MARKETINGUL ACHIZIȚIILOR LA SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ SF. IOAN [305706]
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MARKETING ȘI AFACERI ECONOMICE INTERNAȚIONALE
MARKETINGUL ACHIZIȚIILOR LA SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ „SF. IOAN”
Profesor Coordonator
Prof. univ. dr. Luminița Pistol
Absolvent: [anonimizat]
2015
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………………………………………………..3 – 5
Capitolul 1. Marketingul achizițiilor……………………………………………………………………………..6 –21
1.1 Noțiunea de achiziții publice………………………………………………………………………………………..6 – 7
1.2 Achizițiile – funcție strategică a întreprinderii……………………………………………………………….7 – 9
1.3 Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică…………………………………………..10 – 13
1.4 Cadrul conceptual al marketingului achizițiilor…………………………………………………………..13 – 14
1.5 Mixul de marketing în marketingul achizițiilor………………………………………………………….14 – 17
1.6 S.E.A.P. – Sistemul electronic al achizițiilor publice…………………………………………………..17 – 21
Capitolul 2. Prezentarea generală a Spitalului Clinic de Urgentă „Sf. Ioan”…………………..22- 35
2.1. Scurt istoric……………………………………………………………………………………………………………22-25
2.2. Organizare și funcționare……………………………………………………………………………………….25 – 28
2.3. Biroul Investiții Achiziții Publice……………………………………………………………………………29 – 30
2.4. Furnizori………………………………………………………………………………………………………………31 – 35
Capitolul 3. Licitația deschisă la Spitalul Clinic de Urgentă „Sf. Ioan” ………………………..36 – 54
3.1. Etapele procesului de licitație deschisă…………………………………………………….36 – 41
3.2. Derularea procedurii………………………………………………………………..……..42 – 46
3.3. Finalizarea procedurii………………………………………………………………………… ………………..47 – 54
Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………….55 – 57
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………..58
Anexa 1……………………………………………………………………………………………………………………………..59
„[anonimizat].” – [anonimizat], [anonimizat], anticipare și satisfacere a cerințelor clientului într un mod profitabil pentru ambele părți.
Una dintre cele mai acceptabile definiții este cea a lui P.Kotler in lucrarea Principiile marketingului : „[anonimizat] de produse și servicii având o anumitã valoare". Definiția ne demonstrează că "profitul", nu este privit în sensul strict contabil, ci desemnează beneficiile, satisfacția ambelor părți: clientul și organizația.
Specialiștii apreciază că actualul nivel de trai de care beneficiază țările dezvoltate este rezultatul sistemului de marketing, pe care ele l-au creat și încorporat în activitatea mai întâi a organizațiilor economice și apoi și în organizațiile non profit. Această politica de marketing cuprinde:
cercetarea de marketing (determinarea nevoilor clienților)
strategia de marketing (dezvoltarea avantajelor competitive)
marketingul targetat (selectarea pieței specifice pe care urmează sa activeze)
mixul de marketing (determinarea modului în care se vor satisface nevoile clientului)
evaluarea marketingului (analizarea calității satisfacerii nevoilor clientului).
Toate acestea sunt obligatorii ,pentru că, spun specialiștii, sistemul de marketing care ne oferă nivelul de trai ridicat este alcătuit din numeroase firme mari și mici, toate aflate în căutarea succesului. La acesta din urmă contribuie mai mulți factori : strategie competitivă, angajați implicați total în munca lor, sisteme informaționale corespunzătoare, implementare pe măsură. Însă toate firmele de succes din ziua de azi au un lucru comun : sunt puternic orientate către client și implicate în activități de marketing.
În literatura de specialitate, precum și în practica economică, conceptul de marketing are mai multe accepțiuni. În funcție de unghiul de abordare, prin termenul de marketing se pot desemna, deopotrivă, atât un domeniu al științei, o disciplină, un demers socio-economic, cât și o activitate practică sau o funcție a unei organizații (privată sau publică).
Din punct de vedere etimologic, cuvântul "marketing" provine din limba engleză și desemnează "piață", "comercializare", "târguială", "vânzare/cumpărare". Prin urmare, deși termenul de marketing a apărut înaintea apariției științelor economice ca științe, consacrarea lui în literatura de specialitate este indisolubil legat de evoluția științelor economice (evoluția gândirii și curentelor din domeniul științelor economice).
Din punctul de vedere al modului de definire a conceptului de marketing, de-a lungul timpului s-au conturat două mari clase de definiții:
Prima clasă de definiții s-a conturat în prima jumătate a secolului XX și este vizibil tributară vechii orientări a activităților economice, în care punctul de pornire sau central îl constituia nu clientul (consumatorul), ci produsele existente care trebuiau furnizate sau oferite (orientarea spre vânzări). Astfel, conform acestei prime clase, prin marketing se înțelege "realizarea activităților economice care dirijează fluxul bunurilor și serviciilor de la producător la consumator sau utilizator".
De altfel una dintre caracteristicile de bază a acestei clase de definiție îl constituie faptul că marketingul este privit și considerat exclusiv doar ca un mijloc de vânzare și de promovare.
A doua clasă de definiții, apare în cea de-a doua jumătate a secolului XX și revizuiește într-o manieră destul de profundă termenul și înțelesul de marketing. În accepțiunea celei de-a doua clase de definiții, marketingul apare legat de noțiunea de "client" sau "consumator", abordarea conceptuală fiind mult mai largă, procesuală/sistemică și interdisciplinară. De asemenea, drept caracteristică generală, această clasă de definiții lărgește sfera activităților legate de marketing, folosind acest concept nu numai la activitățile economice, ci și la activitățile sociale sau din sfera politicului (activități și partide politice). Totodată, această clasă de definiții pune accent pe evidențierea procesului de tranzacție/schimb valoric care apare în procesul de vânzare/cumpărare de bunuri sau servicii.
Astfel, în cea de-a doua clasă de definiții intră următoarele definiții:
Marketingul este un întreg sistem de activități economice referitoare la programarea, prețurile, promovarea și distribuirea produselor și serviciilor menite să satisfacă cerințele consumatorilor actuali și potențiali ;
Marketingul reprezintă o activitate umană orientată în direcția satisfacerii nevoilor și dorințelor prin intermediul procesului schimbului;
Marketingul este procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clienților în condiții de profitabilitate.
Marketingul este un proces social și managerial prin care indivizii sau grupuri de indivizi obțin ceea ce vor și ce le sunt necesare prin intermediul creării și schimbului între ei de produse și valori" Această din urmă definiție evidențiază pregnant legătura care există între conceptul de marketing și conceptul de tranzacție/schimb a produselor/valorilor (proces care presupune ca o organizație să ofere anumite produse și servicii în schimbul banilor furnizați de clienții care au trebuință de astfel de produse/servicii).
Capitolul 1. Marketingul achizitiilor
1.1. Noțiunea de achizitii publice
Achizițiile publice reprezintă suma tuturor proceselor de planificare, stabilire a priorităților, organizare, publicitate și de proceduri, în vederea realizării de cumpărări de către organizațiile care sunt finanțate total sau parțial de bugete publice (europene, naționale centrale sau locale, donori internaționali).
Autoritățile contractante încearcă să se asigure că prin procesul de achiziții publice se consumă efectiv, eficient, în mod etic, echidistant și transparent fondurile publice alocate autorității respective în decursul unei perioade.
În acest sens, cadrul legislativ european (implicit cel românesc) pentru achizițiile publice enunță 7 principii:
nediscriminarea
tratamentul egal
recunoașterea reciprocă
transparența
proporționalitatea
eficiența folosirii fondurilor publice
asumarea răspunderii
Aceste principii reprezintă baza directivelor Uniunii Europene și cadrul în care s-a dezvoltat legea achizițiilor publice din România (OG 34 / 2006). Legea nu acoperă toate aspectele ce pot apărea în activitatea de achiziții publice și anumite aspecte ipotetice sunt greu de reglementat. Atunci când o autoritate contractantă nu regăsește în lege aspectul cu care ea se confruntă în viața reală, poate face recurs la principii. Dacă nici unul din aceste 7 principii nu este încălcat, atunci, acțiunile întreprinse de autoritatea contractantă sunt corecte.
Nediscriminarea – Asigurarea condițiilor pentru concurența reală, indiferent de naționalitate. Respectarea principiului nediscriminării înseamnă că toate firmele trebuie să aibă șansa de a depune oferte și de a obține contractul de achiziție publică. Regulile după care se desfășoară procedura sunt stabilite de la bun început și nu mai pot fi schimbate.
Tratamentul egal – Respectarea acestui principiu înseamnă stabilirea de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici. Acest lucru înseamnă evitarea de contacte preferențiale, criterii de selecție care să avantajeze unele firme și să dezavantajeze pe altele.
Recunoaștere reciprocă – Respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea tuturor produselor, serviciilor și lucrărilor oferite în mod legal pe piața Uniunii. Înseamnă, de asemenea, acceptarea oricăror certificate și calificări profesionale emise în orice stat membru al Uniunii.
Transparența – Acest principiu înseamnă punerea, de către autoritatea contractantă, la dispoziția tuturor a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. În slujba acestui principiu s-a pus Sistemul Electronic de Achiziții Publice, SEAP.
Proporționalitatea – Respectarea principiului proporționalității înseamnă asigurarea corelației între necesitate, obiectul contractului și cerințele solicitate. Cu alte cuvinte, fiecărei achiziții trebuie să i se dea importanța cuvenită atunci când se stabilesc cerințele. Autoritatea contractantă se va asigura că ofertantul are capacitatea de a duce eventualul contract la bun sfârșit, dar nu va pune condiții împovărătoare, excesive, care ar duce la eliminarea eventualilor ofertanți.
Eficiența folosirii fondurilor publice – Acest principiu înseamnă folosirea sistemului de concurență liberă și al criteriilor economice pentru atribuirea contractelor de achiziții. Înseamnă obținerea unui raport optim între calitate și preț, obținerea de valoare pentru banii investiți.
Asumarea răspunderii – Conform acestui principiu trebuie să existe o determinare clară a sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică.
1.2. Achizițiile – funcție strategică a întreprinderii
În mod tradițional achizițiile nu au avut nici un rol strategic. Ele executau aprovizionarea pentru producție cu scopul de a satisface niște nevoi în baza unor specificații definite de alții. Obiectivul lor principal, întotdeauna pe termen scurt, era obținerea celui mai mic preț.
În ultimii zece ani această funcție practic a explodat dobândind un rol strategic, urmărind realizarea unor obiective foarte variate.
Competiția internațională determină întreprinderile să fie tot mai competitive. Dacă în anii ’70 întreprinderile erau orientate, în mod tradițional, spre dezvoltarea investițiilor comerciale în paralel cu diferite acțiuni menite să ducă la creșterea productivității, astăzi ele sunt orientate spre domenii mai puțin exploatate: achizițiile.
Factorii cheie de succes care au dus la dezvoltarea achizițiilor sunt:
1) Căutarea competitivității
Motivele principale sunt următoarele:
În orice întreprindere achizițiile cuprind, pe de o parte, achizițiile pentru producție (materii prime, subansamble și componente), iar pe de altă parte, subcontractarea industrială, investițiile, serviciile, proprietatea intelectuală. Astfel, în unele întreprinderi achizițiile reprezintă între 50-80% din costul final al produsului (procentul este mai mare în distribuție).
În ultima perioadă unele întreprinderi au optat pentru o strategie de recentrare, orientându-se asupra meseriilor de bază, abandonând o serie de activități care erau în prealabil integrate. Această alegere a făcut ca să le fie încredințate furnizorilor uneori concepția, alteori realizarea în întregime a unui produs. Astăzi 70% din costul unei mașini este dat de cei care o echipează.
Achizițiile constituie un domeniu în care economiile sunt realizate în contrapartidă cu investiții reduse: oameni competenți și sisteme de informare adecvate.
2) Dezvoltarea și gestiunea patrimoniului tehnologic
Cel mai adesea întreprinderile nu au mijloacele umane și materiale suficiente pentru a gestiona ansamblul tehnologiilor necesare dezvoltării produselor. În plus, în sectoarele de înaltă tehnologie, ca de exemplu, industria electronică, costul ridicat al echipamentelor necesare fabricării componentelor face imposibilă amortizarea cheltuielilor în cazul realizării unor cantități reduse. Din acest motiv este necesară o specializare a filierelor industriale. Astfel achizițiile au responsabilitatea stabilirii relațiilor cu furnizorii, acestea devenind un nou element al competitivității.
3) Calitatea foarte ridicată și asigurarea unor servicii de înalt nivel
Aceste activități nu sunt specifice achizițiilor, dar sunt importante în cadrul relațiilor cu furnizorii. În ce privește noțiunea de serviciu, ea se exprimă prin reducerea termenelor și prin aplicarea principiilor JIT. Achizițiilor le revine organizarea relațiilor de interfață cu furnizorii, în amontele sistemului de fluxuri fizice.
4) Reducerea ciclurilor de viață
Astăzi întreprinderile care vor câștiga sunt cele care au aptitudinea de a reduce ciclul de viață al produselor de la concepția inițială până la livrarea către client ( conceptul de time – to- market). Acestor acțiuni li se adaugă cele care au ca scop dezvoltarea de produse noi.
5) Asigurarea perenității aprovizionărilor
Noțiunea de perenitate a furnizorilor este foarte importantă mai ales în cazul în care aceștia posedă competențe distinctive care limitează interschimbabilitatea.
Nu toate întreprinderile acordă achizițiilor aceeași importanță. Acest lucru depinde de ponderea pe care o au cheltuielile totale efectuate pentru achiziția de materii prime și materiale în totalul cheltuielilor întreprinderii.
Spre exemplificare vom considera o întreprindere care are vânzări anuale totale de 1 mil. Euro și un profit de 10%, adică de 100.000 euro. Întreprinderea cheltuiește 50% din cifra sa de afaceri pe materii prima, materiale și servicii și poate face economii la aceste cheltuieli de 5%. Un calcul simplu va evidenția următoarea situație :
Vânzări 1 mil euro
Profit 10% 100.000 euro
Achiziții 50% 500.000 euro
Economii 5% din achiziții 25.000 euro Profit total 125.000 euro
Dacă rata profitului ramâne la 10%, dar întreprinderea nu este capabilă să obțină economii de 5% la achiziții, pentru a obține același profit de 125.000 euro, ar trebui să crească cifra de afaceri cu 250.000 euro, ceea ce înseamnă 25%. Această demonstrație nu vrea să arate că întreprinderea poate neglija obiectivele privind cifra de afaceri.
1.3. Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică
Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică sunt:
licitația deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune o ofertă;
licitația restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta;
dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții capabile să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală;
negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia. Negocierea poate fi:
– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
– negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici.
concurs de soluții, respectiv o procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
Licitația deschisă – se desfășoară, de regulă, într-o singură etapă. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța această decizie în anunțul de participare și în documentația de atribuire.
In cadrul acestui subcapitol se prezintă elementele general valabile și pentru celelalte proceduri de atribuire, urmând ca, pentru acestea din urmă să se prezinte elementele specifice.
Licitația restransă – se desfășoară, de regulă, în două etape:
1. etapa de selectare a candidaturilor, prin aplicarea criteriilor de selecție;
2. etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați, prin aplicarea criteriului de atribuire. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța această decizie în anunțul de participare și în documentația de atribuire. Licitația restrânsă se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55 din ordonanța de urgență, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.
Dialogul competitiv – Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziție publică dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:
1. contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;
2. aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.
Procedura de dialog competitiv se desfășoară în trei etape:
1. etapa de preselecție a candidaților;
2. etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluției/soluțiilor capabile să răspundă necesităților autorității contractante și în baza căreia/cărora candidații vor elabora și vor depune oferta finală;
3. etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.
Dialogul competitiv se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55 din ordonanța de urgență, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.
Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare – reprezintă procedura de atribuire prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia.
Această procedură de atribuire se aplică indiferent de valoarea estimată a contractului pentru atribuirea contractului de achiziție publică numai dacă autoritatea contractantă se regăsește într-una din situațiile prevăzute la art. 110 din ordonanța de urgență nr. 24/2006.
Procedura de negociere cu publicarea pralabilă a unui anunț de atribuire se desfășoară în trei etape:
1. Etapa de preselecție a candidaților;
2. Etapa de negociere;
3. Etapa de evaluare a ofertelor finale.
Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare – reprezintă procedura de atribuire prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia.
Această procedură de atribuire se aplică indiferent de valoarea estimată a contractului pentru atribuirea contractului de achiziție publică numai dacă autoritatea contractantă se regăsește într-una din situațiile prevăzute la art. 122 din ordonanța de urgență nr. 34/3006.
Procedura de negociere cu publicara prealabilă a unui anunț de participare se desfășoară în trei etape:
1. Etapa de chemare la competiție;
2. Etapa de negociere;
3. Etapa de evaluare a ofertelor finale.
Cererea de oferte – Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al pragurilor menționate la art. 124 din ordonanța de urgență nr. 34/2006.
Această procedură reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici, după publicarea prealabilă a unei invitații de participare.
Concursul de soluții – procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
Concursul de soluții se inițiază prin publicarea unui anunț de participare și se poate organiza:
ca o procedură independentă, în care concurenții pot obține premii și/sau prime de participare;
fie ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.
Concursul de soluții se poate desfășura:
într-o singură etapă, de evaluare a proiectelor, atunci când autoritatea contractantă nu optează pentru selecția preliminară a concurenților sau
în două etape respectiv:
selecția preliminară a concurenților;
evaluarea proiectelor depuse de către concurenții selectați.
1.4. Cadrul conceptual al marketingului achizitiilor
Istoric vorbind, într-o prima etapă, aprovizionarea era o activitate operatională.
Metodele utilizate aveau ca scop stabilirea necesarului de materiale și optimizarea aprovizionării cu ajutorul unor procedee care serveau ca suport pentru luarea deciziilor.
Stabilitatea datelor referitoare la volume si costuri unitare care alimenteaza modelele cantitative de simulare sau optimizare este o condiție necesară pentru validarea rezultatelor obținute.
Aprovizionarea este o funcție de interfată între gestiunea ofertelor (supply side) și gestiunea cererii (demand side). Aceasta încadrare sub dubla tutelă, organizațională și comercială, complică tentativele de optimizare.
Aprovizionarea nu poate fi analizată separat, ci ca o parte integrantă a unui sistem ale carui elemente se gasesc în interdependența, iar cel mai mic dezacord sau cea mai maruntă disfuncționalitate determină rupturi imediate în aval care blochează partea amonte. Dacă partea amonte deține resursele fizice, partea aval deține informația care le mobilizează.
Aceasta creștere a complexității este datorată în principal următorilor factori:
incertitudinii create de sezonalitatea cererii și ofertei care antrenează fenomene de oscilație a fluxurilor;
reducerii continue a ciclului de viață al produselor ca urmare a progresului tehnic;
lipsa de vizibilitate în cadrul unui canal de distribuție în ansamblul său, ca urmare a unei cvasicoordonări și a unei slabe comunicări între diferiți agenți economici;
presiunea concurențială.
Achizițiile caracterizează funcțiile întreprinderii de natura marketingului, comercială si juridică, care au ca scop organizarea cumpărării de bunuri fizice și servicii de care întreprinderea are nevoie pentru a-și realiza misiunea.
Aprovizionarea caracterizează procesul de planificare și gestiune a fluxurilor fizice de la furnizor la client. Din acest motiv aprovizionarea caracterizează gestiunea stocurilor în amonte, transporturile, adică întregul sistem logistic în amonte.
Aceasta separare în două functiuni este justificată dincolo de cuvinte, deoarece cele două activitați sunt corespunzatoare unor meserii diferite ale întreprinderii. Achiziția constituie o componenta autonomă ce ține de funcția de marketing, în timp ce aprovizionarea este mai strâns legată de planificarea și gestiunea producției in cadrul întreprinderii.
1.5. Mixul de marketing în marketingul achizițiilor
În mod traditional, marketingul este structurat în jurul a patru dimensiuni elementare numite marketing mix:
Fig. 1 Elementele mixului de marketing
În domeniul marketingului achizițiilor aceste elemente au următoarele influente:
Produsul
Variabila produs influentează marketingul achizițiilor sub trei aspecte: lărgimea și profunzimea gamei, packagingul (ambalarea) și ciclul de viață.
Caracteristicile gamei de produse determină în mare parte gradul de satisfacere a clientului și capacitatea întreprinderii de a-l fideliza. Lărgimea gamei este dată de diversitatea familiilor de produse oferite. Profunzimea gamei este dată de diversitatea ofertei pentru o familie dată de produse. Pentru întreprinderile care sunt în legatură directă cu detailiștii întinderea gamei este un factor important de dominare a pieței. Detailiștii nu dispun de o capacitate suficientă de analiză a informației și de o disponibilitate suficientă pentru a asigura regulat aprovizionarea de la furnizori multipli.
Nevoile clientului final fiind în creștere ca diversitate, tendința este de a face aprovizionarea de la furnizori care pot raspunde pozitiv unei cereri foarte diversificate. Acesta este efectul gamei de produse. Furnizorii au înțeles rolul important pe care îl are întinderea gamei în termeni de argumente comerciale.
Producția cu slabă rotație, dar cu valoare adaugată importantă este generatoare de marje importante atât pentru furnizori, cât și pentru distribuitori și detailiști. În consecintă, aceste produse nu sunt totdeauna disponibile la detailist, decât în cazul în care acesta nu are aprovizionarea fragmentată între mai mulți furnizori, ci dimpotrivă, aprovizionarea se face de la un furnizor unic, care are disponibila o gama foarte largă de produse. Aceasta politică a unei game întinse de produse nu poate fi pusă în practica dacă sistemul logistic nu vine în ajutor pentru a asigura disponibilitatea produselor la prețuri acceptabile.
Packagingul influentează prin caracteristicile fizice, care generează un prim câmp de constrângeri (natura și intensitatea fluxurilor de retur). Packagingul are două componente: o componentă marketing (ambalajul propriu-zis al produsului) și o componenta logistică (containere, paleți, cutii).
Noțiunea de ciclu de viață al produsului este importanta din punct de vedere al disponibilității stocului de produse. Evoluția însăși a noțiunii de produs, care a trecut de la noțiunea de produs fizic la cea de funcționalitate deschide o altă perspectivă. De exemplu produsele aflate în stadiu de maturitate tind a deveni generice și ca urmare a concurenței sunt ușor substituibile. Evoluția reglementărilor în domeniul sănătății și apariția medicamentelor generice a determinat ca principala preocupare în materie de marketing să fie orientată către prescriptori (medici). Caracterul generic al unor medicamente va permite substituirea unui medicament cu altul la cererea pacientului sau la initiativa farmacistului fără a se face referire la medic. De aceea medicamentul trebuie să fie disponibil în farmacii, iar acest lucru ține de competența logisticii.
Prețul
Este evident ca prețul influențează mărimea comenzii. Schimbările de preț pot declanșa fenomene de anticipare în materie de achiziții, fenomene care explică achizițiile speculative. Baremele tarifare pot avea un impact perturbator asupra gestiunii stocurilor și asupra gestiunii fluxurilor de aprovizionare. Acest efect este consecința legaturii dintre baremele cantitative și comportamentele de aprovizionare. Incitările cantitative pot fi de natură diferită: reducerea în funcție de cantitate, reducerea pentru încărcare la capacitate maximă, reduceri legate de raportul palet/greutate, reduceri legate de aprovizionarea dintr-un singur loc. Aceste practici ilustrează pe deplin efectele sell-in/sell-out. Astfel distribuția limitează vizibilitatea producătorului asupra cererii reale de pe piață.
Promovarea
Promoțiile sunt un accelerator momentan al vânzarilor. Politica promoțională a producătorilor are în vedere două orientari:
spre distribuitor pentru a-l incita pe acesta să cumpere mai mult;
spre consumator (în aceasta situație producătorul asociindu-se cu distribuitorul).
În functie de ciclul de viată al produselor producătorii fac promotii fie cu intenția de a câstiga cote de piată, fie pentru a stimula vânzările într-o perioadă cu activitate redusă. Există promoții programate cu rata fixa (- 5% de exemplu) sau reduceri numai pentru anumite categorii de produse. La aceste promoții programate se adaugă promoțiile suplimentare foarte precise și de scurtă durată. Distribuitorul trebuie să ia în calcul următoarele elemente:
durata totală a reducerilor;
costurile generate de creșterea stocurilor pentru a face față vânzărilor anticipate
pentru perioadele următoare;
costurile de depozitare;
eventualele costuri legate de căderea în deșertudine a marfurilor.
Bineînteles că fiecare distribuitor va profita de promoții anticipând achizițiile pentru o perioadă determinată de timp astfel încât să-și maximizeze câștigul.
Exemplu: Promoția este o operațiune specială asupra produselor de bază. Pentru La Scad (companie a grupului L’Oreal) două elemente sunt analizate în paralel: 60% din referințe sunt în promoție la un moment dat și pentru 20% din produse se înregistrează ruptura de stoc la clienți. Două probleme se ridică: Cum să se gestioneze fluxul de aprovizionare pentru a evita ruptura de stoc? Cum pot fi eliminate „cozile” promoției când aceasta se încheie.
Domeniul modei, și mai ales în îmbrăcăminte, este un domeniu în care a răspunde nevoilor clientului sau a crea o nevoie este vital pentru existența întreprinderii. Politica de marketing și cea comercială în acest domeniu are la bază trei dimensiuni principale care afectează procesul logistic.
Prima dimensiune este noutatea. Produsul este centrul de gravitație în acest domeniu și are nevoie de reînnoire frecventa pentru a fi adaptat gusturilor foarte schimbătoare ale consumatorilor sau trebuie să genereze schimbarea. O colecție are durata de viață foarte scurtă și are nevoie de o lansare masivă către canalele de distribuție într-un timp foarte scurt. Astfel inovația, creativitatea și noutatea sunt elemente puternice de diferențiere. După ce s-a stabilit bugetul pentru investiții și s-au alocat fondurile pentru cercetare, avansul sau diferențierea trebuie pastrată până la capătul lanțului valorii. Clientul trebuie să aibă o bună percepție asupra elementelor de diferențiere și să știe că acestea aparțin întreprinderii inovatoare, care este la originea produsului. Unii producători sunt tentați să limiteze investițiile pentru a-și concentra eforturile asupra reactivității logistice.
O a doua dimensiune este cea a gestiunii simultane a ansamblului gamei. Gestiunea produselor noi nu poate fi concepută fără lansarea simultană de produse grupate în familii (variații pe o tema dată). De exemplu realizarea unei colecții cu motive florale va trebui să includă fuste (scurte sau lungi), pantaloni, cămăși etc. Chiar dacă produsul este în centrul atenției în faza inițială el nu trebuie perceput ca un produs izolat vândut unui distribuitor și apoi clientului final; este o colecție în ansamblul său. Este vorba de coordonarea unei lansări simultane pentru un număr mare de referințe.
A treia dimensiune are în vedere recurgerea la o politică de eșantionare care precede lansarea oficială. Perioada de comercializare a produsului coincide cu durata de viață a colecței (cam 6 luni). Înainte de prezența efectivă a produsului în raft producătorii așteaptă comenzi de la distribuitori, comenzi care vor apărea după prezentarea unor eșantioane.
1.6. S.E.A.P. – Sistemul electronic al achizițiilor publice
Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice reprezintă o infrastructură informatică unitară care oferă instituțiilor publice din Romania posibilitatea achiziției de produse, bunuri și servicii prin mijloace electronice.
Obiective:
transparența și eficiența procesului de achiziție care implică fonduri publice
simplificarea procedurii de participare la licitație a furnizorilor
proceduri de lucru eficiente și standardizate
micșorarea cheltuielilor publice prin reducerea prețurilor de achiziție
furnizarea de informații publice despre procesele de achiziții publice
auditarea procesului de achiziție publică
asigurarea unui cadru de înaltă securitate și incredere pentru derularea activităților de gestionare a fondurilor publice.
Sistemul este caracterizat printr-un grad sporit de transparență, detalii legate de achizițiile publice fiind disponibile oricărei persoane care dispune de o conexiune Internet.
În secțiunea publică a sistemului sunt disponibile relativ la orice achiziție:
informații despre organizatorul licitației
detalii despre modul de organizare
oferta câștigătoare
numele ofertantului declarat câștigător
Procedurile de achiziție care se regăsesc în cadrul sistemului sunt conforme cu clasificarea europeană in domeniu, SEAP putând fi considerat un sistem compatibil cu cerințele comunității europene și se realizează prin:
licitații deschise, la care poate participa orice ofertant
licitații restrânse, caracterizate prin existența etapei de selecție
Noua manieră de realizare a achizițiilor publice constituie un factor motor pentru integrarea in e-business:
este un element al aplicațiilor incluse in suita de aplicații necesare pentru implementarea conceptului de 'e-government' ca alternativă la procesul clasic de guvernare
determină utilizarea Internetului în cadrul administrației și în dialogul dintre administrație, sectorul privat și cetățeni
facilitează trecerea la o administrație care elimină hârtiile și birocrația
permite armonizarea sistemelor de achiziție națională cu cele internaționale
permite asigurarea confidențialității informațiilor și concordanța legislativă cu regimul juridic al semnăturilor electronice
Participanți în sistem:
autorități contractante – entitațile care pot organiza licitații: instituții publice
ofertanți – agenți economici furnizori de produse și servicii
ANRMAP (Autoritatea Natională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) – cu rol de validare a anunțurilor
autorități de supraveghere și control – instituții care verifică activitatea autorităților contractante
evaluatori
notari
bănci
publicul larg
operatorul sistemului – A.A.D.R.
dezvoltatori agreați
Autoritatea contractantă este cea care decide ce tip de licitație urmează să organizeze, în baza valorii estimate a achiziției. Există o serie de praguri care îincadrează achizițiile publice. Sistemul pune la dispozitia autoritatii contractante asistenta in stabilirea tipului de licitatie cat si in organizarea acesteia.
Funcționalități
Sistemul Electronic de Achiziții Publice este un sistem integrat, construit într-o arhitectură de înaltă disponibilitate, asigură un înalt grad de securizare, sistemul fiind un mix de tehnologii proprietare și open-source, conform cu tendințele mondiale în proiectarea sistemelor informatice complexe. Infrastructura de sistem potențează funcționalitățile implementare în cadrul portalului SEAP.
Portalul SEAP este un sistem cu o arhitectură deschisă și capabilă să suporte dezvoltarea de noi funcționalități și module, dar care în același timp serveste perfect mecanismele legislative de la noi din țară și nevoile actuale și de perspectivă ale SEAP.
Fig. 2 Tipuri de achiziții publice implementate
Fig. 3 Arhitectura generală S.E.A.P
Capitolul 2. Prezentarea generală a Spitalului Clinic de Urgentă „Sf. Ioan”
2.1. Scurt istoric
Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” cu adresa în București, Șos. Vitan – Bârzești nr. 13, Sector 4 este unitate sanitară cu paturi care participă la asigurarea stării de sănătate a populației, fiind instituție de utilitate publică, cu personalitate juridică ce furnizează servicii medicale preventive, de urgență, curative, de recuperare și paleative.
Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” a fost fondat în anul 1979 din necesitatea construirii în București a unui spital funcțional care să facă față cerințelor anilor 70-80, în condițiile în care populația orașului a crescut foarte mult. A fost conceput ca un spital general de mărime medie, cu un număr de 600 de paturi și care să includă secțiile de bază ale unui spital de acest tip: Medicină Internă, Chirurgie Generala, Ortopedie-Traumatologie, Urologie. În prezent Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” face parte din spitalele clinice afiliate Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și este interconectat la învățământul medical universitar din țară.
După anii 90 Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” a continuat tradiția medicinii clinice clasice românești și a inițiat totodată un amplu proces de reorganizare și modernizare, cu modificarea structurii și înființarea de noi secții clinice și laboratoare specializate, orientate spre tehnici de diagnostic și tratament intervențional de înaltă performanță.
La sfârșitul anului 2009 spitalul avea un număr de 716 paturi și un personal de 2245 angajați.
În anul 2009 spitalul a deservit în proporție 63% pacienți din Municipiul București și 37% pacienți din județele limitrofe. Structura pe medii: urban – 75% , rural – 25%. Structura pe sexe: femei – 59%, bărbați – 41%.
Spitalul este din punct de vedere:
Organizatoric și funcțional – spital de urgență conform Ordinului Ministerului Sănătății (O.M.S.) nr. 1009/1998;
Învățământ și cercetare științifică – spital clinic în conformitate cu Decizia nr.405/1991 și O.M.S. nr. 618/1990;
Al proprietății – spital public;
Al modului de finanțare – din venituri proprii și fonduri publice.
Spitalul Clinic de Urgență “Sf.Ioan” are relații funcționale cu următoarele instituții,
organizații profesionale guvernamentale și nonguvernamentale:
Ministerul Sănătății;
Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București;
Academia de Științe Medicale;
Colegiul Medicilor din Municipiul București;
Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila;
Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București;
Instituții, firme și unități prestatoare de servicii medicale, furnizoare de produse farmaceutice, echipamente și materiale tehnico-sanitare ;
Instituții de învățământ superior, organizații nonguvernamentale din țară și străinătate, pentru activități comune;
Spitalul Clinic de Urgență “Sf.Ioan” beneficiază de sprijin material și financiar din partea Fundației Franceze “Cavalerii de Malta” cu sediul în Paris și este înfrățit cu Spitalul “Saint Jean de Jerusalem” din Ceuvre – Franța.
Oportunități și constrângeri ale mediului în care activează
Oportunități:
Adresabilitate crescută a unei comunități bine conturate ; adresabilitate fără restricții pentru asigurații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
Proiectarea unui sistem de management performant axat pe managementul prin obiective, bugete, centre de cost;
Legislație favorabilă, care permite restructurarea – reorganizarea spitalului;
Crearea de saloane private conform normelor europene care să permită condiții hoteliere optime;
Creșterea competențelor, a calități actului medical și a posibilităților de dezvoltare;
Posibilități de atragere de sponsori;
Perspective de parteneriat public – privat;
Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” reprezintă un centru de interes pentru diverse companii interesate în desfășurarea de studii clinice internaționale;
Promovarea realizărilor spitalului în domeniul cercetării și promovarea beneficiilor activității de cercetare pentru pacienți.
Constrângeri:
Instabilitate legislativă în domeniu;
Concurența spitalelor publice și private;
Posibilități reduse de utilizare a serviciilor în regim de coplată;
Tendința migrării corpului medical către țările UE cu standard de viață ridicat;
Creșterea costurilor asistenței medicale;
Politica de personal uneori dictată de forurile tutelare;
Inerția personalului la schimbare;
Subfinanțarea prelungită a serviciilor prestate și lipsa fondurilor de investiții pentru continuarea lucrărilor de consolidare – modernizare;
Acreditarea spitalelor – poate fi o amenințare dacă situația existentă mai persistă;
Misiunea instituției
Viziunea de dezvoltare a Spitalului Clinic de Urgență “Sf. Ioan” implică în principal trei obiective strategice: sănătate, învățământ și cercetare științifică medicală.
În domeniul sănătății, scopul este acela de a transforma Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” într-un centru de excelență în domenii medicale de vârf, prin adaptarea promptă la descoperirile medicale realizate pe plan internațional și prin asigurarea introducerii acestora în practica medicală curentă.
În domeniul învățământului Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” ca unitate sanitara afiliată la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, urmărește perfecționarea și modernizarea învațământului clinic în conformitate cu standardele europene. Spitalul asigură în procesul de pregătire a studenților, a rezidenților și a medicilor specialiști o bază tehnică corespunzătoare și cadre didactice de înaltă pregătire profesională, oferind condiții optime de studiu și de pregătire practică, care să influențeze dezvoltarea lor profesională și un comportament etic adecvat.
În domeniul cercetării se urmărește creșterea competitivității nucleelor de cercetători, prin participarea la competițiile naționale și internaționale de obținere a granturilor, cu proiecte originale, ale căror teme să combine experiența clinică cu cercetarea fundamentală din domenii de vârf cum sunt: biologia moleculară, genetica, imunologia și altele.
2.1. Organizare și funcționare
Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Urgență “Sf.Ioan” este aprobată prin O.M.S. nr.852/2008 și cuprinde secții clinice universitare, departamente, laboratoare, servicii de diagnostic și tratament, ambulatoriul de specialitate, unitate de primiri urgențe, direcții / servicii tehnice, economice și administrative.
Raportat la abordările teoretice în domeniu, se poate aprecia că Spitalul Clinic de Urgență “Sf.Ioan” se încadrează tipului de structură organizatorică “Birocrația profesională”, având în vedere următoarele aspecte:
Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Ioan” este o instituție de mare dimensiune;
Activitatea este caracterizată de o tehnologie rutinieră aplicată de profesioniști, deci cu specializare pe orizontală foarte puternică;
Mediul este complex și stabil (necesită calificări deosebite, obținute prin educatie formală);
Standardizarea calificărilor;
Formalizare scăzută;
Descentralizarea verticală și orizontală;
Dominația nucleului operațional, care dispune de calificări “critice” necesare spitalului;
Structură complexă de specialități.
Avantaje: specializarea profesională conduce la eficiență mare; autonomia specialiștilor în efectuarea sarcinilor.
Dezavantaje: posibilitatea apariției conflictelor de inters între subunități (personalul medical caută să-și îndeplinească propriile lor obiective, subestimând uneori interesele altora sau ale spitalului); prezența regulilor și a standardelor profesionale medicale rigide poate fi un obstacol în calea unei activități globale eficiente.
Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Urgență “Sf.Ioan”
• Secția clinică medicină interna 71 paturi
– Compartiment terapie intensivă 14 paturi
– Compartiment terapie intensivă coronarieni 6 paturi
– Compartiment clinic gastroenterologie 15 paturi
• Secția clinică chirurgie generală I 63 paturi
– din care compartiment chirurgie toracica 15 paturi
• Secția clinică chirurgie generală II 71 paturi
– din care comp.chirurgie plastică și microchirurgie reconstructiva 10 paturi
• Secția cardiologie 41 paturi
– din care comp. terapie intensivă coronarieni 6 paturi
• Secția ortopedie și traumatologie 49 paturi
• Secția clinică nefrologie 88 paturi
– Compartiment terapie intensivă 9 paturi
• Secția clinică urologie 48 paturi
• Secția A.T.I. I 26 paturi
• Secția clinică obstetrică -ginecologie I 55 paturi
• Secția clinică obstetrică -ginecologie II 41 paturi • Secția clinică obstetrică -ginecologie III 35 paturi
• Secția neonatologie 69 paturi
• Secția A.T.I. II 15 paturi
• Secția Unitate Primiri Urgențe
• Farmacie
• Sterilizare
• Blocuri operatorii
• Laborator analize medicale
• Laborator radiologie imagistică medicală
• Laborator anatomie patologică
• Laborator medicină nucleară
• Compartiment de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale
• Cabinet stomatologie de urgență
• Cabinet planificare familială
• Ambulatoriul de specialitate integrat
• Aparat funcțional
Structura organizatorică trebuie să asigure funcționarea Spitalului Clinic de Urgență “Sf.Ioan” în scopul misiunilor încredințate și anume:
asistență medicală în scopul promovării sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor, îmbunătățirea calității vieții;
formarea și specializarea profesională pentru toate categoriile de personal, cu implementarea sistemului de educație medicală continuă;
cercetare științifică medicală;
management organizatoric și financiar.
Fig. 4. Organigrama spitalului
2.3. Biroul Investiții Achiziții Publice
Biroul Investiții Achiziții Publice din cadrul Spitalului Clinic de Urgența “Sf. Ioan” indeplinește următoarele activități:
solicită tuturor departamentelor, serviciilor, compartimentelor si secțiilor din Spital, necesarul de lucrări, servicii și produse cu justificarea necesității și oportunității acestora, propuse pentru anul calendaristic;
pe baza centralizării necesarului de lucrări, servicii și produse de către Serviciul Tehnic și de către Biroul de Aprovizionare întocmește programul anual de achiziții publice de lucrări, servicii și produse pe care îl supune aprobării conducătorului autorității contractante; programul anual de achiziții publice aprobat de conducerea spitalului se transmite Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice;
estimează valoarea contractului de achiziție publică pe baza calculării și însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opțiuni și, în măsura în care pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului pe baza calculațiilor făcute de către Serviciul Tehnic și de către Consiliu de Administrație
împreună cu Direcția General Administrativă, identifică sursele de finanțare prin care se asigură fondurile necesare în vederea îndeplinirii contractului de achiziție publică;
în funcție de valoarea estimată a contractului de achiziție publică Biroul achiziții publice propune conducerii Spitalului procedura de achiziție publică;
pe baza aprobării procedurii de achiziție publică biroul de achiziții publice elaborează documentația de atribuire; în cadrul documentației de atribuire se precizează orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/ mandidatului o informare corectă, completă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire; documentația de atribuire va cuprinde criteriile de calificare, selecție și atribuire precum și specificațiile tehnice ale produselor, serviciilor sau lucrărilor;
înaintează documentația de atribuire întocmită conducerii Spitalului spre aprobare;
după elaborarea, definitivarea și aprobarea documentației de atribuire, publică în SEAP, și, după caz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțurile de intenție și de participare;
comunică Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, publicarea anunțului în vederea atribuirii unui contract de achiziții publice în cazurile prevăzute de lege;
propune conducerii Spitalului constituirea comisiei de evaluare a ofertelor;
în perioada cuprinsă între data publicării anunțului de participare și data limită de depunere a ofertelor, va asigura oricărui operator economic posibilitatea de a obține documentația de atribuire și va răspunde în termenele legale la toate solicitările de clarificare cu privire la prevederile documentației de atribuire;
la data, ora și locul indicate în anunțul de participare, prezintă comisiei de evaluare a ofertelor documentația de atribuire, verifică la Registratura Spitalului ofertele depuse și faptul că toate ofertele au fost prezentate comisiei de evaluare a ofertelor;
participă ca și membri ai comisiei de evaluare la analiza, verificarea și evaluarea ofertelor, astfel încât stabilirea ofertei câștigătoare de către comisia de evaluare să nu fie viciată de neconcordanțe și nelămuriri;
urmărește ca înainte de preluarea atribuțiilor specifice, în cadrul procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare să semneze, pe propria răspundere, o declarație de confidențialitate și imparțialitate prin care se angajează să respecte prevederile legale în vigoare;
informează candidații și ofertanții despre deciziile referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică;
întocmește împreună cu compartimentul juridic-contencios contractul de achiziție publică și publică în SEAP anunțul de atribuire;
întocmește dosarul de achiziție publică pentru fiecare contract atribuit;
transmite către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor publice a unui raport anual privind contractele atribuite în anul anterior.
2.4. Furnizori
Biroul Investiții Achiziții Publice lucrează cu următorii furnizori de produse, servicii sau lucrări:
POLISANO – furnizare medicamente
Polisano este o companie romanească, cu capital integral privat, constituită juridic sub forma de societate cu raspundere limitată cu asociat unic.
Activitatea economică a S.C. POLISANO S.R.L. cuprinde import, depozitare/antrepozitare și distribuție de medicamente, suplimente alimentare și nutritive, cosmetice, aparatură, dispozitive și consumabile medicale.
Polisano importă și distribuie pe întreg teritoriul Romaniei, produse farmaceutice și parafarmaceutice, aparatură, dispozitive și consumabile medicale din țări de pe 4 continente: Europa, America Africa și Asia.
Strategia companiei vizează dezvoltarea parteneriatelor cu furnizorii: interni și internaționali și, în același timp, cu clienții: farmacii cu circuit închis, farmacii cu circuit deschis și cabinete medicale.
LINDE – furnizare oxigen medicinal
Grupul Linde este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze industriale, gaze de proces și gaze speciale, fiind în același timp și una dintre cele mai profitabile firme de Engineering. Produsele și serviciile Linde se regăsesc în aproape toate sectoarele industriale, în peste 100 de țări. O poveste de succes care a început cu separarea aerului.
KARL STORZ ENDOSCOPIA ROMANIA – furnizare aparatură medicală, dispozitive medicale, prestări servicii de întreținere aparatură medicală
Încă de la începuturile sale în 1945, compania de familie KARL STORZ a crescut într- un producător de talie mondială și distribuitor de endoscoape, instrumente medicale, și dispozitive. Nu sunt un gigant pe scară internațională, ci un lider în lucrurile care contează: creativitate, flexibilitate, și expertiză.
Gama de instrumente endoscopice pentru medicina umană, medicina veterinară, și endoscopie industrial include acum mai mult de 15.000 de produse. Cele mai recente evoluții Karl Storz sunt sisteme de documentare digitale și concepte cuprinzătoare sala de operatie. Ca un furnizor de sistem, compania combină expertiza sa în endoscopie cu solutii software pentru a realiza integrarea in sala de operație și de a sprijini procesul de clinică și de gestionare a resurselor .
DRAGER MEDICAL ROMÂNIA – furnizare aparatură medicală, dispozitive medicale, prestări servicii de întreținere aparatură medicală
Ca un lider internațional în domeniul tehnologiei medicale și de securitate , DRÄGER dezvoltă echipamente și soluții inovatoare. Indiferent de locul unde sunt folosite produsele, Dräger: e mereu despre viață. Fie pentru utilizarea în aplicații clinice, industriale sau miniere, cu servicii de stingere a incendiilor sau de salvare, produsele Dräger protejează, sprijină și salvează vieți.
"Tehnologie pentru viață" înseamnă mult mai mult decât să garanteze excelență tehnică. Aceasta înseamnă asumarea responsabilității pentru viața celor care folosesc produsele Dräger și depind de ele. Tehnologie de dragul tehnologiei. Nu tehnologii într-un vid. Tehnologie pentru Viață .
GADA GROUP ROMÂNIA – furnizare aparatură medicală, dispozitive medicale, prestări servicii de întreținere aparatură medicală
De 15 ani și-au desfășurat activitatea sub diferite nume, HTP Medical, Radius Medical, iar de acum se vor numi GADA GROUP ROMÂNIA. Trecerea activității sub brandul GADA este o completare a eforturilor grupului privind întărirea echipei manageriale, a forței de vânzări la nivel național, a dezvoltării portofoliului de produse precum și a capacității privind furnizarea de servicii de asistență tehnică și proiect de management.
Compania va desfasura in continuare activitățile de distribuție, promovare și asistență tehnică pentru echipamente și dispozitive medicale.
Integrarea strategică a activităților sub umbrela GADA aduce avantajul unei platforme extinse ce va facilita consolidarea poziției de frunte pe care compania o deține in Romania.
B.BRAUN – furnizare aparatură medicală, dispozitive medicale, prestări servicii de întreținere aparatură medicală, materiale sanitare
B. Braun este unul dintre liderii furnizorilor de asistență medicală din lume.
Prin crearea unei conexiuni între rețelele de informații și dezvoltarea de soluții pentru sistemul de sănătate, iși transformă produsele și serviciile în sisteme integrate.
B. Braun Medical SRL – 3 divizii dedicate sănătății
Divizia Hospital Care pune la dispoziția spitalelor un portofoliu larg de produse și dispozitive medicale de unică utilizare, precum și soluții perfuzabile și injectabile.
Divizia Aesculap se axează pe produse și servicii pentru toate procesele de bază în chirurgie.
Divizia OPM (Out Pacient Market) se adresează pacienților tratați ambulatoriu, precum și bolnavilor cronici care necesită îngrijire pe termen lung.
B. Braun Pharmaceuticals SA – Compania care produce în Timișoara soluții perfuzabile, destinate sistemului medical din România.
Braun Avitum SRL – Este furnizorul direct de produse de dializă B. Braun pentru spitalele și clinicile ce oferă astfel de servicii. Cu un portofoliu de peste 50 de clienți constanți, B. Braun Avitum pune la dispoziția pacienților cea mai nouă tehnologie germană incorporată în produse precum: filtrele xevonta (cu unii dintre cei mai buni parametri de dializă din piață), opțiunile Adimea pentru aparatele Dialog+ (măsurarea "online" a Kt/V și URR pe orice tip de terapie) sau Nexadia (rețea de mașini de dializă ce eficientizează la maxim timpul petrecut de medici cu pacienții lor).
Avitum SRL – Cu 8 centre private de dializă, aproximativ 1000 de pacienți și 300 de angajați, Avitum și-a câștigat reputația unuia dintre cei mai buni furnizori de servicii medicale de dializă destinate pacienților cu insuficiență renală cronică. Calitatea produselor și serviciilor B. Braun folosite aici este potențată de experiența lor internațională și completează imaginea unei companii cu standarde europene de tratament, fapt autentificat de certificările TUV și ISO primite în ultimii ani.
SIEMENS – furnizare aparatură medicală, dispozitive medicale, prestări servicii de întreținere aparatură medicală
De peste 166 ani, inovațiile SIEMENS au reprezentat avansarea sănătatea umană.
Astăzi, SIEMENS este dintre cei mai mari furnizori mondiali de tehnologie pentru industria de asistenta medicala si un lider in imagistica medicala, diagnostic de laborator si de asistenta medicala de IT. Toate susținute de un portofoliu complet de consultanta clinice, training, precum și servicii de disponibil pe tot globul și adaptate la nevoile clienților.
Cu aproximativ 43.000 de angajați în întreaga lume și prezența SIEMENS în întreaga lume, veniturile în valoare de 11,7 miliarde de euro, și profituri de peste 2 miliarde de euro în anul fiscal 2014, Siemens Healthcare ajută la asigurarea că următoarea generație de progrese devine o realitate.
FARMEXPERT – furnizare medicamente
Farmexpert este unul dintre cei mai importanți distribuitori de medicamente și parafarmaceutice din Romania – locul 1 in piața farmaceutică din punct de vedere al profitabilității – având acoperire la nivel național prin intermediul a 6 sucursale din marile orașe ale țării. Portofoliul Farmexpert acoperă o gama largă de arii terapeutice, din categoria medicamentelor OTC-uri, Rx-uri și suplimenți alimentari.
HEXI PHARMA CO – furnizare dezinfectanti
Hexi pharma co. a fost fondată în anul 1994 sub denumirea Universitar Farma, ca producator de soluții medicamentoase de uz uman și dezinfectanți, având capital integral românesc.
Având în vedere aprecierea de care s-au bucurat încă de la început produsele antiseptice din gama Clorhexin®, compania s-a orientat către producția de antiseptice și dezinfectanți pentru mediul sanitar, ajungând în câțiva ani lider de piață, și, la fel de important, reușind să aducă în prim plan produsele românești, în detrimentul celor de import.
La momentul actual, Hexi Pharma deține o vastă experiență la nivel național, având ca și clienți principalii actori din sectorul medical, public și privat (de la spitale, clinici, laboratoare, centre de stomatologie până la cabinete medicale individuale), dar și clienți din diverse alte sectoare de activitate (producători de medicamente, centre de înfrumusețare, unități de învățământ, restaurante si hoteluri, etc) și consumatorii individuali ce folosesc produsele companiei în mediul privat.
PHARMASEPTICA HYGIENE – furnizare dezinfectanți
Pharmaseptica Hygiene s-a ghidat fara excepție după slogan-ul "Calitate pentru sanatate". Astfel au înțeles cu adevărat nevoile clienților lor iar scop-ul este acela de a satisface aceste nevoi în permanență. Realizeaza cât de importante sunt așteptările în ceea ce privește domeniul în care activeaza și vin mereu cu o gama variată de produse din care clienții au posibilitatea de a alege.
Această atitudine le-a permis ca în acest moment să devină unul dintre actorii cei mai importanți din piața de profil.
Toată activitatea lor de-a lungul timpului s-a centrat pe două elemente foarte importante din punctul lor de vedere: clientul și posibilitatea de a aduce un aport în ceea ce privește act-ul medical din România. Combinând aceste două elemente au reușit să treacă cu brio peste cele mai importante provocări ale business-ului profesionist și anume asumarea de ricuri și acceptarea schimbărilor.
Sunt foarte constienți de vitalitatea domeniului în care sunt folosite produsele lor și de aceea au impus un raport calitate/preț competitiv pentru produsele și serviciile oferite punând în acelaș timp și un foarte mare preț pe pregătirea și calificarea angajaților lor.
Se adreseaza tuturor utilizatorilor de sterilizanți și dezinfectanți atât din lumea medicală, dar și din alte domenii. Colaboreaza cu succes în prezent cu spitale universitare, județene, municipale, centre de diagnostic, centre medicale private de pe întreg teritoriul țarii, creșe, grădinițe, școli, facultăți, cabinete veterinare, producători de alimente, aeroporturi și transporturi feroviare, cabinete de coafură și cosmetică.
Portofoliul companiei este compus din dezinfectanți și detergenți de înaltă calitate, produși de compania Oxy'Pharm – Franta și Heck Hygiene – Germania, cele două fiind specializate în producerea substanțelor dezinfectante și cu o largă răspândire în lume. Pot spune cu mândrie faptul că în România sunt unici distribuitori ale acestor produse de înaltă calitate. De altfel, din dorința de a fi și mai buni promovează permanent pe piața medicală noi produse, care vin în completarea cerințelor clienților lor, extinzând astfel segmentul de piață căruia specificul companiei i se adresează.
Capitolul 3. Licitația deschisă la Spitalul Clinic de Urgentă „Sf. Ioan”
Licitația deschisă, alături de licițatia restrânsă, reprezintă procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, procedură prin care orice furnizor, prestator sau executant interesat are dreptul de a depune oferta.
Fig. 5 Prezentarea licitației deschise
3.1. Etapele procesului de licitație deschisă
Cu cât etapele și activitățile din cadrul procesului de achiziție publică sunt mai bine identificate și planificate, cu atât eficiența și eficacitatea procesului, cât și maniera de desfășurare și monitorizare a acestuia sunt semnificativ îmbunătățite.
Calendarul întregului proces (etapele precum și activitățile din cadrul acestora) trebuie stabilit în avans.
Dacă activitățile nu sunt definite în mod clar în fază incipientă acest lucru se va reflecta în timpi adiționali pentru definitivarea acestora.
Aceste aspecte trebuie avute permanent în vedere pentru realizarea cât mai eficientă a managementului următoarelor etape:
Planificare achiziții
Inițiere și lansare procedură
Derulare procedură
Finalizare procedură
Administrare contract
Fig. 6 Praguri valorice pentru licitația deschisă
Este liberă participarea la:
licitație deschisă
licitație restrânsă – etapa de selectare
negociere competitivă – etapa de selectare
cererea de ofertă
concurs de soluții
a oricărui furnizor, executant sau prestator, indiferent dacă acesta a achiziționat sau nu
documentația emisă de autoritatea contractantă.
Succesiunea activităților este, de regulă, următoarea:
Identificarea nevoii
O măsură esențială care trebuie luată de autoritatea contractantă în această etapă pregătitoare, chiar anterior definirii obiectului contractului, este de a identifica si evalua nevoile sale reale.
Odată ce autoritatea contractantă și-a evaluat nevoile, aceasta poate stabili mai ușor obiectul contractului. Acest „obiect al contractului” se referă la produsul, serviciul sau lucrarea pe care autoritatea contractantă urmează să le achiziționeze.
Atunci când definesc obiectul unui contract, autoritățile contractante dispun de o mare libertate de a alege ceea ce doresc să achiziționeze, inclusiv mărfuri sau servicii care îndeplinesc standarde sociale, cu condiția ca astfel de standarde sociale să aibă legătură reală cu bunurile, serviciile și lucrările care urmează să fie achiziționate.
În principiu, autoritatea contractantă are libertatea de a defini obiectul contractului potrivit nevoilor sale. Legislația privind achizițiile publice nu se referă atât de mult la achizițiile propriu-zise ale autorităților contractante, ci mai ales la modul în care acestea sunt efectuate. Din acest motiv, niciuna dintre directivele privind achizițiile nu restricționează obiectul contractului ca atare.
Cu toate acestea, libertatea de a defini obiectul contractului nu este nelimitată. În unele cazuri, alegerea unui anumit produs, serviciu sau lucrare ar putea denatura condițiile de concurență reală în materie de achiziții publice pentru operatorii economici.
Fig. 7 Model de referat de necesitate
Publicarea anunțului de intenție
Se publică în Monitorul Oficial al României Partea VI – "Achiziții Publice" în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu.
Are ca efect micșorarea perioadei acordate pentru elaborarea ofertei dacă anunțul de participare este publicat după cel puțin 52 de zile de la data apariției anunțului de intenție dar nu mai târziu de 12 luni.
Întocmirea documentației de atribuire
Documentația de atribuire reprezintă acele documente care conțin cerințele formale, tehnice și financiare, care permit descrierea obiectivă a obiectului contractului de achiziție publică și pe baza căruia operatorul economic iși va elabora oferta.
Documentația de atribuire cuprinde:
Caietul de sarcini
Fișa de date a achiziției
Clauze contractuale obligatorii
Formulare și modele
Autoritatea contractantă nu are obligația de a solicita îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare prevăzute în documentația de atribuire. Scopul cerințelor de calificare este de a reduce riscul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a contractului de către ofertantul declarat câștigător. De aceea, acestea trebuie să fie solicitate avându-se în vedere specificul și complexitatea contractului. Pe de altă parte, aceste cerințe nu trebuie să limiteze în mod artificial competiția. În documentația de atribuire sunt prevăzute limitele maxime până la care solicitarea unor cerințe este considerată ca fiind nerestrictivă.
Caietul de sarcini se intocmește de autoritatea contractanta pentru licitație deschisă, licitația restrânsă, cerere de ofertă, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurența și conflictul de interese. Caietul de sarcini reprezintă descrierea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare autoritații contractante. Conține in mod obligatoriu specificatii tehnice.
Este interzis a se defini in caietul de sarcini specificații tehnice care indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu sprecial, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici ori anumitor produse.
Fișa de date a achiziției conține informațiile specifice referitoare la aplicarea concretă a procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, care sunt destinate potențialilor ofertanți interesați să participe la procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziție publică.
Fig. 8 Criterii de atribuire a contractului de achiziție publică
A nu se confunda criteriile de atribuire a contractului cu criteriile de selectare a candidaților. Criteriile de atribuire a contractului se referă numai la propunere tehnică și financiară.
Elementele ce caracterizează capacitatea tehnico-financiară a ofertantului (experiență similară, capacitate tehnică și financiară) NU constituie criterii de atribuire a contractului deoarece ele nu caracterizează oferte.
Atunci când se aplică criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, se vor preciza în mod clar punctajele și algoritmul de acordare al acestora. Punctele acordate trebuie să reflecte avantajele pe care autoritatea contractantă le așteaptă și pentru care nu dispune de capacitatea de a le evidenția prin caracteristici tehnice. Dacă ar beneficia de această capacitate atunci aceste avantaje așteptate s-ar transforma în cerințe minime obligatorii și ar aplica criteriul prețul cel mai scăzut.
Operatorul economic poate procura documentația de atribuire elaborata de autoritatea contractantă gratuit sau contra cost. Documentația de atribuire trebuie să fie finalizată inainte de transmiterea spre publicare a anunțului de participare sau invitației de participare către operatorii economici.
4. Publicarea anunțului de participare
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare, in S.E.A.P., un anunț de participare pentru licitația deschisă ce urmează a fi atribuită. Anunțul de participare se publică in SEAP și in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, Achiziții publice și, după caz, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
3.2. Derularea procedurii
Deschiderea ofertelor
Membrii comisiei de evaluare semneaza declarațiile de confidențialitate, imparțialitate si disponibilitate. Se verifică de către membrii comisiei de evaluare, în prezența reprezentanților ofertanților prezenți la deschidere:
respectarea de către ofertanți a regulilor formale de:
depunere a ofertelor: plic închis și sigilat, original și număr de copii, etc.
prezentare a ofertelor: existența ofertelor alternative; formular de ofertă semnat și ștampilat, etc.
și existența:
garanției de participare la licitație
documentelor care însoțesc oferta
Se anunță următoarele :
denumirea (numele) ofertanților;
modificările și retragerile de oferte;
prețul (suma în lei și TVA aferent);
propuneri de oferte alternative (dacă este cazul);
orice alte detalii care se consideră necesare și care nu afectează principiul confidențialității.
Ședința de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare și de reprezentanți ai operatorilor economici prezenți la ședință, în care se consemnează modul de desfășurare a ședinței respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare operator economic în parte.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite un exemplar al procesului-verbal tuturor operatorilor economici participanți la procedura de atribuire, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința respectivă
Fig. 9 Model de proces verbal de deschidere a ofertelor
Evaluarea ofertelor
Eliminarea într-o anumită etapă determină ieșirea din competiție a operatorilor economici.
Succesiunea activităților pe parcursul procesului de evaluare:
Se examinează mai întâi documentele care dovedesc eligibilitatea și înregistrarea;
Se examinează documentele care dovedesc îndeplinirea cerințelor minime privind capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară;
Se examinează propunerea tehnică;
Se examinează propunerea financiară;
Se întocmește raportul de evaluare.
Pe parcursul analizării și verificării documentelor prezentate de ofertanți, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceștia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare. De regulă, termenul de transmitere este de 2-3 zile, in funcție de nevoile autorității contractante.
Înainte de a lua o decizie privind respingerea unei oferte cu un preț neobișnuit de scăzut în raport cu valoarea estimată a achiziției, autoritatea contractantă va solicita operatorilor economici o notă de fundamentare a prețului.
Detaliile și precizările solicitate ofertantului se referă, în acest caz, la:
fundamentarea economică a modului de formare a prețului ofertei;
soluțiile tehnice adoptate sau condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru îndeplinirea contractului respectiv.
O ofertă poate fi respinsă dacă:
nu respectă cerințele prevăzute în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei;
ofertantul nu transmite în termen explicațiile solicitate;
explicațiile solicitate nu sunt concludente și/sau nu sunt susținute de documentele justificative.
ofertantul modifică prin clarificările pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice
și/sau al propunerii financiare, cu excepția corecției erorilor aritmetice;
conține propuneri în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;
Erorile aritmetice se corectează numai cu acceptul ofertantului. Neacceptarea corecției erorilor atrage după sine respingerea ofertei.
La corecția erorilor se pornește de la prețul unitar. Nu poate fi corectat prețul unitar decât atunci când acesta este descompus pe elemente și se dovedește a fi o eroare de adunare.
Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de ofertanți/candidați individual și/sau în ședințe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi.
In caz de divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare, președintele acesteia are obligația de a solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare.
3.3. Finalizarea procedurii
În această etapă succesiunea activităților care trebuiesc parcurse de catre autoritatea contractantă este următoarea:
comisia de evaluare are obligația de a elabora raportul procedurii de atribuire, care se semnează de către toți membrii comisiei de evaluare, inclusiv de președintele acesteia;
raportul procedurii de atribuire se înaintează conducătorului autorității contractante spre aprobare;
autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicați rezultatul aplicării procedurii, printr-o comunicare scrisă semnată de conducătorul autorității contractante;
încheierea contractului sau a acordului cadru.
Fig. 10 Model de comunicare privind rezultatul procedurii
Autoritatea contractantă are obligația de a finaliza procedura de atribuire prin încheierea contractului de achiziție publică sau a acordului-cadru.
Contractul de achiziție publică se încheie:
cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câștigătoare de către comisia de evaluare;
nu mai devreme 11 zile de la transmiterea comunicării privind rezultatul procedurii și în perioada de valabilitate a ofertelor.
Dacă ofertantul a cărui ofertă este câștigătoare refuză să semneze contractul acesta pierde garanția de participare, iar procedura se finalizează astfel:
fie se atribuie contractul de achiziție publică următorului clasat;
fie se anulează procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică.
Contractul intră în vigoare la data:
prezentării garanției de bună execuție în forma, cuantumul și la termenul de valabilitate stabilite prin documentația de atribuire;
polițelor de asigurare, acolo unde este cazul și este menționat ca atare în documentația de atribuire.
Ca anexe ce devin parte integrantă a contractului de achiziție publică se constituie cel puțin următoarele documente:
caietul de sarcini;
propunerea tehnică și propunerea financiară;
graficul de îndeplinire a contractului;
graficul de îndeplinire a contractului;
graficul de plăți;
garanția de bună execuție, dacă este cazul;
angajamentul ferm de susținere din partea unui terț, dacă este cazul.
Fig. 11 Model de contract de achiziție publică – Acord cadru
Returnarea garanțiilor de participare la licitație se face în cel mult 3 zile lucrătoare de la:
data constituirii garanției de bună execuție pentru ofertantul câștigător,
de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei pentru ofertanții necâștigători.
Publicarea anunțului de atribuire în Monitorul Oficial
Nu mai târziu de 30 de zile de la încheierea contractului, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a Vl-a – Achiziții publice, un anunț de atribuire a contractului de achiziție publică.
Concluzii
Termenul de marketing definește atât un domeniu al științei, o disciplină, un demers socio-economic, cât și o activitate practică sau o funcție a unei organizații.
Achiziția publică reprezintă ansamblul operațiilor, actelor și faptelor realizate de o autoritatea contractantă, de la identificarea unei nevoi sociale până la realizarea ei, pentru care sunt folosiți bani publici.
Conform art. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 34/2006, principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice, asumarea răspunderii.
În procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, este necesară instituirea unui tip de comportament etic pe lângă cel juridic, pentru a evita, pe de o parte, manifestarea unui comportament neadecvat, și pe de altă parte perceperea eronată a unui anumit comportament, existând multe situații care pot da naștere la îndoieli sau interpretări, chiar dacă, in fapt, nu reprezintă nimic altceva decât efecte ale neglijenței.
Cele sașe proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică sunt: cererea de ofertă, licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea, dialogul competitiv, concursul de soluții.
Cererea de oferte este o procedură de achiziție publică simplificată care se inițiează prin publicarea unei invitații de participare in S.E.A.P – Sistemul electronic al achizițiilor publice.
Licitația deschisă este procedura de achiziție publică prin care orice operator economic are dreptul de a depune o ofertă si care se desfășoară intr-o singură etapă. Ulterior, se mai poate organiza o etapă de licitație electronică.
Licitația restrânsă este procedura de achiziție publică prin care orice operator economic are dreptul de a își depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați de către autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune ofertă.
Negocierea este procedura de achiziție publică prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați si negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai multi dintre aceștia. Negocierea poate fi de două feluri: negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare si negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Dialogul competitiv este procedura de achiziție publică prin care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții capabile să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală.
Concursul de soluții este o procedură specială prin care autoritatea contractantă achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii operatorilor economici.
Pragurile care impun alegerea obligatorie a uneia dintre cele șase proceduri mai sus menționate sunt de minim 30.000 euro pentru contractele de furnizare de produse și de prestări servicii, și de 100.000 euro pentru contractele de lucrări. Sub aceste praguri valorice, autoritățile contractante folosesc achiziția directă.
Între procedurile de achiziție există două diferențe, și anume: etapele ce trebuie parcurse pentru fiecare procedură in parte (etapa de selectare a operatorilor economici, etapa de dialognegociere, etapa de evaluare a ofertelor finale) și valoarea estimată a achiziției. Decizia de selectare a furnizorilor a fost considerată în mod tradițional ca fiind cheia unui management sănătos al activității de achiziție. După cât se pare, un furnizor bun acționează întotdeauna în așa manieră încât să se asigure că propriii clienți primesc exact ceea ce au cerut. De aceea, timpul și efortul cheltuit pentru localizarea sursei potrivite vor fi deplin justificate de rezultatele obținute.
Achizițiile caracterizează funcțiile întreprinderii de natura marketingului, comercială și juridică, care au ca scop organizarea cumpărării de bunuri fizice, servicii și lucrări de care întreprinderea are nevoie pentru a-și realiza misiunea.
Mixul de marketing, principalul instrument al tacticii de marketing reunește proprietățile caracteristice ale organizației, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influența cererea pentru produsul său in general, vânzările in mod special, și anume: produsul, nivelul prețului, activitatea promoțională și distribuția produsului. Cele patru elemente constituie variabilele cheie prin care organizația poate acționa in vederea obținerii impactului maxim asupra pieței si consumatorului.
Sistemul Electronic de Achizitii Publice reprezintă o infrastructură informatică unitară care oferă instituțiilor publice din Romania posibilitatea achiziției de produse, bunuri și servicii prin mijloace electronice, fiind caracterizat printr-un grad ridicat de transparență, toate informațiile legate de achizițiile publice fiind disponibile oricărei persoane care dispune de o conexiune la internet. Participanții in sistem sunt autoritățile contractante care organizează licitații, ofertanții de produse, servicii sau lucrări, ANRMAP (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) care verifică și validează anunțurile, autorități de supraveghere și control.
Obiectivele de achiziție vizează previzionarea corespunzătoare a consumului (utilizării) de produse și continuă cu programarea activităților necesare desfășurării fiecărei proceduri de achiziție in parte, care necesită desfășurarea achiziției propriu-zise, contractarea, execuția graficelor de livrare și întocmirea actelor adiționale la contract pe parcursul livrării-primirii, prestării serviciilor sau executării lucrărilor.
Nu există nici o organizație care să-și poată satisface toate nevoile de resurse materiale din surse proprii. În consecință, realizarea obiectivelor fiecărei organizații depinde, într-o oarecare măsură, de intrarea sa în relație cu diverși furnizori pentru a-și putea satisface o mare diversitate de nevoi prin cumpărarea a ceea ce aceștia oferă sub formă de materiale, de bunuri, servicii sau lucrări.
Bibliografie
1. Brânză A., Luca F, Florea N., Elemente de management-marketing în asigurarea materială și gestiunea stocurilor, Ed. Univ. „Al. I. Cuza” Iași, 2001
2. Cărstea Gheorghe, Asigurarea și gestionarea resurselor materiale, „Marketingul aprovizionării” Editura Economică, București, 2000
3. Gherasim T., Maxim E., Bazele marketingului, Ed. Sedcom Libris, Iași, 1997
4. Hiltrop M., Arta negocierii, Ed. Terra, București, 2000
5. Ioan Plaias, Marketingul achizitiilor, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2007
6. Jaba O., Niță V., Economia și gestiunea întreprinderii, Ed. Univ. "Al.I. Cuza", Iași, 1997
7. KOTLER, Philip. Principiile marketingului. București: Teora, 1998
8. Meșniță G., Introducere în afacerile electronice, Ed. Junimea, Iași, 2002
9. Peretti A., Legrand J.A. – Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iași, 2001
10. Pruteanu Ș. – Comunicare și negociere în afaceri, Ed. Polirom, Iași, 2000
11. Urs I., Chiriac M., Diță Neagu G., Constandache M., Contractele mileniului III, Ed.
Rentrop&Straton, București
12. www.anrmap.ro
13. www.bbraun.ro
14. www.dreager.com
15. www.farmexpert.ro
16. www.gadagroup.ro
17. www.hexi.ro
18. www.karlstorz.com/ro
19. www.linde-gas.ro
20. www.pharmaseptica.ro
21. www.polisano.ro
22. www.sfib.ro
23. www.siemens.com/answers/ro/ro/
24. Ordonanța de Urgentă nr. 34 din 19 aprilie 2006
25. Hotărârea de Guvern nr. 925 din 19 iulie 2006
Anexa 1
Fig.1 Elementele mixului de marketing………………………………………………………………………………….14
Fig. 2 Tipuri de achiziții publice implementate……………………………………………………………………….20
Fig. 3 Arhitectura generală S.E.A.P………………………………………………………………………………………21
Fig. 4 Organigrama spitalului………………………………………………………………………………………………28
Fig. 5 Prezentarea licitației deschise……………………………………………………………………………………..26
Fig. 6 Praguri valorice pentru licitația deschisă……………………………………………………………………..37
Fig. 7 Model de referat de necesitate………………………………………………………………………………………………….39
Fig. 8 Criterii de atribuire a contractului de achiziție publică…………………………………………………………………..41
Fig. 9 Model de proces verbal de deschidere a ofertelor……………………………………………………………43 – 45
Fig. 10 Model de comunicare privind rezultatul procedurii………………………………………………………48
Fig. 11 Model de contract de achiziție publică – Acord cadru………………………………………………50-54
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MARKETINGUL ACHIZIȚIILOR LA SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ SF. IOAN [305706] (ID: 305706)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.