Marea Neagra

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iași, România

Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: [anonimizat]

http://www.geo.uaic.ro/

MAREA NEAGRĂ

– Materia: Geografie Fizică Generală –

Cadru didactic Lucrări Practice:

Iosub Marina

Autori:

Grosu Andreea

Ivanov Maria Alexandra

Vărăreanu Marina

CUPRINS

I.Introducere

Marea Neagră a fost numită de coloniștii greci Pontul Euxin,ea este situată în Sud Estul Europei,între Europa și Asia Mică. Astfel,ea este o punte de legătură,dar și o frontieră între Europa și Asia.

Marele istoric Gh.I.Brătianu (1898-1953) ce a realizat lucrarea Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană(Editura Meridiane,București 1988),definește Marea Neagră astfel: “Este vorba despre o mare aproape închisă, care nu comunică cu Mediterana decât prin îngusta ieșire a strâmtorilor; cu toate acestea, datorită marilor fluvii care se varsă in ea din adâncurile stepei sau din masivele Europei Centrale,datorită rețelei multiple drumurilor continentale ce ajung în porturile ei,ea merită,tot atât de mult ca și alte mări mai deschise curenților din larg,numele de “placă turnantă” a marelui trafic și schimburilor internaționale. Acest caracter de zonă de tranziție și de răscruce între Europa și Asia îl imprimă popoarelor și statelor stabilite pe litoralul ei.”

Figură 1- Marea Neagră (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/08/marea-neagra10.jpg)

II.Conținut

1.Caracteristici

Marea Neagră este o mare intercontinentală,iar statele riverane Mării Negre sunt: România și Bulgaria(vest),Ucraina și Rusia(nord),Turcia( sud),Georgia(est).

Are o suprafață de aproape două ori mai mare decât suprafața României (413 390 km²),iar legătura ei cu Oceanul Planetar se realizează prin sistemul Strâmtoarea Bosfor-Marea Marmară-Srâmtoarea Dardanele-Marea Mediterană.

Adâncimea maximă a Mării Negre este de 2211 m în partea central-sudică,iar adâncimea medie este de 1271 m.

Figură 2-Bazinul Mediteranean(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/01/marea-neagra5.jpg)

Țărmurile Mării Negre sunt mai crestate în nord:Golful Odessa,Insula Șerpilor,Peninsula Crimeea,Marea Azov si Strâmtoarea Kerc(Kerci).

Lungimea totală a țărmurilor este de 4000 km,din care 6% aparține litoralului românesc. Comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci,iar prin Strâmtoarea Bosfor cu Marea Marmară.

Forma Mării Negre este ovală,alungită pe direcția vest-est.

Marile fluvii care se varsă în Marea Neagră sunt: Dunărea(2860 km,denumită Istros de coloniștii greci),Nistru(2285 km),Bugul de Sud(806 km).

Relieful este format din:

platforma continentală

abruptul continental

soclul continental

câmpia abisală

Figură 3-Harta Marii Negre (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/01/harta-marea-neagra.jpg)

Platforma continentală (29,9% din relieful submarin). Se desfășoară între 0 și 200 m adâncime și este mai dezvoltată între vest și nord-vest. Reprezintă o fostă câmpie litorală ce o dată cu topirea ghețarilor cuaternari a fost invadată de apă.

Abruptul continental (27,3%) se desfășoară între 200 și 2000 de metri adâncime. El prezintă două caracteristici diferite: o pantă abruptă,cu numeroase canioane submarine și o pantă mai domoală cu mai multe canioane submarine ce mărginește zonele cu platou continental extinse din vestul și nord-vestul Mării Negre.

Soclul continental(30,6% din suprafața bazinului Mării Negre) reprezintă zona de tranziție dintre abruptul continental și câmpia abisală.

Câmpia abisală (12,2%) situată la 2000-2200 de metri adâncime. În partea vestică a mării ea este mai dezvoltată deoarece în această zonă dezvoltarea curenților de turbiditate este mai accentuată.

Proprietăți

Temperatura apei-aceasta se menține în adâncime constantă tot timpul anului,intre 8-9°C,iar la suprafață variază,vara între 21-23°C și iarna între -1 si 1°C.

Salinitatea apei crește de la țărm spre larg. Exista două straturi de apă cu salinitate diferită,iar lipsa curenților verticali explică slaba oxigenare a stratului profund și formarea hidrogenului sulfurat. Aceste caracteristici reprezintă elemente de originalitate ale Mării Negre.

Primul strat,cel de suprafață,aflat între 0 și 200 m adâncime,are o salinitate de 17-18%0 , apa este mai dulce. Acest strat este oxigenat și conține marea majoritate a viețuitoarelor din Marea Neagră datorită aportului fluvial și pluvial.

Al doilea strat,cel de adâncime,are sub 200 m,el este mai sărat, cu o salinitate de 21-22%0 , neaerat,cu acumulări de gaze toxice (hidrogen sulfurat),lipsit de viață,în acest strat trăiesc doar bacterii anaerobe.

Mișcările apei

Valurile sunt create de vânturile ocazionale,au dimensiuni reduse,de 0,5-1 înălțime,dar la furtuni pot atinge 6-8 metri. Ele erodează țărmurile formând faleze.

Mareele sunt foarte slabe, având 10-14 cm înălțime și acest lucru a favorizat formarea Deltei Dunării.

Curenții sunt mișcări reale ale apei determinate de vânturi permanente sau de diferențele de salinitate. Curenții verticali nu există în Marea Neagră,iar cei orizontali sunt de două tipuri:

de suprafață

de adâncime.

Curenții de suprafață(circulari) sunt provocați de vânturi permanente și au depus cordoane de nisip,formând lagune și limanuri. Curentul care formează circulația majoră de suprafață este Curentul Principal al Mării Negre(Rim Current). În interiorul marelui inel al acestui curent se formează două vârtejuri ciclonice,cel vestic și cel estic care au la rândul lor mai multe vârtejuri interioare ce au o dinamică activă și aflându-se în schimbare ca timp și spațiu.

Curenții de adâncime(de compensație) sunt provocați de diferențele de salinitate între Marea Neagră și Marea Egee.

Figură 4-Curentii Marii Negre (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/01/curentii-marii-negre.jpg)

Flora și fauna Mării Negre

Flora este formată din numeroase alge verzi,roșii,albastre,întâlnim și iarba de mare.

Algele verzi cresc până la 25 de cm,ele apar primăvara și la începutul verii în zona sublitorală pe pietre.

Algele albastre sunt organisme microscopice,unicelulare ce trăiesc reunite în colonii sau izolate.

Algele roșii au înălțimea de câțiva milimetri și trăiesc epifite pe alge sau endofite în ape curate.

Iarba de mare,aceasta poate ajunge până la lungimea de 150 cm si lățimea de 9 mm. Crește la adâncimi mici pe fundul nisipos-mâlos al mării si al lacurilor litorale în sezonul cald.

Figură 7- Iarba de mare(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/10/zostera-marina.jpg)

Fauna Mării Negre este alcătuită din aproximativ 2000 de specii de animale,mai ales nevertebrate,delfini și pești. Aceste animale sunt reunite după origine în 4 grupe principale:

Forme relicte rămase din Marea Sarmatica

Forme mediteraneene

Organisme de apă dulce adaptate la mediul salmastru

Forme atlantice

Cele mai renumite exemplare sunt:

Rechinul (Squalus acanthias),numit și Câinele de mare. Acesta are o talie mică ajungând să cântărească 14 kg.

Vulpea de mare (Raja clavata) este un pește ce trăiește îngropat în nisip și preferă apa rece și sărată.

Figură 9-Vulpea de mare(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/raja-clavata4.jpg)

Sturioni(cega,morun,nisetru,păstruga),denumiți în antichitate de Herodot “pești fără oase”.

Morunul este cel mai mare dintre sturioni,dar și cel mai mare pește din bazinul pontic. El poate cântări 150 de kg și are o lungime de până la 3 metri. Au fost întalnite și exemplare gigant,cu lungimi cuprinse între 5- 9 metri și aproximativ 900 kg. Morunii sunt căutați pentru carnea lor gustoasă și icrele negre.

Pisica de mare,aceasta preferă apa caldă căutându-și loc pe fundurile nisipoase și retrăgându-se către adânc când apa se răcește.

Căluțul de mare trăiește la adâncimi mici printre tufe de iarbă și alge,ținându-se agățat cu coada de acestea și restul corpului drept.

Calcanul trăiește pe funduri marine nisipoase și noroioase,mergând de la ape de suprafață până la 100 metri adâncime.

Carnea lui este albă,dulce și gustoasă,dar se alterează foarte repede.

Scrumbia albastră numită și macroul de Atlantic este un pește ce trăiește în apropiere de țărmuri și nu suportă variațiile de salinitate și temperatură.

Guvizii sunt pești mici ce trăiesc pe fundul pietros al mării.

Stavrizi,aceștia seamănă cu scrumbia,ei se apropie de țărm când apa este caldă și se retrag când apa se răcește.

Figură16-Stravid(sursa: https://www.google.ro/search?q=stavrizi&espv=2&biw=1366&bih=633&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMInOytw4XMyAIVSIcsCh13YwHK#imgrc=DC47JdixItHMaM%3A)

Hamsii sunt pești ce trăiesc în cârduri mari,se pescuiesc în cantități mari și se consumă sărați.

2.Importanța Mării Negre

Importanța geopolitică

Marea Neagră, ca mare semi-deschisă, prezintă unele însușiri care îi conferă o poziție unică pe glob. Această unicitate, derivă din sistemul celor două strâmtori, Bosfor și Dardanele despărțite de Marea Marmara. Ea are o poziție geostrategică,între NATO și U.E (România,Bulgaria) și Rusia.

“Popoarele se schimbă, așezămitele de stat capătă altă înfățișare, ideile care domină omenirea nu mai sunt aceleași, dar marile probleme regionale persistă”, aceste cuvinte , scrise de Nicolae Iorga la începutul secolului trecut explică în mare parte că politica unui stat este influiențată de situarea sa geografică.

Marea Neagră se definește prin poziția sa față de România și celelalte state riverane constituind un pol al intereselor majore ale României, Bulgariei, Turciei, Georgiei, Rusiei și Ucrainei respectiv întreg sud-estul european. Pe de altă parte, prin comunicare cu Marea Marnara , Marea Egee și Marea Mediterană, interesele țărilor din bazinul Mării Negre se prelungesc până la contactul cu Oceanul Atlantic și celelalte zone ale planetei.

În funcție de modul în care au fost administrate Bosfor și Dardanelele, porțile de acces în și dinspre Marea Neagră, au depins libertatea comercială, prosperitatea și interferența culturilor și civilizațiilor din această parte a lumi și poate fi stabilită o anumită ciclicitate istorică după cum stabilește istoricul D. A. Lăzărescu.

În scopul descuierii lacătului strâmtoriilor, a cărei cheie era deținută de Turcia, popoarele balcanice au devenit simpli pioni pe tabla de șah a politicii țariste, care declara protectoare a ortodocșilor și slavilor din Balcani. Implicarea puterilor occidentale a avut drept scop împiedicarea superiorității uneia sau alteia dintre celelalte puteri concurente.

Primul război mondial a generat modificări substanțiale în spațiul pontic și în reglementarea regimului strâmtoriilor. Din 1936 Republica Turcă acordă pentru prima oară, tuturor statelor riverane dreptul de a trece prin strâmtori orice fel de vase comerciale sau militare, conferind Turciei dreptul, în caz de război, să interzică trecerea oricărui vas militar. O nouă modificare a raportului de forțe intervine odată cu cel de-al doilea război mondial. Uniunea Sovietică va hotărî pentru următoarele cinci decenii soarta Balcaniilor și implicit a Mării Negre, prin delimitarea zonelor de influiență, respectiv cea sovietică cu includerea României și a Bulgariei.

Totodata, prin intermediul flotei comerciale a Mării Negre, se realizează jumătate din exportul și un sfert din inportul fostei Uniuni Sovietice. După destrămarea Uniuni Sovietice, cei peste 2200 de km de țărm sovietic au fost împărțiți cu Ucraina ( cea mai mare parte ) și Georgia, Rusia rămânând cu cel mai puțin, de 400 km.

Situația ecologică actuală depinde de o seamă de însușiri care derivă din poziția aproape izolată a acestei mări desparțite prin culoarul îngust al strâmtoriilor . Adâncimea maximă de numai 33 de m în Bosfor , față de cei peste 2000m în sudul Mării Negre împiedică schimbul de apă cu Mediterana. În acest mod, de la 200 m în jos, se află zona cu hidrogen sulfurat care face imposibilă orice formă de viață. Principalele fluvii care o alimentează provin în întregime sau parțial de pe teritoriul a 15 state care cuprind o suprafață de 5 ori mai mare decât a Mării Negre. Aceste fluvii , Dunărea , Nipru, Nistru, Don și Kuban traversând zone cu industrie și agricultură dezvoltată, transportă mari cantități de substanțe poluante.

Creșterea exponențială a traficului în interior, dar mai ales cu restul lumii, în ultimii ani, a dus la intensificarea pericolului de poluare cu petrol. Au avut loc peste 200 coliziuni de vase, dintre care cea mai gravă a fost provocată de tancul cipriot <<Nassia>>, la intrarea în Bosfor, în urma căreia s-au scurs în mare 5000 de tone de petrol, fapt ce a silit Turcia să înăsprească condițiile de trecere prin Bosfor.

Poluarea a generat o reducere considerabilă a pescuitului, altădată ramură economică importantă. Dacă în 86 se puteau pescui circa 900 000 de tone, în prezent cantitatea pescuită nu depășește 100 000 de tone. Din 26 specii cu valoare economică au mai rămas doar 6 în cantități exploatabile. Deasemenea, efectivul delfinilor s-a redus la mai putin de jumătate.

În aceste condiții, agravarea situației ecologice în Marea Neagră este mai reală decât în orice altă mare a planetei. Soarta Mării Negre este strâns legată decât cea a principalelor fluvii, în condițiile unei politici manageriale comune a țărilor riverane, cu ajutorul unor investiții considerabile.

Importanța turistică

Marea Neagră dispune de numeroase stațiuni (românești,bulgărești,rusești,ucrainene,turcești) , iar de pe teritoriul României,cea mai importantă este stațiunea Mamaia.

Marea Neagră este importantă și pentru exploatarea petrolului ( din platforma continentală),dar și pentru pescuit ( sturioni,care produc icrele negre),hamsii, guvizi și alte specii de pești.

3.Concluzii

Pe baza caracteristicilor prezentate putem aprecia că Marea Neagră este o mare unică pe glob.

Elementele de originalitate ale Mării Negre sunt lipsa curenților verticali și cele două straturi de apă cu salinitate diferită.

Ea este o punte de legătură,dar și o frontieră între Europa și Asia datorită poziției geografice.

Marea Neagră este mare intercontinentală cu o suprafață de 413 390 km², iar legătura ei cu Oceanul Planetar se realizează prin sistemul Strâmtoarea Bosfor-Marea Marmară-Srâmtoarea Dardanele-Marea Mediterană.

Lungimea totală a țărmurilor este de 4000 km,din care 6% aparține litoralului românesc. Forma Mării Negre este ovală,alungită pe direcția vest-est,iar marile fluvii care se varsă în Marea Neagră sunt: Dunărea,Nistru,Bugul de Sud.

Relieful este format din: platforma continentală,abruptul continental,soclul continental și câmpia abisală.

Mareea este foarte slabă,iar acest lucru a favorizat formarea Deltei Dunării și in ceea ce privește curenții,sunt prezenți doar cei orizontali: de adâncime și de suprafață.

Flora este formată din numeroase alge,iar fauna este alcătuită din aproximativ 2000 de specii de animale,mai ales nevertebrate,delfini și pești.

Marea Neagră are o importanță geopolitică,turistică și economică.

IV. Bibliografie

Marius Lungu, 2009, Romania Atlas Geografic,Editura Steaua Nordului,Constanta.

https://ecomareaneagra.wordpress.com/

Marea Neagră

https://ecomareaneagra.wordpress.com/marea-neagra/structura/

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Marea_Neagr%C4%83

Algele verzi (Chlorophyta)

Algele roşii (Rhodophyta)

Iarba de mare

Peştii din Marea Neagră

http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/publications/factsheets-aquaculture-species/turbot_ro.pdf

Silviu Negruț, Vasile S. Cucu, Liviu Bogdan Vlad, 2004, Geopolitica României, Editura Transversal.

Grigore Posea, România: Geografie și Geopolitică, Editura Fundației “România de Mâine”, București.

Anexa 1. Listă de figuri

Figură 1- Marea Neagră (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/08/marea-neagra10.jpg) 2

Figură 2-Bazinul Mediteranean(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/01/marea-neagra5.jpg) 3

Figură 3-Harta Marii Negre (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/01/harta-marea-neagra.jpg) 4

Figură 4-Curentii Marii Negre (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/01/curentii-marii-negre.jpg) 6

Figură 7- Iarba de mare(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/10/zostera-marina.jpg) 7

Figură 5-Alge verzi(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/10/bryopsis-plumosa.jpg 7

Figură 6-Alge rosii(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/10/callithamnion-corymbosum1.jpg) 7

Figură 9-Vulpea de mare(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/raja-clavata4.jpg) 8

Figură 8- Rechinul(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/squalus-acanthias9.jpg) 8

Figură 10-Nisetrul(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/acipenser-gueldenstaedtii4.jpg) 8

Figură 11-Morunul(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/huso-huso9.jpg) 9

Figură 12-Pisica de mare(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/dasyatis-pastinaca10.jpg) 9

Figură 13-Calut de mare(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/dasyatis-pastinaca10.jpg) 9

Figură16-Stravid(sursa: https://www.google.ro/search?q=stavrizi&espv=2&biw=1366&bih=633&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAWoVChMInOytw4XMyAIVSIcsCh13YwHK#imgrc=DC47JdixItHMaM%3A) 10

Figură 14-Calcan(sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/psetta-maeotica.jpg) 10

Figură 15- Scrumbie albastra (sursa: https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2010/12/scomber-scombrus2.jpg) 10

Figură 17-Stațiunea Mamaia (sursa: https://www.google.ro/search?q=importanta+turistica+a+marii+negre&es_sm=93&biw=1366&bih=677&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMI1uS0-bTqyAIVwnNyCh26EAx4#imgrc=8wDQdFY7exoPVM%3A 12

Figură 18-Marea Neagră( sursa: http://blog.savoyhotel.ro/marea-neagra-surprinde-din-nou/) 13