Marele Ducat de Luxemburg este unul din cele mai mici state membre ale Uniunii [621810]

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019

LUXEMBURG – ANALIZA DIN PUNCT DE
VEDERE AL DEZVOLTĂRII ECONOMICO –
FINANCIARE ȘI AL RELAȚIILOR
COMERCIALE CU ALTE ȚĂRI

PROFESOR COORDONATOR:
SBÂRCEA IOANA

STUDENT: [anonimizat]: FINANȚE -BĂNCI
ANUL III, GRUPA II

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019
Marele Ducat de Luxemburg este unul din cele mai mici state membre ale Uniunii
Europene. Cu toate acestea, Luxemburgul este considerat unul dintre centrele financiare de
renume la nivel internațional, piața financiară din Luxemburg fiind una dintre cele mai puternice
piețe din UE.1 Luxemburgul reprezintă prin exc elență , o puternică concentrare de capital,
datorată î n principal marii mobilități a forț ei de munc ă și dezvoltă rii spectaculoase a sectorului
financiar -bancar. Efectele acestor atuur i au fost întă rite de un avantaj de măsuri fiscale și
bugetare care au fă cut din economia luxemburgheză un teren extrem de atractiv pentru
implementarea ș i dezvoltarea mediului de afaceri.
În ceea ce privește dezvoltarea economico -financiară, dar și relațiile comerciale cu alte
țări ale Marelui Ducat de Luxemburg , în continua re voi analiza o serie de indicatori specifici.
1.Produsul Intern Brut și Produsul Intern Brut/ locuitor
Tabel 1 – Evoluția PIB -ului și PIB/loc în perioada 2008 -2017
Sursa:EUROSTAT
Grafic 1 – Evoluția PIB -ului în perioada 2008 -2017

38.129 36.97740.17843.165 44.11246.55149.82551.57953.30355.299
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
PIB (mld Euro)
Produsul intern brut (PIB) din Luxemburg cunoaște o creștere î n perioada 2008 -2017, iar
în anul 2009 o scădere de 3.02% față de anușl 2008. Creșterea PIB -ului arată relansarea

1 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară, Sisteme,operațiuni și practice, Editura C.H Beck,
pag 215

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
PIB (mld Euro) 38.129 36.977 40.178 43.165 44.112 46.551 49.825 51.579 53.303 55.299
PIB/loc (Euro) 77.900 74.200 79.200 83.000 85.300 85.300 89.200 90.600 91.300 92.600

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 consumului,creșterea nivelului de trai, atragerea de noi investiții și exporturi mai mari decât
importuri. PIB -ul/loc prezintă o creștere de 24,79% în perioada 2009 -2017. Prognoza din 2018 –
2019 anuță, de asemenea, o creștere a PIB -ului.
În 2017 PIB-ul era format din urmatoarele categorii : agricultură (0,03%), industrie
(12.8%) și servicii 86.9% .2 Țara continuă să se bucure de un standard de viață ridi cat
extraordinar – PIB/ loc se clasează printre cele ma i ridicate din lume, și cel mai mare în zona
euro.3
Printre resursele Luxemburgului se numră:: orz, griu, ovaz, cartofi, vita de vie, vin,
fructe, lemn, fier, oțel, textile, ceramică, ciment.

2. Datoria Publică (%PIB)
Tabel 2 – Evoluția Datoriei Publice în perioada 2008 -2017
Sursa:EUROSTAT
15.10 16.00 19.90 18.80 21.70 23.70 22.70 22.00 20.80 23.00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Grafic 2 -Evoluția datoriei publice (%PIB)

Datoria publică a Luxemburgului a avut în decursul perioadei analizate o tendință de
creștere , ajungâng în 2017 la 23% din PIB, fapt care a atras după sine creșterea cheltuielilor
publice. Luxemburgul situându -se pe al doilea loc în clasamentul țărilor cu o datorie publi că
scăzută.

2 www.wall -street.ro
3 https://www.banquedeluxembourg.com
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Datoria Publică (% PIB) 15.10 16.00 19.90 18.80 21.70 23.70 22.70 22.00 20.80 23.00

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 Pentru menținerea la un nivel rezonabil a datoriei publice și care să reprezinte o atracție
și pentru investitori în același timp, este necesară accelerarea ritmului de creștere economică și
păstrarea unui excedent bugetar. În condițiile exi stenței unui ritm de creștere a datoriei publice
care devarează ritmul de creștere al economiei, riscul de solvabilitate va crește.
3. Deficitul Bugetar (%PIB)
Tabel 3 – Evoluția Deficitului Bugetar în perioada 2008 -2017
Sursa: EUROSTAT
Grafic 3 – Evoluția deficitului bugetar în perioada 2008 -2017
3.3
-0.7 -0.70.50.31.01.3 1.31.61.4
-1.0-0.50.00.51.01.52.02.53.03.5
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Deficit Bugertar (% PIB)

Sistemul bancar a avut parte în perioada 2008 -2009 de turbulențe în piețele financiare
mondiale și au solicitat Guvernului să injecteze capital în sectorul bancar și să pună în aplicare
măsurile de sprijin pentru a stimula economia. Guvernul ia măsuri de sprijin ire pentru sectorul
bancar, cu toate acestea, a condus la un deficit bugetar în anul 2009.
Existența deficitului bugetar în anul 2009 se datorează mai multor cauze, dintre care pot
fi enumerate următoarele: scăderea producerii de bunuri și servicii în economie, creșterea
cheltuielilor marginale ale producției sociale, emisiunea monetară în exces și care să nu justifice
o creștere economică. Excedentul bugetar este su sținut de cererea internă și de cheltuieli mai
reduse față de încasări, Luxemburgul exportă mai mult decât import ă. Balanța curentă a ță rii
este predominant excedentară. Această performanță decurge în special din exportarea
serviciilor .
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Deficit Bugertar (% PIB) 3.3 -0.7 -0.7 0.5 0.3 1.0 1.3 1.3 1.6 1.4

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 În urma crizei fin anciare mondiale, în Luxemburg, sistemul financiar a simțit o reducere
a activității , consemnându -se dispariția a patru instituții de credit, numărul lor ajungând la 152
în 31 decembrie 2008. Acestă scădere s -a datorat existenței a doua fuziuni și o lic hidare.4

4. Importurile și exporturile de mărfuri și servicii
Tabel 4 – Evoluția importurilor și exporturilor în perioada 2008 -2017
Sursa:EUROSTAT
Economia luxemburgheză este în mod tradițional foarte deschisă. Odată cu procesul de
globalizare, formele de relații externe au devenit mai diverse. Chiar dacă comerțul exterior cu
mărfuri este încă un vector cheie, tranzacțiile internaționale s -au dezvoltat în special în ceea ce
privește serviciile, veniturile și transferurile de cont current .
Printre țările în care Luxemburg ul exportă mașini și echipamentr, produse din oțel,
produse chimice, produse din cauciuc, sticlă, produse siderurgice, textile, trandafiri, bere, se
numără: Germania, Belgia, Franța, SUA, Japonia, Italia, Regatul Unit.
Marele Ducat de Luxemburg import ă aeronave comerciale, minerale, produse chimice,
metale, produse alimentare și produse de larg consum din Asia, Belgia, Germania, SUA, Franța,
Țările de Jos , Japonia.
0.00020.00040.00060.00080.000100.000120.000140.000Grafic 4 -Evoluția importurilor și exporturilor
Importuri (EURO)
Exporturi (EURO)

1. 4 Bogdan Căpraru, Activitatea bancară, Sisteme,operațiuni și practice, Editura C.H Beck ,
pag 215

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Importuri (EURO) 59.652 48.773 56.907 62.787 68.558 73.755 89.782 98.798 101.222 104.952
Exporturi (EURO) 71.343 60.667 70.120 76.829 82.245 89.441 105.930 115.970 119.194 123.361

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 Luxemburgul are legă turi comerciale și financiare în special cu Belgia și Olanda, și ca
membru al UE, se bucură de avantajele pieț ei libere europene.
Se poate observa, pe de altă parte, faptul că cererea externă a contribuit pozitiv la
economia Luxemburgului, valorile cele mai reduse pentru importuri și exporturi înregistrându -se
în anul 2009. Încetinirea economică mondială a afectat negativ comerțul exterior în anul 2009,
începând din anul 2010 economia a început să crească, iar importurile și exporturile să
înregistreze valori mai ma ri.

5.Rata inflației (%)
Tabel 5 – Evoluția ratei inflației în perioada 2008 -2017
Sursa: EUROSTAT
Grafic 5 – Evoluția ratei inflației în perioada 2008 -2017
3.4
0.42.33.4
2.7
1.7
0.60.50.31.7
0.00.51.01.52.02.53.03.54.0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Rata inflației (%)

Din graficul realizat , reiese faptul că rata inflației a cunoscut atât reduceri, cât și
majorări în perioada analizată. Inflaț ia antrenează dezechilibre generale în economia
luxemburgheză , cu multi ple efecte economice și sociale. Indicatorul analizat, duce la
dezorientarea agenț ilor economici, la accele rarea cheltuielilo r de consum, î n detrimentul
deciziilor de a economisi, perturbâ ndu-se ech ilibrul dintre cerere si oferta.
Astfel, creșterea inflației va duce la deprecierea monedei naționale și la scăderea puterii
de cumpărare. Pe termen scurt este influențată de elascita tea relativă a sariilo r, a prețurilor și a
dobânzilor.
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Rata inflației (%) 3.4 0.4 2.3 3.4 2.7 1.7 0.6 0.5 0.3 1.7

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 În ciuda încetinirii ritmului de creștere a produselor petroliere, î n luna octombrie rata
inflației este de 2.3%, iar în 2019 se așteaptă ca aceasta să creasc ă.5

6. Rata șomajului și numărul de șomeri înregistrați
Tabel 6 –Evoluția ratei șomajului și numărului de șomeri înregistrați
Sursa:EUROSTAT
Luxemburg, ca toți membrii UE, a suferit o creștere a ratei șomajului în timpul crizei
economice globale , care a început la sfârșitul anului 2008. O principală cauză a creșterii
șomajului o reprezintă oferta mai mare de muncă față de cererea de muncă. În octombrie 2018
rata șomajului înregistrează 5.3%, iar în anul 2019 se prognozează o scădere a acestui ind icator.6
Mobilitatea forței de muncă și migrația au contribuit la atenuarea dezechilibrelor de pe
piața muncii. Criza reprezintă cauza pentru care rata șomajului a început să crească, indicând
deteriorarea forței de muncă, ca urmare a încetinirii a activității economice.
4.15.55.8 5.76.16.87.16.86.35.9
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Grafic 6 -Evoluția ratei șomajului
Rata șomajului (%)

7. Rata dobânzii (%)
Tabel 7 – Evoluția ratei dobânzii în perioada 2008 -2017
Sursa: European Central Bank

5 https://tradingeconomics.com/luxembourg/inflation -cpi
6 https://tradingeconomics. com/luxembourg/unemployment -rate
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Șomeri înregistrați 9,201 12,406 13,473 13,426 14,889 17,128 18,234 17,767 16,933 16,177
Rata șomajului (%) 4.1 5.5 5.8 5.7 6.1 6.8 7.1 6.8 6.3 5.9
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Rata dobânzii (%) 4.00 1.25 1.00 1.00 0.75 0,25   0,05   0,05   0.0   0.0

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 Rata dobânzii în Luxemburg a fost stabilită la 0,00% în octombrie 2018 , iar nivelul
maxim a fost atins în aprilie 2001, 4,75%.
Din 2009, ratele dobânzilor din zona euro sunt foarte scăzute și au exercitat presiuni
asupra veniturilor băncilor. Majoritatea băncilor luxemburgheze au fost afectate de o scădere a
marjei dobânzii. Menținera ratei dobânzii aproape de zero pentru o perioadă îndelungată,
începând cu anul 2006, duce la scăderea volatilității pe piețele valutare și încurajează, de
asemenea desfășura rea activitățiilor comerciale.
4.00
1.251.00 1.000.75
0.25 0.05 0.05 0.00 0.00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Grafic 7 -Evoluția r ateidobânzii (%)
Rata dobânzii (%)

Cu toate acestea, mai recent, acest declin a fost parțial compensat de volumul mai mare
al creditelor și de taxele mai mici.7
Prin scăderea dobânzii, Banca Centrala din Luxemburg crește oferta de bani prin
diminuarea costului creditelor, încurajand astfel consumul .
Tabel 8 – EURIBOR 12 luni, EURIBOR 6 LUNI
Sursa: EUROSTAT
În tabelul nr. 8 se poate observa scăderea EURIBOR -ului pentru 6 luni, respectiv 12 luni .

7 https://statistiques.public.lu/fr/actualites/economie -finances/prix/2018/12/20181205/index.html
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
EURIBOR 12 luni 4.88 1.64 1.37 2.03 1.13 0.54 0.48 0.17 -0.03 -0.15
EURIBOR 6 luni 4.78 1.46 1.1 1.66 0.84 0.34 0.31 0.05 -0.17 -0.26

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 Tabel 9 – Evoluția USD -ului, LEU -ului și CHF -ului în raport cu EURO
Sursa:EUROSTAT
012345Grafic 8 -Evoluția USD, LEU, CHF în raport Cu
EURO
Cursul de schimb
USD/EUR
Cursul de schimb
CHF/EUR
Cursul de schimb
LEU/EUR

Din tabelul nr. 9 reiese deprecierea monedei euro în raport cu dolarul și francul elvețian și
aprecierea monedei euro în raport cu leul în peroada analizată.
9. Investiții străine directe
Piata financiară din Luxemburg este al doilea centru mo ndial al fondurilor de investiții
după Statele Unite, cel mai mare centru european pentru societăți de asigurări și primul centru
pentru bă nci private din zona euro.
Tabe l 10 –Evoluția investițiilor din Luxemburg

Sursa: http://www.bcl.lu
Se poate observa o ușoară reducere a investiților, iar cea mai mare pondere o au
investițiile publice, urmate de investițiile de afaceri și investițiile casnice.

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cursul de schimb USD/EUR 1.4708 1.3948 1.3257 1.392 1.2848 1.3281 1.3285 1.1095 1.1069 1.13
Cursul de schimb CHF/EUR 1.5874 1.51 1.3803 1.2326 1.2053 1.2311 1.2146 1.0679 1.09 1.112
Cursul de schimb LEU/EUR 3.6826 4.2399 4.2122 4.2391 4.4593 4.419 4.4437 4.4454 4.4909 4.569
2007 2012 2017
Total Investitii (% PIB) 18.4 20.2 17.2
Investiții de afaceri 3.6 4 3.9
Investiții publice 9.8 12.2 9.2
Investiții casnice 5 4 4.1

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 Tabel 11 – Evoluția investițiilor directe străine (USD)
Sursa: https://www.ceicdata.com
-50000050000100000150000200000250000300000Grafic 9 -Investiții directe străine
Investiții directe
străine

Luxemburgul este o destinației atractivă pentru companiile cu capital străin, acestea
găsesc opotunități de dezvoltare mai bune decât în alte state , acesta fiind un motiv pentru care
întreprinderile st răine aleg să investească aici, diversificând economia luxemburgheză.
Investitorii din diferite țări care au adoptat principiul liberei circulații a capitalului au ales
Luxemburgul pentru nevoile lor de gestionare a averii. Multe sunt familii și antreprenori cu
interese în mai multe domenii , căutând stabilitate și securitate .
Multumită mediului favorabil al afacerilor, Luxemburgul a atras sedii europene ale
numeroase societaț i mondiale precum Amazon, eBay, care au cucerit piața europeană plecâ nd de
pe teritoriul luxemburghez .
Consider că, factorii economici pot influența decizia investitorilor în ceea ce privește
plasarea capitului străin, deoarece acești factori determină eficiența și profitabilitatea unei
investiții. Singurul factor care a influențat negativ investițiile străine directe în luna ianuarie
2017 , din punctul meu de vedere , a fost infla ția, aceasta având o creștere accentuată în 2017.
În concluzie, odată cu apropierea anului 2019, situația economică rămâne favorabilă
pentru Luxemburg care are relații comerciale puternice , economia e ste stabilă, puternică și
prezintă creștere moderată, iar inflația și șomajul sunt reduse.

Iul 2015 Oct. 2015 Ian. 2016 Apr-16 Iul 2016 Oct-16 Ian 2017 Apr-17 Iul 2017 Oct 2017
Investiții directe străine 97663 259243 120844 61903 70168 77797 -14534366 49339 133363 -281361

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA”, SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SIBIU, 2019 Bibliografie

1. Bogdan Căpraru, Activitatea bancară, Sisteme,operațiuni și practice, Editura C.H Beck
2. https://tradingeconomics.com
3. https://data.worldbank.org/
4. https://statistiques.public.lu
5. https://www.focus -economics.com
6. http://www.bc l.lu
7. https://www.euro -area-statistics.org/
8. http://www.eustat.eus
9. https://www.ecb.europa.eu
10. https://gouvernment.lu/