.marketing Turistic

Introducere

Inființând o nouă agenție de turism românească RoTour ne-am gândit să ne desfășurăm activitatea și la nivel internațional. Din informațiile acumulate în urma unor cercetări de marketing, am descoperit că piața turistică franțuzească este receptivă la produsele pe care dorim să le promovăm.

Noi, Agenția RoTour, dorim ca prin produsele noastre să promovăm și o imagine pozitivă a României în străinătate. Această schimbare de imagine considerăm că poate fi realizabilă mai ales în rândul tinerilor. De aceea segmentul pe care l-am ales pe piața franțuzească este al tinerilor elevi liceeni, dar mai ales studenți care sunt interesați de cultura și civilizația altor popoare latine. Profitând de faptul că cel mai mediatizat “personaj” din România, mai precis Transilvania este Dracula, dorim să atragem atenția asupra produsului nostru prin care vom promova adevăratele valori și adevăratul spirit al Transilvaniei. Am ținut cont și de faptul că aceștia dispun de venituri mici sau medii și de aceea am realizat un preț accesibil pentru această categorie de turiști.

Prin produsul pe care îl promovăm “Spiritul Transilvaniei” sperăm să devenim lideri pe piața franceză în rândul agențiilor de turism românești care promovează imaginea țării în străinătate. Acest lucru este realizabil datorită politicilor susținute de marketing ale agenției.

1.PRODUSUL TURISTIC- “Spiritul Transilvaniei”

„Spiritul Transilvaniei” este numele produsului care va fi promovat pe piața franceză. Această zonă este remarcabilă din punct de vedere cultural, su aspectul mulțimii monumentelor istorice și de arta din orașele Sibiu, Alba Iulia, Sighișoara , Blaj, Mediaș, cu cetăți, castele, palate, vechi ansambluri comerciale, case particulare vechi, muzee, biblioteci, numeroase cetăți țărănești (Rupea, Prejmer).

Circuitul trece prin orașe cu multiple mărturii ale arhitecturii și artei medievale, în fruntea lor situându-se Sighișoara, Sibiu și Brașov; de asemenea, în cele trei depresiuni care se înșiruie de-a lungul Carpaților Meridionali – a Sibiului, a Făgărașului și a Brașovului – se păstrează vechi vetre de tradiții populare exprimate în port, cântec și joc. În această parte a țării abundă, totodată, bisericile fortificate, construite în evul de mijloc, pentru a ocroti populația și bunurile așezărilor rurale de prădalnicele incursiuni tătare și otomane.

Organizator: Agentia de turism “RoTour”.

Adresa: B-dul Eroilor, nr. 9 (Hotel Aro Palace)

Telefon: 0268/142840

0268/141648

Fax: 0268/150427

Traseu:

București – Brașov- Făgăraș – Sibiu – Seliște – Sebeș – Alba Iulia – Blaj – Mediaș – Sighișoara – Rupea – Feldioara – Prejmer – Brașov.

Acest traseu va fi parcurs de un grup de 40 de turiști, 1 ghid, 2 șoferi.

Ca mijloc de transport este folosit autocarul. Autocarul are 42 de locuri. S-a convenit cu compania de transport de unde se închiriază autocarul, ca prețul pe 1 km să fie de 0,6$, adică 20.100 lei (1$=33.500lei), deoarece se parcurg peste 500km.

Se parcurg în total 578 km (include și turul de oraș).Kilometrii parcurși pe zile: ziua 1. – 166km, ziua 2. – 123km, ziua 3. – 148km, ziua 4. –141km.

Traseul și kilometrii parcurși în prima zi : București – Brașov – Făgăraș (67km+7km, turul orașului Făgăraș) – Sibiu (77km+15km, turul orașului Sibiu), totalul kilometrilor parcurși în prima zi fiind de 166km.

Traseul și kilometrii parcurși în a II-a zi: Sibiu – Seliște (27km+17km, turul localității rurale Seliște) – Sebeș 945km+10km, turul orașului Sebeș) – Alba Iulia 915km+20km, turul orașului Alba Iulia). Totalul kilometrilor parcurși în a II-a zi fiind de 126km.

Traseul și kilometrii parcurși în a III-a zi: Alba Iulia – Blaj (42km+10km, turul orașului Blaj) – Mediaș (44km+15km, turul orașului Mediaș) – Sighișoara (37km). Total kilometrii parcurși 148km.

Traseul și kilometrii parcurși în a IV-a zi: Sighișoara (10km, tur de oraș) – Rupea (54km+5km, turul orașului Rupea) – Feldioara (40km + 5km, turul localității rurale Feldioara) – Prejmer (22km+5km, turul localității rurale Prejmer). Totalul kilometrilor parcurși în a IV-a zi fiind de 160km.

Perioada de desfășurare este 30 august- 2 septembrie..

Număr de zile: 4 zile (3 nopți).

Preț informativ: 2.550.000lei

Descrierea traseului pe zile:

Ziua 1, joi 30 august

Traseul parcurs este: București – Brașov – Făgăraș – Sibiu.

Plecare din Brașov (Autogara nr. 1 Piața Gării) spre Făgăraș. În Făgăraș se vor vizita:

Cetatea ( menționată documentar în anul 1310; cetatea Făgărașului este considerată printre cele mai fortificate cetăți din Transilvania),

Muzeul de Istorie și Etnografie al Țării Făgărașului, în care sunt prezentate valoroase și interesante exponate din zona Depresiunii Făgărașului.

Biserica Sf. Nicolae, biserică construită de Constantin Brâncoveanu în anul 1697.

Servirea prânzului la restaurantul Fântânița Crăiesei, unde se servesc preparate din bucătăria românească și vor fi admirate, într-un program, nestematele folclorului românesc: ”Hora”, „Sârba”, „Călușul”, „Brâul”, „Hațegana” din Făgăraș.

Plecare spre Sibiu, unde se vor vizita:

Muzeul Brukental (inaugurat în anul 1817, este considerat cel mai mare muzeu din această parte a Europei și cel mai vechi din România).

Expoziția „Istoria orașului Sibiu”, amenajat în turnul Sfatului, expunând piese din sistemul vechi de apărare al orașului și de armament;

Zona de agrement ( Dumbrava Sibiului).

Locul de sosire: Sibiu

Cazare- la Hotelul Bulevard (2**) din Sibiu. Cina- la restaurantul hotelului.

Ziua 2, Vineri 31 august

Traseul de parcurs este: Sibiu – Seliște – Sebeș – Alba Iulia

Mic dejun la restaurantul Hotelului Bulevard din Sibiu.

Plecare din Sibiu spre Săliște (localitate rurală). Aici se poate vizita:

Complexul Muzeal Etnografic, ce expune unelte tradiționale folosite în agricultură, păstorit, albinărit, pomicultură, interesante ateliere de tâmplărie, olărie, precum și o stână cu tot inventarul specific și o casa cu mobilierul și țesăturile ornamentale de interior.

Plecare spre Sebeș .

La prânz se va organiza o masă cu mâncăruri românești specifice zonei.

În Sebeș se va vizita Cetatea, construită în secolul XIV-lea și refăcută în secolul XVI-lea.

Plecare spre orașul Alba Iulia. Obiective turistice vizate:

Cetatea Medievală (ridicată în perioada 1714-1741, fiind considerată cea mai mare cetate din Transilvania) și Catedrala romano- catolică (cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania, interiorul său impresionând prin ornamentele în relief ce datează din epoca romană târzie și din cea gotică, precum și existența unor sarcofage în stilul Renașterii italiene) – care fac parte din Complexul Cetatea Alba Iulia.

Muzeul Unirii, unul dintre cele mai vechi și bogate din Transilvania, în care se vor prezenta exponate ce oglindesc lupta poporului român pentru unități statale, pentru libertate socială și națională, precum și colecții de arheologie și de arte populare.

Cazare la Hotel Parc (2**) din Alba Iulia. Cina la restaurantul hotelului. Se va viziona un film documentar istoric românesc.

Ziua 3, Sâmbătă 1septembrie

Traseul de parcurs este: Alba Iulia – Blaj – Mediaș – Sighișoara.

Mic dejun la restaurantul hotelului Parc, din Alba Iulia.

Plecare spre Blaj, unde se vor vizita:

-Muzeul de istorie (amenajat în fostul palat episcopal, monument de arhitectură, construit în secolul XVI-XVII, prezentând piese ce oglindesc aspecte legate de activitatea Școlii Ardelene și de revoluția din 1848).

-Câmpia Libertății de la marginea orașului, unde a avut loc Marea Adunare Națională din 1848, eveniment ce este evocat de un obelisc, de ansamblul monumental Gloria (1977) și de o alee cu busturile în bronz ale fruntașilor revoluției.

Plecare spre Mediaș.

Prânzul va fi servit la restaurantul Traube din Mediaș. În Mediaș se vor vizita:

-Cetatea (edificată în mai multe etape în secolele XIV-XVI, înconjurată atunci de ziduri înalte, prevăzute cu turnuri de observare și apărare; se mai păstrează fragmente din zidul de apărare, precum și complexul de clădiri care au constituit nucleul cetății),

-Mănăstirea Franciscană (ansamblu alcătuit dintr-o biserică și clădiri anexe, construite în stil gotic in sec. XV, refacută și transformată în stil baroc în sec. XVII).

-Muzeul Municipal care este amenajat în clădirea Mănăstirii Franciscane și expune colecții de artă populară din zonă, de științele naturii din orizontul regional, precum și documente referitoare la istoria orașului.

Plecare spre Sighișoara. Cazare la Hotelul Rex (2*) din Sighișoara. Timp la dispoziția turiștilor. Cina se va servi la restaurantul hotelului Rex.

Ziua 4, Duminică 2 septembrie

Traseul de parcurs este: Sighișoara – Rupea – Feldioara – Prejmer – Brașov.

Mic dejun la hotelul Rex din Sighișoara. În Sighișoara se vor vizita:

– Cetatea ( ansamblul arhitectonic construit în mai multe etape în sec. XIV-XVII; ansamblul cetății, de pe dealul pe care se află, domină întregul oraș, păstrându-și forma generală inițială reprezentată de un nucleu de clădiri massive, dispuse pe străzi înguste și zugrăvite în culori foarte diferite, înconjurat de un zid străjuit de 14 turnuri);

– Scara Acoperită ( monument de arhitectură reprezentat de o scară cu 175 de trepte și un acoperiș din lemn, construită în 1656 pentru a face legatura orașului de jos cu cetatea);

Casa Vlad Dracul (clădire în care a locuit între anii 1431- 1435 Vlad Dracul, înainte de a ajunge domn al Țării Românești).

Plecarea spre Rupea unde se va organiza o masa cu mâncăruri românești specifice zonei. Aici se vor vizita următoarele obiective turistice:

Cetatea (edificată în mai multe etape în cursul sec. XII-XVII, menționată documentar în anul 1324, are 4 incinte dotate cu turnuri de observare și apărare de formă poligonală);

Muzeul de Etnografie și Folclor, cu valoroase colecții de artă populară.

Plecarea spre Feldioara, localitate rurală, cetate medievală, în care, în perioada 1211-1225, a fost reședința Ordinului cavalerilor teutoni. Importantă este, aici,

Biserica Evanghelică din sec. XIII-XV cu frumoase ornamentații pe console și capiteluri, având și o incintă fortificată.

Se va pleca spre localitatea rurală Prejmer, care păstrează cea mai puternică Cetate sătească din sudul Transilvaniei, edificată în sec. XV-XVI în jurul unei biserici din sec. XIII, având o formă circulară cu ziduri înalte de 10-12m și groase de 3m și înconjurate de un șanț adânc și larg.

Plecare spre Brașov.

Locul sosirii: Brașov.

1.1.Condiții de comercializare

Segmentul de turiști căruia se adresează produsul turistic – tinerilor francezi, în special elevilor și studenților, care sunt interesați de cultura și civilizația altor popoare latine. Acestia au venituri mici și medii raportate la veniturile populației franceze.

Producătorul este agenția de turism „RoTour” din Brașov.

Plata integrală se face cu cel puțin zece zile înaintea plecării.

Reduceri acordate :

Turiștii vor fi cazați la hoteluri de 2 * ( Hotel Bulevard din Sibiu; Hotel Parc din Alba Iulia; Hotel Rex din Sighișoara ). Prețul unei camere duble la Hotel Bulevard și Hotel Rex este de 14$ pe noapte, adică de 470,000 lei/noapte. S-a efectuat o reducere pentru grupul de 40 de persoane luându-se în considerare faptul că grupul este format din tineri. După reducerea făcută, prețul unei camere duble este de 12$/noapte , adică de 400,000 lei/noapte , fiecare turist plătind 200,000 lei pe înnoptare. La Hotelul Parc din Alba Iulia, prețul unei camere duble este de 16$, adică 540,000 lei. Dupa reducere , prețul unei camere duble este de 14$, adică 470,000lei, rezultând 235,000 lei/înnoptare/persoană. Tarifele stabilite sunt fără TVA.

Un bilet de intrare în muzeu costă 20.000lei, respectiv 50.000lei (Muzeul Brukental). Se acordă pentru elevi și studenți o reducere de 50%.Reduceri se acordă și la vizitarea cetăților.

1.2.Analiza de preț a produsului turistic

Denumirea acțiunii turistice : „Spiritul Transilvaniei”.

Perioada de desfășurare : 30 august –2 Seplatine. Acestia au venituri mici și medii raportate la veniturile populației franceze.

Producătorul este agenția de turism „RoTour” din Brașov.

Plata integrală se face cu cel puțin zece zile înaintea plecării.

Reduceri acordate :

Turiștii vor fi cazați la hoteluri de 2 * ( Hotel Bulevard din Sibiu; Hotel Parc din Alba Iulia; Hotel Rex din Sighișoara ). Prețul unei camere duble la Hotel Bulevard și Hotel Rex este de 14$ pe noapte, adică de 470,000 lei/noapte. S-a efectuat o reducere pentru grupul de 40 de persoane luându-se în considerare faptul că grupul este format din tineri. După reducerea făcută, prețul unei camere duble este de 12$/noapte , adică de 400,000 lei/noapte , fiecare turist plătind 200,000 lei pe înnoptare. La Hotelul Parc din Alba Iulia, prețul unei camere duble este de 16$, adică 540,000 lei. Dupa reducere , prețul unei camere duble este de 14$, adică 470,000lei, rezultând 235,000 lei/înnoptare/persoană. Tarifele stabilite sunt fără TVA.

Un bilet de intrare în muzeu costă 20.000lei, respectiv 50.000lei (Muzeul Brukental). Se acordă pentru elevi și studenți o reducere de 50%.Reduceri se acordă și la vizitarea cetăților.

1.2.Analiza de preț a produsului turistic

Denumirea acțiunii turistice : „Spiritul Transilvaniei”.

Perioada de desfășurare : 30 august –2 Septembrie.

Grup de turiști : 40 turiști.

Beneficiar : grup.

Organizator grup : Agenția de turism RoTour / tel. 0268-142840.

1.3.Planificarea activității de marketing

Diagrama Gantt

2.MISIUNE, OBIECTIVE, IPOTEZE

2.1.Misiune

Promovarea pe piața franțuzească de către agenția românească de turism RoTour a valorilor culturale românești. Intens este promovată zona Transilvaniei prin produsul “Spiritul Transilvaniei”.

2.2.Obiective de marketing

Obiectiv general de marketing

Agenția de turism RoTour cu produsul turistic „Spiritul Transilvaniei” să fie lider pe piața turistică franceză în rândul firmelor care promovează valorile culturale ale României.

Obiective secundare

a.Lansarea pe piața franceză a produsului „ Spiritul Transilvaniei”.

b.Atragerea unui număr cât mai mare de turiști francezi.

c.Creșterea cotei de piață a produsului turistic „Spiritul Transilvaniei”.

d.Sporirea gradului de competitivitate prin mai buna valorificare a oportunităților de pe piața țintă.

2.3.Ipoteze

Pe primul loc între criteriile de selecție folosite de turiștii francezi se situează frumusețea și istoricul locurilor.

Mai mult de 50% dintre francezi prefera să-și petreacă vacanțele în țări europene.

Peste 50% dintre turiștii francezi preferă să plece în vacanță în luna august.

Cei mai mulți dintre tinerii francezi sunt interesați de cunoașterea culturii altor popoare.

Cei mai mulți dintre francezii cu vârsta peste 65 ani vor fi reticenți în ce privește plecarea în vacanță în lunile de vară.

Mai puțin de ¼ dintre turiștii franceză preferă sejururi scurte, sub 7 zile.

Cei mai mulți dintre tinerii turiști sunt încântați de ideea de a vizita mari orașe

3.AUDITUL DE MARKETING

3.1.Franța – fișă de țară

Este azi una din cele mai moderne țări din lume și una din țările lidere ale Europei. Din 1958 și-a construit o democrație prezidențială rezistentă la instabilitățile experimentate în democrațiile anterioare. În ultimii ani, reconcilierea și cooperarea cu Germania au adus-o în centrul integrării Europei, incluzând introducerea monedei euro în ianuarie 2002. În prezent, Franța este în fruntea statelor europene, cautând să exploateze momentul uniunii monetare către avansarea creării unor aparate de apărare și securitate europeană mult mai capabile și mai unite.

Mediul geografic

Pozitia: în vestul Europei; delimitată de Golful Biscay și Canalul Englez, între Belgia și Spania, la sud de Marea Britanie; delimitată de Marea Mediterană, între Italia și Spania.

Suprafața: totală- 547030 kmp; pământ- 545630 kmp( include numai Franța metropolitană și exclude diviziunile administrative); apă- 1400 kmp. Suprafața este aproape de 2 ori mai mare decât a statului Colorado.

Frontiere:total- 2889 km. Cu statele:

Andora- 56,6 km; Belgia- 620 km; Germania- 451 km; Italia- 488 km; Luxembourg- 73 km; Monaco- 4,4 km; Spania- 623 km; Elveția- 573 km.

Linia de coastă- 3427 km.

Clima: În general, ierni reci și veri cu temperaturi medii, însă cu ierni blânde și veri fierbinți de-a lungul țărmului Mediteranei. Ocazional- vânt rece, uscat, de la nord către nord-vest, cunoscut sub denumirea de mistral.

Solul: în cea mai mare parte, câmpii sau dealuri mici în nord și vest și munți- Pirinei în sud și Alpi în est.

Cel mai jos punct- Delta râului Ron (2m).

Cel mai înalt punct- Mont Blanc (4807m).

Resurse naturale: cărbune,lemn, fier, bauxită, zinc, potasiu, pește.

Pământ utilizat: arabil- 33,3%; cultivat permanent- 2,11%; alte utilizări- 64,59%.

Irigații: pe 20000 kmp.

Mediul socio-demografic

Populația: 60180629 loc.

Structura populației:

0-14 ani: 18,6% (b: 5725170; f: 5449991);

15-64 ani: 65,1 % (b: 19619994; f: 19583850);

65 și peste: 16,3% ( b: 4006857; f: 5794667).

Vârsta medie: total- 38,3 ani (b: 36,8 ani; f: 39,8 ani).

Rata de creștere a populației: 0,42%

Rata natalității: 12,54 nașteri/1000loc.

Rata mortalității: 9,05 decese/ 1000loc.

Rata netă a migrației: 0,66 migrații/1000loc.

Rata mortalității infantile: total- 4,37 decese/1000 nou-născuți vii (b: 4,89 decese/1000 născuți vii; f: 3,83 decese/1000 născuți vii).

Speranța de viață la naștere: total- 79,28 ani (b: 75,63 ani; f: 83,11 ani).

Rata fertilității: total- 1,85 copii născuți/femeie.

Naționalitatea: franceză.

Grupuri etnice: celtici și latini cu minorități teutone, slave, nord-africane, indochineze, basce.

Mediul cultural

Religia: romano-catolici- 83-88%; protestanți- 2%; evrei- 1%; musulmani- 5-10%; neafiliați- 4%.

Limba oficială: franceza-100%; dialecte regionale: alsaciana, bretoniana, corsicana, catalana, basca, flamanda.

Alfabetizarea: cei cu vârste de 15 ani și peste care știu să scrie și să citească: total- 99% (b:99%, f: 99%).

Mediul politic

Tipul de guvernare: republică

Diviziuni administrative: 22 regiuni; Franța metropolitană este subdivizată și în 96 departamente.

Ziua națională: 14 iulie( ziua Bastiliei).

Parlamentul: bicameral- Senatul cu 321 locuri; Adunarea Națională cu 577 locuri.

Mediul economic

Multe companii și bănci au fost privatizate, precum și unele instituții de asigurări. Guvernul aflat la putere deține încă controlul în câteva firme: Air France, France Telecom, Renault, Thales.

PIB: 1,54 trilioane $

Rata de creștere reală a PIB: 1%

PIB/loc: 25700 $

PIB pe sectoare de activ: agric- 3%; ind- 26%; serv- 71%.

Distribuția veniturilor unei familii (GINI): 32,7

Rata inflației: 1,8%

Forța de muncă: 26,6 mil.

Forța de muncă ocupată în: serv- 71%; ind- 25%; agric- 4%.

Rata șomajului: 9,1 %

Bugetul: venituri- 286 mld $; cheltuieli- 330 mld $(incluzând cheltuielile pe cap de locuitor de 23 mld$).

Industrii: de mașini, chimică, de automobile, metalurgică,construcții navale, electronică, textilă, alimentară, turism.

Rata de creștere a producției industriale: -0,3%

Producția de electricitate: 520,1 mld. kWh

Sursa de energie electrică: cărbuni- 8,2%; hidraulică- 14%; nucleară- 77,1%; altele- 0,7%.

Consumul de energie electrică: 415,3 mld kWh

Exporturi de energie electrică: 72,6 mld kWh

Importuri de energie electrică:4,2 mld kWh

Producția de petrol: 34920 mil.barili/zi

Consum de petrol: 2,026 mil. barili/zi

Export de petrol: 409000 barili/ zi

Import de petrol: 2,281 mil. barili/zi

Rezerve de gaze naturale: 12,86 mld mc

Producția agricolă: grâu, cereale, trestie de zahăr, cartofi, viță-de-vie, pește.

Exporturi: 307,8 mld $

Parteneri de exporturi: U.E.- 61,3%; SUA- 8,9%

Importuri: 303,7 mld $

Parteneri de importuri: U:E.-58,6%; SUA- 8,9%

Mediul tehnologic:

Linii principale de telefonie fixă în funcțiune: 34,86mil

Telefonie mobilă: 11,078 mil.

Prestatori de servicii Internet: 62

Utilizatori servicii Internet: 16,97 mil.

Transporturi: cale ferată- 32682 km; autostrăzi- 892900 km; drumuri maritime- 14932 km; aeroporturi- 477 din care:

-cu piste: total- 273 ( peste 3047 m: 13; 2438-3047m: 28; 1524-2437 m: 95; 914-1523 m: 80; < 914m: 57)

– fără piste pavate: total- 204 (1524-2437m: 2; 914-1523m: 74; < 914m: 128).

Helioporturi: 3

3.2.România – fișă de țară

Mediul geografic

Poziția: în S-E Europei, delimitată de Marea Neagră, între Bulgaria și Ucraina.

Suprafața: totală- 237.500 kmp

Uscat- 230.340 kmp

Apă- 7160 kmp

Suprafața comparată: puțin mai mică decât a statului Oregon.

Granițe: total- 2500 km din care: cu Bulgaria- 608 km; cu Ungaria- 443 km; cu Moldova- 450 km; cu Serbia și Muntenegru- 476 km; cu Ucraina (în N)- 362 km; cu Ucraina (în E)- 169 km.

Linia de coastă: 225 km.

Clima: temperată, cu ierni mohorâte, reci, cu ceață și ninsori frecvente și veri însorite, cu ploi frecvente și descărcări electrice.

Teritoriul: Bazinul Central al Transilvaniei e separat de Platoul Moldovei la E de Munții Carpați și de Platoul Valahiei la S de Alpii Transilvaniei.

Cel mai jos punct: Marea Neagră- 0 m.

Cel mai înalt punct: Vârful Moldoveanu- 2544 m

Resurse naturale: petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, fier, sare, pământ arabil, puterea apelor.

Pământ utilizat: arabil- 40,57%;

permanent cultivat- 2,4%;

alte utilizări- 57,03%

Pământ irigat: 28.800 kmp

Mediul socio-demografic

Populația: 22.271.839 loc.

Structura populației pe grupe de vârste:

0-14 ani: 16,9% (b: 1.932.204; f: 1.838.240)

15-64 ani: 69% (b: 7.634.481; f: 7.739.232)

65 ani și peste: 14% (b: 1.290.343; f: 1.837.339)

Vârsta medie: total-35,4 ani ( b: 34 ani; f: 37,1 ani)

Rata de creștere a populației: -0,21%

Rata natalității: 10,79 nașteri/ 1000loc

Rata mortalității: 12,25 decese/ 1000 loc

Rata netă a migrației: -0,6 migranți/ 1000 loc

Rata mortalității infantile: total- 18,4 decese/ 1000 născuți vii (b: 20,31 decese/ 1000 născuți vii; f: 16,37 decese/ 1000 născuți vii).

Speranța de viață la naștere: total populație- 70,62 ani (b: 66,88 ani; f: 74,59 ani).

Rata totală a fertilității: 1,36 copii născuți / femeie.

Grupuri etnice: români- 89,5%; unguri- 6,6%; rommi- 2,5%; ucrainieni- 0,3%; germani- 0,3%; ruși- 0,2%; turci- 0,2%; altele- 0,4%.

Mediul cultural

Religia: ortodocși- 87%; protestanți- 6,8%; catolici- 5,6%; altele( în majoritate musulmani)- 0,4%; neafiliați- 0,2%.

Limbi: oficială- româna; maghiara; germana.

Alfabetizarea: cei cu vârsta de 15 ani și peste care știu să scrie și să citească:tota- 98,4 % (b: 99,1%; f: 97,7%)

Mediul politic

Tipul de guvernare: republică

Diviziuni administrative: 41 județe și Mun. București

Ziua națională: 1 dec (1848)- Ziua Unirii

Domeniul legislativ: Parlament Bicameral: Senat (140 locuri) și Camera Deputaților (345 locuri).

Mediul economic

PIB: 166 mld $

Rata reală de creștere a PIB: 4,5%

PIB/cap loc: 7400 $

Structura PIB pe sectoare de activitate:

Agric: 15%

Ind: 35%

Serv: 50%

Populația săracă: 44,5%

Venitul unei gospodării: cel mai scăzut- 10%; cel mai ridicat- 10%

Distribuția venitului unei familii (GINI): 31,1

Rata inflației: 22.5%

Forța de muncă: 9,9 mil

Forța de muncă ocupată: agric- 40%; ind- 25%; serv- 35%

Rata șomajului: 8,3%

Bugetul: de venituri-11,7 mld $

De cheltuieli- 12,4 mld $

Industrii: textilă, a încălțămintei, mașini și ansambluri auto, minieră, materiale de construcții, metalurgică, chimică, alimentară, prelucrarea lemnului, petrolieră.

Rata de creștere a producției industriale: 6%

Producția de electricitate: 50,86 mld kWh

Sursa de electricitate: cărbuni- 62,5%; hidraulică- 27,6%; nucleară- 9,9%; altele- 0%

Consumul de electricitate: 46,1 mld kWh

Export de electricitate: 1,6 mld kWh

Import de electricitate: 400 mil.kWh

Producția de petrol: 127.500 barili/zi

Consumul de petrol: 215.000 barili/zi

Rezerve de gaze naturale: 111,1 mld mc

Producția agricolă: grâu, porumb, trestie de zahăr, floarea soarelui, cartofi, viță de vie, ouă, oi.

Exporturi: 13,7 mld $

Produse exportate: textile, încățăminte, metale și produse din metal, mașini și echipamente, minerale și petrol.

Parteneri de export: Italia- 24,9%; Germania- 15,6%; Franța- 8,1%; Turcia; SUA.

Importuri: 16,7 mld $

Produse importate: mașini și echipamente (23%), carburanți și minerale (12%), produse chimice (9%), produse textile (19%).

Parteneri de import: Italia- 19,9%; Germania- 15,2%; Rusia- 7,6%; Franța.

Datoria externă: 13,7 mld $

Mediul tehnologic

Principalele linii de telefonie fixă utilizate: 3.777 mld

Telefoane mobile: 645.500

Stații de emisie TV: 48

Prestatori de servicii Internet: 38

Utilizatori Internet: 1mil.

Cale ferată: total- 11.385 km (din care 3888 electrificată).

Șosele:total- 153.359 km

pavate: 103.671 km (incluzând 133 km de autostradă)

nepavate: 49.688 km.

Drumuri maritime: 1724 km

Porturi și feriboturi: Brăila, Constanța, Galați, Mangalia, Sulina, Tulcea.

Nave: 61

Aeroporturi: 65 din care:

cu piste- 26: peste 3047 m- 5;

2438-3047 m- 9

1524-2437 m- 12

fără piste- 39: 1524- 2437 m- 2;

914-1523 m- 12;

< 914 m- 25.

Helioporturi: 1

3.3.Analiză comparativă Franța – România

3.3.1.Micromediul

Se considera concurenti toate firmele de turism sau orice alta firma romaneasca cu oferte in Franta , care se adreseaza acelorasi potentiali consumatori, si cu produs turistic similar.

Fata de firmele care nu ofera turism in Romania nu avem avantaje sau dezavantaje, fiecare beneficiind de unicitatea produsului.

Fata de firmale romanesti ce activeaza pe piata franceza avem avantajul de a lucra in colaborare cu o firma franceza, ce ne usureaza patrunderea pe aceasta piata, si confera un plus de incredere fata de produsul nostru.

3.3.2.Macromediul

Politic

Franta are o guvernare de tip republică, cu parlament bicameral: Senatul cu 321 locuri; Adunarea Națională cu 577 locuri. Ziua națională este pe 14 iulie( ziua Bastiliei).

Franta este impartita in 22 regiuni administrative; iar Franța metropolitană este subdivizată în 96 departamente.

Din punct de vedere politic, Romania nu are un sistem foarte diferit, are stabilitate, si nu prezinta riscuri pentru vizitatorii in scopuri turistice.

Desi in ultima perioada relatiile dintre Franta si Ramania au avut un traseu sinuos din punct de vedere politic, incepand cu pozitiile diferite adoptate de cele doua tari in privinta conflictului irakian, se constata recent o reluare a solidaritatii dintre acestea.

Deci, odata cu reluarea unor relatii mai bune, nu exista nici un pericol ca tara noasta sa fie evitata de turistii francezi.

Economic

Din punct de vedere economic, bineinteles ca Franta este mult mai dezvoltata decat Romania.

Multe companii și bănci franceze au fost privatizate, precum și unele instituții de asigurări. Guvernul aflat la putere deține încă controlul în câteva firme: Air France, France Telecom, Renault, Thales.

Pentru Franta, cativa indicatori macroeconomici arata astfel:

PIB: 1,54 trilioane $

Rata de creștere reală a PIB: 1%

PIB/loc: 25700 $

In Romania se poate observa o diferenta semnificativa din acest punct de vedere, cu:

PIB: 166 mld $

Rata reală de creștere a PIB: 4,5%

PIB/cap loc: 7400 $

Structura PIB pe sectoare de activitate:

Agric: 15%

Ind: 35%

Serv: 50%

Se ajunge la concluzia ca costurile de achitat de fracezi pentru o excursie in Romania ar fi usor de suportat.

Dar faptul ca pentru ei o excursie aici devine foarte ieftina, deci este foarte accesibila, ridica o problema ce se poate spune ca reprezinta un „revers al medaliei”.

Aceasta tine de politica de pret. Comercializarea oricarui produs sau serviciu cu un pret scazut se poate sfarsi foarte prost daca se adreseaza exclusiv unei clientele elitiste, sau daca imaginea sa se poate identifica cu imaginea clientului.

Produsul turistic pe care incercam sa-l vindem francezilor, “Arta feudala si populara in Transilvania”, are insa caracteristitici care-l deosebesc de cele doua cazuri prezentate mai sus.

Transilvania este o destinatie cu farmec propriu, in special cu implicatii istorice si mitologice, care poate atrage turistul ce cauta o atmosfera aparte, un anumit stil arhitectonic, poate oferi informatii istorice despre aceasta regiune, despre miturile prezente aici, deci in concluzie este cu totul altceva fata de destinatiile exotice, exuberante, sau super costisitoare ce se adreseaza clientelei „premium”.

Este de asteptat ca segmentul de nisa caruia i se adreseaza produsul nostru turistic sa fie interesat de aceasta oferta.

Socio-Cultural

Din punct de vedere social, Franta are urmatorii indicatori:

Populația: 60180629 loc.

Structura populației:

0-14 ani: 18,6% (b: 5725170; f: 5449991);

15-64 ani: 65,1 % (b: 19619994; f: 19583850);

65 și peste: 16,3% ( b: 4006857; f: 5794667).

Vârsta medie: total- 38,3 ani (b: 36,8 ani; f: 39,8 ani).

Se poate spune ca din punct de vedere cultural cele doua tari au anumite afinitati, beneficiind de relatii de colaborare istorice si culturale ce dureaza de mult timp.

Se poate spune chiar ca daca vorbim vorbim de un respect din partea francezilor pentru Romania si pentru romani, acesta se refera in primul rand la cultura noastra si la exponentii acesteia peste hotare, de multe ori acesti reprezentanti romani stabilindu-se pentru anumie perioade in Franta.

Fiind vorba despre despre un produs turistic ce incumba un interes cultural, este de asteptat sa nu intampine reticenta din partea consumatorilor francezi, mai ales printr-o buna politica de promovare.

Tehnologic

Mediul tehnologic reprezinta o problema pentru acest proiect.

Din compararea catorva indicatori definitorii pentru acesta, se pot observa diferente mari.

Franta:

Linii principale de telefonie fixă în funcțiune: 34,86mil

Telefonie mobilă: 11,078 mil.

Prestatori de servicii Internet: 62

Utilizatori servicii Internet: 16,97 mil.

Helicoporturi: 3

Romania:

Principalele linii de telefonie fixă utilizate: 3.777 mld

Telefoane mobile: 645.500

Stații de emisie TV: 48

Prestatori de servicii Internet: 38

Utilizatori Internet: 1mil.

Helioporturi: 1

Diferenta de mediu tehnologic este de fapt o problema pentru exportul oricarui produs turistic romanesc.

Infrastructura drumurilor mult sub standarde, hotelurile care au stele “romanesti”, cu grupuri sanitare pe hol, mijloace de transport cu un nivel de confort inferior, gift shopuri cu articole “chitsh”, sunt doar unele dintre exemplele direct observabile de catre turisti.

Turisti care sunt obijnuiti cu un anumit standard, si care de multe ori nu mai revin desi poate per total excursia a fost reusita, numai din cauza problemelor avute in aceasta directie, pe care nu le vor uita prea usor.

Sa spunem ca printr-un management fericit al proiectului aceasta problema poate fi surmontata, iar clientii fidelizati.

Ecologic

In aceasta privinta putem spera ca desi Romania este intr-o faza incipienta momentan, autoritatile vor incerca in mod constant realizarea unei imagini cat mai favorabile in viitor.

Deocamdata putem vorbi numai de cateva incercari recente in acest sens pe teritoriul tarii noastre, si speram in cat mai multe initiative de acest fel.

Totusi, nu credem ca aceasta imagine nu foarte favorabila poate sa afecteze substantial proiectul nostru turistic, adica in functie de acest considerent o parte din turisti sa renunte la excursia in Transilvania.

Natural

Din punct de vedere natural, Romania are multe de oferit turistilor, si acesta este un punct forte pentru proiectul turistic pe care vrem sa-l desfasuram.

Iata cateva informatii succinte:

Granițe: total- 2500 km din care: cu Bulgaria- 608 km; cu Ungaria- 443 km; cu Moldova- 450 km; cu Serbia și Muntenegru- 476 km; cu Ucraina (în N)- 362 km; cu Ucraina (în E)- 169 km.

Clima: temperată, cu ierni mohorâte, reci, cu ceață și ninsori frecvente și veri însorite, cu ploi frecvente și descărcări electrice.

Teritoriul: Bazinul Central al Transilvaniei e separat de Platoul Moldovei la E de Munții Carpați și de Platoul Valahiei la S de Alpii Transilvaniei.

Cel mai jos punct: Marea Neagră- 0 m.

Cel mai înalt punct: Vârful Moldoveanu- 2544 m

Resurse naturale: petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, fier, sare, pământ arabil, puterea apelor.

Originalitatea formelor de relief, echilibrul dintre acestea, multitudinea de monumente ale naturii si zonele de rezervatii sunt numai cateva dintre obiectivele turistice naturale care i-ar putea fascina pe turisi in vizitarea zonei Transilvaniei. Din acest punct de vedere pretutindeni pe traseul respectiv se pot gasi momente de admiratie pentru natura.

În concluzie, resursele naturale și culturale bogate ale României oferă multe oportunități pentru o puternică dezvoltare a turismului. Până acum acest sector a urmărit o strategie a concurenței prin prețuri mici pentru turiști cu posibilități financiare modeste și suferă de o lipsa de calitate și strategie care ar putea să-i crească competitivitatea față de alte țări din regiune.

3.4.Concurența din rândul operatorilor ce propun România ca destinație turistică pe piața franțuzească

3.5.Preferințele turiștilor francezi

Un studiu privind vacantele francezilor pentru anul 2002, dupa motiv, durata si destinatie (mii turisti) arata:

Sursa: SDT/Direction du Tourisme

In raport cu anul anterior rata deplasarilor personale ale francezilor de-a lungul intregului an a crescut intr-o mica masura la 64,7% in ceea ce priveste persoanele cu o varsta superioara a 15 ani pentru un sejur de cel putin 4 nopti, preferinta pentru vacante luate in timpul verii ( aprilie-septembrie) fiind net superioara celei pentru vacante de iarna( 59,2 % vs 38,3%), in interes personal. In ceea ce priveste practicarea sporturilor de iarna, 7,5% din populatie un pic peste 3, 37 milioane de turisti.

Sursa : Suivi de la demande touristique / Direction du Tourisme

In urma unui alt studiu efectuat de catre Ministerul de Turism al Frantei privitor la intentiile de plecare in vacanta in timpul verii pe un esantion reprezentativ pentru populatia acestei tari, anexat in parte la aceasta lucrare, rezulta ca numai 55% dintre cei intervievati au intentia de a pleca in vacanta in perioada iulie-septambrie, iar din acestia 17% doar in strainatate iar 6% atat in strainatate cat si in Franta, tara-mama reprezentand pentru francezi principala destinatie turistica, preferata de 75 % dintre ei.

In privinta tipului de sejur avut in vedere, aproape majoritatea numesc marea( 47%), urmand mediul rural ( 30%), un oras ( 25%), muntele (14%), altele(3%). In ceea ce priveste numaul de persoane si statutul lor, 48 % pleaca in familie si 25% pleaca in doi/cuplu. Dintre cei care intentioneaza sa plece, in raport varsta lor, cei mai numerosi sunt tinerii-15/24 ani( 66% din cei intervievati), urmandu-le apoi cei apartinand grupei de varsta 35-49 ( cu 63% de intentii de plecare in vacanta) si cei cu o varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani( 60% intentioneaza sa plece).

Rata cea mai mare de intentii de plecare in vacanta, in raport cu regiunea de origine a turistilor se inregistreaza in Regiunea Pariziana aceasta atingand 71%.

Prezenta destinatiei-Romania pe piata Frantei este destul de putin pronuntata, in raport cu celelalte-tari-destinatii, ca urmare atat a existentei unor preferinte ale consumatorilor deja existente, cat si a unei politici de promovare imaginii Romaniei in Franta defectuasa, imaginea tarii fiind in general defavorabila cel putin din punct de vedere tehnologic.

In 2002, Romania se situa in clasamentul destinatiilor francezilor, in raport cu numarul de turisti(pax) pe locul 41, detinand 0,31% din numarul de turisti ce au ales o alta destinatie straina, adica 87585 turisti francezi care au venit in Romania.

Potrivit acestor data statistice una din categoriile populatiei cu un grad inalt de receptivitate la nou, interesate totodata si de „exotismul” unei destinatii din Est, acesibila din punct de vedere cultural datorita nenumaratelor interactiuni de-a lungul istoriei o constituie studentii si tinerii din regiunea pariziana. Strategia noastra de marketing avandu-i pe ei drept tinta principaa, existand totodata si tinte secundare in randul turistilor apartinand celorlalte categorii de varsta, care sunt dornici de a descoperii noi destinatii, noi schimburi culturale. Un avantaj din perspectiva alegerii pubicului tinta il constitue aplicarea unor strategii de marketing viral pentru propagaea detaliilor privind oferta.

3.6.Analiza SWOT a produsului turistic – “Spiritul Transilvaniei”

3.7.Analiza SWOT a destinației – Transilvania

4.POLITICI DE MARKETING

4.1.Strategii de piață

Avand in vedere structura pietii din Franta se adopta o strategie de penetrare si de concentrare pe un segment bine definit (persoane tinere care vor sa descopere arta si spiritual romanesc), nivelul concurentei – o strategie moderata (firma adopta acest tip de strategie neatacand direct,foarte tare, celelalte agentii de turism din Romania care ofera acelasi tip de produs turistic pentru ca nu are o putere financiara foarte mare pentru a incepe un razboi, decizia fiind de nisare in sensul orientarii pe zona Transilvaniei-bogata in traditii, cultura romaneasca veche, istorie si peisaj natural, prin scoaterea in evidenta a unicitatii ofertei sale in comparatie cu celelalte oferte ale concurentei), exigenta pietei indica o strategie ridicata a calitatii (pentru a se diferentia pe piata, pentru ca e agentie mica ce isi propune sa intre pe piata si atuu-ul cel mai important este calitatea pentru a atrage clientii; se impune deci folosirea unor servicii de calitate conform exigentelor lor) , dupa dinamica pietei – o strategie de crestere (fiind un produs in prima faza a lui de viata , concentrat pe un segment bine determinat acesta poate beneficia in viitor de o crestere substantiala a pietei si de marirea tintei).

4.2.Politica de produs

Produsul turistic este un amalgam de elemente tangibile si intangibile, concentrate intr-o activitate specifica pe care consumatorul le achizitioneaza ca o combinatie de activitati si aranjamente.

Cererea pentru un produs turistic difera de la sezon la sezon, din acest motiv si strategia de diferentiere a firmei ce ofera un produs turistic este diferita. Strategiile de produs sezoniere tin cont de dimensiunile gamei de servicii, de calitatea acestora sau de gradul de innoire sortimentala. In ceea ce priveste produsul turistic “Spiritul Transilvaniei” putem afirma ca este unul a carui cerere nu evolueaza in mod proportional cu derularea anotimpurilor, deoarece, prin ceea ce contine, prezinta interes oricand, are o valoare turistica stabila de-a lungul ciclului de activitati turistice. In aceasta situatie vorbim deci de o strategie extrasezoniera. Totusi, in anotimpul de iarna, cand transportul este mai dificil in zona Transilvaniei, se impune ca ofertantul sa aduca ceva nou, cum ar fi o diversificare a serviciilor prestate populatiei, adica sa ofere, pe langa mesele traditionale din casele bucovinene si posibilitate implicarii turistului in unele activitatii, obiceiuri zonale. Politica de produs se va baza pe descrierea traseului si pe semnificatia istorica a fiecarui oras si punct turistic vizitat.

4.3.Politica de pret

Intre componentele mix-ului, in servicii, variabila pret se particularizeaza printr-un caracter complex dominat de raportul cerere-oferta, relatiile cu produsul, rolul promotional, perceptia de catre potentialii clienti. De asemenea caracteristicile serviciilor confera politicii de pret o serie de trasaturi proprii. In acest sens preturile se pot “tangibiliza” deoarece produsul ofera semnificatii de calitate, diminua efectele perisabilitatii si inseparabilitatii. Cum am stabilit in politica de produs, si anume oferirea unui produs turistic global, acum trebuie sa corelam acest lucru cu politica de pret. Acest lucru conduce la practicarea unui singur pret, metoda ce simplifica plata, permite o pozitionare buna a produsului si asigura si o marja de profit mediu sigura. Exista insa si dezavantaje, cum ar fi imposibilitatea cunosterii marjei de profit sau a rentabilitatii fiecarui produs partial sau inechitatea perceputa in cazul neconsumarii unora din componentele deja platite. Insa per ansamblu, pentru acest produs turistic care se bazeaza in primul rand pe calitate si traditie, practicarea unui singur pret este cea mai buna alegere, tocmai pentru ca pretul este un etalon al calitatii. Si cum strategiile de pret tin cont, in primul rand de oferta de servicii, aceasta reclama practicarea unui pret forfetar, desi produsul, este alcatuit din componente distincte, este consumat in totalitate. Si aceasta politica diminueaza in acelasi timp si riscul ca o strategie de preturi pe componente ale produsului sa induca ideea de raport calitate-pret necorespunzator (pretul pentru unele componente sa para mult mai mare fata de ceea ce primesc). Prețurile ar trebui menținute la un nivel accesibil turiștilor cu venituri (segmentul țintă), renunțându-se la prețurile extrem de ridicate în raport cu dotarea materială și calitatea serviciilor.

4.4.Politica de distribuție

Propunem vanzarea prin intermediul parteneriatului cu Nouvelles Frontieres, primul TO francez, cu capital german, apartinand actualmente liderului mondial pe sectorul turismului, TUI, sub sigla-umbrela: WORLD OF TUI. Acest parteneriat cu Nouvelles Frontieres ofera posibilitatea atragerii increderii din partea clientilor francezi, bucurandu-se de un capital marca foarte puternic, lasand totodata posibilitatea mai multor colaborari cu TUI, in cazul adoptarii unui ax de dezvoltare de atac a unor alte piete pe care gigantul TO este deja prezent.

Distributia se va face astfel prin agentiile de voiaj ale tour-operatorului Nouvelles Frontieres, marja acestuia fiind de 20%.

Activitati de promovare:

Campanii de publicitate incepand cu ian. 2004 :

pe internet

http://www.letudiant.fr,

http://www.figaroetudiant.com

http://www.lesechos.fr/echosup/index.html

http://www.lepoint-etudiants.com

http://www.studyrama.com

http://etudiant-fr.com

http://www.transfac.fr

http://www.firstcampus.com

:

in institutiile de tip CRIJ( Centre Regional d’Information pour les Jeunes)

Operatii particulare:

website detaliat in franceza

comunicate adresate universitatilor, IUT-urior

Participarea la saloane-„grand public”:

Le Salon Mondial de Tourisme, Paris, Paris expo, Porte de Versailles 11-14 Mar. 2004,

Le Salon des Vacances, Paris, 19-21 mar. 2004, Paris

Tourisme & Artisanat du monde, 15-24mai 2004, Bordeaux

Participarea la saloane profesionale :

Top Resa Deauville, 30 sept-2 oct 2004 pentru dezvoltarea de noi parteneriate

Actiuni in presa:

In presa scrisa-in ziarele regionale ale studentilor

In presa de pe internet

-sit internet www.nouveles-frontieres.fr

L’echoturistique

4.5.Politica de impachetare

Cum nevoile devin din ce in ce mai numeroase si mai diverse, si piata Frantei este destul de pretentioasa, dorindu-se produse la un nivel ridicat calitativ si care sa ofere o satisfactie maxima consumatorilor este nevoie de o diversificare a metodelor de satisfacere a acestora. In domeniul serviciilor elementul cheie este combinarea acestora si obtinerea unei mari diversitati a produselor turistice ceea ce constituie un factor fundamental al satisfacerii la un nivel inalt al dorintelor consumatorilor. In cadrul pachetului combinarea serviciilor are o importanta foarte mare.

Aceasta combinare trebuie sa prezinte serviciile intr-o formula speciala, noua, originala si care sa atraga si sa mentina clientii. Si in cazul nostru, combinarea unor peisaje naturale deosebite cu vizitarea bisericilor specifice locului, cu informatii despre istoria Transilvaniei si cu meniuri si obiceiuri traditionale constituie un avantaj in acest sens.

4.6.Politica de parteneriat

Lansarea pachetului de servicii, implica crearea de colaborari cu diferiti agenti economici pentru realizarea obiectivului general de marketing (penetrarea pe piata Frantei si realizarea unui sejur satisfacator din toate punctele de vedere pentru turistii francezi care vor veni in Romania.). In acest sens, in cazul nostru, agentia are nevoie de colaboratori care sa-i inlesneasca prestarea serviciului intr-un mod cat mai eficient, dar si care sa-i aduca clientii. Deci este bine ca agentia sa colaboreze cu o firma de transporturi care sa-i asigure transportul cu autocarul pe traseul stabilit, pe tot parcursul sejurului, dar si cu o agentie similara din Franta, care sa-i indrepte clienti catre ei, sa-i faca cat mai cunoscuti pe piata italiana, care sa promoveze produsul turistic acolo, o asociere intre agentia noastra si cea franceza. Agentia va folosi o sigla europeana tocmai pentru ca francezii sunt reticenti in ceea ce priveste apelarea la agentii putin cunoscute la ei, au nevoi de credibiliate si acesta este principalul criteriu pe care il folosesc in alegerea agentiei care sa se ocupe de vacanta lor. De asemenea pentru prestarea serviciilor la cel mai inalt nivel si realizarea obiectivelor conform anexei care prezinta cazarea si masa in spiritul traditiilor locale, este necesara si o colaborare cu localnicii care sa ofere toate aceste lucruri la un nivel ridicat calitativ dar si ospitalier, prietenos in conformitate cu spiritual romanesc promovat pe piata farnceza (romanii sunt prezentati ca fiind foarte ospitalieri si prietenosi). Aceasta din urma colaborare este cred cea mai indicata deoarece acest aspect al traditionalului este o parte integranta a produsului turistic si este, in acelasi timp si foarte usor de indeplinit (costul acestei colaborari nu este foarte ridicat).

4.7.Politica de promovare

Trebuie canalizată pe două direcții: publicitatea și relațiile publice.

Promovarea traseului prin publicitate pe piața turistică a Frantei se poate face, în primul rând, prin broșuri turistice difuzate atât prin rețeaua de agenții de voiaj cu care suntem asociati, cât și prin intermediul Biroului Francez de Turism. În cazul broșurilor, o mare importanță o are calitatea grafică a fotografiilor care vor prezenta diferite puncte de interes din traseu: Cetatea, Muzeul de istorie si Etnografie al Tarii Fagarasului, Biserica Sf. Nicolae, etc. O seamă de mesaje publicitare pot fi lansate în revistele specializate pe anumite domenii de activitate, îndeosebi în cele citite de segmentul țintă.

Promovare va fi la inceput agresiva, urmand ca dupa cunoasterea produsului sa continue sa existe, dar nu la fel de agresiv. Promovarea se doreste a fi facuta deasemenea prin brosuri, la nivelul agentiei din Romania si prin oferte de produs turistic traditional la agentia colaboratoare din Franta, asa cum am mai spus, (aici putem avea si cateva oferte speciale la nivelul pretului, o eventuala reducere procentuala, pentru un numar de primii x clienti). Promovarea se mai poate realiza si prin prezenta agentiei in spatiile publicitare a revistelor cu profil turistic, prin participarea la targurile si expozitiile turistice sau chiar si prin crearea unui site (in care oferim informatii despre agentia noastra dar si despre cea din Franta, pentru a inlesni clientului posibilitatea de informare si procurare a biletului).

4.8.Politica de personal

In domeniul serviciilor, in general, si in domeniul turismului, in particular, este cunoscut faptul ca personalul prestator de servicii este cel care impune nivelul calitatii produsului turistic. Este foarte importanta aceasta componenta, deoarece personalul este cel care are impact direct asupra turistului si poate determina foarte puternic impresia consumatorului. In cazul produsului turistic oferit de agentia noastra, cand vorbim de personal ne referim mai mult la personalul ce insoteste clientul pe parcursul sejurului: ghid turistic foarte bine informat despre zona vizitata, translator (situatia in care ghidul nu se descurca, sau se intampla sa fie clienti vorbitori de mai multe limbi straine), de personalul agentiei care trebuie sa fie foarte atent cu clientul si sa-l informeze exact si promt despre orice informatie necesita acesta si de colaboratorii locali care pun la dispozitie masa si cazarea (fie ca sunt localnici sau hoteluri si restaurante de pe traseu, inchiriate din timp). Personalul folosit de noi va fi recrutat dupa niste criterii foarte riguroase, pentru de pregatirea si comportamentul personalului are un rol foarte important in turism.

Concluzii

În primul rând, am definit produsul turistic “Spiritul Transilvaniei” care este obiectul studilui efectuat. Prin lansarea acestui produs am urmărit atingerea obiectivelor agenției prin promovarea culturii și civilizației românești

În urma analizei pieței franceze din cât mai multe perspective (macromediu și macromediu) și a mediului românesc în cadrul auditului de marketing, am aflat că promovarea produsului turistic “Spiritul Transilvaniei” în Franța are șanse de reușită. Acest aspect este întărit și de analiza mai detaliată făcută în rândul potențialilor turiști francezi.

Ținând cont de piața pe care ve fi lansat produsul și în funcție de misiunea pe care firma și-a ales-o am stabilit obiectivele, principalul fiind a câștiga poziția de lider în rândul celor care promovează produse ce au ca destinație România. Tot aici am lansat și ipotezele care vor fi sau nu verificate în timp.

În ultimul capitol am tratat politicile de marketing care sunt indispensabile unei bune funcționări a activității firmei. Bineînțeles o atenție specială se acordă strategiilor de marketing, de a căror alegere va depinde sau nu succesul produsului turistic lansat în Franța.

Cuprins

Introducere 1

1.PRODUSUL TURISTIC- “Romania-Tara vinurilor” 2

1.1.Condiții de comercializare 8

1.2.Analiza de preț a produsului turistic 10

1.3.Planificarea activității de marketing 12

2.MISIUNE, OBIECTIVE, IPOTEZE 13

2.1.Misiune 13

2.2.Obiective de marketing 13

2.3.Ipoteze 13

3.AUDITUL DE MARKETING 15

3.1.Franța – fișă de țară 15

3.2.România – fișă de țară 19

3.3.Analiză comparativă Italia – România 23

3.3.1.Micromediul 23

3.3.2.Macromediul 23

3.4.Concurența din rândul operatorilor ce propun România ca destinație turistică pe piața italiana 29

3.5.Preferințele turiștilor italieni 31

3.6.Analiza SWOT a produsului turistic – “Tara vinurilor” 34

3.7.Analiza SWOT a destinației 35

4.POLITICI DE MARKETING 37

4.1.Strategii de piață 37

4.2.Politica de produs 37

4.3.Politica de pret 38

4.4.Politica de distribuție 39

4.5.Politica de impachetare 40

4.6.Politica de parteneriat 41

4.7.Politica de promovare 42

4.8.Politica de personal 43

Concluzii 44