Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat [631255]

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

1

UNIVERSITATEA DE ȘTIIN ȚE AGRICOLE ȘI
MEDICIN Ă VETERINAR Ă
CLUJ-NAPOCA
ȘCOALA DOCTORAL Ă
FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing. STANA MARIUS DRAGOMIR

TEZ Ă DE DOCTORAT
REZUMAT

CERCET ĂRI PRIVIND PROTEC ȚIA INTEGRAT Ă A PLANTA ȚIILOR
DE PRUN ÎMPOTRIVA BOLILOR INFEC ȚIOASE

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
Prof. univ. dr. IOAN OROIAN

CLUJ – NAPOCA
2011

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

2

INTRODUCERE

În țara noastr ă prunul întâlne ște condi ții pedoclimatice favorabile și se cultiv ă
diferen țiat, pe suprafe țe considerabile. Valoarea alimentar ă și industrial ă a fructelor
justific ă interesul social – economic și modernizarea tehnologiilor de cultur ă și
valorificare.
Importan ța culturii acestei specii pomicole rezult ă, în primul rând, din valoarea
alimentar ă, industrial ă și terapeutic ă a fructelor. Diversificarea mare a gamei de soiuri
face ca aceast ă specie s ă asigure pentru consumatori, fructe în stare proasp ătă pe o
perioad ă mare de timp, ce se e șaloneaz ă din luna iulie pân ă la începutul lunii
octombrie. În afar ă consumului în stare proasp ătă, prunele se preteaz ă și la
industrializare, ob ținându-se dulce țuri, compoturi, gemuri, fructe deshidratate și b ăuturi
alcoolice.
Cre șterea produc ției și calit ății fructelor la prun, reprezint ă obiective esen țiale
pentru cercetarea pomicol ă și în mod deosebit pentru produc ătorii de fructe.
Fiecare verig ă tehnologic ă î și are ponderea sa în realizarea obiectivelor mai su s
amintite, fiecare putându-se într-un fel cuantifica și justifica. Diversificarea mare de
specii și soiuri de prun, se caracterizeaz ă prin sensibilitatea variabil ă la atacul agen ților
patogeni, fapt ce impune elaborarea unei tehnologii moderne, de combatere integrat ă.
Combaterea agen ților patogeni este a șadar, o verig ă foarte important ă în lan țul
tehnologic. Efectul bolilor asupra longevit ății pomilor este foarte mare, iar produc ția de
fructe poate fi redus ă anual, în propor ție de 30-80%, în func ție de structura soiurilor,
tehnologia de cultur ă, ac țiunile fitosanitare și condi țiile climatice.
Din studiul bibliografiei de specialitate rezult ă nu numai importan ța cunoa șterii
bolilor acestei specii pomicole, dar și aspecte controversate, sau probleme nerezolvate
înc ă, ce vor trebui s ă constituie obiective prioritare pentru unit ățile de cercetare
știin țific ă, în vederea îmbun ătățirii strategiei de protec ție integrat ă. Dintre acestea
men țion ăm: întregirea cuno știn țelor despre patogenii prunului; interac țiunea factorilor

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

3

climatici și tehnologici cu principalele boli; comportarea soi urilor fa ță de agen ții
patogeni; combaterea integrat ă prin metode conven ționale și neconven ționale.
Cercet ările prezentei teze s-au desf ăș urat în câmpul experimental C ălacea, din
jude țul S ălaj, în perioada 2007-2009.
Rezultatele ob ținute în urma cercet ărilor nu au rezolvat definitiv și pentru
totdeauna problema combaterii agen ților fitopatogeni ai prunului, dar pot influen ța
considerabil cre șterea eficien ței culturii prunului. Ele creeaz ă premisa pentru noi
cercet ări pe aceast ă tem ă deosebit de larg ă, important ă și actual ă.
Realizarea acestei teze de doctorat este încununare a eforturilor depuse în teren,
laborator și bibliotec ă. Aceast ă realizare nu ar fi fost posibil ă f ără ajutorul unor oameni
de înalt profesionalism și implicarea unor institu ții. Contribu ția acestora a fost de natur ă
a determina solu ționarea problemelor vizate în aceast ă tez ă de doctorat.

Capitolul I

CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND CULTURA PRUNULUI

Soiurile cultivate de prun provin din specii diferi te și au r ăspândite pe glob mai
mult sau mai pu țin, dup ă cum sunt r ăspândite și speciile. Astfel, cele cultivate cu
prec ădere în Europa ca și în partea de vest a Americii, provin în principal din speciile
Prunus domestica și Prunus insititia sau din încruci șarea acestora. La formarea unor
soiuri vechi, pe lâng ă prunul obi șnuit pare s ă fi luat parte atât corcodu șul (Prunus
cerasiforma ) cât și porumbarul (Prunus spinosa) adic ă tocmai speciile care au stat la
baza form ării însu și a prunului obi șnuit (COCIU și colab.,1997). Prunul este una din cele
mai importante specii pomicole din ță rile cu climat temperat, cultivat pentru fructele s ale
apreciate și mult solicitate, atât pentru consum în stare proa sp ătă, cât și pentru
industrializare.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

4

În func ție de soi, portaltoi, zona ecologic ă și tehnologia de cultur ă, fructele de
prun con țin: 7 – 18% glucide; 0,16 – 2,30% acizi organici; 0,15 – 1,5% substan țe
tanoide; circa 0,65% substan țe pectice 0,7 – 17,6 mg/100g sp; vitamina C, urme de
vitamina A și B; s ăruri minerale de Fe, Ca , P, Mg, K, Na, Mn – compon ente cu rol
important în alimenta ția ra țional ă a omului (MITRE, 2001).
Din cele 30 de specii ale genului Prunus L., pentru pomicultur ă prezint ă interes
numai 14 – 15, care pot fi grupate astfel:
– specii euro – asiatice: Prunus insititia, Prunus cerasifera, Prunus domestica
și Prunus spinosa ;
– specii est – asiatice : Prunus salicina, Prunus triflora, Prunus ussurien sis și
Prunus sinonii;
– specii nord-americane: Prunus americana, Prunus nigra și Prunus hortulana
(POPESCU, 1993).
În func ție de momentul matur ării, soiurile se împart în:
– foarte timpurii (înainte de 15 .VII), timpurii (16.VII – 15.VIII),
mijlocii (16.VIII – 15.IX), târzii (16.IX – 15.X ) și foarte târzii (dup ă 15.X).
În func ție de modul de valorificare, soiurile se pot clasif ica, dup ă destina ție în:
– pentru consum în sta re proasp ătă, pentru deshidratare, pentru
dulcea ță , gem și magiun, pentru compoturi, siropuri și nectar și pentru distilare ( țuic ă și
palinc ă).
Dup ă sortimentul de soiuri acestea se împart în:
– soiuri pentru gr ădinile familiale: Timpurie de Rivers, Agen, Minerva ,
Carpatin, Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Gras ameliora t, Vinete române ști, Gras românesc,
Anna Spath, ș.a.
– soiuri pentru livezile comerciale: Diana, Silvia, Record, Stanley,
Vinete de Italia, Centenar, Vâlcean ș.a.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

5

Capitolul II

BOLILE PARAZITARE ALE PRUNULUI
În cazul culturii prunului sunt o serie de boli care t rebuie cunoscute atât din
punctul de vedere al modului de manifestare cât și al cauzelor care le produc, precum și
stabilirea factorilor care determin ă ca raportul dintre plant ă și agentul patogen s ă fie
favorabil unuia dintre ace ști doi parteneri.
Bolile parazitare care produc pagube mari în planta țiile de prun sunt virozele,
bacteriozele și micozele.
În acest capitol sunt prezentate pri ncipalele boli parazitare ale prunului:
vărsatul prunului – Plum – pox virus sin. Prunus virus 7 Cr. (sin. Annulus pruni
Crisoff), cancerul bacterian al pomilor – Agrobacterim radiobacter pv tumefaciens,
pătarea ro șie a frunzelor de prun – Polystigma rubrum, monilioza – Monilinia laxa
(Aderh. et Ruhl.), hurlupi – Taphrina pruni (Fuck.) Tul sin. Exoascus pruni Fck,
ciuruirea micotic ă a frunzelor – Coryneum beijerinckii sin. Stigmina carpophila

Capitolul III

CARACTERISTICILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUA T
CERCET ĂRILE

În acest capitol sunt prezentate relieful, clima, h idrografia, solurile, flora și fauna
jude țului S ălaj, tratând în principal cadrul natural al zonei e xperimentale. Câmpul
experimental este amplasat în localitatea C ălacea, comuna Gîrbou, jude țul S ălaj.
Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au efectuat cercet ările face parte din
Regiunea a III-a numit ă Podi șul Some șan, iar condi țiile pedoclimatice ale acestei livezi
se încadreaz ă în cerin țele ecologice și biologice ale cultiv ării prunului.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

6

3.2.1. Relieful
Relieful cu formele sale, este un element foarte im portant în cultura prunului,
influen țând al ături de al ți factori cantitatea și calitatea produc ției de fructe. Livada este
amplasat ă pe un versant cu curbe de nivel, terasat având o p ant ă medie în treimea
mijlocie de 3-50 , și o expozi ție nord-estic ă. Caracteristica terenurilor situate în pante și,
implicit, condi țiile de cultur ă difer ă mult de la treimea superioar ă la cea median ă și
inferioar ă a versan ților.
3.2.2. Solul
Solul pe care este amplasat ă livada este de tip brun luvic, moderat – puternic
pseudogleizat a șezat pe depozite argiloase, gresii feruginoase, mar ne, conglomerate.
Reac ția solului este slab acid ă cuprins între intervalele pH de 5,3 și 6,5, un domeniu de
reac ție favorabil pentru pomii fructiferi.
Descrierea morfologic ă: Succesiunea de orizonturi: Aod – Eld – Bt 1w – Bt 2w –
C.
Fiind un sol moderat și puternic diferen țiat textural, are o permeabilitate redus ă
pentru ap ă. Con ținutul în humus este sc ăzut (2-2,5%), predominând acizii luvici, reac ția
moderat ă acid ă (pH=5,0-5,8), iar gradul de satura ție în baze coboar ă sub 60% (BLAGA
și colab., 2005).

3.2.3. Vegeta ția
Vegeta ția ierboas ă este reprezentat ă în principal de speciile de Festuca rubrus,
Agrostis tenuis, Festuca sulcata, Poa pratensis, Da ctylis glomerata, Lolium aristatum,
Setaria glauca, Agropirum repens, ș.a. Vegeta ția natural ă forestier ă este reprezentat ă de
un amestec de Quercus petraea , Fagus silvatica și Carpinus betulus.

2.4. Accidentele climatice
Brumele și înghe țurile din perioada de vegeta ție sunt factorii climatici a c ăror
ac țiune afecteaz ă negativ produc ția de fructe. Durata medie a intervalului f ără înghe ț este
de 180-190 de zile iar perioada de vegeta ție a pomilor dureaz ă, în medie, 240 de zile.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

7

Primele înghe țuri de toamn ă se înregistreaz ă de obicei înainte de c ăderea frunzelor.
Brumele timpurii pot ap ărea la sfâr șitul lunii septembrie, iar brumele târzii se pot pr oduce
în prima decad ă a lunii mai.
Înghe țurile de prim ăvar ă sunt periculoase mai ales dup ă dezmugurire. Grindina
este un fenomen întâmpl ător, dar cu efecte p ăgubitoare pentru produc ția anului în curs cât
și în anii urm ători.

3.2.5. Rezerva biologic ă de boli și d ăun ători
Condi țiile orografice și ecologice care caracterizeaz ă livada determin ă un climat
favorabil manifest ării p ăgubitoare a bolilor și d ăun ătorilor prunului. Principalii agen ți
patogeni întâlni ți sunt: Monilinia laxa, Monilinia fructigena, Polistigma ru brum,
Tranzchelia pruni-spinosae, Stygmina carpophila, Ne ctria cinabarina, Plum-pox virus ,
Pseudomonas campestris, Fusicladium pruni etc.
Dintre d ăun ători cei mai frecvent întâlni ți sunt: Quadraspidiotus perniciosus,
Melolontha melolontha, Parthenolecanium corni, Eury toma schreineri, Cydia funebrana,
Hyalopterus pruni, Rhynchites bacchus, Hoplocampa f lava, Hoplocampa minuta,
Anisandrus dispar, Sciaphobus squalidus , etc.

3.2.6. Condi țiile climatice
Principalele caracteristici climatice au fost înreg istrate cu ajutorul unei sta ții
Agroexpert amplasat ă în aceast ă livad ă de c ătre Unitatea Fitosanitar ă S ălaj, în anul 2006.
Mediile multianuale de temperatur ă, precipita ții și umiditate folosite ca termen de
compara ție au fost înregistrate la Sta ția Meteo de la Centrul de Protec ția Plantelor de la
Jibou, aceasta fiind sta ția cea mai apropiat ă (25 km) fa ță de câmpul experimental.
Temperatura medie în 35 de ani de observa ție (1974-2009) a fost de 8,60C, iar în
perioada de studiu a fost de 9,8 0C în 2007, 9,3 0C în 2008 și de 10,1 0C în 2009.
Suma precipita țiilor medii multianuale a fost de 622,7 mm iar în perioada
studiat ă a fost de 715,6 mm în anul 2007, 823,2 mm în anul 2008 și de 651,4 mm în anul
2009. Precipita țiile sunt repartizate neuniform în timpul anului, d ând na ștere unor

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

8

perioade mai ploioase, mai ales prim ăvara, care îngreuneaz ă executarea tratamentelor
fitosanitare. Astfel luna cu precipita țiile cele mai reduse cantitativ a fost februarie 20 09
când a fost înregistrat ă o cantitate de 9,6 mm, iar luna cea mai bogat ă în precipita ții a fost
iulie 2008 cu o cantitate de 132,2 mm.

Regimul termic în perioada 2007-2009
Thermal regime in the period 2007-2009
-5 0510 15 20 25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Luna/month Valoarea grade C
Value grade C
2007 2008 2009 Media

Regimul pluviometric în perioada 2007-2009
Pluviometric regime in the period 2007-2009
020 40 60 80 100 120 140
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Luna – month Valoarea – mm
Value – mm
2007 2008 2009 Media

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

9

Regimul termic și semnifica ția acestuia în perioada 2007-2009, C ălacea, jud.S ălaj

Semnifica ție :
– normal: + 0,9 pân ă la – 0,9 a) c ălduros + 1,0 – 1,9 d) r ăcoros – 1,0 – 1,9
b) cald + 2,0 – 4,9 e) rece – 2,0 – 4,9
c) foarte ca ld + 5,0 – 9,9 f) foarte rece ( – 5,0 – 9,9

Regimul pluviometric și semnifica ția acestuia în perioada 2007-2009, C ălacea, jud. Sălaj

Semnifica ție :

– normal: +10,0 pân ă la -10,0 a) pu țin ploios 10,1-20,0% e) pu țin secetos – 10,1 – 20,0%
b) ploios 20,1 – 30,0% f) secetos – 20,1 – 30,0%
c) foarte ploios 30,1-50 ,0% g) foarte secetos – 30,1 – 50,0%
d) excesiv de polios >50% h) excesiv de secetos >50% Specificare
Specification
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
Media
Anul 2007 /semnifica ție
-3,3
– 1,6
b 4,8
a 12,0
a 16,1
a 17,7
– 21,0
a 20,6
a 15,4
a 8,0
– 3,1
– -0,2
– 9,8
a
Anul 2008 /semnifica ție
-2,3
– 0,6
a 4,3
– 11,5
a 15,2
– 17,4
– 19,2
– 20,2
a 14,7
– 8,6
a 3,3
– -1,1
– 9,3
–
Anul 2009 /semnifica ție
-0,3
b 2,5
b 5,0
a 11,0
– 16,9
b 18,2
a 21,3
a 21,0
b 15,2
a 9,2
a 3,0
– -1,5
– 10,1
a
Media multianual ă
-2,5 -1,0 3,8 10,4 14,9 17,3 19,5 19,0 14,1 7,3 3,0 -1,9 8,6

Specificare

I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
Suma
Anul 2007 /semnifica ție
14,0
g 10,3
h 57,2
c 48,4
– 85,9
a 106,5
a 110,2
c 70,5
a 73,6
c 44,4
– 61,6
b 33,0
– 715,6
a
Anul 2008 /semnifica ție
24,4
a 36,4
c 77,8
d 68,0
c 83,2
a 128,2
c 132,2
d 55,0
e 54,2
– 86,6
d 34,6
g 42,6
b 823,2
c
Anul 2009 /semnifica ție
14,6
f 9,6
h 30,8
e 41,6
e 78,2
– 65,6
f 85,0
– 49,0
f 90,0
d 82,6
d 78,6
d 25,8
f 651,4
–
Media multianual ă
20,8 25,4 34,6 51,5 75,1 90,6 78,4 61,3 53,9 46,9 5 0,2 34,0 622,7

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

10

Capitolul IV

MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE

4.1. AMPLASAREA CÂMPULUI EXPERIMENTAL

Experien țele ce fac subiectul tezei de doctorat au fost ampl asate într-o livad ă de
prun, de produc ție, situat ă în localitatea C ălacea, comuna Gîrbou, jude țul S ălaj.
Din punct de vedere geografic câmpul experimental s e afl ă în vestul jude țului
Sălaj, la 47 0 15’ latitudine nordic ă și 23 0 43’ longitudine estic ă, încadrându-se în
regiunea pomicol ă a Podi șului Some șan.
Suprafa ța acestei livezi este 30 de hectare. Aceast ă livad ă este împ ărțit ă în 5
parcele de livad ă de c ătre 4 drumuri tehnologice.
Distan țele de plantare au fost de 5 m între rânduri respec tiv 4 m pe rând,
realizându-se astfel o densitate de 500 pomi pe hec tar. Formele de coroan ă practicate au
fost cele globuloase de mare volum u șor aplatizate pe rândul de pomi.
Modul de amplasare a soiurilor pe par cele este prezentat de succesiunea:
Tuleu timpuriu + Stanley; Tuleu timpuriu + Stanley + Gras ameliorat; Gras
ameliorat + Anna Spath.
Pomii au fost planta ți pe curbele de nivel în rânduri pornind de la baz a pantei
spre vârf, astfel:
– în primele dou ă parcele de livad ă alterneaz ă 5 rânduri de pruni din soiul Tuleu
timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley. În a treia parcela alterneaz ă 5 rânduri de prun din
soiul Tuleu timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley cu 5 rânduri din soiul Gras ameliorat.
În parcelele 4 și 5 alterneaz ă 5 rânduri de pruni din soiul Gras ameliorat cu 5 r ânduri din
soiul Anna Spath.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

4.3. METODE DE LUCRU

In vederea efectu ării experien țelor s-au folosit câte 5 pomi/variant ă fiind a șezat ă în 3
repeti ții pentru fiecare produs. În observa ție s-au luat 3 pomi, iar pomii de pe margine au
fost men ținu ți ca band ă de protec ție între variante.
Tratamentele s-au f ăcut cu pompa de spate tip Still. În cazul programel or integrate
de combatere în restul livezii, tratamentele au fos t efectuate la avertizare, cu motopompa
MST 9oo, folosindu-se o cantitate de 1000 l solu ție la hectar.
Experien țele au fost de tip trifactorial de tipul 4x11x3, re zultând 132 de variante.
Factorii lua ți în calcul au fost urm ătorii:

Factorul
A – Anul cu gradu ările:
a 1 – 2007
a 2 – 2008
a 3 – 2009
B – Îngr ășă mântul foliariar cu gradu ările:
b 1 – Nutri leaf
b 2 – Ferticare
b 3 – Calmax
C – Soiul cu gradu ările:
c 1 – Stanley
c 2 – Tuleu timpuriu
c 3 – Anna Spath
c 4 – Gras ameliorat
D – Fungicidul cu gradu ările:
d 1 – mancozeb
d2 – captan
d 3 – tiofanat metil
d 4 – ditianon

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

d 5 – clorotalonil
d 6 – tebuconazol
d 7 – folpet
d 8 – dimetamorf+mancozeb
d 9 – vinclozolin
d 10 – fertilizat – netratat
d11 – nefertilizat – netratat
În perioada repausului vegetativ s-au efectuat trat amente cu Zeam ă bordelez ă 0,5%
și la umflarea mugurilor (martie) cu Confidor oil 1, 5%.
Testarea eficacit ății produselor men ționate s-a efectuat prin includerea a trei
tratamente în cadrul programului de protec ție integrat ă împotriva principalelor boli și
dăun ători ai prunului.
– primul tratament cu factorul D (fungicidul) și cu factorul B (îngr ășă mântul foliar) s-
a efectuat prefloral în perioada de înfoiere a coro lei pân ă la începutul înfloririi, când
maxim 10 % din flori erau deschise;
– al doilea tratament s-a efectuat la începutul s cutur ării petalelor (10-15% din flori
scuturate);
– al treilea tratament în perioada de dezvoltare a fr uctelor (fructele au dimensiunea de
aproximativ 0,8-1,2 cm).

4.4. OBIECTIVELE DE CERCETARE

Pentru abordarea și finalizarea tematicii propuse, au fost stabilite mai multe
obiective de cercetare, dup ă cum urmeaz ă:
– influen ța condi țiilor climatice ale anilor experimentali asupra gra dului
de atac ale bolilor la soiurile de prun luate în st udiu în perioada 2007-2009;
– efectul interac țiunii dintre condi țiile climatice și fertilizarea foliar ă
asupra atacului de monilioz ă ( Monilinia spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

asupra atacului de p ătare ro șie ( Polystigma rubrum ) pe frunzele de prun în perioada
2007-2009;
– influen ța fertiliz ării foliare asupra atacului de monilioz ă ( Monilinia
spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de p ătare ro șie ( Polystigma
rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– comportarea unor soiuri de prun la atacul de monili oz ă ( Monilinia spp .),
pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de p ătare ro șie ( Polystigma rubrum )
pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– interac țiunea soi x condi ții climatice asupra atacului de monilioz ă
(Monilinia spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de p ătare ro șie
(Polystigma rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– influen ța tratamentelor chimice asupra atacului de monilioz ă ( Monilinia
spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de p ătarea ro șie ( Polystigma
rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– interac țiunea tratament chimic x condi ții climatice asupra atacului de
monilioz ă ( Monilinia spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de
pătare ro șie ( Polystigma rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– interac țiunea fertilizare foliar ă x soi asupra atacului de monilioz ă
(Monilinia spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de p ătare ro șie
(Polystigma rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– interac țiunea soi x tratament chimic asupra atacului de mon ilioz ă
(Monilinia spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de p ătare ro șie
(Polystigma rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– interac țiunea fertilizare foliar ă x tratament chimic x soi asupra atacului
de monilioz ă ( Monilinia spp .), pe l ăstari, flori și fructe, precum și asupra atacului de
pătare ro șie ( Polystigma rubrum ) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;
– elaborarea unui program de combatere chimic ă integrat ă a bolilor
prunului, prin stabilirea momentului optim de aplic are a tratamentelor chimice, ținând

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

cont de elementele de baz ă ale prognozei apari ției agen ților patogeni și a avertiz ării
tratamentelor;
– îmbun ătățirea strategiei de protec ție integrat ă a prunului în condi țiile
pedoclimatice ale jude țului S ălaj;
– testarea unui num ăr cât mai mare de fungicide omologate la noi în țar ă
împotriva bolilor prunului.

Capitolul V

REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND MANIFESTAREA
PRINCIPALELOR BOLI ALE PRUNULUI, ÎN ZONA C ĂLACEA, JUDE ȚUL
SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2007-2009

Așa cum s-a constatat din studiile bibliografice, cel pu țin pentru zona Transilvania,
prunul reprezint ă o specie pomicol ă foarte important ă care este afectat ă de diferi ți agen ți
fitopatogeni.
În studiul nostru s-a încercat eval uarea impactului principalelor boli ale prunului,
și declinului planta țiilor cu aceast ă specie în jude țul S ălaj, în special în zona C ălacea.
Principalele boli parazitare semnalate în cei trei ani experimentali prezentate în
cadrul capitolului ,,Material și metod ă’’ au fost monilioza ( Monilinia spp. ) și p ătarea ro șie a
frunzelor ( Polystigma rubrum ) și adiacent v ărsatul prunelor, ciuruirea bacterian ă, și alte boli
micotice.
Ținând cont de ponderea bolilor semnalate, experimen tul nostru a vizat în principal
monilioza prunelor ( Monilinia spp. ) și p ătarea ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma
rubrum ), luând în considerare și influen ța fertiliz ării foliare, cu diverse combina ții de
fertilizan ți în scopul estim ării influen ței acestora asupra principalelor boli ale prunului.
Luând în considerare aspectele men ționate anterior rezultatele experimentale ce
urmeaz ă a fi prezentate în continuare se vor referi la mon ilioza prunului ( Monilinia spp. ) și

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

pătarea ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ), iar în final se vor prezenta datele
experimentale privind gradul total de atac al bolil or semnalate în perioada de experimentare.
Pornind de la abordarea sistemic ă a metodelor de cercetare, rezultatele prezentate î n
aceast ă tez ă de doctorat sunt în concordan ță cu un patosistem în care se prezint ă rela ții le
dintre planta gazd ă și agentul patogen luat în studiu, rela ții care sunt influen țate de diverse
componente ale mediului ambiant.
În cei trei ani experimentali (2007 -2009) în care s-au efectuat cercet ările condi țiile
climatice au înregistrat abateri evidente superioar e fa ță de medie în privin ța temperaturii și
mai pu țin evidente fa ță de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce prive ște
precipita țiile.
Referitor la apari ția, evolu ția și manifestarea moniliozei ( Monilinia spp), anul 2008
a fost cel mai favorabil în ceea ce prive ște atacul asupra florilor, l ăstarilor și fructelor,
înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se rema rc ă faptul c ă în anul 2008 soiul Stanley a
avut gradul de atac cel mai ridicat (12,59%) și cel mai sc ăzut în anul 2007 (9,02%), când de
altfel se înregistreaz ă valori distinct semnificative fa ță de medie. Aceea și tendin ță se
constat ă și la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul
2008 (diferen țe distinct semnificativ pozitive) și cel mai sc ăzut în anul 2007 (diferen țe
distinct semnificativ negative).

Influen ța condi țiilor climatice asupra atacului de monilioz ă ( Monilinia spp .) , pe l ăstarii de
prun, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factor A
(anul)
Factor A
(year) Grad de atac
Attack
degree (%) % fa ță de martor
% of control Diferen ța fa ță de
martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. 2007-2009 7,70 100,0 0,00 Mt. –
2. 2007 7,58 98,4 -0,12 – B
3. 2008 9,01 117,0 1,31 *** C
4. 2009 6,52 84,6 -1,18 000 A
DL (p 5%) = 0,21 DL (p 1%) = 0,34 DL ( p 0,1%) = 0,64

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Influen ța condi țiilor climatice asupra atacului de monilioz ă ( Monilinia spp .) , pe florile de
prun, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factor A
(anul)
Factor A
(year) Grad de atac
Attack
degree (%) % fa ță de martor
% of control Diferen ța fa ță de
martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. 2007-2009 9,92 100,0 0,00 Mt. –
2. 2007 7,68 77,5 -2,24 000 A
3. 2008 11,70 118,0 1,78 ** C
4. 2009 10,37 104,6 0,45 – B
D L (p 5%) = 0,71 DL (p 1%) =1,18 DL (p 0,1%) = 2,20

Influen ța condi țiilor climatice asupra atacului de monilioz ă ( Monilinia spp .) , pe fructele de
prun, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factor A
(anul)
Factor A
(year) Grad de atac
Attack
degree (%) % fa ță de martor
% of control Diferen ța fa ță de
martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. 2007-2009 7,20 100,0 0,00 Mt. –
2. 2007 7,91 109,9 0,71 – B
3. 2008 7,91 109,9 0,70 – B
4. 2009 5,79 80,4 -1,41 – A
DL (p 5%) = 1,80 DL (p 1%) = 2,98 DL (p 0,1%) = 5,58

0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 G.A. %
2007 2008 2009 2007-2009
Anul / Year

Gradul de atac de monilioz ă ( Monilinia spp .) , pe l ăstarii de prun în func ție de condi țiile
climatice, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 GA %
2007 2008 2009 2007-2009
Anul/Year

Gradul de atac de monilioz ă ( Monilinia spp .) , pe florile de prun în func ție de condi țiile
climatice, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 GA %
2007 2008 2009 2007-2009
Anul/Year

Gradul de atac de monilioz ă ( Monilinia spp .) , pe fructele de prun în func ție de condi țiile
climatice, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei ( Monilinia spp .), se
remarc ă o eficacitate mare în fiecare an experimental, pro dusele sistemice pe baz ă de
tiofanat metil și vinclozolin urmate de tebuconazol și clorotalonil. La variantele tratate cu
substan țe pe baz ă de ditianon și folpet, rezultatele ob ținute au fost nesatisf ăcătoare.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Datele știin țifice ob ținute referitoare la eficacitatea tratamentelor chi mice, luate în
considerare prin interac țiunea condi ții climatice și comportamentul soiurilor relev ă faptul c ă
aceasta este influen țat ă atât de condi țiile climatice cât și de comportamentul soiurilor.
Referitor la rezisten ța soiurilor de prun asupra moniliozei ( Monilinia spp .) pe flori s-a
constatat c ă cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezi stent este soiul Gras ameliorat.
Pe l ăstari și fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil
soiul Gras ameliorat respectiv Stanley.
0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0
Anna-Spath Gras
ameliorat Stanley Tuleu
timpuriu
Soi/Variety GA %
2007 2008 2009 2007 – 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monili oz ă ( Monilinia spp .) , pe florile de prun,
Călacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0
Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu
Soi/Variety GA %
2007 2008 2009 2007 – 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monili oz ă ( Monilinia spp .) , pe l ăstarii de prun,
Călacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0
Anna-Spath Gras
ameliorat Stanley Tuleu
timpuriu
Soi/Variety GA %
2007 2008 2009 2007-2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monili oz ă ( Monilinia spp .) , pe fructele de prun,
Călacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Referitor la combaterea p ătării ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum) , în cei
trei ani de experien ță condi țiile climatice au influen țat diferit gradul de atac. Astfel, în anul
2009 s-a înregistrat cel mai sc ăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% și anul
2008 cu un grad de atac de 6,71%.

Influen ța condi țiilor climatice asupra atacului de p ătare ro șie (Polystigma rubrum ), pe frunzele
de prun, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factor A
(anul)
Factor A
(year) Grad de atac
Attack
degree (%) % fa ță de martor
% of control Diferen ța fa ță de
martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. 2007-2009 5,71 100,0 0,00 Mt. –
2. 2007 5,55 97,2 -0,16 – AB
3. 2008 6,71 117,5 1,00 * B
4. 2009 4,87 85,3 -0,84 0 A
DL (p 5%) = 0,70 DL (p 1%) = 1,16 DL (p 0.1%) = 2,18

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 GA %
2007 2008 2009 2007-2009
Anul/Year

Gradul de atac de p ătare ro șie (Polystigma rubrum ), pe frunzele de prun în func ție de condi țiile
climatice, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Rezultatele cele mai bune s-au ob ținut în variantele tratate cu clorotalonil și ditianon,
iar rezultatele cele mai slabe s-au ob ținut la cele tratate cu vinclozolin și
dimetamorf+mancozeb.

Influen ța tratamentelor chimice asupra atacului de p ătare ro șie (Polystigma rubrum ), pe
frunzele de prun, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Factor A
(anul)

Factorul D
(fungicid) /

Grad de
atac (%)
% fa ță
de
martor
Diferen ța
fa ță de
martor
Semnifica
ția
diferen ței

Testul Duncan

2007 –
2009 Media 5,71 100,0 0,00 Mt. –
Mancozeb 1,73 30,2 -3,98 000 B
Captan 2,75 48,2 -2,96 000 CD
Tiofanat metil 2,06 36,1 -3,65 000 BC
Ditianon 0,98 17,2 -4,73 000 A
Clorotalonil 0,83 14,5 -4,88 000 A
Tebuconazol 3,66 64,2 -2,04 000 E
Folpet 2,33 40,8 -3,38 000 CD
Dimetamorf +
mancozeb 4,13 72,4 -1,57 000 EF
Vinclozolin 4,39 76,9 -1,32 000 F
Fertilizat- netratat 17,72 310,5 12,01 *** G
Nefertilizat-netratat 22,20 388,9 16,49 *** H
DL (p 5%) = 0,46 DL (p 1%) = 0,61 DL (0,1%) = 0,78

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a
dovedit a fi mai sensibil la atacul agen ților fitopatogeni (monilioz ă și p ătare ro șie), urmat de
soiurile Anna Spath, Stanley și Gras ameliorat.
Soiul cel mai rezistent la p ătarea ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ) s-a
dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul sensibi litatea cea mai sc ăzut ă o înregistreaz ă soiul
Anna Spath.

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de p ătare ro șie (Polystigma rubrum ), pe frunzele de
prun, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principal elor boli ale prunului, C ălacea, jude țul
Sălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factor C
(soil)
Factor C
(variety) Grad de atac
(%)
Attack
degree (%) % fa ță de
martor
% of control Diferen ța fa ță de
martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. Media 30,53 100,00 0,00 – –
2. Anna Spath 30,60 100,20 -0,07 – A
3. Gras ameliorat 30,19 98,89 -0,34 – A
4. Stanley 30,50 99,90 -0,03 – A
5. Tuleu timpuriu 30,83 100,98 0,30 – A
DL (p 5%) = 0,35 DL (p 1%) = 1,34 DL (p 0,1%) = 3,47

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 9.0
Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu
Soi/Variety GA %
2007 2008 2009 2007 – 2009

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

30 30,1 30,2 30,3 30,4 30,5 30,6 30,7 30,8 30,9 GA %
Anna Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu Media/ Average
Soi/Variety

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principal elor boli ale prunului, C ălacea, jude țul
Sălaj (2007-2009)

În cazul aplic ării doar a fertilizantului foliar (f ără fungicid) rezultatele au fost
nesatisf ăcătoare. Totu și s-a constatat un relativ efect pozitiv al fertili zantului Nutri leaf în
cazul reducerii gradului de atac la monilioz ă ( Monilinia spp .), respectiv a fertilizantului
Ferticare în cazul atacului de p ătare ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ).
Rezultatele cele mai bune s-au ob ținut în variantele tratate cu clorotalonil și ditianon,
iar rezultatele cele mai slabe s-au ob ținut la cele tratate cu vinclozolin și
dimetamorf+mancozeb.

Influen ța fertiliz ării foliare asupra gradului total de atac al bolilo r la prun, C ălacea, jude țul
Sălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factorul B
(fertilizantul) /
Factor B
(fertilizer) Grad de
atac (%)
Attack
degree
(%) % fa ță de martor
% of control Diferen ța fa ță de
martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. Media 30,52 100,00 0,00 – –
2. Nutri leaf 29,46 96,53 -1,01 0 A
3. Ferticare 29,98 98,23 -0,54 0 A
4. Calmax 32,11 105,21 1,59 * B
DL (p 5%) = 0,45 DL (p 1%) = 2,34 DL (p 0,1%) = 4,47

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

În urma rezultatelor ob ținute în cazul fertiliz ării foliare asupra gradului total de atac,
al principalelor boli ale prunului s-a constatat c ă rezultate satisf ăcătoare s-au ob ținut în cazul
fertiliz ării cu Nutri leaf urmat de Ferticare și Calmax .

25 26 27 28 29 30 31 32 33 G.A.%
Nutrileaf Ferticare Calmax Media/Average
Fertilizant/Fertilizer

Influen ța fertiliz ării foliare asupra gradului total de atac al bolilo r prunului, C ălacea, jude țul
Sălaj (2007-2009)

Cele mai eficiente fungicide în cazul gradului tot al de atac al bolilor la prun s-au
dovedit a fi tiofanat metil, vinclozolin și clorotalonil. Cele mai slabe rezultate s-au ob ținut la
variantele tratate cu ditianon, folpet și dimetamorf+mancozeb.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradulu i de atac al principalelor boli ale
prunului, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Nr.
crt. Factorul D (fungicid) /
Factor D (fungicid) Grad de atac
(%)
Attack
degree (%) % fa ță de
martor
% of
control Diferen ța fa ță
de martor
Difference to
control Semnifica ția
diferen ței
The significance of
difference Testul
Duncan
Duncan
test
1. Media 28,50 100,00 0,00 – –
2. Mancozeb 14,09 49,44 -14,41 000 A
3. Captan 15,64 54,88 -12,86 000 A
4. Tiofanat metil 9,19 28,50 -19,31 000 A
5. Ditianon 22,43 78,70 -6,07 0 B
6. Clorotalonil 13,52 47,44 -14,98 000 A
7. Tebuconazol 14,47 50,77 14,03 000 A
8. Folpet 21,84 76,63 -6,66 0 B
9. Dimetamorf+
mancozeb 18,74 65,75 -10,03 00 AB
10. Vinclozolin 12,36 43,37 -16,14 000 A
11. Fertilizat- netratat 87,68 307,65 59,18 *** D
12. Nefertilizat- netratat 96,25 337,72 67,75 *** D
DL (p 5%) = 4,38 DL (p 1%) = 8,37 DL (p 0,1%) = 11,59

015 30 45 60 75 90
Mancozeb Captan Tiofanat metil Dithianon Clorotalonil Te buconazol Folpet Dimetomorf+
mancozeb Vinclozolin Fertilizat-
netratat Nefertilizat-
netratat
Tratament/Treatment %
Grad atac total/Total atack degree Media/Average

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradulu i de atac al principalelor boli ale
prunului, C ălacea, jude țul S ălaj (2007-2009)

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

5.4. ANALIZA DE REGRESIE MULTIPL Ă

În vederea cuantific ării interac țiunii dintre fertilizare, tratamente cu fungicide și
gradul de atac al maladiilor specifice l ăstarilor, frunzelor, fructelor și florilor (monilioza și
pătarea ro șie a frunzelor) la patru soiuri de prun (Anna Spath , Gras ameliorat, Stanley, Tuleu
timpuriu) în trei ani succesivi (2007, 2008 și 2009), s-a aplicat analiza de regresie multipl ă.
Aceasta a permis calculul coeficien ților de corela ție multipl ă (r) la pragurile de semnifica ție
aferente (p), precum și a dreptei de regresie (Y). Prelucr ările statistice s-au realizat cu
programul STATISTICA v. 7.0. S-a luat în calcul interac țiunea dintre fertilizare,
tratamentele cu fungicide și gradul de atac al moniliozei ( Monilinia spp .) asupra florilor,
lăstarilor și fructelor de prun, precum și p ătarea ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma
rubrum ) la soiurile Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley și Tuleu timpuriu în trei ani
succesivi – 2007, 2008 și 2009.
Pentru toate soiurile analizate, în toate variantel e și în to ți anii experimentali, au fost
înregistra ți coeficien ți de corela ție multipl ă între gradul de atac al moniliozei ( Monilinia
spp .) asupra fructelor de prun, foarte puternici (0,99 9 – 0,893), pozitivi, majoritatea la
praguri de semnifica ție p > 0,05, dac ă se consider ă gradul de atac al moniliozei ( Monilinia
spp .) în condi ții de nefertilizare, ca variabil ă dependent ă.
Dreapta de regresie ne permite predic ția gradului de atac global în diverse condi ții de
tratament și fertilizare, dac ă se cunosc valorile medii înregistrate în condi ții de fertilizare în
lipsa și prezen ța tratamentelor cu cele 9 fungicide luate în studiu . Se poate aprecia influen ța
aplic ării fungicidelor ce are drept consecin ță , în toate cazurile, reducerea gradului de atac.
Aceasta reiese din analiza dreptei de regresie, în care coeficientul numeric al termenului X 2
corespunz ător influen ței tratamentelor înregistreaz ă numai valori negative (0,031 ÷ 5,626).
Analiza de regresie multipl ă aplicat ă pentru gradul de atac al moniliozei ( Monilinia
spp .) asupra florilor de prun, în cazul tuturor soiur ilor analizate, în toate variantele și în to ți
anii experimentali, a eviden țiat coeficien ți de corela ție multipl ă, foarte puternici (0,999 –

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

0,830), pozitivi, majoritatea la praguri de semnifi ca ție p > 0,05, dac ă se consider ă gradul de
atac al moniliozei ( Monilinia spp .) în condi ții de nefertilizare, ca variabil ă dependent ă.

Analiza de regresie multipl ă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp .) asupra fructelor
de prun apar ținând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley și Tuleu timpuriu în anii
2007, 2008 și 2009, în diferite condi ții de fertilizare și tratament

Specificare Anul n Coeficientul de
corela ție multipl ă, r Dreapta
de regresie p
Soiul Anna Spath
1 – 2 – 3 2007 3 0,995 Y = 11,662 + 0,834X 1 – 0,170X 2 0,062
4 – 5 – 6 2008 3 0,999 Y = 22,635 + 1,693X 1 – 0, 054X 2 0,006
7 – 8 – 9 2009 3 0,999 Y = 14,537 + 0,696X 1 – 0,027X 2 0,014
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 –
12 2007 3 0,999 Y = 13,204 + 0,824X 1 – 0,031X 2 0,007
13 – 14 –
15 2008 3 0,982 Y = 12,641 + 0,790X 1 – 0,231X 2 0,120
16 – 17 –
18 2009 3 0,955 Y = 24,728 + 1,347X 1 – 0,274X 2 0,191
Soiul Stanley
19 – 20 –
21 2007 3 0,998 Y = 23,216 + 2,166X 1 – 0,333X 2 0,033
22 – 23 – 24 2008 3 0,893 Y = 77,178 – 4,913X 1 – 5,626X 2 0,296
25 -26 – 27 2009 3 0,929 Y = 2,036 + 2,305X 1 – 2,310X 2 0,240
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 –
30 2007 3 0,998 Y = 11,734 + 0,910X 1 – 0,155X 2 0,036
31 – 32 –
33 2008 3 0,972 Y = 6,800 + 1,168X 1 + 0,972X 2 0,149
34 – 35 –
36 2009 3 0,999 Y = 13,874 + 0,781X 1 – 0,271X 2 0,023

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fe rtilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pent ru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru f ertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertil izat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertil izat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertil izat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Dreapta de regresie demonstreaz ă c ă aplicarea fungicidelor are drept consecin ță , în
toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform valorilor coeficientului numeric al
termenului X 2 corespunz ător influen ței tratamentelor care înregistreaz ă numai valori
negative (0,013 ÷ 2,383).

Analiza de regresie multipl ă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp .) asupra florilor de
prun apar ținând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley și Tuleu timpuriu în anii 2007,
2008 și 2009, în diferite condi ții de fertilizare și tratament

Specificare Anul n Coeficientul de
corela ție multipl ă, r Dreapta
de regresie p
Soiul Anna Spath
1 – 2 – 3 2007 3 0,821 Y = 9,016 + 0,338X 1 – 0,018X 2 0,386
4 – 5 – 6 2008 3 0,864 Y = 18,699 + 9,581X 1 – 0,136X 2 0,412
7 – 8 – 9 2009 3 0,999 Y = 13,40 + 0,610X 1 – 0,045X 2 0,026
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 –
12 2007 3 0,830 Y = 4,446 + 1,239X 1 – 0,845X 2 0,376
13 – 14 –
15 2008 3 0,993 Y = 8,105 + 1,326X 1 – 0,193X 2 0,072
16 – 17 –
18 2009 3 0,989 Y = 0,937 + 1,165X 1 – 0,171X 2 0,092
Soiul Stanley
19 – 20 –
21 2007 3 0,999 Y = 15,002 + 0,682X 1 – 0,014X 2 0,006
22 – 23 – 24 2008 3 0,999 Y = 21,239 + 1,741X 1 – 0,013X 2 0,004
25 -26 – 27 2009 3 0,974 Y = 5,447 + 1,388X 1 – 0,616X 2 0,142
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 –
30 2007 3 0,968 Y = 15,057 + 0,802X 1 – 0,926X 2 0,159
31 – 32 –
33 2008 3 0,994 Y = 3,067 + 1,201X 1 – 0,152X 2 0,063
34 – 35 –
36 2009 3 0,967 Y = 13,597 + 3,389X 1 – 2,383X 2 0,161

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fe rtilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pent ru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru f ertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertil izat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertil izat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertil izat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Gradul de atac al moniliozei ( Monilinia spp .) asupra l ăstarilor de prun, în cazul tuturor
soiurilor analizate, în toate variantele și în to ți anii experimentali, a eviden țiat coeficien ți de
corela ție multipl ă, foarte puternici (0,998 – 0,954), pozitivi, major itatea la praguri de
semnifica ție p > 0,05, dac ă se consider ă gradul de atac al moniliozei ( Monilinia spp .) în condi ții
de nefertilizare, ca variabil ă dependent ă. Dreapta de regresie demonstreaz ă c ă aplicarea
fungicidelor are drept consecin ță , în toate cazurile, reducerea gradului de atac, co nform valorilor
coeficientului numeric al termenului X 2 corespunz ător influen ței tratamentelor care înregistreaz ă
numai valori negative (0,162 ÷ 2,602).

Analiza de regresie multipl ă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp .) asupra l ăstarilor
de prun apar ținând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley și Tuleu timpuriu în anii
2007, 2008 și 2009, în diferite condi ții de fertilizare și tratament

Specificare Anul n Coeficientul de
corela ție multipl ă, r Dreapta
de regresie p
Soiul Anna Spath
1 – 2 – 3 2007 3 0,984 Y = 5,903 + 0,909X 1 – 0,361X 2 0,110
4 – 5 – 6 2008 3 0,996 Y = 9,012 + 0,713X 1 – 0, 154X 2 0,056
7 – 8 – 9 2009 3 0,954 Y = 10,796 + 0,584X 1 – 0,571X 2 0,192
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 –
12 2007 3 0,996 Y = 1,567 + 1,016X 1 – 0,406X 2 0,055
13 – 14 –
15 2008 3 0,986 Y = 13,096 + 0,721X 1 – 0,478X 2 0,106
16 – 17 –
18 2009 3 0,998 Y = 0,283 + 1,043X 1 – 0,464X 2 0,035
Soiul Stanley
19 – 20 –
21 2007 3 0,998 Y = 21,252 + 2,471X 1 – 0,235X 2 0,033
22 – 23 – 24 2008 3 0,997 Y = 15,214 + 3,145X 1 – 1,214X 2 0,069
25 -26 – 27 2009 3 0,966 Y = 3,457 + 1,485X 1 – 2,602X 2 0,165
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 –
30 2007 3 0,985 Y = 5,933 + 0,998X 1 – 0,436X 2 0,108
31 – 32 –
33 2008 3 0,986 Y = 3,992 + 1,127X 1 + 0,438X 2 0,103
34 – 35 –
36 2009 3 0,982 Y = 25,331 + 1,859X 1 – 0,162X 2 0,105
Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fe rtilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pent ru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru f ertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertil izat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertil izat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertil izat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

Gradul de atac al p ătării ro șii asupra frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ) la toate
soiurile analizate, în toate variantele și în to ți anii experimentali, a fost puternic corelat, fapt
demonstrat de valoarea coeficien ților de corela ție multipl ă foarte puternici în majoritatea
cazurilor (0,998 – 0,843), majoritatea la praguri d e semnifica ție p > 0,05, dac ă se consider ă
gradul de atac al p ătării ro șii a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ) în condi ții de
nefertilizare, ca variabil ă dependent ă.

Analiza de regresie multipl ă a gradului de atac a p ătării ro șii asupra frunzelor de prun
(Polystigma rubrum ) apar ținând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley și Tuleu
timpuriu în anii 2007, 2008 și 2009, în diferite condi ții de fertilizare și tratament

Specificare Anul n Coeficientul
de corela ție
multipl ă, r Dreapta
de regresie p
Soiul Anna Spath
1 – 2 – 3 2007 3 0,711 Y = 19,792 + 12,523X 1 – 2,761X 2 0,495
4 – 5 – 6 2008 3 0,996 Y = 0,428 + 1,319X 1 – 0, 507X 2 0,050
7 – 8 – 9 2009 3 0,951 Y = 17,195 + 1,897X 1 – 4,019X 2 0,199
Soiul Gras ameliorat
10 – 11 – 12 2007 3 0,854 Y = 32,029 + 0,767X 1 – 9,401X 2 0,347
13 – 14 – 15 2008 3 0,972 Y = 3,741 + 4,442X 1 – 3,963X 2 0,150
16 – 17 – 18 2009 3 0,902 Y = 12,105 + 1,866X 1 – 12,851X 2 0,284
Soiul Stanley
19 – 20 – 21 2007 3 0,843 Y = 2,229 + 0,104X 1 – 0,071X 2 0,361
22 – 23 – 24 2008 3 0,998 Y = 6,709 + 0,870X 1 – 0,428X 2 0,039
25 -26 – 27 2009 3 0,993 Y = 5,501 + 6,400X 1 – 0,402X 2 0,074
Soiul Tuleu timpuriu
28 – 29 – 30 2007 3 0,849 Y = 5,933 + 0,998X 1 – 0,436X 2 0,354
31 – 32 – 33 2008 3 0,975 Y = 2,818 + 0,537X 1 + 0,231X 2 0,142
34 – 35 – 36 2009 3 0,939 Y = 10,419 + 2,022X 1 – 0,958X 2 0,223
Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fe rtilizat – tratat,
2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pent ru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA
pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:
10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru f ertilizat – tratat, 2007; 13– GA
pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2008; 16 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertil izat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertiliz at – tratat, 2007; 22 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertil izat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru
nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertil izat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tr atat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat,
netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat,
2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

S-a ob ținut, îns ă o excep ție, pentru coeficientul de corela ție multipl ă între gradul de
atac înregistrat în condi ții de netratare și nefertilizare – fertilizare și lipsa tratamentelor –
fertilizare în prezen ța tratamentelor, în anul 2007 la soiul Anna Spath, pentru care s-a
înregistrat un coeficient de corela ție multipl ă moderat, respectiv r = 0,711.
Și în acest caz, dreapta de regresie demonstreaz ă c ă aplicarea fungicidelor are drept
consecin ță , în toate cazurile, reducerea gradului de atac, co nfom valorilor coeficientului
numeric al termenului X 2 corespunz ător influen ței tratamentelor care înregistreaz ă numai
valori negative (0,071 ÷ 12,851).

5.5. PROGRAM ORIENTATIV PENTRU CONTROLUL INTEGRAT A L
BOLILOR LA PRUN, ELABORAT ÎN URMA CERCET ĂRILOR PROPRII

Combaterea chimic ă trebuie încadrat ă într-un sistem complex de m ăsuri de protec ție,
armonios integrate. Ac țiunile de combatere, inclusiv componenta chimic ă din complexul
integrat, nu trebuie s ă distrug ă complet organismele d ăun ătoare ci trebuie s ă mearg ă pân ă la
limita economic ă a d ăun ării. În aplicarea tratamentelor se ține seama de fazele de vegeta ție a
pomilor, momentul apari ției agen ților patogeni, poten țialul de înmul țire și condi țiile
climatice.
În combaterea integrat ă a bolilor prunului, tratamentele chimice trebuie d eplasate din
perioada de vegeta ție în timpul repaosului vegetativ, reducând influen ța negativ ă a
produselor și num ărul tratamentelor.
În urma cercet ărilor efectuate am elaborat o schem ă orientativ ă de combatere chimic ă
a bolilor și d ăun ătorilor, cu un num ăr cât mai mic de tratamente fitosanitare, cât mai a proape
de ce se execut ă practic într-o planta ție bine între ținut ă, de mare randament și profitabil ă.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Pomicultorii trebuie s ă cunoasc ă starea fitosanitar ă a planta ției din anul precedent, s ă
respecte buletinele de avertizare, s ă foloseasc ă doar produse fitosanitare omologate și
admise în tratamentele bolilor și d ăun ătorilor din Uniunea European ă.

Calendarul tratamentelor
Volumul de solu ție este de 1000L/Ha
Nr.
Crt. Faza
fenologic ă sau
perioada
aplc ării Boala sau
dăun ătorul de
comb ătut Denumirea
comercial ă a
produsului Conc.
(%) Doza

Kg,l/
Ha
Observ
ații
0 1 2 3 4 5 6
1. Umflarea
mugurilor
(martie – 3,
aprilie – 1) -Păduchele din
San-Jose
-ou ă de afide
-ou ă de acarieni Confidor oil 1,5

15

2. Înfoierea
corolei pân ă la
deschiderea
primei flori
(aprilie – 1, 2) -Monilioza spp.
-Nectria
cinnabarina
-Polystigma
rubrum
-bacterioze
-afide
-omizi
defoliatoare Zeam ă
bordelez ă sau
Topsin 70 PU
Ronilan 50 DF
plus
Calypso 480 SC
sau Fastac plus
Nutri leaf sau
Ferticare 0,5

0,1
0,05

0,02
0,015
5

1
0,5

0,2
0,15
2,5
2,5
3. Începutul
scutur ării
petalelor când
10-15% din
flori sau
scuturat (aprile
– 2, 3) -Monilioza spp.
-Nectria
cinnabarina
-Polystigma
rubrum
-Stigmina
carpophila
-Hoplocampa
flava
-insecte
defoliatoare
Ronilan 50 DF
sau
Topsin 70 PU
sau
Bravo 500 SC
plus
Calypso 480 SC
sau
Zolone 25 WP
sau Omite 57 E
sau
Demitan 200 SC
plus
Nuri leaf sau
Ferticare 0,05

0,1

0,15

0,02

0,2
0,1

0,07 0,5

1

1,5

0,2

2
1

0,7
2,5
2,5 Tratam
ent
foarte
importa
nt dac ă
sunt
condi ții
favorab
ile de
infec ție
(ploi
frecvent
e).
4. La -Monilioza spp. Ronilan 50 DF 0,05 0,5 Tratam

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

desprinderea
caliciului (la
10-12 zile de
la tratamentul
anterior mai –
1) -Nectria
cinnabarina
-Polystigma
rubrum
-Eurytoma
schreineri sau
Topsin 70 PU
plus
Zolone 25 WP
sau
Karate Zeon sau
Calypso 480 SC
0,1

0,2

0,015

0,02
1

2

0,15

0,2 ent
special
pentru
Euryto
ma
scherei
neri.
5. Dezvoltarea
fructelor (la
12-14 zile de
la tratamentul
anterior, mai –
2, 3) -Monilioza spp.
-Nectria
cinnabarina
-Polystigma
rubrum
-Cydia funebrana
G1,tr1
– afide
-acarieni
Topsin 70 PU
sau
Ronilan 50 DF
sau Vondozeb
plus
Calypso 480 SC
sau
Fastac 10 EC
plus
Omite 57 E sau
Demitan 200
SC plus Nutri
leaf sau
Ferticare
0,2

0,05
0,2

0,02

0,015

0,1

0,07 2

0,5
2

0,2

0,15

1

0,7
2,5
2,5 Se vor
amplasa
capcane
cu
feromo
ni
6. La 15-18 zile
de la
tratamentul
anterior (iunie
– 1, 2) -Monilioza spp.
-Nectria
cinnabarina
-Polystigma
rubrum
-Cydia funebrana
G1,tr2
– afide
-acarieni
-păduchele din
San-jose
Bravo 500 SC
sau
Topsin 70 PU
sau
Vondozeb plus
Calypso 480 SC
sau
Karate Zeon sau
Sumicidin 20
EC 0,15

0,1

0,2
0,02

0,015

0,02 1,5

1

2
0,2

0,15

0,2
7. Dezvoltarea
fructelor (iulie
– 1) -Monilinia spp.
-Stigmina
carpophila
-Polystigma
rubrum
-Cydia funebrana
G2,tr1
-acarieni Ronilan 50 DF
sau
Dithane M-45
sau
Delan 700 WDG
sau
Calypso 480 SC
sau 0,07

0,2

0,05

0,02
0,7

2

0, 5

0,2
Se vor
urm ări
prinderi
le de pe
capcane
le cu
feromo
ni

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

-afide Decis 2,5 EC
plus Nutri leaf
sau Ferticare sau
Calmax
0,025
0,25
2,5
2,5
4,0
8. La 12-14 zile
de la
tratamentul
anterior pentru
soiurile târzii
(iulie – 2) -Monilinia spp.
-Stigmina
carpophila
-Polystigma
rubrum
-Cydia funebrana
G2,tr2
-acarieni
-afide Ronilan 50 DF
sau
Dithane sau
Topsin 70 PU
plus
Karate Zeon
sau Fastac
0,07

0,2
0,1

0,015
0,015 0,7

2
1

0,15
0,15
9. La intrarea în
pârg ă a soiului
Tuleu gras
(iulie – 3,
august – 1) -Monilinia laxa
-Stigmina
carpophila
-Polystigma
rubrum
-afide
-omzi defoliatoare
Topsin 70 PU
sau Bravo 500
SC plus Decis
2,5 EC sau
Fastac 10 EC 0,1
0,15

0,025
0,015 1
1,5

0,25
0,15
10. La intrarea în
pârg ă a
celorlalte
soiuri (august –
2, 3) -Monilinia spp.
-Tranzchelia
pruni-spinosae
-Stigmina
carpophila
-Nectria
cinnabarina
-afide
Topsin 70 PU
sau
Captadin sau
Dithane plus
Karate Zeon sau
Decis 2,5 EC 0,1

0,2
0,2
0,015
0,025 1

2
2
0,15
0,25
11. La c ăderea
frunzelor -Monilinia spp.
-Stigmina
carpophila
-Polystigma
rubrum
-Bacterioze
– afide, minatori
etc Zeam ă
bordelez ă sau
Funguran sau
Turdacupral 50
PU plus
Calypso 480 SC 0,5

0,2
0,4

0,02
5

2
4

0,2 Tratam
ent
foarte
importa
nt
pentru
reducer
ea
sursei
de
inocul

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

CONCLUZII ȘI RECOMAND ĂRI

Cadrul natural al jude țului S ălaj și valorile medii multianuale ale factorilor climati ci
ofer ă condi ții optime pentru cultura prunului mai ales în bazin ele considerate cu tradi ție în
acest domeniu.

Pornind de la abordarea sistemic ă a metodelor de cercetare rezultatele prezentate în
aceast ă tez ă de doctorat sunt în concordan ță cu un patosistem în care s ă se prezinte rela țiile
dintre planta gazd ă și agentul patogen luat în studiu, rela ții care sunt influen țate de diverse
componente ale mediului ambiant.

În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s -au efectuat cercet ările condi țiile
climatice au înregistrat abateri evidente superioar e fa ță de medie în privin ța temperaturii și
mai pu țin evidente fa ță de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce prive ște
precipita țiile.

Referitor la apari ția, evolu ția și manifestarea moniliozei ( Monilinia spp), anul 2008 a
fost cel mai favorabil în ceea ce prive ște atacul asupra florilor, l ăstarilor și fructelor,
înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se rema rc ă faptul c ă în anul 2008 soiul Stanley a
avut gradul de atac cel mai ridicat (12,59%) și cel mai sc ăzut în anul 2007 (9,02%), când de
altfel se înregistreaz ă valori distinct semnificative fa ță de medie. Aceea și tendin ță se
constat ă și la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul
2008 (diferen țe distinct semnificativ pozitive) și cel mai sc ăzut în anul 2007 (diferen țe
distinct semnificativ negative).

Patogenul vegetal Polystigma rubrum f.c. Polystigmina rubra s-a manifestat la valori
maxime în condi țiile anului experimental 2008, gradul de atac pe fr unze ajungând pân ă la
valori de 25,67%.

Referitor la rezisten ța soiurilor de prun asupra moniliozei ( Monilinia spp .) pe flori s-a
constatat c ă cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezi stent este soiul Gras ameliorat.
Pe l ăstari și fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil
soiul Gras ameliorat respectiv Tuleu timpuriu.

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

Soiul cel mai rezistent la p ătarea ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ) s-a
dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul sensibi litatea cea mai sc ăzut ă o înregistreaz ă soiul
Anna Spath.

Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a
dovedit a fi mai sensibil la atacul agen ților fitopatogeni (monilioz ă și p ătare ro șie), urmat de
soiurile Anna Spath, Stanley și Gras ameliorat.

În cazul aplic ării doar a fertilizantului foliar (f ără fungicid) rezultatele au fost
nesatisf ăcătoare. Totu și s-a constatat un relativ efect pozitiv al fertili zantului Nutri leaf în
cazul reducerii gradului de atac la monilioz ă ( Monilinia spp .), respectiv a fertilizantului
Ferticare în cazul atacului de p ătare ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum ).

În urma rezultatelor ob ținute în cazul fertiliz ării foliare asupra gradului total de atac,
al principalelor boli ale prunului s-a constatat re zultate satisf ăcătoare s-au ob ținut în cazul
fertiliz ării cu Nutri leaf urmat de Ferticare și Calmax. Gradul de atac cel mai mare s-a
înregistrat în anul 2008 (11,70%) urmat de anul 200 9 (10,37%) și anul 2007 (7,68%).

Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei ( Monilinia spp .), se
remarc ă o eficacitate mare în fiecare an experimental, în cazul produselor sistemice pe baz ă
de tiofanat metil și vinclozolin urmate de tebuconazol și clorotalonil. La variantele tratate cu
substan țe pe baz ă de ditianon și folpet, rezultatele ob ținute au fost nesatisf ăcătoare.

Referitor la combaterea p ătării ro șie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum) , în cei
trei ani de experien ță condi țiile climatice au influen țat diferit gradul de atac. Astfel, în anul
2009 s-a înregistrat cel mai sc ăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% și anul
2008 cu un grad de atac de 6,71%. Rezultatele cele mai bune s-au ob ținut în variantele
tratate cu clorotalonil și ditianon, iar rezultatele cele mai slabe s-au ob ținut la cele tratate cu
vinclozolin și dimetamorf+mancozeb.

Programul de combatere chimic ă integrat ă trebuie adaptat la situa ția fiec ărei livezi în
parte în func ție de sensibilitatea și rezisten ța soiurilor fa ță de boli și unii d ăun ători, de
evolu ția biologic ă a patogenilor și d ăun ătorilor, de PED și de condi țiile climatice.

În urma cercet ărilor efectuate s-a ajuns la concluzia c ă, pentru protec ția acestei specii
pomicole, printr-o monitorizare corect ă a agen ților patogeni se poate aplica un sistem

Marius Dragomir STANA Tez ă de doctorat

integrat de protec ție ob ținându-se fructe s ănătoase și nepoluate sau cu pu ține reziduuri
toxice.

În general, un num ăr de 8-10 tratamente chimice, asociate cu igiena cu ltural ă și cu
respectarea tehnologiilor de cultur ă a prunului, asigur ă combaterea eficace a bolilor și
dăun ătorilor. Se asigur ă astfel produc ții de fructe sus ținute an de an, și venituri b ăne ști ce
creeaz ă beneficii.

Pomicultorilor se recomand ă cunoa șterea st ării fitosanitare a fiec ărei planta ții de prun
și aplicarea unei scheme de combatere integrat ă cu toate elementele sale constitutive: igien ă
fitosanitar ă, aplicarea corect ă a tehnologiei culturii, cultivarea de soiuri rezis tente,
monitorizarea evolu ției patogenilor, aplicarea combaterii chimice numai la avertizare și cu
produse fitofarmaceutice adecvate, m ăsuri de carantin ă fitosanitar ă, înfiin țarea de planta ții
numai cu material certificat.