Marketingul Canalelor Conflict Si Cooperare

CUPRINS

Observații:

Se recomandă folosirea facilității de creare automată a cuprinsului (utilizarea Heading-urilor de pe pagina Styles, și a Table of Contents de pe pagina References) – în Microsoft Word 2007.

Cuprinsul va avea maxim 1 pagină.

Se vor utiliza minim 2 niveluri de împărțire a texului în secțiuni/subsecțiuni, dar nu mai mult de 3.

Lucrarea va începe pe prima pagină impară după finalizarea cuprinsului (pagina 9).

!!! Textul care apare încadrat cu culoarea gri nu apare în forma finală a lucrării.

Marketingul canalelor – conflict și cooperare

Rezumat: Obiectivul lucrării, Marketingul canalelor – conflict și cooperare este acela de a demonstra importanța pe care o au canalele de distribuție în întregul proces de marketing, acestea fiind cel de-al patrulea element din mixul de marketing. Canalele de marketing, dezvoltate adecvat, pot fi punctul forte al tuturor companiilor din retail și nu numai. Atunci când nu se acordă importanță canalelor de marketing, acestea pot pune în pericol echilibrul întregului sistem în care acestea activează.

Partea teoretică a lucrării prezintă o succintă definire a evoluției și a conceptului de canal de marketing. De-a lungul lucrării am realizat o analiză a tipurilor de canale și a principalilor participanți.

Partea a doua a lucrării reprezintă cercetarea de piață a canalelor de marketing între conflict și cooperare.

Cuvinte cheie: marketing, canale, conflict, cooperare.

Cod JEL: M 30 General, M31 Marketing

Introducere

Capitolul 1

Concepte de bază privind marketingul canalelor

Evoluția canalelor de marketing

Canalele de marketing sau de distribuție reprezintă cel de-al patrulea element din mixul de marketing. În ultimul timp, firmele își concentrează atenția tot mai mult spre cum își organizează distribuția pentru a oferi un raport livrare/preț/calitate produse la cele mai înalte standarde pentru consumatorii finali.

2.3.1 Canale de distributie versus canale de marketing

Complexitatea rolului îndeplinit de canalul de distributie, care nu se limiteaza doar la deplasarea bunurilor de la producator la consumator, fiind recunoscuta implicarea retelei de intermediari în creare de valoare pentru consumatori, a determinat înlocuirea termenului de canal de distributie cu termenul de canal de marketing.

Aceasta înlocuire a început cu peste doua decenii în urma. În esenta, canalul de marketing este definit ca un ansamblu de organizatii independente, implicate în procesul de asigurare a disponibilitatii  produsului pentru consum ori utilizare. Aceasta schimbare terminologica nu este accidentala, întrucât ea urmareste sublinierea rolului retelei de participanti la procesul distributiei, de a crea valoare pentru consumator sau utilizator prin generarea de utilitati de forma, posesie, timp si loc. În plus, rolul canalului de marketing nu se limiteaza la satisfacerea cererii prin furnizare de bunuri si servicii, ci presupune si stimularea cererii prin actiunile promotionale ale membrilor retelei.

Dupa ce produsul a fost obtinut în urma unui proces specific de productie, etapa urmatoare, componenta a activitatii de marketing, consta în determinarea metodelor si rutelor ce vor fi folosite pentru ca produsul sa ajunga la utilizatorul sau consumatorul final. În acest context, se considera ca "un canal se sfârseste si începe altul, în momentul în care bunurile se modifica prin anumite prelucrari".

Fiecare canal de marketing, astfel delimitat, este o componenta a unui sistem de canale de distributie cu caracteristicile determinate de componentele mediului national sau international în care functioneaza. Structura interna a sistemului este marcata de competitie, mai multe canale de distributie disputându-si in acelasi timp distributia unui produs. Conectarea unui sistem de canale de distributie la trasaturile mediului extern al întreprinderii determina nu numai gradul de dezvoltare al sistemului, dar si anumite particularitati ale procesului de distributie, cum sunt: amploarea, costul, utilitatile, facilitatile etc.

În toate cazurile, un canal de marketing cuprinde producatorul si consumatorul sau utilizatorul. Cei doi formeaza punctele extreme – de intrare si de iesire – ale unui canal de distributie, alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec succesiv. În pozitia acestor verigi intermediare se afla firme (întreprinderi) specializate în activitati de distributie. În cadrul sectorului comercial, produsul trece printr-o serie de procese si etape în care îsi schimba succesiv locul, proprietarul, "statutul" si, nu de putine ori, chiar înfatisarea materiala.

În prezent, companiile de pe piață doresc realizarea unei relații profitabile și de lungă durată cu consumatorii finali și bineînțeles, cu furnizorii.

În prezent, indiferent de domeniul de activitate, companiile caută să formeze relații profitabile atat cu clienții cat și cu furnizori. De asemenea, crearea strategiilor în vederea reducerii costurilor a devenit un subiect tot mai discutat în teorie și tot mai aplicat în practică. Un alt subiect esențial a devenit crearea de valoare pentru consumatori. Cu toate acestea, unele companii sunt doar o legatură în cadrul unor mari canale de marketing. Acest lucru nu trebuie să împiedice valoarea adusă în cadrul întregului sistem. În functie de asta, chiar și un intermediar care nu are legatură cu clientul final poate fi afectat sau se poate dezvolta odata cu restul sistemului.

Dezvoltarea canalelor de marketing a fost necesară și datorită intensificării concurenței. Clienții au devenit mai exigenți și dacă cerințele lor nu sunt satisfăcute renunță la un distribuitor/furnizor în detrimentul altuia. Cumpărătorii caută și găsesc magazine noi, produse noi, oferte promoționale din ce in ce mai tentante. Cumpărătorul caută să-și satisfacă simple necesități prin intermediul celor mai avantajoase mijloace.

În jumătatea secolului 21, se regăsesc în continuare canale de marketing tradiṭionale: centre comerciale (de cumpărături), supermarketuri și mall-uri.

Alegerea canalului de marketing influenṭează orice decizie de marketing pe care o firmă o o ia.

Distribuṭia produselor se poate realiza: cu ajutorul lanṭurilor naṭionale de magazine care vând cu preț redus produsele producătorilor ; magazinele specializate cu produse de înaltă calitate sau vânzare online a produselor.

Atenția asupra canalelor de marketing (distribuție) este redusă, însă firmele trebuie să aleagă atent un anumit canal, având în vedere că piața de vânzare a produselor se schimbă constant (Armstrong G., Kotler Ph., 2008).

Definiții și concepte ale canalelor de marketing

Distribuția reprezintă ansamblul mijloacelor și operațiunilor prin care bunurile și serviciile realizate sunt puse la dispoziția utilizatorilor sau consumatorilor finali (Fl. Foltean; Lucian Ladăr, 2007).

Distribuția cuprinde totalitatea activităților realizate de producător cu sau fără ajutorul altor organizații, din momentul terminării produselor finite sau a serviciilor finale până în momentul în care acestea intră în posesia consumatorului. (note de curs, prof Neamțu Adina Claudia).

Procesul de distributie reprezinta o componenta importanta a activitatii pe care agentii economici o desfasoara in cadrul pietei. Data fiind importanta sa, un asemenea proces se cere sa fie astfel orientat incat sa raspunda necesitatilor de realizare ca valoare a fiecarui produs, in functie de conditiile specifice in care actioneaza fiecare firma sau societate comerciala in cadrul pietei, de natura si puterea concurentei, de structura mijloacelor de desfacere, precum si de unele elemente conjuncturale specifice fiecarei perioade. (Ec. EMILIA RUS (GROZA, 2010)

Totodată, descrie canalele de marketing sau canalele de distribuție ca fiind un set de organizații interdependente care ajută ca un bun sau un serviciu să fie disponibil pentru consum de către clientul final sau în cadrul altor procese de producție, (Kotler, 2008, p.880).

Rosenbloom (2011, p. 10) definește canalele de marketing ca fiind organizarea externă contractuală pe care managementul o utilizeaza în scopul atingerii obiectivelor sale de distribuție.

O altă definiție este dată de Blythe (2014, p.639) care afirmă că un canal de distribuție este modul prin care produsele se mișcă de la producători la consumatori, fie în mod direct, fie prin intermediul intermediarilor.

Ca și concept distribuția este privită în literatura de specialitate din doua perspective: distribuția economică, pe care am analizat-o anterior și distribuția fizică, care este de obicei controlată de departamentul de logistică a companiilor.

Termenul de distributie desemneaza ansamblul mijloacelor si al operatiunilor care asigura punerea la dispozitia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor si serviciilor realizate de catre intreprinderile producatoare. Distributia reprezinta procesul prin care bunurile si serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor – intermediari sau finali – asigurandu-li-se acestora facilitatile de loc, timp, marime etc., potrivit cerintelor pe care le manifesta in cadrul pietei. (Groza Emilia, 2010).

Distribuția se referă la totalitatea activităților economice care au loc pe „traseul”parcurs de marfă între producător și consumatorul final. (Balaure V., 2005).

Distribuția este de două tipuri: comercială și fizică.

Distribuția comercială presupune ca dreptul de proprietate al producătorilor asupra bunurilor să fie tranferat la consumatori. Acest tip de distribuție poate fi efectuat de intermediari (distribuitorii angosiști și detailiști) sau de producători.

Distribuția fizică implică acțiuni precum transport, stocare și altele, care pun la dispoziția consumatorilor toate resursele.

2.2. Funcțiile distribuției

Principala functie a unui canal de distributie este de a asigura o legatura între productie si consum. Institutiile implicate de-a lungul unui canal de distributie fac legatura din punctul de vedere al timpului, locului si posesiunii cu cei care vor utiliza bunurile. În sfârsit, canalul de distributie consacra trecerea proprietatii asupra produsului de la producator la consumator. Membrii canalului de distributie îndeplinesc urmatoarele functii-cheie[8]:

·              Informarea – culegerea si distribuirea informatiilor despre fortele care actioneaza pe piata, în vederea planificarii si facilitarii schimbului de produse.

·              Promovarea – elaborarea si difuzarea unor mesaje cât mai convingatoare legate de o anumita oferta.

·              Contactarea – descoperirea si comunicarea cu potentialii clienti.

·              Corelarea – asigurarea concordantei între oferta si nevoile cumparatorului (aici fiind incluse activitatile de productie, triere, asamblare si ambalare).

·              Negocierea – încheierea unui acord legat de pret si alte conditii ale ofertei, astfel încât sa se poata transfera proprietatea produsului.

·              Distributia fizica – transportul si depozitarea marfurilor.

·              Finantarea – obtinerea si utilizarea fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor generate de activitatea canalului.

·              Asumarea riscului – asumarea riscului de a îndeplini activitatea în cadrul canalului de distributie.

Primele cinci functii permit punerea la punct a tranzactiei; ultimele trei ajuta la efectuarea acesteia.

Nu se pune problema daca aceste functii trebuie sa fie îndeplinite ci, mai degraba, cineeste cel care le îndeplineste. Producatorul poate elimina sau înlocui anumite verigi ale sistemului canalului de distributie, dar nu poate elimina functiile. Când anumiti membri ai canalului sunt eliminati, functiile lor vor fi preluate de alti membri.

Relatiile de interdependenta dintre distributie si productie, respectiv consum, sunt puse în evidenta de catre functiile pe care aceasta le îndeplineste în cadrul circuitului economic[9],[10]:

·              facilitarea schimburilor, prin reducerea numarului tranzactiilor;

·              schimbare a proprietatii asupra produsului, prin operatiuni comerciale care constau în: vânzare, cumparare etc.;

·              transport, care asigura deplasarea produselor de la producator la distribuitor si de la acesta la consumator;

·              stocare, prin intermediul careia se realizeaza ajustarea în timp a ofertei la cerere;

·              adauga valoare produsului, atât prin diminuarea pierderii de valoare ca urmare a operativitatii si calitatii transferului, cât si prin ansamblul proceselor de conditionare, ambalare, la care sunt supuse produsele;

·              sortare si ambalare, functii ce fac posibila oferirea unei varietati de produse sub aspect calitativ, structural, de marca;

·              conserva proprietatile bunurilor prin transportul, depozitarea si maniipularea corespunzatoare a acestora pâna când ajung la consumatorul final;

·              asumarea, împreuna cu producatorul, a functiilor logistice, cum ar fi gestiunea stocurilor;

·              promovare, prin care se ofera consumatorului informatii despre produse;

·              service, constând în activitati legate direct de vânzare si negociere, de livrare, instalare, efectuare a reparatiilor în perioada de garantie etc.;

·              finantare. Se realizeaza prin faptul ca distribuitorul cumpara de la producator cantitati în partizi mari, oferindu-i contravaloarea produselor, ceea ce-i permite continuitatea activitatii, chiar daca produsele nu au ajuns la consumator. În acest fel, distribuitorul este cel care finanteaza continuitatea productiei, asumându-si riscul;

·              duce la cresterea gradului de ocupare a resurselor de munca: dezvoltarea si diversificarea activitatii de distributie si posibilitatile limitate de mecanizare si automatizare în acest domeniu determina o crestere a cererii de resurse de munca si deci a numarului de persoane ocupate. Sunt tari în care peste jumatate din populatia activa este ocupata în sectorul distributiei produselor si serviciilor.

·              sociala, ce deriva din asigurarea protectiei intereselor consumatorului, educarea acestora, precum si din faptul ca distributia ofera un numar important de locuri de munca;

·              asigura cresterea eficientei economice a activitatii de comercializare a produselor;

Concluzionând si sintetizând diferitele opinii prezentate atât în literatura de specialitate, cât si în activitatea practica, functiile distributiei se manifesta sub urmatoarele forme[11]:

·              crearea unor utilitati de timp si de spatiu  pentru consumatori, functie ce exprima eficienta distributiei in conditiile actuale, când asistam la reducerea efortului pe care îl depun cumparatorii pentru achizitionarea produselor. În acest scop, sistemul de distributie trebuie sa identifice cele mai adecvate canale de comercializare, sa estimeze necesarul stocurilor, sa execute comenzi si sa transporte produsele pâna la locul vânzarii acestora;

·              repartizarea produselor în functie de cerere, care presupune divizarea partizilor mari de marfuri în loturi omogene, de mai mici dimensiuni, în functie de cerintele exprimate de detailisti;

·              asortarea produselor, prin selectionarea sortimentelor ce urmeaza a fi vândute si luarea în calcul a posibilitatii ca acestea sa fie aprovizionate de la un singur furnizor;

·              colectarea marfurilor, prin achizitionarea unor produse similare de la diferiti furnizori;

·              culegerea de informatii care sa serveasca drept suport al actiunilor ce urmeaza a fi realizate, sau, altfel spus, descoperirea celor mai adecvate modalitati de satisfacere a consumatorilor.

Capitolul 2

Organizarea canalelor de marketing

Tipuri de canale de marketing

Canalele de marketing cuprind consumatorul final și producătorul drept verigile extreme, dar între aceștia intervin intermediarii sub formă de angrosiști, detailiști sau alte tipuri. Trecerea unui produs din sfera de producție în cea de consum duce la formarea circuitului de producție (F. Foltean, L. Ladăr, 2007).

Canalele de marketing sunt caracterizate de dimensiuni precum:

lungimea canalului, ce este realizată din numărul de verigi intermediare, care sunt parcurse de produs pentru a ajunge la consumator. În funcție de acestea, canalele de marketing pot fi: directe (fără intermediari), indirecte (scurte, lungi, foarte lungi).

Canalele directe sunt ultrascurte, fără intermediari, astfel că relația producător-consumator este directă. Avantajul principal al acestor canale este faptul că producătorii nu depind de detailiști, aceștia din urmă putând elimina de pe rafturi produsele care nu au vânzări ridicate. Dezavantajul canalelor directe este acela că sunt dificil de organizat de către firmele care nu dispun de resurse financiare și care nu au o vastă experiență pe piața de retail.

Canalele scurte (indirecte scurte) au doar un intermediar. Aceste canale prezintă și o serie de avantaje, cum ar fi reducerea cheltuielilor și stabilirea relației cu consumatorii. Canalele scurte sunt frecvent folosite pentru bunuri de consum, dar și pentru bunuri industriale, unde acestea din urmă trec prin intermediari cu funcțiile de angrosiști și detailiști industriali.

Canalele lungi (indirecte lungi) sunt caracterizate de două nivele de intermediari, angrosiști și detailiști. În mod frecvent se folosesc pentru sortimente de mărfuri complexe, cu cerere sezoniera/extrasezonieră sau care presupun operatiuni de sortare, ambalare, etc. Printre avantajele acestor tipuri de canale se numără reducerea cheltuielilor de transport datorită cantităților mari de mărfuri achiziționate, implicare mai mare pentru satisfacerea mai multor categorii de clienți, echilibru al producției datorită cumpărăturilor din extrasezon. Totodată, canalele lungi au și dezavantaje: autonomia producătorilor este limitată din cauza puterii contractuale a angrosiștilor, contactul este redus cu detailiștii și consumatorii finali ai mărfurilor.

Canalele foarte lungi sunt cele care au mai mult de două verigi intermediare. Astfel, pe lângă producător și consumatorul final, intervin comisionari, mandatari, importatori, exportatori sau alte tipuri de intermediari. Dezavantajul acestora este că prețurile finale ale produselor vor fi ridicate datorită multitudinii de intermediari, dar acest fapt se poate compensa cu produsele care ajung la mai mulți consumatori finali. Totodată, producătorul este în dezavantaj, datorită procentului redus care îi revine din prețul final al produselor plătit de consumatori și pentru că serviciile post-vânzare sunt inexistente.

lățimea canalului, fiind determinată în cadrul verigilor intermediare de către numărul de participanți care iau parte la vânzarea produsului;

adâncimea canalului, ce indică gradul de apropiere al produselor de locurile de consum.

…………….

………………..

Conflict și cooperare între canalele de marketing

Capitolul 3

Cercetare privind marketingul canalelor

Metodologia cercetării marketingului canalelor

Stabilirea obiectivelor cercetării

Formularea ipotezelor de cercetare

Colectarea datelor

Elaborarea chestionarului

Analiza statistică a datelor

Ȋntrebările și răspunsurile chestionarului care au constituit obiectul cercetării de marketing, au fost codificate cu ajutorul programului de analiză SPSS, versiunea 20.0.0.0.

Codificarea datelor

Vezi ȋn anexe, 2. Chestionar codificat ȋn SPSS.

Pentru a verifica rezultatele ipotezelor de cercetare, am folosit în cadrul programului SPSS (versiunea 20.0.0.0) următoarele teste statistice:

Testul binomial;

Testul hi pătrat univariat;

Testul hi pătrat bivariat;

Testul t pentru eșantioane independente;

Testul t perechi;

Testul Anova;

Testul Friedman;

Testul Q.

Rezultatele cercetării de marketing

Concluzii

Bibliografie

Cărți

Dobre Costinel, Foltean Florin, Ionescu Gheorghe, Lădar Lucian, Negruț Constantin. (2007). Marketing. Timișoara: Editura Mirton.

Balaure V. (coordonator). (2005). Marketing. București: Editura Uranus.

Prada Sorin.

Philip Kotler, Principiile marketingului (editia europeana), Editura Teora, 2000

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/10.htm

http://www.artifex.org.ro/Editura%20pt%20site%20artifex/mircea%20udrescu/MANAGEMENTUL%20MARKETINGULUI.pdf

Cursuri universitare

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1

http://univath.ro/pdf/tematica_licenta_2014/Suport_curs_marketing.pdf

http://tbs.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2013/08/Material-marketing-licenta-AA-2015.pdf

http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/management/Groza_Emilia_ro.pdf

http://bv.ucdc.ro/bv/M_3_Logistica_si_distributia_marfurilor_Burda_Alexandru.pdf

http://tet.pub.ro/files/studenti/materiale/an_IV/mkcurs/CURS11.pdf

http://jam.sagepub.com/content/23/4/305.short

http://1-marketing.blogspot.ro/2007/11/distributia.html

http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Marketing_suport_de_curs.pdf

Anexe

1.Chestionar propriu-zis

Buna ziua/seara,

Numele meu este Lățăscu Laura-Elena și sunt studentă la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor, Timișoara, anul II, master, specializarea PPV. Vă rog să îmi acordați maxim 5 minute pentru completarea unui chestionar. Răspunsurile la întrebări pentru mă vor ajuta ȋn realizarea cercetării privind marketingul canalelor, pentru lucrarea de disertație. Răspunsurile oferite și identitatea dvs. vor rămâne confidențiale.

Sunteți detailist? (selectați o singură variantă de răspuns)

Da (treceți la următoarea întrebare)

Nu (se încheie chestionarul)

Precizați care este numărul mediu de achiziții resurse/ lună: (selectați o singură variantă de răspuns)

peste 500

între 350 – 500

între 150 – 350

între 50 – 150

sub 50

Numărul mediu de furnizori al firmei este: (selectați o singură variantă de răspuns)

mai mic de 5 furnizori

între 6 – 15 furnizori

între 16 – 30 furnizori

peste 30 furnizori

Apreciați concurența de furnizori pentru o singură resursă, acordând o notă de la 1 la 5, unde 1 – inexistentă, monopol, adică 1 furnizor; 2 – slabă, adică 2 furnizori; 3 – medie, între 3 – 5 furnizori; 4 – mare, adică între 5 – 10 furnizori; 5 – foarte mare, mai mulți de 10 furnizori: (selectați o singură variantă de răspuns)

Inexistentă Slabă Medie Mare Foarte mare

Vă rog să folosiți o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă dezacord total; 2 – dezacord; 3 – neutru; 4 – acord; 5 – acord total, pentru a preciza dacă, concurența de furnizori mare pentru același tip de resurse este benefică pentru detailiști.

Acord total Acord Neutru Dezacord Dezacord total

Cantitatea medie/ săptămână comandată de la furnizori pentru un tip de resursă este (selectați o singură variantă de răspuns):

foarte mare – mai mult de 40 unități

mare – între 20 – 40 unități

medie – între 10 – 20 unități

redusă – sub 10 unități

Apreciați următoarele facilități oferite de furnizori pentru detailiști, acordând o notă de la 1 la 5, unde 1 – lipsit de importanță, 2 – important, 3 – neutru, 4 – important, 5 – foarte important:

Termenele de plată medii/ resurse, negociate, cu furnizorii sunt: (selectați o singură variantă de răspuns)

reduse – până la 5 zile;

medii – până la 15 zile;

mari – peste 30 zile.

Ați depășit termenele de plată a facturilor în ultimele 12 luni? (selectați o singură variantă de răspuns)

Da (treceți la următoarea întrebare)

Nu (treceți la întrebarea cu numărul 11)

Precizați care a fost sancțiunea aplicată de către furnizori pentru depășirea termenelor de plată a facturilor: (selectați o singură variantă de răspuns)

penalități (până la 2% / zi din valoarea facturii)

acțiune în instanță

nici una (factura s-a achitat până în 5 zile după termenul limită)

alta (precizați care anume)

Ați realizat promoții constant în ultimele 12 luni?

Da (treceți la următoarea întrebare)

Nu (treceți la întrebarea cu numărul 13)

Ce tip de promoții ați practicat în ultimele 12 luni? (puteți selecta mai multe variante de răspuns)

reduceri de preț

gratuități

cupoane de reduceri

puncte acordate pentru cumpărături în valoare de peste 150 ron (acordarea unor 2 puncte, iar valoarea lor fiind în valoare de 5 lei)

În general, ce fel de sprijin în promovare vă este oferit de furnizori? (puteți selecta mai multe variante de răspuns)

Cross promotion

Campanii organizare în parteneriate

Gratuități

Campanii plătite de furnizori

Folosind o scară de la 1 – 5, unde 1 înseamnă Lipsit de importanță, 2 – Puțin important; 3 – Neutru; 4 – Important; 5 – Foarte important, cum apreciați rabatul acordat de furnizori pentru achiziții de resurse mai mari?

Foarte important Important Neutru Puțin important Lipsit de importanță

Care considerați că sunt factorii cei mai deranjanți în relația cu furnizorii? (puteți selecta mai multe variante de răspuns)

probleme la livrare

preț necompetitiv

managementul stocului

condiții mai bune oferite concurenților

schimbări dese ale prețurilor resurselor

promoții rare

greșeli ale facturilor

tendința de mărire a comenzilor

inflexibilitate la negociere

calitate inconstantă a resurselor

produse comandate, dar nelivrate

atitudinea furnizorilor

Cum considerați că a evoluat valoarea taxelor în ultimele 12 luni? (selectați o singură variantă de răspuns)

a crescut simțitor

a rămas la fel

s-a redus