Manopere Frauduloase Privind Produsele din Carne. Studiu de Caz Sunca de Praga

=== p_1 ===

MANOPERE FRAUDULOASE PRIVIND PRODUSELE DIN CARNE

STUDIU DE CAZ – ȘUNCA DE PRAGA

CUPRINS

Capitolul 1. Manopere frauduloase – fenomen actual al vieții economice-sociale

Aspecte specifice privind manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare

Cadrul legislativ aplicabil manoperelor frauduloase

Forme de manopere frauduloase în industria alimentară

Capitolul 2. Prezentarea produsului Șuncă de Praga

Caracteristicile de calitate ale produsului Șuncă de Praga

Materiile prime folosite în fabricarea produsului Șuncă de Praga

Procesul tehnologic al fabricării produsului Șuncă de Praga

Capitolul 3. Metode de decelerarea manoperelor frauduloase – Șunca de Praga

Capitolul 4.Studiu privind gradul de informare al consumatorilor privind manoperele frauduloase ce sunt comise asupra produsului Șuncă de Praga

Concluzii

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1. MANOPERE FRAUDULOASE – FENOMEN ACTUAL AL VIEȚII ECONOMICO-SOCIALE

Se cunoaște faptul că, încă din vechi timpuri, în vederea identificării diverselor activități comerciale derulate, comercianții (indiferent că acestea reprezentau persoane fizice ori comuniuni comerciale) au încercat să impună propriilor produse create diversele elemente de identificare specifice, în paralel cu protejarea unor drepturi ale proprietății intelectuale.

Orice nou produs apărut pe piață este însoțit de numeroase specificații legate de modul realizării acestuia, demersurile aferente procesului de producție, ca și calitățile caracteristice, ceea ce face ca acesta, în timp, să ajungă să fie recunoscut și apreciat de către consumatori.

În plus, produsele prezintă anumite semne distinctive, prin intermediul cărora proveniența acestora este recunoscută cu mult mai multă ușurință, în paralel cu identificarea mult mai facilă a producătorilor, implicit garantarea calității specifice acestora. Orice produs existent pe piață se individualizează de alte produse asemănătoare ărin intermedul mărcii/brandului, al designului, al denumirii de origine, al calității, ca și al modelului industrial specific.

În ceea ce privește marca, respectiv brandul (în cazul prezentei lucrări aceasta reprezentând Șunca de Praga), acestea sunt percepute de către specialiști drept simboluri ale economiei contemporane, fără valoare economică ori socială, cu impact la nivel psihologic, cunoscut fiind faptul că oricât de bune ar fi produsele unui anumit producător, dacă acestea nu pot fi recunoscute cu ușurință de către consumatori din complexul produselor similare existente pe piață, valoarea acestora se reduce considerabil. În acest contextorice fel de deteriorare a imaginii unei mărci sau a unui brand atrage după sine numeroase consecințe, ale căror efecte se vor reflecta cu precădere asupra volumului de vânzări ale produselor aferente mărcii/brandului și implicit asupra laturi economice a producătorului.

Cu toate că, încă din antichitate, se avea în vedere imprimarea unor elemente distinctive oricărei mărci, în perioada evului mediu reușindu-se implementarea regulii conform căreia orice marcă imprimată de un comerciant pe diversele sale produse nu mai poate fi ulterior însușită ori chiar uzurpată de către un alte comerciant, ulterior încercându-se aigurarea unei ordini la nivel concurențial ca și o corectă informare și respectiv protecție a consumatorilor, nu puține au fost cazurile când s-au semnalat numeroase încălcări ale mărcilor/brandurilor existente, semnalându-se chiar constant existența unui fenomen de contrafacerea produselor și serviciilor, cu toate consecințele ce au decurs din acestea.

Prin manopere frauduloase, în literatura de specialitate, pe lângă explicațiile din dicționarele explicative, sunt consemnate:

Semnificațiile expresiei „counterfeiting”, ce includ imitarea caracteristicilor unui produs autentic și atribuirea acestora unui produs fabricat în mod fraudulos, principalul scop urmărit fiind acela de a profita de toate atuu-urile conferite de valoarea și calitatea produsului ce a fost imitat

Semnificațiile expresiei „contre-facon”, ce reprezintă uzurparea diverselor drepturi de proprietate, incluzând și imitarea frauduloasă, respectiv reproducerea frauduloasă

Prin manoperă frauduloasă se înțelege orice contrafacere prin care se imită, denaturează, falsifică ori reproduc diversele elemente de identificare, specifice unui anumit produs, elemente ce îi conferă producătorului drepturile exclusive asupra acestui produs.

Demn de menționat este faptul că toate aceste contrafaceri sunt realizate cu scopul de a determina o aparentă autenticitate, respectiv veridicitate unui produs ce nu calități, respectiv valori asemănătoare produsului supus manoperii frauduloase.

Se impune a se preciza faptul că, dacă în trecut, manoperele frauduloase erau deseori a fi considerate neînsemnate, în societatea contemporană acestea au căpătat o dimensiune deosebită, după cum o arată statisticile existente în literatura de specialitate. Astfel, la finele secolului trecut, manoperele frauduloase erau regăsite în aproximativ 4% din totalul domeniului comercial, în numai un deceniu acest procent dublându-se.

Cu toate acestea, unii autori consideră că momentul zero al apariției contrafacerii și inclusiv a manoperii frauduloase îl reprezintă anul 2001, an în care valoarea contrafacerilor la nivel global a ajuns la procentulde 7% din totalul volumului comerțului mondial, aspect ce a determinat pierderi de peste 300 miliarde de dolari, în raport cu totalul veniturilor încasate.

Mulți sunt specialiștii care apreciază că anual, la nivel global, vânzările supuse unor manopere frauduloase depășesc suma de 700 de miliarde de dolari, cu efecte negative ce se răsfrâng în mod direct asupra comercianților/producătorilor produselor și serviciilor originale.

Cel mai exemplificativ este cazul celui mai puternic stat al lumii, respectiv S.U.A., care a raportat în anul 2001 aproape 4.000 de capturi ce au vizat mărfuri contrafăcute, după numai patru ani numărul acestora ajungând să se dubleze.

Demn de menționat este faptul că statisticile în domeniul manoperelor frauduloase diferă considerabil atât de la un stat la altul (respectiv de la o regiune la o alta), cât mai ales de la un domeniu de activitate la altul. Un exemplu semnificativ îl reprezintă semnalul de alarmă pe care l-a tras frecvent O.M.S., care a avertizat că în acest moment procentul medicamentelor contrafăcute variază în intervalul 10%-25%, cu efecte devastatoare asupra stării generale de populație din toate statele lumii.

În ultimii ani, din păcate, se constată o creștere exponențială a fenomenului manoperelor frauduloase, autorii acestora evoluând de la copierea simplă a diverselor produse, la afaceri de contrafacere realizate la nivel global, ce au atins valori și dimensiuni incomensurabile. În acest moment, manoperele frauduloase se realizează la nivel global, în mod organizat, ele implicând existența diverselor societăți dedicate producerii, respectiv ambalării produselor contrafăcute, distribuției acestora, etichetărilor aferente, desfacerii pe piață a produselor contrafăcute, etc.

În acest context, în societatea actuală, s-a impus și dezvoltat, în paralel cu economia reală, un nou concept, respectiv conceptul economiei subterane ce are la bază manoperele frauduloase și contrafacerile.

Iar un oficial al statului american a atras atenția asupra riscurilor pe care îl reprezintă manoperele frauduloase, a căror dezvoltare în ultimii ani a atins cote alarmante: „Dacă înițial am perceput produsele contra-făcute drept amenințări la adresa economiilor comerciale ale statelor, în acest moment putem afirma că activitatea de comerț cu aceste produse reprezintă amenințări directe la adresa siguranți consumatorilor, ca și la adresa sigurnței naționale a statelor lumii”.

Și, pe bună dreptate, se apreciază că manoperele frauduloase și implicit comerțul cu produsele supuse acestora determină o multitudine de consecințe și efecte ce se răsfrâng în mod direct nu doar la nivelul integrității bunurilor, ci mai ales asupra sănătății și vieții umane.

Nu se poate susține că fenomenul manoperelor frauduloase este unul de dată recentă, el practicându-se, sub diverse forme, în cadrul tuturor societăților. Iar dacă până nu de mult erau supuse cu predilecție manoperelor frauduloase o mare parte din produsele alimentare, în societatea actuală fenomenul s-a extins, el incluzând astăzi mare parte din produsele existente pe piață.

Din păcate, la o simplă analiză a pieței actuale, se remarcă faptul că marea majoritate a produselor sunt, într-o formă sau alta, supuse manoperelor frauduloase, cele mai afectate fiind cele cunoscute de către consumatori ca având o calitate superioară, respectiv costuri ridicate.

În timp, au fost falsificate marea majoritate a produselor existente pe piață, „de la sticlele false de whisky la alte tipuri de mărfuri, incluzând în această categorie orice fel de marfă, de la renumiții jeanși de marcă până la banalele cutii de fasole”. La finalul deceniului trecut, pe plan global, s-a estimat că valoarea totală a daunelor generate de fenomenul manoperelor frauduloase a depășit suma de 100 de miliarde de dolari, acesta afectând serios și comerțul derulat la nivel internațional (respectiv în procent de aproape 8%).

În ceea ce privește țara noastră, în perioada anterior amintită, piața desfacerii produselor cosmetice raporta un procent de 80% al produselor supuse manoperelor frauduloase, în vreme ce frauda în domeniul petrolier se apropia sensibil de valoarea de 850 milioane de dolari.

Din păcate pentru noi, la nivelul întregului continent european ocupăm rușinosul loc II (primul loc fiind ocupat de Ucraina), peste 65% din totalul mărfurilor comercializate pe piața românească fiind contrafăcute. Și în ciuda faptului că autoritățile cunosc faptul că peste 90% din mărfurile contrafăcute intră pe teritoriul țării noastre prin poarta maritimă Constanța, în ultimii ani nici una dintre guvernările care s-au perindat la conducere nu s-a arătat interesată să dispună/ia măsuri concrete în acest sens, chiar dacă constant politicienii se întrec în declarații privind aceste aspecte.

Aspecte specifice privind manoperele frauduloase comise asupra mărfurilor alimentare

Este cunoscut faptul că contrafacerea oricărui produs este percepută ca fiind uzurparea directă și pe față a unei mărci, respectiv brand, în vreme ce imitarea acestei mărci (respectiv brand) este percepută ca fiind o contrafacere de tip deghizat, prin intermediul căreia se reproduc numai caracteristicile considerate ca fiind esențiale ale produsului mărcii/brandului vizat.

Prin intermedul imitării, se reușește preluarea elementelor esențiale ale unui produs dintr-o anumită marcă/brand, în acest fel reușindu-se determinarea unor riscuri de confuzie la adresa potențialilor consumatori ai respectivului produs. În acest caz, se remarcă faptul că produsul nou-apărut, respectiv ca urmare a actului de imitare, nu este identic cu produsul imitat, el fiind cel mult similar.

Utilizarea unei mărci, respectiv brand, fără un drept prealabil în acest sens, poate fi considerată o formă de contrafacere distinctă, respectiva marcă/brand nefiind nici reprodusă în mod fraudulos și nici imitată, ci pur și simplu utilizată în absența unui acord din partea entității care deține asupra respectivei mărci dreptul exclusiv.

În cadrul acestui subcapitol al prezentei lucrări, se impune a se face vorbire pe scurt și despre concurența neloială, ce reprezintă utilizarea ori comercializarea diverselor produse ce au falsificate:

Denumirea de origine

Numele comercial

Diversele indicații de proveniență

Diverse alte mențiuni

Demn de menționat este faptul că o concurență neloială poate fi îndeplinită și ca urmare a unei confuzii, confuzie ce derivă dintr-o disimilare de tip credibil a propriilor activități derulate de către comercianți, utilizând unele semne disctince ce aparțin de drept altor comercianți.

Această disimulare credibilă se produce ca urmare a generării (voite) diverselor similitudini ce vizează marca respectivă, ambalajul unui produs, emblema caracteristică, respectiv alte elemente specifice identificării.

În cazul diverselor mărfuri alimentare, incluzând aici și categoria băuturilor alcoolice, orice tip de manoperă frauduloasă poate determina la nivelul organismului consumatorului diverse reacții adverse, incluzând și intoxicațiile severe, care în formele acute pot să determine chiar decesul respectivei persoane. Iar cel mai bun exemplueste reprezentat de produsele care includ în conținutul lor o anumiți aditivi, cărora le este caracteristică o toxicitate deosebită, aditivi ce determină modificări majore la nivelul organismului uman.

Este bine cunoscut faptul că aditivii alimentari sunt folosiți de multe vreme în cadrul procesului complex de preparare a alimentelor, în ciuda faptul că în societatea contemporană o parte dintre „aditivii de odinioară” nu mai sunt încadrați în categoria aditivilor. În categoria aditivilor de odinioară intră apa sărată de mare ori salpetrul, substanțe folosite frecvent în trecut pentru prevenirea unei alterări a cărnii, respectiv a produselor din carne.

De-a lungul timpului, ca urmare a modificării cerințelor pieței, aditivii au cunoscut modificări majore, cu extinderea utilizării acestora, în paralel cu creșterea numărului aditivilor permiși de organismele abilitate. În societatea contemporană, mare parte dintre consumatori își doresc produse alimentare deosebit de atrăgătoare din punct de vedere organoleptic, respectiv produse colorate intens, foarte aromate, produse dulci ori dimpotrivă, produse sărate, produse ce se doresc a avea un termen de valabilitate cât mai lung. Și din punct de vedere managerial s-a impus crearea unor produse alimentare care să aibă un termen de valabilitate cât mai lung, atât pe segmentul dedicat exclusiv producției, cât și pe cel aferent distribuției produselor alimentare. În acest context s-a ajuns ca, gradual, aditivii alimentari să fie folosiți din ce în ce mai frecvent, în paralel impunându-se o legiferare a acestora, în vederea asigurării siguranței necesare în rândul consumatorilor.

În ciuda faptului că marea majoritate a materiilor prime din care sunt obținute diversele produse alimentare nu au în compoziția lor substanțe străine, în cadrul procesării lor se utilizează diverși aditivi alimentari. Iar modernizarea diverselor procedee tehnologice dedicate prelucrării alimentelor a dus la utilizarea unui număr constant crescător al aditivilor alimentari.

În acest moment, în cadrul industriei alimentare, sunt folosiți peste 2500 aditivi alimentari, cu scopul producerii unor diverse efecte în produsele alimentare, atât pe parcursul prelucrării acestora, cât și ulterior, respectiv pe perioada manipulării și respectiv a depozitării acestor produse alimentare. Și chiar dacă folosirea aditivilor alimentari în cadrul procesului de fabricare a produselor alimentare a fost de multă vreme acceptată în practică, această utilizare continuă să genereze diverse controverse în rândul specialiștilor, cele mai multe legate de gradul de siguranță al consumatorilor.

Este bine cunoscut faptul că aditivii alimentari prezintă diverse caracteristici importante, ce permit diferențierea certă a acestora în raport cu alte substanțe ce pot fi incluse în cadrul unui aliment, fie în mod curent, fie în mod accidental. În vederea încadrării corecte a a acestora se are în vedere reglementarea strictă a utilizării aditivilor alimentari. Astfel, aditivii alimentari:

Nu sunt alimente și nici îngrediente de tip obișnuit ale alimentelor, ei deosebindu-se strict de constituienții normali existenți în alimente. Chiar dacă pot fi regăsiți în alimente, aditivii alimentari nu se consumă ca atare, marea majoritate a produselor alimentare ce le conțin putând fi obținute și în absența acestora.

Sunt adăugați în mod intenționat în produsele alimentare, ei deosebindu-se de substanțele contaminante regăsite uneori în acestea, ca rezultat al unor contaminări de tip accidental ce pot surveni pe întreg parcursul dedicat procesării, începând cu faza materiei prime și terminând cu momentul folosirii produsului alimentar de către consumatori

Se adaugă în produsele alimentare cu un scop clar, bine determinat. Avându-se în vedere acest scop, este apreciată inclusiv necesitatea introducerii acestora în cadrul alimentelor.

Au tendința de a deveni parte integrantă din produsele alimentare, ele deosebindu-se de diversele substanțe ce sunt adăugate în alimente în mod intenționat, în vederea derulării proceselor tehnologice diverse

Pot să aibă o anumită valoare nutritivă sau nu. Datorită concentrației reduse în care se regăsesc de regulă în diversele produse alimentare, aditivii nu au capacitatea de a contribui în mod esențial la valoarea nutrivită a acestora. De altfel, la nivelul Uniunii Europene, diversele suplimente nutritive ce sunt adăugate în alimente în vederea completării ori a îmbogățirii valorii nutritive a acestora nu se consideră a fi aditivi alimentari.

Aditivii alimentari sunt utilizați numai dacă a fost demonstat necesitatea acestora, necessitate ce poate fi justificată atât prin prisma tehnologică, cât și prin prisma economică.

În general, în vederea soluționării unei probleme tehnologice, în condițiile eficienței economice, este solicitată aprobarea unui anumit aditiv alimentar, justificarea utilizării acestuia numai pe criterii economice dovedindu-se în cele mai multe cazuri destul de dificilă. În acest caz se impune demonstrarea faptului că, prin utilizarea respectivului aditiv alimentar, avantajul economic este conferit nu doar procesatorului, ci și consumatorului.

Prin utilizarea diverșilor aditivi alimentari se reușește obținerea unor alimente mai sigure, ce au și o valoare nutrivită mai mare. Astfel, folosirea conservanților are rolul de a împiedica o dezvoltare a micro-organismelor, acestea putând genera nu doar o degradare a diverselor produse alimentare, ci și diverse toxiinfecții asupra consumatorilor.

Prin folosirea diverselor substanțe anti-oxidante se reușește prevenirea degradării produselor alimentare, degradare ce se datorează diverselor fenomene oxidative. De asemenea, substanțele anti-oxidante reușesc să prevină și formarea diverșilor compuși ce au un anume potențial toxic, produși ce se formează în cadrul proceselor de degradare.

Prin adăugarea în cadrul diverselor produse alimentare a aditivilor alimentari se reușește prelungirea termenului de valabilitate al acestora, atât prin menținerea la un nivel ridicat a caracteristicilor organoleptice, cât și prin păstrarea valorii nutritive pe un interval de timp mult mai mare. De asemenea, prin utilizarea aditivilor alimentari se reușește obținerea unor produse alimentare mai diversificate, ce pot fi ulterior comercializate la prețuri convenabile pentru consumatori.

În societatea contemporană, mare parte dintre comercianți le oferă consumatorilor o gamă diversificată de produse alimentare, cu posibilitatea alegerii diverselor sortimente, diferențiate prin procesul de fabricare, ambalare, expunere, etc. Astfel, prin folosirea diverșilor aditivi alimentari se reușeste nu doar o extindere a perioadei de valabilitate, ci și menținerea valorii nutritive a produselor pentru perioade mult mai mari. Ca urmare a folosirii diverșilor aditivi alimentari s-a reușit fabricarea unor noi produse alimentare, aditivii permițând obținerea unor alimente ce nu sunt doar ușor de preparat, dar care au și un termen de valabilitate mult mai mare și implicit o valoare nutrivită net superioară.

În ciuda faptului că, în cadrul procesului diversificării sortimentale o importanță deosebită o au nu doar aditivii alimentari, ci și diversele metode de procesare, în lipsa aditivilor nu s-ar reuși o creștere a perioadei de valabilitate a produselor și respectiv o valoare nutrivită ridicată a acestora. De altfel, conform studilor realizate în domeniu de specialiști, s-a stabilit faptul că perioada conservării diverselor produse din cereale în care au fost introduși aditivi alimentari s-a dublat ca urmare a acestei adăugiri.

De asemenea, interesul tot mai crescut al consumatorilor pentru diversele diete hipocalorice a contribuit la o creștere a consumului de produse alimentare în cadrul cărora sunt folosiți îndulcitorii sintetici, în paralel cu conceperea unor noi produse al căror conținut în grăsimi a fost mult diminuat, grăsimile obișnuite fiind înlocuite cu diverse substanțe ce generează în organism o cantitate mult mai mică de energie.

Prin folosirea stabilizatorilor, a emulgatorilor, a coloranților, ca și a aromatizanților s-a reușit obținerea unor diverși substituenți pentru anumite produse alimentare cum ar fi carnea, laptele ori unele produse lactate. În lipsa aditivilor alimentari pe piață nu s-ar fi reușit comercializarea snițelelor/chiftelelor din soia, a margarinei, a pateurilor vegetale, ca și a diverselor băuturi carbogazoase.

De asemenea, prin folosirea aditivilor alimentari în cadrul procesului de producere al diverselor alimente se reușește obținerea unor produse cu un preț destul de convenabil pentru consumatori. În lipsa aditivilor alimentari, prețul produselor alimentare ar putea crește considerabil, în paralel cu diminuarea termenului de valabilitate. Demn de menționat este faptul că diminuarea costului alimentelor prin introducerea unor adaos de aditivi alimentari trebuie să se realizeze numai prin menținerea nivelului valorii nutritive aferente respectivului produs.

Pe lângă diversele avantaje ale folosirii aditivilor alimentari, anterior menționate, în ultima perioadă s-a remarcat o anumită îngrijorare în domeniul efectelor negative pe care aceștia le-ar putea genera la nivelul consumatorilor, în centrul atenției aflându-se potențiala toxicitate a alimentelor ce au un anumit conținut de aditivi alimentari.

În domeniul toxicității, cele mai multe studii sunt realizate în laborator, pe diverse animale, perioadele fiind de regulă reduse, ceea ce poate induce un grad destul de mare al relativității rezultatelor obținute. În plus, corpul uman este zilnic expus unui număr nedefinit de aditivi alimentari (în doze mai mari sau mai mici), expunerea fiind pe o perioadă îndelungată, aceste condiții neputând fi reproduse prin intermediul diverselor studii toxicologice.

Pe lângă acest aspect, trebuie menționată și variabilitatea răspunsurilor diverselor organisme la expunerea prelungită la aditivi alimentari, gradul de sensibilitate la toxicitate fiind unul destul de variabil. Având în vedere actuala stare epidemiologică, specialiștii atrag atenția asupra faptului că multe dintre afecțiunile predominante în ultima vreme își au originea (într-un grad relativ redus) în consumul alimentelor în care au fost adăugați diverși aditivi alimentari.

În domeniul riscurilor asociate unui consum de alimente supuse unor manopere frauduloase, se remarcă următoarea ierarhie :

Diverșii agenți patogeni ce au o natură microbiană – precum Listeria spp., virusuri, Escherichia spp., paraziți, Salmonella spp, etc.

Un exces ori un deficit al ingredientelor aflate în mod obișnuit în conținutul produselor alimentare – vitaminele, grăsimile, zahărul, micro-elementelor

Substanțele contaminate – contaminare naturală (Cd, Pb, As, Hg) sau contaminare industrială (pesticidele, medicamentele, hormonii, etc)

Substanțele toxice naturale – toxinele vegetale, toxinele animale

Aditivi alimentari

În ciuda faptului că, prin prisma epidemiologică, aditivii alimentari sunt considerați a fi factori de risc mai puțin importanți, comparativ cu agenții patogeni, substanțele contaminate ori substanțele toxice, în ultima vreme s-a constatat un interes deosebit al consumatorilor pentru diverșii aditivi alimentari regăsiți în produsele alimentare. Acest interes se datorează în principal conștientizării de către consumator a efectelor potențiale pe care aditivii alimentari le-ar putea genera în organism, aditivii alimentari fiind substanțe sintetice a căror toxicitate nu a putut fi garantată la nivelul absolut.

O atenție deosebită este acordată nitraților și nitriților, componenți naturali ai solului, ce pot ajunge cu ușurință în organismul animalelor și ulterior în cel uman. În plus, atât nitriții cât și nitrații sunt deseori folosiți ca și aditivi alimentari în diverse preparate din carne, dar și în laptele dedicat producerii brânzeturilor, acestea având capacitatea de a ameliora diversele caracteristici ale produselor și implicit o prelungire a termenului de valabilitate.

În cadrul diverselor preparate din carne, cum ar fi șunca, cârnații, salamul, etc, nitriții și nitrații sunt folosiți frecvent pentru a se obține o menținere a colorii roșie-roz, ca și pentru diversele efecte antioxidante, bacteriostatice și de dezvoltarea aromelor caracteristice.

În vederea difuzării uniforme în preparate, nitriții și nitrații sunt adăugați de regulă fie în sarea uscată fie în saramură (respectiv la 100 kg sare se adaugă 1 kg de nitrat ori ½ kg nitrit), sub impactul florei reducătoare existente în carne și saramură reușindu-se oxidarea mioglobine și a hemoglobinei existente în resturile de sânge și transformarea în nitrozomioglobină, respectiv în nitrozohemoglobină, substanțe ce își mențin după orice tratament termic, culoarea roșie.

În absența acestor substanțe, orice produse din carne ce au fost tratate termic (opărite ori fierte) ar avea culoarea nu roșie (cum au salamurile, cârnații, etc), cu gri-cenușiu. Cum elementul activ are în componența sa nitritul, s-a creat tendința de a utiliza exprimarea „silitra tare”, combinația de nitriți-nitrați fiind recomandată în cazul mezelurior ce au o mare durată de preparare și de păstrare (cum ar fi pastrama, salamurile crude – genul salamului de Sibiu, etc).

De altfel, nitriții au o acțiune de tip bactericidă-bacteriostatică asupra bacteriilor anaerobe, ceea ce duce la o prelungire a duratei de păstrarea diveselor preparate din carne. O.M.S. a atras atenția încă din anul 1980 asupra riscului pe care îl reprezintă pentru copii consumul de alimente în conținutul cărora se află nitriți și nitrați, în cazul persoanelor adulte existând riscul expunerii la compuși de tipul N-nitrozo, compuși de tip mutageni, teratogeni și chiar cancerigeni. În acest sens s-a recomandat înlocuirea sau reducerea nivelului de nitriți în cadrul diverselor produse din carne, potențialele toxinfecții cu renumita Clostridium botulinim putând fi controlate printr-o reducere a umidității, menținerea la temperaturi sub nivelul de 3 grade Celsius, o acidifiere a mediului, utilizarea acidului acorbic, a antioxidanților fenolici ori polifosfați.

În România, concentrația maximă de nitriți a fost limitată la valoarea de 70 mg / kg, existând și state în care această valoare este de aproape trei ori mai mare. Ca urmare a consumului de nitrați/nitriți (implicit a aditivilor alimentari), substanțe asupra cărora a fost evidențiată posibilitatea formării unor nitrozamine cancerigene, s-au remarcat diverse simptome de tip digestiv, respectiv grețuri, vârsături, diaree și crampe. În cazul unui aport în limitele obișnuite, nitriții se vor absorbi integral în cadrul primei părți din intestinul subțire, ei eliminându-se prin sucul gastric, salivă și respectiv urină.

La nivelul micro-organismelor, aceștia manifestă slabe efecte bacteriostatice, în lispa trecerii în nitriți, nitrații acționând precum mecanismul aferent clorurii de sodiu, cu modificarea presiunii osmotice. Spre deosebire de nitrați, nitriții sunt cu mult mai toxice, ei regăsindu-se în alimente, în doze destul de mici, ca și compuși naturali. Această concentrație se poate amplifica până la valori periculoase datorită acțiunii de tip reducător pe care micro-organismele o au asupra nitraților. Mai mult, nitriții regăsiți în diversele produse alimentare pot proveni și din nitriții și nitrații ce sunt folosiți ca și aditivi alimentari.

În cazul intoxicațiilor cu nitriți-nitrați se remarcă o depășire a ritmului de reducere de către methemoglobină, ceea ce duce la creșterea procentului din organism. Când valoarea acesteia este mai mare de 10% din valoarea totală a hemoglobinei, se remarcă apariția cianozei, depășirea nivelului de 20 % ducând la apariția cefaleei, a tahicardie, a amețelilor și chiar a asteniei. Cei mai sensibili sunt copiii, mai ales sugarii, ca urmare a insuficienței de enzime reducătoare ale methemoglobinei, dar și persistenței remarcate la hemoglobina fetală, ce este mult mai oxidabilă comparativ cu hemoglobina persoanelor adulte.

În ceea ce privesc factorii care determină realizarea diverselor manopere frauduloase asupra produselor alimentare, se evidențiază:

Necesitatea reglării cererii de pe piață cu oferta disponibilă

Dezvoltarea și consolidarea raporturilor comerciale atât la nivelul pieței interne, cât și la nivelul piețelor externe

Un cadru legislativ insuficient reglementat sau asupra căruia nu există un control privind respectarea acestuia

Anumite structuri viciate de reglementare a pieții, respectiv a controlului acesteia, etc

În domeniul dedicat manoperelor frauduloase asupra produselor alimentare, se remarcă cu preponderență:

Omiterea din conținut a unui component natural – sau chiar a mai multor componente

Înlocuirea componentelor naturale cu diverse alte componente sintetice/artificiale, în absența oricărui aviz sanitar în acest sens

Modificarea proporției ce a fost stabilită pentru anumite componente chimice ce sunt specifice respectivului produs alimentar

Includerea în conținutul produsului a unei substanțe ce nu îi este specifică acestuia

Introducerea pe piață, în vederea comercializării a unui produs falsificat, acesta fiind prezentat ca și produs original

Recondiționarea produselor viciate ori degradate, în vederea ascunderii unor defecte ce ar fi reflectat proprietățile/caracteristicile ce nu sunt conforme cu prodului original respectiv

Diversele manopere frauduloase ce sunt realizate asupra produselor alimentare generează multiple efecte negative, cele mai multe dintre acestea reflectându-se în mod direct asupra consumatorilor, care achiționează produse alimentare contrafăcute, având convingerea că acestea sunt originale și deci îndeplinesc un anumit nivel al calității. Lăsând la o parte costurile aferente acestor produse alimentare contra-făcute, respectivii consumatori se expund foarte mult, având în vedere conținutul produselor alimentare contra-făcute, ce pot include numeroase substanțe nocive ori dăunătoare grav sănătății umane.

Un impact deosebit se remarcă și veniturile economice ale producătorilor respectivelor produse alimentare autentice, originale, ale căror vânzări și respectiv încasări scad considerabil, datorită prețurilor mai mici ce sunt practicate pentru produsele alimentare similare, contrafăcute. În plus, și imaginea acestor producători are de suferit foarte mult, aceasta fiind grav afectată de impresiile, părerile, sesizările consumatorilor care au achiționat produse similare contrafăcute și ulterior au constatat că acestea nu corespund cerințelor prorpii, respectiv calității cunoscute anterior. Din acest considerent, acești consumatori vor evita ca în viitor să achiționeze aceste produse alimentare, fie că ele sunt contra-făcute ori dimpotrivă, cele originale.

Pe lângă toate acestea, producătorii produselor alimentare originale vor înregistra și costuri suplimentare în situația în care pe piață apar produse similare, contra-făcute, cheltuieli dedicate controlului și respectiv detectării respectivelor contrafaceri, ce pot să implice și o re-tehnologizare în vederea implementării unor tehnologii anti-fraudare, ca și a securizării ambalajelor respectivelor produse alimentare. Se impune a se menționa faptul că toate aceste cheltuieli se vor regăsi la final tot în costul de producție al respectivului produs alimentar, ceea ce va duce la accentuarea decalajului dintre prețul produsului alimentar original și prețul produsului alimentar contra-făcut.

De partea cealaltă, producătorii produselor alimentare contra-făcute își permit să practice, la produsele similare celor consacrate, prețuri cu mult mai mici, determinând astfel prezența unei concurențe abuzive și agresive, din mai multe considerente, respectiv:

Neplata taxelor aferente unei mărci/brand

Inexistența unor cheltueili de cercetare dedicate îmbunătățirii calității produselor alimentare

Inexistența cheltuielilor de cercetare dedicate creșterii competitivității produselor alimentare

Sustragerea de la plata unor taxe și impozite

Absența unor cheltuieli dedicat promovării și publicității

Inexistența cheltuielilor dedicate asigurării unei calități ridicate a produselor alimentare

Ca urmare a acestor aspecte, nu de puține ori, în cazul existenței unor manopere frauduloase, se remarcă degradarea reputației respectivei mărci ori a brandului ale căror produse alimentare au fost contra-făcute, restabilirea situației anterioare implicând nu doar costuri considerabile, ci și timp considerabil. Există însă și posibilitatea ca, în anumite situații, respectiva marcă/brand să nu mai reușească o re-echilibrare a situației, situație în care se poate sesiza apariția falimentului.

1.2 Cadrul legislativ aplicabil manoperelor frauduloase

În domeniul mărfurilor supuse manoperelor frauduloase se remarcă din păcate o terminologie incoerentă, de tip neunitar și deseori înconsecventă, înclusiv la nivel legislativ. Astfel, conform prevederilor Ordonanței de Guvern nr. 42/1995 vizând producția produselor alimentare destinate comercializării „falsificarea sau substituirea în domeniul calității constituie orice înșelăciune sau tentativă de înșelăciune privind natura, caracteristicile calitative, compoziția, conținutul în substanțe utile, înlocuirea în componența produsului a unor substanțe cu altele vătămătoare sănătății, precum și falsificarea de denumiri, descrierea sau alte declarații false privind originea, cantitatea sau identitatea mărfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsului”

În ultima vreme specialiștii apreciază că domeniul dedicat combaterii comerțului cu produse ce au fost supuse unor manopere frauduloase poate fi încadart în sfera de influență a crimei organizate, avându-se în vedere faptul că prin intermediul diverselor manopere frauduloase se pot obține sume importante (neimpozabile), comercializarea produselor contrafăcute putându-se constitui într-o formă de „reciclare/spălare” a fondurilor ce au fost obținute din diverse activități ilgale.

La nivel practic, există opțiunea incriminării diverselor metode de fraudare a produselor, respectiv includerea acestora (în anumite situații) în categoria faptelor penale, ceea ce va atrage după sine răspunderea penală a persoanelor direct implicate în respectivele manevre frauduloase, cu ulterioara aplicare a măsurilor ce se impun. Cu toate acestea, răspunderea penală se dovedește a fi uneori insuficientă în combaterea fenomenului manoperelor frauduloase (care, așa cum s-a menționat, a cunoscut o dezvoltare exponențială în ultima vreme), motiv pentru care se impune un complex al măsurilor dedicate tuturor aspectelor ce decurg din acest fenomen.

Avându-se în vedere amploarea acestui fenomen, ca și numeroasele pericole la care sunt expuși consumatorii (mai ales în cazul produselor alimentare), în România au fost adoptate, de-a lungul anilor, numeroase măsuri dedicate prevenirii manoperelor frauduloase, ca și sancționării acestora, o atenție deosebită fiind acordată domeniului mărfurilor alimentare.

În conformitate cu prevederile Legii 12/1990 vizând protejarea populației contra activităților ilicite, „folosirea sau substituirea mărfurilor sau a oricăror alte produse, ca și expunerea la vânzare ori vânzarea acestor bunuri, cunoscându-se că acestea sunt falsificate ori sunt substituite reprezintă activități comerciale de tip ilicit, ele atrăgând, după caz, răspunderea contravențională ori răspunderea penală”.

Celor două acte legislative, anterior menționate, li se adaugă și:

Legea nr 84/1998 vizând mărcile și indicațiile geografice

Legea nr 64/1991 vizând brevetele de invenție

Legea nr 129/1992 vizând protecția desenelor, ca și a modelelor industriale

Legea nr. 21/1996, respectiv legea concurenței

Norme de igienă vizând alimentele, ca și protecția sanitară a acestora

În domeniul dedicat eradicării manoperelor frauduloase, se remarca existența mai multor organizații și instituții, dintre care amintim:

O.S.I.M. – Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

O.R.D. – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

A.N.P.C. – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

A.N.V. – Autoritatea Națională a Vămilor

A.N.A.F. – Agenția Națională de Administrare Fiscală

A.N.S.V.A. Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentului

M.S. – Ministerul Sănătății

R.E.A.C.T – Asociația Europeană Anti-contrafacere în România

A.R.C.C. – Asociația Română pentru Combaterea Contra-facerilor

A.P.C.R. – Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România

Una dintre măsurile în domeniul informării consumatorilor privind diversele produse falsificate/aditivate constă în etichetarea corespunzătoare a aditivilor alimentari, proces considerat a fi deosebit de important. În domeniul etichetării aditivilor alimentari, sunt aplicabile prevederile articolelor 21-23 din cadrul Regulamentului (C.E.) privind aditivii alimentari, nr. 1333/16.12.2008 al Parlamentului European, ca și al Consiliului European, acestea vizând atât aditivii ce sunt dedicați vânzării spre operatorii diin cadrul industriei alimentare, cât și aditivii alimentari dedicați vânzării spre consumatorii finali.

De asemenea, tot în acest domeniu, mai sunt aplicabile:

Directiva 2000/13/E.C. vizând apropierea statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul etichetării, al prezentării produselor alimentare, ca și a publicității acestora etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare)

Regulamentul (C.E.) nr. 1829/22.09. 2003 al Parlamentului European și Consiliului European vizând produsele alimentare, ca și furajele ce sunt modificate genetic

Regulamentul (C.E.) nr.1830/22.09.2003 al Parlamentului European și Consiliului , vizând trasabilitatea, ca și etichetarea diverselor organisme modificate genetic, ca și trasabilitatea diverselor produse ce sunt dedicate alimentației umane ori animale, ce sunt produse din cadrul organismelor modificate genetic, cu modificarea Directivei 2001/18/C.E.

Regulamentul Uniunii Europene nr. 1169/25.10.2011 vizând informarea consumatorilor cu privire la diversele produse alimentare, ce modifică Regulamentul (C.E.) nr. 1924/2006 al Parlamentului European, ca și Regulamentul (C.E.) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și Consiliului, el abrogând Directiva 87/250/C.E.E.a Comisiei, Directiva 90/496/C.E.E. a Consiliului, Directiva 1999/10/C.E. a Comisiei, Directiva 2000/13/C.E. a Parlamentului European și Consiliului, Directiva 2002/67/C.E., Directiva 2008/5/C.E. ale Comisiei, ca și Regulamentul (C.E.) nr. 608/31.03.2004 al Comisiei

În ceea ce privește principiul de bază folosit în cadrul etichetării aditivilor, acesta are în permanență în vedere informarea corectă și adecvată a consumatorului, ceea ce implică:

Orice consumator alege produsul în deplină cunoștință de cauză, atât în domeniul identității alimentului, cât și în compoziția acestuia, a proprietăților și respectiv a diverselor alte caracteristici ale acestuia

Protejarea deplină a sănătății consumatorului, respectivul aliment/produs putând fi folosit fără nici un fel de riscuri, indiferent că este vorba de durabilitate, alergeni, instrucțiuni de folosință, ca și condiții de depozitare

De asemenea, toate informațiile ce sunt legate de un aliment/produs nu trebuie să conțină detalii înșelătoare, respectiv:

Legate de natura produsului/alimentului

Prin atribuirea unor proprietăți pe care respectivul produs/aliment nu le deține

Prin sugerarea unor proprietăți speciale acestui aliment/produs, cu toate că diversele produse similare dețin și ele aceste proprietăți – se are în vedere absența ori prezența unor diverse ingredinte, cum ar fi menționarea pe eticheta unui ulei vegetal că acesta nu „conție colesterol”, ceea ce i-ar putea sugera consumatorului că restul uleiurilor vegetale ar putea conține colesterol, cu inducerea în eroare a consumatorilor

Sugerarea prezenței în cadrul unui produs/aliment a unui anumit ingredient particular, ingredient care, în realitate, a fost înlocuit cu un alt ingredient

În conformitate cu prevederile articolului 8 din cadrul Regulamentului 1169/2011 al Parlamentului European, toți operatorii din cadrul domeniului alimentar sunt obligați:

Să asigure o corectă transmitere a informațiilor ce vizează produsele alimentare ce nu intră în categoria preambalate și care au ca destinație consumatorul final ori diverse unități colective de restaurație către operatorii din cadrul sectorului alimentar ce recepționează respectivele produse alimentare, în vederea permiterii, când se impune, a :

Furnizării diverselor informații obligatorii ce privesc diverse produse alimentare către consumatorii finali

Oferirii diverselor informații (care să fie și suficiente) către alți operatori ce comercializează diverse alimente, în așa fel încât acești operatori să poată șă își îndeplinească la rândul lor obligațiile de informare ce le revin

Să asigure informații suficiente în situația în care livrează diverse produse alimentare ce nu sunt dedicate consumatorului final ori diverselor unități de alimentație publică, astfel încât respectivul operator intermediar să aibă capacitatea de a-și îndeplini și el diversele obligații de informare ce îi revin

Forme de manopere frauduloase în industria alimentară

Din păcate, în societatea contemporană, în domeniul dedicat industriei alimentare se remarcă mai multe forme de manifestare ale manoperelor frauduloase, dintre care amintim:

Falsificare produselor alimentare – se numără printre operațiunile frauduloase semnalate în industria alimentară, aceasta constând în modificarea raporturilor existente între diversele componente ale unui aliment, în lipsa aditivării cu diverse alte substanțe. În marea majoritate a cazurilor, falsificarea produselor alimentare nu influențează valoarea igienică, ea având influențe asupra valorii nutritive a acestora, cu efecte ce se răsfrâng în mod direct asupra sănătății populației

Fraudele sanitare – sunt pedepsite de actuala legislației, în condițiile în care falsificarea produselor alimentare, contrafacerea acestora, ca și substituirile pot determina influențe serioase asupra stării sănătății publice

Contrafacerea produselor alimentare – constă în modificarea componentelor ce intră în compoziția diverselor produse alimentare, ca și a valorilor specifice diverselor caracteristici de calitate, aferente produselor originale

Substituirea produselor alimentare – vizează modificarea compoziției alimentelor, în cadrul căruia sunt introduse noi substanțe, a căror calitate, ca și valoare este net inferioară componentelor ce au fost înlocuite

În categoria manoperelor frauduloase sesizate în industria alimentară se remarcă:

Îndepărtarea din compoziția unui produs alimentar a unui element sau chiar a mai multor elemente

Modificarea proporției în care se regăsesc diversele componente ale unui produs alimentar

Substituirea unui component natural din compoziția unui produs alimentar (sau a mai multor componente) și înlocuirea acestuia cu un component artificial, încălcându-se astfel reglementările legislative în domeniul producției, respectiv al comercializării

Înlocuirea unui produs alimentar original cu un surogat al acestuia, urmată de comercializarea produsului înlocuit

Falsificare procesului de fabricare a unui produs alimentar, prin includerea în componența acestuia a diverselor componente chimice se sunt asemănătoare componentelor originale

Recondiționarea, respectiv remanierea unui produs alimentar constat a fi degradat ori viciat, principalul obiectiv urmărit fiind mascarea potențialelor defecte ce au capacitatea de a evidenția proprietățile ce nu mai sunt conforme calității

În domeniul dedicat prevenirii, respectiv al decelării diverselor manopere frauduloase ce se sesizează în industria alimentară, se remarcă:

Realizarea diverselor analize în vederea identificării modalităților diverse de manipulare frauduloasă

Elaborarea constantă a diverselor tehnici și metode dedicate decelării, respectiv identificării diverselor forme de manifestare a manoperelor frauduloase, cu identificarea amplitudinii fenomenului, ca și a tehnicilor particulare ce se remarcă tot mai frecvent în ultima perioadă

În ceea ce privesc manoperele frauduloase sesizate în industria alimentară, se remarcă:

Manopere frauduloase asupra cărnii și a produselor din carne – sunt cele mai frecvente sesizate pe piața actuală, ele implicând:

Adăugarea diverșilor coloranți străini, în vederea îmbunătățirii aspectului produselor comercializate

Adăugarea diverselor adaosuri de condimente, în cantități cu mult mai mari decât cele originale conținute în respectivul produs, în vederea mascării unei eventuale alterări a acestuia

Injectarea cu apă ori cu diverse substanțe chimice, atent combinate, în vederea dezvoltării masei produsului din carne expus comercializării

Adăugarea unui conținut mult mai mare de substanțe supliment, ce implică o diminuare considerabilă a valorii nutritive a respectivului produs alimentar

Comercializarea diverselor produse din carne ce au fost anterior falsificate, sub forma produselor originale, calitatea acestora fiind mult diminuată, etc

Manopere frauduloase ce privesc zahărul – în principal sunt adăugate diverse substanțe ce nu fac parte în mod obișnuit din componența produsului, precum făină, cretă, bicarbonat de sodiu, dar și gips. Deseori se realizează și o creștere a umidității specifice produsului (în vederea creșterii masei produsului), caz în care se poate remarca apariția unor conglomerate de zahăr

Manopere frauduloase ce privesc laptele – cele mai multe dintre manoperele frauduloase implică adăugarea apei, a cretei, a făinei, a diverșilor coloranți, a adăugării gipsului, adăugarea unor conservanți, ca și extragerea smântânei

Manopere frauduloase ce privesc cerealele – urmăresc în principal obținerea unor produse cu un aspect mult mai comercial (de regulă se adaugă talc), ca și o creștere a greutății, ce include ungerea cerealelor cu diverse uleiuri, ca și umezirea în prealabil a acestora

Manopere frauduloase ce privesc smântâna – implică adăugarea în acest produs a făinei, a cretei, a albușului de ou, ca și a gelatinei

Manopere frauduloase ce privesc mierea de albine – implică adăugarea apei, a glucozei, a făinei, a zaharozei, a diverșilor coloranți, a glicerinei, a unor arome artificiale, ca și adăugarea îndulcitorilor sintetici

Manopere frauduloase ce privesc făina – implică în principal adăugarea coloranților, a acidului sulfuros ori a oxizilor de N (pentru a se obține culoarea mai albă), adăugarea unor substanțe minerale, ori adăugarea (în vederea acopeririii eventualei alterări) a sulfatului de Cu ori a sulfatului de Zn

Manopere frauduloase ce privesc ceaiurilor – includ introducerea frunzelor deja folosite, introducerea unor frunze/codițe ce nu fac parte din respectiva specie, ca și adăugarea unor coloranți artificiali ori a unor substanțe minerale

Manopere frauduloase ce privesc diversele siropuri – includ adăugarea diverselor esențe, a unor conservanți, a unor coloranți, etc

Manopere frauduloase ce privesc condimentele naturale, în stare neprelucrată – includ adăugarea unor părți de natură vegetativă cu aspect simular dar fără a conține substanțe active, adăugarea unor substanțe minerale în vederea creșterii greutății, ca și extragerea integrală ori parțială a diverselor substanțe active conținute

Manopere frauduloase ce privesc

Manopere frauduloase ce privesc cafeaua – includ înlocuirea cu boabe fabricate din argilă ori din aluat, adăugarea unor boabe colorate în mod artificial, extragerea cofeinei, adăugarea unor substanțe conservante, aplicarea unor soluții cu zahăr ori cu gelatină (pentru inducerea unei culori net superioară), adăugarea unor substanțe secundare, precum secară, năut, malt și chiar zaț

Manopere frauduloase ce privesc vinurile – includ diluarea acestora cu apă, adăgarea zahărului, a amidonului, a zaharozei, a diverselor substanțe îndulcitoare (mai ales aspartam), a coloranților sintetici, a aromelor sintetice, ca și recondiționări ale vinurilor ce au început să se degradeze

Manopere frauduloase ce privesc untul – includ o substituire totală a unor componente sau adăugarea unora noi, precum făina, margarina, uleiuri diverse, ghips, cretă, etc., ca și adăugarea coloranților, a conservanților, a aromelor diverse

Manopere frauduloase ce privesc cacaoa, ca și derivatele acesteia – includ o extragere totală a parțială a substanței active, adăugarea unor noi substanțe pentru a se masca eventuale probleme, înlocuirea untului de cacao cu diverse alte grăsini, adăugarea coloranților artificiali, etc

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA PRODUSULUI ȘUNCĂ DE PRAGA

În acest moment, pe piața de profil din România pot fi identificate numeroase produse din carne, a căror prezentare comercială este una deosebită, cele mai multe dintre acestea fiind comercializate la prețuri accesibile marii majorități a populației.

În această categorie se regăsește și produsul ce face obiectul studiului prezenteu lucrări de diplomă, respectiv Șunca de Praga, ce poate fi regăsită pe rafturile tuturor magazinelor și unităților alimentare de profil, produsul având o formă de prezentare deosebită, indiferent de producărul acestuia (a se vedea ANEXA 1).

Ca marea majoritate a restului produselor din aceeași categorie, și Șunca de Praga se dovedește a fi foarte atrăgătoare pentru consumatori, mai ales prin prisma organoleptică, ce include aspectul produsului, gustul acestuia, mirosul, ca și consistența specifică.

Fiind prezentat drept un produs ce incluse un conținut ridicat de proteine și de lipide, acest produs are o valoare nutritivă deosebită, marea majoritate a producătorilor săi menționând în cuprinsul etichetei specifice ca la fabricarea sa au fost folosite numai ingrediente de primă calitate, aminoacizi esențiali considerați necesari consumului regulat, dar și grăsimi de origine animală, al cărui rol energetic este considerat a fi deosebit de important în buna funcționare a organismului, mai ales în cadrul procesului dedicat eliberării treptate a energiei, cu o metabolizare lentă, ce favorizează absorbția deosebită a diverselor vitamine de tip liposolubil, cu rol deosebit în cadrul structurii membranei celulare.

De asemenea, tot în prezentarea generală a produsului Șunca de Praga se menționează și aspectul privind importanța pe care o prezintă pentru organism consumul cărnii de porc (ce este inclusă în conținutul produsului ce face obiectul studiului prezentei lucrări), aceasta fiind prezentată consumatorilor drept o importantă sursă de vitamine, dar și de numeroase oligoelemente.

Caracteristicile de calitate ale produsului Șuncă de Praga

Marea majoritate a produselor incluse în categoria Șuncă de Praga, ce se găsesc pe piața din România, prezintă diverse caracteristici de calitate asemănătoare, dintre care se remarcă:

Caracteristicile de natură organoleptică – în cadrul cărora remarcăm:

Aspectul exterior al produsului – ce se prezintă, de regulă, sub forma unor bucăți de diverse dimensiuni și greutăți, ce au în general o formă paralelipipedică, rotundă ori ovală, în funcție de forma preselor utilizate de către producători, marginile produsului fiind tăiate în mod îngrijit

Aspectul în secțiune – se remarcă un țesut consistent, cu o culoare uniformă, ce poate avea diverse nuanțe de roz, printre care poate fi identificată prezența unor formațiuni de grăsime, ce poate avea culoarea albă ori culoarea roz

Consistența produsului – se remarcă compactitatea de prezentare a acestui produs, ce are un aspect fraged, o masă ce este bine definită și legată și care nu se fărâmă în momentul tăierii/felierii. Se remacră o grosime limitată a stratului exterior de grăsime, ce este bine delimitat, în funcție de tipul produsului

Mirosul și gustul produsului – este specific produselor similare, ce sunt ușor afumate, gustul remarcându-se prin suculența deosebită și echilibrarea conținutului de sare. De asemenea, în funcție de producătorul produsului, se pot sesiza diverse arome induse de condimentele utilizate, produsul neprezentând însă un miros ori gust străin (de genul acru, mucegăit, rânced, etc)

Caracteristicile de natură fizico-chimică – în această categorie se remarcă:

Clorura de Na – producătorii menționând în etichetare că aceasta nu depășește o concentrație de 3 %

Diverși azotiți – calculați la unitatea de 100 grame produs – producătorii menționând în etichetare că aceștia nu depășesc valoarea de 7 mg

Apa – despre care marea majoritate a producătorilor menționează că nu depășește procentul de 60 %

Diverse grăsimi – producătorii menționează în cadrul etichetării produsului Șuncă de Praga că acesta nu depășește un maxim de 16 %

Materiile prime folosite în fabricarea produsului Șuncă de Praga

Pentru fabricarea bine-cunoscutului produs Șuncă de Praga se folosește ca și materie primă carnea de porc, în speță pulpa fără os, ce este recoltată de la animale de rasă, special crescute pentru carne și care sunt sacrificate după ce a atins greutatea minimă de 90 kg.

Pe lângă această materie primă principală, în cadrul procesului tehnologic de fabricarea produsului Șuncă de Porc sunt utilizate și materii prime secundare, respectiv:

Saramura dedicată injectării – 14 grade Bome

Saramura dedicată imersării – 16 grade Bome

În ceea ce privește saramura pentru injectare, prepararea acesteia include utilizarea, la 100 l apă, următoarele ingrediente:

Sare – 16.9 kg

Azotit – 0.6 -0.7 kg

Zahăr – 0.125 kg

Pentru prepararea acestei saramuri, se introduce apa într-un vas special dedicat acestui preparat, se adaugă/calculează cantitatea de sare necesară, ulterior amestecându-se până la dizolvarea completă a sării în apă. Ulterior este adăugat zahărul, care în prealabil a fost dizolvat separt în apă, lăsându-se să se omogenizeze o perioadă limitată de timp. De asemenea, și azotitul trebuie dizolvat în prealabil, de această dată însă dizolvarea se realizează în apă fierbinte.

După omogenizarea tuturor ingredientelor, se are în vedere analizarea și eventuala corectare a concentrației soluției, în funcție de rezultatul obținut adăugându-se apă sau sare. La final se are în vedere decantarea saramurii și filtrarea acesteia.

În cadrul procesului de fabricare al produsului Șuncă de Praga mai sunt utilizate și câteva materii prime auxiliare, respectiv folia de polietilenă dedicată fierberii, ca și folia din material plastic ori hârtia pergaminată dedicată ambalării produsului.

Procesul tehnologic al fabricării produsului Șuncă de Praga

Procesul de fabricare al produsului Șuncă de Praga demarează cu înjectarea saramurei special preparate în prealabil, în pulpele de carne de porc. Procesul de injectare se realizează la nivel arterial, cu soluție salină adusă la o temperatură de 3-5 grade Celsius. În ceea ce privește volumul de soluție salină injectat în pulpa de porc, aceasta trebuie să respecte procentul de 9% din totalul greutății materiei prime principale.

Procesul de maturare

Ulterior injectării cu saramură, pulpele sunt supuse frecării cu un amestec de sărare, după care sunt stivuite pe diverse platforme, special amenajate în acest sens, în spații frigorifice, în care temperatura este controlată, înălțimea maximă de depozitare fiind de 1,5 metri.

Astfel aranjate, pulpele de porc vor fi lăsate la maturare timp de 10 zile – 12 zile.

Trebuie specificat faptul că maturarea poate fi realizată și mult mai repede, respectiv:

Printr-o cufundare a pulpelor într-o soluție salină, a cărei concentrație este de 16 grade Bome, cu menținerea o perioadă de patru – șase zile

Prin malaxare în cadrul instalației speciale de malaxat, cu vid ori fără vid

Procesul de uscare și de afumare

Ulterior maturării pulpelor de porc, acestea sunt scoase din locul în care s-a realizat procesul de maturare, sunt spălate cu apă călduță, după care urmează legarea acestora și separarea cu atenție, în așa fel încât să nu se realizeze atingerea între acestea.

După o perioadă dedicată zvântării, se realizează afumarea respectivelor pulpe, procesul fiind realizat la rece, la temperaturi situate în intervalul 40 – 50 grade Celsius.

Pulpele sunt lăsate la afumat până în momentul în care suprafața acestora capătă o culoare ușor brună.

Procesul de dezosare

Ulterior afumării, pulpele urmează să fie dezosate, lucrători specializați îndepârtând cu grijă osul acestora, fără tăierea pulpei. De asemenea, se va realiza o eliminare a grăsimii moale din conținutul pulpelor, ca și a flaxurilor, în paralel avându-se în vedere și ajustarea stratului de slănină de la suprafața acestora, în așa fel încât grosimea acestuia să nu depășească valoarea de 0.5 cm – 1.5 cm.

Trebuie precizat că în situația pulpelor de porc cu șorici, nu se va realiza decât o ajustare a marginilor slăninei specifice.

Procesul de presare. Procesul de fierbere

Ulterior dezosării pulpelor și echilibrarea nivelului stratului de slănină urmează selectarea preselor în care urmează să fie introduse acestea, avându-se în vedere ca într-o formă să fie introdusă câte o pulpă de porc dezosată.

În situația în care se impun diverse completări pentru a se reuși umplerea preselor, se va avea în vedere ca restul cărnii adăugate să aibă mărimi și culori aproximative cu cele ale pulpei deja introduse.

Pulpele de porc sunt așezate în interiorul preselor cu partea exterioară în jos, urmărindu-se ca fibrele musculare ale acesteia să se poziționeze de-a lungul presei. Ulterior aranjării pulpelor în presă, se așează capacul acesteia și se începe efectiv procesul presării.

În ceea ce privește procesul de fierbere, acesta se realizează în cadrul preselor, cu introducerea apei fierbinți (temperatura acesteia trebuie să fie în jur de 80 grade Celsius) pe o perioadă de o oră, luându-se în calcul cantitatea totală de pulpă introdusă în presă.

Demn de precizat este faptul că trebuie avut în vedere ca pulpele mai ușoare (respectiv cu o greutate mai mică) să fie așezate la suprafață, pe fundul recipientului fiind așezate presele mai mari, respectiv cu o greutate mai mare a produsului în curs de fabricare.

Procesul de răcire

Ulterior fierberii și fabricării, urmează procesul de răcire al produsului, care se realizează cu apă. Astfel fabricat, produsul este introdus în forme speciale de depozitare, ulterior acesta fiind introdus în spații frigorifice, în care temperatura atmosferei este situată în intervalul 0 grade – patru grade Celsius, pentru o perioadă de 12 ore – 16 ore.

Demn de menționat este faptul că fabricarea acestui produs se poate realiza și fără a se include procesul de afumare, în acest caz șunca fiind numai fiartă.

Procesul de ambalare și de marcare

Ulterior răcirii produsului Șunca de Praga, urmează scoaterea acestuia din formele în care a fost depozitat pentru o perioadă și ambalarea acestuia în pungi speciale, sub vid, în conformitate cu instrucțiunile speciale de ambalare, ori în hârtia pergaminată.

Fiecare bucată de produs este ulterior marchat de producător prin etichetare, în conformitate cu prevederile STAS în domeniu, fiecare producător aplicând pe etichete mențiunile sale specifice (a se vedea Anexa 2).

Mașini și utilaje necesare în cadrul procesului de fabricarea produsului Șunca de Pragă

În cadrul procesului de fabricarea produsului Șunca de Praga (a se vedea Anexa 2) sunt folosite mai multe instalații și mașini speciale, pe lângă instalația de vidare și echipamentul dedicat etichetării acestuia.

O importanță deosebită este acordată instalațiilor dedicate procesului de injectare a pulpelor utilizate ca și materie primă (a se vedea Anexa 3), inducerea presiunii asupra acestora putându-se realiza prin diverse metode.

În practică, se remarcă existența unor numeroase modele de instalații pentru injectare, respectiv:

Instalații cu aer comprimat

Instalații cu pompă

Instalații cu presiune de dioxid de carbon

Marea majoritate a instalațiilor de injectare au în componența lor următoarele:

Rezervorul de saramură

Sistemul dedicat producerii presiunii

Acele, respectiv acul pentru injectare

Pistonul de injectarea soluției saline

Furtunul rezervorului de saramură

Masă, ce este prevăzută cu unitate de cântărire

De asemenea, se utilizează și diverse echipamente pentru umplerea formelor de presare și implicit presarea acestora (a se vedea Anexa 3), un rol deosebit având mașina compactă, prin intermediul căreia se reușește compactarea cât mai corectă a cărnii, înaintea transferării acesteia spre carcasele de plastic.

În cazul special regăsit în partea dedicată Anexelor, respectivul utilaj poate fi cuplat la oficiul evacuării mașinii automate de umplere, prevăzută cu piston dublu, aceasta având doar funcția compactării și transferării respetivei materii prime aflate în proces de fabricare.

Reguli speciale

În cadrul procesului dedicat fabricării produsului Șuncă de Praga, se impune acordarea unor atenții deosebite:

Tuturor spațiilor de depozitare, de prelucrare, ca și de manipularea materiei prime utilizate

Spălării corecte a utilajelor, echipamentelor și ustensilelor ce sunt utilizate cu prilejul procesului de fabricare

Dezinfectării periodice a utilajelor, echipamentelor și ustensilelor ce sunt utilizate cu prilejul procesului de fabricare

Evitării oricărui contact al ustensilelor ce sunt utilizate în cadrul procesului de fabricare, cu pardoseala ori cu suprafețe ce nu sunt igienizate în mod corect

Evitării oricărui contact al materiei prime, ca și al materiei auxiliare, cu suprafețe neigienizate ori care pot fi contaminate cu diverse substanțe

Materiei prime care în mod accidental a intrat în contact cu diverse substanțe ori cu suprafețe murdare, nedezinfectate ori neigienizate

Menținerii curățeniei în cadrul tuturor spațiilor incluse în procesul de fabricare al produsului

Menținerii curățeniei echipamentelor de lucru utilizate, inclusiv a uniformelor lucrătorilor implicați în mod direct în cadrul procesului de producție, ori al celui de ambalare/etichetare

Asigurării menținerii permanente a curățeniei corporale

Purtării echipamentelor de protecție special dedicate acestui gen de producție

Evitării contaminării încrucișate

Dezinfectarea corectă a tuturor lucrătorilor, ulterior pauzelor periodice, anterior implicării în procesul de fabricare al produsului

CAPITOLUL 3. METODE DE DECELERARE A MANOPERELOR FRAUDULOASE – ȘUNCA DE PRAGA

Specialiștii apreciază că în România, la nivel anual, o persoană consumă în medie 10 kg de mezeluri anual, din totalul acestora cea mai mare pondere fiind deținută de salamuri, de crenvurști, cârnați și parizer.

În ciuda exploziei ofertelor tot mai numeroșilor producători în domeniu, se remarcă faptul că prețul acestor produse, între care și produsul Șuncă de Praga, continuă să se mențină la un nivel acceptabil, care nu poate reflecta adevărata valoare a produsului, așa cum aceasta este declarată în conținutul etichetelor atașate produselor comercializate.

Dorința producătorilor de produse din carne de a obține profituri cât mai mari, a determinat în ultima vreme înmulțirea spectaculoasă a numărului cazurilor în care autoritățile au atras atenția populației cu privire la tot mai numeroasele cazuri de contrafacere a acestora, cu toate riscurile deduse din acestea.

Așa se face faptul că pentru ca respectivele preparate din carne să aibă o perioadă cât mai mare de timp un aspect fraged și natural, tot mai mulți producători optează pentru utilizarea potențiatorilor de gust, ca și a aditivilor alimentari, aceștia având o contribuție deosebită nu numai în inducerea unui gust deosebit asupra produselor, ci și în menținerea unui aspect de proaspăt.

Iar în ultimii ani, specialiștii nutriționiști au atras atenția asupra riscului pe care îl are la nivelul sănătății practicile unor producători de a include în conținutul produselor din carne adaosuri esențiale de apă, grăsime, șorici, tendoane, dar și aditivi și diverși potențiatori.

În ciuda legislației existente și a controalelor realizate de către instituțiile cu competențe în domeniu, se remarcă tot mai frecvent, la marea majoritate a produselor de carne existente pe piața din România, nerespectarea concentrației componentelor, așa cum aceasta este menționată de către producător pe etichetele produselor, procentul efectiv de carne utilizat în producerea acestora fiind din ce în ce mai redus.

Pe întreaga perioadă a procesului de producere a produselor de carne, incluzând și Șunca de Praga, producătorii se bucură, în acest moment, de o libertate de acțiune periculoasă pentru sănătatea consumatorilor, diversele metode de contrafacere ale acestor produse cauzând nu doar o fraudare a consumatorilor, ci și punerea în pericol a vieții acestora.

La ora actuală, o atenție deosebită este acordată identificării în cadrul produselor din carne, incluzând și Șunca de Praga, anterior punerii în comercializare a acestora, a diverselor adaosuri nepermise în conținut, a falsificărilor, ca și a substituirilor frecvente.

Iar cele mai frecvente și mai periculoase astfel de practici pot fi remarcate mai ales în sfera comerțului clandestin cu produse din carne, ce a reușit să se dezvolte deosebit în ultimii ani. Din păcate, în societatea actuală, în industria alimentară se acordă o atenție mult mai exagerată modului de prezentare al unui produs din carne, aspectul privind calitatea nutritivă a acestuia fiind deseori ignorat.

Iar ca urmare a nerespectării frecvente a rețelelor tradiționale de fabricarea produsului Șuncă de Praga, în ultima vreme s-au înmulțit îngrijorător numărul falsurilor sesizate pe piața românească, în ciuda faptului că, încă de acum mai bine de zece ani, există în acest domeniu norme de comercializare clare, în conținutul cărora sunt delimitați parametrii obligatorii de calitate, ce includ, printre multe altele, și cantitatea maximă conținută de produs în ceea ce privește apa, colagenul, grăsimile, ca și aditivii alimentari.

În topul celor mai frecvente metode de falsificarea produselor de carne se situează:

Înlocuirea cărnii de calitate superioară cu o carne a cărei calitate este cu mult mai redusă – în marea majoritate a cazurilor această carne este substituită cărnii dezosate mecanic (M.D.M.) a cărei valoare biologică este cu mult mai redusă, in conținutul acesteia fiind incluse diverse resturi de carne, cu un conținut extrem de redus de proteine.

În vederea determinării acestui fals, se realizează stabilirea conținutului de colagen al respectivei cărni, ce se remarcă printr-o abundență a amino-acidului hidroxi-prolină. În situația înlocuirii proteinei din carne cu o proteină de natură vegetală, ca și în cazul adaosului nejustificat de mare al unor ingrediente și aditivi (precum amidon, apă, sare, polifosfați, azotiți, azotați, etc) se remarcă:

Diversele produse ce sunt comercializate în stare crudă, precum pasta de mici, carnea tocată, cârnații proaspeți, etc

Produsele pasteurizate – șuncile diverse, rulade,e muchii

Produsele afumate – precum cârnații, costițele, slănina

Produsele uscate, afumate la cald, pasteurizate – salamurile, în principal

Diversele conserve de carne

Nu de puține ori, producătorii obișnuiesc să folosească și carnea congelată, ce are capacitatea de a reține o mare cantitate de apă. În vederea dezvoltării acestei capacități, sunt adăugați diverși hidrocoloizi, precum amidon modificat, săruri de fosfor, carboximetilceluloză ori polizaharide modificate. Ca urmare a prezenței în conținutul acestora a glucidelor din categoria amidonului, respectivele produse se vor remarca prin modificarea indicelului glicemic, ceea ce va duce la o suprasolicitare a pancreasului respectivului consumator

Adăugarea în conținutul produselor din carne a produselor condimente și aditivi alimentare, aceștia având capacitatea mascării prezenței cărnii alterate.

Amestecarea cărnii de porc cu carne de altă natură, precum calul, măgarul, etc – deseori sesizându-se inexistența unei mențiuni privind originea cărnii folosite la fabricarea produsului Șuncă de Praga pe respectiva etichetă aplicată de producător

Adăugarea unui conținut suplimentar de componente ce nu sunt incluse în structura produsului, cum ar fi grăsimea în exces, tendoane, șorici, stomac ori urechi

Adăugarea aditivilor alimentari pentru a se reuși reținerea apei la nivelul produsului, cel mai cunoscut fiind guma caragenan – E 407, ca și a coloranților – E 120, a amidonului și a soiei. Demn de menționat este faptul că în situația adăugării amidonului, se remarcă incompatibilitatea asocierii acestuia cu proteinele animale, situație în care efectele sunt resimțite mai ales la nivel digestiv, cu stimularea balonării, dezvoltarea proceselor colonice de putrefacție și inclusiv creșterea riscului apariției cancerului de colon. În plus, asocierea amidonului cu proteinele animale și inclusiv cu grăsimile animale va determina apariția fenomenului obezității la consumatori, efecte desoebite fiind remarcate și la consumatorii care suferă de diabet.

Înlocuirea proteinelor din carne cu diverse proteine vegetale

În vederea determinării speciei din care provine respectiva carne ce este utilizată la fabricarea produsului se au în vedere realizarea analizelor de laborator, ca și a expertizelor medico-legale, în acest fel reușindu-se identificarea eventualelor substituiri, ca și a fraudelor ce pot să apară în mod voit ori accidental.

În practică se reușește determinarea substituirii unor cărnuri ce provin de la diverse animale ce nu sunt consumate în mod uzual, prin intermediul caracterelor organoleptice, ca și a analizării mostrelor de carcase, a caracterelor grăsimilor și ale cărnii, ca și ale diferențelor conformațiilor osoase.

În ceea ce privește produsul Șuncă de Praga, recent, instituția abilitată în domeniu, în speță Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului, a dat publicității un comunicat de presă în conținutul căruia a menționat că aproximativ 40% din totalul produselor din gama Șuncă de Praga aflate pe piața românească, au în componența lor nu mai puțin de opt E-uri, alte două categorii a câte 20 % dintre produsele din aceeași gamă conținând șase, respectiv cinci E-uri. Ultimul procent analizat, cel de tot 20%, avea în conținutul său de asemenea două E-uri.

În ceea ce privesc producătorii acestor produse, în conținutul cărora au fost descoperite diverse E-uri, se remarcă cunoscutul Aldis, Meda Prod, Caroli, Cristim, ca și Angst. Mai mult, urmare a cercetărilor realizate cu ocazia aceluiași studiu, s-a remarcat că mai bine de 20% din totalul produselor Șuncă de Praga aflate pe piața românească nu aveau menționată pe eticheta aplicată de către producător valoarea energetică a produsului oferit la comercializare.

Spre exemplificare, în conținutul Șuncii de Praga scoasă la comercializare de producătorul Aldis, produs fiert și afumat, se regăsesc următoarele componente:

Pulpă de porc

Proteină animală de porc

Amidon din cartofi

Apă, sare

Proteină din soia

Cazeină – proteină lapte

Diverse condimente, arome, zaharuri

Lactoză

Stabilizatori, precum polifosfați de sodiu, caragenan – agent de îngroșare

Antioxidanți – potențiator de aromă – glutamat monosodic, izoascorbat de Na

Conservanți – nitrat și nitrit de Na, acetat de Na

Coloranți – carmin

În vederea obținerii consistenței dorite, în componența Șuncii de Praga produsă de Aldis s-a inclus amidonul din cartofi, ca și caragenanul E 407 – agent de îngroșare, despre care specialiștii au stabilit că poate determina apariția unor disfuncționalități la nivelul tractului digestiv, ce pot ulterior genera ulcerul ori cancerul de stomac.

În vederea îmbunătățirii gustului acestui produs, au fost adăugate diverse condimente, ca și E 621, glutamatul monosodic, un aditiv ce poate să determine apariția sindromului bucătăriei chinezești, cu efecte toxice la nivelul sistemului nervos central, ce se pot resimți prin stări de slabiciune, prin dureri de cap, respirație dificilă, senzații de arsuri în zona cefei, ca și a antebrațelor, grețuri, modificări ale ritmului cardiac.

În componența acestui produs se mai regăsește și :

E 452 – conținutul de fosfor al acestuia are efecte deosebite asupra densității osoase minerale, cele mai mare probleme fiind sesizate la copii, la adolescenți, dar și la persoanele în vârstă

E 250 – un conservat frecvent remarcat în componența produselor de pe piață, ce poate induce diverse probleme la nivelul ficatului, al rinichilor, ca și la nivel cardio-circulator și gastro-intestinal, existând și riscul formării nitrozaminelor

E 251 – compus cu risc cancerigen deosebit

E 120 – colorant care consumat frecvent poate determina deficiențe de concentrare, alergii, accentuarea astmului, apariția unor erupții la nivel cutanat, ca și apariția sindromului de hiperactivitate

Concluzionând se remarcă faptul că acest produs nu poate fi inclus în alimentația copiilor, a persoanelor vârstnice, a persoanelor care suferă cu probleme de greutate, ca și a celor ce au diverse afecțiuni cardiovasculare, hepatice, renale, cu probleme digestive, etc. Având în vedere conținutul mare de glucide, produsul reprezintă un risc și pentru persoanele diabetice, el fiind nerecomandat și persoanelor care prezintă intoleranță la lactoză ori diverse alergii la proteinele din lapte.

De asemenea, în conținutul Șuncii de Praga scoasă la comercializare de producătorul Cris-Tim se regăsesc numeroși aditivi alimentari, produsul fiind realizat, conform etichetării, din pulpă de porc, sare, apă, proteină din soia, arome, condimente, potențiator de aromă (respectiv E 621 – glutamat monosodic), conservant (nitritul de sodiu – E 250), diverși stabilizatori (precum E 452), antioxidanți ( E 301 – izoascorbatul de Na), etc.

În compoziția acestui produs, se remarcă de asemenea prezența grăsimilor animale de tip saturat și aterogen, pe locul al doilea, ca și procent al ponderii, după materia de bază, pulpa de porc, poziționându-se apa, dar și sarea.

În vederea impunerii consistenței, produsului, a fost adăugat E 407, caragenan, sarea, ca și restul aditivilor introduși în componența Șuncii de Praga produsă de Crist-Tim, E 250, E 301 și E 621 inducând în organism un conținut periculos de sodiu.

Al patrulea ingredient, ca și pondere, este amidonul din cartof, care induce un aport deosebit de glucide ce au o absorbție lentă, produsul fiind periculos în situația persoanelor diagnosticate cu diabet.

CAPITOLUL 4 . STUDIU PRIVIND GRADUL DE INFORMARE AL CONSUMATORILOR PRIVIND MANOPERELE FRAUDULOASE CE SUNT COMISE ASUPRA PRODUSULUI ȘUNCĂ DE PRAGA

În realizarea prezentei lucrări de diplomă, denumită „Manopere frauduloase privind produsele din carne” s-a avut în vedere și realizarea unei cercetări, ce a fost realizată în perioada 1.04.2017 – 15.05.2017, utilizându-se metoda chestionarului. În cadrul acestei cercetări s-a avut în vedere identificarea modului în care repondenții percep în acest moment produsul din carne aflat în centrul cercetării, respectiv Șunca de Praga, eventualele modificări de gust/calitate constatate de aceștia cu ocazia consumului acestui produs, gradul de informare al repondenților cu privire la aditivii alimentari, ca și asupra modului corect de realizare al etichetării produselor, importanța valorii nutritive a produsului pentru sănătatea organismului, impactul asupra organismului al consumului regulat de produse contrafăcute, ca și identificarea metodelor prin care se poate stopa procedura contrafacerii acestui produs.

În cadrul eșantionului ce a stat la baza realizării cercetării prezentei lucrări de diplomă au fost incluse un număr de 100 de persoane, cu vârste cuprinse între 13-56 ani, și următoarea repartizare pe sexe:

În ceea ce privește nivelul pregătirii persoanelor incluse în eșationul cercetării, se remarcă următoarea situație:

Așa după cum se poate sesiza cu ușurință, marea majoritate a repondenților sunt absolvenți ai unor instituții de învățământ superior, aspect ce, cu siguranță, se va reflecta asupra percepției pe care aceștia o au în domeniul dedicat falsificării produselor alimentare, în speță al produsului Șunca de Praga.

Chestionați (a se vedea CHESTIONARUL aplicat, regăsit în zona dedicată Anexelor acestei lucrări) cu privire la frecvența cu care consumă produsul Șuncă de Praga, repondenții au oferit următoarele răspunsuri:

Se remarcă faptul că marea majoritate a repondenților au susținut că obișnuiesc să consume acest produs doar uneori (respectiv 42 %), în vreme ce procentul persoanelor care au declarat că au consumat destul de des acest produs este egal cu cel al repondenților care susțin că nu consumă produsul (respectiv câte 16%). Demn de semnalat este și procentul persoanelor care declară că destul de rar obișnuiesc să consume acest produs, respectiv de 26 %.

În ceea ce privește modul de achiziție al produsului Șunca de Praga, marea majoritate a repondenților au declarat că acesta este cumpărat din marile lanțuri de magazine (respectiv 66 %), un procent cu mult mai redus (respectiv de numai 20%) susținând că își fac astfel de cumpărături din magazinele din zona în care locuiesc. Se impune a se remarca și numărul redus al celor care înțeleg să apeleze direct la producător pentru achiziționarea acestui produs:

Cele mai multe dintre persoanele ce au fost incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări apreciază că, în timp, gustul produsului Șuncă de Praga nu s-a modificat (respectiv un procent de 42 %), în vreme ce o treime dintre acestea susțin că uneori au sesizat modificări ale gustului acestui produs.

În vreme ce doar un procent de 10 % din numărul total al repondenților apreciază că rareori mai regăsesc gustul de odinioară în consacratul produs Șuncă de Praga, alte 18 procente sunt de părere că în mod categoric gustul acestuia nu mai este identic celui de acum câțiva ani:

În ciuda faptului că prețurie practicate de producători pentru aces produs sunt accesibile marii majorități a populației, repondenții incluși în prezentul eșantion apreciază, în procent de 53 %, că acesta nu este justificat, în raport cu actuala calitate a produsului.

Se remarcă egalitatea sensibilă a părerilor conform cărora prețul produsului Șuncă de Praga este mult prea mare în raport cu actuala calitate a acestuia, respectiv a celor care apreciază că respectivul preț plătit corespunde calității produsului achiziționat:

La întrebarea „Aveți cunoștință despre manevre de fraudarea acestui produs?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Trebuie remarcat procentul deosebit de mare al persoanelor care susțin că nu au auzit despre diversele manevre de fraudarea produsului Șuncă de Praga, mai ales în contextul în care doar o mică parte dintre repondenți au studii minime, respectiv medii.

De asemenea, la următoarea întrebare a chestionarului ce le-a fost aplicat repodenților în cadrul cercetării ce a fost realizată în continuarea prezentei lucrări de diplomă, respectiv „Cât de informați sunteți cu privire la aditivii alimentari ce se regăsesc în diversele produse din carne ce sunt comercializate în țara noastră?”, repondenții au avut următorul comportament:

Așa cum se poate sesiza cu ușurință din graficul anterior, marea majoritate a repondenților (respectiv 69% dintre aceștia) au auzit despre aditivii alimentari ce se află în componența diverselor produse din carne aflate pe piața românească, dar nu au găsit de cuviință să se intereseze în mod special de efectele acestora asupra organismului, procentul persoanelor informate fiind unul destul de redus (respectiv de numai 9 %).

Ceea ce este mai îngrijorător este procentul persoanelor care declară că nu sunt interesați de aditivii regăsiți în componența marii majorități a produselor din carne (acesta fiind de 17 %), căruia i se adaugă cei 5 % care susțin că nu răspund ori nu cunosc. Procentul de 17 % este cu atât mai surprinzător cu cât, așa cum s-a menționat anterior, procentul persoanelor cu studii minime și medii este unul destul de redus.

Nici în domeniul dedicat etichetării produselor alimentare din carne lucrurile nu stau mai bine, după cum o dovedesc răspunsurile primite la întrebarea cu numărul 11 a chestionarului aplicat repondenților, „Ce știți despre modul de etichetare al produselor alimentare?”, la care au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Se poate sesiza faptul că marea majoritate a repondenților (61 %) declară faptul că știu că etichetarea produselor din carne este obligatorie, ca și că în cadrul acestor etichete trebuie să se regăsească diverse elemente.

Procentul repondenților care declară că nu au fost interesați de aspectul etichetării este destul de ridicat (20%), acesta depășindu-l pe cel al repondenților care susțin că au cunoștință despre diverse detalii privind etichetarea produselor din carne.

La următoarea întrebare, respectiv „Obișnuiți să verificati etichetele produselor alimentare pe care le achiziționați conținutul acestora?” s-a reușit înregistrarea următoarelor răspunsuri:

Răspunsurile primite la această întrebare sunt ciudate, în contextul răspunsurilor înregistrate la anterioara întrebare, în care un procent destul de redus dintre repondenți recunoșteau că sunt interesați și cunosc detaliile legate de etichetarea produselor din carne. În cazul acestei întrebări, remarcăm că 38 % dintre repondenți declară că obișnuiesc să verifice întotdeauna etichetele produselor de carne pe care le achiziționează, un procent similar declarând că verifică etichetele produselor achiziționate, în cazul în care nu sunt în contra-timp.

De asemenea, se remarcă procentul redus al celor care recunosc că nu sunt interesați de etichetele produselor in carne pe care le cumpără (doar doi repondenți din totalul celor 100), alții 22 declarând că foarte rar obișnuiesc să verifice etichetele produselor pe care ulterior le consumă.

La următoarea întrebare a chestionarului aplicat în cadrul prezentei cercetări, respectiv; „Cât de interesați sunteți de calitatea produselor alimentare pe care le achiziționați/consumați?” repondenții au oferit răspunsuri conform graficului de pe pagina următoare:

Așa cum se poate remarca cu ușurință, aproape jumătate dintre persoanele intervievate (49) au declarat că sunt interesate de calitatea produselor din carne pe care le achiziționează, un procent apreciabil (respectiv de 39% ) susținând că sunt interesați atât de calitatea produselor din carne, cât și de prețul acestora. La polul opus se poziționează cei 12 de repondenți care se declară interesați nu de calitate ori de preț ci de aspectul produselor din carne pe care le achiziționează.

Consumatorii-repondenți care achiziționează și produsul din carne Șuncă de Praga, intervievați cu privire la interesul acordat valorii energetice a acestuia, au oferit următoarele răspunsuri:

Se poate remarca faptul că un procent destul de redus (respectiv de 14 %) dintre repondenți declară că sunt interesați de valoarea nutrițională a respectivului produs de carne, marea majoritate preferând să bifeze opțiunile „Uneori, da” sau să recunoască faptul că sunt interesați de acest aspect destul de rar (un procent de 37 %). De asemenea, un număr de opt repondenți fie nu au știut să răspundă acestei întrebări fie au refuzat.

La întrebarea „Aveți cunoștință despre riscurile la care vă expuneți în situația în care consumați produse din carne contrafăcute/falsificate?” repondenții au oferit următoarele răspunsuri:

Se poate sesiza procentul egal al repondenților care au precizat că au cunoștință la modul general despre riscurile la care se expun în situația în care consumă produse contrafăcute din carne, ca și că au cunoștință despre riscurile în această situație, care sunt mari și destul de numeroase. Un procent de 16 % din cei 100 de repondenți încluși în eșantionul de studiu al prezentei cercetări susțin că nu cunosc riscurile la care se expun atunci când ajung să consume produse din carne contrafăcute, 10% dintre repondenți afirmând că nu cunosc riscurile, respectiv că preferă să nu răspundă acestei întrebări.

Următoarea întrebare din chestionar, respectiv „Aveți cunoștințe despre modul în care pot fi identificate produsele alimentare contrafăcute de cele originale?” a înregistrat răspunsurile regăsite în următorul grafic reprezentativ:

Demn de remarcat este procentul deosebit al repondenților care nu știu sau preferă să nu răspundă cu privire la cunoștințele prin care se pot identifica produsele contrafăcute în raport cu produsele de carne originale (33 %), doar nouă dintre cele 100 de persoane ce au făcut parte din eșantionul prezentei cercetări declarând că nu îi interesează acest aspect.

Se impune, de asemenea, a se remarca procentul majoritar al persoanelor care susțin că știu cum se poate face diferențierea dintre produsele originale și cele contrafăcute, fără însă a le putea preciza cu exactitate.

La următoarea întrebare, respectiv: „Vă preocupă identificarea tipului, respectiv a naturii aditivilor alimentari ce sunt incluși în componența unui produs alimentar din carne?”, repondenții au oferit următoarele răspunsuri:

Se sesizează procentul ridicat (respectiv de 33 %) al persoanelor care declară că nu sunt interesați de identificarea tipului ori a naturii aditivilor alimentari ce se regăsesc în componența diverselor produse din carne, în raport cu cei 40 % care susțin că doar uneori iau în calcul acest aspect, alte 23 de persoane susținând că întotdeauna sunt interesați de tipul, respectiv de natura aditivilor alimentari conținuți de produsele din care pe care le achiziționează.

La următoarea întrebare a chestionarului: „Aveți cunoștință despre consecințele pe care le poate avea asupra stării dvs. de sănătate consumul regulat de produse alimentare contrafăcute?” au fost înregistrate următoarele răspunsuri:

Marea majoritate a repondenților (66% ) declară că sunt informați cu privire consecințele pe care le poate avea asupra stării de sănătate consumul regulat al produselor alimentare falsificate, informațiile fiind obținute prin intermediul presei, în vreme ce alte 25 de persoane susțin că nu sunt interesați de consecințele componentelor regăsite în conținutul produselor alimentare pe care le consumă asupra stării lor de sănătate.

Intervievate cu privire la reacțiile pe care le au în momentul în care constată/suspectează că sunt pe cale să cumpere produse alimentare contrafăcute, persoanele incluse în lotul de studiu al prezentei cercetări au oferit următoarele răspunsuri:

Se poate sesiza că cei mai mulți dintre repondenți (61) optează, în situația în care sunt pe cale ori au achiziționat un produs alimentar contrafăcut, pentru varianta renunțării la cumpărare, respectiv al returnării respectivului produs, și mai puțin de o teime din aceștia (respectiv doar 26 %) optează pentru a se adresa instituției cu competențe în domeniu, în speță Agenției Naționale a Protecției Consumatorului.

Chestionați cu privire la modalitatea în care s-ar putea stopa, respectiv limita fenomenul contrafacerii produselor alimentare, cei 100 de repondenți incluși în eșantionul prezentei cercetări, au oferit următoarele răspunsuri:

După cum se poate remarca, cele mai multe dintre persoanele intervievate apreciază că acest fenomen al contrafacerii produselor alimentare se poate stopa prin creșterea numărului de controale (41 %), pe poziția a doua situându-se înăsprirea legislației în materie (26%), urmată la mică distanță de metoda creșterii amenzilor aplicate persoanelor juridice în culpă (25 %).

CONCLUZII

În societatea actuală se constată o creștere exponențială a fenomenului manoperelor frauduloase, autorii acestora evoluând de la copierea simplă a diverselor produse, la afaceri de contrafacere realizate la nivel global, ce au atins valori și dimensiuni incomensurabile. Toate aceste manopere frauduloase se remarcă la nivel global, în mod organizat, ele implicând existența diverselor societăți dedicate producerii, respectiv ambalării produselor contrafăcute, distribuției acestora, etichetărilor aferente, desfacerii pe piață a produselor contrafăcute,Fenomenul manoperelor frauduloase este unul de dată recentă, el practicându-se, sub diverse forme, în cadrul tuturor societăților.

În domeniul manoperelor frauduloase, România ocupă locul al doilea din Europa, numeroasele studii și cercetări ce au fost realizate în ultimii ani evidențiind faptul că peste 65% din totalul mărfurilor comercializate pe piața românească fiind contrafăcute. Se remarcă faptul că cei mai mulți dintre consumatori își doresc produse alimentare deosebit de atrăgătoare din punct de vedere organoleptic, respectiv produse colorate intens, foarte aromate, produse dulci ori dimpotrivă, produse sărate, produse ce se doresc a avea un termen de valabilitate cât mai lung.

În plus, în ultima perioadă s-a impus crearea unor produse alimentare care să aibă un termen de valabilitate cât mai lung, atât pe segmentul dedicat exclusiv producției, cât și pe cel aferent distribuției produselor alimentare. În acest context s-a ajuns ca, gradual, aditivii alimentari să fie folosiți din ce în ce mai frecvent, în paralel impunându-se o legiferare a acestora, în vederea asigurării siguranței necesare în rândul consumatorilor

Chiar dacă marea majoritate a materiilor prime din care sunt obținute diversele produse alimentare nu au în compoziția lor substanțe străine, în cadrul procesării lor se folosesc diverși aditivi alimentari. Iar modernizarea diverselor procedee tehnologice dedicate prelucrării alimentelor a dus la utilizarea unui număr constant crescător al aditivilor alimentari.

În industria alimentară actuală sunt utilizați peste 2500 aditivi alimentari, aceștia inducând în produsele alimentare numeroase efecte, atât pe parcursul prelucrării acestora, cât și ulterior, respectiv pe perioada manipulării și respectiv a depozitării acestor produse alimentare. Și chiar dacă folosirea aditivilor alimentari în cadrul procesului de fabricare a produselor alimentare a fost de multă vreme acceptată în practică, această utilizare continuă să genereze diverse controverse în rândul specialiștilor, cele mai multe legate de gradul de siguranță al consumatorilor.

În România anului 2017, parte dintre comercianți le oferă consumatorilor o gamă diversificată de produse alimentare, cu posibilitatea alegerii diverselor sortimente, diferențiate prin procesul de fabricare, ambalare, expunere, etc. Iar prin folosirea diverșilor aditivi alimentari se reușeste nu doar o extindere a perioadei de valabilitate, ci și menținerea valorii nutritive a produselor pentru perioade mult mai mari.

Urmare a utilizării constante a diverșilor aditivi alimentari s-a reușit fabricarea unor noi produse alimentare, aditivii permițând obținerea unor alimente ce nu sunt doar ușor de preparat, dar care au și un termen de valabilitate mult mai mare și implicit o valoare nutrivită net superioară.

Tot mai numeroasele manopere frauduloase, ce sunt realizate asupra produselor alimentare, determină multiple efecte negative, cele mai multe dintre acestea reflectându-se în mod direct asupra consumatorilor, care achiționează produse alimentare contrafăcute, având convingerea că acestea sunt originale și deci îndeplinesc un anumit nivel al calității. Ignorând costurile reduse acestor produse alimentare contrafăcute, respectivii consumatori se expun foarte mult, având în vedere conținutul produselor alimentare contra-făcute, ce pot include numeroase substanțe nocive ori dăunătoare grav sănătății umane.

Un impact deosebit se remarcă și veniturile economice ale producătorilor respectivelor produse alimentare autentice, originale, ale căror vânzări și respectiv încasări scad considerabil, datorită prețurilor mai mici ce sunt practicate pentru produsele alimentare similare, contrafăcute. În plus, și imaginea acestor producători are de suferit foarte mult, aceasta fiind grav afectată de impresiile, părerile, sesizările consumatorilor care au achiționat produse similare contrafăcute și ulterior au constatat că acestea nu corespund cerințelor prorpii, respectiv calității cunoscute anterior. Din acest considerent, acești consumatori vor evita ca în viitor să achiționeze aceste produse alimentare, fie că ele sunt contra-făcute ori dimpotrivă, cele originale.

În plus, producătorii produselor alimentare originale vor înregistra și costuri suplimentare în situația în care pe piață apar produse similare, contra-făcute, cheltuieli dedicate controlului și respectiv detectării respectivelor contrafaceri, ce pot să implice și o re-tehnologizare în vederea implementării unor tehnologii anti-fraudare, ca și a securizării ambalajelor respectivelor produse alimentare. Toate aceste cheltuieli se vor regăsi la final tot în costul de producție al respectivului produs alimentar, ceea ce va duce la accentuarea decalajului dintre prețul produsului alimentar original și prețul produsului alimentar contrafăcut, cu efecte directe reflectate asupra consumatorilor de rând, deseori prea ignoranți ori dezinteresați de pericolul determinat de consumul regulat al produselor din carne contrafăcute.

BIBLIOGRAFIE

Autori români:

M. Bulancea, G. Râpeanu, Autentificarea și identificarea falsificării produselor alimentare, Editura didactică și pedagogică R.A, București, 2009

C. Banu, Industria alimentara între adevăr și fraudă, Editura ASAB, 2013

C. R. Romitan, P. G. Buta, Drept comunitar al proprietății intelectuale – Mărcile și indicațiile geografice, Culegere de acte normative, București, 2008

V. Ros et. all, O.Spuneanu Matei, D. Bogdan, Dreptul de autor și drepturile conexe, București, 2005, Editura All Beck

Autori străini:

B. Berman, Stretegies to detect and reduce counterfeiting activity, Business Horizons, Kelley School of Business, Indiana University, 2009, no 51

J. K. Drennen III, Quality products at a rerasonable price, J. Pharm Innov., International Society for Pharmaceutical Engineering

B. Innes, Introducere la Falsuri și contrafaceri, Mladinska knjiga, București

J. Spink, D.C. Moyer, Defining the Public Health Threat of Food Fraud, Journal of Food Science, 2011, volumul 75

R. Jonson, Food Fraud and ,,Economic Motivated Adulteration of Food and Food Ingredients, Congressional Research Service, 2014

J. Vagg, J. Harris, Fals proffits: why product counterfeiting is increasing, European Journal on Criminal Policy and Research, Netherlands, Kluwer Academic Publisher, no.8/2008

J. Te-Yao, Counterfeiting and an Optimal Monitoring Policy, European Journal of Law and Economics, Netherlands, Springer Science+Business Media Inc., no. 29/2008

Alte documente consultate:

Regulamentul C.E. 512/2006 vizând protecția indicațiilor geografice, ca și a denumirilor de origine dedicate produselor agricole și produselor alimentare

Customs and Border Protection, Keynot at international conference focuses on C.B.P.’s partenerships to combat counterfeit product importation

Elliott Review into the Integrity and Assurance of Food Supply Networks – A national Food Crime Prevention Framework, 2014

Raport Proiect Pilot EIR: Analiză privind integritatea alimentelor în România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2015

Ordonanța de Guvern nr. 42/1995 vizând producția produselor alimentare destinate comercializării

Legea 12/1990 vizând protejarea populației contra activităților ilicite

Legea nr 84/1998 vizând mărcile și indicațiile geografice

Legea nr 64/1991 vizând brevetele de invenție

Legea nr 129/1992 vizând protecția desenelor, ca și a modelelor industriale

Legea nr. 21/1996, respectiv legea concurenței

Norme de igienă vizând alimentele, ca și protecția sanitară a acestora

Site-uri consultate:

http://old.madr.ro/pages/comunicate/ordonanta-42-din-1995.pdf

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36257/Legea-nr-12-1990-protejarea-populatiei-impotriva-unor-activitati-de-productie-comert-sau-prestari-de-servicii-ilicite-republicata-la-18-februarie-2014.html

http://lege5.ro/Gratuit/gm4tomzugm/legea-nr-84-1998-privind-marcile-si-indicatiile-geografice

http://lege5.ro/Gratuit/gezdinzqgq/legea-nr-64-1991-privind-brevetele-de-inventie

http://en.wikipedia.org/wiki/counterfeiting

http://www.larousse.fr/dictionnaires/francaise/contrefacon18780

http://lege5.ro/Gratuit/gezdiobyge/legea-nr-129-1992-privind-protectia-desenelor-si-modelelor

http://lege5.ro/Gratuit/heydcmrv/legea-concurentei-nr-21-1996

http://www.infocons.ro/vault/upload/afiles/1453121893301-aditivialimentari.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32008R1333

http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202008/Legislatie/32000L0013.PDF

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Al21154

http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202010/Legislatie/32003R1829-Ro.PDF

http://www.ansvsa.ro/documente/Regulament_CE_1830_2003_trasabilit_si_etichet_OMG_si_trasabilit_produse_alimentatie_umana_sau_animala_239ro.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Al21170

http://ec.europa.eu/health/files/eudralex/vol-1/dir_2001_18/dir_2001_18_ro.pdf

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aco0019

http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/ghid_150226.pdf

http://lege5.ro/en/Gratuit/gm4tcmrvg4/regulamentul-nr-1924-2006-privind-mentiunile-nutritionale-si-de-sanatate-inscrise-pe-produsele-alimentare

http://lege5.ro/en/Gratuit/gm4tmmjrgq/regulamentul-nr-1925-2006-privind-adaosul-de-vitamine-si-minerale-precum-si-de-anumite-substante-de-alt-tip-in-produsele-alimentare

http://lege5.ro/Gratuit/gi3dqmbtgm/directiv-privind-mentionarea-tariei-alcoolice-pe-volum-in-etichetarea-bauturilor-alcoolice-destinate-consumatorului-final-87-250-cee

http://www.justice.gov.md/file/Centrul%20de%20armonizare%20a%20legislatiei/Baza%20de%20date/Materiale%202013/Legislatie/32008L0100.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tcmjwgy/directiva-nr-10-1999-de-prevedere-a-unor-derogari-de-la-dispozitiile-art-7-din-directiva-consiliului-79-112-cee-in-ceea-ce-priveste-etichetarea-produselor-alimentare-text-cu-relevanta-pentru-see/1?d=2016-04-10

http://www.ansvsa.ro/documente/admin/Directiva%202000_13%20-%20etichetarea%20si%20prezentarea%20produselor%20alimentare%20si%20publicitatea%20acestora%20-%20forma%20consolidata_10089ro.pdf

http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/140731/proiect_hg_informare_produse_alim_140731.pdf

http://lege5.ro/Gratuit/gi3tmojtgq/directiva-privind-indicarea-pe-etichetele-anumitor-produse-alimentare-a-altor-men-iuni-obligatorii-dec-t-cele-prev-zute-de-directiva-2000-13-ce-a-parlamentului-european-i-a-consiliulu

http://lege5.ro/Gratuit/gi3doojsgm/regulamentul-nr-608-2004-privind-etichetarea-produselor-alimentare-si-a-ingredientelor-alimentare-cu-adaos-de-fitosteroli-esteri-de-fitosterol-fitostanoli-si-sau-esteri-de-fitostanol-text-cu-relevanta

http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/interes_public/ghid_150226.pdf

ANEXA 1

MODUL DE PREZENTARE PE PIAȚĂ A PRODUSULUI ȘUNCĂ DE PRAGA

Sursă imagini – google.ro

Sursă imagini – google.ro

Sursă imagini – google.ro

ANEXA 2

PROCESUL TEHNOLOGIC AL FABRICĂRII PRODUSULUI ȘUNCĂ DE PRAGA

Sursă captură– google.ro

ANEXA 3

MAȘINI ȘI UTILAJE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE FABRICAREA PRODUSULUI ȘUNCĂ DE PRAGA

MAȘINA DE INJECTAT SARAMURA

Sursă captură– google.ro

Utilaj compactare

Sursă captură– google.ro

CHESTIONAR

Bună ziua, mă numesc… și realizez un studiu privind gradul de informare a consumatorilor despre manoperele frauduloase comise asupra produsului „Șuncă de Praga”. Am rugămintea, dacă vă exprimați acordul privind participarea la acest studiu, să îmi oferiți răspunsuri clare și concise la următoarele chestiuni:

Numele și prenumele dvs sunt….

Sexul dvs. este…

a-Masculin

b-Feminin

Vârsta dvs. este de… ani

Nivelul de pregătire este:

a-studii gimnaziale

b-studii liceale

c-studii superioare

d-master, doctorat

Cât de des obișnuiți să consumați produse din carne, mai precis produsul „Șuncă de Praga”?

a-Destul de des

b-Uneori

c-Câteodată

d-Nu obișnuiesc

De unde obișnuiți să faceți achiziționarea acestui produs?

a-De la magazinul din cartier

b-De la marile lanțuri de magazine

c-Direct de la producători consacrați, în care am încredere

Considerați că, în timp, gustul acestui produs s-a modificat?

a-Nu, nu cred

b-Uneori, am remarcat că aceasta este ușor diferit

c-Rareori regăsesc gustul pe care îl știam

d-Da, categoric gustul nu mai este același de acum câțiva ani

Considerați că prețul pe care îl plătiți pentru acest produs justifică gradul calității acestuia?

a-Da, se justifică

b-Nu în totalitate

c-Nu, prețul este mult prea mare, în raport cu calitatea actuală a produsului

Aveți cunoștință despre manevre de fraudarea acestui produs?

a-Am auzit despre așa ceva în mass-media

b-Da, am aflat de la niște prieteni/cunoștințe

c-Nu, nu am auzit despre așa ceva

Cât de informați sunteți cu privire la aditivii alimentari ce se regăsesc în diversele produse din carne ce sunt comercializate în țara noastră?

a-Știu destul de multe lucruri despre aceștia

b-Am auzit despre ei, dar nu m-am documentat în mod special

c-Nu mă interesează acest aspect

d-Nu știu/nu răspund

Ce știți despre modul de etichetare al produselor alimentare?

a-Cunosc diverse detalii legate de etichetare

b-Cunosc faptul că acestea sunt obligatorii și trebuie să conțină anumite elemente

c-Nu m-a interesat acest aspect

d-Nu știu/nu răspund

Obișnuiți să verificați etichetele produselor alimentare pe care le achiziționați conținutul acestora?

a-Întotdeauna verific eticheta produsului, înainte de a-l achiziționa

b-Uneori, când nu mă grăbesc, verific eticheta

c-Foarte rar mă uit pe etichetă

d-Niciodată/nu mă interesează acest aspect

Cât de interesați sunteți de calitatea produselor alimentare pe care le achiziționați/consumați?

a-Întotdeauna mă interesează calitatea produselor alimentare

b-Mă interesează și calitatea, dar iau în calcul și prețul produselor

c-Nu prea mă interesează, aspectul este important

d-Nu știu/nu răspund

În momentul în care achiziționați un produs din carne, în speță „Șunca de Praga” vă preocupă valoarea nutrițională/energetică a acestuia?

a-Întotdeauna

b-Uneori, da

c-Foarte rar

d-Nu știu/nu răspund

Aveți cunoștință despre riscurile la care vă expuneți în situația în care consumați produse din carne contrafăcute/falsificate?

a-Nu știu care sunt riscurile

b-La modul general, Am auzit vorbindu-se în mass-media

c-Știu că riscurile sunt destul de numeroase și mari

d-Nu știu/nu răspund

Aveți cunoștințe despre modul în care pot fi identificate produsele alimentare contrafăcute de cele originale?

a-Nu, nu mă interesează

b-Da, dar nu le pot preciza cu exactitate

c-Nu știu/nu răspund

Vă preocupă identificarea tipului, respectiv a naturii aditivilor alimentari ce sunt incluși în componența unui produs alimentar din carne?

a-Da, întotdeauna

b-Nu, nu mă interesează acest aspect

c-Uneori

d-Nu știu/nu răspund

Aveți cunoștință despre consecințele pe care le poate avea asupra stării dvs. de sănătate consumul regulat de produse alimentare contrafăcute?

a-Da, am auzit în mass-media

b-Nu, nu m-a interesat acest aspect

c-Nu știu/nu răspund

Ce reacție aveți în situația în care constatați/suspectați că ați achiziționat/sunteți pe cale să achiziționați un produs alimentar contrafăcut?

a-Mă adresez A.N.P.C.

b-Returnez produsului/nu mai achiziționez produsul

c-Nu am reacții/nu răspund

Cum credeți că ar putea fi limitată/stopată procedura contrafacerii produselor alimentare?

a-Prin înăsprirea legislației

b-Prin înmulțirea/înăsprirea controalelor

c-Prin creșterea plafoanelor amenzilor aplicate agenților comerciali

d-Nu știu/nu răspund