec cu vederea incidentul/fac abstracție de moment

c.) Nu mă mai pot concentra asupra activităților mele d.) Le fac observație

e.) Anunt autoritatile / organizatorii / serviciul de paza si protectie f.) Alt răspuns…

12. Ce activitati preferati sa aveti in cadrul targului de Craciun? (Puteți alege mai multe variante de răspuns)

a.) Sa consum produse culinare traditionale b.) Sa particip la spectacole de muzica

c.) Sa caut cadouri pentru cei dragi d.)Sa ma plimb cu prietenii/familia pentru a ma destinde

e.) Alte activitati… care?

Ce atitudine aveți față de următoarele aspecte referitoare la Targurile de Craciun?

Cât este de important pentru dumneavoastră ca aceste evenimente să…?

Vă rog sa prezentați poziția dumneavoastră în raport cu următoarele afirmații:

„În cadrul târgurilor de Crăciun din România sunt prezentate multiple evenimente culturale”.

a. acord total b. acord c. indiferență d. dezacord e. dezacord total

„Evenimentele culturale din cadrul târgurilor de Crăciun te fac sa simti magia sarbatorilor”.

a. acord total b. acord c. indiferență d. dezacord e. dezacord total

16.Vă rog să încercuiți numărul care reprezintă cel mai bine opinia dumneavoastră cu privire la diversitatea evenimentelor culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România

+5

+4

+3

+2

+1

Diversitatea evenimentelor culturale organizate

în cadrul târgurilor de Crăciun din România

-1

-2

-3

-4

-5

17. Vă rog să împărțiți 100 de puncte în raport cu preferințele dumneavoastră la evenimentele culturale pe care doriți să le vedeți în cadrul târgurilor de Crăciun din România

a. evenimente culturale ce contin muzica usoară ____ puncte acordate

b. evenimente culturale ce conțin prezentarea datinilor și obiceiurilor de Crăciun din România ____ puncte acordate

c. evenimente culturale ce conțin muzică clasică ____ puncte acordate

d. evenimente culturale ce conțin diverse expoziții ____ puncte acordate

18. Cum apreciați faptul că intrarea la evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România este gratuită?

a. potrivită/adecvată b. nu stiu c. nepotrivită/neadecvată

19. Ați fi dispus să și plătiți pentru evenimentele culturale organizate în cadrul târgurilor de Crăciun din România?

a. da b. nu

20. De ce considerati oportuna intrarea gratuita sau cu taxa? . …………………

21. Cum vi se par evenimentele culturale organizate de concurenții târgurilor de Crăciun din România?

a. atractive b. nu știu c. neatractive

22. In ca masura ati renunța să mai participați la târgurile de Crăciun pentru evenimente culturale precum concerte, conferinte, festivaluri etc.?

23. Ce v-ar determina sa mai participati si la alte editii? ……………

În ce măsură considerați că targurile ar trebui extinse și în alte spații precum:

25. Care dintre următoarele categorii reprezintă cel mai bine forma dumneavoastră actuală de angajare?

a.) Angajat cu normă întreagă (8-12 ore/zi) b.) Angajat cu jumatate de normă (4-5 ore/zi)

c.) Colaborator (fără program fix) d.) Șomer / a

e.) Patron/Liber profesionist / a (propria afacere) f.) Casnic / a

g.) Student / a h.) Pensionar / a

26. Care este ultimul nivel de educație absolvit?

a.) gimanziu b.) 10 clase/profesională c.) Liceu

d.) Studii postliceale e.) Studii universitare f.) Studii postuniversitare

Venitul lunar personal se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a.) Sub 1000 RON b.) 1000-1500 RON c.) 1501-2500 RON

d.) 2501-3500 RON e.) Peste 3500 RON

Domiciliul

a.) Urban b.) Rural

Sex

Bărbătesc b.) Femeiesc

▬ Imagini de la diferite evenimente culturale organizate cu în cadrul târgurilor de Crăciun (anexa nr. 2.)

Figura Nr. 1 Afis de promovare a evenimentului cultural – Sibiu Gospel Moods

(sursa: http://livestream.com/Romania-Live-Events/SibiuGospelMoods)

Figura nr. 2 Imagine cu scena amplasata la Brașov pentru evenimentele culturale

(sursa: http://turism.brasovcity.ro/index.php/evenimente/detail/23)

Figura Nr. 3 Afis de promovare a târgului de Crăciun din București

(sursa: http://bucharestchristmasmarket.ro/despre/)

Figura Nr. 4 Afis de promovare a evenimentului cultural „The voice of children” din cadrul târgului de Crăciun de Cluj-Napoca

(sursa: http://transylvania-college.ro/the-voice-of-children/)