Mano.10000@yahoo.com 694 The Light In The Icon And The Darkness Text

“TE FERSPECTVES OFTHE ACTHTTES OF TE DOCLMENTATION AND INFORMATION CENTRES USING [EDUCATIONAL ONLINE RESOORES. ze ‘Ca Prins PO, Leer PD, Vay eae Locos Aor – OO AN IS DIERE A PHILOSOPHICAL OUTLINE FOR A URDICAL LOGIC zi ‘Gain CDRA asta PS Poy la in n az Uo as Romania 27. {eon Bor POP etre Mee art Oua za LATION OT PESE OFTHE SURVIVING SPOUSEN ROMANIA OVI LAN 20 In Late PRD, ur N Dery Aa Oa TELE THEICON AND THE DANES —— am ‘Mio Aita (MIRCEA) PETROVAN Pte Bah ale ef Napoca ogy ——— 302 PRIVATE SCHOOL THE VISION OF FRU HARET. a etic Rare (Comte e a Baie ACONSTITUENTOF E UNCuISTICS TE SPMAVIC EL 323 A IRAN Pa Lace, te snd Users E UXRELAIILTY IN THESHORT STORY BRIDGE OF MUSIC VERO SAND” BY WILLIAM COVEN 330 Duma all Me ‘Sila Pun erst of Tanna rere ue Ne ‘Manan Secs Depart He STORE AND RELIGIOUS LIFE OFTHE CROS-DORDER ROMANIAN ORTHOOOK COMMUNITIES INTHE Dinu MANOLAGHE eter tere Cr atena Dee Unty ——— AGEMENT FY AFFRANCHISSEMENT DAS LE CAS DES SHAG DU TPE Ad de cole e+ Mis de = Dnt OA ttre PD pn cas ce TRATES A HE CONTINA THE LARNNG FESS ASIDE SunceA CLARA MAA Cain 0) Eng nn Cat NOISE Map DCI are du ie KATE PO, cesar Nal cay CE n TE IMPACT OF TERRITORIAL GOVERNANCE STRUCTURES FROM BIHOR COUNTY ON CROSS-BORDER ‘operon DuMING2DL¢2020– ncn ne nnn ON nag ‘POUCA te PD, Lecter Vey oO ‘THE LIGHT IN THE ICON AND THE DARKNESS Mihaela Alieta (MIRCEA) PETROVAN, PRD, „Babeș Bolyai” University of Cluj Napoca, conographer Ansrace: Since Atigulyy man hes identified a clse conection between Ight and dn), „respected Broveea drkes and Tok of Me The light of he ist day. being the fst creation of Cod has re ol of ordering the creation unl the appearance ofthe heaven) ight ecese e corina was prea onthe surfce othe earth God separates light from darkness. and ight revels land reveal all orms that ide in darkness Althouph so dierent. ght and derknes ae mat antagoniste reales The light springing from the con lods us 1 communion with Go co the ‘primordial ight, the rue foundation of onograpy: the Son of Cd. incarnata and bearing cur ‘human condton alowed creation to be worthy of Cod. The Ig ofthe icon smbazs the vine Tighe Keywords: tot drknes con ghia props al introducere: Pentru ca omul Să poată recunoaște forma lucrurilor, rebule mal întăi ca lumina să le atingă, alfel ele ar rămâne necunoscute. Acesta este și o funcție revelatoare. Este rolul gnorat și totuși atăt de important pe care luminal Indeplinste în artă. Schimbările care au determinat percepia lumini i a intunericului se datorează îndepărtării d la ferma primară a arhetipulu, așa cum o găsim în unde culturi, binele desăvârst totul, armonia Istoria ate ne arată că omul caută ntotdesuna armonia și nu se mulțumește doar cu o partea intregului Contopirea clor două valențe opus, lumina și intunericul, justified Ibertatea de a fi apartenent la două lumi (cea materială și cea spirituala) i această apartenență a fost cel mal bine Mustrată de arta care a încununat Istria? respectiv Arta Sacă, Împărăția ll Dumnezeu reprezintă singur Lumină care se cucerește prin lumină. și în mod reciproc, cum spune maree ascet Sântul Diadoc: focul harului ce cade în inima io transformă în mint” iduerent de spațiu sau măsură, lumina are propria sa ‘existent, proprie sale rezonanțe i propria sa valoare, calitate rezultată prin procesul ae eliberare din imitele pe are le impune forma și materia Ea izbucneste i din icoană, se eliberează de opacitatea materie Și pune în evident ceea ce scapă ochilor trupest, devenind imaterial i în același timp un simbol sensibil al imvzbilulul Lumina dă posibilitatea de a cuprinde în inimă și Infelegerea cuvintelor: Luminoritatea Hinge umane deschide și posiiatea comuniunii pm Să man Cru os 4 Spa Burt 208.9178 NE Rent aie nmr pe e a mată Em că 309» 195 (Fata, oo Mee ete ear a e Cea une ena a Sapa, Bucu 308, PI „Pn Ci ae hp Sat ow Mr ST p83 Picturaa fost dintotdeauna concepută eseniamente în re dimensiuni sau în două, după gradul de concrete ăutat de ctr pictori. O execuție în două dimensiuni tinde să e generală. Lina care este cel mal direct vehicula gândului al sentimentului poate să sugereze o a rea dimensiune, dar nu poate s-o arate Astfl, atunci când forma este modelată în lumină Și umbră, execuția devine în mod corespunzător mai precisă, mai concretă. Simbolurile se transformă în fapte i ind să fe pivte cu ochii în oc să fe văzute eu mintea Arta sacră reprezintă lumina din lume ca și o oglindire a lu Dumnezeu, iar icoana este cea care mărturisește despre Împărăția Luminii. Cana iconografu creează o icoană. el realizează în fapt „un chip al ui Dummezeu’, care este în realitate umanitatea Indumnezelta prin Hristos. Dincolo de barierele simțurilor i de limitele dimensiunor noastre pământeșt, icoana, prim simbolismul său, ne face să ne dim seama că Împărăția lui Dumnezeu se aă printre noi iar întregul nostru univers spatio-temporal se deschide cite o realitate noua, estate save lui Dumnezeu 4 Împărăției Sale. Find o imagine teandrică ioana prelungește, pentru cei care o contempla, Harul și darul negrait al venirii Cuvântului în trup până la Intoarcerea defini a ui Hristos? Ioana nu este așadar doar o artă, i este și o expresie a lumini, primit cadar divin. Descoperirea intunericului nefinge din Mecare om 1 aparține artistului romantic Prin trăirea acestui întuneric ajunge Ia forme de expresie deosebite, care deși dramatice, se Inala către serele frumosul. Pin traumă. prin boală, prin suferință. e poate alunge la expresivitate, la impuls plasate și ase lao nouă categorie a frumasulu, frumosul dramatic: Alături de eternitatea Împărăii, Dumnezeu pregătește pe cea a infernului, ceea ce ar A Intr-un sens anumit, un eșec al planului divin și deci o victorie parila a răului! Tensiunea tragică desrisă în Evanghelia Sfântului loan, Lumina luminează în tunere și intunericul n-a putu ating” – vorbește de Lumina invincibilă și de întunecimile rezistente. Metaizic, întunericul nu este deloc o pasivă absență a luminii În infinitul luminii apare o reacție activa de opoziție. Lumina se dezvalue și fuga sa se nconjoară de un ecou opac, de o obscuritate complice care ascunde inima întunecată. Venirea Lui Hristos în momentul Parusei va izbucni cu o amploare a Taboruui redat universal i va lumina orice obscuritate i va fce inexistent orice intuneric Nu va A o distrugere ci o darifcare a elementului însuși al opactapi: „Totul ste plin de lumină: Cerul pâmântu iad (Liurghia Pastel)”. ‘Luminarea ca și tehnică in icoar Lumina din icoană nu are nimic de-a face cu lumina naturală. Ea a devenit har intrupat, materializat ȘI tel trebule primită în stare de contemplate. Lumina lui Dumnezeu trebuie asimilată pentru a putea fi transmisă altora, omul intrând asfel în mișcarea iubiri dumnezeiest Cunoașterea lumini „ntehible” devine luminare și prin ea omul se apropie de „întunericul orbtor” al tainei supreme. Un iconograt trebuie să reușească si picteze în așa fel net lumina să iadiez din ican spre privitor, E trebuie Ear Ieri oa at e e „Mates Aga. amin i nunencul apere sepale în creata arated Ed Eikon Bucur, 2019. p 198 ‘Ama ae ei Es să dea calorii luminozitate care surprinde prin transparența și puritatea a. Din esența divină emană o lumină așa cum o oră activă produce un efec pasiv, cee ce sugerează egexul veșnielei în materie. Sensul teologic al lumini csperifee este cel de emateralizare a acestei lumi sensibile, prin jocu lumină-umbră ‘conarl i incepe lucrarea prin Agurarea Ingrit a conturlu armei după care „umple Suprafața dn interiorul acestula cu o culoare inchisă din famila crurlr verzut. Această culoare ernă așternută uniform și omogen în incinta formed, poartă numele de proplasma. Este alcătuită intotdeauna dintr-un ton opac și rece, precum substanța ntunecată a pământului, care semna teologi cuprinsul încă neluminat a inelul. Pe această suprafață, zugravul aterne ulterior mai mule tente alde și luminoase, din ce în ce mai deschise și mai transparente, simbolizând luminarea Iduntică treptată care Insoteste cresterea spirala Spre deosebire de tabloul occidental, are pornește dela vumbrirea culorilor luminoase așezate ial în lucrare, cu tour din ce în ce mal închise, icoana, dimpotrivă, pornește de tonuri intunecate, pentru a ajunge Culori din ce în ce mai deschise ale tentelor suprapuse. redând luminarea provenită din interior, tot mai pronunțată. Prima tentă a proplasne, așezată pe suportul „netocmit sf gor, este asemenea zlelor Foceri, când se „desparte lumina de întuneric”. Toate operaile piturale prin are se intrupează forma conică oferd un argument inductiv extrem de convingător privind fptu ă lumina și forma reprezintă. n esență, unul și același lucru: ‘ealitii lor nu numa că sun indislubi legate, dar, ce puțin, din perspectiva atu iconografic nu pot i despărțite în două concepte distinct, dn cauză că prima luminare a propiasme creează prima sugestie a volumului forme, Aste, modesta lucrare a conografulu ctusiează în care icoană scenariul comic ai Create. La fl poate fi reconsiderată aciunea, și în cazul seit, urmat de 0 dimineață, akernind ast, intunericul lumina Tradiianiodat a a reprezentat legături rigide d eatuse. ei mai degrabă radii Fiecare dinte acest elemente (lumina intunericul fința), n formele lor separate, reprezintă toate celelate forme s anume: întunericul reprezintă laminas fina, lamina exprima sIntunericl și ina. ința reprezintă lumina și intunericul: ins acestea tre nu sunt separate, împreună formează un tot unit: „A se face lumină” în cuprinsul umbros a proptsmel inseamnă atăt „ada chip unei forme: ce nu-și datorează prezența sesizată vreunel surse exterioare de lumină, i unei ana ¢guite din sinele tera al proplesme- suport care o nași și face visibill n cazul formelor naturale obscuritate mai mare sau mal redusă umbrei depinde de cantitatea ‘de materie luminoasă care e revarsă asupra e. Ceea ce deosebește partea întunecată de parta luminoasă a unei forme iconic este caltatea energiei luminoase, fll în care este ‘uminatd Când ne referim la icoană, este mal corect să numim umbra -intunei, lar culoarea deschisă asociată lumini purtate, defane. Diversele grade de iuminare a forme conic, care ating prin strălucirea unor alburi, punctul zero al transparenței corespund. a Sr RAT ăla E Sepia Bo 205, p 8517. „Sain Damar, Nt oan Anas, Bre, 009217318 gradelor de diafanie sporite ale proplasmel. Cel mal luminos punct al unei forme din matură este cul, strălucire fat pe suprafața netedă a volumului el, pe care o numim fe. Reflex concentrează însă o lucite secundă, indirectă asemenea luc luni. În comparație cu reflex, bcu, punctul ce mai strălucitor al unei morflogt conice indică tocul unde aceasta a fost marcată e energie necreate, care posedă cl mal nat coeiient de diane. În natură to ce reprezintă lumină proiectată asupra formelor devine în icoană radiere luminoasă, lumina eliberată de undeva. din mediul incandescent al forme Formele din icoand luminează, nu sunt luminoase, sunt dătătoare, nu purtătoare de lumină În ambianța darobscuruli, formele par surprins de lumină: fascicul luminos pare să le divulge ascunzișul și Să le tulbure intimitatea. Lumina este un musafir asemănător unul spot luminos care cercetează ungherele tăcute ale unei peșteri, rascolndu- ascunziurile Laminarea camație ere încă mal mută finețe decât execuția în sine. Pentru a ‘bine transparența i luminarea „atmosferică a leoanelor, este necesară evitarea unei prea mare diferențe între amestecuri. Cu prima culoare, foarte lichii, se acoperă abundent partea care trebuie luminată, mergându-se cu pensula de la umbră spre Tumi Astfel culoarea ma deschisă se acumulează în părțile mai luminate Pe această suprafață foarte udă se introduce a doua culoare, mergându-se spre lumină. Culorile alese au o semnificație important și e expun exgentlor compoziție, toată coana find. străbătută de 0 lumină care nu aruncă umbre. Aceasta exprimă tocmai lumina Dumnezeirii care este comunicată prin ierarbile îngereși și pământești pentru a ajunge fect, în final. în materia eoanei. 5 Prumuseea culorilor este un rezultat al uniicări, derivând din formă, dim cucerirea întunericului intrinsec materiei, de umplerea de lumina Lumina find primul tribut a li Dumnezeu este în același imp „intunericul carei ‘a chi. Cele patru simboluri ale luminii sunt razele și aurite de aur (asta) aurela și vesminele albe. Razele simboliează soarele, hasurle simbolizează scurgerea vieții divine (harul) spre lume, aureola sau nimbul este uzat pentru a reflect sera solară din jurul capului, imaginea sacrului și a energiei duhovmiceș, care este iradată spre lume, lar veșmintele albe simbolizează puritatea și desăvârșirea. Personajele din icoană sunt pătrunse de lumina necrestă și participă în mod intim a visa lui Dumnezeu, căci „apropiindu-se de lumina, safetu se transforma i el în amină”. (SC. Vase cel Mare) Dacă omul devine cea ce contemplă lumina de dincolo, care tășește din icoană, pătrunde în adâncul fie! lu Sfântul Macarie spune că „sufletul care a fost pe deplin uminat de /rumusețea efi a save cele luminoase a e! ui Hristos și care a fost umplut de Duhul ‘Sfmt, devine în întregime ochi în întregime lumină. în întregime fata” În Vechiul Testament se acordă o profundă dimensiune teologică luminii primordia, sublinindy-se faptul Că strălucirea ese datorează Lui Dumnezeu și că nu poate exista separat de EL Lumina pecreată care a fost poruncit să fe adusă la existentă urm Dama N nam E. natia Bap 301, p 2121, „en Suh na cpt mvs, ES: cea 3S 9 6799226 ‘Mae Gh Sie iA Beatie Renata Ce Naper 2912-9.298. „Mae ema ae ea prea Page Ba 1983 1001 de către Dumnezeu nu este altceva decăt stralucirea save Lui Dumnezeu și implic, reprezintă și o manieră de a dezvălui misterul luminii necreate are a existat încă din prima 2a create ® ‘ureola din Ioane trebule interpreta ca un simbol care reprezintă un semn caracteristic aparte, pecetea lu Dumnezeu (pusă prin mâna pictorului) asupra aleșilor Sal, asupra poporului Său- oul IsraeL Mandoria spre deosebire de aureolă, este utilizată pentru marcarea evenimentelor istorice concerte, find o reprezentare simboleă a Juni (eaborice). Prezența acestei lumini face trimitere la natura dumnezeiască a lui Hrists. Mandorla ar putea A, rin urmare, singura pecete specific a Tatu ( prezentată prin intermediul lmbsjului pictural), acea pecete care doar celor foarte puțini le este permis să o vadă. Nici Molse și nic Me, char dacă se scadă în razele acestei lumini, ind reprezentați În context eshatologic nu sunt aproapeniiodat pictați în mando niin veșminte albe asemenea lui Hristos. Mandorla marchează doar situaile în care, prin lumina, se prevestește puterea și lava dumnezelască a naturi lu Hristos in istorie. Aste, mandria și nimbul reprezintă, prin excelență mijlocul simbolic de exprimare, care debitez rolul Lui Hristos în intreaga viziune teologică a picturi bisericeși. Luminarea ca marcă general a prezențe lui Dumnezeu, l nivel de bază al existenței noastre, în care ‘care fină ete chemată să fe, prin intermediul aureot care vorbește despre rolului Dumnezeu tn istoria omenirii ca o continuarea actuni Sale de creaie de Inceput până a mandoriă, ca un semn al existenței itorice/eshatoogice depline a prezenței naturii Sale transcendente dumnezeleșt structura de baz, simbolică prin are este exprimat aspect estatologic al picturi bisericești are tocmal acest carcter luminos. Stralucire de lumină care apare în icoană ca și aurolă, reprezintă practic maniiestarea reală a lumii spriuale. Această stare duhovnicească desivirsrea univ a omului, al cărei semn exterior este lamina, mu se poate transmite nic în cuvinte, ni prin imagini. Frumusețea, așa cum o țelege Biserica Ortodoxă. nu este o frumusefe a făpturi io însușire a Împărăției Dumnezeu unde Dumnezeu este toate în tor? Părintele Dumitru Stăniloae vede o srânsă relație ître iubirea extatiă, vederea lumini dumnezeești și fosa existențială și apofaticd a cunoașterii Ea este rodul sau manifestarea lub, care duce la o irdlere de lumină, care este cunoașterea. vederea lumini primește nume din ordinea cunoașterii Energiile necreate nu fac parte i reatatea creată, ci sunt complet distincte de ea. Înâlirea cu Dumnezeu prin vederea luminii dumnezeest cu unirea iubitoare extatică dintre două persoane. Aăt în cazu itn interumane căt și dvino-umane, se poate vorbi de „unoatere” ind. vorba practic despre o experiență. fini Prin numesc acestă cunoaștere “vedere. “Acestă prezență directă sau această experiență a prezenței Lui Nemjocie îmi apare ca lumină care umple totu. Această experiență o mal numește (prStănioae) -simțire Ze Ci e eee a en. 1:3) e tree e Pier ar în Stea ‘Umer tae: Bla Ts Oar Lhe Raper, 3130p. 3.2. Sn m st Evang dn Vile Sai iți mu ca ase ema ine în sind pl it mine Sa ge ma aa paca Tap Tako Muc Care de ow. be emoprfi, Ed ian, Baca, 2015, 965-0, „mld agony, Vu Loy. Ces mes mer E Si Bes 5S, 206 spiritual, sau „simire mental”. Prin „simține se Inflege 0 stare afectivă sau subiectivă Este o „imire” a minți adică o experiență rational și supraraională. Char intre oameni, unitatea de iubire aduce o bucurie care se manifestă ca lumină”. Cu ct este mal mare unitatea în ube, cu atât este mat mult lumină. Cu că este mal mută Mumină, este fa unitate desăvârșită infin ubitoare dintre cele Tre Persoane Divine. 1abrea, lumina și cunoașterea se împletesc toate In experiența nemijlocit a lui Dumnezeu Părintele Stăniloae face o comparatie a vederii luminii dumnezelești cu Intălniea lubitoare esta dintre sublectele umane, ce culminează în analogia reciprocă a „zâmbetul, punctul culminant a analogilo reciproce În relație dintre oameni, „zâmbetul „este manifestarea deschideri sufletlor unul oua. Fără această deschidere etaică a suetului fbire nu poat împărtășită Același Iver este valabii pentru „etazul în vederea lumini dumnezeiest Unirea cu Dumnezeu presupune chiar un extaz alui Dumnezeu Însuși care este defapt o kenază sau golire de Sine. „Dacă inta Iubiea mu se deschide int-un zâmbet. ci rămâne inchisă. nu se eoiează extazul unificator al dragoste Lipsa de lumină de pe fața e este semn că vrea Să rămână inchs, semn că nu tes din sine, sau nu primește în sine pe ceoata La ment, extazul e realizează printr-o tere reciprocă a unuia la atu (.) Ieșirea ul Dumnezeu din Sine însă. pentru a primi pe om, e numai coborâre chenotcă. Dumnezeu trebuie să ni Se deschida pin dragoste, casă putem intra la vederea Lu, în lumină, Deschiderea unei persoane aheia este însoțită Intotdeauna de Bucurie, care se arată într-un zâmbet sa 0 lumina” Îndumnezerea se ‘manifest ca iubire, bucurie și lumină. Lumina i intunericul prin istorie: Din perspectiva lumini și a întunericului, putem spune că storia a urmat modelul arhetipal al androginei divine (lumin’-Intuneric, Cer-Pamant) însă nu deplin, dar suicient pentru a usca, de descoperirea Muminstă a omului singur, spre tenebrele suferințe, pentru ca mal apoi să se Inalfe către clartatea pozitimsmului Piozorul rus Simon Franck, în cartea sa „Lumina luminează în întunerie, se oprește la dublul sens a verbului grec kazlaben de la hatalambano care peat însemna a primi a asimila, dar to atăt de bine: o prinde, a cuceri Vulgata li oprește alegerea la primul sens, și astel s-a furi concepția occidental: intunericul nu ka primit: este constatarea unui teribil obstacol pe care lumina I! ntâlneșe in cămpul etensiuni ale, cea ce colorează situația unu oarecare pesimism. Lumina luminează dar nu impristie obscurttea. Prim forța rezistenței lui Indărătnice, Lumea locuieste în Impărăția intunericului, în sânul căruia totuși Lumina strălucește. Pornind de la Origen, concepția orientală se precizează legând al doilea sens al verbului: „intunericul nu a îmins-o”-este pusă în rele ai ideea imvincibiltăii Luminii Odată apărută ea rămâne necinttă, imaccesblă oricărui atac al intunericului. Lumina luminează lumea inu cunoaste eclipse. Între optimismul ivincibăți Lumini și pesimismul rezistențe! intuneric, diferența e în accent căci cele două sensuri împreună se regăsesc în dinamismul Viu al verbului ecese are exprima bine mesajul: tragicul Lumini ul Dumnezeu însuși sar putea spune, enma Caen Da Tea tea deea dona «pre Dury Sula. Stei mt Lami! munca per mel în mapa ete. Fe, ucr 201, p202 2 a tainice sale lubiri: Lamina luminează în intuneric, întunericul este neputincios ă O Inght, dar prin rezistența ui, i nu se Imprășie inaintea Lumini În zică, obscuritatea mu este un element în sine, i simpla absență a claritin are ziua și noaptea se succed. Lumina i întunericul coexistă ca două principi în lupă: Dumnezeu este Lumină adică © esență simpla, transparentă și impede a luminii ce nu suport ie un corp străin, nicio ‘opactate, nu ese loc în ea pentru umbrănu este oc in ea pentru întuneric, pentru că acesta se risipește în prezența ei. Pentru Platon, principiul întregii exstenge este Binele, care generează în om Adevărul și inteligența și se reflects în lumea material, prin lumină, ea pierzându-și caracterul zl, deoarece prin ea, Dumnezeu i comunică omului adevărul Său, bunătatea și frumusețea Sa Pentru Plotin, lumina îmbracă un sens religios, ca permițând eliberarea de condiia umană, de lumea materiel Pentru a percepe lumina interioară este nevole de substtuia ochilor corporal, în favoarea ochiuui Wintel. Ea se deschide spre contemplarea Fințe pentru a se identifica cu Ea Sufletul se unește cu Dumnezeu prin abandonarea de sine, pentru a primi viziunea luminii Sale, moment In care orice lucru devine inexistent producându-se totodată inversare paradonală: lumina naturală alunge intuneric, ea devenind negație a adevdrael lumink prin supunerea lacondiia materie. Lumina creat și noaptea devin identice căci le nu pot sua perceperea formelor acestei Muma Spiritul uman dispare în splendoarea luminii necreate Lumina primă este revelarea cea mal tulburătoare a Fete ul Dumnezeu. Ochiul Tatălui convertește totul în comuniune. Cum soarele care se ridică inundă totul cu prezența sa penerantă apare tu” ușor, strălucind, esut tt dn lumină: lumina născută din Lumină. Ea semnificd condita spirituală a revelaiei, este vederea interioară, ‘existential. Pe plan optic ochiul mu zărește lucrurile ci puținul de lumină reflectă de obiecte. Obiectul nu ste vzbl decăt numai pentru că lumina fae lines prin prezența sa Ceea ce se vede e lumina care se unește cu obiectul, imbrățișează a forma sa, figureazd și N descoperă. Lumina de care vorbește Sfinta Scriptura este asemenea Paternităț divine care este sursa oricărei patent, Lumina este cea care revelează dar i cea care vede, este Principiul Comuniunl Trnitare care se pune Principiu al Comunanii ntre Dumnezeu și om. Primul cuvânt at Sfintei Scripturi trebuie ct în Hristos, eet EI ese Lumina Comuniunt între divin și uman a aturi Sale eantrice. Primul cuvânt :-S fie lumina” protamă ă fe trintate, pentru cel care este destinat so reflecteze, că bucuria eternă a Comuniuni strălucește Și stueazd în fascicola a fina scoasă i prolecată în razele sale dattoare de viață + Demersul d până acum arată că firea omului tinde către întuneri i către lumină deopotrivă, ga cum relatează și Goethe în Teora culorilor și nume că starea preferată vederi este aceea de penumbra sau de clar-obscur, unde lumina și intunericul sunt viaaltate în egală măsură: De aic rezultă că omul care are înclinația vizuală spre forma Jor concomitentă, are incinagie intrinsecă și spre forma lor arhetpală aceea care prezintă “Pa Eakin pu piso Nope at. Tin, 198 9.2829, 2 Gem Snr Loon cia mv Ea Span, Ds, 308, p17 „Pl lin, ge Apso arp Bau Tm, FMA 3.36 urina I întunericul în forma unit aș energiile? Tot Goethe spunea că suernța lumini este tocmai Culoarea pe car eo face văzută. Dionisie Pseudo-Areopagitul caută să dea răspunsuri nrebări potrivit căreia, atunci când Dumnezeu este numit Lumină (phos). ce mod poate comunicată acestă lumină transcendent, pur intl, pe care omul mu o poate vedea decăt prin „vedere, sau „cunoaștere unirea” și cum poate mea spirituală să se reflece și să fa formă în lumea pământească, În materie? Lumina nematerald a lui Dumnezeu este asfel comunicată, mai Inti, ierarhilor crest superioare seraimilor, benuvimilor și tronurilor. Acestea o transmit lerarhilor inferioare, prin care ea este dată sub forma SAntelor Taine, menite a curăți și a lumina omenirea. Relțile ntre ierarhii sum caracterizate prin armonie simfonie și simetrie, și au drept elemente constitutive măsura i număr. Asupra haosulu primar a intervenit lumină, considerată bund sau frumoas, iar suetu acestui Univers il constituie mișcarea iubirii dumnezeiești. Originea totului este esența supradiving in neclintrea sa veșnică Mișcarea lubri care purcede dela Tatăl și revarsă lumina asupra făpturilor, care se ridică la FI, pentru a 6 indumnezete, după o prealabilă cursire2* ‘ealulreaiti ar ipsa de suferință. Armonia este reprezentată de arhetipul urină și intuneric Cerul și Pământul unite, afirmatia în afirmație, Apare însă realitatea ‘negate a imperfetiun, a dureri. Arhetipul lumină-Itunerie (armenia și rumuseea) se tinde, asumindwsi sufernta și transfigurand-o în reinviere. Astel se confirmă prin negație memoria perfecțiunii evocate în Geneză. Arhetipu îi extinde sensul și ghidează condiția umană căzută prin Suferință spre redobândirea frumosului și luminii Doar prin sueriță se ajunge la frumos, a armonia primordial. Est singura soție. prin care se poate gist bucuria sf invierea. Dacă omul a obserat intunericul șia rat ca pe o drama, a descoperit neputinga de a f în nefință și s-a înălțat prin strigăt spre sferele armonie, găsind o partea armonia adevărului 2 Autorul care a marcat Evul Mediu și arta iconografică este Dlonisle Pseudo Areopagtul. Valoarea flosoie li constă în faptul a creat un sistem de gândire omogen, rareori atinsă de gânditori creștini erori ce ine de regândirea neoplatonismul, în Jumea revelații retine, În Occident, mistica și estetica luminii dezvoltate de Dionisie, sunt preluate de loan Seotus Eriugena, sau Robert Grossetete că: „Cea ce constitue erecțunea i frumusețea ucruilor materiale ste însă! lumina” Pentru Bonaventura i pentru teologi scolstci, lumina are caracter sacra, ea participă intr-un anume fel la calla lu Dumnezeu, se ridică mal presus de materie și spațiu și se mulipiică ea ins, răspândindu-se peste toată faptura Dacă în peturi lumina face să strălucească culorile pentru a e da vit, în trai lumina se unește cu el, le străbate, după cum a observat M. Grodech Concepția despre lumină constitue, pentru arta bizantină: sutul eset sale Andre Grabar observ faptul că ata bizantină caută intotdeauna să depășească formele umil materiale. Mozaicurile și eoanele, cu fondul lor fesate din lumină, urmărese să prezinte mal mult decât materia, radiere veșnice, renectarea lumini dumnezelești Maia ana, nea repere al în rea rc Eon, ucr 309,203 Egon cp ee, Ed Sap, Dac 306 p01 it Ap, Lamon anna par a încarnare 201, p70. necreate Modelul arhetipal lumină intuneric, spiei-materie, cer-pământ, reprezintă realitatea primordial și în storia umanității acest dulism este imitat În căt mai multe modurile posibile. storia ate șia iconografiei cu precădere, exprimă cu caritate acest fapt.Indiferent de context există această oselți de între lumină și întuneric. care se separă i se denaturează recipra, în incercarea neostotă de a imita și a ajunge arhetipul. Mal mult decăt oricând acum e poate observa că de care dat prin conșina acumulată, se dobândesc nai experiențe în înțelegerea arheipulu Pentru Grigore Palama, lumina taborică nu reprezintă Fnța divină, ci energa Sa, find o însușirea i: Distincia tre esență 9 energe nu est în contradicție cu Simplitatea. Iu Dumnezeu. Omul nu poate participa la esenta lui Donez, i energia sa: Dumnezeu se manilestă în oameni prin energi. „mulepicânduse fără ași părăsi united’ tar oamenii înaintează spre dumnezere prin transcenderea manifestărilor ll Dumnezeu în creație, a iuminărilr ierarhlar, pentru intra în intunericul divin și pentru a atinge unirea mai presus de cunoaștere, de orice manifestare sensibild sau inteligibilă a lu Dumnezeu. Varlaam, decarat eretic, considera lumina taborică o lumină material, i nu lumină dumnezetască Teofan Grecul în concepția a despre lumină, dizolvă accentele dure ale icoanelor grecești în mie trăsături d pensulă precisa, de un alb pur, pentru ale da reflex luminii naturale, creând astfel un aderărat impresonism a luminii Rubliow, prin introducerea concepțiilor no supra lamin reușete să găsească o armonie perfectă, tunde sensibil este sprtualizat, căi spiritul sa unt cu materia acesta reprezentând semnul adevărate opere de artă Din perspectiva lumini și a intunericului putem spune că istoria a urmat modelul arheipal lumină-ltuneri, er-pământ. de la descoperirea iuministă a omutul singur, spre tenebrele suferințe, pentru ca mai apoi să se înalțe către claritatea poztivismului. Firea omului tinde către Întuneric și mină deopotrivă, aga cu relatează și Goethe In Teora culorilor că starea preferată vederii este aceea de penumbră sau de clar-obscur tunde lumina i întunericul sunt vizualtate în egală măsură. De alei rezultă că omul le posedă ca arhetip pe amândouă, ns în formă pură și unite în armonie Concluzie: Întunericul era mal inainte de lumină. Lumina șia lat ința din nefină, prin porunca Ziiorulu Facts”! ar pentru intuneric stim doar că era deasupra adâncul de mat ininte de lumină. Această despărțire, după Evghenie Vulgaris se afă și în Interiorul persoanei, respectiv În lumea lăuntric, unde uneori strâluceșie lumina, ar alteori stăpânește întunericul. Dumnezeu le-a despărțit și pe acestea, precum și pe acelea Realtatea prezentată în icoană, reltatea divină depășește dimensiunile lumii pimnteșt însăși respectă lumea pământească, are este creată de Dumnezeu pentru i vransigurată prin puterea Duhului Dacă reprezentarea iconografică i pierde caracterul pm Se. mec na, Spa Baa 2006 9.17819. NA amin Tia cn în rca at Ed thn, we 300. pi iza ae Ke tpar Sg Sa pt : ioe ge be pi repr cee roast, Ed fan, es, 219, p12 palete lec ake de Danas, Ed Sah Rose Ip E. de taină a ui Dumnezeu, reducându-se doar a formele sensibile ale materie, icoana pierde setul. Când lumina transfiguratoare cedează teren lumini naturale. dimensiunea transcendentă dispare, imaginea devenind o iuze a realității o fal realitate, care își pierde atăt caracterul spiritual că și valoarea arsi Dn punct de vedere tehnic artistul trebuie să aibă o mare precizie privind punerea luminilor, acestea având o migcare către privitor, subiiind în același imp mișcările dn interlorul compoziției Scopul este acela ca lumea sa i transfigurată În abordarea temei lumini 9 lumini divine descoperim cit de cdepași devine limbajul omenesc și cit de sărace sunt miloaceleartistice Cu toate acestea, opera cea mal frumoasă pe care o poat reliza un arts ste Icoana singura în car se poate transpune strălucirea luminii dumnezeesti pește creaturile Sle. ‘De ce lumina și intunericul sunt repere esenial în creatia artistic? Urmărind arheipulu lumină- intuneric în arta se poate observa că orce element creat sau vu, ste cu o structură binară, lumina intuneric, Băst femele, cald-rece, pământ cer, trup-suft, mi mare, acestea toate fund completate de al treilea element, care rezulta din cele două. Se poate observa că în expresia arei de-a lungul secolelor, lumina i intunericul erau elemente definitorii Totuși oehțile n lpses i arta pendulează dintr-o extrema în alta în unele cazuri, aeori echilibrândurse pentru ca în scurt timp Să piardă ace echilibru. Conchuzia arf că modalitatea prin care arta poate să găsească echilibrul dintre lamin și ntuneri este descoperirea celul de-al telea element. Aces element este de natură spiritual și reprezintă fința?e Sinteza spirituală a artei este vitoru acestea și astfel găsirea echilibrului 5 reflect echilibru omul Dumnezeu este după Are nevăzut i nepriceput, care însuși nu sunt potrivnice, după Teodorit cu zcerea acee: „Pa intuneric ascunderea Sa” (PS. 17:11), deoarece lumina cae este neapropiat i nevăzută săvârșește aceeași lucrare pe care o săvărgește și ‘ntunericul cel nevăzut. pentru Că și una și ta oprese ochiul de a vedea print insele: că lumina cea neapropiată oprește adică ochiul din pricina eovâririi stralucir, întunericul orbește din pricina lipsei lumini? BIBLIOGRAFIE: nach. Matei, Lumin i ear repere eseniale în crea aris, Ba. Bkon, Bucuresti ahs, expr. eromonah Calinic, Tegnasa = sinteze dogmatic și duhovnicească e părintelui Dumitru Soe Ea Dea Su, 2018 Curi Pr. toa, Mode Cup. Sens, Ea. en, Bucuest, 2017. Girl Pr. Ioan art „Le here e light (Gen. 13) nthe Interpretation of the Primordial Light în Studia Universtats Habe Ba ThologiaOthadox I Cy Napoca 2020 ‘umiresu, Soin, No fcoana, Ed Anastasia Bucurst 2010,p217.218. vdokimor, Paul, Regu Aprins ed Miop Banatul, Tmigora, 1998 Move Todor, Core de Pictur baze anoprfi A Biantină Bucur 2015, “Marcel Gh, Munteanu, Molt Arte zane, A. Renastren,Chi-Nopoc, 2012 oasse Dane, coon Lamina Pee Tak, Ed Sophia Bucuresti 2004 Sender, Egon, oana: cpl nedzutull, Sopa Bucuresti, 2005, ‘Fen Se me cp arn EA Sep Borg. 205, 9-188 Mates Ag, Lamon nara eer even crepes aE, Bue, 019, 9200 ‘Cs ink Zien, a Need Ahr Pia eure Sor Pring. Bd. Curea Odai tă pm e ee p67 an PR Senne ek mt i 8 on e ere es ent ea po a Secon anes oceans SERRE 9990 Sop cee eS an ge pie So is er ee a aoe a eee seen Somer aoe a e a e et oa a a eer ati rea a Seca ent Sarai smears Te a a ie a Sepa. aw 205 p 198.14 “Ne Apt n ema pee cate nat then Bae 209,7 210 ‘Siete Zp rm! Nod three Bah me Soar aa E Caen ‘nab pn ap m ‘ident, Cuviosu Eine, fine Nicodim Aghionl Pakrea în tlre Sir Parma. Cartea Ortodod lumen asi, 1862 ua Mice coana: ereastră spre absolut EA Enciclopedia, București. 1993. Tarsbuan Mall 1 Sens eone Soph, Bucuresti 2008. ‘Thompson jr, Daniel, Practica peti in tempera El Sophia, Bucur, 2004. Uspensk, Leonid, Lossy. Vidi, calavrn mea coun A Sophl Bucures, 2006. vaza, Event Iedkinire boore de Dumnezeu. 4 Sophia Bucarest 20123)