Marketingul din Perspectiva Infiintarii Unei Microintreprinderi

Marketingul din perspectiva infiintarii unei microintreprindere

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I Elemente teoretico-metodologice ale politicilor de marketing

Politicile de marketing – esența activității firmelor

Mix-ul de marketing – instrument de promovare a politicii de marketin

Politica de produs

Obiective si indatoriri ale politicii de produs

Strategii de produs

Politica de pret

Strategii de preturi

Politica de distributie

Particularități în abordarea mix-ului de marketing în turism

CAPITOLUL II Prezentarea societății Romania International Touring(RIT TRAVEL AGNCY)

2.1. Scurt istoric

2.2. Caracterizare de ansamblu a societății

2.3. Organizarea și funcționarea agenției de turism RIT Travel

2.4. Furnizori

2.5. Clienți

2.6. Concurența

2.7. Oferta de servicii

CAPITOLUL III Analiza activitații agenției de turism RIT Travel Agency

3.1. Indicatorii acțiunilor turistice interne derulate de agenția de turism RIT Travel Agency

3.2. Indicatorii acțiunilor turistice externe derulate de agenția de turism RIT Travel Agency

3.3. Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai agenției RIT Travel Agency

3.3.1. Rata rentabilitații

3.3.2. Cifra de afaceri

3.3.3. Venituri totale

3.3.4. Cheltuieli totale

3.3.5. Profitul

4.1. Analiza S.W.O.T. a activității agenției

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

În Europa, odată cu dezvoltarea circulației turistice și ca urmare a construirii principalelor drumuri ce străbat Alpii, se dezvoltă industria hotelieră, activitatea de editare a ghidurilor turistice dar și a restaurantelor. După 1840, Thomas Cook organizează primele călătorii în grup având drept scop social participarea la reunini cu caracter religios și moral, cu un tarif redus, dus-întors; apare deci prima agenție de voiaj și pachetul de servicii turistice în turismul secolului al XIX-lea.2

Turismul (en.. “to tour” = a călători) începe să fie consolidat ca fenomen social-economic în Europa încă din 1880, în 1905 conturându-se prima sa definiție în care se arată că turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbarea mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.

În primele decenii ale secolului nostru, turismul se dezvoltă organizat mai ales in Italia, Elveția, Austria și Franța, în ultima luând naștere primul Oficiu Național de Turism în 1914. Avionul scurtează duratele de deplasare și prelungește duratele de vizitare, iar apariția concediilor plătite (1927 în Italia, 1934 în Germania, 1936 în Franța) modifică structura socială a masei de turiști.

Agenția de turism este intermediarul privilegiat între acești prestatori și turist. În concluzie, se poate afirma ca agenții economici intermediari, agențiile de voiaj și tour-operatorii constituie verigi importante in desfășurarea activității turistice, indiferent de statutul lor.

Un studiu realizat de fundația americană CHF arată că turismul românesc are un potențial însemnat, însă piedicile care stau în calea dezvoltării acestui sector sunt destul de greu de depășit. Conform studiului CHF realizat în vara anului trecut, produsele turistice actuale care pot fi exploatate pentru a atrage turiști străini sunt: turismul cultural, turismul ecologic și rural, turismul balneoclimateric și de tratament, turismul urban. Printre produsele care pot fi dezvoltate în viitor se numără: parcurile tematice, turismul de aventură și călătoriile de afaceri. Deși competiția pe piața mondială este foarte strânsă, produsele enumerate mai sus au câteva avantaje față de ceea ce există în țările din jur. De exemplu, unele dintre atracțiile culturale ale României, cum ar fi Cimitirul Vesel de la Săpânța sau bisericile de lemn din Transilvania sunt absolut unice și constituie genul de produse turistice foarte apreciate de nemți sau elvețieni. De altfel, piața scandinavă, cea germană și cea franceză ar trebui să se afle în capul listei de promovare a țării noastre, aceste piețe având mari șanse de a deveni principalii furnizori de turiști străini pentru România.

Pe locul doi în topul potențialilor furnizori se afla SUA și Marea Britanie, cu mențiunea că turiștii din aceste țări au destul de puține cunoștințe despre România că destinație de vacanță. Astfel, în 2002, conform Institutului Național de Statistică, turiștii nemți au constituit 7,5% din totalul turiștilor străini și 34,7% din turiștii sosiți din țările Uniunii Europene, fiind urmați de italieni (22,3%) și francezi (8,9%). Guvernul român ar trebui să majoreze bugetul de promovare a României, dacă vrea să fie la nivelul principalilor săi competitori, adică Ungaria, Cehia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc.

Lucrarea de față intitulată “Posibilități de prognoză a activitații economice din cadrul agenției RIT Travel Agency” își propune să facă un studiu de caz la o agenție de turism. În acest scop s-a ales firma Romania International Touring SRL cu agenția RIT Travel Agency, cu sediul central în București. Activitatea principală a firmei este turismul extern si intern, transportul turistic intern si international. Firma oferă pachete de servicii de turism în stațiuni de litoral , turism balnear, turism de afaceri dar nu în ultimul rând turism montan iar în ultima vreme se ocupă și cu oferirea de pachete turistice în pensiuni turistice și agroturistice. Un alt aspect al activității îl constituie turismul de week-end.

Lucrarea este structurată pe IV capitole, astfel în capitolul I este prezentată societatea Romania International Touring ( RIT Travel Agency), în capitolul al – II – lea și al – III – lea s-a studiat analiza volumului de activitate a agenției RIT Travel Agency respectiv analiza principalilor indicaor economico – financiari. În ultimul capitol s-au prezentat perspectivele de adaptare a activității agenției de turism RIT Travel Agency la piața turistică românească.

CAPITOLUL I

Politici de marketing și particularitățile acestora în activitatea agentlilor de turism

Elemente teoretico-metodologice ale politicilor de marketing

În contextul economiei de piață actuale, aflată într-o continuă evoluție și modificare, marketingul, prin elementele teoretico-rnetodologice și instrumentele sale practice, reușește să adapteze unitatea economică la cerințele ce decurg ca urmare a dinamismului econornico-social prefigurat În prezent. Începând cu anul 1990, tranziția la economia de piață a favorizat apariția unor relații de concurență tot mai accentuate care au determinat întreprinderile românești să adopte marketingul în procesul conducerii, fiind 0 activitate ce impune schimbări profunde în mentalitatea și metodele de acțiune proprii fiecărei firme. Astfel, prin optică și conținutul pe care le promovează, marketingul impune agenților economici un nou mod de a acționa pe piață, 0 anumita conduita care presupune receptivitate și capacitate malta de adaptare la cerințele și exigențele pieței, spirit novator pre cum și flexibilitate în mecanismul de funcționare a unității economice, acestea fiind condiții de bază În eficientizarea activității.

Cu alte cuvinte, prin activitățile de marketing, întreprinderea este asigurată de succesul ei pe piață (emiterea ideii de produs care să vină În întâmpinarea dorințelor consumatorilor, conceperea și proiectarea acestuia, construirea și testarea prototipului, introducerea În fabricație, asigurarea performanțelor pretinse de clientela – la costurile cele mai mici posibile, conceperea §i derularea campaniei publicitare, stabilirea prețurilor, plasarea produsului pe piață, urmărirea comportamentului 'in utilizare sau consum etc.). În concluzie, marketingul desemnează tot ceea ce trebuie întreprins de 0 firma, în conformitate cu mediul său intern și extern, pentru satisfacerea clientelei mai bine decdt concurenta, în vederea obținerii profitului dorit.

1.1 Politicile de marketing – esența activității firmelor

A vând în vedere că unitățile economice funcționează într-un cadru complex și dinamic care impune investigarea permanentă a mediului extern precum și anticiparea nevoilor de consum ale actualilor și potențialilor beneficiari de produse sau servicii, aceasta trebuie să dea dovadă de capacitate de adaptare la aceste condiții, confruntându-se deopotrivă cu oportunități și dificultăți, De asemenea, firma trebuie să-și canalizeze acțiunile pentru obținerea unor obiective pe termen lung, mai exact să aibă 0 viziune de perspectivă, atât în ceea ce privește mediul intern cât și eel extern. Astfel, firma trebuie să-și mărească sau să-și restrângă domeniile de activitate, să creeze concepte și produse noi sau să le irnbunatateasca pe cele existente, să angajeze sau să concedieze personal în funcție de amploarea și complexitatea serviciilor prestate, să cunoască în permanents ceea ce clientul prefera la un moment dat și să-i satisfacă dorințele în condiții mai avantajoase decât ar face-o concurenta, Lipsa de transparentă a viitorului în plan economic a determinat necesitatea canalizării acțiunilor firmei într-o politică unitară, coerentă – politica de marketing.'

Politica de marketing reprezintă un ansamblu coerent de activități specifice care pot fi activități și politici de producție, dezvoltare, aprovizionare, financiare, comerciale. în adoptarea unei anumite politici de marketing, firma trebuie să ia în considerare anumiți factori și să respecte anumite etape care să asigure reușita demersurilor viitoare, factori ce pot fi de natură internă sau externă, care privesc piața în ansamblul ei. Astfel, este necesară utilizarea constantă a unor modele de raționament precum și implicarea unor metode științifice în procesul luării deciziilor.

1.2 Mix-ul de marketing – instrument de promovare a politicii de marketing

În viziunea lui Philip Kotler, mix-ul de marketing poate fi definit ca un amestec de variabile de marketing controlabile pe care firma Ie folosește pentru a urmări un anumit nivel al vânzărilor pe 0 piața ținta. Conceptul presupune existența acestui set de variabile în strânsă Iegatura cu pârghiile și factorii de control, care pot fi exploatate de către un manager pentru a realiza un anumit obiectiv". În unitățile economice obiectivul urmărit este, de cele mai multe ori, direcționarea spre vânzare a unui anumit produs său serviciu către 0 anumită destinație aleasă, cele patru componente ale mix-ului de marketing cu ajutorul cărora se realizează acest obiectiv sunt: produsul, a cărui adapt are la nevoile schimbătoare ale consumatorilor vizați se realizează prin politica de produs; prețul, expresia bănească a valorii unui bun, în funcție de care volumul vânzărilor crește sau scade în conformitate cu coordonatele pieței; promovarea, instrument folosit pentru a crește nurnarul potențialilor cumpărători, în condițiile în care aceștia sunt la curent cu existența produsului și sunt dispuși să-l achiziționeze; plasamentul (distributiay apreciază numărul potențialilor clienți care vor căuta modalitatea și locul potrivit pentru a-și transforma intențiile de cumpărare într-un act de vânzare efectivă, Aceste patru variabile sunt manipulate continuu în conformitate cu condițiile dominante ale pieței pe care întreprinderea își comercializează produsele sau tinde să Ie comercializeze, un rol hotărâtor avându-l acțiunile întreprinse de către competitorii aflați pe piața respectivă.

Deși termenul de distribuție este utilizat mai frecvent, cele patru componente ale mix-ului de marketing, toate începând cu litera p, (în varianta originală, product, price, promotion, place) sunt cunoscute în literatura de specialitate ca cei patru "P", sintagma folosită pentru prima dată în anul 1960 de către E.l. McCarthy.

1.3 Politica de produs

Conceptul de produs este definit în literatura de specialitate ca fiind ansamblul elementelor ce declanșează cererea exprirnata de consumator pe piață.9

Bunurile economice, fie că sun care volumul vânzărilor crește sau scade în conformitate cu coordonatele pieței; promovarea, instrument folosit pentru a crește nurnarul potențialilor cumpărători, în condițiile în care aceștia sunt la curent cu existența produsului și sunt dispuși să-l achiziționeze; plasamentul (distributiay apreciază numărul potențialilor clienți care vor căuta modalitatea și locul potrivit pentru a-și transforma intențiile de cumpărare într-un act de vânzare efectivă, Aceste patru variabile sunt manipulate continuu în conformitate cu condițiile dominante ale pieței pe care întreprinderea își comercializează produsele sau tinde să Ie comercializeze, un rol hotărâtor avându-l acțiunile întreprinse de către competitorii aflați pe piața respectivă.

Deși termenul de distribuție este utilizat mai frecvent, cele patru componente ale mix-ului de marketing, toate începând cu litera p, (în varianta originală, product, price, promotion, place) sunt cunoscute în literatura de specialitate ca cei patru "P", sintagma folosită pentru prima dată în anul 1960 de către E.l. McCarthy.

1.3 Politica de produs

Conceptul de produs este definit în literatura de specialitate ca fiind ansamblul elementelor ce declanșează cererea exprirnata de consumator pe piață.9

Bunurile economice, fie că sunt bunuri cu înveliș material, fie că sunt bun urî imateriale, iau forma mărfurilor ce constituie obiectul actelor de vânzare-cumpărare 'in cadrul pieței. Din cea de-a doua categorie fac parte și serviciile, care au un statut aparte deoarece unele caracteristici ale acestora determina anumite particularități în formularea politicii de produși în cadrul mix-ului de marketing. Pe lânga faptul că serviciile sunt imateriale, eterogene și variabile, perisabile, nestocabile, ele sunt și intangibile, strategiile și tacticile de marketing au drept obiectiv permanent, așa cum subliniază specialiștii în marketing, "tangibilizarea serviciilor".

Este unanim recunoscut faptul că politica de produs reprezintă cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing, fiind considerată nucleul activității de marketing, ceea ce presupune dezvoltarea de produse, servicii și idei pre cum și pătrunderea acestora pe piață,

Politica de produs reprezintă conduita pe care 0 adopta întreprinderea referitor la dimensiunile, structura și evoluția gamei de produse și servicii ce fac obiectul propriei sale activități, atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului de piață, la tendințele manifestate de ceilalți concurenți."

1.4 Obiective și îndatoriri ale politicii de produs

În linii mari, politica de prod uș adoptată de către 0 companie trebuie să determine următoarele: ce trebuie să producă compania, când ar trebui să fie lansate produsele noi și cele îmbunătățite, precum și ce cantități ar trebui să fie produse, stocate și oferite.V

Decidentul in marketing trebuie să alcătuiască un ansamblu de strategii și tactici reunite în politica de produs astfel încăt obiectivele propuse să urmeasca scopul general al activității economice a întreprinderii. Astfel, strategiile de produs indica principalele direcții în care întreprinderea trebuie să-și mobilizeze resursele (umane, materiale și financiare) pentru a realia indicatorii economico-financiari fixați anterior. Tacticile sau tehnicile de marketing reprezintă modalitățile concrete de punere în aplicare a unei strategii de produs (de exemplu, schimbări de ordin tehnologic, variații în dimensiunile unei linii de produse, diferențieri de preț în raport cu segmentul ținta de consumatori etc.).

Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor pieței, prin irnbinarea eficientă a strategiilor și tacticilor ce 0 alcătuiesc, politica de produs trebuie să acționeze în trei direcții principale:

– introducerea în fabricație și pe piață a unor produse noi, scopul vizat fiind acela de a câștiga noi segmente de clientelă

– modernizarea produselor deja existente pe piață, această acțiune fiind necesară ca urmare a intensificării relațiilor de concurență, dar mai ales ca urmare a modificărilor intervenite în comportamentul cumpărătorului, cerințele acestuia fiind din ce în ce mai sofisticate

– eliminarea produselor cu grad ridicat de uzură economică și morală, care nu mai prezintă interes pentru consumatori și al carer volum al vânzărilor a scăzut.

o activitate foarte importantă care desăvârșește rolul marketingului în ciclul de viață al produselor este urmărirea acestora în consum. Este din ce în ce mai utilizată noțiunea de audit de produs ce asigură un feed-back rapid pentru eventualele acțiuni corective pe toate palierele activității de inovație.

Prin activitatea de urmărire a produselor în consum se obțin informații foarte utile în îndeplinirea unei sarcini a politicii de produs și anume eliminarea produselor eu grad ridicat de uzură economică și morală.

1.5 Strategii de produs

Având în vedere eomplexitatea conceptului de produs și poziția sa deosebită în cadrul relațiilor de piață, firma, prin diferite orientări strategiee și opțiuni taetiee, lsi rnanifesta 0 anumită atitudine față de gradul de înnoire, gradul de diversificare a gamei sortimentale, dimensiunile și

structura acesteia, nivelul calității și modul de diferențiere față de produsele celorlalți agenți economici.

între gradul de înnoire și eel de diversifieare a produselor sau a gamei sortimentale există o strânsă legătură, fiind posibilă, în unele situații, chiar 0 suprapunere a lor. În aceste condiții,

firma alege acele strategii care se potrivesc eel mai bine cu obiectivele generale urmărite, având posibilitatea să recurgă la:

asimilarea de noi produse (strategia înnoirii sortimentale), perfecționarea produselor existente, menținerea unui grad de noutate a produselor și serviciilor.

Referitor la dimensiunile și structura gamei sortimentale, firma poate alege între diversificare, stabilitate și selecție. Diversificarea gamei de produse reprezintă principala modalitate de pun ere în aplicare a strategiei de creștere a dimensiunilor gamei. Aceasta diversificare se dezvolta pe trei direcții principale: orizontală, verticală și laterala'", fiind posibilă și combinarea acestora.

Diversificarea pe orizontală presupune mărirea nurnarului de produse în cadrul gamei, în timp ce diversificarea pe verticală se înfăptuiește prin prelungirea în "amonte" sau în "aval" a unei linii de produse, incluzând în nomenclatorul de fabricație și unele bunuri anterior achiziționate ca materii prime sau altele care folosesc actualele produse ale întreprinderii drept componente constructive." Diversificarea laterală este des întâlnită în țările dezvoltate, cu economie de plată bine conturată, deoarece reprezintă o alternativă la relațiile de concurență,

Calitatea produselor are un rol esențial în condițiile de piață actuale, unde re1atiile de

concurenta sunt din ce în ce mai bine percepute de către consumatori, aceștia având posibilitatea să aleagă produsul care le-a oferit cele mai mari satisfacții. De aceea, într-o economie de piață "sănătoasă", raportul calitate-pret reprezintă factorul esențial în luarea deciziei de cumpărare a

unui produs. în aceste condiții, firma are posibilitatea să aleagă între a se adapta din punct de vedere calitativ, a se diferenția sau a asigura produselor și serviciilor sale 0 stabilitate calitativă.

Bineînțeles că strategia diferențierii calitative, în cazul unei aplicări corecte, aduce firmei cele mai mari avantaje atât din punct de vedere financiar, cât și datorită prestigiului pe care aceasta îl căpăta.

Obiectul strategiei diferențierii 11 reprezintă cucerirea unui segment de consumatori cu un produs său serviciu, fie că este în totalitate nou apărut pe piață, fie că este îmbunătățit. În funcție de obiectul diferențierii (elementele corporale sau acorporale ale produsului) sunt adoptate diferite strategii, raportate la concurență. 0 piesa central a În cadrul strategiei diferențierii 0 constituie marca ș semnul distinctiv pe care întreprinderea 11 folosește pentru a-și individualiza

14 Malcomete, P., Strategii de marketing, Editura Junimea, lași, 1976, p. 272-276

15 v. Balaure, Op. cât., p. 349

produsele sau serviciile sale de cele oferite de alte firme de același profil." Marca implies anumite aspecte economice și juridice, fiind totodată obiectul unor strategii cu 0 mare însemnătate în politica globală de marketing a firmei.

1.6 Politica de preț

Este recunoscut de către toți specialiștii faptul că prețul, în cadrul mix-ului de marketing are un statut aparte, având caracteristicile atât ale unei variabile endogene cât și exogene. Aceasta se datorează faptului că, În condițiile unei economii de piață și a unor relații de concurență din ce

'in ce mai acerbe, unitatea economics nu are un control total asupra stabilirii unui anumit niveI de preț pentru un produs.

Există două obiective principale pe care o unitate economică le are în vedere atunci când stabilește un anum it nivel al prețului pentru un produs: să maximizeze profitul pe termen scurt, mediu și lung – cu alte cuvinte să asigure profitabilitatea; să minimizeze riscurile unor pierderi care pot apărea dacă produsul nu obține vânzările previzionate.

Prețul reprezintă astfel un mijloc de măsură a gradului de valorificare a resurselor întreprinderii și a oportunităților exterioare, barometru al capacității de adaptare la cerințele mediului și de influențare a acestuia, instrument al recuperării cheltuielilor efectuate și al aproprierii beneficiilor încorporate în produse, înscriindu-se astfel cu valențe remarcabile în arsenalu 1rnarketingului."

Legătura dintre preț și prod uș este una reală și logica, prețul fiind unul dintre elementele sale acorporale care are, de cele mai multe ori, un rol decisiv în luarea deciziei de cumpărare a unui bun de către consumator. Se po ațe afirma că prețul este eel care hotărăște soarta mărfurilor pe piață, fiind un element de contact lntre ofertă și cerere.

Acțiunile firmei 'in stabilirea preturiIor pe piața trebuie să fie integrate într-o perspectivă de ansamblu prin raportarea prețului la strategia de piață, nueleu al activității de marketing a întreprinderii și, prin urmare, punct de plecare pentru toate politicile care alcătuiesc mix-ul de marketing.

Din punct de vedere al raportului pret-calitate, prețul este rezultatul procesului de evaluare a bunurilor și serviciilor, existente pe 0 piața dată, în scopul satisfacerii intereselor participanților la procesul de schimb."

Având în vedere că participanții la procesul de schimb sunt ofertanții (producătorii și comercianții), consumatorii (individuali, de tip colectiv) și organe ale statului (locale, centrale) se nasc interese specifice fiecărei categorii, de cele mai multe ori divergențe, care ar trebui să fie echilibrate prin intermediul prețului. Practică a demonstrat că acest lucru nu este posibil în totalitate deoarece anumite categorii reușesc să-și impună interesele pe piață. Prin urmare, prețurile au fost clasificate astfeI:

-preturi impuse (total sau parțial), când statui are 0 poziție dominantă și intervine cu măsuri economice și administrative (acestea din urmă fiind preponderente)

-preturi concurențiale, categoria dominantă pe piața fiind ofertanții

-preturi echilibrate, când interesele ofertan țil or și ale consumatorilor sunt satisfăcute aproximativ în mod ega].

Rolul prețului în mecanismele pieței se reflectă și în formularea funcțiilor pe care acesta Ie are: de stimulare a of ertantil or; de asigurare a consumului final; de măsurare a activității economice; de eliminare a risipei în alocarea și întrebuințarea resurselor; de protejare a resurselor limitate; de eliminare a dezechilibrelor între producție și consum; de armonizare a intereselor divergențe inerente ale participanților la procesul schimbului.'

1.7 Strategii de prețuri

Subordonându-se obiectivelor generale ale firmei – rentabilizarea activităților firmei prin recuperarea cheltuielilor și obținerea unui profit -, strategia de preț reprezintă modalitatea prin care aceste obiective pot fi atinse. A vând în vedere 0 serie de factori care influențează mediul în care firma își desfășoară activitatea, strategia poate fi pe termen scurt, mediu său lung. Deși în formularea unei strategii trebuie stabilite și respectate anumite decizii de ansamblu, firma, pe măsură ce caracteristicile mediului economic variază, trebuie să se adapteze și să adopte deciziile corespunzătoare. Strategia de preț este un instrument multidimensional, care depinde atât

factori endogeni, cât și de factori exogeni. în rândul factorilor endogeni care influențează strategia de preț se numără: obiectivele generale ale firmei și, În primul rând, nivelul cotei de piață care se intenționează a se atinge; costurile specifice produselor sau serviciilor fumizate; situația rentabilității frrmei la un moment dat; specificitatea produselor sau serviciilor. În rândul factorilor exogeni care influențează strategia de preț se menționează: percepția prețurilor de către

consumatori; reacția concurenței; cadrul legal în domeniu; tendințele macroeconomice ale inflației, veniturilor reale ale cumpărătorilor, indicilor prețurilor etc."

Diferențierea strategiilor se poate face în funcție de anumite criterii, dintre care cele mai

importante sunt nivelul, diversitatea și mobilitatea prețurilor. în ceea ce privește nivelul prețurilor, întreprinderea poate avea în vedere 0 strategie a prețurilor înalte, a prețurilor moderate sau a prețurilor joase. Stabilirea unui nivel de preț sau altul poate fi făcută având la baza trei criterii principale: costurile, concurență și cererea. Deși este eel mai greu de pus 'in aplicare, cea mai utilizată strategie este aceea în care firmele se orientează după concurenta În

stabilirea unui anum it nivel de preț. în funcție de caracterul elastic sau inelastic al cererii pentru

un anumit produs, firma poate opta pentru două categorii esențiale de strategii de preț: strategia prețului înalt și, opusă acesteia, strategia prețului de penetrare pe piață.

Gradul de diversificare a prețurilor practicate este un alt criteriu de diferențiere a strategiilor. Gradul de diversificare a prețurilor este strâns legat de mărimea gamei sortimentale (diversitatea prețurilor poate fi egală cu cea a gamei sortimcntalc dar poatc fi și mai rcdusa), de strategia de produs și implicit de cea de plată.

Strategiile firmelor sunt diferențiate și de gradul de mobilitate aI prețurilor, criteriu foarte important de diferențiere deoarece, strategia de preț, mai mult decât celelalte strategii de

marketing, trebuie să fie elastică. 0 atitudine rigidă a firmei poate fi dăunătoare acesteia deoarece

mediul extrem de dinamic al prețurilor solicita firmelor 0 capacitate de adaptarc rapids 5i

conforma cu reaJitatea economică,

1.8 Politica de distribuție

Cea de-a treia componentă a mix-ului de marketing, politica de distribuție, consta Într-un ansamblu de operațiuni și procese economice care se desfășoară între momentul încheierii

producției de bunuri și servicii și intrarea acestora În consum. Distribuția se refers, deci, la circuitul fizic și la cel economic al mărfurilor, la sistemul de relații care intervin între agenții de piață, la activitățile unei mase largi și eterogene de unități, aparținând mai multor ramuri economice.

O noțiune caracteristică acestui concept este aceea de canal de distribuție, acesta fiind

alcătuit din participanții la activitatea de distribuție, șl anume producătorul, intermediarii și consumatorii, Distanța din punct de vedere temporal și spațial lntre producție și consum are ca efect necesitatea desfășurării unor activități șpec ifice, de-a lungul unui canal de distribuție, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de fluxuri. Cele mai importante suntfluxul produselor (cunoscut și sub denumirea de distribuția fizică sau logistica marfurilori – expedierea, transportul, recepția, depozitarea, sortarea, preambalarea, etalarea în spațiile de vânzare a mărfurilor și, în cele din urrna transmiterea produselor către cumpararorii finali fiind activitățile sale speeifice.

,

Distribuția selectivă este localizată în magazine sau raioane specializate deoarece produseie care fac obiectul sau reclama condiții specialc de păstrare, etalarc, verificare H stșrii de funcționare etc.

1.9 Particularități în abordarea mix-ului de marketing în turism

În ceea ce privește turismul, anumite particularități cum sunt natura cererii de servicii turistice, natura ofertei, natura produsului turistic și a prețurilor aferente, acțiunile promoționale și distribuția au condus la conturarea conceptului de marketing turistic ca ramură de sine stătătoare. Deși aplicațiile practice determina anumite diferențe între marketingul turistic și eel general, principii Ie teoretice de bază sunt comune. De asemenea, un alt element comun celor două concepte reprezinta cele două categorii de subiecți economici: pe de 0 parte, producătorii (în speță firma de turism) și pe de altă parte, beneficiarii (cumpărătorii sau consumatorii).

Produsul turistic reprezintă materializarea eforturilor firmei pentru a satisface nevoia turistică și reunește în componența sa atât bunuri materiale, concretizate în patrimoniul de resurse naturale și antropice, în elementele de infrastructură și 'in facilitățile de acces legate de mijloacele de transport cât și servicii. Acestea din urmă pot fi împărțite în servicii de bază (transport, cazare, alimentație și agrement) și în servicii suplimentare, cum ar fi serviciile de organizare a consumului turistic și de informare, servicii de intermediere, telecomunicație, secretariat s.a.

Particularitățile și complexitatea produsului turistic se reflecta în oferta firmelor turistice, care este foarte variată și personalizata de fiecare firmă în parte. Aceasta personalizare nu se datorează elementelor de atractivitate naturale ale unei zone sau regiuni, deoarece firma nu le poate influența, ci manierei proprii de concepere a produsului turistic, un rol hotărâtor avându-I îmbinarea unor servicii cât mai atractive și de calitate superioară la prețuri cât mai scăzute,

Caracterul sezonier al activităților turistice reprezintă un factor deosebit de important, care are implicații atât asupra ofertei de servicii turistice cât și asupra cererii. Alături de sezonalitate, cererea mai este influențată în mod hotărâtor de timpul liber și de venituri. Prin urmare, firma trebuie să adopte strategii diferențiate 'in funcție de sezon și să acționeze în consecință, astfel încât sezonalitatea să influențeze cererea turistică într-o rnasura cât mai mică.

Principalele direcții ale strategiei de produs turistic pe care firma le poate urma în extrasezon sunt: combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate, aflate în zone apropiate, ușor accesibile prin poziția lor geografică; combinarea în variante multiple a serviciilor oferite (numai cazare, eazare + mie dejun, eazare + demipensiune, cazare + pensiune completă); diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea unor posibilități variate de petreeere a timpului liber; oferirea de sejururi variabile ca lungime; detașarea, în cadrul ofertei, a unor produse, care, prin natura lor, nu prezintd 0 sezonalitate pronuntatd (de exemplu excursiile scurte în care motivația turistică este reprezentată de elementele istorice, unele man ifestari culturale, folcloriee etc.); diversificarea serviciilor prestate populației din zona de activitate a firmei, serviciile vizate fiind cele de masă și agrement"

Prețul, cea de-a doua cornponenta a mix-ului de marketing, este de asemenea influențat de caracterul sezonier al prestațiilor turistice, fiind un element acorporal al produsului. Prin urmare, în extrasezon, firmele prestatoare de servicii turistice operează reduceri de tarife, în special la serviciile de cazare și alimentație. În ceea ce privește transporturile, nu întotdeauna este posibilă corel area tarifelor cu redueerile practicate de către agențiile de turism sau hoteluri. Cele mai frecvente reduceri de tarife sunt acordate familiilor cu copii și persoanelor de vârsta a treia, acordându-le facilități la serviciile de cazare, alimentație, transport și agrement.

În elaborarea unei strategii de preț, firma turistică poate avea în vedere atingerea unuia din următoarele obiective: supraviețuirea, ce poate fi asigurată prin reducerea, pe term en scurt, a prețurilor, în condițiile în care concurența de pe plată este din ce 'in ce mai activă și pretențiile clienților se rnodifica rapid; maximizarea profitului; maximizarea cotei de piață, obiectiv ce poate fi atins prin practicarea unor prețuri cât mai mici care să stimuleze la maxim cererea; dominarea pieței prin calitatea produsului său serviciului turistic, care se poate realiza, însă, prin practicarea unor prețuri ridicate, acceptate de clienți cu exigente ridicate 'in ceea ce privește confortul și alte caracteristici de calitate; preîntâmpinarea intrării pe piață a concurenței, prin practicarea unor prețuri foarte scăzute, de către firmele de turism cu statut de monopol sau oligopol; menținerea fidelității și sprijinului distribuitorilor, obiectiv de marketing care impune fixarea unor tarife mici de vânzare a serviciilor turistice tur-operatorilor sau agențiilor de voiaj, care sii Ie dea acestora posibilitatea încasării unor comisioane sau adaosuri comerciale stimulative.3o

În ceea ce privește distribuția, ca și în celelalte domenii de activitate, existii un produciitor (prestator de servicii), unul sau mai mulți intermediari și beneficiarul, în spetii turistul. Chiar dacii existii și forme neorganizate de turism În care turistul apeleazii direct la prestatorul de servicii, rarii a mai apela la verigile intermediare, în majoritatea cazurilor se practicii formele organizate de turism, în care c1ientul apeleazii la serviciile unei agenții de voiaj pentru a-i organiza În detaliu sejurul. Specific distribuției turistice este sistemul de rezervare a locurilor de cazare și transport. Acesta poate fi organizat În trei moduri: sistemul manual; sistemul parțial computerizat prin care evidențele sunt ținute cu ajutorul unui computer, legăturile dintre prestator și agenții realizându-se telefonic; sistemul complet automatizat prin care evidențele și legiiturile sunt realizate prin intermediul unor computere interconectate. Sistemul asigurii instantaneu posibilitatea alegerii locului de cazare în funcție de preferințe și scoaterea din circuit dupii ce locu] a fost achiziționat. 31

Obiectivele politicii de promovare a firmei de turism conduc la formularea unor strategii diferite de marketing: miirirea fidelitiitii c1ientilor proprii, miirirea numiirului de ocazii În care clienții ei fideli 0 pot solicita pentru satisfacerea nevoilor de turism, atragerea clienților firmelor turistice concurente, transformarea nonconsumatorilor de prod use turistice În consumatori potențiali și apoi efectivi. Îndeplinirea acestor obiective este condiționații de combinarea eficienții a celor trei componente principale ale promoviirii, și anume promovarea vânzărilor, relațiile publice și publicitatea. Practic, toate aceste forme de promovare au drept scop informarea turiștilor efectivi și potențiali în legiiturii cu firma de turism și produsele pe care aceasta Ie comercializeazii.

Prin urmare, firmele, instituțiile care functioneazii în domeniul turismului organizează centre de informare, care, pe lângă mijloacele tradiționale de promovare (publicitate, relații publice etc.) sunt, la rândul lor, importante surse de promovare a activitiitilor turistice.

Și în ceea ce privește marketingul direct există unele particularități ale abordării acestuia în domeniul turismului. Având în vedere că marketingul direct este 0 modalitate de promovare și de vânzare printr-o abordare nemijlocită a clientelei (aceasta fiind selecționata în prealabil), el se caracterizează printr-o serie de particularități: absenta intermediarilor; modalități specifice de comunicare, bazate pe personalizarea la distanță; forța sporită de vânzare, bazată pe soluții particulare de recrutare, remunerare și evaluare precum și programe detaliate de marketing.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETĂȚII

Romania International Touring SRL

(RIT Travel Agency)

Scurt istoric

Agenția de turism RIT Travel este pe piața turistică internă și internațională încă din anul 1997 și a încercat în tot acest timp să acopere o gamă cât mai largă de servicii turistice și de asemenea să răspundă tuturor cerințelor clienților săi.

Pe parcursul acestor ani s-a afiliat unor importante asociații ca: ASTA (American Society of Travel Agents), Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România, Romanian Convention Bureau, IATA-Romania, precum si Touroperatorului german TUI, Touroperatorului german DerTour.

Agenția RIT Travel are autorizație de funcționare în baza Legii Turismului, Ordonanța Guvernului României nr. 58/ 21.08.1998, privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 309/26.08.1998.

Date de identificare:  SC ROMANIA INTERNATIONAL TOURING SRL;

Cod Unic RO 9100321;

Numar de inregistrare la Registrul Comertului: J40/357/1997;

LICENTA DE TURISM Categoria A, Nr. 1154.

2.2 Caracterizare de ansamblu a societății

Denumirea societății este S.C. Romania International Touring ( RIT ) S.R.L. și se constituie ca societate comercială cu răspundere limitată, în conformitate cu dispozițiile legii române, în condițiile Legii 31 / 1990 și cu propriul statut.

Sediul agenției de turism este în București, B-dul Alexandru Ioan Cuza,Nr. 62A.,sector 1, si are un punct de lucru se află în Strada Iancu Nicolae, in cadrul Jolly Ville Mall, sector 1.

Domnul Octavian Radu Arhip este președintele firmei și este unic asociat, conform prevederilor statutare, iar capitalul social este în totalitate privat.

Obiectul de activitate prevăzut în statutul agenției de turism RIT Travel conține:

Producție și comerț;

b) Servicii: unde se specifică explicit includerea transportului de mărfuri și persoane, în traficul intern și internațional, precum și servicii de agenturare și turism;

c) import – export;

d) orice operațiune financiară, comercială, imobiliară și mobiliară legată de realizarea obiectului de activitate, cu respectarea dispozițiilor legale în materie.

Parcul auto propriu este format din:

Autocar marca SETRA cu 49+2 locuri

Autocar marca MERCEDES cu 49+1 locuri

Microbuz marca VOLKSWAGEN CRAFTER cu 19+1 locuri

Autoturism marca RENAULT MEGANE = 3 bucati

Autoturism marca VOLKSWAGEN GOLF V

Autoturism marca LOGAN

Autoturism marca DAEWOO MATIZ

Sistemul informatic este structurat astfel:

11 calculatoare performante ;

4 note – book (lap – top);

toate calculatoarele sunt legate în rețea și dispun de legătură internet « on-line ».

Alte echipamente sunt reprezentate prin: 2 copiatoare,2 faxuri, 2 scannere, 2 centrale telefonice, sisteme de alarma performante cu camere video, monitorizate de firma de paza BGS.

Având în vedere complexitatea activităților care se derulează într-o agenție de turism, este necesar să existe o separare pe departamente în cadrul acesteia. Astfel, principalele departamente operaționale și funcționale din cadrul agenției de turism RIT Travel sunt prezentate în Tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Principalele departamente din cadrul agenției de turism RIT Travel

Sursă:Agenția RIT Travel – Departament Financiar Contabil

2.3. Organizarea și funcționarea agenției de turism RIT Travel

Structura organizatorică a agenției RIT Travel se prezintă în felul următor:

Activitatea desfășurată în cadrul agenției de turism RIT Travel poate fi împărțită în mai multe activități distincte:

Conducere – președinte, director general;

Contabilitate – economist;

Secretariat – asistent manager;

Turism intern – referent;

Turism extern – referent;

Ticketing – agent ticketing;

Turism afaceri – referent;

Transporturi – referent

IT – programare – analist programator;

Marketing și publicitate – agent publicitate.

Departamentul conducere este condus de un președinte și un director general. Atribuțiile președintelui sunt următoarele:

coordonează activitatea globală a agenției;

aprobă programele propuse de departamentele de specialitate;

aprobă bugetele de promovare și publicitate;

reprezintă agenția în relațiile cu partenerii, asociațiile profesionale și alte instituții;

verifică și aprobă balanțele și bilanțul;

stabilește politica de dezvoltare a agenției;

caută permanent noi parteneri și oportunități de afaceri pentru mărirea volumului de încasări precum și creșterea prestigiului firmei;

are întreaga responsabilitate, libertate de decizie deplină și autoritate completă asupra salariaților agenției.

Atribuțiile directorului general sunt următoarele:

organizează, coordonează și conduce întreaga activitate a agenției;

verifică și controlează activitatea birourilor și compartimentelor;

selecționează, încadrează și pregătește personalul agenției;

centralizează, analizează, aprobă și semnează situațiile întocmite de departamente din subordine;

analizează fondurile de investiții ale firmei;

face demersuri pentru contractarea de credite.

Departamentul contabilitate este condus de un contabil autorizat. Acesta are următoarele atribuții:

îndeplinește sarcinile de efectuare a contabilității primare cât și pe cele referitoare la efectuarea contabilității finale;

gestionează și ține evidența întregului patrimoniu al agenției;

întocmește proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;

întocmește situațiile financiar – contabile cu privire la numerarul încasat zilnic, situația plăților și încasărilor de la terți pe perioade diferite;

înregistrarea tuturor documentelor specifice (chitanțe, facturi, ordine de plată);

întocmește balanțele contabile lunare, trimestriale și anuale;

– urmărește plățile taxelor și impozitelor legale și depunerea la timp a balanțelor, bilanțurilor și a altor situații financiar – contabile și statistice cerute de legile în vigoare;

– efectuează operarea tuturor modificărilor în contractele și cărțile de muncă și păstrează legătură cu Camera de Muncă;

Departamentul secretariat este condus de un asistent manager. Acesta are următoarele atribuții față de agenția RIT Travel:

efectuează apeluri telefonice și transmite legăturile direct patronului;

fixează și ține evidența întâlnirilor de afaceri;

preia și transmite mesaje în lipsa patronului;

înregistrează și îndosariază documentele;

redactează corespondența directă a patronului precum și contractele de orice natură;

trimite și ține evidența faxurilor primite;

operează cu xerox și scanerul;

ține evidența și distribuie produsele de papetărie;

Departamentul turism intern este condus de un referent. Acesta are următoarele atribuții:

concepe programele turistice interne pentru vănzare și conform cu cerințele clienților;

efectuează calculul analizelor de preț;

colaborează cu departamentul Marketing pentru redactarea ofertelor;

supune analizei și aprobării programele și tarifele;

contractarea de spații de cazare la hoteluri și în stațiuni turistice interne, pentru individual sau grupuri;

solicită încheierea contractelor cu prestatorii;

păstrează și actualizează permanent tarifele și condițiile tuturor contractelor;

susține corespondența cu firmele interne;

întocmește și actualizeză graficul acțiunilor preconizate (programe, număr persoane, baremuri, perioade, furnizori);

întreține cele mai bune relații cu clienții și furnizorii, dând dovadă de răbdare și profesionalism.

Departamentul turism extern este condus deasemenea tot de un referent. Acesta are următoarele atribuții:

contractarea de spații de cazare la hoteluri și în stațiuni turistice externe pentru cetățenii români, individual sau grupuri;

alcătuirea de programe turistice externe;

studiul pieței locale și corelarea prețului la excursii interne;

planificarea rezervărilor pe curse de transport auto;

promovarea vânzarilor prin agenția proprie sau prin alți colaboratori;

evidența vânzărilor structurate pe destinații și natura serviciilor oferite;

Departamentul ticketing este condus de un agent ticketing. Acesta are următoarele atribuții:

realizarea de contracte cu companiile aeriene externe și interne și dezvoltarea relațiilor cu acestea;

păstrarea permanentă a contactului cu toate companiile aeriene cu care au fost încheiate contracte;

întocmirea și verificarea permanentă a deconturilor cu companiile aeriene;

promovarea și dezvoltarea de noi relații cu potențiali clienți, persoane fizice sau juridice.

Departamentul turism afaceri este condus de un referent. Acesta are următoarele atribuții:

concepere și vânzare de programe la cerere și pachete de servicii pentru acțiuni speciale ca: simpozioane, conferințe, cocktail-uri, mese festive, traininguri, întâlniri de afaceri, care presupun următoarele servicii: transport auto sau aerian, cazare și masa în hoteluri, secretariat, xerox, fax, telefon, internet, instalații de sonorizare, ghid însoțitor;

Departamentul transporturi este condus de un referent care are urmatoarele atributii:

contractare de servicii de transport auto rent-a-car cu alte agentii si/sau clienți;

colaborare cu toate celelalte departamente din cadrul firmei pentru partea de transport a programelor turistice;

verificarea tehnica, asigurari, coordonarea colectivului de soferi;

studii de marketing asupra produselor turistice din România;

efectuarea de rezervări, pe rutele stabilite conform programelor, pentru grupuri organizate de turiști sau oameni de afaceri;

păstrarea și întreținerea relațiilor cu clienții.

Departamentul IT programare este condus de un analist programator. Acesta are următoarele atribuții:

coordonează întreaga activitate care se desfășoară pe baza PC-ului;

întreține, verifică și în permanență buna funcționare a rețelei de calculatoare, a internet-ului;

mentine legatura permanenta cu suportul tehnic al softului de agentie folosit, care a fost achizitionat din Suedia de la firma TRAVELISE.

Departamentul marketing și publicitate este condus de un agent publicitate. Acesta are următoarele atribuții:

are responsabilitatea reprezentării firmei în relațiile cu terți;

se ocupă de crearea imaginii de marcă a firmei;

se ocupă de realizarea imaginii de piață pentru diferite produse turistice ale firmei;

realizează periodic analize ale structurii vânzărilor;

propune modalitățile optime de publictate și bugetele necesare;

urmărește realizarea conform strategiei stabilite a campaniilor de promovare și publicitate;

păstrează și dezvoltă relațiile cu mass-media și publicațiile de specialitate;

alimentează și întreține baza de date.

2.4. Furnizori

În desfășurarea activității sale, firma însăși se constituie în purtător de nevoi pentru satisfacerea cărora apelează la resurse materiale, financiare și umane. Totodată, ea este furnizoare de produse (servicii) pentru satisfacerea nevoilor unor agenți economici. În ambele cazuri, firma vine în contact cu agenții de mediu care se plasează în imediata apropiere, iar acțiunile lor se răsfrâng direct asupra activității sale.

Componentele mediului extern cu care o firmă intră în relații directe, permanente și puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente și de perspectivă) formează micromediul firmei.

Furnizorii de servicii turistice

Pentru serviciile turistice externe sunt reprezentati prin agentii de turism din: Croatia,

Grecia, Turcia, Bulgaria, Costa Rica, Republica Dominicana, Cuba, Maldive, Tailanda sau Franta pentru Disneyland Paris , precum si on-line conform contractelor de reprezentare avute cu DerTour Germania si TUI Germania.

Pentru serviciile turistice interne – sunt reprezentați prin unități hoteliere și sunt menționați în Tabelul 1.4 LITORAL și Tabelul 2.4 MONTAN.

Tabelul 1.4. Furnizorii de servicii turistice interne zona de LITORAL ai agenției RIT Travel

Sursă:Agenția RIT Travel – Departament Financiar Contabil

Furnizorii de forță de muncă – firma RIT Travel își recrutează angajații prin următoarele metode:

a) Practicanții de la cursurile THR , în urma unei practici efectuate de aceștia la agenție;

b) Site-uri specializate cum ar fi www.ejobs.ro.; www.myjob.ro ; etc.

c) Publicarea anunțurilor la mica publicitate, cel mai adesea în cotidianul “România Liberă”; „Adevarul”, „Anuntul Telefonic”, etc.

Organismele publice cu implicații în activitatea firmei sunt:

a) Circa Financiară a Sectorului 1, care are rolul de a primi de la contabilul șef situația pe fiecare lună a cheltuielilor și încasărilor executate de firmă;

b) Banca Transilvania –sucursala Victoria , unde RIT Travel are cont deschis și prin care se efectuează plățile și încasările.

Clienții agenției de turism

Clienții agenției sunt atât persoane fizice cât și persoane juridice.

Persoanele fizice sunt turiștii care vin în agenție pentru a vedea oferta pentru diferitele posibilități de petrecere a timpului liber și a vacanțelor. În urma studierii acestei oferte unii clienți se decid pe loc și achită contravaloarea diferitelor modalități de petrecere a timpului liber.

Au avut încredere în RIT Travel: Japan Tobaco International ( JTI-Romania),Philip Moris, D’Arcy, Global Media,Wrigley’s, Federația Energetica, Eurotin, Biroul ASAL al Băncii Mondiale, Atlas Consel, Reprezentanța 3M România, Medirom, GlaxoWellcome, Minolta, precum și marile sindicate cum ar fi: Distrigaz Sud SA, Romtelecom, Flaros, Icemenerg, ISPE, Mobilux, RATB – DG, ENEL-Distributie, Scudiver, SLI Energia.

Concurență

Ca orice firmă, și RIT Travel se confruntă cu concurența acerbă de pe piața turismului. Astfel agenția se luptă cu firme care practică prețuri mai mici, care au o publicitate mai agresivă sau care dispune de o ofertă mai bogată în ceea ce privește cazarea, masa sau posibilitățile de petrecere a timpului liber.

Unul dintre concurenții cei mai puternici cu care agenția de turism RIT Travel se confruntă pe piață este “TEZ TOUR”, care organizează excursii în Turcia, Egipt, Tunisia, și care, datorită faptului că deține mai multe proprietati in aceste destinatii poate oferii preturi ceva mai bune decat RIT Travel pentru aceste destinatii. De asemenea un alt concurent important este Christian Tour, care detine un parc auto similar cu RIT Travel dar ceva mai nou in privinta unor autocare. Alte firme concurente ar fi Marshal, , J’info, Virgin Tour, Accent Travel, Mareea Tour, Exim Tour, Paralela 45, etc.

2.7 Oferta de servicii

Produsele și serviciile agenției de turism RIT Travel pot fi structurate în funcție de fiecare departament și are următoarea structură:

Turism intern- Acest departament are doua birouri:

Biroul de turism intern ( ingoing )

În cadrul departamentului ingoing, personalul angajat se ocupă de deplasările în grup și individuale ale turiștilor români în interiorul granițelor țării. Turistul care apelează la acest departament are siguranța că va beneficia de serviciile celor mai buni parteneri ai firmei pe care aceasta și-i alege la bursele și târgurile de turism organizate în România.

Prin urmare, agenția are contracte ferme cu hotelurile din întreaga țară, cu grade de confort cuprinse între 2 și 5 stele, clientul având garanția că serviciile contractate se ridică la nivelul prețului plătit. Aceste servicii pot fi:

a) Sejururi și week-end-uri pe litoralul Mării Negre, pe toată durata sezonului estival, asigurându-se cazare la toate gradele de confort;

b) Bilete de odihnă și tratament în stațiunile montane, balneo – climaterice, precum și în pensiuni agro – turistice;

c) Programe speciale (cu partide de pescuit și vânătoare) în Delta Dunării pentru grupuri și individual;

d) Rezervări de camere în week-end în stațiunile montane;

e) Excursii pentru elevi și studenți în toată țara;

f) Organizarea de programe turistice cu ocazia unor evenimente speciale și la cererea clienților.

Biroul de Turism intern ( incoming) – se ocupa de toate deplasarile in grup si individuale ale turistilor straini veniti pe teritoriul Romaniei, pornind de la preluarea lor de la aeroport cu organizarea tururilor si circuitelor pe teritoriul Romaniei sau de la preluarea lor de la granitele terestre cu insotirea lor pe tot parcursul vacantei in Romania.

Departamentul Turism extern ( outgoing ) – se ocupă cu deplasările în grup sau individuale ale turiștilor români în străinătate.

Ca și în cazul turismului intern, agenția a încheiat contracte cu hoteluri de renume internațional, cu apartenență la cele mai cunoscute lanțuri și grupuri hoteliere pentru a oferi o paletă cât mai largă de posibilități de petrecere a timpului liber, în toate țările lumii.

Oferta agenției RIT Travel se definitivează ca urmare a tarifelor puse la dispoziție de către partenerii din străinătate, acesta fiind doar un intermediar între clienții și prestatorii de servicii de la destinațiile alese. Având în vedere experiența angajaților acestui

departament, aceștia au un rol de consultanță pentru turiștii care nu știu exact ce destinație sau hotel să aleagă, sfătuindu-i pe aceștia să opteze pentru varianta cea mai potrivită gusturilor lor.

Trebuie menționat faptul că segmentul preponderent care apelează la serviciile agenției RIT Travel este cel al oamenilor de afaceri și al persoanelor cu venituri peste medie, ceea ce înseamnă că apar și cerințe mai mari precum și necesitatea satisfacerii acestora în condiții optime.

Astfel, prezentăm mai jos serviciile esențiale oferite de acest departament:

a) Rezervări hoteliere oriunde în străinătate la toate gradele de confort;

b) Încheierea de asigurări medicale, carte verde, RCA;

c) Circuite și programe turistice în Europa și în toate țările lumii, cu vizitarea celor mai importante monumente arheologice, muzee și puncte de maximă atracție pentru turiști;

d) Rezervarea și emiterea de bilete de avion cu orice companie aeriană pentru toate destinațiile;

e) Emiterea de bilete de autocar pentru diverse rute în Europa;

f) Asistență în vederea obținerii de vize turistice, pentru țările care încă mai solicită aceste servicii.

Departamentul Turism de afaceri ( business ) include:

a) Tururi de oraș cu vizite la muzee și la punctele de interes turistic;

b) Acces la cele mai bune tarife pentru rezervări la peste 50 de hoteluri și apartamente de lux din București și din țară;

c) Organizarea de evenimente speciale: conferințe, congrese, training-uri;

d) Închirierea de echipamente audio-video și sisteme de traducere simultană;

e) Servicii de hostess și secretariat precum și echipe de traducători în cinci limbi de circulație internațională;

f) Cel mai bun catering și banqueting, incluzând și servicii pentru VIP;

g) Transport cu autoturisme, microbuze și autocare de lux: transferuri aeroport – hotel – aeroport și la centrele de conferință;

h) Transferuri cu autoturisme, microbuze, autocare cu șofer, și închirieri de autoturisme de diferite categorii și mărci, cu și fără șofer, kilometraj nelimitat;

Departamentul bilete de avion ( ticketing ) – fiind membru IATA , agenția RIT Travel poate oferi clienților săi biletele de avion pentru toate companiile aeriene prin utilizarea unor terminale Worldspan si Amadeus.

Destinațiile pentru care RIT Travel oferă bilete de avion sunt foarte variate și includ țări precum: Grecia, Spania, Italia, Franța, Germania, Egipt, Republica Dominicana, Thailanda, Costa Rica, Mexic, Cuba, Insulele Maldive, Bali, Emiratele Arabe- Dubai, precum si alte destinatii exotice . Totodată agenția RIT Travel ține cont de toate reducerile oferite tinerilor și oamenilor în vârstă dar și de clasele de confort.

CAPITOLUL III

ANALIZA ACTIVITĂȚII AGENȚIEI DE TURISM RIT TRAVEL AGENCY

3.1. Indicatorii acțiunilor turistice interne derulate de agenția de turism RIT TRAVEL AGENCY

Ca sa putem caracteriza evoluția unui fenomen, din termenii unei serii cronologice, trebuie sa calculam un sistem de indicatori. După modul de calcul și de exprimare, acești indicatori pot fi indicatori absoluți și indicatori relativi. Pentru a putea face o caracterizare complexă a variabilelor economice se impune ca indicatorii seriei cronologice ce se obțin prin raportare să se determine folosind bază fixă și bază în lanț. Indicatorii exprimați astfel prin mărimi absolute arată starea fenomenului pe care l-am analizat dintr-o perioadă de timp sau toate modificările apărute în acea perioada de timp.

Evoluția acțiunilor interne cu durată de 1 – 3 zile în perioada 2006 – 2009, este realizată pe baza datelor statistice prezentate în Tabelul nr.2.1.

Tabel nr. 2.1. Evoluția acțiunilor turistice interne cu durată de 1 – 3 zile în perioada 2007 – 2010

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Numărul turiștilor care au cumpărat servicii turistice în perioada 2007 – 2010 se constituie într-o serie de intervale, care sunt reprezentate grafic printr-o cronogramă, după cum urmează:

Grafic.nr. 2.1. Evoluția acțiunilor turistice interne

Din prezentarea grafică nr.2.1. se observă o creștere pe ansamblu în perioada 2008 – 2010 cu un varf în anul 2008 și o scădere simțitoare în 2010 față de 2007, 2009 a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agenția RIT Travel.

Dinamica numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agentia RIT Travel se stabilește și prin calculele indicatorilor absoluți și relativi, determinați cu bază fixă și bază în lanț, care încearcă să contureze imaginea evoluției acestui indicator al circulației turistice.

Tabel nr.2.2. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agenția RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

În perioada 2006 – 2010, luată ca referință în determinările și analizele realizate, se remarcă tendința de creștere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice confirmată și prin calculul indicatorilor absoluți și relativi astfel:

Compararea valorilor indicatorului din fiecare an cu cea din anul 2006, ne indică tendința clară de creștere a numărului de turiști care au cumpărat acțiuni turistice, prin valorile absolute și relative pozitive obținute, excepție făcând anul 2009 și 2010. Situația este puțin diferită, dacă se analizează numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice în anul 2007 deoarece se observă o scădere, care în valoare absolută ne indică o reducere cu 29 turiști în anul 2007 și cu 22 turiști în anul 2009, iar ca modificare relativă ea reprezentând o scădere de 0,87 ori, deci cu 13%, respectiv 0,89 ori și cu un ritm de 9% . Ceilalți indicatori cu bază în lanț calculați au valori pozitive, certificând tendința generală de creștere a acestui indicator. Cea mai mare creștere se înregistrează în anul 2008, când numărul turiștilor crește cu 130 turiști, reprezentând ca modificare relativă o creștere cu 12%.

Tabel nr.2.3. Evoluția acțiunilor turistice interne cu durată de 4 zile în perioada

2007-2010

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Informațiile statistice privind evolutia actiunilor turistice interne din Tabelul nr.2.3. au permis construirea unui grafic, ce încearcă să redea o imagine cat mai fidelă a situației anuale a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni de la agenția RIT Travel.

Grafic.nr.2.2. Evoluția acțiunilor turistice interne

Analiza datelor și a graficului de mai sus ne sugerează tendința clară de creștere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice în perioada 2007 – 2010, excepție făcând anul 2010 unde se observă o scădere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice pe fondul inceperii crizei economice europene.

Caracterizarea modului de evoluție a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice în perioada 2007 – 2010, presupune și o determinare a sistemului de indicatori ai seriei cronologice. După modul de calcul și de exprimare, sistemul de indicatori îi include pe cei de tipul absoluți și relativi.

Tabel nr.2.4. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agenția RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Pentru întreaga perioadă 2007 – 2010, luată ca referință la determinările și analizele realizate, este marcată tendința de creștere a numărului de turiști care au cumpărat acțiuni turistice în intervalul 2007 – 2008, cu un vârf în 2008 iar în anul 2010 constatăm o scădere a numărului de turiști care au cumpărat acțiuni turistice.

Analizand perioada 2007 – 2008 în ceea ce priveste numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice se va observa că cea mai mică creștere în valoare absolută în anul 2007 este doar cu 1119 turiști față de anul 2006, ajungând în anul 2008 această creștere față de anul de bază să fie de 5000 turiști, ceea ce din punct de vedere procentual înseamnă o creștere cu 125%. Aceasta reprezintă cel mai ridicat ritm de creștere înregistrat nu numai de acest indicator, ci din cadrul tuturor celorlalți prezentați și analizați pentru stabilirea tendinței de evoluție a activității agenției de turism RIT Travel. Dacă analizăm anul 2009 se observă o scădere în valoare absolută de 1350 turiști față de anul 2008.

Numărul turiștilor cunoaște oscilații în sensul creșterii sau descreșterii, dacă vom compara valorile lor anuale față de cele din anul precedent. Se va observa că cea mai mică creștere aparține anului 2007, când numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice este cu 450 turiști mai mulți față de anul 2006, adică se înregistrează o creștere doar cu 9%, spre deosebire de anul 2008 în care sunt înregistrați 3881 turiști și cu o creștere cu 76%.

Ritmul de creștere cel mai mare a fost înregistrat în anul 2008, când numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice a crescut de 1,76 ori, deci cu 76%, iar cel mai mic a fost înregistrat anul următor, când a scăzut de 0,86 ori, deci cu 16%.

Evoluția numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice în perioada 2007 – 2010 va fi studiată și reflectată prin stabilirea dinamicii, pe baza datelor din tabelul care formează o serie cronologică de momente egal distanțate.

Tabel nr.2.5. Evoluția acțiunilor turistice interne în perioada 2007-2010

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Rezultatele centralizării datelor statistice privind numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice, permit trasarea unui grafic, a cărui aliură apare în fig. nr.2.3.

Fig. nr. 2.3. Evoluția acțiunilor turistice interne

Din cronograma precedenta reiese pe ansamblu tendința de creștere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice.

Folosind datele prezentate anterior privind numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice, s-a completat procesul de studiere a dinamicii indicatorului, pe perioada de timp luată în calcul.

Tabel nr.2.6. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agenția RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

O analiză comparativă a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice in intervalul 2007-2010 față de cel al primului an 2006, sugerează creșteri continue a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice cu un varf in 2008 dar și o scădere în anul 2010, anul de început al crizei financiare. Maximul creșterii este semnalat în anul 2008 când, față de anul 2006 numărul turiștilor a crescut cu 5164 turiști, ceea ce reprezintă o creștere cu 103%, iar minimul acestei tendințe este de 597 turiști, înregistrate în plus în anul 2010 față de anul 2005, având un ritm de creștere relativă de 11%. Cea mai mare creștere, în valoare absolută, se înregistrează în anul 2008 când, față de anul 2007 numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice a cunoscut un spor absolut cu 3982 turiști având un ritm de crestere de 64%. O creștere mai puțin semnificativă a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice s-a remarcat în anul 2009 față de anul 2007, aceasta fiind doar de 3662 turiști, adică de 1,73 ori, cu modificarea absolută corespunzătoare de 11%.

De asemenea în anul 2010 apare o scădere în valoare absolută, față de anul 2008 a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice, aceasta fiind de 3065 turiști, adică de 0,64 ori, cu modificare absolută corespunzatoare de 36%.

3.2. Indicatorii acțiunilor turistice externe derulate de agenția de turism RIT TRAVEL AGENCY

Tipurile de acțiuni turistice externe se efectuează în diferite țări (teritorii) precum: Austria, Belgia, Croatia, Grecia, Turcia, Bulgaria, Costa Rica, Republica Dominicana, Cuba, Maldive, Tailanda sau Franta pentru Disneyland Paris si nu numai.

Tabel nr. 2.7. Acțiuni turistice externe comercializate de agenția de turism RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Evoluția numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice externe de la agentia RIT Travel este prezentată atât grafic, cât și prin stabilirea dinamicii acestui indicator în perioada 2007 – 2010.

Grafic. nr. 2.4. Evoluția acțiunilor turistice externe

Tendința de evoluție a acestui indicator, stabilită pe baza datelor din Tabelul nr.2.7. și graficul.nr.2.4. ne indică, pe ansamblu, o creștere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice externe.

De la un minim de 3500 turiști care au cumpărat acțiuni turistice în anul 2007, se ajunge la valoarea maximă de 9878 turiști în anul 2008 și scade în anul 2009 când se înregistrează 5843 turiști, respectiv 2010 când ajunge la 1250 turiști. Dar tendința evoluției numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice externe se va contura după determinarea și interpretarea indicatorilor dinamicii corespunzători.

Tabel nr.2.8. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agenția RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Valorile absolute ale indicatorului analizat ne prezintă o situație de creștere continuă a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice externe.

Se observă că toate modificările absolute ale acestui tip de indici, sunt pozitive și în creștere în perioada 2007-2008, când s-au înregistrat cu 6387 turiști mai mulți față de anul precedent, adică o creștere cu 1410% însă în anul 2009 se inregistrează cu 4035 turiști mai puțini față de anul 2008, adică o scădere cu 41%. Comparând numărul turiștilor din anii 2007 – 2008 cu primul an, se observă creșterile oscilatorii, cărora le corespund valori pozitive, ceea ce indică faptul că, în anul luat ca bază de referință, s-a înregistrat cel mai redus nivel al turiștilor.

O creștere mai puțin semnificativă a numărului turiștilor s-a remarcat în anul 2010, aceasta fiind de 600 turiști, adică de 1,92 ori, cu modificare relativă corespunzătoare de 92%.

Tabel nr.2.9. Evoluția acțiunilor turistice interne și externe în perioada 2007-2010

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice interne și externe de la agentia RIT Travel formează tot o serie de intervale care se prezintă grafic după cum urmează:

Fig. nr.2.5. Evoluția acțiunilor turistice

Tendința de evoluție a acestui indicator, stabilită pe baza datelor din Tabelul nr.2.9. și Fig.nr.2.5. ne indică, pe ansamblu, o creștere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice interne și externe fața de anul luat ca referință.

Tabel nr.2.10. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice de la agenția RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Din datele evidentiate în tabelul de mai sus, se observă că, deși indicatorul are o tendință de creștere, totuși modificările absolute sunt fluctuante de la un an la altul pentru perioada de timp analizata.

Cea mai mare modificare cu bază fixă este înregistrată în anul 2008, când s-au înregistrat 14272 turiști, respectiv o creștere de 3,47 ori, deci cu 247% față de anul 2006.

O creștere ceva mai puțin semnificativă a fost înregistrată în anul 2007 de 3912 turiști adică a fost o creștere de 1,68 ori, deci cu 68% față de anul luat ca bază. Se observă de asemenea că cea mai mică creștere a aparținut anului 2010, când numărul turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice interne și externe de la agentia RIT Travel este de 1077 turiști, adică de 1,18 ori, deci cu un ritm al creșterii de 18%. De asemenea putem observa în anul 2009, o scădere a numărului turiștilor care au cumpărat acțiuni turistice interne și externe față de anul precedent, când s-au înregistrat 8735 turiști, adică de 2,51 ori, deci cu un ritm al creșterii de 151%.

3.3. Analiza principalilor indicatori economico – financiari ai agenției de turism RIT TRAVEL AGENCY

Orice activitate de conducere economico – financiară la toate nivelurile organizatorice – la nivel macroeconomic, microeconomic și în profil teritorial – este în esența ei o activitate permanentă de cunoaștere profundă și temeinică a stării economice și financiare, în structura timpului trecut, prezent și viitor, o activitate permanentă de adoptare a unor pachete de decizii operative, tactice și strategie în vederea stabilirii căilor de acțiune pentru realizarea obiectivelor de program, precum și o activitate permanentă de aplicare a deciziilor adoptate și de control sistematic a înfăpturii acestora.

Prin definiție, analiza economic – financiară este un proces complex de cunoaștere a stării economic – financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei în ansamblul ei, în condiții concrete de loc și de timp, folosind metode adecvate și indicatori specifici în vedere individualizării și dimensionării factorilor și cauzelor cu acțiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiție economic – financiară, precum și reglarea prin decizii tactice și strategice a echilibrului dintre lichidarea activelor și exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcțional dintre nevoile curente și resursele implicate și a corelației globale a costului resurselor cu randamentul întrebuințărilor.

Această analiză, realizată pe baza principalilor indicatori economic – financiari (rata rentabilității, cifra de afaceri, venituri, cheltuieli, profit), are drept scop evidențierea evoluției firmei în perioada menționată și depistarea principalelor cauze care au condus la o asemenea evoluție, precum și formularea unor măsuri de corectare a acestor cauze, în limita posibilităților.

Tabel nr.2.11. Sistemul de indicatori economico-financiari ai agenției RIT Travel

Sursă: mfinanțe.ro

3.3.1 Rata rentabilității

Evoluția ratei rentabilității este prezentată în Graficul nr.2.6. Pe întreaga perioadă 2006 – 2010, luată ca referință este remarcată tendința de scădere a ratei rentabilității în anul 2007, excepție făcând anul 2008 , când se observă o creștere bruscă a ratei rentabilității. De asemenea se observă ca în anul 2009, respectiv 2010 are loc o scădere de 7,50% și 5,80% a ratei rentabilității față de anul 2008.

Grafic. nr. 2.6. Evoluția ratei rentabilității

3.3.2 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă un indicator esențial pentru precizarea locului societății în sectorul de activitate, a poziției acesteia pe piață, a capacității de a lansa și dezvolta activități profitabile.

Cifra de afaceri a avut o evoluție semnificativă astfel în perioada 2006 – 2010 a crescut.

Tabel nr.2.12. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru cifra de afaceri a agenției RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Valorile absolute ale indicatorului analizat ne prezintă situația de creștere continuă a cifrei de afaceri din perioada 2005 – 2009, cu excepția unei sensibile scăderi înregistrate în anul 2010 față de anul 2005. Această scădere este evidențiată și analizată prin calculul indicilor cu bază în lanț, care stabilesc la nivelul anului 2010 o reducere cu 635168 lei față de 2009, adică o scădere a cifrei de afaceri de 0,36 ori, deci cu 64%.

Cea mai mică modificare cu bază fixă se înregistrează în 2007, când s-au înregistrat doar cu 813471 lei mai mulți decât în anul de referință, aceasta reprezentând o creștere de 1,17 ori, deci cu 17%.

Cea mai mare modificare cu bază fixă se înregistrează în anul 2009, când s-au înregistrat 3123133 lei, adică efectiv cu 45%.

Evoluția cifrei de afaceri este prezentată în Graficul nr2.7. Pe întreaga perioadă 2006 – 2010, luată ca referință este remarcată tendința de creștere a cifrei de afaceri.

Grafic. nr. 2.7. Evoluția cifrei de afaceri

3.3.3 Venituri totale

Sistemul de indicatori absoluți și relativi ai veniturilor în perioada 2006 – 2010 este prezentat în Tabelul nr. 2.13.

Reflectarea evoluției veniturilor în perioada 2006 – 2010, prin calculul sistemului de indicatori ai dinamicii are în vedere surprinderea oscilațiilor acestui indicator, în vederea comparării cu evoluțiile celorlalți și concluzionarea aspectelor ce evidențiază nivelul de dezvoltare a activității agenției.

Tabel nr.2.13. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru venituri totale a agenției RIT Travel

Sursă: prelucrare pe baza datelor furnizate de agenția RIT Travel

Valorile absolute ale indicatorului analizat ne prezintă situația de creștere continuă a cifrei de afaceri din perioada 2006 – 2008, cu excepția unei sensibile scăderi înregistrate în anul 2009 față de anul 2008 și o scădere evidentă în 2010 față de toți anii analizați . Această scădere este evidențiată și analizată prin calculul indicilor cu bază în lanț, care stabilesc la nivelul anului 2010 o reducere cu 2248476 lei față de 2009, adică o scădere a venitului total de 0,38 ori, deci cu 62%.

Cea mai mică modificare cu bază fixă se înregistrează în 2009, când s-au înregistrat doar cu 65648 lei mai puțini decât în anul 2008, aceasta reprezentând o scădere de 0,98 ori, deci cu 2%.

Cea mai mare modificare cu bază fixă se înregistrează în anul 2010, când s-au înregistrat 1358859 lei, adică efectiv cu 163% mai putin față de anul luat ca referință.

Grafic. nr. 2.8.. Evoluția veniturilor totale

3.3.4 Cheltuieli totale

Sistemul de indicatori absoluți și relativi ai cheltuielilor totale în perioada 2006 – 2010 este prezentat în Tabelul nr. 2.14.

Tabel nr.2.14. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru cheltuieli totale a agenției RIT Travel

Compararea valorilor indicatorului din fiecare an cu cea din 2005, ne indică tendința clară de creștere a cheltuielilor, prin valorile absolute și relative pozitive obținute, excepție făcând anul 2008 și 2010 când se observă o scădere față de anul 2006.

De la cea mai mare creștere, cu 237804 lei, adică de 6,05 ori, cu ritmul de 505%, semnalată în 2009, s-a ajuns în 2010 la o scădere cu 728641 lei, în valoare relativă cu 132% mai puțin față de 2006.

Grafic. nr. 2.9.. Evoluția cheltuielilor totale

3.3.5 Profitul

Profitul reprezintă avantajul realizat sub formă bănească dintr-o activitate economică și se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile ocazionate de acea activitate.

Tabel nr.2.15. Sistemul de indicatori absoluți și relativi pentru profit a agenției RIT Travel

Creșterea cea mai pronunțată este sesizată în anul 2008, când s-a înregistrat un profit de 523873 lei mai mult decât în 2007, ceea ce reprezintă o majorare 34,1 ori cu un ritm de 3310%.

Este sesizată, de asemenea, în 2009, o scădere de 269057 lei, adică efectiv cu 0,50% față de 2006, în timp ce, scăderea cea mai profundă din cadrul analizei indicilor cu bază în lanț, aparține anului 2010 când s-a observat un profit cu 63077 lei mai puțin ca în anul 2006 adică, s-a atins un ritm de 399%.

Grafic. nr. 2.10. Evoluția profitului

Analiza S.W.O.T. a activității agenției

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carențe, slăbiciuni), oportunități și riscuri.

Analiza diagnostic de tip SWOT a economiei și marketingului firmei este concepută ca o suită de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influențează dezvoltarea afacerii, în vederea atingerii unor importante obiective strategice ale următorilor ani.

Strenghts tradus prin puncte tari,reprezintă acele competențe care îi oferă organizației avantaje concurențiale in fața unor organizații similare.

A. Puncte forte

1. Adoptarea unei strategii de produs orientat către piață care pune la baza acțiunilor firmei,clientul;

2. Standard ridicat de calitate in domeniu;

3. Capacitatea de a satisface nevoile clienților;

4. Oferirea unei game de servicii diverse;

5. Echipamentul din dotarea agenției este o calitate superioară;

6. Agenția are capacitatea de a se adapta rapid la schimbările apărute in cadrul pieței (grad ridicat de flexibilitate);

7. Cursurile de formare a angajaților desfașurate permanent;

8. Fidelitatea clienților prin intermediul serviciilor (cadouri promotionale);

9. Orientarea prețurilor după cerere si concurență.

Weaknesses tradus prin slăbiciuni, reprezintă caracteristici ce dezavantajează organizația fata de competiție .Studiile ne indică că doar un procent redus din randul managerilor tratează slăbiciunile institutiei din care fac parte in mod obiectiv. Punctele forte sunt usor de identificat si utilizat, dar succesul depinde de recunoașterea atat a punctelor tari, cat si a slăbiciunilor.

B.Puncte slabe

Ca orice intreprindere, agenția de turism pe care o analizam in această lucrare are anumite probleme. Slabiciunile majore ale firmei ar fi lipsa unui departament de marketing copetent ceea ce conduce la o imaginea de marcă ineficient cunoscută. Lipsa unui plan procedural adaptabil si aplicabil duce la o dezorganizare a activității. Se mai pot nota in dreptul punctelor slabe ale agentiei si lipsa actelor de sponsorizare si faptul ca in accepțiunea unor agenti de turism colaboratori RIT Travel Agency practică preturi prea ridicate.

Opportunities tradus prin ocazii,situații favorabile sau oportunități reprezintă o combinație a elementelor externe care produc avantaje semnificative organizației.

Oportunitățile sunt asociate in general cu apariția unor noi piețe,noi tehnologii ,iar amenințările cu modificări ale mediului inconjurator concurențial.

C.Oportunități

1. Formarea in România a unei clase sociale cu venituri mari și foarte mari;

2. Perspectiva imbunătățirii mediului de afaceri in România;

3. Perspectivele optimiste de relansare economică a României;

4. Posibilitatea intrării pe mari piețe inerne si externe;

5. Posibilitatea obținerii unui avans față de concurență;

D.Amenințări

Printre riscurile si amenințările prezente in desfașurarea activității de turism in România se numară scăderea nivelului de trai, schimbarile legislative, inflația, turismul ilicit concurenta neloială, structura precară a infrastucturii cît și posibilitatea apariției unor noi concurenți.

CONCLUZII

Turismul reprezintă un fenomen economico – social propriu civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, aflat într-o relație de intercondiționalitate cu acesta. Astfel, tendințele înregistrate în evoluția economiei mondiale, atât cele pozitiv exprimate de sporirea producției și, pe această bază, a prosperității generale, de intensificare a schimburilor internționale și lărgire a cooperării dintre state, de industrializare și terțializare, cât și cele negative precum crizele sau perioadele de recesiune economică, extinderea sărăciei și șomajului, inflația, deteriorarea mediului, au influențat cantitativ și structural activitatea turistică, stimulând călătoriile și diversificând orientarea lor spațială. Rezultat al acestor interdependențe și tendințe, turismul se situeză în prezent printre cele mai de seamă componente ale economiei mondiale, participând cu aproape 12% la realizarea produslui mondial brut, cu aproximativ 8% la ocuparea forței de muncă, fiind cel mai important capitol al comerțului internațional și mobilizând circa 11%

din cheltuielile de consum ale populației.

Ca fenomen continuu, turismul s-a născut dintr-o necesitate și a căpătat amploare pe măsură ce mijloacele de transport au evoluat, consumul de energie psihică și nervoasă a crescut, iar mediul urban l-a smuls pe om din mijlocul naturii. El are un efect multiplicator, introducând în circuitul economic laturi inedite, precum “peisajul” (pentru “consumarea” căruia este necesară deplasarea “la fața locului”), ospitalitatea, solicitudinea și “informația” (geografică, cultural – istorică, economică, gastronomică, artistică etc).

Terapia turistică, după cum afirma Tofler, mișcarea ca valoare pozitivă prin sine, transformă turismul din produs în proces și devine cea mai tulburătoare universitate a contemporaneității, a spiritului ecologic de respect și de protecție a naturii, poate asigura echilibrul în cele cinci raporturi fundamentale: om-om, om-societate, om-natură, om-univers, om-sine.

In opinia altor agenții de tursim, colaboratoare, RIT Travel Agency practică preturi prea ridicate. Regândirea si diminuarea comisioanelor solicitate de la agențiile partenere, ar atrage dupa sine si alte contracte de colaborare și în același timp prețul pachetelor oferite ar scădea iar firma ar avea tot mai muți clineți. Totodată dezvoltarea unui departament competent de marketing ar ajuta la îmbunatatirea imagii firmei.

Lucrarea de față este realizată pe baza datelor oferite de firmă și poate fi aplicată în evoluția viitoare a firmei ținând seama de evoluția factorilor externi (de piață).

Agenția poate să-și consolideze poziția pe piață și să-și deversifice preocupările atât către turismul balnear, sporturilor de iarnă, turismul de afaceri, turismul de reuniuni și congrese, cât și circuite.

BIBLIOGRAFIE

1. Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I. – Sisteme informatice cu baze de date în turism, Ed. Universitară, București, 2005

2. Dodu P. – Tehnici operaționale în agențiile de turism, Ed. Prouniversitaria, București, 2007

3. Firoiu D. – Industria turismului și a călătoriilor, Ed. Prouniversitaria, București, 2006

4. Firoiu D. – Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor, Editura Pro Universitară, Bucuresti, 2006,

5. Firoiu D. – Resursele Umane în Turism, Editia a IV-a, Ed. Prouniversitaria, București, 2007.

6. Firoiu D., Gheorghe C. – Turismul în perspectiva globalizării, Ediția a II-a Ed. Prouniversitaria, București 2007

7. Neagu V. – Management, Ed. Prouniversitaria, București, 2006.

8. Neagu V., Busuioc M. – Managementul calității serviciilor turistice, Ed. Prouniversitaria, București, 2007.

9. Secareanu C-tin., Gruiescu M., Andrei R. – Statistică- Sinteze Teste și Aplicații

10. Smedescu I. (coordonator ) – Marketing, Editura ProUniversitaria, București, 2007;

11. Stănescu D. – Alimentație – catering, Ed. Oscar Print, București, 1999.

12. Stănescu D. – Tehnologia în serviciile de alimentație, Ed. Oscar Print, București 2006

13. Zaharia M., Dodu P. – Tehnologie hotelieră – note de curs

14. Zaharia M. (coordonator) – Economia serviciilor, Ediția a II-a, Ed. Universitară, București, 2006

15. Zaharia M. (coordonator) – Economia serviciilor – probleme si studii de caz, Ed. Universitară, București, 2006

16. www.mfinante.ro

17. www.rit.ro

18. www.insse.ro

ANEXE

ORGANIGRAMA AGENȚIEI DE TURISM RIT TRAVEL AGENCY

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2009 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

BIBLIOGRAFIE

1. Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I. – Sisteme informatice cu baze de date în turism, Ed. Universitară, București, 2005

2. Dodu P. – Tehnici operaționale în agențiile de turism, Ed. Prouniversitaria, București, 2007

3. Firoiu D. – Industria turismului și a călătoriilor, Ed. Prouniversitaria, București, 2006

4. Firoiu D. – Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor, Editura Pro Universitară, Bucuresti, 2006,

5. Firoiu D. – Resursele Umane în Turism, Editia a IV-a, Ed. Prouniversitaria, București, 2007.

6. Firoiu D., Gheorghe C. – Turismul în perspectiva globalizării, Ediția a II-a Ed. Prouniversitaria, București 2007

7. Neagu V. – Management, Ed. Prouniversitaria, București, 2006.

8. Neagu V., Busuioc M. – Managementul calității serviciilor turistice, Ed. Prouniversitaria, București, 2007.

9. Secareanu C-tin., Gruiescu M., Andrei R. – Statistică- Sinteze Teste și Aplicații

10. Smedescu I. (coordonator ) – Marketing, Editura ProUniversitaria, București, 2007;

11. Stănescu D. – Alimentație – catering, Ed. Oscar Print, București, 1999.

12. Stănescu D. – Tehnologia în serviciile de alimentație, Ed. Oscar Print, București 2006

13. Zaharia M., Dodu P. – Tehnologie hotelieră – note de curs

14. Zaharia M. (coordonator) – Economia serviciilor, Ediția a II-a, Ed. Universitară, București, 2006

15. Zaharia M. (coordonator) – Economia serviciilor – probleme si studii de caz, Ed. Universitară, București, 2006

16. www.mfinante.ro

17. www.rit.ro

18. www.insse.ro

ANEXE

ORGANIGRAMA AGENȚIEI DE TURISM RIT TRAVEL AGENCY

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2009 ai agentului economic cu codul unic de identificare: 9100321