MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ DIN ROMÂNIA CONSTITUȚIA ȘI REGULAMENTUL GENERAL AL 6015 Ediția a IV-a revizuită și adăugită Exemplar nr. ……………………….. [310353]

IGMAAU

MASONERIA UNIVERSALĂ

MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ DIN ROMÂNIA

CONSTITUȚIA

ȘI

REGULAMENTUL GENERAL

AL 6015

Ediția a IV-a

revizuită și adăugită

Exemplar nr. ……………………..

Inscripție nominativă

Aceasta este versiunea autentică și completă a Constituției și a [anonimizat] 6000 AL, intrate în vigoare începând cu 5 noiembrie 6000 AL, la care sunt adăugate toate amendamentele aduse până în data de 20 iunie 6015 AL, inclusiv.

Certificăm prin semnătura noastră și cu Sigiliul Marii Loji Naționale din România.

Mare Maestru

Radu BĂLĂNESCU

………………………………………..

Prezentul exemplar al Constituției și al Regulamentului General ale Marii Loji Naționale din România a fost eliberat:

Fr ………………………………………………………………………………………………..…,

membru în RL…………………………………………………………………………………………….., Nr. ………..……., Or …………………………………………………….…………………..….. ,

Inițiat în data de ………………………………..………….. .

Semnătura titularului …………………………………….

[anonimizat]

(Varianta I)

1. Existența modurilor de recunoaștere;

2. Diviziunea Masoneriei Simbolice în trei grade;

3. Legenda gradului trei;

4. Conducerea de către un Mare Maestru ales;

5.-8. Prerogativele Marelui Maestru: [anonimizat], [anonimizat] „la vedere și sub sabie”, într-o Lojă regulară;

9. Obligația pentru masoni de a se reuni în Lojă;

10. Conducerea Lojii de către Venerabil și cei doi Supraveghetori;

11. Obligația pentru Lojă de a lucra acoperit;

12.-14. Drepturile masonilor: de a fi reprezentați în toate adunările generale (altele decât ale propriei Loji), de a [anonimizat] o [anonimizat] a vizita alte Loji;

15. Obligația de a verifica calitatea masonică a unui vizitator;

16. Autonomia fiecărei Loji: ea nu poate interveni în afacerile altei Loji și nici nu poate acorda grade Fraților care sunt membri în alte Loji;

17. Frații trebuie să se supună Jurisdicției Masonice a locului unde își au reședința;

18. Obligația pentru fiecare candidat: [anonimizat], născut liber și de vârstă matură;

19. [anonimizat];

20. Credința într-o existență viitoare;

21. Prezența Cărții Legii Sacre în fiecare Lojă;

22. [anonimizat];

23. „Supremul Landmark” [anonimizat].

Landmark-uri

Vechile îndatoriri masonice

(Varianta a II-a)

1. Landmark-[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

2. [anonimizat], [anonimizat], Creatorul și Conducătorul Universului și în nemurirea sufletului.

3. Fiecare candidat: [anonimizat], [anonimizat], de o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], care l-ar face incapabil să învețe și să practice Arta Regală.

4. Nici un candidat nu poate fi chestionat asupra credinței sale religioase sau asupra părerilor sale politice. De asemenea, aceste probleme nu pot fi discutate în nici o adunare a Frăției.

5. Dreptul Lojii de a hotărî singură cine să fie primit și inițiat este de necontestat și nu poate exista nici o dispensă sau reglementare prin lege, din nici o parte, împotriva acestui drept.

6. Votarea asupra primirii candidatului este secretă și inviolabilă și se face cu bile.

7. Atunci când Venerabilul unei Loji hotărăște într-o problemă, nu se poate face nici un fel de apel la decizia sa.

8. O Lojă nu-l poate interoga pe Maestrul ei Venerabil (asta înseamnă că ea nu poate să-și trimită Maestrul Venerabil în fața propriului ei tribunal, ci numai în fața Tribunalului Marii Loji).

9. Este privilegiul Marelui Maestru, la orice fel de lucrare a Frăției, să aibă conducerea, indiferent dacă se află în Marea Lojă sau într-o Lojă; de asemenea, să exercite conducerea executivă a Marii Loji, în pauzele dintre Conventuri.

Declarație de principii

Masoneria este un Ordin inițiatic vechi și respectat în întreaga lume, cu un caracter tradițional și simbolic.

Structurile și esența ei sunt de ordin moral și democratic.

Masoneria își îndreaptă eforturile spre perfectibilitatea omului, aproapele fiind considerat Frate; astfel, prin iubire poți deveni mai bun, mai luminat, mai drept, mai tolerant și deci mai folositor societății.

Masoneria nu impune nici o limită în căutarea Adevărului.

Masoneria luptă pentru respectarea drepturilor omului, pentru respectarea legilor și tradițiilor patriei.

Ea face front împotriva ignoranței, violenței, corupției și necinstei între oameni și popoare, împotriva ateismului.

Propune dialogul și toleranța, construiește punți care apropie, atenuând ceea ce ne separă.

Masoneria mondială a avut o contribuție esențială la crearea democrației moderne, pe care o proclamă și o apără.

Masoneria a contribuit la progresul omenirii, a creat organisme pentru înfrățirea națiunilor, organisme cu caracter universal, garanție a păcii, a înțelegerii între popoare, militând pentru a elimina abuzul, împilarea și a luptat să se instituționalizeze Proclamația Drepturilor Omului.

Masoneria modernă nu este o societate secretă, scopurile ei nobile sunt cunoscute public.

Intrarea în Ordin este permisă oricărui bărbat liber și de bune moravuri, care prin muncă, perseverență și cinste și-a câștigat stima și respectul societății.

Ca să fii mason trebuie să crezi cu tărie în Marele Arhitect al Universului, în voința Sa revelată, în nemurirea sufletului, să-ți iubești patria până la sacrificiul suprem, să-ți iubești și să-ți respecți familia și Ordinul ca pe tine însuți.

Adversarii Masoneriei au fost și sunt: ignoranța, reaua voință, obscurantismul cultural și ideologic, minciuna, lașitatea, ateismul, necinstea, falsificarea istoriei, totalitarismul și extremismul de orice fel.

„Cunoaște-te pe tine însuți, iubește-ți aproapele, ajută-l, respectându-i demnitatea” – iată regula de aur a Masoneriei.

Astfel, Marele Arhitect al Universului ne va îngădui să ne apropiem de strălucirea puterii lui.

Francmasoneria din România a avut și are un rol fundamental în crearea și structurarea statului național român – unitar, suveran și modern.

Francmasonii din România au contribuit la dezvoltarea societății, la realizarea Unirii Principatelor și la încheierea tratatelor de pace care au legitimat Independența și Marea Unire, ca un drept just și imprescriptibil asupra întregului teritoriu românesc. În războaie, masonii s-au evidențiat prin gesturi eroice, mulți sacrificându-și viața pentru Țară.

În timpul dictaturilor, masonii au suferit, fiind prigoniți, întemnițați și chiar executați pentru convingerile lor.

Pe pământul României, Coloanele și-au menținut neîntrerupt verticalitatea.

CONSTITUȚIA

SECȚIUNEA I

CAPITOLUL I

GENERALITĂȚI

Art. 1. Marea Lojă Națională din România este Obediența unică, autonomă, suverană, universal recunoscută, pentru toate Lojile și toți masonii recunoscuți de ea, pe întreg teritoriul României.

Art. 2. Marea Lojă Națională din România a fost regular reconstituită la 24 ianuarie 1993 din trei Loji Regulare, primind lumina de la Mari Loji Regulare, universal recunoscute.

Marea Lojă Națională din România proclamă cu tărie credința în Marele Arhitect al Universului, în voința Sa revelată, în nemurirea sufletului, în Constituție și în Landmark-uri.

Cele trei Mari Lumini – Cartea Legii Sacre (Biblia, Torah, Coranul, Zend Avesta ș.a.) deschisă, Echerul și Compasul sunt în permanență la vedere, pe tot timpul lucrărilor Lojilor de sub Obediența Marii Loji Naționale din România.

La Orient sunt arborate permanent tricolorul României, Drapelul Uniunii Europene și Baniera Marii Loji Naționale din România.

Orice inițiat depune jurământ cu mâna pe Cartea Legii Sacre, Echer și Compas.

Marea Lojă Națională din România și Lojile de sub Obediența sa nu întrețin nici o relație masonică sau de altă natură cu Loji mixte, corpuri care admit femei între membrii lor, ori Loji iregulare.

Marea Lojă Națională din România are suveranitate masonică deplină, pe întreg teritoriul României, asupra Lojilor de sub Obediența sa. Ea se autoguvernează, având putere absolută asupra celor trei grade: Ucenic, Calfă și Maestru.

Marea Lojă Națională din România nu-și împarte autoritatea cu nici o altă putere masonică sau laică asupra celor trei grade amintite și nici un demnitar din conducerea vreunui Rit nu poate deține în paralel demnități și funcții în Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

Marea Lojă Națională din România nu recunoaște Loji secrete și orice inițiere făcută într-o Lojă de sub Obediența sa trebuie comunicată de secretariatul Lojii respective, în termen de 15 zile de la efectuare, Marelui Secretariat al Marii Loji Naționale din România pentru a fi valabilă.

În Marea Lojă Națională din România și în Lojile de sub Obediența sa, în timpul Ținutelor sunt interzise discuțiile politice, religioase sau de afaceri.

CAPITOLUL II

DOBÂNDIREA ȘI PIERDEREA CALITĂȚII DE MASON

Art. 3. Calitatea de mason poate fi dobândită numai prin inițierea într-o Lojă regular constituită.

Un mason poate fi membru activ într-o singură Lojă Simbolică din Obediența Marii Loji Naționale din România.

Un mason se poate legitima în alte Loji numai cu acte emise de Marea Lojă Națională din România.

Un mason trebuie să aibă domiciliul stabil sau rezidența în România.

Art. 4.

I. Condițiile pentru inițiere și apartenența la Marea Lojă Națională din România:

Să creadă în Marele Arhitect al Universului, în voința Sa revelată și în nemurirea sufletului;

Să aibă vârsta de 21 ani împliniți sau de minimum 18 ani, dacă este fiul unui mason sau dacă este membru al Ordinului DeMolay International;

Să fie bărbat liber și de bune moravuri, să aibă o bună reputație și purtări ireproșabile;

Să aibă mijloace onorabile de existență;

Să aibă cultura și aptitudinile necesare pentru a înțelege și aprofunda învățăturile masonice;

Să își asume pe cele Trei Mari Lumini obligația de a respecta Constituția și legile țării, Constituția și Regulamentul General ale Marii Loji Naționale din România și obligația de a nu dezvălui niciunul din secretele Francmasoneriei profanilor sau acelora care nu sunt îndreptățiți să le afle;

Să domicilieze cel puțin șase luni în localitatea sau în județul în care funcționează Loja (sunt exceptați de la prevederile acestui punct militarii, marinarii și oricare alte persoane ale căror funcții laice necesită prezența lor în alte locuri de muncă, precum și cei din localități în care nu funcționează nici o Lojă);

Să frecventeze cu regularitate Loja din care face parte.

II. Drepturile unui mason:

Să viziteze toate Lojile din Obediență și Lojile Masonice prietene și recunoscute;

Să ceară transferul în altă Lojă;

Să fie trecut, la cerere, în adormire;

Să ceară o perioadă de concediu.

Drepturile masonice se pierd atunci când Fratele se găsește în adormire, decădere sau este exclus.

Apartenența la Ordinul Masonic nu conferă nici un drept asupra patrimoniului constituit de Marea Lojă Națională din România sau de Loja din care face parte.

Art. 5. Calitatea de mason se pierde:

Prin orice acțiune contrară integrității și suveranității statului român;

Prin exercitarea unor ocupații desconsiderate în ordinea socială;

Prin participarea la acte ce duc la slăbirea solidarității membrilor Ordinului;

Prin participarea la conspirații sau manifestări ostile care pot conduce la dezagregarea Marii Loji sau prin participarea la activitățile unor organizații masonice iregulare ori nerecunoscute de Marea Lojă Națională din România, sau prin alianțe cu adversari ai Masoneriei, spre a o defăima sau a-i pune în pericol existența;

Prin încălcarea angajamentelor masonice, a Landmark-urilor, a Principiilor de Regularitate, a Constituției, a Regulamentului General și a Codului de Conduită Masonică ale Marii Loji Naționale din România;

Prin nerespectarea și neexecutarea obligațiilor morale și materiale;

Prin condamnare definitivă la o pedeapsă privativă de libertate;

Prin practicarea unor ritualuri masonice neaprobate de Marea Lojă Națională din România.

Cu excepția culpei prevăzută la punctul g), în toate aceste cazuri, cel a cărui vină este constatată va fi exclus definitiv din Marea Lojă Națională din România, în urma unei judecăți masonice.

Pentru culpele prevăzute la punctele a), c), d), e), f) și h) excluderea se poate face temporar, de la data constatării culpei, până la emiterea hotărârii definitive de către instanțele masonice competente a judeca.

Masonul care se face vinovat de culpa prevăzută la punctul g) este exclus de drept din Marea Lojă Națională din România.

Calitatea de mason este imprescriptibilă și nu se pierde decât prin demisie din MLNR, trecere la Orientul Etern, sau printr-o hotărâre definitivă de excludere din Ordin (Ardere între Coloane), în condițiile și formele determinate de Constituție și Regulamentul General.

Măsura excluderii definitive din Marea Lojă Națională din România este neapelabilă. Masonii demisionați sau excluși definitiv din Ordin nu pot fi reprimiți prin reintegrare sau regularizare.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA MARII LOJI NAȚIONALE

DIN ROMÂNIA

ȘI A LOJILOR DIN OBEDIENȚA SA

Art. 6. Loja este unitatea elementară a Francmasoneriei. Loja lucrează autonom, sub Obediența Marii Loji și se compune din masoni practicând ritualuri după forme tradiționale, cu respectarea dispozițiilor din Constituție și Regulamentul General și aprobate de Marea Lojă Națională din România.

Loja este compusă din Frați de următoarele Grade:

Ucenic,

Calfă,

Maestru.

Demnitarii ce conduc activitatea Lojii sunt:

Maestrul Venerabil,

Primul Supraveghetor,

Al Doilea Supraveghetor,

Oratorul,

Secretarul,

Trezorierul,

Expertul.

Ofițerii Lojii sunt:

Maestrul de Ceremonii,

Ospitalierul,

Diaconii,

Acoperitorii.

Art. 7. În timpul lucrărilor rituale pe Altar vor fi așezate cele Trei Mari Lumini ale Francmasoneriei Regulare Universale, respectiv Cartea Legii Sacre, Echerul și Compasul, iar la Orient vor fi arborate Baniera Lojii sau, după caz, Baniera Marii Loji, Drapelul Național și Drapelul Uniunii Europene.

Prin delegații aleși, Loja ia parte la lucrările Conventului și la alegerea Marilor Demnitari ce formează Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

SECȚIUNEA A II-A

CAPITOLUL I

MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ DIN ROMÂNIA

Art. 8. Marea Lojă Națională din România este obligată să-și păstreze regularitatea fără nici un fel de abatere, pentru a putea fi recunoscută de toate Marile Loji și Puteri Masonice regulare ale lumii și să respecte în mod obligatoriu următoarele principii fundamentale:

Credința în Marele Arhitect al Universului, în voința Sa revelată și în nemurirea sufletului;

Toți inițiații să presteze jurământul cu mâna pe Cartea Legii Sacre deschisă, prin care este exprimată revelația din înalturi, de care profanul ce urmează a fi inițiat este, prin conștiința sa, legat în mod irevocabil;

În compunerea Marii Loji și a fiecăreia dintre Lojile sale să fie numai bărbați și nici o Lojă să nu întrețină nici o relație masonică, de orice natură, cu Lojile mixte sau cu grupurile masonice care admit femeile drept membri;

Marea Lojă exercită o jurisdicție suverană asupra tuturor Lojilor supuse controlului ei, adică este un organism responsabil, independent și complet autonom, care posedă o autoritate unică și incontestabilă asupra acestor grade și nici nu împarte autoritatea sa cu altă Putere;

Toate cele trei Mari Lumini ale Francmasoneriei (Cartea Legii Sacre, Echerul și Compasul) sunt mereu expuse în timpul lucrărilor Marii Loji sau ale Lojilor aflate sub Obediența ei, principala Lumină fiind Cartea Legii Sacre;

Discuțiile de ordin religios, politic sau de afaceri sunt strict interzise în Lojă;

Principiile din Landmark-urile vechi, cutumele și practicile Masoneriei să fie respectate.

Art. 9. Administrarea și reprezentarea intereselor interne și externe ale Lojilor din Obediența sa este efectuată de Marea Lojă Națională din România prin organele sale:

Conventul,

Marele Maestru,

Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România,

Comisiile,

Inspectorii pentru activitatea organizatorică și financiară din Loji.

Art. 10. Demnitarii Marii Loji Naționale din România aleși de Convent pe o durată de cinci ani sunt:

Marele Maestru,

Marele Maestru Adjunct,

Pro Marii Maeștri,

Marele Prim Supraveghetor,

Marele Al Doilea Supraveghetor,

Marele Orator,

Marele Trezorier,

Marele Expert.

Marii Secretari (Interne și Externe), Președintele Comisiei „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România” și Marii Ofițeri sunt numiți de Marele Maestru, pe o durată de cinci ani. Marii Secretari pot fi reconfirmați în funcție și de următorii Mari Maeștri.

CAPITOLUL II

MARELE MAESTRU ȘI MARII DEMNITARI

Art. 11. Cu condiția întrunirii cvorumului, Marele Maestru este ales de Convent, prin vot secret, pentru un singur mandat de cinci ani, cu o majoritate calificată de 2/3 la primul tur de scrutin și cu majoritate simplă la al doilea tur.

Art. 12. Drepturile și atribuțiile Marelui Maestru:

Autoritatea sa este deplină în exercițiul funcției sale magistrale în respectul Constituției și Regulamentului General ale Marii Loji Naționale din România;

Este garantul tradițiilor zidarilor liberi;

Inspiră, prezidează și guvernează Comunitatea Masonică Română;

Reprezintă Marea Lojă Națională din România față de Marile Loji străine, față de Corpurile Concordate și față de autoritățile statale;

Marele Maestru convoacă și prezidează Conventul și Consiliul Marii Loji Naționale din România și prezidează toate întâlnirile rituale la care participă;

Numai Marele Maestru poate uza de dreptul tradițional de clemență față de cei judecați de Justiția Masonică;

Numește prin Decret pe Marii Secretari, pe Marele Inspector General, pe Președintele Comisiei „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România” și pe:

– Marii Oratori Adjuncți,

– Marii Secretari Adjuncți (Interne și Externe),

– Marii Trezorieri Adjuncți,

– Marii Experți Adjuncți,

precum și pe ceilalți Mari Ofițeri:

– Asistenții Zonali ai Marelui Maestru,

– Asistenții Personali ai Marelui Maestru,

– Marele Maestru de Ceremonii,

– Marele Ospitalier,

– Marele Acoperitor Intern,

– Marele Acoperitor Extern,

– Marele Prim Diacon,

– Marele Al Doilea Diacon,

– Marele Seneșal,

– Marele Purtător de Cuvânt,

– Marele Arhivar,

– Marele Istoric,

– Marele Bibliotecar,

– Marii Port Stindard,

– Marele Purtător de Banieră,

– Marele Șef al Gărzii,

– Marele Capelan,

– Marele Medic,

– Inspectorii Experți,

– Ofițerii Zonali,

cât și pe Adjuncții celor de mai sus, acolo unde este cazul;

Promulgă și face să fie respectate decretele sale, hotărârile Conventului, ale Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România și ale Tribunalelor Masonice. Sentințele definitive ale acestora vor fi întărite prin Decrete ale Marelui Maestru;

Adoptă, în cazuri de necesitate, prevederi sau întreprinde acțiuni care vor fi supuse în regim de urgență ratificării Marelui Consiliu, conferă Ordine și Medalii ale Marii Loji Naționale din România;

Autorizează și promulgă prin Decret Ritualurile; numește și revocă prin Decret pe Garanții de Amiciție ai Marii Loji Naționale din România pe lângă Marile Loji recunoscute;

Eliberează Patente pentru noile Loji, brevete, legitimații și pașapoarte fraterne;

Transmite la Solstiții Cuvântul de ordine către Maeștrii Venerabili;

Autorizează publicațiile și acțiunile din cadrul Marii Loji Naționale din România, cât și pe cele destinate lumii profane;

Propune Marelui Consiliu componența Comisiilor;

Informează Marele Consiliu cu privire la componența delegațiilor ce urmează a reprezenta Marea Loja Națională din România la manifestările pentru care s-au primit invitații și informează Marele Consiliu despre problematica discuțiilor ce urmează a fi abordate la viitoarele întâlniri;

Acordă dispense, în urma analizării fiecărei solicitări în parte;

Revocă din funcții pe Marii Demnitari și pe Marii Ofițeri numiți prin Decret, precum și pe membrii Comisiilor MLNR. Poate revoca din funcții pe Marii Demnitari și Marii Ofițeri aleși de Convent, în cazul neîndeplinirii îndatoririlor specifice funcției, și poate numi în posturile vacante alți Maeștri Masoni eligibili, care vor acționa pro tempore, având toate obligațiile și prerogativele specifice funcției, până la primul Convent al MLNR.

Art. 13. În lipsa Marelui Maestru, atribuțiile sale, cu excepția dreptului de clemență, trec asupra Pro Marilor Maeștri, iar în lipsa acestora se urmează ordinea stabilită de tradițiile masonice, adică Marele Prim Supraveghetor și Marele Al Doilea Supraveghetor.

Art. 14. Marii Demnitari sunt aleși de Convent, la propunerea Marelui Maestru, cu o majoritate de jumătate plus unu din cvorum. Marele Maestru va face maximum trei propuneri succesive pentru componența Consiliului Marii Loji Naționale din România, iar în cazul în care nici una dintre acestea nu întrunește votul necesar, delegații la Convent vor propune, pentru fiecare demnitate în parte, unul sau mai mulți candidați din care vor fi aleși cei ce întrunesc cel mai mare număr de voturi. Marii Demnitari pot fi realeși pe aceleași funcții.

CAPITOLUL III

MARELE CONSILIU

Art. 15. Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România este prezidat de Marele Maestru, iar în lipsa acestuia, de unul din Pro Marii Maeștri sau de persoana indicată de tradiția masonică.

Art. 16.

A) Marele Consiliu este compus din:

Marii Demnitari și Foștii Mari Maeștri cu drept de vot:

Marele Maestru,

Marele Maestru Adjunct,

Pro Marii Maeștri,

Marele Prim Supraveghetor,

Marele Al Doilea Supraveghetor,

Marele Orator,

Marele Trezorier,

Marii Secretari,

Marele Expert,

Marele Inspector General – fără drept de vot,

Președintele Comisiei „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România” – cu drept de vot .

Marele Consiliu poate coopta și invita membri din cadrul comisiilor sau din afara acestora pentru efectuarea lucrărilor curente ale Marii Loji Naționale din România, aceștia neavând drept de vot.

B) Drepturi si atribuții:

Pro Marele Maestru:

îl asistă pe Marele Maestru în toate acțiunile sale și-i ține locul conform cutumei.

Marelui Prim Supraveghetor îi este încredințată:

instruirea tuturor Calfelor din Lojile aflate în Obediența Marii Loji Naționale din România;

coordonarea activității Primului Supraveghetor din cadrul Lojilor aflate în Obediența Marii Loji Naționale din România;

coordonarea activității secțiunii de Gândire Masonică în cadrul Comisiei de Ritualuri și Gândire Masonică.

Marelui Al Doilea Supraveghetor îi este încredințată:

instruirea tuturor Ucenicilor din Lojile aflate în Obediența Marii Loji Naționale din România;

coordonarea activităților celui de Al Doilea Supraveghetor din cadrul Lojilor din Obediența Marii Loji Naționale din România;

coordonarea activității Comisiei de Istorie Masonică.

Marele Secretar pentru Relații Interne, îndatoriri:

redactează corespondența și convocările Marelui Consiliu și Marelui Maestru;

întocmește Planșele Ținutelor Marelui Consiliu și ale Conventului;

întocmește și ține la zi evidența registrelor matricole ale Ucenicilor, Calfelor și Maeștrilor din Lojile aflate în Obediența Marii Loji Naționale din România;

coordonează activitatea Secretarilor din Lojile aflate în Obediența Marii Loji Naționale din România;

întocmește și semnează documentele oficiale ale Marelui Consiliu și Marelui Maestru.

Marele Secretar pentru Relații Externe, îndatoriri:

întocmirea cererilor de recunoaștere ale Marii Loji Naționale din România;

stabilirea de relații fraterne cu alte Mari Loji Regulare, conform hotărârilor Marelui Consiliu;

transmiterea propunerilor de Garanți de Amiciție ai respectivelor Mari Loji pe lângă Marea Lojă Națională din România;

întocmirea și transmiterea Diplomelor de Garanți de Amiciție ai Marii Loji Naționale din România pe lângă respectivele Mari Loji;

întocmirea și transmiterea de scrisori de recomandare pentru Frații din Marea Lojă Națională din România care doresc să viziteze Loji din străinătate;

asigură corespondența necesară organizării vizitelor masonice ale membrilor Marii Loji Naționale din România în străinătate sau primirea oficială a unor Mari Demnitari reprezentând Mari Loji Regulare;

asigură corespondența necesară pentru stabilirea relațiilor de Loji surori cu membre ale unor Mari Loji cu care Marea Lojă Națională din România a stabilit relații fraterne;

administrarea arhivei cu copiile corespondenței externe (primite și transmise), originalele fiind trimise la Marele Secretariat pentru arhiva acestuia.

Marele Orator:

veghează la respectarea Constituției și Regulamentului General ale Marii Loji Naționale din România;

are dreptul să întrerupă, cu argumente, orice discuție care este contrară Constituției și Regulamentului General;

are dreptul de a se autosesiza de orice delict definit la Art. 132 din Regulamentul General;

coordonează activitatea Oratorilor din Loji;

colaborează cu Comisia Juridică și semnează toate documentele oficiale ale Marii Loji Naționale din România.

Marele Trezorier are următoarele atribuții:

urmărește încasarea drepturilor bănești cuvenite Marii Loji Naționale din România, toate operațiunile de încasări și plăți, îngrijindu-se de legalitatea acestora și a tuturor operațiunilor financiar-contabile;

întocmește Bugetul de venituri și cheltuieli pe care îl supune aprobării Conventului, cu avizul Marelui Consiliu;

se îngrijește de întocmirea situațiilor financiare anuale și le supune spre aprobare Conventului.

Marele Expert:

îi este încredințată instruirea în Catehismul Masonic a tuturor Fraților din Marea Lojă Națională din România;

coordonează activitatea Experților din Lojile din Obediența Marii Loji Naționale din România;

coordonează secțiunea de ezoterism și ritualuri din cadrul Comisiei de Ritualuri și Gândire Masonică;

urmărește însușirea Catehismului Masonic în cele trei grade.

Toți Demnitarii sunt obligați să țină un raport de activitate în fața Conventului Anual al Marii Loji Naționale din România.

Marii Ofițeri ai Marii Loji Naționale din România sunt:

Asistenții Zonali ai Marelui Maestru,

Asistenții Personali ai Marelui Maestru,

Marele Maestru de Ceremonii,

Marele Ospitalier,

Marele Acoperitor Intern,

Marele Acoperitor Extern,

Marele Prim Diacon,

Marele Al Doilea Diacon,

Marele Seneșal,

Marele Purtător de Cuvânt,

Marele Arhivar,

Marele Istoric,

Marele Bibliotecar,

Marii Port Stindard,

Marele Purtător de Banieră,

Marele Șef al Gărzii,

Marii Arhitecți Revizori,

Marele Capelan,

Marele Medic,

Marii Oratori Adjuncți,

Marii Secretari Adjuncți (Interne și Externe),

Marii Trezorieri Adjuncți,

Marii Experți Adjuncți,

Marii Inspectori Generali Adjuncți,

Inspectorii Experți,

precum și Adjuncții acestora, acolo unde este cazul.

Art. 17. Marele Consiliu se întrunește pentru lucrările curente după un program și o ordine de zi stabilite de Marele Maestru și comunicate la ultima Ținută pentru cea următoare.

Marele Consiliu se poate întruni în Ținute Extraordinare ori de câte ori este nevoie, la propunerea Marelui Maestru sau în urma cererii a cel puțin șapte Maeștri Venerabili în funcție.

Marele Consiliu este obligat să se întrunească în Ținută ordinară cel puțin o dată pe lună, în timpul Anului Masonic.

Art. 18. Deciziile Marelui Consiliu se iau cu majoritatea simplă a voturilor exprimate, iar în caz de paritate, votarea fiind la vedere, votul Marelui Maestru decide.

CAPITOLUL IV

COMISIILE

Art. 19. Comisiile sunt organe consultative și de studiu, prezidate de Marele Maestru, și sunt formate din membri aleși de către Marele Consiliu dintre Frații Maeștri ai Lojilor. Pot fi aleși și Frați masoni ce dețin demnități în Marea Lojă Națională din România sau în Lojile din Obediență.

Comisiile sunt alcătuite din cel puțin cinci Frați și fac rapoarte numai Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

Comisiile sunt permanente, pe întreaga perioadă a guvernării Marii Loji Naționale din România, sau temporare, desființându-se după rezolvarea sarcinilor pentru care au fost înființate.

Art. 20. Comisii permanente:

Comisia Juridică, care studiază îmbunătățirea, în spirit masonic, a Constituției și a Regulamentelor Ordinului și urmărește respectarea acestora;

Comisia de Ritualuri și Gândire Masonică, care studiază și urmărește aplicarea principiilor Ordinului și modalitățile de lucru în cele trei grade și face cunoscute în Loji principiile și ideile masonice. Pentru verificarea activității masonice în Loji, comisia poate delega Frați maeștri masoni, cu aprobarea Marelui Consiliu;

Comisia de Istorie a Masoneriei din România, care studiază și colectează documentele privind istoria Ordinului pe teritoriul țării și are ca preocupare alcătuirea arhivelor Ordinului;

Comisia de Inspectori Experți, care urmărește aplicarea în Loji a regulilor de comportament masonic;

Comisia de Cenzori sau Arhitecți Revizori, care verifică activitatea financiară a Marii Loji Naționale din România;

Comisia „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România” este un organ consultativ de studiu, analiză, sinteză și expertiză juridică masonică, care funcționează în Obediența Marii Loji Naționale din România pe lângă Instituția Marelui Maestru și este sesizată numai de acesta. Condițiile de numire a Președintelui Comisiei și membrilor componenți, durata mandatului, precum și atribuțiile acestora sunt stabilite prin Decret al Marelui Maestru în funcție.

Comisiile pot să-și continue lucrările în curs, dacă noul Mare Consiliu ales de Convent, în prima sa reuniune, își dă consimțământul în acest sens și vor raporta Marelui Consiliu al Ordinului, după un program stabilit de Marele Maestru.

CAPITOLUL V

CONVENTUL

Art. 21. Conventul este autoritatea supremă a Marii Loji Naționale din România și este condus de Marele Maestru în exercițiu, asistat de Marii Demnitari în exercițiu, și anume:

Marele Maestru Adjunct,

Pro Marii Maeștri,

Marele Prim Supraveghetor,

Marele Al Doilea Supraveghetor,

Marele Orator,

Marii Secretari,

Marele Trezorier,

Marele Expert,

Marele Inspector General,

Președintele Comisiei „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România”.

Lucrările Conventului vor fi în Ținută Regulară de gradul III, în conformitate cu ritualul tradițional.

Marii Demnitari care nu sunt prevăzuți la Art. 22, alin. 3, Marii Ofițeri, foștii Mari Demnitari și foștii Mari Ofițeri iau parte la Convent, ca delegați ai Lojilor din care fac parte, cu drepturi depline de vot.

În cazul în care nu sunt delegați ai Lojilor din care fac parte, Marii Ofițeri care au rol activ în desfășurarea ritualului participă la Convent, fără drept de vot.

Foștii Mari Maeștri și Marii Maeștri Onorifici vor fi în mod obligatoriu aleși cu prioritate ca delegați ai Lojilor din care fac parte.

Foștii Mari Demnitari, precum și foștii Mari Ofițeri menționați în Art. 16, lit. „B”, alin. 10, vor fi aleși ca delegați ai Lojilor din care fac parte, în limita normei de reprezentare prevăzută în Constituție, prioritatea având-o Marii Demnitari în exercițiu care nu sunt prevăzuți la Art. 22, alin. 3, și Marii Ofițeri în exercițiu.

În cazul în care nu sunt delegați ai Lojilor din care fac parte, foștii Mari Demnitari și foștii Mari Ofițeri pot participa la Convent la invitația Marelui Maestru, fără a avea drept de vot.

Art. 22. Delegațiile Lojilor sunt compuse din Frații Maeștri, membri activi ai Lojilor pe care le reprezintă.

Fiecare Lojă poate avea câte un delegat pentru fiecare șapte Maeștri Masoni activi ai Lojii. Pentru un plus de cinci membri, reprezentând un excedent față de multiplul lui șapte, se va trimite câte un delegat suplimentar.

Fiecare membru al Conventului trebuie să fie delegat de Loja din care face parte, cu excepția Marelui Maestru și a următorilor Mari Demnitari în exercițiu, care au drepturi depline de vot:

– Marele Maestru Adjunct,

– Pro Marii Maeștri,

– Marele Prim Supraveghetor,

– Marele Al Doilea Supraveghetor,

– Marele Orator,

– Marii Secretari,

– Marele Trezorier,

– Marele Expert,

– Președintele Comisiei „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România”.

Fiecare membru al Conventului are dreptul la un singur vot, indiferent de demnitatea pe care o ocupă sau a ocupat-o.

Art. 23. În lipsa Marelui Maestru, conducerea Conventului trece asupra unui Pro Mare Maestru, ori a altui Mare Demnitar desemnat prin Decret de Marele Maestru.

Art. 24. Conventul:

Exercită puterea constituantă și legislativă a Marii Loji Naționale din România;

Examinează și aprobă activitatea masonică și administrativă a Marii Loji Naționale din România;

Ratifică hotărârile și decretele emise de Marele Maestru în perioada dintre ultimul și prezentul Convent;

Controlează și aprobă situațiile financiare aferente exercițiului financiar al anului precedent, votează bugetul și dispune asupra exercițiului financiar viitor, fixând contribuțiile;

Alege pe Marele Maestru și pe Marii Demnitari Regulamentari, conform prevederilor Art. 10 și 11 din prezenta Constituție;

Votează propunerile de modificare sau completare a Constituției și Regulamentelor;

Ratifică deciziile asupra recunoașterii și admiterii grupurilor masonice care satisfac prevederile Art. 1 și 2 din Constituție;

Ratifică tratatele Marii Loji Naționale din România cu Puterile Masonice străine;

Decide asupra tuturor chestiunilor referitoare la Masonerie, în general, și ale celor privitoare la Marea Lojă Națională din România, în special;

Alege Comisia de Cenzori;

Face cunoscute data și locul unde va avea loc următorul Convent.

Art. 25. Conventul va fi ținut în Ritualul gradului trei și va avea loc în prima sâmbătă a lunii noiembrie.

Art. 26. Deciziile cu caracter organizatoric, administrativ sau financiar se iau prin vot deschis și cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți.

În caz de paritate la votul deschis, votul Marelui Maestru sau al locțiitorului său va fi decisiv.

Definirea cvorumului în cadrul Marii Loji Naționale din România:

– în cadrul Conventurilor Ordinare sau Extraordinare cvorumul este reprezentat de jumătate plus unu din numărul total al participanților legali cu drept de vot;

– în cadrul Marelui Consiliu cvorumul este reprezentat de jumătate plus unu din numărul total al membrilor cu drept de vot;

– în cadrul Lojilor cvorumul este reprezentat de jumătate plus unu din numărul total de membri activi, în funcție de gradul în care se desfășoară Lucrările.

Art. 27. Conventul Extraordinar este convocat de Marele Maestru la cererea motivată a:

Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România,

Cel puțin jumătate plus unu din Lojile din Obediența Marii Loji Naționale din România.

În cazurile de mai sus, Marele Maestru va comunica data convocării Conventului Extraordinar în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data primirii cererii.

Convocarea se va face cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data Conventului.

În cazul în care Marele Maestru nu ar convoca Conventul în termenul prevăzut mai sus, Conventul Extraordinar se va întruni de drept în prima duminică după expirarea celor 30 de zile menționate mai sus, sub conducerea Marelui Maestru.

Art. 28. Convocarea Conventului Extraordinar trebuie să cuprindă ordinea de zi cu problemele expuse, precum și data, ora și locul desfășurării.

Ordinea de zi a Conventului Extraordinar se alcătuiește de către Marele Maestru, după consultări cu Marele Consiliu, și trebuie să prevadă propunerile Fraților ce au solicitat convocarea Conventului Extraordinar.

Pentru desfășurarea lucrărilor Conventului Extraordinar se vor aplica dispozițiile referitoare la Conventul ordinar, cuprinse în Cap. V, Art. 21, 22, 23, 24, 25 și 26.

CAPITOLUL VI

FINANȚELE

Art. 29. Cheltuielile generale ale Marii Loji Naționale din România sunt suportate din venituri.

Cuantumul acestor contribuții este fixat de Convent, la propunerea Marelui Trezorier, și se înscrie în bugetul anual.

Veniturile Marii Loji provin din contribuțiile menționate la Art. 15, alin. 3 din Regulamentul General al Marii Loji Naționale din România, din contribuțiile pentru patente, din contribuții pentru participări la Conventuri, simpozioane, banchete, baluri și alte activități specifice, din contribuții stabilite prin Hotărârile Conventului MLNR, din dobânzi și dividende rezultate din plasarea sumelor disponibile în condițiile legii, din donații și sponsorizări de la persoane fizice sau juridice române sau străine. Finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționare ale Marii Loji Naționale din România se asigură și din alte venituri prevăzute de lege.

Anul financiar începe la 1 ianuarie.

Art. 30. Controlul finanțelor Marii Loji Naționale din România se exercită de Comisia de Cenzori, formată din trei membri aleși de Convent pe timp de trei ani. Comisia Cenzorilor va face verificări anuale și va prezenta raportul său Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România, acesta la rândul lui comunicându-l Conventului.

Comisia de Cenzori, împreună cu Marele Trezorier, răspund în fața organelor Statului de desfășurarea activității financiare a Marii Loji Naționale din România și a Lojilor din Obediență, în conformitate cu dispozițiile legale financiare în vigoare.

SECȚIUNEA A III-A

PROCEDURI JURIDICE MASONICE

Art. 31. Justiția Masonică se exercită prin Juriile Fraterne, Tribunalul Masonic și Curtea Superioară de Justiție.

Art. 32. Juriul Fratern se formează în cadrul Camerei de Mijloc a Lojii. Tribunalul Masonic și Curtea Superioară de Justiție Masonică funcționează la nivelul Marii Loji Naționale din România.

Art. 33. Sancțiunile sunt de natură masonică și sunt stabilite prin Regulamentul General al Marii Loji Naționale din România.

Art. 34. Tribunalul Masonic se compune din cel puțin douăzeci și unu de membri, propuși de Marele Maestru și aleși pentru un mandat de cinci ani de Convent, dintre foștii Maeștri Venerabili ai Lojilor din Obediență.

Președintele, Vicepreședintele și Secretarul Tribunalului Masonic sunt desemnați de Marele Maestru dintre membri.

Prin excepție, Marele Maestru poate numi prin Decret mai mulți membri ai Tribunalului Masonic, care vor acționa pro tempore, având toate obligațiile și prerogativele specifice funcției, urmând ca aceștia să fie confirmați la primul Convent al Marii Loji Naționale din România.

Art. 35. Curtea Superioară de Justiție Masonică se compune din cel puțin douăzeci și unu de membri, propuși de Marele Maestru și aleși pentru un mandat de cinci ani de Convent, dintre foștii Maeștri Venerabili ai Lojilor din Obediență.

Președintele,Vicepreședintele și Secretarul Curții Superioare de Justiție sunt desemnați de Marele Maestru dintre membri.

Prin excepție, Marele Maestru poate numi prin Decret mai mulți membri ai Curții Superioare de Justiție Masonică, unde vor acționa pro tempore, având toate obligațiile și prerogativele specifice funcției, urmând ca aceștia să fie confirmați la primul Convent al Marii Loji Naționale din România.

Art. 36. Membrii Tribunalului Masonic și ai Curții Superioare de Justiție Masonică sunt Mari Ofițeri ai Marii Loji Naționale din România.

Justiția Masonică este exercitată în numele Marii Loji Naționale din România, iar hotărârea trebuie să fie pronunțată „Întru Gloria Marelui Arhitect al Universului”, pentru a nu fi lovită de nulitate, și să fie semnată de jumătate plus unu dintre Frații judecători.

Regulile generale de funcționare ale Justiției Masonice sunt cuprinse în Regulamentul General al MLNR.

SECȚIUNEA A IV-A

CORPURI CONCORDATE

Art. 37. Marea Lojă Națională din România, Suprema Putere și Autoritate Masonică în Jurisdicția Națională, autorizează funcționarea în jurisdicția sa a Riturilor operative, onorare sau invitaționale, denumite generic Corpuri Concordate, numai dacă originea lor este regulară.

Art. 38. Riturile își pot desfășura activitatea pe teritoriul României numai în baza unui Concordat încheiat cu Marea Lojă Națională din România.

Concordatele între Marea Lojă Națională din România și Rituri sunt promulgate prin Decrete ale Marelui Maestru.

Concordatele între Marea Lojă Națională din România și Rituri sunt reînnoite o dată la trei ani.

Prin Decret al Marelui Maestru, Marea Lojă Națională din România poate anula un Concordat și retrage autorizarea unui Rit dacă respectivul Concordat nu este reînnoit. De asemenea, Marea Lojă Națională din România poate retrage autorizarea Ritului care încalcă prevederile legislației Marii Loji Naționale din România, termenii Concordatului încheiat cu Marea Lojă sau dacă își pierde statutul regular.

Art. 39. Apartenența la Riturile autorizate să funcționeze în Jurisdicția Marii Loji Naționale din România este permisă exclusiv Maeștrilor Masoni de bună reputație masonică, membri activi în Loji Simbolice aflate sub Obediența Marii Loji Naționale din România.

SECȚIUNEA A V-A

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Art. 40. Propunerile de modificare a Constituției pot fi înaintate Marelui Consiliu, prin Marele Secretariat al Marii Loji, de către Marele Maestru sau Lojile Simbolice active din Obediență pe tot parcursul Anului Masonic, respectându-se prevederile Art. 125 din Regulamentul General.

Propunerile de modificare a Constituției pot fi supuse spre adoptare în cadrul Conventurilor Ordinare și Extraordinare ale Marii Loji Naționale din România, conform ordinii de zi alcătuită de Marele Maestru, în urma consultării Marelui Consiliu.

Propunerile de amendare a Constituției, ce vor fi incluse pe ordinea de zi a unui Convent al Marii Loji Naționale din România, vor fi comunicate Lojilor Simbolice din Obediență cu cel puțin 30 zile calendaristice înainte de data respectivului Convent.

Art. 41. Marele Consiliu al Marii Loji propune discutarea modificărilor înaintate Conventului.

Art. 42. Nerespectarea Art. 40 și 41 anulează aducerea în discuție a propunerilor de modificare a Constituției.

Art. 43. Pentru modificarea Constituției sau a Regulamentului General sunt necesare cel puțin 2/3 din voturile delegaților prezenți.

Art. 44. Titulatura acestei Regulare, Respectabile și Atotputernice Loji este MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ DIN ROMÂNIA.

Marea Lojă Națională din România are sigiliu propriu, care va fi pus pe toate documentele eliberate de Marele Secretariat sau sub autoritatea sa.

Folosirea fără drept a titulaturii sau aplicarea fără drept a sigiliului constituie abuz de drept și se pedepsește conform legislației în vigoare a statului român.

Art. 45. Sediul Marii Loji Naționale din România este în București.

Art. 46. Activitatea în amănunt a Marii Loji Naționale din România, a Lojilor și a Masonilor din Obediența sa este stabilită prin Constituția, Regulamentul General și Codul de Conduită Masonică, aprobate în Convent.

Codul de Conduită Masonică face parte integrantă din legislația Marii Loji Naționale din România, alături de Constituție și Regulamentul General.

În limitele Landmark-urilor, Principiilor de Regularitate, Constituției și Regulamentului General și ale Codului de Conduită Masonică ale Marii Loji Naționale din România, Lojile pot trasa regulamente interne de organizare și funcționare, ce sunt avizate de Marele Orator.

Art. 47. Prezenta Constituție și Regulamentul General aferent au intrat în vigoare, fiind votate în majoritate de Conventurile noastre din martie și noiembrie AL6000 și au intrat în vigoare începând cu 5 noiembrie 6000 AL, la care sunt adăugate toate amendamentele aduse până în data de 21 aprilie 6012 AL, inclusiv.

Art. 48. Orice alte Constituții și Regulamente se abrogă.

REGULAMENTUL

GENERAL

al

MARII LOJI NAȚIONALE

DIN ROMÂNIA

La baza acestui Regulament stă

Constituția Marii Loji Naționale din România

REGULAMENTUL GENERAL

TITLUL I

ÎNFIINȚAREA, DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE LOJILOR

SECȚIUNEA I

FONDAREA LOJII

CAPITOLUL I

Art. 1. Pentru a fonda o Lojă Simbolică trebuie să se întrunească cel puțin șapte Maeștri, membri activi, provenind dintr-o Lojă Regulară, aflată în Obediența Marii Loji Naționale din România.

Art. 2. Toți Frații fondatori, ce înființează o Lojă provizorie, trebuie să aibă o vechime în gradul de Maestru de cel puțin trei ani, ei urmând să aleagă Demnitarii provizorii ai Lojii și anume: Maestrul Venerabil, Supraveghetorii, Oratorul, Secretarul, Trezorierul, Expertul.

Art. 3. Toți Maeștrii fondatori ai unei Loji trebuie să informeze în scris Maestrul Venerabil al Lojii căreia i-au aparținut și să ceară aprobarea de principiu a Marelui Maestru.

Art. 4. Loja provizorie verifică titlurile masonice ale Fraților ce o compun, își alege o denumire distinctă și înaintează apoi Marii Loji Naționale din România o cerere de constituire.

Art. 5. La cererea de înființare a unei Loji trebuie anexate:

Un tabel conținând numele, prenumele, locul și data nașterii, adresa, calitățile civile și masonice ale Maeștrilor Frați fondatori, cu nominalizarea Lojilor în care au fost inițiați, precum și datele pasajelor de grad aprobate de Loja de origine;

Legitimațiile Fraților fondatori, împreună cu dovezile că sunt în regulă față de Lojile din care au făcut parte și că au respectat dispozițiile Art. 3;

Planșa de Arhitectură a reuniunii Fraților fondatori, prin care aceștia arată hotărârea lor de a fonda o nouă Lojă și denumirea aleasă;

Indicarea locului unde Loja își va desfășura activitatea;

Cuantumul pe care noua Lojă înțelege să-l plătească pentru obținerea titlului definitiv, ce nu poate fi mai mic decât cel stabilit de Marea Lojă Națională din România.

Art. 6. După îndeplinirea acestor condiții, Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România dispune o cercetare asupra regularității formelor și asupra oportunității pentru crearea unei noi Loji.

Art. 7. Dacă cererea este aprobată și diploma de constituire este semnată, Marele Secretariat transmite toată documentația Lojii nou înființate și aceasta, prin alegeri definitive, îi confirmă pe Demnitarii aleși și Ofițerii numiți.

Art. 8. Noua Lojă nu poate face inițieri, afilieri sau regularizări până la integrarea sa în Obediența Marii Loji Naționale din România, în urma raportului Comisiei de Inspectori. După emiterea Patentei, Loja este înmatriculată în Registrul Marii Loji Naționale din România.

Loja nu poate efectua inițieri decât după ce obține acordul Marii Loji Naționale din România pentru fiecare profan ce urmează să fie inițiat. Anunțarea candidaturii se va face Marelui Secretariat cu cel puțin 45 de zile înaintea inițierii propuse. Se va trimite de către fiecare Lojă un curriculum vitae al profanului, însoțit de o fotografie și certificat de cazier judiciar, pentru a fi afișat la sediul Marii Loji, spre cunoștința tuturor Fraților din Obediența Marii Loji Naționale din România.

Dacă în termen de 45 de zile de la comunicarea datelor profanului, Loja nu primește răspuns pentru anularea inițierii, aceasta își poate urma cursul normal, conform tradiției.

CAPITOLUL II

Art. 9. Lojile regular constituite și admise sub jurisdicția Marii Loji Naționale din România au toate obligațiile și privilegiile recunoscute prin Constituția și Regulamentul General al acesteia.

Art. 10. Lojile trebuie să asigure instruirea masonică a membrilor ce le compun și au obligația de a le impune disciplina.

Art. 11. În Lojă, conducerea este exercitată de Demnitarii aleși și Ofițerii numiți, instalați regular, iar Lojile sunt responsabile față de Marea Lojă Națională din România în ceea ce privește conduita membrilor componenți.

CAPITOLUL III

Art. 12. Nici Lojile și nici membrii lor, în grup sau individual, nu pot angaja public Masoneria, în calitatea lor de Masoni, fără o autorizație prealabilă și expresă a Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România sau a Marelui Maestru.

CAPITOLUL IV

Art. 13. Lojile sunt obligate să se reunească de cel puțin două ori pe lună, în Ținută Rituală.

Ele pot să se întrunească și cu alte Loji Regulare din Obediența Marii Loji Naționale din România, în Ținute Rituale sau deschise.

Art. 14. Lojile iau parte la Conventul ordinar sau cele extraordinare, prin delegații lor. Membri delegați, cu drept de vot, sunt Frații Maeștri membri activi ai Lojilor pe care le reprezintă, de regulă câte un delegat pentru fiecare șapte membri Maeștri activi ai Lojii. Pentru un minimum de cinci membri se va trimite un nou delegat.

Venerabilul Lojii, Primul Supraveghetor și Oratorul trebuie să facă parte din delegație, fiind înlocuiți cu alți Frați doar în caz de indisponibilitate.

CAPITOLUL V

Art. 15. Lojile trebuie să achite în termenul fixat de Marea Lojă Națională din România obligațiile financiare față de Trezoreria acesteia, cazul contrar conducând la decăderea acestora din drepturile conferite de Constituția și Regulamentul General ale Marii Loji Naționale din România.

Obligațiile financiare ale Lojilor și membrilor Marii Loji Naționale din România sunt stabilite numai de către Conventurile MLNR, excepție făcând doar fondurile stabilite la nivel de Lojă Simbolică, cuantumul obligațiilor Fraților în acest ultim caz fiind stabilit prin votul tuturor membrilor Lojii, indiferent de gradul masonic deținut.

Contribuțiile bănești lunare se achită pentru întregul an calendaristic o singură dată, în perioada 1 ianuarie – 31 martie. Contribuțiile bănești pentru inițieri, sporuri de salariu și regularizări se achită conform Art. 82 din Regulamentul General al MLNR și în cuantumul stabilit prin Hotărârea Conventului MLNR. Celelalte contribuții bănești, aferente programelor dezvoltate de Marea Lojă Națională din România, se plătesc imediat sau în funcție de termenul limită stabilit prin Hotărârea Conventului.

O Lojă este considerată a fi cu metalele la zi dacă și-a achitat toate metalele menționate în aliniatul anterior, pentru toți membrii activi ai Lojii, în termenele stabilite în prezentul Regulament sau prin Hotărârile Conventurilor. Lojile care nu sunt cu metalele la zi față de Trezoreria Marii Loji nu pot participa la Conventuri și suportă consecințele prevăzute la Art. 15, alin. 1, Art. 103 și Art. 123 din Regulamentul General al Marii Loji Naționale din România.

SECȚIUNEA A II-A

ÎNCETAREA LUCRĂRILOR

CAPITOLUL I

ADORMIREA LOJILOR

Art. 16. Orice Lojă poate să-și suspende lucrările pe un timp determinat, cu respectarea formelor prevăzute în Regulament. Ea poate demisiona sau poate fi dizolvată.

În caz de culpă majoră, Loja poate fi desființată prin suspendare, excludere sau ardere între Coloane.

Cererea de trecere în adormire, prin demisie sau dizolvare, trebuie să fie adresată, în formă scrisă, Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România și să fie semnată de șapte Maeștri.

Marele Consiliu nu poate refuza cererea de încetare a activității unei Loji, făcută în formă legală.

În consecință, Maestrul Venerabil, Trezorierul și Secretarul trebuie să achite integral toate datoriile financiare către Marea Lojă Națională din România, să depună Sigiliul, Patenta de constituire și toate documentele Lojii pe care ei o reprezintă.

Toate bunurile mobile și imobile, eventuale, ale Lojii ce își încetează activitatea trec în proprietatea Marii Loji Naționale din România.

Art. 16 bis. Intrarea în adormire:

a tuturor masonilor din Obediență se dispune de Marele Maestru, cu aprobarea adoptată cu o majoritate de trei pătrimi din voturile exprimate in cadrul unui Convent Extraordinar;

a uneia sau mai multor Loji se dispune de către Marele Maestru, la propunerea Maestrului Venerabil al Lojii din care fac parte Frații ce urmează a intra în adormire sau a Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

Art. 17. Masonii demisionați sau excluși definitiv din Ordin pentru culpe majore sunt privați de toate drepturile masonice și își pierd definitiv calitatea de Francmasoni. Masonii excluși temporar din Ordin sunt privați de toate drepturile masonice și își pierd calitatea de Francmasoni pe durata suspendării.

Frații dintr-o Lojă în adormire, suspendată, demisionară sau dizolvată, pot, într-un interval de șase luni, să ceară admiterea într-o altă Lojă din Obediență, în condițiile prevăzute de Constituție și de Regulamentul General al Lojilor, ori să ceară înființarea unei noi Loji, dacă Frații care vor să o înființeze au în componența lor șapte Maeștri.

CAPITOLUL II

IEȘIREA DIN ADORMIRE A LOJILOR

Art. 18. Cererea de ieșire din adormire a unei Loji se adresează în scris Marelui Consiliu și trebuie semnată de șapte Maeștri ce au aparținut Lojii respective.

Dacă cererea este aprobată se vor îndeplini prevederile articolelor 5, 6 și 7 din prezentul Regulament General.

Art. 18 bis. Ieșirea din adormire:

a) a tuturor masonilor din Obediență se dispune de către o Obediență Regulară, prietenă și garantă;

b) a uneia sau mai multor Loji se dispune de Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România, la propunerea Marelui Maestru;

c) pentru unul sau mai mulți Masoni se dispune de către Marele Maestru, la propunerea Maestrului Venerabil al Lojii în care aceștia urmează să-și desfășoare activitatea sau a Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România. În primă instanță, cererea de ieșire din adormire a unui Mason este aprobată de Loja în atenția căreia este înaintată, în Ținută Rituală de Gradul I, cu cel puțin jumătate plus unu la sută din voturile celor prezenți, cu condiția întrunirii cvorumului.

CAPITOLUL III

TRANSFORMAREA LOJILOR

Art. 19. Dacă o Lojă dorește să-și schimbe denumirea sau să-și mute sediul în alt Orient din aceeași Obediență, ea adresează Marelui Consiliu o cerere motivată în acest sens.

Art. 20. Dacă două sau mai multe Loji doresc să fuzioneze, fiecare dintre ele trebuie să ia separat o hotărâre legală în acest sens.

Când fuziunea este aprobată de Marele Consiliu, Loja mai veche o absoarbe pe cea mai nouă.

Loja ce a absorbit își păstrează titlul și numărul și primește întreg patrimoniul Lojii absorbite.

Arhivele Lojilor dizolvate sunt depuse la Marele Secretariat al Marii Loji Naționale din România.

SECȚIUNEA A III-A

ADMINISTRAREA INTERNĂ A LOJILOR

CAPITOLUL I

DEMNITARII ȘI OFIȚERII

Art. 21. Lojile sunt conduse de Demnitari cu grad de Maestru, aleși pe durata de un an.

Demnitarii sunt: Maestrul Venerabil, Primul Supraveghetor, Al Doilea Supraveghetor, Oratorul, Trezorierul, Secretarul și Expertul. Ofițerii sunt: Maestrul de Ceremonii, Ospitalierul, Acoperitorii și cei doi Diaconi.

Art. 22. Alegerea Demnitarilor Lojii se face în Ținută rituală de Gradul III prin vot secret. Toate hotărârile privind problemele ridicate în Lojă se iau prin vot deschis, după concluziile Oratorului.

Art. 23. Orice Demnitar sau Ofițer care absentează fără o scuză valabilă la trei Ținute consecutive este considerat demisionat din funcție și înlocuit.

CAPITOLUL II

ATRIBUȚIILE DEMNITARILOR ȘI OFIȚERILOR

DEMNITARII:

Maestrul Venerabil

Art. 24. Pentru ca un Frate să poată fi ales Maestru Venerabil trebuie să fie Maestru Mason de cel puțin trei ani și membru regular în Lojă, cu o activitate masonică neîntreruptă, de cel puțin doi ani. Pentru ca un Maestru Venerabil să poată fi ales se cer următoarele condiții:

Să fi deținut anterior o funcție de Demnitar sau Ofițer în Lojă;

Să nu fi lipsit la Ținute nemotivat mai mult de trei ori în anul masonic precedent;

Să se fi remarcat în viața și activitatea masonică sau să fi adus contribuții demne de luat în seamă la dezvoltarea Ordinului în general și a Lojii în special;

Să nu se afle sub interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Lojii și să nu fi fost niciodată sancționat prin aplicarea măsurilor de radiere, ori excludere temporară din Obediență.

Candidații pentru funcția de Maestru Venerabil în Lojile noi sunt exceptați de la condițiile:

Membru regular în Lojă, cu o activitate masonică neîntreruptă, de cel puțin doi ani;

Să fi deținut anterior o funcție de Demnitar sau Ofițer în Lojă.

Candidații pentru funcția de Maestru Venerabil în Lojile noi trebuie să fi deținut anterior o funcție de Demnitar sau Ofițer într-o Lojă și trebuie să fi fost membri regulari activi ai Lojii din care roiesc în ultimul an.

Maestrul Venerabil nu poate ocupa această demnitate simultan în mai multe Loji.

Doar Maestrul Venerabil are dreptul de a convoca Loja cel puțin de două ori pe lună. El conduce lucrările și reprezintă Loja în toate ocaziile.

El este de drept președintele oricărei comisii și șeful oricărei delegații, dar poate renunța la aceste prerogative în favoarea unor Frați desemnați de el.

El semnează toate actele emise în cadrul Lojii și toate actele administrative.

El poate întrerupe pe orice Frate care se îndepărtează de principiile Ordinului și-l poate obliga chiar să părăsească Loja.

El nu poate fi întrerupt de nimeni în timpul Ținutei.

Dacă ordinea este tulburată și autoritatea sa încălcată, poate suspenda sau închide lucrările fără nici o formalitate rituală.

Ținuta astfel închisă nu își poate relua lucrările decât cu consimțământul Maestrului Venerabil al Lojii.

La votul deschis, la paritate de voturi, votul Maestrului Venerabil decide.

Maestrul Venerabil în funcție: deschide și închide lucrările Ținutei, face propuneri și inițiază discuții pentru orice subiect ce ar interesa Loja sau Ordinul, trage concluzii și cere concluziile Oratorului, prezidează inițierile și conferă gradele pentru sporuri de salarii, exercită autoritatea disciplinară în limitele prevederilor regulamentare.

Art. 25. În caz de absență este înlocuit de Primul Supraveghetor, Al Doilea Supraveghetor, ori de Expert.

În lipsa acestor Demnitari, Ținuta va fi prezidată de unul din foștii Maeștri Venerabili sau de un vechi Maestru Mason.

Art. 26. Patenta de înființare a Lojii este păstrată de Maestrul Venerabil care o așează pe Altar în timpul Ținutelor.

Art. 27. El trebuie să dispună înmatricularea Fraților nou inițiați sau afiliați și să elibereze legitimațiile și diplomele ce se cuvin membrilor Lojii, prin Secretariatul Marii Loji Naționale din România (Marele Consiliu).

Art. 28. Maestrul Venerabil care refuză să convoace Loja este decăzut din mandatul său.

În acest caz, Consiliul Marii Loji Naționale din România va delega un împuternicit, cu mandatul special de a convoca Loja, până la alegerea unui nou Maestru Venerabil.

Art. 29. Pentru Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România se aplică dispozițiile cuprinse în Secțiunea a II-a, Art. 11, 12, 13 și 14 din Constituție.

b) Supraveghetorii

Art. 30. Supraveghetorii îl asistă pe Maestrul Venerabil în administrarea Lojii și la desfășurarea Ritualului în timpul Ținutei.

Ei îndrumă lucrul Ucenicilor și al Calfelor, a căror instruire le este încredințată.

Primul Supraveghetor stă la Apus și Al Doilea Supraveghetor la Miazăzi.

Ei îl înlocuiesc pe Maestrul Venerabil când acesta lipsește.

În timpul Ținutei, Supraveghetorii trebuie să mențină ordinea și disciplina Coloanelor.

Ei cer cuvântul printr-o lovitură de ciocan și sunt preferați înaintea oricărui Frate care l-ar fi cerut, cu excepția Oratorului.

Ei transmit Coloanelor respective propunerile și dispozițiile Maestrului Venerabil.

Ei nu pot fi admonestați decât de către Maestrul Venerabil.

Oratorul

Art. 31. Oratorul reprezintă legalitatea masonică.

El stă la Răsărit, la stânga Maestrului Venerabil.

El este obligat să asigure respectul pentru: tradiția masonică, Declarația de Principii, Constituția și Regulamentul General ale Marii Loji Naționale din România.

El trebuie să se opună la tot ce ar fi contrar principiilor Constituției și Regulamentului General și să ceară ca abaterile să fie comunicate Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

El ia cuvântul la ceremoniile oficiale în numele Lojii și pronunță discursul funebru pentru Frații trecuți la Orientul Etern.

Art. 32. Oratorul are cuvântul imediat ce îl cere, în interesul Lojii.

El pune concluziile sale după fiecare deliberare, iar acestea sunt supuse imediat la vot deschis, după care nici un Frate nu mai poate cere cuvântul în aceeași problemă.

Art. 33. Oratorul poate cere întreruperea oricărei discuții ce i se pare contrară legilor masonice.

Oratorul semnează documentele oficiale alături de Maestrul Venerabil și Secretar.

Oratorul asistă la numărarea voturilor și controlează conținutul Trunchiului Văduvei și al Sacului cu Propuneri Tacite.

Art. 34. Oratorul este obligat în mod special:

să explice simbolismul gradelor acordate noilor inițiați;

să înainteze Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România o dare de seamă anuală asupra lucrărilor Lojii;

să onoreze solemnitățile masonice prin Planșe de Arhitectură;

să urmărească și să aplice prevederile Art. 133 din Regulamentul General.

Art. 35. În caz de absență, Oratorul este înlocuit de Oratorul Adjunct sau de un Frate numit să-l înlocuiască.

Secretarul

Art. 36. El este obligat să redacteze toată corespondența și convocările Lojii, sub conducerea Maestrului Venerabil.

El stă la Răsărit, în dreapta Maestrului Venerabil.

El are, din partea Lojii, dreptul de a semna toate documentele pe care le întocmește în numele acesteia.

El întocmește Planșele de Arhitectură ale Ținutelor și le trece în Registrul Lojii cu obligația de a menționa:

toate deciziile luate de Lojă;

toate documentele oficiale primite de Lojă;

toate cheltuielile stabilite în Lojă;

toate sumele de bani provenite din Trunchiul Văduvei sau din alte resurse;

să semneze, împreună cu Maestrul Venerabil și Oratorul, Planșa de Arhitectură a Ținutei.

Art. 37. Secretarul ține Registrul Matricol al Lojii, unde sunt înscriși toți membrii acesteia, în ordinea admiterii, cu menționarea pentru fiecare, a numelui, a prenumelui, stării civile, profesiei, locului și datei nașterii, domiciliului și gradului masonic.

El transmite, fără întârziere, Marelui Secretariat rezultatul alegerii Ofițerilor, tabloul anual al membrilor Lojii, mutațiile, pasajele și inițierile de noi Frați, în termenele legal stabilite.

El cere Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România diplomele, titlurile și documentele ce privesc Loja.

El asistă, împreună cu Oratorul la numărarea voturilor și a sumelor de bani colectate.

El poate cere cuvântul numai Maestrului Venerabil.

Expertul

Art. 38. El răspunde de siguranța lucrărilor și se asigură de calitățile masonice ale Fraților vizitatori, instruiește profanii înaintea inițierii lor.

El stă pe scaun în fața Ospitalierului.

El îl înlocuiește pe Supraveghetorul care lipsește sau pe Maestrul Venerabil, în lipsa Supraveghetorilor.

Art. 39. Expertul este răspunzător de respectarea Ritualului de inițiere și de sporirea salariilor.

El adună buletinele de vot, numără votanții și asistă la numărarea voturilor.

El va efectua orice lucrare îi va indica Maestrul Venerabil.

Trezorierul

Art. 40. Colectează contribuțiile bănești stabilite de Lojă, inclusiv cele datorate către Trezoreria Marii Loji Naționale din România.

El stă în capul Coloanei de Miazăzi și este păstrătorul metalelor și valorilor aparținând Lojii.

El plătește, cu acordul Lojii, cheltuielile dispuse de Maestrul Venerabil, pe baza de documente justificative, în limitele fondurilor proprii ale Lojii.

El va elibera, pentru toate sumele încasate, documente emise conform instrucțiunilor transmise de Marea Loja Națională din România.

Activitatea Trezorierului va fi verificată cel puțin o dată pe an înainte de alegeri de către doi Frați Maeștri desemnați în acest scop de către Lojă, iar rezultatul verificării se va aduce la cunoștința Loji de către Maestrul Venerabil.

El este răspunzător de plata în termen a sumelor datorate de Lojă Trezoreriei Marii Loji Naționale din România.

El se opune la orice inițiere, spor de salariu, afiliere, demisie, alegere, eliberare de titluri, legitimații și diplome etc., atunci când cei în cauză nu și-au achitat obligațiile financiare către Lojă.

OFIȚERII:

Acoperitorul Intern și Acoperitorul Extern

Art. 41. Ei stau lângă poarta Templului, pe care o deschid la ordinul Primului Supraveghetor.

Când intrarea în Templu trebuie întârziată, ei anunță printr-o lovitură dată din interior, respectiv din exterior.

Ospitalierul

Art. 42. Ospitalierul primește colectele destinate actelor de binefacere și are un fond financiar independent de Trezorerie.

Fondurile sunt destinate de către Lojă în primul rând Fraților în situații dificile.

El stă în capul Coloanei de Miazănoapte și răspunde înaintea Maestrului Venerabil de folosirea sumelor pe care le administrează.

Maestrul de Ceremonii

Art. 43. El stă lângă Trezorier și are în păstrare Cartea Legii Sacre, uneltele simbolice, șorțurile, cordoanele și toate accesoriile Lojii referitoare la Ritual.

El primește vizitatorii și anunță Demnitarii pe care îi introduce în Templu. Înainte de începerea lucrărilor, el pregătește Templul și ia măsurile necesare pentru buna desfășurare a Ținutei.

El are grijă ca Frații să aibă ținută specifică și Regalia.

Primul și Al Doilea Diacon

Art. 44. Ei îi ajută pe Primul și Al Doilea Supraveghetor, conform Ritualului.

Art. 45. Funcțiile din cadrul Marii Loji Naționale din România sunt cele prevăzute în Art. 10, 11 și 12 din Constituție.

CAPITOLUL III

ALEGEREA ȘI INSTALAREA DEMNITARILOR ȘI OFIȚERILOR

Art. 46. Lojile își aleg Maestrul Venerabil, Demnitarii și numesc Ofițerii pentru anul următor în cursul lunii iunie a anului masonic ce se încheie. În cadrul Lojii alegerea se face prin vot secret și se alege cu majoritate de jumătate plus unu. În caz de balotaj, votul se repetă. Atât Maestrul Venerabil, cât și ceilalți Demnitari eligibili pot fi realeși succesiv cel mult o dată după expirarea primului mandat.

Exceptând condițiile de eligibilitate pentru alegerea în funcția de Maestru Venerabil, ce sunt prevăzute la Art. 24 din Regulamentul General al Marii Lojii Naționale din România, pentru ca un Frate să poată fi ales Demnitar sau Ofițer în Lojă trebuie să fie Maestru Mason și membru regular în Lojă, cu o activitate masonică neîntreruptă, de cel puțin un an. Pentru ca un Demnitar să poată fi ales sau un Ofițer să poată fi numit în funcție într-o Lojă se cer următoarele condiții:

a) Să nu fi lipsit la Ținute nemotivat mai mult de trei ori în anul masonic precedent;

b) Să se fi remarcat în viața și activitatea masonică sau să fi adus contribuții demne de luat în seamă la dezvoltarea Ordinului în general și a Lojii în special;

c) Să nu se afle sub interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Lojii și să nu fi fost niciodată sancționat prin aplicarea măsurilor de radiere, ori excludere temporară din Obediență.

Instalarea Maeștrilor Venerabili, a Demnitarilor și a Ofițerilor Lojii se face în Ritual de Grad III, de către Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România sau, în lipsa acestuia, de alți Mari Demnitari.

Art. 47. În cazul în care Maestrul Venerabil nu mai poate să-și exercite funcția din cauză de boală, detașare în țară sau în străinătate pentru mai multă vreme, sau trecere la Orientul Etern, locul lui va fi ocupat temporar, după tradiție, de alt Demnitar al Lojii, pe o perioadă de maximum trei luni. În acest timp, se vor ține alegeri pentru un nou Maestru Venerabil.

În cazul unui Mare Maestru în funcție temporară, durata va fi de maximum cinci luni, timp în care acesta trebuie să pregătească un Convent extraordinar, în vederea alegerii Marelui Maestru.

Art. 48. Frații care au datorii față de Trezorerie nu pot fi nici aleși, nici alegători. Această dispoziție nu se aplică dacă Frații achită pe loc sumele datorate.

Art. 49. Pentru Marea Lojă Națională din România, în lumina prevederilor Constituției (Art. 10 și 11) referitoare la alegerea Marelui Maestru și a Marilor Demnitari, se aduc următoarele precizări:

alegerile se fac separat, întâi pentru demnitatea de Mare Maestru și apoi pentru Marii Demnitari;

alegerile se fac pe buletine de vot pentru Marele Maestru, iar Marii Demnitari propuși de Marele Maestru nou ales se votează la vedere;

Marele Maestru este ales prin vot secret, cu o majoritate de două treimi, iar Marii Demnitari sunt aleși prin vot deschis, cu majoritate simplă. Pentru Demnitatea de Mare Maestru, dacă la primul tur de scrutin nu se întrunește numărul de voturi necesar, se efectuează un al doilea tur de scrutin, fiind suficient să se întrunească un număr de voturi egal cu un procentaj de jumătate plus unu;

Dacă la al doilea tur de scrutin pentru demnitatea de Mare Maestru se ajunge la balotaj, este ales candidatul cu cea mai mare vechime în Masonerie. Dacă ambii au aceeași vechime, este ales cel mai în vârstă.

Art. 50. Pentru ca un Frate să poată fi ales Mare Maestru se cer următoarele condiții cumulative:

Să aibă o vechime de minimum cinci ani în gradul de Maestru;

Să fi exercitat funcția de Maestru Venerabil timp de cel puțin un mandat întreg, într-o Lojă activă din Obediența Marii Loji Naționale din România și să fi fost Mare Demnitar sau Mare Ofițer al Marii Loji Naționale, ori Adjunct al acestora, în funcție executivă timp de cel puțin un mandat întreg;

Să nu se afle sub interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Marii Loji și să nu fi fost niciodată sancționat prin aplicarea măsurilor de radiere, ori excludere temporară din Obediență;

Să fi avut o activitate masonică neîntreruptă într-o Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România în ultimii șapte ani.

Art. 50 bis. Pentru ca un Frate să poată fi ales Mare Demnitar sau numit Mare Ofițer în Marea Lojă Națională din România trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative:

Să aibă o vechime de minimum trei ani în gradul de Maestru;

Să fi exercitat funcția de Maestru Venerabil într-o Lojă activă din Obediența Marii Loji Naționale din România;

c) Să nu se afle sub interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Marii Loji și să nu fi fost niciodată sancționat prin aplicarea măsurilor de radiere, ori excludere temporară din Obediență;

d) Să fi avut o activitate masonică neîntreruptă într-o Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România în ultimii trei ani.

Art. 51. Pentru a candida la funcția de Mare Maestru, Fratele va trimite, prin Marele Secretariat, Lojilor din Obediența Marii Loji Naționale din România un curriculum vitae cu activitatea sa, mai ales cea masonică, un program de perspectivă pentru guvernarea Marii Loji Naționale din România, cu cel puțin 45 de zile înaintea Conventului consacrat alegerilor, pentru ca toți Frații să dețină cât mai multe informații asupra candidatului.

Art. 52. Candidații la funcția de Mare Maestru pot participa, în calitate de vizitatori, la lucrările oricărei Loji din Obediența Marii Loji Naționale din România.

Aceste vizite vor înceta cu minimum 15 zile înainte de Convent.

Art. 53. Lojile vor analiza candidaturile și vor comunica Marelui Secretariat una sau maximum două propuneri de candidați, cu cel puțin 15 zile înaintea Conventului.

Art. 54. O Comisie compusă din minimum cinci Maeștri Venerabili în funcție va centraliza datele primite de la Loji, stabilind primii doi candidați care au întrunit cele mai multe propuneri.

Comisia va comunica rezultatul în scris Marelui Secretariat, cu cel puțin cinci zile înaintea Conventului.

Art. 55. Marele Secretar va aduce imediat la cunoștința Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România numele celor doi candidați, împreună cu procesul verbal semnat de către membrii Comisiei de numărare a propunerilor, pentru ca Marele Maestru în funcție să poată dispune urmarea procedurii, conform Constituției și Regulamentului General.

Art. 56. Buletinele de vot vor fi tipărite de Marele Secretariat și vor conține numele celor doi Frați candidați pentru funcția de Mare Maestru.

Buletinele vor fi puse la dispoziția Comisiei de numărare a voturilor, care le va ștampila în Convent, în raport de numărul delegațiilor prezenți.

Art. 57. În Convent nu se admit alte propuneri.

Art. 58. Comisia de numărare a voturilor se compune din șapte Frați Maeștri, aleși de către Convent dintre delegații Lojilor prezenți la lucrări.

Art. 59. Instalarea Marilor Demnitari se efectuează în Conventul în care au fost aleși, iar a Demnitarilor din Loji într-o Ținută specială.

Art. 60. Toți Demnitarii trebuie să-și declare credința în Marele Arhitect al Universului, fidelitatea față de Legea Masonică și față de Marea Lojă Națională din România, respectul față de legile țării și față de interesele naționale.

SECȚIUNEA A IV-A

ACTIVITATEA ÎN CADRUL LOJILOR

CAPITOLUL I

ȚINUTA

Art. 61. Lojile trebuie să se întrunească, în Ținută de lucru, cel puțin de două ori pe lună, cu excepția perioadei de vacanță masonică, cuprinsă între Solstițiul de vară și Echinocțiul de toamnă, cât și a sărbătorilor legale.

Prezența tuturor Fraților este obligatorie. Eventualele lipsuri motivate trebuie anunțate în prealabil Maestrului Venerabil al Lojii.

În afară de cazurile în care prevederile din Constituția și Regulamentul General impun în mod explicit o majoritate calificată de două treimi, de trei pătrimi sau unanimitate, toate celelalte hotărâri se iau în Ținută Rituală cu majoritate simplă de voturi, cu condiția întrunirii cvorumului.

În afară de cazurile în care prevederile din Constituția și Regulamentul General impun în mod explicit derularea votului în Camera de Mijloc, toate celelalte hotărâri se iau în Ținută Rituală de Gradul I.

În privința deciziilor care se iau în Ținută Rituală de Gradul I își pot exprima opțiunea prin vot toți membrii activi și de bună reputație masonică ai Lojii care sunt prezenți la Ținută, indiferent de Gradul masonic deținut.

Art. 62. Nimeni nu este admis în Lojă, în Ținutele de lucru sau la Convent, decât cu șorțul și cu semnele gradului și ale funcției sale. Această obligație nu se aplică în Ținutele libere (albe).

Art. 63. Orice Frate, înscris în Registrul de control al Marii Loji Naționale din România sau într-o altă Obediență recunoscută, poate vizita o Lojă, dacă are gradul în care aceasta lucrează.

Art. 64. Fratele vizitator va fi verificat de către Fratele Expert al Lojii și trebuie să cunoască cuvântul și semnele de recunoaștere.

Fratele se va legitima cu un document emis de Marea Lojă Națională din România.

Art. 65. Fratele vizitator trebuie să respecte disciplina Lojii pe care o vizitează, în caz contrar el putând fi obligat să o părăsească. Cuvântul său este consultativ.

Art. 66. Deschiderea și desfășurarea lucrărilor se efectuează conform Ritualului adoptat de Marea Lojă Națională din România.

Imediat după deschidere, Secretarul face apelul nominal al Fraților membri activi ai Lojii. Cei absenți nemotivat sunt supuși penalizărilor sau măsurilor restrictive stabilite în Lojă.

Lojile, cu aprobarea Marelui Consiliu, pot stabili penalizări în bani sau acțiuni în fața Juriului Fratern al Lojii.

Art. 67. La fiecare Ținută, Secretarul întocmește o Planșă de Arhitectură, ce este supusă spre aprobare, prin vot deschis, la Ținuta următoare.

Art. 68. După citirea și aprobarea Planșei, ce trebuie să conțină toată activitatea Lojii, prezența membrilor și sumele colectate, se introduc eventualii vizitatori sau întârziați.

Art. 69. După deschiderea lucrărilor și aprobarea Planșelor, au prioritate inițierile, măririle de salariu sau afilierile.

Art. 70. Pentru bunul mers al lucrărilor, nimeni nu este introdus în timpul votării unei decizii sau în momentul în care Oratorul expune concluziile.

Nici un Frate nu poate părăsi Templul fără autorizarea Maestrului Venerabil și fără a depune contribuția la Trunchiul Văduvei.

Nimeni nu-și poate părăsi locul decât cu aprobarea Maestrului Venerabil, cerută prin Supraveghetorul Coloanei respective.

Art. 71. Disciplina în timpul Ținutei este asigurată de Maestrul Venerabil, conform Ritualului.

La lovitura de ciocan a Maestrului Venerabil, toți Frații fac liniște. Orice Frate care îl întrerupe pe cel care vorbește sau tulbură lucrările este chemat la ordine și, dacă persistă, poate fi scos din Templu.

Art. 72. Pedepsele disciplinare în cadrul Lojii sunt:

chemarea la ordine;

chemarea la ordine, cu menționarea în Planșa de Arhitectură a Ținutei;

mustrarea adresată în scris celui găsit vinovat de a nu-și fi îndeplinit obligațiile asumate și căruia i se recomandă să ia măsuri de îndreptare;

radierea pentru neplata metalelor și / sau minimum șase absențe nemotivate în decursul unui an masonic;

interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Lojii.

Pedepsele de la punctul a) și b) sunt dispuse de Maestrul Venerabil al Lojii, iar pedepsele de la punctele c) și e) sunt dispuse de Juriul Fratern al Lojii.

Radierea este de competența Camerei de Mijloc și se dispune cu votul a 1/2 + 1 (jumătate plus unu) din numărul Maeștrilor prezenți în Ținuta rituală în care Maestrul Venerabil pune pe ordinea de zi o asemenea situație.

Art. 73. Dacă un vizitator nu respectă disciplina, Maestrul Venerabil îl poate admonesta fratern sau îl poate exclude din Templu. În al doilea caz, dacă crede de cuviință, Loja o încunoștințează pe cea căreia îi aparține vizitatorul despre atitudinea acestuia.

CAPITOLUL II

ONORURI

Art. 74. Atunci când Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România sau un reprezentant împuternicit al acestuia se prezintă la poarta Templului el trebuie primit cu un ceremonial adecvat.

Primirea în Ținută Rituală a Marilor Demnitari și a Marilor Ofițeri se realizează conform ritualurilor aprobate de Marea Lojă Națională din România.

Maestrul Venerabil al Lojii îl primește pe Marele Maestru, sau pe reprezentantul său mandatat oficial, cu o scurtă alocuțiune și îi înmânează acestuia ciocanul; Marii Demnitari și ceilalți oaspeți iau loc la Orient, în funcție de rangul masonic deținut și de disponibilitatea locurilor, în concordanță cu precizările din ritualurile aprobate de Marea Lojă Națională din România.

Aceleași onoruri se acordă și Marilor Demnitari ai Puterilor Masonice recunoscute, când aceștia sunt în vizită oficială.

Art. 75. Evenimentele fericite sunt marcate prin „baterie de bucurie”, iar cele de doliu prin „baterie de doliu”, urmată obligatoriu de „bateria de speranță”, conform Ritualului.

CAPITOLUL III

DISCUȚII ȘI DELIBERĂRI

Art. 76. Pentru a fi luate în discuția Lojii, propunerile trebuie menționate în Planșa de Arhitectură a Ținutei.

Un Frate poate lua cuvântul o singură dată la același subiect din ordinea de zi din Planșa de Arhitectură a Ținutei.

Frații care se depărtează de subiect pot fi chemați la ordine de Maestrul Venerabil.

Când discuția este încheiată, Maestrul Venerabil face un rezumat al problemei și cere concluziile Fratelui Orator.

Nici un Frate nu mai poate lua cuvântul în aceeași problemă după concluziile Oratorului, pe care Maestrul Venerabil le supune votului.

CAPITOLUL IV

INIȚIERI ȘI AFILIERI

Art. 77.

Orice solicitare de inițiere se face prin cerere scrisă, ce se completează pe tipizatele distribuite de Marele Secretar, la care se anexează cazierul judiciar și, după caz, orice documente prin care se dovedește respectarea principiului teritorialității.

Orice Petiție de inițiere este girată prin semnătura a doi Maeștri Masoni ai Lojii în atenția căreia este înaintată. Maeștrii Masoni giranți pot fi și membri activi ai unei alte Loji din Obediența MLNR sau ai unei Loji din Obediența unei Mari Loji recunoscută de Marea Lojă Națională din România.

Dacă un Ucenic sau o Calfă dorește să facă o propunere de inițiere sau de afiliere, ea trebuie făcută prin doi Maeștri Masoni din Loja care își asumă propunerea.

Orice solicitare de afiliere într-o Lojă din Obediența MLNR a unui membru regular al unei Mari Loji recunoscută de Marea Lojă Națională din România se face prin cerere scrisă, ce se completează pe tipizatele distribuite de Marele Secretar, la care se anexează o copie după Certificatul de Regularitate Masonică al petentului și o copie după acordul Marii Loji din care acesta provine.

Petiția de afiliere se supune la vot deschis în Ținută Rituală de Gradul I, pentru acceptarea ei fiind suficient un scrutin cu o majoritate de trei pătrimi din numărul Fraților prezenți, sub condiția întrunirii cvorumului.

Pentru rezidenții din România care solicită inițierea se vor cere informații de la Marea Lojă din țara de origine.

Art. 78. La Strigarea I, în Ținută Rituală de Gradul I, Maestrul Venerabil informează Loja asupra Petiției de inițiere, apoi o supune la vot deschis. Cererea este admisă cu majoritate simplă de voturi.

Dacă votul este favorabil, la propunerea Maestrului Venerabil, Loja alege trei Maeștri Masoni pentru a-l verifica pe candidat. Din Comisia de Investigare a profanului nu pot face parte Maeștrii Masoni care l-au recomandat.

Dacă votul nu întrunește cel puțin jumătate plus unu din totalul Fraților votanți, sub condiția întrunirii cvorumului, cererea este respinsă. În termen de maximum cincisprezece zile, Loja are obligația de a-l informa pe Marele Secretar cu privire la respingerea candidatului.

Art. 79. Dacă Petiția de inițiere a fost aprobată la prima Strigare, după efectuarea verificărilor, la Strigarea a II-a, în Ținută Rituală de Gradul I, Maestrul Venerabil citește raportul Comisiei de Investigare. Membrii Lojii sau eventualii vizitatori pot prezenta informațiile pe care le dețin despre candidat.

După aceea, Maestrul Venerabil supune la vot deschis Petiția de inițiere, ce este admisă cu majoritate simplă de voturi.

Dacă votul nu întrunește cel puțin jumătate plus unu din totalul Fraților votanți, sub condiția întrunirii cvorumului, cererea este respinsă. În termen de maximum cincisprezece zile, Loja are obligația de a-l informa pe Marele Secretar cu privire la respingerea candidatului.

Art. 80. Dacă Petiția de inițiere a fost aprobată la a doua Strigare, într-o Ținută ulterioară se trece la Strigarea a III-a, ce se desfășoară în două etape:

a) trecerea sub bandou a candidatului, înainte de deschiderea Lucrărilor rituale, conform ritualului aprobat de Marea Lojă Națională din România;

b) în Ținută Rituală de Gradul I, după ce membrii Lojii sau eventualii vizitatori au prezentat informațiile pe care le dețin despre candidat, Maestrul Venerabil supune la vot secret, cu bile albe și negre, Petiția de inițiere, pentru aprobarea acesteia fiind necesară unanimitatea voturilor membrilor prezenți ai Lojii, sub condiția întrunirii cvorumului.

Dacă scrutinul este favorabil, Loja înaintează Petiția de inițiere înspre avizare către Asistentul Zonal care are Atelierul în aria de responsabilitate masonică și, ulterior, către Marele Maestru, prin Marele Secretar al MLNR.

Inițierea se face conform Ritualului adoptat de MLNR, după îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în Constituția și Regulamentul General ale Marii Loji Naționale din România.

Dacă scrutinul este nefavorabil, atunci Loja poate alege între respingerea definitivă a Petiției candidatului sau amânarea acesteia, ce nu poate depăși un an calendaristic. În termen de maximum cincisprezece zile, Loja are obligația de a-l informa pe Marele Secretar cu privire la amânarea sau respingerea definitivă a cererii candidatului.

Candidatul respins la oricare dintre cele trei Strigări se poate prezenta pentru admitere la o altă Lojă, cu condiția de a nu încălca principiul teritorialității și de a nu ascunde că a fost respins.

În cazul în care candidatul respins cere inițierea într-o altă Lojă, Marele Secretar va informa cele două Ateliere cu privire la noua solicitare. În termen de cel mult șase luni, perioadă în care se suspendă procesul de inițiere, Loja care l-a respins inițial pe candidat va informa cel de-al doilea Atelier cu privire la motivele care au determinat respingerea Petiției. În cazul în care prima Lojă nu va comunica motivele respingerii în termenul menționat, cea de-a doua Lojă poate proceda la inițierea profanului, cu obligația de a întruni toate celelalte norme ce reglementează inițierea.

Pe perioada amânării, candidatul nu poate înainta alte Petiții de inițiere unor alte Ateliere.

Art. 81. Nu se poate efectua inițierea dacă nu au fost efectuate cele trei Strigări, dacă nu au trecut patruzeci și cinci de zile de la înregistrarea Petiției de inițiere în evidențele Marelui Secretariat și dacă Petiția nu a fost avizată de Asistentul Zonal și de Marele Maestru. Marele Secretar trebuie informat despre cererea candidatului și, în acest scop, Loja va înainta documentația pe care o deține referitoare la solicitarea acestuia. Operațiunea trebuie efectuată de Secretarul Lojii.

Prin Marele Maestru și / sau Asistentul Zonal, Marele Consiliu poate refuza admiterea unui profan care a ascuns că a fost amânat sau respins de o altă Lojă, care încalcă principiul teritorialității, care nu întrunește condițiile de admitere în Ordin sau care a făcut fals în declarații. De asemenea, cererea de inițiere a unui rezident în România poate fi refuzată dacă Marea Lojă ce își extinde jurisdicția teritorială asupra țării de origine a respectivului nu își dă acordul pentru admiterea candidatului într-o Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România.

În cazul în care Marele Consiliu se opune unei inițieri pe care Loja insistă să o aprobe, cazul va fi analizat în Convent, iar cererea profanului rămâne suspendată până la hotărârea Conventului.

Art. 82. Loja este obligată, înainte de a proceda la inițieri, sporuri de salariu și regularizări, să achite în prealabil către Trezoreria Marii Loji contribuțiile aferente, stabilite prin hotărârea Conventului MLNR.

Art. 83. Înainte de a fi introdus în Templu pentru inițiere, profanul va redacta testamentul său moral și va semna Declarația de principii din Constituție.

După aceasta, este supus probelor prevăzute în Ritualul Simbolic Tradițional.

Rapoartele anchetatorilor și testamentul moral al profanului sunt arse în prezența noului Frate în timpul inițierii.

Fișa masonică și Jurământul Ucenicului, completate, semnate și ștampilate, conform indicațiilor din tipizatele respective, se înaintează Marelui Secretar în maximum cincisprezece zile de la inițiere.

Art. 84. O Lojă poate ca, la cererea unei alte Loji din Obediența Marii Loji Naționale din România, să inițieze un profan în numele ei, după ce va verifica faptul că toate formalitățile necesare au fost îndeplinite.

Noul Frate va fi consacrat însă de Maestrul Venerabil ce a emis Delegația.

Art. 85. Frații inițiați, afiliați sau regularizați trebuie să depună jurământul pe cele trei Mari Lumini ale Francmasoneriei și să semneze obligația de a respecta: Declarația de Principii, Constituția și Regulamentul General ale Marii Loji Naționale din România, Codul de Conduită, Decretele emise de Marele Maestru și Dispozițiile Marelui Consiliu.

Lojile vor înmâna fiecărui inițiat, afiliat sau regularizat, un text al Constituției și al Regulamentului General.

Exemplarele vor avea scrise pe prima pagină: numele, prenumele și data de inițiere a titularului și vor fi semnate de Maestrul Venerabil, Oratorul și Secretarul Lojii și vor purta Sigiliul acesteia.

Cererile de transfer se pot completa numai pe tipizatele distribuite de Marele Secretar al MLNR. Fratele care solicită transferul va înainta cererea completată către Loja în care dorește să se transfere, iar Maestrul Venerabil o va aviza în urma aprobării transferului de către Lojă. Ulterior, cererea de transfer va fi ștampilată și avizată de Maestrul Venerabil al Lojii din care pleacă Fratele, după ce Trezorierul respectivului Atelier a certificat prin semnătură olografă că Fratele care solicită transferul are achitate la zi toate contribuțiile bănești. Masonii inactivi și cei care au datorii față de Trezoreria Lojii de care aparțin sau față de Trezoreria Marii Loji nu pot cere transferul în altă Lojă. O Lojă nu poate refuza cererea de transfer a unui Frate Ucenic, Calfă sau Maestru în altă Lojă, dacă acesta este membru activ și are achitate la zi toate contribuțiile bănești.

Cererea de transfer se supune la vot în noua Lojă, pentru acceptarea ei fiind suficient un scrutin cu o majoritate de trei pătrimi.

Loja care a admis un Frate prin transfer informează Marele Secretar al Marii Loji Naționale din România asupra transferului, transmițând tipizatul în original, semnat și ștampilat de Maestrul Venerabil al noii Loji și de Maestrul Venerabil și Trezorierul Lojii din care s-a cerut transferul, în termen de 15 zile de la aprobarea cererii de transfer, în vederea înmatriculării în documentele de evidență ale Marii Loji Naționale din România. Loja din care s-a cerut transferul îl va scoate pe Fratele transferat din evidență începând cu data înregistrării transferului în evidențele Marelui Secretar. Marea Lojă Națională din România nu recunoaște transferurile efectuate cu încălcarea prevederilor de mai sus.

CAPITOLUL V

SPORUL DE SALARIU

Art. 86. Ucenicul poate obține un spor de salariu și poate fi promovat Calfă, la propunerea Maestrului Venerabil, după cel puțin șase luni vechime de la inițiere sau la orice termen prin puterea Marelui Maestru. În acest răstimp nu se admit absențe nemotivate la Ținutele Lojii .

Art. 87. O Calfă, atunci când posedă cunoștințe masonice suficiente, poate fi promovat Maestru după cel puțin 12 luni de la obținerea gradului de Calfă sau la orice termen prin puterea Marelui Maestru. În acest răstimp nu se admit absențe nemotivate la Ținutele Lojii.

Art. 88. Toate sporurile de salariu se decid cu majoritatea simplă de Maeștrii Lojii prezenți la Ținută, sub condiția întrunirii cvorumului, și se fac conform Ritualului aprobat de Marea Lojă Națională din România.

Art. 89. În caz de urgență justificată, dar cu îndeplinirea formalităților din Art. 78 și 79 din Regulamentul General, o Lojă poate acorda spor de salariu și unui Frate din altă Lojă cu acordul Marelui Maestru. Această prevedere se poate aplica în cazul în care Loja din care face parte nu are Ținută în acest timp.

Art. 90. Orice Frate, inițiat Ucenic, ce face parte din Loja care l-a inițiat, poate primi un spor de salariu numai de la această Lojă sau, în urma cererii acestuia, de la o altă Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România, cu aprobarea Marelui Maestru.

Contribuțiile bănești aparțin Lojii-Mamă.

Art. 91. Dacă Loja de origine refuză sporul cuvenit unui Frate transferat la altă Lojă, aceasta din urmă poate trece peste refuz, încuviințând ea însăși sporul de salariu, dar numai cu aprobarea Marelui Consiliu.

În acest caz, contribuțiile bănești ale Fratelui afiliat aparțin Lojii ce a aprobat sporul de salariu.

CAPITOLUL VI

REGULARIZĂRI

Art. 92. Orice persoană care a făcut parte dintr-o Lojă neregulară poate cere să fie regularizată de o Lojă regulară de sub Obediența Marii Loji Naționale din România, cu îndeplinirea următoarelor condiții:

Să justifice cererea sa, să îndeplinească condițiile de admitere într-o Lojă din Obediența MLNR și să corespundă verificărilor;

Să declare prin cerere scrisă că se obligă să respecte Declarația de Principii, Constituția și Regulamentul General ale Marii Loji Naționale din România, Codul de Conduită, Decretele emise de Marele Maestru și Dispozițiile Marelui Consiliu;

Cererea sa să fie garantată de doi Maeștri din Loja care îl va regulariza și să fie completată pe tipizatele distribuite de Marele Secretar al Marii Loji Naționale din România.

Art. 93. O cerere de regularizare trebuie să îndeplinească aceleași condiții și să treacă prin aceleași etape procedurale ca și o cerere de inițiere.

Regularizarea este aprobată, în primă instanță, de Loja Simbolică în atenția căreia a fost înaintată cererea de regularizare, iar în a doua instanță de Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România, care ia hotărârea definitivă cu privire la admiterea sau respingerea unei cereri de regularizare în cadrul MLNR.

În Lojă, la Strigarea a III-a, aprobarea unei cereri de regularizare se decide în Ținută Rituală de Gradul I, prin vot secret, cu bile albe și negre, cu o majoritate de trei pătrimi din numărul Fraților prezenți, sub condiția întrunirii cvorumului, și cu un singur tur de vot.

Dacă scrutinul este favorabil, Loja înaintează Petiția de regularizare spre avizarea Asistentului Zonal care are Atelierul în aria de responsabilitate masonică și, ulterior, spre aprobare, către Marele Consiliu, prin Marele Secretar al MLNR.

În cazul amânării sau respingerii unei cereri de regularizare într-o Lojă din Obediență, se aplică aceleași prevederi ca în cazul unei cereri de inițiere, conform normelor și procedurilor cuprinse la Art. 80 din Regulamentul General.

Dacă o cerere de regularizare a fost respinsă de Marele Consiliu, ea nu mai poate fi admisă de nicio Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România.

Marele Consiliu poate adopta regulamente cu privire la procedurile de regularizare în cadrul Marii Loji Naționale din România.

Persoanele regularizate în cadrul unei Loji din Obediența MLNR sunt trecute, în aceeași Ținută Rituală, prin ritualul de inițiere și, dacă este cazul, prin ritualurile de acordare a sporurilor de salariu, în funcție de Gradele Simbolice deținute în entitatea masonică neregulară din care au făcut parte și în conformitate cu Ritualurile aprobate de Marea Lojă Națională din România.

Vechimea masonică a unui membru al Marii Loji Naționale din România, care a fost admis în Ordin prin regularizare, începe cu data la care a fost regularizat. Orice experiență masonică anterioară datei regularizării este nulă de drept.

CAPITOLUL VII

BANCHETE ȘI SĂRBĂTORI MASONICE

Art. 94. Lojile pot serba și în Ținută liberă, prin câte un banchet, solstițiul de iarnă și de vară. Toasturile obligatorii sunt:

pentru România;

pentru membrii Marii Loji Naționale din România;

pentru Marele Maestru;

pentru Puterile Masonice prietene;

pentru Maestrul Venerabil și pentru membrii Lojii;

pentru Frații trecuți la Orientul Etern;

pentru Guvernele care ocrotesc Masoneria.

CAPITOLUL VIII

CONCEDII

Art. 95. O Lojă poate acorda un concediu de până la un an unui Frate care justifică această cerere în scris și are achitate la zi toate contribuțiile bănești.

Fratele nu este scutit de contribuții bănești pe durata concediului.

Între două concedii masonice trebuie să existe o perioadă de activitate masonică regulară în Loja de apartenență de minimum trei luni.

CAPITOLUL IX

INTRAREA ÎN ADORMIRE

Art. 96. Orice intrare în adormire se adresează în scris Maestrului Venerabil al Lojii. Fratele solicitant trebuie să aibă achitate la zi toate contribuțiile bănești, altfel intrarea sa în adormire nu este admisă și se cere radierea lui.

Când un Frate este vinovat masonic, Loja nu îi poate accepta intrarea în adormire, ci îl trimite în fața instanței masonice de judecată.

Când un Frate și-a schimbat domiciliul de mai mult de șase luni și nu a informat Loja se declanșează procedura de radiere, conform prevederilor Regulamentului General al Marii Loji Naționale din România.

Art. 96 bis. Masonul care a fost exclus sau suspendat din Ordin, sau care, din orice motiv, a fost radiat ori se află în concediu sau în adormire, într-o Lojă Simbolică, nu poate activa într-o Lojă de perfecționare sau într-un Corp Concordat.

CAPITOLUL X

REINTEGRĂRI

Art. 97. Un Frate radiat pentru neplata obligațiilor financiare poate fi reintegrat, la cererea lui motivată, numai după plata restanțelor.

Art. 98. Orice solicitare de reintegrare a unui Frate radiat se face prin cerere scrisă, adresată Maestrului Venerabil în exercițiu al Lojii a cărei Cameră de Mijloc a dispus radierea.

La propunerea Maestrului Venerabil, Camera de Mijloc a Lojii alege trei Maeștri Masoni pentru a investiga cazul. Frații care l-au recomandat pe petiționar pentru inițiere nu sunt eligibili. În urma investigării cazului, cei trei Maeștri Masoni înaintează Camerei de Mijloc un raport scris.

O cerere de reintegrare a unui Frate radiat poate fi aprobată exclusiv de Camera de Mijloc a Lojii care a dispus radierea, după prezentarea raportului celor trei Maeștri Masoni care au investigat cazul.

Cererile de reintegrare ale Fraților radiați se aprobă cu votul a 1/2 + 1 (jumătate plus unu) din numărul Maeștrilor prezenți în Ținuta rituală de Gradul III în care Maestrul Venerabil include pe ordinea de zi o astfel de cerere. Supunerea la vot a unei cereri de reintegrare se face in Camera de Mijloc, nu mai târziu de 45 de zile calendaristice de la primirea cererii.

Frații aflați într-o situație de iregularitate nu pot fi reintegrați.

Aprobarea unei cereri de reintegrare a unui Frate trebuie comunicată Marelui Secretar în cel mult cincisprezece zile de la data luării deciziei.

Un Frate exclus prin sentința Justiției Masonice nu poate fi reintegrat decât prin altă hotărâre judecătorească.

CAPITOLUL XI

HONORARIAT

Art. 99. Lojile îi pot declara Membri de Onoare pe acei membri care au atins vârsta de 60 de ani și au o susținută activitate masonică.

Marea Lojă Națională din România îl poate declara Mare Maestru de Onoare pe viață, cu dispensă de vârstă și durată de activitate, pe Fratele care, prin activitatea sa, a adus o contribuție deosebită în activitatea masonică, pentru binele adus Patriei și Ordinului.

Marele Maestru de Onoare pe viață va lua parte la Ținutele Marelui Consiliu cu vot consultativ și se va bucura de onorurile cuvenite unui Mare Maestru.

Obligațiile sale financiare sunt suportate de Loja din care face parte.

Pot fi declarați Membri de Onoare sau Mari Maeștri de Onoare și Frații ce fac parte din alte Mari Loji, regulare și prietene, pentru activități deosebite în sprijinul Masoneriei Universale și al Marii Loji Naționale din România.

CAPITOLUL XII

LOJI CARE ȘI-AU ÎNCETAT LUCRUL,

NEPLATA COTIZAȚIILOR, RADIERI

Art. 100. Membrii unei Loji care și-au încetat sau suspendat lucrările, din motive întemeiate, trebuie ca – în termen de șase luni – să ceară readmiterea lor în Lojă sau admiterea într-o altă Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România, în caz contrar pierzându-și calitatea de membri activi.

Art. 101. Neplata sumelor datorate către Lojă, indiferent de natura lor, și / sau minimum șase absențe nemotivate în decursul unui an masonic duc la radierea din Lojă.

Radierea este adusă la cunoștință de Secretarul Lojii, prin orice mijloace care fac dovada comunicării, atât Fratelui radiat, cât și Marelui Secretar, în termen de șapte zile de la luarea deciziei în Camera de Mijloc.

Fratele radiat nu poate fi primit într-o altă Lojă, ci numai în cea care l-a radiat, cu acordul Camerei de Mijloc, după ce a îndepărtat în prealabil cauzele care au dus la radiere.

Măsura radierii poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicarea acesteia, la Tribunalul Masonic.

Art. 102.

CAPITOLUL XIII

IREGULARITATEA LOJILOR

Art. 103. Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România poate declara o Lojă iregulară în următoarele cazuri:

O Lojă care, timp de șase luni, nu a mai fost în corespondență cu Marele Consiliu, nu și-a achitat contribuțiile sau nu a efectuat alegerile regulamentare anuale;

Loja care se afiliază unei grupări masonice iregulare;

Loja care, cu bună știință, păstrează în cadrul ei Frați iregulari;

Loja care, în mod voit, are o atitudine infracțională, față de Constituție, Regulamentul General, Decrete și Ritualurile ce se aplică în cadrul Marii Loji Naționale din România.

Art. 104. Când o Lojă se încadrează într-unul dintre cazurile prevăzute la Art. 103, Marele Consiliu, după ce a efectuat cercetările necesare, îi cere printr-o notificare să-și înceteze starea de iregularitate, în termen de minimum o lună și maximum trei luni.

Dacă o Lojă nu dă urmare pozitivă notificării, Marele Consiliu o poate declara iregulară printr-o decizie motivată.

Decizia trebuie comunicată Lojii printr-o scrisoare recomandată, cu dovadă de primire, iar Loja poate face apel la Conventul anual, în decurs de o lună de la primirea notificării.

Apelul este suspensiv de executare și trebuie semnat de Maestrul Venerabil, Oratorul și Secretarul Lojii.

Apelul se adresează Marelui Secretariat și este trimis tot prin scrisoare recomandată, cu dovadă de primire.

Art. 105. Marele Orator îndeplinește funcția de procuror iar Maestrul Venerabil al Lojii apelante sau delegatul său trebuie să aibă ultimul cuvânt.

Conventul se pronunță prin vot deschis. Frații Lojii pârâte și Marele Orator nu iau parte la vot.

După pronunțarea Conventului, decizia este executorie și definitivă, neputând fi atacată pe nici o altă cale.

Art. 106. Loja declarată iregulară este desființată de plin drept și, în consecință, membrii ei pierd calitatea de Masoni.

Art. 107. Frații din Lojă care își dovedesc nevinovăția în cauză pot cere să fie exonerați de decădere.

Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România analizează cererea și comunică decizia sa motivată prin scrisori recomandate.

Frații exonerați de decădere pot ca, în termen de șase luni de la primirea deciziei Marelui Consiliu, să ceară reintegrarea lor într-o Lojă din Obediența Marii Loji Naționale din România, motivându-și cererea cu dovezi de nevinovăție.

După trecerea acestui termen, dacă nu au cerut reintegrarea, ei sunt considerați demisionați.

TITLUL II

MĂSURI ADMINISTRATIVE

CAPITOLUL I

MARELE CONSILIU

Art. 108. Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România se compune din Marii Demnitari aleși de Convent și numiți de Marele Maestru (conform Secțiunii a II-a, Art. 16, lit. A din Constituție). El efectuează lucrările conform: Constituției și Regulamentului General, Hotărârilor Conventului și Decretelor Marelui Maestru.

Toate comunicările și corespondența referitoare la Marea Lojă Națională din România sunt trimise la sediul acesteia.

Marele Secretar face înregistrări și soluționează pe loc problemele de ordin pur administrativ.

Celelalte probleme sunt repartizate Marilor Ofițeri competenți sau Marelui Consiliu.

Art. 109. Marele Consiliu eliberează, după verificare, Patentele Lojilor, titlurile, legitimațiile și diplomele Fraților și toate actele oficiale referitoare la întreaga activitate a Marii Loji Naționale din România.

Art. 110. Marele Consiliu ține un Registru Matricol în care sunt înscriși, în ordinea inițierii, toți Frații regular inițiați de Loji, cu specificarea numelui, prenumelui, profesiei, domiciliului și a gradului.

Fratele pe care Loja nu l-a declarat și care nu este înscris în Registrul Matricol este iregular.

Separat de Registrul Matricol, Marele Consiliu ține câte un dosar pentru fiecare Lojă, cuprinzând toată activitatea și evidența Fraților.

Art. 111. Lojile trebuie să comunice Marelui Secretar numele candidaților la inițiere, regularizare sau afiliere care au fost amânați sau respinși, precum și motivul acestor măsuri, în termen de cel mult cincisprezece zile de la data luării deciziei. De asemenea, Lojile trebuie să comunice Marelui Secretar numele Fraților care au solicitat reintegrarea sau ieșirea din adormire și ale căror cereri au fost respinse.

Marele Secretar va specifica în Marele Registru Matricol numele Fraților care au făcut obiectul unei măsuri disciplinare sau au fost suspendați ori excluși.

Art. 112. Toată corespondența Marelui Consiliu cu Lojile este adresată Maestrului Venerabil sau unui delegat al acestuia.

CAPITOLUL II

FINANȚELE

Art. 113. Fondul financiar este alimentat din:

Contribuțiile pentru înființarea Lojilor;

Contribuția lunară a Fraților din Loji stabilită de Marea Lojă Națională din România ;

Contribuțiile bănești pentru inițieri, sporuri de salarii și regularizări;

Costul documentelor, imprimatelor și formularelor primite de Loji;

Diverse donații.

Art. 114. Lojilor care nu au achitat integral contribuțiile stabilite la Art. 15 din Regulamentul General către Trezoreria Marii Loji li se vor aplica sancțiuni conform prevederilor Art. 15, alin. 1, Art. 103 și Art. 123 din Regulamentul General al Marii Loji Naționale din România.

Celelalte sume datorate se plătesc imediat sau în funcție de termenul limită stabilit prin hotărârea Conventului.

Art. 115. Cuantumul tuturor contribuțiilor bănești este stabilit de Convent.

Marele Trezorier urmărește încasarea tuturor debitelor datorate Marii Loji Naționale din România.

Marele Trezorier urmărește operațiunile de încasări și plăți, legalitatea și oportunitatea cheltuielilor Marii Loji Naționale din România și acordă viza de control preventiv înainte de efectuarea lor. El supraveghează modul în care sunt respectate prevederile legale în ceea ce privește operațiunile financiar-contabile.

Marele Trezorier întocmește Bugetul de venituri și cheltuieli pe care îl supune aprobării Conventului, cu avizul Marelui Consiliu.

Încasările bănești sunt depuse în bănci stabilite cu acordul Marelui Consiliu. De asemenea, persoanele cu drept de semnătură la bancă sunt stabilite cu acordul Marelui Consiliu.

Art. 116. Controlul financiar se efectuează lunar de Comisia de Cenzori care anual întocmește Raportul privind Bilanțul contabil al exercițiului financiar precedent care se prezintă Conventului.

Art. 117. Cheltuielile cu plata salariului personalului angajat se aprobă în cadrul Conventului Marii Loji Naționale din România.

Cheltuielile de călătorie în interesul Ordinului ale delegațiilor Marii Loji vor fi suportate, în limita posibilităților, din veniturile Marii Loji Naționale din România.

CAPITOLUL III

FORMALITĂȚILE DE ÎNDEPLINIRE

A OBLIGAȚIILOR LOJILOR FAȚĂ DE

MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ DIN ROMÂNIA

Art. 118. Lojile trebuie ca, la începutul fiecărui an, în perioada 1 ianuarie – 31 martie, să-și achite contribuțiile anuale datorate către Marea Lojă Națională din România pentru anul în curs, potrivit Art. 15 din Regulamentul General.

Art. 119. Lojile pot admite în Ținută doar pe Masonii regulari, activi și de bună reputație, care se legitimează cu acte emise de Marea Lojă Națională din România sau de o Mare Lojă recunoscută de MLNR.

Membrii MLNR care vizitează alte Loji din Obediența Marii Loji Naționale din România pot fi primiți în Ținută numai în baza legitimației emise de Marea Lojă și daca întrunesc condițiile de vizitare prevăzute în Codul de Conduită Masonică al MLNR..

Membrii Marilor Loji străine recunoscute de MLNR care vizitează Loji din Obediența Marii Loji Naționale din România pot fi primiți în Ținută numai în baza certificatelor de bună reputație masonică emise de Marea Lojă din care fac parte și daca întrunesc condițiile de vizitare prevăzute în Codul de Conduită Masonică al MLNR..

Nu pot fi primiți în Ținută Masonii iregulari, excluși definitiv, suspendați, radiați, demisionați sau aflați în adormire.

Art. 120. Toate inițierile, regularizările, afilierile, sporurile de salariu, transferurile, demisiile din Marea Lojă Națională din România, sancțiunile aplicate de Juriul Fratern, intrările în adormire sau în concediu masonic și trecerile la Orientul Etern se comunică Marelui Secretar în termen de cel mult cincisprezece zile.

Deciziile de reintegrare, cererile de ieșire din adormire și notificările de revenire din concediu masonic se comunică Marelui Secretar în cel mult cincisprezece zile de la data luării deciziei sau, după caz, de la data primirii solicitării ori a notificării.

Radierile se comunică Marelui Secretar în termen de cel mult șapte zile de la luarea deciziei respective în Camera de Mijloc.

Art. 121. Titlurile și diplomele eliberate Fraților de Marele Consiliu trebuie contrasemnate de Maestrul Venerabil, de Orator și de Secretarul Lojii și parafate cu sigiliul acesteia, înainte de a fi înaintate titularului.

Art. 122. În fiecare an, Loja trebuie să informeze Marele Consiliu despre Demnitarii aleși și Ofițerii numiți.

Art. 123. Lojile care nu respectă formalitățile prevăzute în prezentul Regulament sau nu achită în termen sumele datorate pot fi declarate iregulare.

Art. 124. Toți Frații din Obediență trebuie să aibă legitimații eliberate de Marea Lojă.

Toți Maeștrii Masoni din Obediență trebuie să aibă diplome eliberate de Marea Lojă, care să ateste conferirea Gradului III.

Art. 125. Sub pedeapsa de nulitate, orice act adresat de o Lojă Marelui Consiliu, ca și orice Planșă de Arhitectură emisă de Lojă, trebuie redactat, respectiv redactată, pe hârtie cu antet. De asemenea, documentele trebuie semnate de Maestrul Venerabil, de Orator și de Secretar și trebuie să aibă sigiliul Lojii, fiind precedate de formula:

IGMAAU

Masoneria Universală

Marea Lojă Națională din România

Loja ……………….., nr. ….., Orientul

Abrevierile urmate de punctele simbolice () sunt permise numai pentru termenii masonici.

CAPITOLUL IV

INSTITUȚIA INSPECTORILOR

Art. 126. Instituția Inspectorilor este un organ de supraveghere al Marii Loji Naționale din România privind regularitatea lucrărilor Lojilor.

I. OBIECTIVELE:

1. Referitor la profanii care bat la porțile Templului și Frații care compun Lojile:

– respectarea criteriilor și modalităților de selecție;

– respectarea procedurilor premergătoare inițierii;

– respectarea Ritualului de Inițiere;

– respectarea criteriilor pentru sporuri de salariu;

– asiduitatea Fraților la Ținutele Lojii și situația plății cotizațiilor către Lojă.

2. Referitor la Lojă:

– regularitatea condiției de înființare și prezența Patentei;

– respectarea Art. 7, alin. 1 din Constituție;

– evidența Planșelor de Arhitectură de la înființare;

– îndeplinirea atribuțiilor Demnitarilor și Ofițerilor Lojii.

3. Referitor la administrarea Lojii:

– achitarea datoriilor față de Marea Lojă;

– evidența fișelor tuturor Fraților din Lojă (inițiere, spor de salariu);

– existența unui plan tematic pentru Planșele de Arhitectură.

II. STRUCTURA:

Instituția este formată din Inspectorul General și Inspectorii Zonali. Inspectorul General: coordonează și controlează activitatea Inspectorilor Zonali.

III. NUMIRI:

Marele Maestru împarte jurisdicția pe grupuri zonale de Loji și numește Inspectorul General și câte un Inspector pentru fiecare zonă. Acesta va fi de regulă un fost Maestru Venerabil din zona respectivă și înainte de a-și intra în atribuții Marele Orator îi va elibera un certificat prin care să se arate că este calificat să funcționeze ca Inspector. Fiecare Inspector are mandat să activeze pe o perioadă de un an începând cu 1 ianuarie următor instalării Marelui Maestru și terminând cu 31 decembrie al aceluiași an. Dacă un Inspector a funcționat trei ani consecutiv nu va putea fi numit din nou decât după o pauză de un an, în afara cazului în care Marele Maestru hotărăște că reinvestirea lui se face pentru binele Ordinului.

Inspectorul General (îndatoriri și drepturi):

– coordonează și controlează activitatea Inspectorilor Zonali;

– analizează rapoartele Inspectorilor Zonali, punând concluziile și făcând câte un raport semestrial pentru Marea Lojă Națională din România;

– convoacă Inspectorii Zonali de regulă de două ori pe an și ori de câte ori situațiile speciale o impun;

– în îndeplinirea îndatoririlor sale va activa ca reprezentant direct al Marelui Maestru în jurisdicție și va fi primit cu toate onorurile acordate unui membru al Marelui Consiliu;

– are dreptul la rambursarea de către Marea Lojă a cheltuielilor făcute în timpul exercitării îndatoririlor sale. Nici o Lojă sau Asociația Ofițerilor nu va plăti sau rambursa cheltuielile Inspectorului General;

– nu poate deține alte demnități pe toată perioada în care se află în funcție.

Inspectorul de Zonă

Îndatoriri:

– va face un raport semestrial în care se va referi la activitatea fiecărei Loji din zona sa, pe care-l va depune la Inspectorul General. Rapoartele vor fi analizate de către Inspectorul General, care va pune concluziile și va face un raport către Marele Consiliu;

– va face rapoarte pentru orice abatere de la Constituție și de la Regulamentul General, pe care le va înainta Inspectorului General. Acesta va pune concluziile și va înainta raportul Marelui Orator;

– va vizita fiecare Lojă din zonă cel puțin o dată la două luni;

– în urma vizitării Lojilor va deține o copie a Planșei de Arhitectură la care a fost prezent, cu data și semnăturile oficialilor Lojii;

– cu ocazia vizitelor la Loji va verifica în mod expres prezența la Ținute.

Drepturi:

Dacă în urma inspecțiilor constată că se impun măsuri care să vină în sprijinul activității Lojilor poate să:

3.1. – organizeze cursuri de pregătire și să instruiască Ofițerii Lojilor în aplicarea Ritualului;

3.2. – să ceară oricărui Maestru Venerabil al unei Loji din zonă să convoace Loja pentru inspecție și să prezinte un raport Inspectorului General;

3.3. – să ceară Maestrului Venerabil documentele Lojii pe care o inspectează, în vederea îndeplinirii obiectivelor instituției pe care o reprezintă;

3.4. – să ceară și să organizeze în zonă Asociații ale Ofițerilor Lojilor sau întruniri ale Ofițerilor Lojilor din jurisdicție, să supravegheze întâlnirea acestora în scop de instruire în legătură cu acele secțiuni din Constituție și Regulamente sau Ordonanțele Marii Loji care se referă la guvernarea, administrarea, gestionarea Lojilor, asistență și întrajutorare a Fraților din Loji și de orice alte probleme ce țin de binele Fraternității.

Ofițerii din această zonă au datoria să participe la aceste întruniri, absența fără un motiv serios putând determina Inspectorul să emită un document prin care să ceară Marii Loji Naționale din România înlocuirea Ofițerului sau Ofițerilor în cauză.

Inspectorul poate evidenția asiduitatea și îndeplinirea atribuțiilor diferiților Frați în funcție, prin emiterea unui document transmis și înregistrat de Marea Lojă Națională din România într-un Registru special.

3.5. – Inspectorul poate să numească în zona sa un coordonator al Ofițerilor care va fi un fost Maestru Venerabil al unei Loji și care va fi la dispoziția sa. Acest coordonator va asista pregătirea Ofițerilor din Loji pentru învățarea Ritualului și pentru promovarea (avansarea) lor;

3.6. – Inspectorul poate face recomandări în cadrul Lojilor pentru Frații candidați la funcțiile de Demnitari și Ofițeri, pe criterii stricte de competență în Catehismul Masonic și pe cunoștințe despre atribuții, obligații și drepturi ale acestor funcții;

3.7. – Inspectorul poate să viziteze orice Lojă din zona sa când consideră necesar acest lucru și să o pună la curent cu activitatea Marii Loji Naționale din România și a celorlalte Loji din zonă (îndatorire prin care se evaluează îndeplinirea atribuțiilor funcției sale);

3.8. – Inspectorul trebuie să primească de la Secretariatul Marii Loji Naționale din România toate decretele care reglementează activitatea Lojilor;

3.9. – fiecare Inspector are dreptul la rambursarea de către Marea Lojă Națională din România a cheltuielilor făcute în timpul exercitării îndatoririlor sale. Nici o Lojă și nici Asociația Ofițerilor nu vor plăti sau rambursa cheltuielile unui Inspector.

CAPITOLUL V

ALTE ACTIVITĂȚI ÎN LOJĂ

Art. 127. Consiliul transmite Lojilor Parola Semestrială, valabilă în perioada 1 ianuarie – 30 iunie sau 1 iulie – 31 decembrie.

Orice Mason regular trebuie să cunoască Parola.

Parola este comunicată în plic închis Maestrului Venerabil, care o face cunoscută membrilor în Ținută de lucru.

Marele Secretariat dă Lojilor, contra cost, Ritualurile celor trei grade, diplomele, legitimațiile și imprimatele necesare activității Lojilor.

CAPITOLUL VI

ACTIVITATEA CONVENTULUI

Art. 128. Delegații Lojilor care domiciliază în alte localități decât în cea în care are loc Conventul, primesc o indemnizație pentru transport și cazare.

Această indemnizație este suportată de Loja pe care o reprezintă delegații.

Art. 129. Întreaga activitate a Conventului și structura sa sunt stabilite prin Constituție în Art. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 și 28.

Art. 130. Fiecare delegat va semna foaia de prezență.

Această listă indică numărul de delegați ce participă la lucrări, făcând dovada cvorumului Ținutei Conventului.

Înainte de încheierea lucrărilor se face instalarea noilor Mari Demnitari aleși de Convent.

TITLUL III

JUSTIȚIA MASONICĂ

Art. 131. Justiția masonică se realizează în baza Landmark-urilor, Constituției, Regulamentului General și Codului de Conduită Masonică ale Marii Loji Naționale din România.

Art. 132. Emiterea și propagarea, în Obediență sau în public, de zvonuri precis orientate sau cu caracter general, cât și de varii atacuri la persoană, ofense, denigrări și defăimări ale Fraților, prin orice mijloace de comunicare, constituie un grav delict masonic și conduce la inițierea procedurilor Justiției Masonice. În funcție de gravitatea faptei și de prejudiciile aduse, se poate hotărî Arderea între Coloane.

Delictele Masonice nu pot fi nominalizate limitativ. Ele constau în orice încălcare premeditată a Landmark-urilor, Constituției, Regulamentului General și a Codului de Conduită Masonică, a jurămintelor și obligațiilor masonice, a ritualurilor și ceremoniilor aprobate de MLNR, ori alte încălcări grave ale principiilor moralei și comportamentului între Frați și, în general, în orice acțiune ori inacțiune care încalcă cinstea, onoarea și prevederile Legilor Masonice și Legilor Statului Român.

Art. 133. În caz de urmărire penală a unui Frate, acesta trebuie să notifice de urgență Loja din care face parte, pentru ca aceasta să decidă în consecință.

Dacă Fratele este reabilitat de instanțele civile sau penale, ori este grațiat sau amnistiat, Loja din care a făcut parte îl poate reintegra, cu aprobarea Marelui Maestru.

Art. 134. Dacă Marele Maestru abuzează de puteri și se dovedește nedemn ca Marea Lojă Națională din România să i se supună, atunci el va fi subiectul unui nou Regulament dictat de situația de moment; și aceasta deoarece, Vechea Frăție nu a avut nici un motiv să stabilească asemenea regulamente, pentru asemenea evenimente, pe care le-a presupus că nu se vor întâmpla niciodată.

Acest nou Regulament va fi de competența unei Comisii speciale formate din: foștii Mari Maeștri ai Marii Loji Naționale din România, Demnitarii în funcție ai Marii Loji Naționale din România, Președintele Tribunalului Masonic, Președintele Curții Superioare de Justiție Masonică și Președintele Comisiei „Curtea Constituțională a Marii Loji Naționale din România”.

CAPITOLUL I

REGULI GENERALE

Art. 135. 1. Instanțele de judecată din cadrul Marii Loji Naționale din România sunt următoarele:

a. Juriul Fratern – se constituie la nivelul fiecărui Atelier;

b. Tribunalul Masonic – funcționează la nivelul Marii Loji Naționale din România. Tribunalul Masonic îndeplinește și rolul de instanță de apel împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Juriul Fratern;

c. Curtea Superioară de Justiție Masonică – funcționează la nivelul Marii Loji Naționale din România. Curtea Superioară de Justiție Masonică îndeplinește și rolul de instanță de apel împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Tribunalul Masonic.

2. Oratorul, în cadrul Lojii, sau Marele Orator, în cadrul Marii Loji Naționale din România, au rolul de acuzatori. Marele Maestru poate delega pe unul dintre Marii Oratori Adjuncți ca acuzator.

3. Atunci când Fratele sau Loja cercetată nu își aleg un apărător, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România poate numi din oficiu un Maestru ca apărător. Marele Maestru nu va numi un apărător dacă Fratele sau Loja cercetată renunță expres la acest drept.

Art. 136. 1. Pentru a se efectua cercetările care se impun, Frații sau Lojile în cauză vor fi citați prin orice modalitate care face dovada comunicării, cu cel puțin zece zile înainte de termenul de judecată stabilit de instanța învestită.

2. Dacă partea în cauză, deși regulamentar citată, nu se prezintă, va fi judecată în absență.

3. Martor în cadrul unui proces de judecată masonică poate fi doar un membru activ al Obedienței. În lipsa martorului propus, deși acesta a fost citat conform dispozițiilor prezentului Regulament dar nu s-a făcut dovada imposibilității obiective de prezentare, instanțele masonice pot proceda fie la amânarea cauzei, fie la judecarea cauzei.

4. Ședințele instanțelor de judecată masonică vor fi conduse, după caz, de către Maestrul Venerabil al Lojii, de către Președintele Tribunalului Masonic sau de către Președintele Curții Superioare de Justiție. Lipsa acestora va fi suplinită de înlocuitorii lor de drept.

5. Pentru fiecare întâlnire a instanțelor de judecată masonică vor fi încheiate Planșe de Arhitectură, care vor fi semnate de către toți membrii completului de judecată, precum și de Marele Orator, Marele Orator Adjunct sau Oratorul Lojii, după caz.

6. Toate deciziile instanțelor masonice se iau prin vot, cu majoritate simplă.

Art. 137. 1. Cercetarea cauzelor se realizează inclusiv de către Juriile Fraterne ale Lojilor, de către Tribunalul Masonic și de către Curtea Superioară de Justiție Masonică.

2. În cercetarea unei cauze, orice acuzare adusă unui Frate sau unei Loji trebuie probată.

3. În orice stadiu al cercetării efectuate de către Tribunalul Masonic sau Curtea Superioară de Justiție Masonică, instanțele pot cere Marelui Maestru suspendarea Fratelui sau Lojii din orice activitate masonică, până la pronunțarea hotărârii definitive.

4. După terminarea instrumentării cauzei se va acorda cuvântul reprezentantului acuzării, care va concluziona asupra delictelor masonice reținute în sarcina celui/celor cercetat/cercetați.

5. Apărarea va avea întotdeauna ultimul cuvânt.

Art. 138. 1. Contestarea acuzațiilor și susținerea cauzei în contradictoriu intră în atribuțiile apărării.

2. Apărarea Fratelui/Lojii poate fi încredințată unui Frate Mason cu o vechime de cel puțin un an în gradul de Maestru, membru activ și de bună reputație masonică într-o Lojă activă din Obediența Marii Loji Naționale din România.

Art. 139. În cazul în care cel cercetat nu își alege apărător și nici nu înțelege să declare ca renunță la acest drept, Președintele completului de judecată masonică va cere Marelui Maestru numirea unui apărător din oficiu, ales dintre Frații Maeștri cu o vechime de cel puțin un an în gradul de Maestru, membri activi și de bună reputație masonică într-o Lojă activă din Obediența Marii Loji Naționale din România.

Art. 140. În cazul conflictelor între Loji, acestea vor fi reprezentate în Tribunalul Masonic sau, după caz, Curtea Superioară de Justiție Masonică, de Maeștrii Venerabili și de Oratorii respectivi, aceștia urmând a fi înlocuiți, în lipsă, de către Camera de Mijloc a Lojii, prin stabilirea de noi reprezentanți, fiind aleși cu prioritate Maeștrii Venerabili din Trecut.

Art. 141. 1. Este incompatibil Fratele judecător, membru al Juriului Fratern, Tribunalului Masonic sau al Curții Superioare de Justiție Masonică, acel Frate care se află în orice situație care ar pune sub semnul întrebării obiectivitatea sa.

2. În orice stadiu al unei judecăți masonice, Președintele Tribunalului Masonic sau, după caz, al Curții Superioare de Justiție, va cere Marelui Maestru, atunci când există dovezi în acest sens, înlocuirea unor membri ai respectivei instanțe sau completarea numărului acestora din motive de absențe repetate, incompetență, incompatibilitate sau altor particularități motivate. În cazul Juriului Fratern, Camera de Mijloc a Lojii va aprecia și va decide înlocuirea Fratelui aflat în situațiile menționate.

3. Juriile Fraterne, Tribunalul Masonic și Curtea Superioară de Justiție răspund în fața Marelui Maestru și a Marelui Consiliu pentru luarea și respectarea măsurilor organizatorice necesare unei bune funcționări a justiției masonice.

Art. 142. Hotărârile instanțelor de judecată masonică vor cuprinde următoarele elemente:

a) antetul Lojii respective sau, după caz, al Marii Loji Naționale din România, conform prevederilor Art. 125 din prezentul Regulament General;

b) descrierea faptei/faptelor care constituie abatere de la Landmark-uri și/sau legislația ori ritualurile sau ceremoniile Marii Loji Naționale din România;

c) prezentarea apărărilor formulate;

d) decizia adoptată de instanță;

e) termenul și instanța la care sancțiunea poate fi contestată.

Art. 143. Hotărârile Juriilor Fraterne se comunică:

– Fratelui/Fraților cercetat/cercetați, prin grija Secretarului Lojii, prin orice modalitate care poate face dovada comunicării;

– Marelui Secretar.

Art. 144. Hotărârile Tribunalului Masonic sau ale Curții Superioare de Justiție Masonică se comunică:

– Fratelui cercetat sau Lojii cercetate, prin grija Marelui Secretar, prin orice modalitate care poate face dovada comunicării;

– Marelui Secretar;

– Marelui Orator / Marelui Orator Adjunct, prin grija Marelui Secretar;

– Lojii din care face parte Fratele cercetat, precum și întregii Obediențe, prin grija Marelui Secretar.

Art. 145. Toate apelurile formulate împotriva hotărârilor Juriilor Fraterne și toate acțiunile în primă instanță sunt adresate Tribunalului Masonic prin Marele Secretar.

Toate apelurile formulate împotriva hotărârilor Tribunalului Masonic date în primă instanță sunt adresate Curții Superioare de Justiție Masonică prin Marele Secretar.

Art. 146. Suspendarea sau excluderea rezultată în urma unei decizii a Justiției Masonice duce, de drept, la suspendarea sau excluderea din Obediență.

Art. 147. Ședințele Tribunalului Masonic și ale Curții Superioare de Justiție au loc la sediul Marii Loji Naționale din România și toată arhiva acestor instanțe se păstrează în arhiva Marii Loji Naționale din România.

CAPITOLUL II

JURIUL FRATERN AL LOJII

Art. 148. 1. Cu excepția cazurilor în care cercetarea este de competența Tribunalului Masonic, un Frate Ucenic, Calfă sau Maestru, chemat în fața justiției masonice, este cercetat de către Juriul Fratern al Lojii din care face parte.

2. Litigiile ce nu sunt de competența Juriului Fratern al Lojii sunt înaintate spre soluționare Tribunalului Masonic în cel mult o lună de la data sesizării Juriului Fratern.

3. Juriul Fratern se compune din Maestrul Venerabil și patru membri ai Lojii, cu Grad de Maestru, aleși prin vot secret de către Camera de Mijloc. Oratorul, fără a fi membru al Juriului Fratern, îndeplinește funcția de acuzator, iar prezența lui este obligatorie. În cazul în care Oratorul Lojii este cel cercetat, Camera de Mijloc va desemna prin vot un alt Frate Maestru, care va îndeplini atribuțiile Oratorului.

Art. 149. 1. Sancțiunile pe care le poate aplica Juriul Fratern sunt următoarele:

a) Mustrarea adresată în scris celui găsit vinovat, de a nu-și fi îndeplinit obligațiile asumate și căruia i se recomandă să ia măsuri de îndreptare;

b) Interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Lojii.

2. Pentru cauzele în care se constată că se impune o sancțiune ce excede prevederile de la aliniatul precedent, Juriul Fratern va lua hotărârea de înaintare a cazului către Tribunalul Masonic.

Art. 150. 1. Pârâtul poate studia actele de acuzare singur sau împreună cu apărătorul său.

2. Juriul Fratern ascultă părțile în cauză și va lua măsuri de cercetare pentru soluționarea cauzei.

3. Cercetarea cauzei fiind terminată, Oratorul, în calitate de apărător al legalității, expune pe larg concluziile sale, iar ultimul cuvânt se dă apărării.

4. Deliberarea este secretă, iar decizia se adoptă în aceeași Ținută. Hotărârea întocmită conform Art. 142 din Regulamentul General al MLNR se comunică atât Fratelui acuzat, cât și Marelui Secretar, prin orice modalitate care face dovada primirii, în termen de cincisprezece zile de la pronunțare.

Art. 151. 1. Partea care se consideră vătămată, Fratele cercetat sau Oratorul Lojii pot formula apel împotriva hotărârii Juriului Fratern, la Tribunalul Masonic, în termen de zece zile de la comunicarea hotărârii.

2. Apelul se depune și se înregistrează de către partea interesată, în termenul stabilit la alin. 1 al prezentului articol, la Marele Secretar al Marii Loji Naționale din România.

3. Cererea de apel se face în scris, este semnată de cel ce o formulează și poate fi expediată prin orice mijloc care poate fi dovedit.

CAPITOLUL III

TRIBUNALUL MASONIC

Art. 152. 1. Componența Tribunalului Masonic este stabilită prin Art. 34 din Constituția Marii Loji Naționale din România.

2. Tribunalul Masonic își desfășoară activitatea în complet de judecată compus din șapte membri titulari și doi membri supleanți. Membrii supleanți vor înlocui, în caz de absență sau incompatibilitate, pe membrii care formează completul de judecată. Președintele sau Vicepreședintele Tribunalului Masonic, după caz, vor avea întotdeauna și calitatea de Președinte al completului de judecată.

3. Atunci când un Frate Judecător, convocat de către Președinte sau Vicepreședinte, lipsește nemotivat de la trei întâlniri ale Tribunalului Masonic, acesta își pierde de drept calitatea de Judecător în cadrul Tribunalului Masonic al Marii Loji Naționale din România.

Art. 153. Tribunalul Masonic este competent să judece:

a) Apelurile formulate împotriva hotărârilor Juriilor Fraterne;

b) În primă instanță, conflictele dintre Loji. Atunci când se constată neimplicarea Lojii, hotărârea va fi pronunțată numai împotriva Fraților găsiți vinovați;

c) În primă instanță, culpele imputate Marilor Demnitari și Marilor Ofițeri în scaun și din trecut ai Marii Loji Naționale din România, precum și Maeștrilor Venerabili în scaun și din trecut ai Lojilor din Obediența Marii Loji Naționale din România

d) În primă instanță, orice speță de justiție masonică ce vizează încălcarea Landmark-urilor, a prevederilor din Constituția, Regulamentul General și Codul de Conduită ale MLNR, a angajamentelor masonice, a ritualurilor și ceremoniilor aprobate de MLNR, ori alte încălcări grave ale principiilor moralei și comportamentului între Frați.

Art. 154. Tribunalul Masonic este obligat să cerceteze în mod direct și nemijlocit cauza supusă judecății.

Art. 155. 1. La judecata în fond, Tribunalul Masonic poate da următoarele sancțiuni:

a) Avertismentul verbal adresat celui găsit vinovat, de a nu mai persista în greșeala comisă;

b) Mustrarea adresată în scris celui găsit vinovat, de a nu-și fi îndeplinit obligațiile asumate și căruia i se recomandă să ia măsuri de îndreptare;

c) Interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Lojii și/sau al Marii Loji Naționale din România;

d) Suspendarea din exercitarea atribuțiilor conferite de funcția deținută în Lojă și/sau în Marea Loja Națională din România pentru o perioadă determinată de timp;

e) Excluderea temporară din Lojă și, implicit, din Marea Loja Națională din România;

f) Excluderea definitivă din Lojă și, implicit, din Marea Lojă Națională din România (Arderea între Coloane);

g) Excluderea temporară a Lojilor culpabile din Marea Loja Națională din România;

h) Excluderea definitivă a Lojilor culpabile din Marea Loja Națională din România (Dărâmarea).

2. Unele dintre sancțiunile de mai sus se pot da în mod complementar.

Art. 156. La judecata în apel, Tribunalul Masonic poate menține sau modifica, în tot sau în parte, hotărârea Juriului Fratern. În cazul modificării hotărârii Juriului Fratern, Tribunalul Masonic poate acorda sancțiuni, conform Art. 155 din prezentul Regulament General.

Art. 157. 1. Hotărârile Tribunalului Masonic se iau cu majoritate de jumătate plus unu din membrii completului de judecată.

2. Deliberarea este secretă, iar decizia se adoptă în aceeași Ținută. Hotărârea întocmită conform Art. 142 din Regulamentul General al MLNR se comunică Fratelui acuzat / Lojii acuzate prin orice modalitate care face dovada primirii, în termen de cincisprezece zile de la pronunțare.

3. Pentru fiecare întâlnire a Tribunalului Masonic, separat de hotărârile care soluționează cauzele cu care acesta a fost învestit, vor fi întocmite Planșe de Arhitectură de către Fratele Judecător care îndeplinește și funcția de Secretar al Tribunalului Masonic, acestea fiind semnate de către următorii Frați:

– Președintele completului de judecată;

– Secretarul care a întocmit respectiva Planșă de Arhitectură;

– Marele Orator sau Marele Orator Adjunct desemnat de către Marele Maestru;

– Frații Judecători care alcătuiesc completul.

Art. 158. 1. Partea care se consideră vătămată, Fratele cercetat, Marele Orator sau Marele Orator Adjunct pot formula apel împotriva hotărârilor Tribunalului Masonic pronunțate în primă instanță, la Curtea Superioară de Justiție Masonică, în termen de zece zile de la comunicarea acestora.

2. Apelul se depune și se înregistrează de către partea interesată, în termenul stabilit la alin. 1 al prezentului articol, la Marele Secretar al Marii Loji Naționale din România.

Art. 159. Cererea de apel se face în scris, este semnată de cel ce o formulează și poate fi expediată prin orice modalitate care poate fi dovedită.

Art. 160. 1. Hotărârile pronunțate de către Tribunalul Masonic ca urmare a soluționării apelurilor formulate împotriva hotărârilor Juriilor Fraterne nu mai pot fi supuse unor căi ordinare de atac.

2. Acestea pot fi atacate, în mod excepțional, numai printr-o cerere de revizuire.

3. Cererea de revizuire se adresează Marelui Maestru și se poate promova numai atunci când, după pronunțarea hotărârii în cauză, se descoperă fapte ce fac ca aceasta să nu mai aibă temei.

4. Cererea de revizuire poate fi introdusă de către Marele Maestru, în baza unei cereri formulată de către partea interesată și va fi soluționată în cadrul Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

CAPITOLUL IV

CURTEA SUPERIOARĂ DE JUSTIȚIE MASONICĂ

Art. 161. Componența Curții Superioare de Justiție Masonică este stabilită prin Art. 35 din Constituția Marii Loji Naționale din România.

2. Curtea Superioară de Justiție Masonică își desfășoară activitatea în complet de judecată compus din șapte membri titulari și doi membri supleanți. Membrii supleanți vor înlocui, în caz de absență sau incompatibilitate, pe membrii care formează completul de judecată. Președintele sau Vicepreședintele Curții Superioare de Justiție Masonică, după caz, vor avea întotdeauna și calitatea de Președinte al completului de judecată.

3. Atunci când un Frate Judecător, convocat de către Președinte sau Vicepreședinte, lipsește nemotivat de la trei întâlniri ale Curții Superioare de Justiție Masonică, acesta își pierde de drept calitatea de Judecător.

Art. 162. Curtea Superioară de Justiție Masonică este competentă să judece apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Masonic în primă instanță.

Art. 163. Curtea Superioară de Justiție Masonică este obligată să cerceteze în mod direct și nemijlocit cauza supusă judecății.

Art. 164. 1. La judecata în apel, Curtea Superioară de Justiție Masonică poate menține sau modifica, în tot sau în parte, hotărârea Tribunalului Masonic. În cazul modificării hotărârii Tribunalului Masonic, Curtea Superioară de Justiție Masonică poate acorda următoarele sancțiuni:

a) Avertismentul verbal adresat celui găsit vinovat, de a nu mai persista în greșeala comisă;

b) Mustrarea adresată în scris celui găsit vinovat, de a nu-și fi îndeplinit obligațiile asumate și căruia i se recomandă să ia măsuri de îndreptare;

c) Interdicția temporară sau definitivă de a deține funcții în cadrul Lojii și/sau al Marii Loji Naționale din România;

d) Suspendarea din exercitarea atribuțiilor conferite de funcția deținută în Lojă și/sau în Marea Loja Națională din România pentru o perioadă determinată de timp;

e) Excluderea temporară din Lojă și, implicit, din Marea Loja Națională din România;

f) Excluderea definitivă din Lojă și, implicit, din Marea Lojă Națională din România (Arderea între Coloane);

g) Excludere temporară a Lojilor culpabile din Marea Loja Națională din România;

h) Excluderea definitivă a Lojilor culpabile din Marea Loja Națională din România (Dărâmarea).

2. Unele dintre sancțiunile de mai sus se pot da în mod complementar.

Art. 165. 1. Deciziile Curții Superioare de Justiție Masonică se iau cu majoritate de jumătate plus unu din membrii completului de judecată.

2. Deliberarea este secretă, iar decizia se adoptă în aceeași Ținută. Hotărârea întocmită conform Art. 142 din Regulamentul General al MLNR se comunică Fratelui acuzat / Lojii acuzate prin orice modalitate care face dovada primirii, în termen de cincisprezece zile de la pronunțare.

3. Pentru fiecare întâlnire a Curții Superioare de Justiție Masonică, separat de hotărârile care soluționează cauzele cu care aceasta a fost învestită, vor fi întocmite Planșe de Arhitectură de către Fratele Judecător care îndeplinește și funcția de Secretar al Curții Superioare de Justiție Masonică, acestea fiind semnate de către următorii Frați:

– Președintele completului de judecată;

– Secretarul care a întocmit respectiva Planșă de Arhitectură;

– Marele Orator sau Marele Orator Adjunct desemnat de către Marele Maestru;

– Frații Judecători care alcătuiesc completul.

Art. 166. 1. Hotărârile pronunțate de Curtea Superioară de Justiție nu pot fi atacate cu apel.

2. Acestea pot fi atacate, în mod excepțional, numai printr-o cerere de revizuire.

3. Cererea de revizuire se adresează Marelui Maestru și se poate promova numai atunci când, după pronunțarea hotărârii în cauză, se descoperă fapte ce fac ca aceasta să nu mai aibă temei.

4. Cererea de revizuire poate fi introdusă de către Marele Maestru, în baza unei cereri formulată de către partea interesată și va fi soluționată în cadrul Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România.

TITLUL IV

CORPURI CONCORDATE

Art. 167. Marea Lojă Națională din România autorizează funcționarea în jurisdicția sa masonică a Riturilor care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) prezintă Marii Loji principiile, scopurile și structura națională a respectivului Rit;

b) prezintă Marii Loji ritualurile sau ceremoniile practicate de respectivul Rit, fără a dezvălui arcanele proprii treptelor sale inițiatice;

c) predau Marii Loji un exemplar din setul de legi după care respectivul Rit funcționează masonic;

d) pun la dispoziția Marii Loji lista persoanelor aflate în conducerea respectivului Rit;

e) pun la dispoziția Marii Loji datele de contact ale respectivului Rit.

Art. 168. Este datoria Riturilor:

a) să admită și să mențină în componența lor exclusiv Maeștri Masoni de bună reputație masonică, membri activi în Loji Simbolice din Obediența Marii Loji Naționale din România;

b) să depună toate demersurile necesare pentru respectarea și reînnoirea Concordatelor cu Marea Lojă;

c) să informeze Marea Lojă, de fiecare dată când este cazul, cu privire la orice modificări în seturile de legi și ritualurile ori ceremoniile după care respectivul Rit își desfășoară activitatea;

d) să informeze Marea Lojă, de fiecare dată când este cazul, cu privire la orice modificări în componența conducerii și în datele de contact ale respectivului Rit;

e) cu cel puțin cinci zile calendaristice înainte de acordarea de grade în respectivul Rit, trebuie să înainteze în scris Marelui Secretar al Marii Loji Naționale din România lista candidaților la admitere sau ridicări în grad, în vederea obținerii certificării din partea Marii Loji că respectivii Frați sunt Maeștri Masoni de bună reputație masonică, membri activi în Loji Simbolice din Obediența Marii Loji Naționale din România, prin emiterea de certificate de bună reputație masonică de către Marele Secretar.

Art. 169. Sub sancțiunea excluderii definitive din Ordin, membrilor Marii Loji Naționale din România le este interzis:

a) să acceadă într-un Rit neautorizat de Marea Lojă;

b) să acceadă într-un Rit autorizat de Marea Lojă, fără îndeplinirea condițiilor menționate la Art. 168, lit. a) și e), din prezentul Regulament General.

Art. 170. Riturile nu pot primi ori, după caz, menține în rândurile lor, sub sancțiunea retragerii autorizării de către Marea Lojă Națională din România:

a) membri ai structurilor masonice iregulare;

b) foști membri ai Marii Loji Naționale din România, care și-au pierdut statutul de membru regular prin demisie sau excludere definitivă din Ordin;

c) membri ai Marii Loji Naționale din România care sunt excluși temporar din Ordin sau nu sunt activi și de bună reputație masonică;

d) membri ai Marii Loji Naționale din România care nu au un certificat de bună reputație masonică emis de Marele Secretar al Marii Loji Naționale din România, conform prevederilor de la Art. 168, lit. a) și e), din prezentul Regulament General.

Art. 171. Chiar dacă o face în scop pur demonstrativ sau pentru cercetarea istoriei și ritualurilor masonice, nici un Rit, la nivelul întrunirii sale generale sau la nivelul unui Atelier, nu poate să își desfășoare Lucrările în Ritualurile Gradelor de Ucenic, Calfă și Maestru, ori după ritualuri și ceremonii aprobate de Marea Lojă Națională din România și utilizate în Conventurile sau Lojile Simbolice din Obediența sa.

Art. 172. Orice interferență a oricărui Rit în deciziile, administrarea sau jurisdicția masonică a Marii Loji Naționale din România, ori în administrarea sau deciziile Lojilor Simbolice din Obediența sa, realizată în numele respectivului Rit sau pentru interesele acestuia, de către membrii cu autoritate sau autorizați ai respectivului Rit, individual sau în grup, în mod formal, poate conduce la anularea Concordatului de către Marea Lojă Națională din România.

TITLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Art. 173. Triunghiul Masonic este o formațiune ce permite unor Frați ce nu îndeplinesc numărul minim necesar pentru înființarea unei Loji să constituie o formațiune masonică regulară. Constituirea acesteia este justificată de faptul că acești Frați, locuind departe de o Lojă Regulară, trebuie să aibă totuși posibilitatea de a se întâlni, cu timpul reușind să îndeplinească condițiile de înființare a unei Loji.

Art. 174. Triunghiul Masonic, confirmat de Marele Consiliu al Marii Loji Naționale din România, trebuie să respecte toate principiile masonice, Constituția și Regulamentul General.

Art. 175. Pentru constituirea unui Triunghi Masonic este necesar un număr minim de trei Maeștri. La prima reuniune se alege un Supraveghetor, un Secretar și un Trezorier pe o perioadă de un an.

Se cere apoi aprobarea Marelui Consiliu. Dacă răspunsul este afirmativ, Triunghiul va intra în corespondență cu Loja Regulară din Obediența care este cea mai apropiată teritorial.

Triunghiul va comunica Lojii cu care a intrat în corespondență toate datele cerute de Regulamentul General pentru admiterea unui nou membru. În plus, se va indica gradul și Loja de unde provine fiecare membru din componența Triunghiului.

Art. 176. Activitatea, drepturile și obligațiile Fraților ce constituie un Triunghi sunt aceleași cu ale Fraților din Lojile Regulare din Obediență, cu excepția faptului că nu pot face inițieri decât cu participarea a încă patru Maeștri invitați din alte Loji, cu aprobarea Marelui Consiliu al Marii Loji Naționale din România. Pentru sporurile de salariu se aplică aceeași dispoziție.

Toate informațiile asupra compoziției și a activității de orice fel a Triunghiului se trimit Secretariatului Lojii cu care a început corespondența, iar aceasta va informa Marele Consiliu.

Art. 177. Triunghiurile au obligația de a înființa o Lojă Regulară în termen de trei ani de la constituire.

La expirarea acestui termen, dacă Frații ce îl compun nu au reușit crearea unei Loji, ei vor cere Marelui Consiliu un nou termen, cu motivarea justificată a cererii de prelungire a termenului de înființare a noii Loji.

Art. 178. În conformitate cu Art. 44 din Constituție, pentru certificarea diverselor acte, este necesar unul din următoarele sigilii:

Marele Sigiliu al Marii Loji Naționale din România;

Sigiliul Marelui Maestru;

Sigiliul Marelui Secretar;

Sigiliul Marelui Trezorier.

Fiecare Lojă sau fiecare Triunghi Masonic din Obediență trebuie să aibă Sigiliul său.

Hârtia pentru corespondența masonică va fi furnizată Lojilor, contra cost, de Marele Secretariat. Toate colile vor avea formulele simbolice pe antet.

Art. 179. Prezentul Regulament pune în aplicare principiile și normele din Constituție.

El intră în vigoare odată cu Constituția și nu poate fi modificat decât de Convent, cu respectarea Art. 40, 41, 42 și 43 din Constituție.

Art. 180. Orice alte Regulamente Masonice, referitoare la Marea Lojă Națională din România, sunt și rămân abrogate.

CONSTITUȚIA ȘI REGULAMENTUL GENERAL ALE

MARII LOJI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA

CUPRINS

ANEXA 1

Decretul Nr. 23 / E. O. C. / 30.01.6004 AL, ratificat prin Hotărârea Conventului MLNR din 28.02.6004 AL

ANEXA 2

Decretul Nr. 329 / R. B. / 14.12.6010 AL, ratificat prin Hotărârea Conventului MLNR din 30.04.6011 AL

ANEXA 3

Decretul Nr. 408 / R. B. / 12.04.6011 AL, ratificat prin Hotărârea Conventului MLNR din 30.04.6011 AL