Marketing industrial [302133]

[anonimizat] :

SL. dr.ec. Natalia Manea

Absolvent: [anonimizat]

2017

[anonimizat] :

SL. dr.ec. Natalia Manea

Absolvent: [anonimizat]

2017

Cuprins

Capitolul 1 Piața restaurantelor asiatice de top din București

Capitolul 2 [anonimizat]

2.1 Scurtă prezentare a restaurantului LOFT

2.2 Politica de produs

2.3 Politica de preț

2.4 Politica de plasare ( distribuția produselor )

2.5 Politica de promovare

2.6 Politica de personal

Capitolul 3 Cercetare de marketing

Capitolul 1

Piața restaurantelor asiatice de top din București

Principalul concurent al restaurantului LOFT și unul din cele mai căutate restaurante în momentul de față este Nuba.

Nuba este în prezent un concept format din trei locații : Nuba, Nuba Summer Vibes și Nuba Cafe.

Prima locație Nuba s-a deschis în noiembrie 2015, pe strada Grigore Gafencu. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]. Într-[anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat], iar programul de funcționare este de luni 18:00-00:00 , marti – duminica de la ora 12:30-00:30, [anonimizat].

A [anonimizat], alături de alte localuri pretențioase.

[anonimizat]. Locația are un design atrăgător iar un plus al locației este acoperișul retractabil.

[anonimizat] a [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], pește, legume și băuturi fresh.

[anonimizat], colorat în nuanțe vibrante.

Ca target sunt vizate persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-45 [anonimizat], care să fie deschiși experiențelor culinare.

[anonimizat]-și să deschidă o [anonimizat], clădiri de birouri.

[anonimizat] , [anonimizat], [anonimizat] 5 minute distantă de Arcul de Triumf.

[anonimizat] o călătorie în Thailanda. [anonimizat], [anonimizat]wan.

Preparatele de mâncare variază între 28 – 110 lei. Programul : zilnic de la 12:00 – 00:00

Restaurantul 5 Elemente este situat pe Șoseaua Kiseleff 32, vis a vis de Berăria H, iar programul de funcționare este de la 12- 00:00, zilnic. Restaurantul face și livrări la domiciliu.

Zen Sushi este un restaurant care îți oferă o atmosferă intimă, într-un cadru modern, fiind impărțit pe două nivele (fumători/nefumători) . Dominat de elemente naturale (lemn, piatră), culori inchise, elegante, lumini difuze și terasă, acest local te duce cu gândul la Japonia.

Este deschis zilnic în intervalul 12:00-23:00, iar restaurantul face livrări la domiciliu.

Aici puteți găsi si conceptul Teppanyaki – mâncarea se pregătește sub ochii clienților, noutate absolută în restaurantele Zen.

http://metropotam.ro/Unde-iesim/s-a-deschis-zen-sushi-dorobanti-mananca-sanatos-in-stil-japonez-chiar-in-inima-bucurestiului-art3354973892/ accesat 31.05, 14:30

Capitolul 2

Mixul de marketing – abordări teoretice si aplicarea acestuia in cadrul restaurantului LOFT

2.1 Scurtă prezentare a restaurantului LOFT

Restaurantul LOFT s-a deschis in anul 2010, în luna octombrie, funcționând timp de patru ani doar ca restaurant cu specific franțuzesc, fine-dining. Acest locație era ca un "loc secret", deschis și pe durata zilei, fiind frecventat doar de persoanele cu venituri foarte mari, iar atunci nu existau prea multe locații exclusiviste.

Între timp, odată cu deschiderea altor locații, LOFT-ul nu a mai fost atât de populat, astfel a fost regândit ca un loc unde persoanele pot veni pentru a mânca și a se distra, transformându-se în club.

Din anul 2015 locația și-a modificat programul de lucru, axându-se doar pe servirea cinei, iar serile de vineri și sambata se transformau în seri de club.

În prezent, LOFT este un restaurant asiatic rafinat și prietenos în același timp, un loc unde poți lua o cină elegantă, ascultând adesea muzică live. Acesta este situat central , în Clădirea Metropolis Centrer din strada Iancu de Hunedoara.

Specificul asiatic al locației se face simțit prin meniul autentic creat de bucătarul chef Charles Lee, un talentat malaysian care a lucrat în mari restaurante ale lumii.

LOFT pune accent pe importanța unei atmosfere corespunzătoare, astfel cinele servite sunt îmbinate perfect cu muzica și luminile potrivite.

Capacitatea restaurantului este de 368 de persoane, conform autorizației ISU . Sitting locația poate acomoda până la 200 de persoane, însă restaurantul se poate amenaja în așa fel incât să permită găzduirea și a 20 de persoane, în așa fel încât să nu se simtă stinghere, delimitând spațiul existent prin anumite elemente definitorii ( perdele, panouri etc).

In spatele panoului/picturii locația mai acomodează 50 de locuri, iar în spatele perdelei albe din stânga 60 de locuri.

Pe lânga acestea, în serile de vineri LOFT-ul se transformă dupa ora 00:00 în club, Dj-ul urcând ușor volumul , creând petreceri memorabile. Menționez că în prezent ne confruntăm cu o problemă și anume faptul că LOFT-ul a devenit cunoscut ca un club de lux și atât, oamenii nu știu că acesta este și restaurant ori cei care știu ca este si restaurant nu își mai doresc să vină datorită muzicii de club.

Restaurantul este un loc vibrant, iar acest lucru se poate observa pornind de la arhitectură, muzică și bar până la preparatele sofisticate care ies din bucătărie.

Pe lângă cele enumerate mai sus, restaurantul LOFT are firmă de catering care oferă coffee breaks, prânzuri, cine și evenimente de cocktail, punând la dispoziție personal înalt calificat și toate materialele logistice (vase, tacamuri, decorațiuni). De asemenea se pot organiza evenimente corporate, cât și nunți și botezuri.

Marketingul se ocupă cu identificarea și satisfacerea nevoilor umane și a celor sociale.

„Marketingul este o funcție organizațională și un set de procese pentru crearea, comunicarea și furnizarea valorii destinate clienților și pentru gestionarea relațiilor cu clienții în moduri care să aducă beneficii atât organizației, cât și grupurilor cointeresate în funcționarea ei". (Asociatia Americana de Marketing).

In opinia mea marketingul reprezintă un proces permanent prin care oamenii sunt încurajați să ia o decizie de cumpărare, de folosire a unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane. Prin marketing, organizația își adapteazā oferta la cerințele pieței, prin proiectarea și implementarea politicii de produs, preț, distribuție și promovare, astfel incât consumatorul să fie satisfăcut iar organizația să aibă profit. Marketingul este ansamblul mijloacelor de care dispune întreprinderea pentru crearea, conservarea și dezvoltarea propriilor piețe, adică a clientelei.

Concepția de marketing a apărut pe la jumătatea anilor 1950. În locul axarii pe produs, firmele au trecut la o politica axată pe client, în care primează dorințele consumatorului.

Prestatorii de servicii trebuie să găsească produsele potrivite pentru clienții firmei, nu să găsească clienții potriviți pentru produsele firmei.

Concepția de marketing susține că atunci când organizația se arată mai eficace decât concurenții ei în crearea, furnizarea ș icomunicarea valorii pentru client își va atinge obiectivele pe piețele-țintă alese.(Kotler, Ph. si Keller, K., 2006 , p.18)

Mixul de marketing – reprezintă setul de instrumente de marketing pe care le utilizează întreprinderea pentru își atinge obiectivele de marketing pe piața tintă. (Kotler, Ph.) și este compus din politicile de produs, preț, distribuție, promovare și , în cazul anumitor servicii din politica de personal și probele fizice.

Serviciile reprezintă activități, beneficii sau utilități care sunt oferite pe piață sau prestate în asociere cu vânzarea unui bun material, conform Asociației Americane de Marketing.

Un serviciu, în opinia mea, trebuie să îndeplinească 4 criterii de bază :

sa fie obiectiv

sa fie precis, nu confuz

serviciile oferite trebuie bine pregătite întotdeauna

să înțeleagă obiceiurile consumatorilor.

După cum sustin unii autori, serviciul reprezintă o performanță, o activitate care oferă beneficii fără să aibă loc în mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile și nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun material. Aceste activități au loc de obicei în momentul interacțiunii dintre cumpărător și prestator. ( Kotler,Ph., Gronross,Ch., Blois,K.J., Leonard L. Berry).

2.2 Politica de produs

Produsul sau serviciul global ete cea mai importantă și complexă componentă a mixului de marketing, fiind compusă din totalitatea acțunilor prin care întreprinderea își stabileste obiectivele, strategiile și prin care își desfășoară acțiunile.

Produsul reprezintă orice lucru care poate fi oferit unei pieșe pentru a i se acorda atentie, a fi achizitionat, utilizat sau consumat și care ar putea satisface o dorință sau o nevoie. ( Kotler, Ph., Principiile marketingului).

Concepția orientată spre produs susține că vor fi preferate produsele care oferă în cel mai înalt grad calitate si performanță ori atribute inovatoare. Companiile prestatoare se vor concentra pe realizarea unor produse superioare, însă există riscul ca prestatorii să fie axati doar pe acest lucru, încât sa nu mai dea importanță nevoilor pieței.

Politica de produs a unei companii prestatoare cuprinde următoarele activități : stabilirea conținutului serviciului global, gestionarea calității serviciilor, diferențierea ofertei de servicii, reprezentările fizice . (Dumitrescu,L.si Apostu,C., 2009, p.245)

Serviciul global este alcătuit din mai multe servicii unitare :

serviciul de bază : reprezintă principala activitate a companiei prestatoare;

servicii complementare (auxiliare) : se referă la serviciile obligatorii, având rolul de a asigura prestarea serviciilor de bază în condiții optime;

servicii suplimentare : sunt servicii facultative, care au rolul de a imbunatăți serviciul de bază, de a îl face mai atractiv.

În cadrul restaurantului LOFT, serviciul global este format din următoarele componente :

serviciul de bază : servirea preparatelor la masă

servicii auxiliare : bucătăria

servicii suplimentare : aplicația pentru solicitare taxi, tips-ul ospătarilor , show-urile de entertainment.

Calitatea serviciilor

Societatea Americană pentru Controlul Calității definește calitatea in felul următor: totalitatea atributelor și caracteristicilor unui produs sau serviciu care au influență asupra capacității acestuia de a satisface nevoi exprimate sau implicite.

Mediul concurențial cât mai aprig și diversitatea nevoilor individuale determină companiile să garanteze consumatorilor un nivel superior al serviciilor din punct de vedere al calității. Această strategie implică necesitatea cunoașterii dorințelor și așteptărilor clienților în privința calității.

În cadrul procesului de imbunătățire a serviciilor , prestatorii se pot confrunta cu anumite dificultăți care pot duce la insuccesul unei prestații. Specialiștii de marketing au propus modelul SERVQUAL, model care evidențiază dificultățile care pot apărea și pot influența negativ experiența clientului și diferența dintre așteptările și perceptiile clienților.

Diferențe pot apărea între :

asteptările clienților și normele de calitate ale companiei prestatoare. Cauzele care pot determina aceste diferente se reflectă în fixarea unor norme de calitate care nu corespund cu posibilitățile reale ale companiei prestatoare ori care nu sunt formulate clar. Există posibilitatea ca managerii să perceapă corect dorințele clienților, dar fără a stabili un standard de performanță (exemplu: administratorii unui spital le cer asistentelor să fie „prompte“, dar fără să specifice numărul de minute).

așteptările clienților și percepția gresiăa a companiei. Compania trebuie să descopere așteptările reale ale clienților sai, ci nu pe cele superficiale;

normele de calitate adoptate de companie și prestarea acestora . Cauzele pot fi existența personalului prestator necorespunzător sau a echipamentelor uzate ori defecte.

prestarea serviciului și promisiunile furnizate de companie prin comunicarea de marketing – deoarece compania nu onorează promisiunile oferite.

Autorii Parasuraman, Zeithaml și Berryau identificat cinci factori determinanți ai calității serviciilor:

1. Seriozitatea – capacitatea de a executa serviciul promis în mod consecvent și fără greșeală.

2. Receptivitatea – furnizarea cu promptitudine a serviciului și buna voința.

3. Asigurarea psihologică – competența și atitudinea amabilă a angajaților, transmiterea încrederii și a siguranței.

4. Empatia – acordarea unei atenție sinceră și personală fiecărui client în parte.

5. Elementele tangibile – aspectul exterior al dotărilor materiale, al personalului și al

materialelor de comunicare.

O firmă care satisface majoritatea nevoilor clienților săi, care îndeplinește sau chiar depășește așteptările clientului în majoritatea timpului, este ceea se numește o firmă de calitate. (Kotler,Ph. si Keller, K. 2006, p.221).

Diferențierea ofertei de servicii

Întreprinderile de servicii se confruntă cu dificultatea de a își diferenția oferta pe piață față de competitori.

Compania își poate diferenția ofertele prin :

preț , existând însă riscul renunțării la serviciu sau la amânarea cumpărarii acestuia de către consumatori.

elemente de inovație : fie prin mediul ambiental, fie prin adăugarea unor servicii suplimentare. În cadrul restaurantului LOFT elementele de inovație se regăsesc atât în mediul ambiant, cât și prin show-urile diversificate (muzica live, show de cabaret, număr de iluzionism , petreceri tematice).

Wednesday at LOFT – Gentleman Jack Night Concept ( seară tematică whisky Jack Daniel's)

Cabaret Show – sâmbată

valorificarea factorului timp, adică reducerea timpului prestării. Aici putem folosi ca exemplu rezervările sau plățile online. La LOFT îți poți face rezervare și îți poți alege masa la care dorești să stai cu ajutorul unei aplicații online.

marca companiei – un simbol de diferențiere.

Diferențierea serviciilor este un proces complex, care necesită timp și o bună cunoaștere a clienților.

Reprezentările fizice

Se știe foarte bine că un serviciu este intangibil, de aceea compania prestatoare trebuie să ofere clienților diverse elemente de tangibilitate. În acest mod clientul își poate face o părere despre serviciul care urmează să ii fie oferit.

Aceste elemente de tangibilitate trebuie să transmită informații consumatorilor, în așa fel încât să ajute la vinderea serviciului (exemplu : lista de prețuri, poze din domeniul de activitate) .

Prin elemente tangibile întelegem acei factori de natură fizică, cum ar fi factorii ambientali, personalul, probele fizice, factorii de design, comunicarea cu clientul.

În cadrul locatiei LOFT elementele tangibile se regăsesc încă de la intrare prin serviciul de valet parking , covorul roșu ( folosit vineri și sâmbăta și la evenimente), cortul acoperit și încălzit, special amenajat pentru fumători, garderoba și garderobiera, hostesse care întâmpină și conduc clienții la mese, cărțile de vizită, cardurile de gardrobă și valet parking care i se înmânează clientului, panou pentru poze, meniurile, elementele de design din locație.

Serviciile sunt oferite mai mulor clienți în același timp, aceștia găsindu-se împreună în același loc, ceea ce poate influența pozitiv ori negativ calitatea serviciului.

În concluzie, un produs nou sau îmbunătățit va trebui sa aibă un preț și publicitate adecvate și va trebui distribuit și vândut în mod adecva tpentru a se bucura de succes.

2.3 Politica de preț

Prețul este unul din elementele mixului de marketing asupra căruia compania poate acționa ușor și pe lângă șsta este usor de pus în aplicare, conform propriilor interese. Totuși, acesta are un caracter complex în cadrul mixului de marketing și poate intra în relații atât cu produsul, distribuția cât și cu promovarea.

Prin stabilirea prețului producătorii trebuie să își recupereze costurile aferente producției și comercializarii produselor și să obțină profit . De asemenea, stabilirea prețului trebuie să depindă de perceperea atributelor serviciilor de către consumatori.

Au fost definite trei tipuri de atribute ale serviciilor:

atribute de prospectare : atunci când caracteristicile serviciilor pot fi evaluate înainte de cumpararea serviciului, de exemplu : locația restaurantelor, conversația avută pentru stabilirea unei rezervări sau pentru întrebari/cerințe;

atribute de experiență : pot fi evaluate numai după cumparareaserviciilor ;

atribute de încredere : pot fi greu evaluate, chiar și după încheierea procesului de prestare. În stabilirea prețurilor se iau în considerare ș ielementele care asigură un mediu ambiant plăcut, cum ar fi :

durata de servire a produselor;

elementele senzoriale: evitarea unei zone cu zgomot, mirosul neplacut, căldura/frigul în exces;

timpul suportat de client.

Un alt punct de plecare pentru a determina prețul în servicii este faptul că multe companii prestează un ansamblu de servicii – vinderea a două sau mai multe servicii într-un singur pachet.

Astfel, un preț ridicat reflectă calitatea serviciului comercializat, incluzând mediul ambiant. Prețul este un mijloc de diferențiere a produselor de mărcile concurente.

În opinia lui Zeithaml Valarie A. și Bitner Marry J (2000,p.429), putem deosebi diferențele principale între evaluarea prețului la bunurile materiale și la servicii, după cum urmează :

consumatorii au informații incomplete sau insuficiente despre servicii;

prețul este un element vizibil al calității;

costurile monetare nu sunt singurele relevante în stabilirea prețului .

În concluzie, prețul exprimă totalitatea beneficiilor furnizate de un serviciu, în care sunt incluse costurile efectuate de companie și eforturile făcute de cumpărator în timpul utilizării lor.

Strategia prețurilor

Atunci când obiectivele firmei sunt clare, prețul va fi ușor de stabilit. O firmă poate să urmărească oricare dintre următoarele cinci obiective, prin intermediul stabilirii prețtului: supravietuirea pe piață, profitul curent maxim, cota de piață maximă, câș tigul maximprin exploatarea rapidă a pieței sau poziția de lider în privința calității produsului.

Întreprinderea are de luat în considerare mai mulți factori, atunci când își stabilește politica de prețuri. Kotler și Keller ( 2006, p.638) au propus următorul plan pentru stabilirea prețurilor :

alegerea obiectivului urmărit prin stabilirea prețului;

determinarea cererii;

estimarea costurilor;

analizarea costurilor, a prțturilor și a ofertelor concurenților;

alegerea unei metode de stabilire a prețului;

alegerea prețului final.

În etapa de alegere a strategiei prețurilor se iau în considerarea mai multe considerente, după cum urmează: costurile care trebuie acoperite, utilitatea serviciului oferit(acesta pornește de la un nivel minim ce trebuie îndeplinit) și prețurile practicate de concurență. Strategia aleasă trebuie să realizeze o optimizare a acestor elemente.

Prin utilitatea serviciului oferit, fiecare consumator percepe altceva : pentru unii dintre ei înseamna un preț scazut, pentru alții reprezintă calitatea, caracteristicile serviciului. Aprecierea utilității variază de la o situație la alta și de la un consumator la altul, deoarece concepțiile fiecaruăa diferă.

BIBLIOGRAFIE : suport de curs dna Manea

Pentru alegerea strategiei de preț potrivită,compania pornește de la obiectivele pe care doreste sa le atingă : obținerea unui profit cît mai mare, utilizarea la maximum a capacităților companiei și atragerea unui numar cât mai mare de consumatori.

În funcție de aceste obiective, strategiile de preț pot fi de trei feluri : orientate după costuri, în funcție de cerere sau în funcție de concureță.

Orientarea prețului în funcție de costuri are la bazā obiectivul companiilor care tind să maximizeze venitul, pentru a acoperi integral cheltuielile. Aceste companii urmăresc obtinerea un profit cât mai mare. Este foarte important ca întreprinderea prestatoare să cunoască costurile unitare ( costul total împărtit la volumul produs) a bunurilor oferite, deoarece acest cost reprezintă baza față de care va fi calculată marja pentru a ajunge la prețul de vânzare.

Multe firme încearcă să stabilească un preț care să le maximizeze profiturile curente. Astfel, ele își vor estima cererea și costurile corespunzătoare unor variante diverse de preă, dupå care vor alege varianta de preț care le aduce maximum de profit curent.

Această strategie pleacă de la ipoteza că firma își cunoaste funcțiile de cerere și de cost; însă, în realitate, acestea sunt dificil de estimată Compania riscă să sacrifice performanța pe termen lung, prin punerea accentului pe performanță curentă ignorând efectele celorlalte variabile din mixul de marketing.

Acestră strategie ridică anumite probleme:

determinarea cu exactitate a costurilor unitare, lucru greu de realizat în cadrul serviciilor;

compania va trebui sa evidențieze separat fiecare preț al serviciilor sau să folosească un preț total fix. ( Dumitrescu, L si Apostu, C.,2009, p.271)

Determinarea pragului de rentabilitate este cea mai sigură metoda pentru stabilirea prețului.

Orientarea prețului în funcție de cerere este utilizatā de companiile care își doresc să coreleze cererea cu oferta, astfel încât sā asigure utilizarea la maximum a capacităților de productie, în orice moment. Adaptarea cererii la ofertă diferă de la o companie la alta și se poate realiza în funcție de intensitatea concurețtei, în funcție de comportamentul de cumpărare al consumatorilor, prin stabilirea unor prețuri ridicate în perioadele de vârf și unor preturi mai scăzute în extrasezon ori se pot oferi reduceri de preț atunci când cererea nu este mare.

Există companii care se opun unei asemenea strategii deoarece consideră că reducerea prețurilor poate fi asociată cu scăderea calității serviciilor. În același timp consider ca dacă firma sporește satisfacția clientului prin reducerea prețului sau prin amplificarea serviciilor, profiturile pot scădea.

Orientarea prețurilor în funcție de concurență – această strategie se utilizează atunci când compania are ca punct de pornire prețul practicat de concurență și își dorește atragerea unui număr cât mai mare de consumatori.

Organizația trebuie să ia în considerare costurile, prețurile și posibilele reacții de preț ale concurentilor. Aceasta ar trebui să ia mai întâi în calcul prețul celui mai apropiat concurent.

Strategia prețurilor aleasă de LOFT este cea orientată pe costuri, deoarece obiectivul companiei este maximizarea venitului, pentru a obtine un profit cât mai mare. După cum spuneam mai sus, există companii care se opun unei strategiei de orientare a prețului în funcție de cerere deoarece consideră că reducerea prețurilor poate fi asociată cu scăderea calității serviciilor, iar aici se incadrează și LOFT-ul.

Dacă oferta firmei conține atribute pe care concurentul cel mai apropiat nu le oferă, atunci trebuie cuantificată valoarea lor pentru client și adăugată la prețul concurentului. Însă dacă oferta concurentului conține unele atribute pe care firma nu le oferă, atunci trebuie cuantificată valoarea lor pentru client și scăzută din prețul firmei. În acest mod firma poate să decidă dacă poate să perceapă un preț mai mare decât concurentul, un preț mai mic sau același preț ca al concurentului.

Firma trebuie să fie constientă însă că, drept reacție la pretul pe care și l-a stabilit, concurenții pot și ei să își schimbe prețurile. (Kotler,Ph si Keller, 2006, p.636-649)

Stabilirea prețului presupune înțelegerea următoarelor fenomene : cel referitor la costuri, cel referitor la percepția consumatorului și cel referitor la reglementări. (Dumitrescu, L. și Apostu, C., 2009, p. 264)

Percepția pretului de către client – majoritatea clienților asociază prețul cu calitatea produselor. În lipsa elementelor tangibile prețul va fi singurul element de informare de care va dispune consumatorul și un indicator al calității serviciului.O firmă își poate propune să devină liderul de calitate a produsului de pe piață, prin servirea către populație a unor servicii sau produse caracterizate prin niveluri înalte ale calității percepute, gustului și statutului social, prin practicarea unui preț ridicat.

În această categorie consider că se încadreaza și restaurantul / clubul LOFT, fiind un loc luxos, care s-a făcut remarcat printre clienții cu un potential ridicat.

Elaborarea politicii de preț presupune mai multe etape :

stabilirea obiectivelor

alegerea strategiilor

alcătuirea submix-ului de preț (Dumitrescu,L. si Apostu,C., 2009, p.268).

Obiectivele politicii de preț din marketingul serviciilor sunt asemănătoare cu cele ale bunurilor tangibile : maximizarea profitului și a vânzarilor, pozitionare bună pe piață.

Strategiile de preț iau în considerare următorii factori :

oferta de servicii și variația temporară a cererii;

modalitatea de formare a prețurilor;

nivelul prețurilor și mobilitatea lor.

Oferta de servicii variază de la un domeniu la altul, iar tarifarea acestora se face fie pe fiecare serviciu elementar consumat de client (acesta plătește doar ce a consumat, iar compania are un control mai bun al costurilor și al rentabilitătii), fie se tarifează întregul serviciu global (este mai greu de apreciat rentabilitatea fiecărui serviciu, însă permite companiei să controleze pozitionarea tarifară), fie se folosește o combinație între cele două.

Strategia prețurilor combinate este considerată de Valerică Olteanu (2005, p.214) cea mai des întalnită strategie.

Variația cererii

Prețurile pot varia sau nu pot varia în funcție de sezon, fiind decizia fiecărei îndreprinderi. În anumite perioade ale anului unele produse pot fi mai ieftine sau mai scumpe, în funcție de sezon.

Ținând cont de cererea din partea clienților, costul în funcție de variabilele determinante și concurența în materie de prețuri, compania își poate stabili prețurile.

2.4 Politica de distribuție (plasarea produselor)

Distribuția serviciilor este un proces care implică decizii referitoare la locul, timpul ăi modalitatea de livrare a acestora, fiind compusa dintr-o rețea de unități în care urmează să aibă loc întalnirea dintre prestator și consumator și unde se va realiza producția și consumul. Virgil Balaure (Marketing, 2003, p.405) definește distribuția ca fiind "traseul" pe care îl parcurg mărfurile pe piață, până ajung la consumatori, în timp ce producătorul, intermediarii și consumatorul alcătuiesc canalul de distribuție.

Rețeaua de distribuție este constituită din totalitatea locurilor în care sunt amplasate clădirile și echipamentele prin care se realizează prestația și livrarea serviciilor către consumatori.

O companie trebuie să își aleaga metodă de distribuție care răspunde cel mai bine nevoilor segmentului de piață ales. Metodele pot fi variate, printre care : livrarea serviciului la sediul companiei/consumatorului , livrarea prin intermediari sau prin canale de distributie electronice.

De asemenea, compania poate alege dacă își doreste să își distribuie serviciile prin canale directe, având control complet asupra relației cu consumatorul și asupra angajaților.

Există mai multe riscuri atunci când compania alege să își distribuie serviciile prin canale directe și anume :

risc financiar – compania alocă sume importante pentru dezvoltarea locațiilor, în loc să aloce sume pentru promovare sau pentru creșterea calității;

necunoașterea segmentelor de piață – motiv care duce la îngreunarea adaptibilității la cerințele pieței, mai ales în cazul pieței externe, unde există consumatori cu obiceiuri și cerințe diferite. În acest caz recomandarea este ca distribuția să se facă prin relații de parteneriat cu companii din țară, însă și aici pot interveni conflicte: între costuri și câstiguri, între obiective și performanță, dificultăți în controlul activității și calității finale a serviciului distribuit, divergențe asupra canalului utilizat . Alte neîntelegeri pot apărea între prestator și intermediar, datorită viziunii diferite a fiecăruia, care poate duce la o executarea a serviciilor care sa nu fie la standardul dorit de prestator.

Distribuția poate fi și indirectă atunci când sunt incluși intermediari care preiau din funătia de prestare (franciza) sau din funcția de vânzare (prin internet, comisionare, brokeri) (Dumitrescu,L. si Apostu,C.,2009, p.276).

Principalele modalități de distribuție a serviciilor sunt contractul de franciză, agenții și brokerii și canalele de comunicații electronice.

Strategii de distribuție

Rețeaua de distribuție este alcătuită din totalitatea locațiilor prin care se realizează prestarea serviciilor, având în primul rând o dimensiune geografică.

Distribuția serviciilor se face prin canale directe, prin consumator sau prin intermediarul care transmite produsulul către consumator.

În vederea elaborării unei strategii de distribuție trebuie să avem în vedere mai multe aspecte :

identificarea cerințelor clienților privind nivelul serviciilor de distribuție – trebuiesc analizate nevoile și comportamentul de cumpărare al clienților care constituie piața țintă;

stabilirea obiectivelor strategiei de distribuție – raportarea la obiectivele firmei este un procedeu absolut necesar;

determinarea variantelor de strategii de distribuție – identificarea variantelor posibile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;

evaluarea variantelor strategice și selectarea celei mai potrivite (Balaure, V., 2003, p. 473- 475).

Mai jos vom enumera strategiile de distribuție :

Cea mai simplă strategie este aceea în care un singur serviciu unitar este livrat printr-un singur intermediar, unui singur segment de consumatori, sau mai multor consumatori, nediferențiat.

Alt tip de strategie este aceea prin care un serviciu se vinde prin mai muțti intermediari aceluiași segment de consumatori (exemplu: industria cinematografică : casete video, CD-uri, cinematograf, televiziune).

Vinderea aceluiași serviciu prin diferite canale de distribuție către segmente diferite de consumatori.

Vinderea unor servicii diferite, prin diferite canale de distribuție pentru același segment de consumatori (exemplu : industria muzicală – casă de discuri care inregistrează muzică, produce videoclipuri, vinde casete, organizează concerte).

Rețea constituită din mai multe locuri de prestare și o ofertă formată dintr-un număr redus de servicii – acestă metodă este specifică în domeniul alimentației publice. Limitarea ofertei la un număr redus de servicii duce la creșterea unităților pieței și permite aplicarea unor sisteme simple de control.

Rețea constituită dintr-un număr limitat de unități, însă cu oferta alcatuită dintr-un număr mare de servicii – de regulă este cazul serviciilor a căror complexitate sunt ridicate, fiind cea mai bună prestație din domeniu. Putem folosi ca exemplu serviciile hotelurilor cu reputație internațională, a parcurilor de distracție.

Rețea constituită din mai multe locuri de prestare și ofertă alcatuită dintr-un număr mare de servicii – exemplu băncile comerciale. Acestea au numeroase sucursale, agenții, cu oferte variate de produse și servicii (Dumitrescu,L. si Apostu,C., 2009, p.273).

Prin aceste strategii de distribuție prestatorii urmăresc îmbunătățirea performanței serviciului și cresterea profitului , prin ajutorul intermediarilor. Prestatorul trebuie să stie foarte bine rolul pe care îl dorește de la intermediar : de partener, consumator sau distribuitor al serviciilor sale.

SUPORT CURS DNA MANEA

Fiind vorba despre un restaurant, unde au loc relații directe cu consumatorii, mediul ambiant și personalul din prima linie au un rol foarte important asupra imaginii.

În distribuția serviciilor de restaurant consider că rolul cosumatorului este unul fizic, prestatorul desfășoară activitatea, iar clientul are un grad de participare scăzut. Consumatorul trebuie să fie totuși activ în anumite situații pentru creșterea calității serviciului cât și a satisfacției proprii (exemplu : întrebări, reclamații, manifestarea mulțumirii/nemulțumirilor).

LOFT folosește ca strategie de distribuție a serviciilor sale vinderea aceluiași serviciu prin mai mulți intermediari aceluiași segment de consumatori, dorind să atragă un segment de consumatori prin cât mai multe mijloace posibile.

Canalele de marketing

Un canal de marketing furnizează următoarele servicii (Balaure,V., 2003, p.473) :

facilitatea spatială (usurința prin care clienții pot accesa locurile unde sunt oferite produsele, diminuarea necesităților de transport);

mărimea lotului (numărul unitatilor de produs pe care le poate cumpăra clientul);

timpul de așteptare (timpul dintre efectuarea unei comenzi de către client și primirea produselor).

Pentru a ajunge la o piață-țintă, se pot utiliza trei feluri de canale de marketing.

Canalele de comunicare transmit și recepționează mesaje de la cumpărătorii vizați și cuprind presa scrisă (ziare, reviste), radioul și televiziunea,comunicațiile prin poștă, comunicațiile prin telefon, panourile de afișaj, postere, CD-uri, casete audio și internetul.

Comunicarea poate avea loc și prin expresii ale feței și prin tipul de îmbrăcăminte, prin aspectul locatiei și prin multe alte mijloace de comunicare. Se practică cat mai mult apelareala canale de dialog (comunicare prin e-mail și numere de telefon netaxabile), ca o completare la obișnuitele canale de monolog (reclamele).

Canalele de distribuție au rolul de a expune, a vinde sau a furniza produsul fizic ori serviciul oferit (Kotler, Ph. si Keller, K., 2006, p 34).

Firma ar trebui să evalueze periodic satisfacția clienților. Un client satisfăcut rămâne fidel mai mult timp, cumpără mai mult, pe măsură ce firma introduce produse noi și le modernizează pe cele existente.

Gradul de implicare al consumatorului în distribuția serviciilor poate fi scăzut, prin simpla participare (audiție concert) sau ridicat, atunci când consumatorul trebuie să participe efectiv (serviciile de invățământ, de sănătate).

În cazul unui restaurant, cinematograf, teatru este benefică întalnirea mai multor consumatori în același spatiu, deoarece pot fi serviți în același timp cu alți clienti și prin prezența lorîin același spatiu se generează o anumită satisfacție, creându-se o atmosferă placută. Contribuția consumatorului poate influența calitatea procesului de prestare și a serviciului final. Este benefic ca aceștia să pună întrebări și să formuleze reclamații unde și atunci când este nevoie.

Diferențierea serviciilor

Atunci când produsul fizic nu poate fi diferențiat cu ușurință, cheia succesului competitiv ar putea fi adăugarea unor servicii percepute ca având valoare și îmbunătățirea calității lor. Principalii factori de diferențiere în cazul serviciilor sunt: ușurința comenzii, livrarea, instalarea, instruirea clientului, consultanța acordata clientului și serviciile de întreținere și reparații.

La LOFT diferențierea față de restaurantele obișnuite sunt muzica live, show-urile de entertainment, care oferă un plus experienței consumatorilor (Kotler, Ph. si Keller, K., 2006, p.550).

Decizia unui client de a rămâne fidel sau de a dezerta la concurență este suma a nenumărate mici intrări în contact cu firma.

Totalitatea activităților care au loc în timpul în care prestatorul și consumatorul sunt separați în timp și spațiu dau conținut distribuției, având rolul de face serviciul prestat cât mai ușor de accesat pentru consumator. Politica de distribuție se refeăa la alegerea rețelelor de unităîi in care urmează să aibă loc întalnirea dintre consumator și prestator. (Olteanu, V., Marketingul serviciilor, editia revizuită, 2005, p.225).

De asemenea, prin politica de distribuție, compania alege canalele de marketing pe care dorește să le utilizeze pentru a ajunge oferta la client.

2.5. Politica de promovare

Politica de promovare este cea care impulsionează vânzările și pătrunderea serviciilor pe piață, fiind obligatorie pentru formarea și menținerea unei relații pe termen lung cu consumatorii. Spre exemplu, un cosumator nu poate apela la un serviciu despre care nu a auzit, acesta trebuie informat.

Comunicarea îndeplinește trei funcții de bază în marketing și anume: informare, convingere și reamintire.

În ultima perioaăa politica de promovare a luat amploare, iar acest fapt se datorează exigentei consumatorilor de a fi informțti.

Elementele mixului promoțional și instrumentele promoționale sunt:

publicitatea și reclama – informare asupra activității, a produselor și serviciilor

publicitatea directă – internetul

promovarea vânzărilor – prin diverse stimulente, cum ar fi : încercările gratuite a unor produse, reduceri tarifare în anumite perioade ale anului sau pentru clienții fideli ori pentru studenți/pensionari, concursuri promoționale, mici cadouri/atenții. Prin aceste stimulente compania se aproprie de client, își poate testa un produs nou prin intermediul acestuia, îi impulsionează să asiste la prestarea unui serviciu.

Încercarile gratuite sunt stimulente care oferă posibilitatea probarii unui serviciu, fara achizitionarea lui, însă nu orice companie le poate oferta (exemplu: o companie aeriană nu poate oferi gratuit un zbor de câteva minute, însă un restaurant poate oferi o cină gratuită) .

utilizarea mărcilor – prin marcă consumatorul poate identifica ușor compania, profilul acesteia, produsele. Totuși, termenul de "marcă" este mai cunoscut în domeniul bunurilor materiale decât în cel al serviciilor, datorită caracterului tangibil.

târguri și expoziții interne și internaționale

vânzările personale

relațiile publice.

Etapele proiectării mixului promoțional sunt, în opinia lui Philip Kotler (2002, p.807) :

stabilirea obiectivelor specifice comunicării și promovării;

identificarea auditorului care face parte din segmentele țintă sau relevante și a altor categorii de public țintă;

conceperea mesajului și alegerea canalelor de comunicare;

stabilirea strategiei / strategiilor promoționale;

identificarea și alegerea celor mai bune mijloace de comunicare în funcție de strategia aleasă (instrumente, suporturi promoționale);

stabilirea importanței instrumentelor promoționale;

planificarea activității promoționale;

stabilirea bugetului promoțional total și pe activități specifice;

implementare, monitorizare, adaptare, control și evaluare.

Este recomandat ca procesul de comunicare să urmeze următoarele reguli :

să utilizeze forme variate de informare și stimulare a consumatorilor;

să producă schimbări favorabile în obiceiurile de consum ale clienților și în mentalitatea lor;

menținerea dialogui permanent cu angajații, furnizorii, acționarii, cu puterile publice (Dumitrescu,L. si Apostu,C., 2009,p.282).

Pe langă comunicarea electronica, comunicarea fizică a restaurantului cu clientul are loc de la primul contact cu personalul ori prin atmosfera creată în local .

O remarcă ar fi faptul că nu doar compania trebuie să inițieze comunicarea, ci și clienții, fiind foarte important ca aceștia să își exprime mulțumirile, dar mai ales ceea ce îi nemulțumește, ceea ce nu le este pe plac. Personalul companiei poate încuraja consumatorii spre oferirea feedback-urilor.

Cel mai indicat pentru o companie este să aibă o autoevaluare corectă, atât prin publicitate cât și prin preț / facilități.

Unii autori propun o scădere a promisiunilor sau o promovare mai discretă a serviciilor oferite pentru surprinderea cât mai mare a consumatorilor.

Satisfacția este dată de plăcerea sau dezamăgirea pe care o resimte cineva, atunci când își compară impresia asupra performanței unui produs, cu așteptările pe care le avea înainte să-l cumpere. Dacă performanța nu se ridică la înălțimea așteptărilor, clientul va fi nemulțumit. Dacă performanța se va ridica la înălțimea așteptărilor, clientul va fi, bineinteles, satisfăcut. Dacă performanța depășește așteptările, clientul va fi foarte mulțumit sau chiar încântat.

În promovarea serviciilor comunicarea trebuie să se axeze pe evidențierea celor mai revelante dimensiuni ale calității serviciilor. În cazul unui restaurant , caracteristica de bază este mâncarea și mai apoi elementele care contribuie la o atmosferă cât mai placută pentru a lua masă.

Mijloacele promoționale folosite la LOFT sunt :

– publicitatea (redusa);

– reducerea tarifelor în anumite perioade;

– acordarea discounturilor anumitor clienți (care fac consumație mare sau care vin de o perioadă considerabilă de timp);

– încercări gratuite ale anumitor produse pentru clienții fideli.

Modalitățile de promovare se concentrează în special pe promovarea online. LOFT-ul preferă să se adreseze clienților cu un anumit statut, comunicând infomațiile generale pe site, facebook și instagram, însă informațiile specifice sunt transmise prin e-mail sau telefon.Este benefică pentru restaurant postarea materialelor informative sau a noutăților săptămânal, pentru a reaminti clientului .

Consider că orice serviciu trebuie să comunice cu publicul printr-o pagina web/ facebook prin care să dea informațiile minime pe care un client trebuie să le aibă în vedere: poziționarea locației și eventual harta, orarul de funcționare, specificul activității și un număr de contact, adresa de e-mail.

Comunicarea trebuie să reflecte calitatea serviciului, sa fie una cât mai aproape de adevăr și să ducă la respectarea promisiunilor, altfel nu își va atinge obiectivul de satisfacere a consumatorilor .

2.6. Personal

Obiectivul marketingului intern în cadrul personalului : introducerea unei viziuni de marketing în rândul personalului, astfel incât acesta să aibă capacitatea și dorinta de a satisface clienții și de a crea consumatori fideli restaurantului.

Marketingul intern se referă la atragerea, mentinerea și perfecționarea angajatilor companiei în funcții potrivite capacității lor de muncă.

Elementele marketingului intern, în opinia mea sunt următoarele :

selecționarea, angajarea și menținea personalului .În cazul LOFT-ului acest proces nu se face printr-o agenție de recrutare, ci mai degrabă prin recomandarile unor oameni cu sau fară experiență.

formarea personalului pentru prestarea unor servicii de calitate : educarea personalului în funcție de viziunea locației, eliminarea atitudinilor negative și implementarea unei atitudini serviabile;

munca în echipă : consider că dacă angajțtii unui restaurant nu comunică între ei pot apărea diferite situații care duc la nesatisfacerea consumatorului (de exemplu dacă bucătarul nu transmite ospatărului ca în ziua respectivă nu sunt pe stoc anumite produse din meniu, ospatarul nu va știi, iar în cazul în care clientul va alege fix acel produs care lipsește, atât ospatarul cât și clientul vor fi puși într-o situatie deranjantă;

menținerea celor mai buni angajați;

introducerea unui sistem de evaluare și recompensare.

Parasuraman, Berry și Zeithaml, pionierii cercetării universitare în domeniul serviciilor, au elaborat un ghid în care oferă câteva reguli de bază, esențiale pentru îmbunătățirea calității serviciilor :

1. Ascultarea cu atenție – încercați să înțelegeți ce își doresc clienții cu adevărat, printr-un efort continuu de a afla atât asteptările și percepțiile clientilor, cât și ale celor care nu vă sunt clienți.

2. Seriozitatea – Percepția de „furnizor serios“ este cea mai importanăå dimensiune individuală a calității serviciului și trebuie să reprezinte o prioritate în activitatea de servire.

3. Remedierea promptă a problemelor de servire – Pentru a-i putea satisface pe clienții care întâmpină o problemă de servire, firmele de servicii trebuie să îi încurajeze să își exprime motivele de nemulțumire, să reacționeze rapid și la nivel personal și să își elaboreze un sistem de rezolvare a problemelor.

4. Suprindeți clientul prin rapiditate în reacție, o atitudine deosebit de curtenitoare și plină de considerație, înaltă competență, devotament și întelegere față de interesele clientului.

5. Studiați problemele împreună cu angajații,pentru a descoperi de ce apar probleme de servire și ce trebuie să facă firma pentru a le rezolva.

Personalul de la LOFT este alcătuit din ospatari și barmani cu experiență , dedicați și răbdători, întotdeauna respectuoși și deschiși la sugestiile ori reclamațiile clienților. Fiind o locație pretențioasă, uniformele personalului sunt compuse din pantaloni și cămăși negre, iar comportamenul acestora este atent studiat de către patroni.

Capitolul 3

Cercetare de marketing privind……

Cercetarea de marketing este activitatea sistematică de definire, de culegere, de analizare și de raportare a datelor și a concluziilor relevante pentru o situație de marketing anume cu care se confruntă firma. (Kotler, Ph. si Keller, K., 2006, p. 149)

Procesul cercetării de marketing :

Definirea problemei și a obiectivelor cercetării

Elaborarea planului de cercetare : culegerea informațiilor, analizarea informațiilor, prezentarea concluziilor

Luarea deciziei

Cercetare privind lipsa clienților în timpul săptămânii – de reformulat, sa se lege si de mixul de mk

3.1 Scopul cercetării – Identificarea motivelor pentru care clienții nu sunt atrași de locație în timpul săptămânii.

Elaborarea obiectivelor

a) Determinarea măsurii în care locația este recunoscută ca restaurant.

b) Identificarea atitudinii consumatorilor față de imaginea restaurantului.

c) Identificarea posibilității atragerii clienților prin diverse activități de entertainment sau reduceri de preț.

d) Identificarea preferințelor consumatorilor / Identificarea prețului maxim pe care sunt dispuși să îl plăteasca consumatorii.

e) Determinarea măsurii în care locația este afectată de concurență.

Elaborarea ipotezelor

a) Locația nu este cunoscută de multe persoane ca restaurant, ci mai degrabă ca un club.

b) Consumatorii nu se identifică întotdeauna cu imaginea locației, preferând locațiile mai relaxate, mai puțin pretențioase.

c) Prin găzduirea unor spectacole vor fi atrași mai mulți clienti.

d) Pentru clienții care nu sunt familiarizați cu locația prețurile sunt ridicate.

e) Locația noastră este afectată de restaurantele asiatice de profil superior deschise recent , deoarece oamenii sunt în căutare de noutăți.

Elaborarea variabilelor

3.2 Metodologia cercetarii

Sondajul (chestionar) s-a efectuat pe un eșantion de 218 de persoane .

Modalitatea de realizare a cercetării s-a realizat în mediul online.

Am ales ca cercetarea mea să fie realizată în mediul online deoarece este necostisitoare, se derulează mai rapid față de interviul față în față și respondenții pot fi mai direcți în mediul online, putând fi completată atunci când respondentul are timp sau dispozitia necesară.

Mai scriem despre esantion si formula acestuia ?

Locul de desfășurare a cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 3 mai – 1 iunie 2017, în mediul online.

Alegerea surselor de informații

Originea sursei: surse externe firmei – consumatorii, surse interne – întrebări adresate ospătarilor;

Identitatea sursei: de la individ.

3.3 Analiza datelor

În privința pozitionării locației 196 de respondenți consideră că aceasta este situată intr-o zona accesibilă, în timp ce 22 de respondenți consideră că zona nu este una accesibilă.

La a treia întrebare, legată de designul locației părerile respondenților sunt pozitive, aceștia considerând design-ul futurist și elegant.

La intrebarea numarul 4, "Ați dori ca restaurantul să își schimbe înfățisarea?" din 218 respondenți 40 de persoane au raspuns pozitiv, iar 64 au raspuns neutru. Din aceste rezulate consider că nu ar fi rau dacă LOFT și-ar imbunăți imaginea prin elemente de decor noi.

Din răspunsurile la întrebarea a cincea reiese clar ca locația noastră nu mai este frecventată de către clienți noștri prea des. Doar 6 respondenți ne vizitează în cursul săptămânii, în timp ce 42 de persoane ne trec pragul atât în weekend cât și în cursul saptamanii. Cea mai frecventată seară este cea de de vineri, urmând apoi cea de sâmbata.

Atracția serii de vineri o reprezintă în cea mai mare parte atmosfera, pe lânga mancare și muzica de club, iar sâmbăta, clienții preferă show-ul de cabaret în schimbul muzicii live.

La întrebarea numarul 8, unde am cerut părerea clienților despre mâncarea servită, doar 18 clienți din 218 nu sunt multumiți, 134 au bifat optiunea "foarte bună", iar 66 respondenți consideră mancarea noastră bună.

În privința prețurilor, 56 respondenți afirmă că prețurile sunt cam scumpe, 80 respondenți consideră prețurile potrivite, iar 82 din ei le consideră "pe măsura așteptărilor". Prin întrebarea cu numărul 10 reiese că așteptările clienților sunt satisfăcute.

Comportamentul personalului, chestiune tratată la întrebarea numărul 10 este considerat bun, satisfăcător, doar 6 respondenți fiind total nemultumiți de comportamentul acestora. Se dovedeste că echipa LOFT este formată dintr-un personal foarte atent cu cerințele clienților.

La întrebarea numărul 11, în legătură cu timpul de așteptare până la venirea comenzii cerute, majoritatea respondenților au bifat "scurt" și "acceptabil", doar 12 din aceștia au experimentat un timp mai lung de așteptare.

Per total, cliețtii LOFT-ului sunt multumiți de serviciile oferite, 10 respondenți având nemulțumiri.

La întrebarea numărul 13 "Informațiile distribuite prin social media vi se par suficiente?" 130 persoane au răspuns "da", 46 "nu", iar 42 de persoane ar dori ca infomațiile furnizate să fie mai detaliate. Rezultă un total de 88 de persoane care ne transmit că ar trebui să excelăm mai mult la furnizarea unor informații mai complete.

La ultima întrebare clienții au fost rugați să se gândească dacă ar organiza un eveniment în locația LOFT. 130 de persoane au raspuns afirmativ, 18 negativ, iar 70 de persoane au bifat varianta "poate" .

Bibliografie

Literatura de specialitate

Balaure, V., (2003), Marketing. Editia a II a. București, Uranus.

Dumitrescu,L., Apostu,C., (2009) , Marketingul și calitatea serviciilor, București, Expert.

Gronroos Ch.,(1990), Service Management and Marketing,Chicago, Lexington.

Kotler, Ph., Keller, K. (2006), Managementul marketingului. Editia a V a. București, Teora.

Leonard L. Berry, A. Parasuraman , Valarie A. Zeithaml, Ten Lessons for Improving Service Quality, MSI Reports Working Paper Series, No.03-001, 2003 (Cambridge, MA: Marketing ScienceInstitute).

Olteanu,V., (2005) , Marketingul serviciilor, București, Economica.

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/

Home

www.sciencedirect.com – Effects of Interior Colors, Lighting and Decors on PerceivedSociability, Emotion and Behavior Related to Social Dining , Prabu Wardono, Haruo Hibino and Shinichi Koyama

http://metropotam.ro/Unde-iesim/s-a-deschis-zen-sushi-dorobanti-mananca-sanatos-in-stil-japonez-chiar-in-inima-bucurestiului-art3354973892/ accesat in data de 31.05.2017, 14:30

https://www.cosmopolitan.ro/cosmo-fun/nuba-cafe-cea-mai-noua-brasserie-din-zona-dorobanti, accesat in fata de 31.05.2017, 14:00

Concluzii

Nuba beneficiază de o promovare puternică, pe toate mijloacele de comunicare : bannere stradale, articole în presă, facebook, instagram. LOFT va trebui să adopte, de asemenea, o mai mare deschidere către media în ceea ce privește activitatea sa, altfel se va ajunge în situația în care populația va crede că Nuba a fost prima locație care a inventat conceptul de restaurant-club, ci nu LOFT.

Deși respondenții nu își doresc în mod expres o schimbare a înfățisării locației LOFT, eu consider ca aceasta ar fi bine venita.