Maniere Elegante In Societatea Contemporana

Comunicare

Maniere Elegante In Societatea Contemporana

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere 3

Capitolul 1: Norme și bune maniere

1.1. Bune maniere

1.2. Salutul. Prezentările

1.3. Strângerea de mână. Conversația

Capitolul 2: Eticheta

2.1. Ținuta vestimentară

2.2. Eticheta la masă

Capitolul 3: Protocol

3.1. Apariția noțiuni de protocol

3.2. Corespondența și invitația protocolară

3.3. Ceremonia în viziunea protocolului

Capitolul 4: STUDIU DE CAZ- FESTIVALUL BRAZILOR DE CRĂCIUN

4.1. Istoricul Fundației Salvați Copiii România

4.2. Sponsori și parteneri media

4.3. Materializarea festivalului

4.4. Galeria Brazilor de Crăciun

4.5. Obiectivele fondurilor rezultate de pe urma licitației

Concluziile Generale

Bibliografie

INTRODUCERE

Prezenta lucrare Maniere elegante în societatea contemporană prezintă impactul și importanța unei conduite cât mai stilate și mai atente asupra celor ce alcătuiesc societatea.

În această lucrare mi- am propus să analizez modalitatea în care indivizii relaționează cu cei ce au aceeași poziție socială, dar și cu cei ce o ocupă o altă poziție ierarhică, fie că le sunt superiori sau inferiori, urmărind aspecte de limbaj oral, non- verbal, de vestimentație.

După cum afirmă Nicolae Steindhardt în opera sa Jurnalul Fericirii , „ dacă nu putem fi buni, să încercăm macăr să fim politicoși”, este important, ca indiferent de natura relațiilor pe care le dezvoltăm cu cei din jur, să fim politicoși și respectuoși, dând astfel dovadă de educație și de inteligență, în cazul în care există situații tensionate, împiedicându- le să ia amploare.

Abordarea mea nu are pretenția de a cuprinde toate cutumele societăților existente sau modalitățile de gestionare a situațiilor neprevăzute, ci să prezinte într- o manieră cât mai practică și mai utilă căteva aspecte ale unei vieți într- o societate modernă fără a acestea să constituie o povară, ci o binecuvântare pentru cei cu care avem legături de naturi diferite.

Lucrarea este împărțită în patru capitole, primul dintre aceastea prezentând elemente componente ale conduitei în viața privată, dar se răsfrâng în anturajul din care facem parte, fie că acesta este locul de muncă sau alt mediu în care activăm. Aceastea au, de asemenea, implicații directe și asupra evenimentelor la care suntem invitați sau pe care le organizăm cu diferite ocazii.

Tot primul capitol ilustrează importanța unui vocabular adecvat și existența unor maniere pe care să le utilizăm în relațiile cu cei ce ne înconjoară, prezentând cum anumite relații pornesc, aparent, de la salut și devin niște colaborări avantajoase pentru ambele părți implicate.

Cel de- al doilea capitol tratează anumite reguli în ceea ce privește vestimentația de zi cu zi, în funcție de mediul în care activăm, decența impunând respect fără a impune prezența unor resurse financiare considerabile, ci mai degrabă capacitatea de a alege articolele potrivite pentru ocazia indicată. Urmează prezentarea elementelor componente ale unei mese și utilizarea corectă a veselei destinată fiecărei persoane și maniera în care ar trebui să ne comportăm atunci când servirea mesei se face într- un alt mediu decât cel cu care suntem obișnuiți.

Al treilea capitol cuprinde descrierea succintă a elementelor ce definesc relațiile dintre membrii organizațiilor, ale persoanelor publice, ale șefilor de stat sau ale celor ce alcătuiesc corpurile diplomatice. Ilustrează modalitatea prin care se stabilesc legăturile între aceste persoane, utilizându- se corespondența protocolară și întâlnirile de afaceri, acestea desfășurându- se desigur, în anumite împrejurări și cu scopuri bine definite.

Pentru toate aceste evenimente există un protocol ce trebuie urmat și niște pregătiri ce stabilesc înainte de a le organiza și care vizează aspecte cum ar fi data sau locul unde ar trebui să se desfășoare, lucru pentru care există și un ceremonial ce detaliază aceste amănunte.

Aplicabilitatea acestor reguli de comportament sunt detaliate în capitolul patru al lucrării, prin analiza organizării unui eveniment- Festivalul Brazilor de Crăciun. Pe baza acestui eveniment, am urmărit modalitatea în care persoanele delegate să organizeze acest festival, l- au înfăptuit ținând cont de termenii și condițiile impuse de natura evenimentului.

CAPITOLUL 1: NORME ȘI BUNE MANIERE

Bune maniere

Noțiunea de bune maniere însumează totalitatea cutumelor, normelor, atitudinilor și noțiunilor care permit și facilitează interacțiuni atât în mediul public cât și în cel privat.

Bunele maniere reliefează aspecte ale vieții de familie, ale relațiilor profesionale zilnice, dar și modalități de a purta o conversație, fie ea de curtoazie sau de natură profesională sau o simplă convorbire telefonică; de exemplu aparent simplul gest de a oferi flori pentru a mulțiumi cuiva indiferent de natura evenimentelor sau de anumite conjuncturi este o reprezentare reușită a bunelor maniere.

Desigur, aceste obiceiuri nu sunt nici pe departe native, sunt deprinderi care se învață, în primă instanță prin intermediul familiei, și de aici sintagma „cei șapte ani de acasă”. Acela este primul pas către o viață în care politețea și respectul își vor face simțită prezența în fiecare aspect al existenței noastre. Învățăm să îi salutăm pe cei pe care i- am mai întâlnit, chiar dacă, copii fiind nu ne mai amintim cu exactitate cine este persoana respectivă, însă știm că așa este politicos. Și de aici urmează un set de reguli ce se va îmbogăți odată cu înaintarea noastră în vârstă.

Existența unor astfel de obiceiuri facilitează interacțiunea cu cei din jur și implementează o serie de valori care ne definesc și ne invididualizează în interiorul societății de care aparținem.

1.2. Salutul. Prezentările

Salutul este cel dintâi aspect pe care îl implementăm încă din primele etape ale vieții, însă aflăm mult mai târziu ce înseamnă de fapt acesta. De fapt, salutul relevă o modalitate eficientă de dialog între culturi diferite cu mentalități multiple și care se sărbătorește încă din „anii ' 70” . Ca orice obicei și această formă de comunicare respectă o anumită ordine și astfel se cade ca bărbatul să fie cel care salută femeia, cei mai tineri să îi salute pe cei mai în vârstă decât ei, cei care dețin funcții executive sunt salutați de cei ce au o poziții inferioare în interiorul organzației. Înainte de a ajunge în dreptul persoanei pe care urmează să o salute, bărbatul „ridică pălăria de pe cap apucându- o de calotă”, înclinând ușor capul și privindu- și interlocutorul în ochi. Pălăria se ridică cu măna opusă părții unde se află persoana salutată pentru a se evita o situație stânjenitoare acoperindu- se fața celui care urmează să fie salutat.

Femeile răspund la salut printr- o „ ușoară înclinare a capului” și afișare a unui surâs care concluzionează faptul că au recunoscut persoanele care le salută și că sunt încântate de întâlnire, iar acest tip de salut se aplică indiferent de rangul sau de vârsta persoanei salutate. Dacă, însă nu se dorește a saluta o anumita persoană, în cazul în care se află la o distanță considerabilă, se poate evita întâlnirea, dacă nu este posibilă evitarea acelei persoane se va oficia un salut formal, scurt fără a iniția ulterior o conversație.

Salutul provine din latinescul „ salus” exprimat în Roma antică în momentul în care se întâlneau două persoane și reprezenta un gest de politețe, o primă manifestare de curtoazie, mijlocul prin care oamenii își arătau respectul unii pentru ceilalți, entuziasmul și nevoia de comunicare.

De exemplu, în Tibet, forma de salut considerată de altfel politicoasă este „ scoaterea limbii, fapt ce denotă gândurile bune ale interlocutorilor”. Forma de salut specifică inuiților este „ de a- și atinge delicat vârful nasului”, de asemenea oamenii din Mexic și cei din Rusia se sărută pe un obraz atunci când se salută, în Egipt pe de altă parte se sărută obrajii de trei ori, începând cu obrazul stâng, apoi cel drept și în cele din urmă din nou obrazul stâng, pe când în Italia se obișnuiește a se săruta de două ori pe ambii obraji.

Aceste exemple de salut sunt doar câteva, multe dintre ele regăsindu- se și în alte regiuni, nu doar în cele specificate mai sus. Desigur că salutul este modalitatea prin care se face cunoscută prezența tuturor persoanelor aflate dintr- un anumit mediu și care sugerează o anumită relație sau statut social între indivizi sau grupuri aflate în contact cu ceilalți, însă obiceiurile în ceea ce privește această cutumă se diferențiază în funcție de cultura fiecărei persoane și de statutul social al acestora.

Astfel că, dată fiind importanța salutului, acesta este sărbătorit la nivel mondial pe data de „ 21 noiembrie , simbolizând un îndemn la pace și comuniune, indiferent de cultură sau naționalitate, în peste 180 de țări” .

Prezentările sunt cele care înlesnesc un prim contact cu o persoană necunoscută și care ajută la extinderea cercului de cunoștințe al fiecărui individ. În cazul unor festivități sau al unor cine organizate într- un anumit spațiu, gazda sau persoana responsabilă cu oaspeții, va face prezentările prin a le face cunoștință bărbaților cu femeile din acea încăpere, persoanelor mai tinere celor mai în vârstă sau celor cu rang inferior celor cu un rang superior. Se urmează aceleași reguli ca și în cazul salutului, exceptând faptul că, în cazul unei cine, dacă gazda lipsește chiar și un prieten apropiat al acesteia se poate ocupa de prezentările invitaților. În cazul în care se prezintă un membru al familiei se va introduce și „ gradul de rudenie al acestuia”. Se va folosi formula îmi permiteți să vă prezint pe.. și se va introduce numele persoanei ce va fi prezentată.

Acestea permit inițierea unei relații între două sau mai multe persoane care nu se cunoșteau la începutul evenimentului, dar care pot începând din acel moment să comunice fără a se simți stingheriți pentru că nu știau cine este interlocutorul, să se invite reciproc la diferite alte evenimente sau pur și simplu să se salute într- o manieră cordială. Bineînțeles, că acest prim contact, oficial, nu va oferi posibilitatea de a deveni prea apropiați sau intimi cu ceilalți, acest lucru riscând să ofere o catalogare definitivă a indivizilor, ca fiind persoane mult prea prietenoase sau serviabile.

1.3. Strângerea de mână. Conversația

Ulterior salutului, urmează strângerea mâinilor care spre deosebire de salutul, necesită o atenție sporită asupra duratei și forței cu care se strânge mâna celui cu care interacționăm.

Astfel că se va strânge mereu mâna dreaptă a interlocutorului, fără a insista pentru a- i demonstra puterea fizică, de asemenea se face referire la mâna dreaptă care în perioadele de război purtă o armă, însă goală reprezenta o declarație a păcii. Spre deosebire de salut, în cazul strângerii de mână femeia întinde prima mâna, iar în cazul bărbaților, cei cu un rang mai înalt într- o ierarhie întind mâna celorlalți. În cazul bărbaților, „ nu se strânge mâna niciodată cu capul acoperit sau stând pe scaun”; se vor ridica pentru fiecare persoană cu care vor strânge mâna, în timp ce femeile o vor face doar dacă va fi vorba de o persoană mai în vârstă sau atunci când este gazdă și se ocupă de întâmpinarea invitaților.

Dacă este vorba de un grup, mai întâi femeile își vor da mâinile între ele, apoi cu bărbații din acel grup, iar la sfârșit, bărbații își vor strânge mâinile între ei. Doar în cazul „ cercetașilor” se obinuiește strângerea mâinii stângi.

Deși această cutumă poate fi considerată o altă formă de salut, ea reprezintă și încheierea într- o manieră pozitivă a unei afaceri, prezentarea unor felicitări sau a unor condoleanțe, sau deopotrivă o mulțumire sau niște scuze discrete. Desigur, există și cazuri în care mâinile sunt acoperite de mănuși, în timpul sezonului rece, dar și aici bărbații scot mănușa din mâna dreaptă pentru a saluta corespunzător. Singura excepție care se poate aplica face referire la mănușile lungi care compun ținuta de seară a doamnelor și care sunt și acel grup, iar la sfârșit, bărbații își vor strânge mâinile între ei. Doar în cazul „ cercetașilor” se obinuiește strângerea mâinii stângi.

Deși această cutumă poate fi considerată o altă formă de salut, ea reprezintă și încheierea într- o manieră pozitivă a unei afaceri, prezentarea unor felicitări sau a unor condoleanțe, sau deopotrivă o mulțumire sau niște scuze discrete. Desigur, există și cazuri în care mâinile sunt acoperite de mănuși, în timpul sezonului rece, dar și aici bărbații scot mănușa din mâna dreaptă pentru a saluta corespunzător. Singura excepție care se poate aplica face referire la mănușile lungi care compun ținuta de seară a doamnelor și care sunt și greu de îndepărtat. Este considerat un gest lipsit de respect a se refuza strângerea mâinii unei persoane, dar atunci când acest lucru se întâmplă poate cauza chiar și întreruperea legăturilor.

După ce s- au efectuat prezentările și strângerile de mână au pecetluit diferite legături, următoarea etapă în desfășurarea evenimentelor este conversația, care după cum afirmă și definiția acesteia, reprezintă un „ schimb de vorbe sau de idei pe cale orală”. Discuția are scop împiedicarea apariției plictiselii, dar și extinderea posibilităților în ceea ce îi privește pe cei prezenți.

Nu există o schiță care să conțină subiecte de conversație sau posibile întrebări care ar putea facilita eventualele discuții cu persoanele cunoscute recent, aici intervin creativitatea și cunoștințele fiecărui individ care pot umple liniștea apăsătoare dintr- o încăpere; dar vor exista de asemenea și persoane care vor monopoliza discuția, împiedicându- i pe ceilalți să participe activ la acea conversație.

Se obișnuiește ca persoana responsabilă de oaspeții „ să cunoască o parte din hobby- urile acestora”, sau măcar domeniile de activitate, pentru ca mai apoi să se poate asigura că cei aflați pe lista invitaților vor avea multiple subiecte de discuție. Este recomandat a se evita discuțiile despre subiecte sensibile cum ar fi situația financiară sau grijile cotidiene ale fiecărui individ.

CAPITOLUL 2: ETICHETA

2.1. Ținuta vestimentară

În societatea actuală, interacțiunea cu cei din jur este facilitată și de modul în care ne îmbrăcăm sau de furnizorii de la care ne achiziționăm ținutele pentru diferite ocazii dar și pentru locul unde lucrăm. Decența este obligatorie, în timp ce opulența sau extragavanța anumitor ținute nu sunt recomandate la locul de muncă sau în alte medii, deoarece acest lucru i- ar pune în dificultate pe cei din jur care probabil nu își permit achiziționare anumitor toalete sau ale anumitor branduri și astfel poate interveni sentimentul de inferioritate al acestora sau ar putea genera neînțelegeri cu privire la importanța prea mare acordată hainelor.

În societatea actuală se consideră din ce în ce mai des faptul că persoanele îmbrăcate corect, fără a- i eclipsa pe cei din jur cu extravaganța ținutelor sunt de asemenea inteligente, rafinate și că se bucură de succes prin prisma bunului- gust; fapt ce atestă legătura invizibilă dintre ținuta vestimentară, personalitatea și imaginea afișată celorlalți.

Se cuvine să purtăm haine confecționate din materiale de bună calitate și cu o croială potrivită, care să se poată adapta fiecărui sezon și care să nu se demodeze de la un an la altul.

Eleganța este importantă de asemenea, însă aceasta nu trebuie să se reflecte în numărul toaletelor sau în prețul acestora, ci în maniera în care sunt purtate atât hainele cu un preț ridicat dar și cele de costuri medii; pentru că nu prețul hainelor este important, ci atitudinea cu care se poartă acestea.

În mediul de afaceri, se obișnuiește, ca în cazul unei întâlniri cu un client important, reprezentanții firmei să se îmbrace într- o manieră cât mai potrivită și mai elegantă care să denote cât de mult contează pentru ei persoana celuilalt, întâlnindu- se noțiunea de vestimentație pentru clienți. În partea opusă acestei intițiative, se află persoanele care nu pun accent pe ținută în cazul unei întâlniri oficiale, iar acest lucru nu doar că scade credibilitatea firmei în ochii potențialului client, dar denotă și neseriozitate.

Indiferent de mediul în care profesăm, se impune un anumit stil vestimentar, iar în funcție de acest aspect poate fi vorba de flexibilitate sau de rigiditate. De exemplu, în sistemul bancar, în cel medical și în cel juridic se va opta întotdeauna pentru ținute de tipul „ elegant- conservator”, iar în acest stil se pot enumera pentru femei: rochii scurte din materiale și culori potrivite sezonului, mănuși simple și pălărie asortate, accesorii și poșetă discrete, în ton cu îmbrăcămintea, pantofi de zi cu tocuri joase și palton sau pardesiu, în funcție de sezon.

Nu se vor purta pe timpul zilei pantofi cu tocuri foarte înalte sau din piele lucioasă și nici rochii din materiale lucioase sau din dantelă. Pentru bărbați, lucrurile sunt puțin mai simple datorită faptului că ei vor purta întotdeauna un costum cu o croială obișnuită, cămăși albe sau cu dungi asortate culorii costumului, cravate, ciorapi și pantofi asortați pe cât de mult este posibil, mănuși doar dacă vor purta și pălărie, iar palton sau pardesiu doar dacă este cazul.

În cazul ținutelor de zi lucrurile sunt destul de simple, însă există și cazuri unde trebuie menționat faptul că mănușile trebuie să fie întotdeauna din piele, iar în cazul bărbaților este destul de des întâlnită alăturarea cravatei la o cămașă cu mânecă scurtă, ceea ce nu este nici corect dar nici recomandat din punct de vedere stilistic.

În toate celelalte medii de afaceri, se identifică, după natura locul de muncă, diferite reguli vestimentare, însă stilul conservator va predomina pentru fiecare dintre acestea, în condițiile în care acest stil asigură decență și bun- gust, fără a implica un grad ridicat de sobrietate sau o anumită rigiditate în materie vestimentară.

În cazul femeilor, companiile de pretutindeni în care aceastea activează, prezintă deschidere față de ținutele vestimentare, permițându- le să își adapteze ținuta de serviciu prin diferite jachete sau fuste și pantaloni cu croială clasică, dar care pot avea culori variate.

Ca surse de inspirație vestimentară, putem menționa sfatul unui „ consultant în materie de modă”, care va ști să recomande ținute care vor avantaja, dar care vor defirenția și accentua formele fiecărei persoane. În continuare, avem posibilitatea de a achiziționa oricând o revistă sau un periodic ce tratează moda într- o manieră exclusivistă, de unde am putea implementa în ținutele noastre diferite trucuri sau îmbunătățiri.

Chiar și culoarea hainelor pe care le alegem poate evidenția anumite trăsături de caracter, cel mai ușor de reperat fiind cazul femeilor, unde o cămașă portocalie, deși ilustreză spirit de organizare și asumarea responsabilităților în mediul de lucru nu va avea același impact sau aceeași reacție ca în cazul cazul unui bărbat care alege acea culoare. De exemplu, culoarea roșie reprezintă un om plin de sentimente, care nu este stânjenit și nici constrâns să rămână la ținutele monocromatice, în vreme ce articolele de culoare roz denotă grijă și atenție față de cei din jur.

Culoarea galbenă prezintă disponibilitatea celui ce o portă de a purta o discuție și de a clarifica anumite neînțelegeri acolo unde este cazul. Verdele este culoarea ce susține ideea de schimbare, iar dacă ne- am raporta și la climă, se poate afirma că verdele însuși este schimbare, mărturie stând chiar anotimpurile anului. Culoarea albastră atestă deopotrivă inventivitatea, dar și statutul superior față de ceilalți și satisfacția îndeplinirii ordinelor date. Negru rămâne culoarea sobră și care impune respect si seriozitate fără a avea nevoie de explicații sau de mesaje anterioare.

În vreme ce culorile calde precum roșu, portocaliu sau galben favorizează comunicarea și interacțiunea cu ceilalți, culorile reci de tipul gri, verde sau albastru le fac mai dificile; însă nici monotonia și nici varietatea excesivă nu sunt ajutătoare.

Este important ca ținutele pe care ni le alegem să se afle în concordanță cu formele corpului nostru și de asemenea cu circumstanțele în care sunt purtate. În cazul ținutelor ce se poartă seara, regulile se inversează, iar ceea ce nu era recomandat a se purta pe timpul zilei devine valabil pentru ținuta de seară, iar femeile pot purta rochii din mătase, dantelă sau chiar lână, mănuși din piele sau din mătase și în funție de lungimea mănecilor rochiei, bijuterii de preț, însă discrete, poșete mici din piele, mătase sau materiale lucioase, pantofi din piele lucioasă sau mată și ciorapi din mătase sau dantelă. În cazul bărbaților, ținuta de seară este diferențiată doar de culoarea costumului, „ care trebuie să fie neagră sau închisă”, păstrându- se celelalte elemente vestimentare.

Există și momente în care ținuta este impusă, fără a se accepta modificări sau accesorii colorate, iar unul dintre aceste momente îl reprezintă ceremoniile cu caracter funerar. Nu este un moment dezirabil, însă atunci când se întâmplă se cuvine să aducem un ultim omagiu celui sau celei care nu mai este printre noi. Astfel încât femeile vor purta o ținută exclusiv de culoare neagră alcătuită din „ îmbrăcăminte de sezon, ciorapi, poșetă, pantofi, mănuși și pălărie negre și batistă albă, îndoliată”, iar bărbații vor purta costum, pantofi ciorapi și cravată de culoare neagră, singurul obiect vestimentar de altă culoare permis fiind cămașa albă. În cazul culturilor din zona Occidentului, culoarea neagră este cea care simbolizează peridoada de doliu, însă în alte culturi, de exemplu în India și în China, culoarea albă marchează doliul, în vreme ce în Thailanda culoarea violet purtată de către femei machează doliul.

Însă de-a lungul vieții există atât momente nefericite, cât și momente de bucurie sau de celebrare ale unor întâmplări importante din viața noastră sau a celor ce ne încojoară. Astfel încât și pentru astfel de momente se impune o ținută adecvată și reguli stricte unde toaletele feminine trebuie să corespundă cu toalete masculine întru totul. Aceste ținute sunt denumite formal ca fiind ținute de ceremonie, indiferent de natura evenimentului la care trebuie folosite. Desigur că ținuta poate varia în funcție de țara unde are loc evenimentul sau de conceptele societății respective, iar aici intră în discuție disponibilitatea societății de a modifica regulile vestimentare sau de renunța la fracul sau la smokingul pe care mulți bărbați îl găsesc ca fiind cea mai accesibilă și mai potrivită alegere de cele mai multe ori.

În cazul acestor festivități se menționează în mod explicit pe invitația trimisă tuturor, ținuta pe care trebuie să o utilizeze pentru a respecta tematica acesteia. De atfel, atât momentul zilei, cât și locul și natura festivității sunt importante în identificarea ținutei potrivite; ținută care va oferi o oarecare distincție atât persoanei care o va purta dar și serbării respective.

2.2. Eticheta la masă

Așa cum și ținuta vestimentară este supusă anumitor reguli, și modalitatea în care servim masa este la fel de importantă și de riguroasă, în anumite circumstanțe. Iar folosirea corectă a tacâmurilor, a veselei și a paharelor este unul dintre cele mai importante aspecte, iar cunoașterea acestora poate ajuta în anumite situații neprevăzute.

În ceea ce privește folosirea tacâmurilor, deși de cele mai multe ori par a fi mai multe decât ar trebui, nu trebuie omis faptul că fiecare fel de mâncare va avea un set de tacâmuri desemnat, iar după folosirea acestuia, nu trebuie așezat la loc pe masă , ci pe farfurie consemnând faptul că s- a terminat de mâncat felul respectiv. Tacâmurile trebuie folosite începând cu cele aflate în exterior și încheind cu cele aflate în interior; și astfel se va afla în partea dreaptă lingura pentru supă, în partea stângă o furculiță pentru un aperitiv suplimentar, acolo unde este cazul, urmat de un cuțit pentru unt aflat în partea dreaptă, care va putea fi observat în cazul în care nu se va afla o furculiță în partea stângă. Se continuă apoi cu un cuțit destinat peștelui, cu o formă asemănătoare unei spatule și cu o furculiță potrivită acestuia, iar după aceastea se vor afla tacâmurile pentru carne, de regulă fiind ce mai mari de pe masă. Ultimele tacâmuri utilizate sunt destinate ultimului fel de mâncare servit- desertului, caz în care lingurița și furculița se află fie înaintea tacâmurilor pentru carne fie deasupra farfuriei, „ lingurița având cupa orientată spre stânga, iar furculița care se află dedesubt fiind cu dinții orientați către partea dreaptă”.

Însă acestea nu sunt singurele indicații cu privire la tacâmuri, fiind importantă chiar maniera în care le utilizăm, astfel încât „ mânerul cuțitului trebuie prins cu podul palmei, având degetul arătător sub lama acestuia, iar în cazul furculiței, chiar dacă este folosită singură sau împreună cu un cuțit, trebuie de asemenea să fie susținută cu degetul arătător sub curbură. Lingura trebuie ținută orizontal între degetul mare și cel arătător, și nu trebuie introdusă în totalitate în gură, ci trebuie sorbită supa dintr- o parte a acesteia”.

Și paharele sunt la fel de importante și au întrebuințări bine delimitate. Paharul cel mare este pentru servirea apei, cel mic cu formă de cupă, cu ornamentații și un picior potrivit de lung este paharul pentru vinul alb, cel de mărime medie este pentru vin roșu, iar cel fără picior sau îngust este pentru băuturi aperitive.

Cât despre servirea preparatelor, sunt câteva aspecte care nu trebuie ignorate printre care se numără poziția corectă pe scaun, și anume spatele drept fără a ne sprijini coatele mâinilor de suprafața mesei; urmată de modul în care mestecăm alimentele fără a face acest lucru cu gura deschisă și continuând cu curățarea danturii care trebuie să se desfășoare doar in intimitatea unei băi, nu de față cu ceilalți participanți la masă, gestul fiind nepoliticos.

Sigur că sunt multe alte obiceiuri care completează aceste principii de servire a mesei și de folosire a tacâmurilor într- o manieră cât mai corectă, acest lucru adaptându- se de la o cultură la alta, existând și popoare care nu folosesc tacâmuri, nu pentru că nu ar avea, ci pentru că, în opinia acestora, nu ar fi tocmai utile, deși folosirea acestora denotă rafinament nu doar în înalta societate, cât și în viața de zi cu zi.

CAPITOLUL 3: PROTOCOL

3.1. Apariția noțiunii de protocol

Termenul de protocol provine din alăturarea a două vechi cuvinte grecești: protos și kallao care în traducere înseamnă ceea ce este lipit mai întâi, însă ulterior a ajuns să reprezinte o mulțime de reguli utilizate pentru a stabili legături între persoane, în funcție de statutul social al acestora.

Protocolul definește relațiile dintre conducătorii unor state sau ale unor persoane cu funcții importante într- un stat și ale persoanelor implicate în afacerile externe sau interne. Vizează și raporturile ierarhice dintre cei ce dețin putere executivă și subordonații lor.

Eticheta și protocolul sunt înrudite în maniera în care eticheta stabilește relațiile individuale dintre persoane fie că este vorba de ierarhie sau nu, iar protocolul este se aplică în cazul persoanelor cu un statut diferit sau cu diferite poziții în interiorul organizației în care aceștia activează. Nu trebuie însă confundate aceste noțiuni, fiind bine delimitate de relațiile dintr- o instuție, respectiv un cadru restrâns, deși ambele sunt instanțe normative.

În cazul nerespectării regulilor de protocol pot rezulta efecte negative asupra întregii organizații, în timp ce încălcarea regulilor în ceea ce privește eticheta atrage consecințe cu impact negativ doar asupra persoanei care le- a încălcat.

Desigur că toate aceste aspecte ale protocolului au rolul de a organiza într-o manieră cât mai simplă și mai accesibilă viețile oamenilor care au legături fie cu diferite popoare, fie sunt reprezentanți importanți ai anumitor companii.

În esență, protocolul nu schimba anumite obiceiuri sau aspecte învățate încă din copilărie, ci îmbogățește acest bagaj de cunoștințe extinzând relațiile cu alte culturi și popoare ce dețin propriile lor obiceiuri, bazându- se pe ideea că fiecărei persoane îi corespunde un anumit loc, iar pentru fiecare loc apar alte comportamente. Însă protocolul va impune cu desăvârșire unei activități oficiale să respecte echilibrele unui anumit mediu, fără a perturba obiceiurile legitime ale acestuia.

3.2: Corespondența și invitațiile protocolare

Pe lângă obiceiurile de care trebuie să se țină cont de fiecare dată când interacționăm cu o persoană necunoscută până în acel moment, se identifică și anumite instrumente prin intermediul cărora oamenii și instituțiile pe care le reprezintă pot păstra legături, se pot invita la anumite festivități etc.

În cazul instituțiilor se folosește noțiunea de corespondență oficială, care este de cele mai multe ori o comunicare scrisă sub forma unei scrisori ce poate însoți sau nu anumite documente oficiale adresate unei persoane cu o anumită autoritate în instituția destinată sau expediate de aceasta. Se diferențiază de scrisorile trimise unor membri ai familiei sau unor cunoștințe prin faptul că aceasta definește relațiile publice stabilite pe linie ierarhică.

Scrisoarea este una dintre cele mai vechi modalități de a păstra legăturile cu diferite persoane, fie că este în interes de serviciu sau nu. Aceasta este cu precădere formală, fără a avea implicații sau mărci subiective având rolul de a informa cât mai bine cu putință destinatarul despre intențiile sau acțiunile viitoare ale expeditorului.

Există formule destinate scrisorilor în funcție de statul social sau de mediul în care activează expeditorul, excepții făcând familiile regale sau reprezentantul bisericii, și cu o pondere mai mică decât a acestora, magistratura, armata sau reprezentanții corpurilor diplomatice.

Se întâlnesc și medii unde limbajul reverențios și mai mult decât elevat a fost adaptat societății actuale, exprimarea directă înlocuind anumite expresii, înlesnind astfel comunicarea dintre organizații. În Europa însă, cu cât este mai înalt statutul deținut de o anumită persoană dintr- o societate, indiferent de țara de origine, cu atât scrisoarea va fi mai revențioasă.

Poate determina și o primă impresie, referindu- ne strict la aspectul fizic al acesteia, la așezarea în pagină și la structurarea ideilor ce alcătuiesc alineatele. Se va ține cont de dimensiunile universale 21, 5 cm lățime și 28 de cm lungime, însă în cazul organizațiilor cu o anumită tradiție va exista întotdeauna hârtia oficială ce va ține cont de natura organizației dar și de scopul căreia îi este destinatăși care va fi delimitată corespunzător.

Ea nu este însă singurul instrument al corespondenței oficiale ci și felicitarea, cartea de vizită pentru corespondență și în cazuri excepționale, telegrama. Prima dintre acestea se folosește în majoritatea cazurilor de Anul Nou sau cu ocazia sărbătorilor de iarnă, respectiv cele pascale stabilindu- se o legătură cel puțin senzorială atunci când împrejurările nu o permit. Cartea de vizită pentru corespondență are un format mai mare decât celelalte cărți de vizită cuprinzând numele, titlul și uneori și adresa celui ce o înmânează, servind de asemenea la localizarea și contactarea persoanei vizate.

Scrisoarea are și alte obiective pe lângă cel de a informa numărându-se printre acestea și oportunitatea de a se disculpa sau de a cere socoteală partenerilor de afaceri cu privire la anumite aspecte. Ea poate fi și premergătoare unei invitații oficiale la o anumită festivitate sau pur și simplu la o viitoare întâlnire de afaceri.

Invitația reprezintă un instrument folosit în cazul unei activități ce urmează a fi organizată pentru a- i informa pe cei ce alcătuiesc lista invitaților și pentru a se asigura în ceea ce privește răspunsul celor ce o primesc. Pe lângă faptul că invitația atestă anumite afirmații anterioare, concretizând anumite planuri, în textul pe care îl cuprinde, ea oferă informații și cu privire la „ motivul, natura, data și locul” unde se va desfășura evenimentul. Toate aceste elemente sunt foarte importante eliminând greșelile sau confuziile ulterioare ce ar putea apărea.

Fie că este vorba de o recepție sau un dineu unde vor fi puțini invitați sau de o ceremonie unde există posibilitatea de a omite anumite persoane, invitația determină cu strictețe cine va putea lua parte la eveniment și cine nu, oferindu- le celor prezenți posibilitatea de a se simți speciali și încântați de cercul căruia îi aparțin.

Ea determină și atestă totodată seriozitatea și promtitudinea celui sau celor care o redactează și o expediază către invitați, în condițiile în care evenimentul anunțat trebuie să aibă loc.

Nu este politicos și nicidecum recomandat să existe persoane care au fost omise în momentul trimiterii invitațiilor, însă care primesc invitația fie cu puțin timp înainte sau află de eveniment în timpul unei convorbiri telefonice. Cu siguranță, primul gând al acestora va fi că sunt invitați în ultimul moment datorită refuzului altor persoane, dovedind astfel lipsă de curtoazie, chiar dacă intențiile gazdei evenimentului sunt altele. Bineînțeles că se pot ivi și situații neprevăzute, cum ar fi organizarea unor funeralii în cazul decesului unei personalități publice care necesită pregătiri relativ scurte și invitații cât mai succinte, însă concrete și precise.

O invitație trebuie să cuprindă date reprezentative și concrete pentru cei cărora le este adresată, cum ar fi numele persoanei care le- o trimite, care este motivul pentru care o primesc, când are loc festivitatea, care este locația unde se va defășura, ce ținută trebuie aleasă, în cazul în care natura evenimentului implică și prezența unor persoane publice sau diferiți oficiali; cine sunt ceilalți invitați, însă nu este obligatorie această precizare.

Atât scrisoarea, felicitările, cât și invitațiile ajută la conservarea și consolidarea unor relații interumane, fie că sunt sau nu protocolare.

3.3: Ceremonia în viziunea protocolului

În lumea afacerilor, multitudinea și diversitatea manifestărilor care fac parte atât din viața privată cât și din cea publică, au determinat apariția unui plan de organizare a acestor manifestări, asigurându- se astfel punctarea tututor aspectelor ce implică desfășurarea acestora, fie că sunt mai mult sau mai puțin importante.

Pentru a se asigura buna desfășurare a evenimentelor, atunci când se pun bazele acestuia se convoacă, în primul rând un comitet de organizare alcătuit din persoane care se va ocupa de toate aspectele organizatorice.

Mai întâi se va alcătui o listă unde vor fi trecute toate punctele importante cum ar fi găsirea unei locații potrivite pentru cerințele manifestării, cele mai vizate fiind sălile de conferințe sau spațiile special amenajate din recepțiile hotelurilor. În cazul în care este vorba de o activitate cu o durată mai mare de timp sau mai multe zile, prima opțiune va fi un hotel care să asigure atât cazarea tuturor participanților și invitaților, dar și posibilitatea unor săli de conferințe unde să se poată derula evenimentul. Existența unor spații de agrement cum ar fi terenurile de tenis, sau bazinele de înot reprezintă un avantaj pentru organizatori și implicit pentru invitați.

Membrii comitetului de organizare se vor ocupa de achiziționarea materialelor necesare pentru festivitate și de bugetul destinat acestora, vor stabili un itinerariu al evenimentului, menționând, pentru un eveniment de lungă durată, prin intermediul unei broșuri, fiecare etapă ce va compune festivitatea, cu alte cuvinte, ordinea de zi.

Motivul organizării oricărui eveniment trebuie să fie concludent și să atingă obiectivele dorite de către organizatori, dar și să fie pe înțelesul participanților. În cazul în care există momente mai importante sau puncte cheie, acestea trebuie să se afle de cele mai multe ori la sfârșitul manifestării, asigurând astfel și atenția sporită a participanților.

Data este la fel de importantă, întrucât trebuie avute în vedere aspecte cu privire la disponibilitatea invitaților, la disponibilitatea locației alese. Trebuie evitate pentru astfel de manifestări zilele naționale, perioada verii deoarece este cu precădere destinată concediilor, dar și zilele religioase, în special dacă printre invitați se află și persoane de altă naționalitate și pentru care va trebuie o cercetare mai amănunțită.

În cazul în care este vorba de o acțiune caritabilă, pe tot parcursul manifestării va trebui să fie vizibil contul bancar sau un spațiu special destinat celor care doresc să facă diferite donații.

Dacă este vorba de un eveniment public, atunci comitetul va trebui să se ocupe și de promovarea și mediatizarea acestuia fie prin spot- uri publicitare, anunțuri, afișe sau conferințe de presă cu reprezentanții mass- media asigurând vizibilitate acestuia.

CAPITOLUL 4: Studiu de caz- Festivalul Brazilor de Crăciun

4.1. Istoricul Fundației Salvați Copiii România

Pentru a argumenta și a susține subiectul abordat în prezenta lucrare, am ales descrierea Festivalului Brazilor de Crăciun- eveniment organizat de fundația Salvați Copiii România. Aceasta este o organizație nonguvernamentală, independentă, fără profit, fără influențe politice sau religioase și care a apărut în anul 1991.Printre obiectivele acesteia se numără promovarea și apărarea drepturilor copilului în România.

Asociația este acreditată de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie pentru a oferi campanii de promovare și de sfătuire cu privire la drepturile copilului, asistență socială și medicală, recuperare școlară, susținere și reabilitare pentru copiii defavorizați și nu numai, militând pentru o societate în care drepturile copilului să fie respectate. Printre obiectivele acestei organizații se numără și modificarea politicilor și a legislației în favoarea copiilor organizând campanii de sensibilizarea a opiniei publice, sprijinind astfel copii aflați în dificultate.

Există la nivel internațional în peste 120 de țări filiale ale acestei asociații, prima filială fiind fondată în anul 1919 în Londra; iar în cei 23 de ani de activitate în spațiul românesc au ajutat mai mult de 750.000 de copii prin intermediul diferitelor programare.

Această organizație susține ideea că fiecare copil trebuie să aibă acces la o educație și o formare socială corespunzătoare fără a fi împovărați și fără a se maturiza înainte de vreme indiferent de rasă, religie sau statut social.

Festivalul Brazilor de Crăciun se desfășoară din anul 2000 și reprezintă o strângere de fonduri a Fundației Salvați Copiii România ce are ca centru de atenție o licitație de brazi special creați de designeri și persoane publice din societatea românească ale căror fonduri sunt folosite pentru acțiuni caritabile.

Din comitetul organizatoric al acestei fundații care s- a ocupat de materializarea evenimentului au făcut parte președintele fundației și realizatorul TV Andi Moisescu, Amalia Năstase- Manager Eventures, Corina Bârlădeanu- Manager 2Active PR, Ioana Iordache- General Manager, Leo Burnett, Liviu Sfirja- Director General Terrabisco, Andreea Raicu- realizator TV, Tereza Munteanu- Managing Partner Wunderman și Gabriela Alexandrescu- Președinte Executiv al fundației. Aceștia au contactat sponsorii arătându- le modalitatea în care urma să se desfășoare festivalul din anul 2013 și care sunt cerințele și implicarea sponsorilor în viziunea lor, stabilind toate detaliile cu căteva luni înainte ca festivitatea să aibă loc, toate aceaste datalii au fost stipulate într- un regulament de participare.

Festivalul a facilitat până în prezent accesul la educației a 18.700 de copii din mediile defavorizate prin strângerea sumei de 2.669.100 de euro de- a lungul edițiilor anterioare. Aceste fonduri au fost folosite pentru reintegrarea copiilor care muncesc datorită situației precare de acasă în sistemul de învățământ și pentru a preveni abandonul școlar din ce în ce mai des întălnit în mediul rural, oferindu- le de asemenea ajutor financiar familiilor acestora și consiliere în centre educaționale ale fundației.

Ediția din anul 2013 a avut ca punct de plecare deviza CV pentru viitor, concept care a subliniat ideea contruirii unei cariere și a unui viitor mai bun urmărindu- se impactul pozitiv asupra copiilor defavorizați și implicit asupra societății.

Însăși Președintele Executiv al fundației Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, declara într- o conferință de presă cu doar câteva zile înainte de festival că nivelul de popularitate al evenimentului crește în fiecare an odată cu echipa ce îl organizează bucurându- se sprijinul necondiționat al sponsorilor și al partenerilor, enunțând de asemenea spectaculozitatea brazilor din anul acesta, care promitea să fie mult mai mare decât cea din anii trecuți. De asemenea a menționat că fondurile vor fi folosite pentru a- i ajuta pe copii defavorizați să meargă la școală, dar și pe familiile acestora.

4.2. Sponsori și parteneri

Fiind o organizației fără profit, nu se poate discuta despre costurile acestui festival deoarece fondurile destinate acestuia au provenit de la sponsori și nu de la persoanele care activează în această organizație a cărei consecvențe și corectitudine a atras sponsori noi de- a lungul anilor, dar a și consolidat relațiile cu sponsorii existenți raportându- se la obiectivele organizației.

După gradul de implicare al sponsorilor în acest festival, dar și în celelalte campanii se identifică sponsorii Platinum a căror investiție este de 10.000 de euro putând oferi masa și băuturile pentru festivitate, dar care au și parte beneficii, acestea constând în reclame și promovări multiple atât în conferințele de dinaintea evenimentului cât și pe parcursul acestuia, obiecte reprezentative și destinate reclamei prezente pe toată durata campaniei, posibilitatea de a se implica activ în festival și de a ține un discurs în seara galei atât pentru a se promova cât și pentru a- și arăta disponibilitatea de a susține fundația în continuare.

Pe lângă aceste aspecte, sponsorii Platinum au inluse și zece locuri în seara de gală a festivalului, având acces și la biletele de tombolă și la licitația brazilor, alte opt locuri la conferința de presă ce anunță festivitatea, dar și obligația de a sprijini 45 de copii pe parcursul a trei luni, și de asemenea pot oferi un brad pentru festival, fără ca acesta să intre în licitația din seara de 5 decembrie. În această categorie de sponosori, pentru ediția festivalului din iarna anului 2013 s- au numărat Clifford Chance Badea, Five` s, IC Companys.

Pe următoarea treaptă se află sponsorii Gold, care au contribuit cu suma de 6. 000 de euro pentru evenimentele fundației. În ceea ce privește beneficiile acestora nu sunt la fel de multe si de permisive ca ale sponsorilor Platinum, însă se bucură de promovabilitate și bineînțeles de recunoașterea meritelor în cadrul fundației.

Aceștia sprijină un număr de 30 de copii pe parcursul a trei luni, în schimbul acestui angajament având rezervate patru locuri la conferința de presă și șase locuri în seara de gală. Anul acesta au fost în număr de șapte sponsori Gold, și anume Banca Românească, Catena, Gopet România, Luxoft, Mol România, Porsche România, Roumanian Bussines Consult.

Urmează sponsorii Silver care au avut o contribuție de 3.000 de euro, care au mult mai puține beneficii decât ceilalți sponsori însă le sunt respectate condițiile impuse la fel ca și celorlalți; ajutând 20 de copii pe durata a trei luni, având două locuri rezervate pentru conferința de presă și patru locuri pentru seara de gală. În acestă categorie au fost următorii sponsori: Apa Nova București, Banca Comercială Română, EDP Renewables, Kaufland România, Mara Logistic, Maresi Foodbroker, Nitech, Oscar Downstream, Pay Point, Radisson Blu Hotel, Renovatio, Reveal Marketing Research, TTS, Petrom.

Însă nu doar sponsorii sunt cei care ajută fundația să îsi atingă scopurile. Pe lângă aceștia, fundația are și parteneriate cu diferite organizații care îi susțin demersurile și care îi oferă atât credibilitate și statornicie, dar le și pun la dispoziție propriile resurse pentru a se promova și pentru a căpăta vizibilitate.

Partenerii principali ai acestei fundații și ai campaniilor derulate sunt Enel Cuore, Ikea, GSK România, Lidl România, Selgross Cash & Carry, Henkel România, Alcatel- Lucent Foundation, KMPG, Intesa SanPaolo Bank, Reckitt Benckiser. Urmați de partenerii secundari care nu au o implicare atât de mare, însă dunt la fel de importanți: BRD- Groupe Societe Generale, McCann Erickson, Star Storage, Allianz Țiriac, Cheque Dejeuner România, Avon România, Schaeffler România, Aviva Asigurări de Viață, ING Asigurări de Viață, Wink Public Multimedia.

Un alt aspect important al promovării Festivalului Brazilor de Crăciun îl reprezintă partenerii media. Aceștia din urmă fac posibilă legătura directă dintre fundație și oameni fie prin intermediul comunicatelor de presă ce au apărut cu puțin timp înainte de seara licitației sau prin intermediul mesajelor difuzate pe posturile de radio și prin intermediul spot- urilor publicitare difuzate pe diferite canale de televiziune.

Astfel, se identifică următorii parteneri media: Realitatea TV, Digi 24 HD, Procinema, ProTV, Prima TV, Radio Zu, McCann Erickson, Cocor Media Channel, Vision Media Plus, Acasă TV, Wink Public Media, National Geographic Channel, Marie Claire, HotNews.Ro, Baby Boom Show, Smart Woman, TVR.Ro, Rfi, AXN, Cinema City, Hollywood Multiplex, Sugar Media, New Ase Media, News Outdoor România, Itsy Bitsy, EVS Media, Eva.Ro, Copilul.Ro, Ele.Ro, CSR Media, Radio România Actualități, Edu- News.Ro, Stiriong.Ro, România Pozitivă.ro, Facebrands.Ro, Utilecopii.Ro.

Un rol important pentru parteneriatele media l- a avut compania 2Active PR care a făcut posibile toate celelalte parteneriate media lucrând pro- bono.

Acest ultim parteneriat menționat a asigurat promovabilitatea intensă a festivalului pe toate canalele media, în special prin intermediul internetului oferind constant informații și comunicate de presă ce detaliau etapele organizării festivalului.

În afara fondurilor și ale resurselor oferite, atât sponsorii cât și partenerii au oferite și servicii pro- bono, fără a aștepta o remunerație pentru acestea ajutând la finalizarea mai multor campanii cum ar fi campania Bun venit pe lume sau Alergăm pentru copii.

Responsabilitatea socială este principalul motiv pentru care atât sponsorii cât și partenerii au coloborat pro- bono pentru acest festival, dorind să evidențieze, în afara faptului că au anumite resurse financiare, există și copii ce au nevoie de suport pentru a avea un viitor.

După stabilirea sponsorilor și partenerilor și prezentarea cerințelor și drepturilor acestora, următorul pas către festival a fost alegerea locației, procedură ce a decurs relativ ușor, deoarece s- a ales aceeași locație ca și în anul 2012, și anume Radisson Blu Hotel.

Locația a fost aleasă în funcție de spațiul oferit pentru participanti, între 250 și 300 de persoane, datorită locației centrale și eleganței prezente și datorită posibilității de a negocia în ceea ce privește costurile evenimentului. Sponsorii sunt invitații care au avut un anumit număr de locuri în funcție pachetul de sponsorizare și astfel au fost 122 de locuri rezervate doar pentru sponsori, pe lângă aceștia urmează designerii ale căror lucrări au trecut de etapa primei licitații cu strigare și care au câte două locuri rezervate, fapt ce a adăugat un număr de 50 de locuri și pentru aceștia, apoi alți designeri și persoane care doresc să participe, însă care trebuie să achite o taxă pentru un loc la festivitate, dar și reprezentanți ai fundației.

Radisson Blu Hotel este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate hoteluri cotate cu 5 stele din București, aflat în centrul orașului pe bine cunoscuta Calea Victoriei. Unul dintre punctele atractive ale hotelului îl reprezintă cazinoul- Platinum Casino, considerat cel mai mare din România împreună cu o galerie de magazine exclusive și World Class Health Academy. Însă până în seara licitației, brazii ce urmau a fi licitați au fost găzduiți, spre încântarea tuturor celor care urmau să liciteze în sala Diamond Ballroom a hotelului Ramada North.

Data de 5 decembrie 2013 a fost aleasă pentru licitarea brazilor unicat, în sala Atlas Ballroom, în acea seară sărbătorindu- se și ziua Sfântului Nicolae, sărbătoarea de dinaintea Crăciunului, care reprezintă de asemenea posibilitatea de a oferi cadouri celor dragi, în special copiilor.

Motivul pentru care organizatorii au mizat pe tradiția și simbolul acelei sărbători a fost strângerea de fonduri suficiente care să ajute campaniile viitoare sau pe cele aflate deja în desfășurare.

Ediția din anul 2013 a avut ca temă strângerea fondurilor necesare pentru a susține proiectele aflate deja în desfășurare, oferind persoanelor cu disponibilitate financiară posibilitatea de a consolida bazele sistemului public de educație din România.

4.3. Materializarea festivalului

Modalitatea prin care comitetul a ales să invite atât sponsorii cât și designerii ce s- au alăturat cauzei lor a fost prin intermediul poștei electronice. Nu au existat invitații tipărite, solicitându- se confirmarea prezenței tot prin intermediul poștei electronice, organizatorii considerând această modalitate de actualitate și mai accesibilă decât cea convențională, deși regulile de protocol impun existența unor invitații tipărite.

Brazii pentru festivalul din iarna anului 2013 au fost realizați de diferiți designeri și persoane publice printre care se numără Doina Levintza, Wilhelmina Arz & Camera de Comerț și Industrie România- Japonia, Hamid Nicola Katrib & Galeriile Noblesse, Lena Criveanu, Carmen Ormenișan, Stephan Pelger, Mădălina Dorobanțu, Mirela Diaconu, Malvina Cervenschi, Alexandru Ghilduș, Anca Lungu, Ramona Filip, Iris Șerban, Rhea Costa, Ego Men’ s Fashion Concept, Bucharest Design Center, Corina Vlădescu & Fundația Dumbrava Minunată, DIZAINĂR, Laura8, ZENYA Atelier & Friends, Agatha Blanck & Bucharest Shopping & Bonpoint.

Aceștia au dat frâu liber imaginației creând brazii ce aveau să îi ajute pe copii din mediile defavorizate. Materialele din care s- au realizat acești brazi au variat de la sticlă, la sculpturi în lemn sau la bijuterii și tehnologie de ultimă oră încorporată în diferite forme, însă toți au reprezentat frânturi din sufletul și din viziunea fiecărui designer, amintindu-le de brazii de Crăciun ce s- au aflat mereu în casele lor în perioada sărbătorilor de iarnă, având același scop, de a- i ajuta pe copiii aflați în dificultate.

Pentru acest eveniment au fost realizați 23 de brăduți originali de către designeri care au acceptat invitația fundației, însă doar 13 dintre aceștia au intrat în licitația din seara de 6 decembrie, ceilalți 10 fiind destinați unei tombole la care au participat toți invitații.

4.4. Galeria Brazilor de Crăciun

Primul brad ce a deschis licitația din seara de 6 decembrie a fost creat de „ Wilhelmina Arz în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie România- Japonia și a fost numit Crisalida de Aer”. Iar în viziunea designerului, deși a fost nici pe departe un brad tradițional,

acesta a fost o „ simbioză de simboluri, metafore și tradiții din lumea japoneză văzute și trăite de cineva din afara culturii japoneze, interpretate prin povestea celebrului scriitor japonez contemporan, Haruki Murakami.

Povestea se află între trecut și viitor, asemănătoare cu orice ikebana, narațiunea din romanul 1Q84” despre crisalida de aer și materiale neconveționale potrivite pentru bradul ales.

Această creație neconvențională a fost achiziționată de Tonica Group, Otilia Spătar Ostroțki licitând suma de 700 de euro, revendicând astfel bradul ce a deschis licitația.

A urmat apoi creația lui Stephan Pelger Tree of the Future, care după cum reiese și din numele acestuia și din inspirația designerului a reprezentat viitorul. A folosit gips și rame foto digitale. Subliniind de asemenea ideea că toți copii ce urmau a fi ajutați de fondurile licitației, „ au nevoie de un viitor ce poate fi asigurat doar prin educație”.

Pentru acest brad s- a licitat suma de 1.200 de euro, fiind cumpărat de Georgiana Tugeanu, reprezentanta lanțului de magazine LIDL.

Următoarea creație a fost realizat de echipa Malvensky împreună cu prezenatatoarea Tv, Malvina Cervenschi, echipă ce participă de 3 ani la acest festival. Viziunea acestora a făcut posibilă apariția bradului Wish, o bijuterie de 14 k. Conform declarațiilor echipei, lanțul aflat la baza gâtului ce poartă un pandant sub forma unui cuvânt a surprins în întregime ideea acestei sărbători. Declarând că fiecare dintre membrii echipei are o dorință la care visează și cel mai important cadou este să o vadă devenind realitate; „ oferind oamenilor bucurie neprețuită prin dorințele pe care și le pun și pe care nu uită să le concretizeze” . Prezența unei bijuterii a simbolizat eternitatea și atemporalitatea, dainuind în timp chiar și după 30 de ani, păstrând intacte dorința și motivația creatorilor.

Creația Malvinei Cervenschi a fost achiziționată de Nawaf Salameh, reprezentantul Fundației Alexandrion pentru suma de 2.800 de euro.

O altă vedetă a licitației a fost bradul creat de decanul Facultății de Arte Decorative și Design, scupltorul Alexandru Ghilduș. Bradul a fost realizat din „ lemn, cristal polisat și fragmente de cristal”, purtând numele de Transparență pentru viitor.

Autorul declara într- o conferință de presă că bradul reprezintă o legătură între copilărie și sărbătoarea de Crăciun, și chiar dacă lucrările au început încă din timpul verii, putea simți emoția Crăciunului și multumirea ce i- o oferea participarea la acest festival, alături de gândurile pozitive și speranțele din sticla transparentă, îi invită pe toți ceilalți la imaginarea viitorului pe care și- l doresc.

Bradul a fost licitat și adjudecat de Camelia Șucu, reprezentanta Class Living pentru suma de 4.000 de euro.

A urmat bradul prezentatoarei Tv, Anca Lungu, numit Bradul Îngerilor Salvați, deoarece reprezenta campania derulată de fundație în maternitățile din România de a-i ajuta pe micuții născuți prematur, dotând secțiile de maternitate cu aparatura necesară.

Conform vedetei Tv, „ bradul a fost împodobit cu 500 de suzete colorate, ce simbolizau spiritul vesel și curat al bebelușilor ajutați în lupta pentru supraviețuire. Fiind realizat cu emoție și din iubire pentru cele mai fragile ființe, surprinzând în totalitate semnificația Crăciunului, și anume miracolul nașterii și al speranței”.

Pentru această creație, Guido Janssens, directorul general al Emagic Concerts, a licitat suma de 1.200 de euro, ajutând astfel la dotarea mai multor maternități.

Bradul Ancăi Fetcu împreună cu Bucharest Design Center, Design Your Christmas, culori suspendate în corian, a atras atenția audienței prin ingeniozitate.

Conform spuselor Ancăi Fetcu, această creație este un „ brad modular realizat din corian alb, cu globuri suspendate”, putând servi ca spațiu minimalist pentru perioada Sărbătorilor de iarnă. Globurile pot fi înlocuite, după perioada iernii, cu alte obiecte servind ca decorație pentru birourile contemporane, dar și ca atracție.

Bradul a fost realizat de Dupont România și Ekero Concept, cu sprijinul Forbes România și a fost adjudecat de Adina Plopeanu, reprezentanat RA- RA Parc pentru suma de 6.300 de euro. Acesta a fost cel mai licitat brad din gala festivalului, declanșându- se o adevarată competiție între companii și persoane private, iar printre cei care au licitat bradul Bucharest Design Center s- au numărat Lidl România, Emagic Entertainment, Luxoft, Camelia Șucu, Sorla sau Irina Sofianos – caștigatorul final al bradului fiind hotelul recent deschis Privo din Targul Mureș, detinut de Adina Plopeanu.

Agatha Blanck împreuna cu Bucharest Shopping și Bonpoint au dat naștere Bradului numit Îngerul Inimilor. Acesta a simbolizat transpunerea „ sufletului unui copil, o mulțime de raze de speranță, încredere și iubire, înfățisând o feerie naturală și pură, extrem de simplă și aparent fragilă, declara Agatha Blanck într- un interviu.

Tot universul copilului fiind completat și vegheat de aripile îngerului păzitor, simbolul Divinității și al siguranței”.

Această transpunere a prezenței divine pe Pământ a fost revendicată de Georgiana Tugearu, din partea lanțului de magazine LIDL pentru suma de 3.100 de euro.

Uimitoarea creație a grupului Dizainăr, denumită Bradul Bucuriei a avut parte de o descriere de poveste la care au participat multe mâini dibace și inspirate.

În concordanță cu descrierea oficială, „ o echipă de 20 de designeri care a vrut să își folosească puterile pentru a ajuta copiii să meargă la școală. Așa că au început ei să meșterească, să taie, să coasă, să șlefuiască și fiecare venise cu câte un obiect fermecat. Unii făcuseră niște lămpi, alții jucării micuțe care spun povești, alții au cusut chiar niște caiete care să spună povești despre univers și toate minunățiile pământului, , doar să ajute copiii să învețe. Și bătură ei, cale lungă să le- ajungă, zi de vară până- n seară, până au ajuns la Moș Dizainăr, un magician vestit care le-a spus:

Prindeți creațiile voastre în acest brad, dimpreună cu învățături despre meșteșugul fiecăruia. Nu uitați să prindeți dragoste, blândețe și bucurie în crenguțele bradului, altminteri, vraja nu va ajuta pe nimeni.

Bradul Bucuriei a fost o idee a magazinului- concept Dizainăr și a fost realizat împreună cu: 201 Design Studio, AIRA Design Studio, Alexe Popescu, Anca Fetcu, Anonbrand, arhiDot Design, .care?Cutare, De Ceramică, Florin Poptean, Gabriel Geller, Izzi Design, Lemps.ro, Marele Deget Mare, Meao, Mihnea Ghilduș, Oana Boboc, Octavian Gugu, Sucita Goodies, Woodish, Woodyo”.

Acest amalgam de creații unicat îmbinate într- un brad jucăuș a fost achiziționat de Cosmin Potlogeanu, din partea companiei Luxoft pentru suma de 3.400 de euro.

Rocking Tree, creația Ramonei Filip pentru Festivalul Brzilor de Crăciun a fost o lucrare unicat menită să o reprezinte. Creatoarea declara despre bradul său „ reprezintă speranță și iubire. Iubirea ca motor al tuturor acțiunilor noastre, acțiuni din care să se nască speranța într-o viață mai bună și un viitor mai sigur pentu copii. Așa că a creeat o instalație cinetică, o jucărie chiar, bazată pe amintiri și basme din propria copilărie.

Așa că a fost creată o instalație cinetică, o jucărie chiar, bazată pe amintiri și basme din propria copilărie. Balansoarul folosit pentru susținerea bradului ilustra primii ani din viața unui copil, la râsul lui plin de bucurie. Pentru copii, bucuria Crăciunului vine cu sunete de clopoțel, jocuri în jurul bradului, zâmbete și căldură, elemente pe care a încercat să le încorporeze, având la bază tradiția și măiestria unor meșteri artizani” care au ajutat la realizarea lui.

Daniel Badea, din partea Clifford Chance Badea, și- a adjudecat această creație pentru suma de 3.400 de euro.

Un alt element al licitației a fost Bradul Fermecat de Turtă Dulce creat de Hamid Nicola Katrib în colaborare cu Galeriile Noblesse.

Creatorul menționa că pentru proiectele sale care au ca obiect reprezentativ casa îi place să creeze „ câteva piese unicat, care să îi definească pe proprietari. Tocmai de aceea, a conceput ceva care să fie relevant pentru acest eveniment. Este atât un obiect funcțional – fiind în același timp masă și veioză, cât și decorativ. Culorile vivante utilizate și abajurul în formă ilustrând camera unui copil, frumusețea și veselia acestei sărbători. A realizat această piesă specială de mobilier cu sprijinul Galeriilor Noblesse”.

Acest obiect decorativ a fost a adjudecat de compania GETT’ S contra sumei de 3.000 de lei.

Carmen Ormenișan a relizat pentru această cauză nobilă bradul numit Stone Tree.

El a fost realizat din piatră de râu, sub forma unui tablou de mari dimensiuni. Folosind exemplu apei ce șlefuiește piatra, oferindu- i diferite forme, dimensiuni și culori, așa pot ajuta și oamenii, șlefuind viitorul copiilor defavorizați prin educație.

Și de această dată directorul general al Emagic Concerts, Guido Janssens, a contribuit la cauza festivalului, achitând pentru aceast tablou suma de 1.200 de euro.

Și bradul creatoarei de modă, Doina Levintza ,realizat din obiecte decorative românești,

din țesături asemănătoarea costumelor populare a fost adjudecat pentru o sumă importantă de către Anca Vlad, și anume 6.300 de euro.

Printre designerii ce au confecționat brazii pentru această cauză umanitară s- au numărat și Corina Vlădescu și Fundația Dumbrava Minunată ce au creat Bradul Tradițiilor Românești. Acesta a fost creat pentru a redescoperi valorile românești autentice și patrimoniul cultural,

amintind de apartenența la un popor bogat spiritual, conform domunicatului de presă al Fundației Dumbrava Minunată. Corina Vlădescu „ a regândit tradiționalul brad verde de Crăciun, ca un pom al vieții, cu trunchiul reprezentat de o coloană a infinitului dispusă vertical și care tinde spre desăvârșire. Viața, natura, semnele zodiacale, norocul, idealurile și credințele populare, abundența, speranța și familia au fost brodate, sculptate și pictate pe diferite obiecte tradiționale, înfățișate în decorațiunile pomului, realizate de către vârstnicii și tinerii pentru care Fundația Dumbrava Minunată înseamnă acasă”, simbolizând de asemenea meșterul anonim ca simbol al creației colective, conform declarațiilor reprezentanților Fundației.

Mirela Diaconu împreună cu Bubble Tree au materializat „ magia și efervescența sărbătorilor, bucuria apropierii unui nou an”, plin de noi încercări, fiind realizat din sfere transparente, asemănătoare bulelor de șampanie.

Puful de Crăciun realizat de Zenya Atelier & Friends a fost de asemenea o creație admirată de invitații din seara de gală. Realizatorii acestui brăduț declarau că sărbătoarea Crăciunului este „ despre dragoste, magie, bucuria unui nou început. Iubirea ne ridică deasupra tuturor dificultăților și ne ajută să mergem mai departe, să ne îndeplinim destinul. Astfel, bradul acestora a fost suspendat, pentru că era produsul tuturor sentimentelor pozitive și atitudinilor proactive care ne înalță, ne fac să devenim mai buni și să ne înconjurăm de fericire.

Bradul este pufos, aerial, pentru că reprezintă visele și idealurile noastre, pe care cu toții ni le putem îndeplini dacă ne dorim cu adevărat. Instalația în sine este una contemporană, pentru a ne aduce aminte că trăim aici și acum și că fericirea ne aparține în acest moment, nu este un obiectiv de urmărit. În același timp, este o compoziție simplă și multifuncțională; elementele pot fi folosite independent cu scop decorativ și funcțional și după încheierea sezonului sărbătorilor, ca o sesizare a faptului că bucuria se găsește în lucrurile cele mai mărunte, trebuie doar să avem inima deschisă.”

Brandul Rhea Costa, prin creația designerului Andreea Constantin, Green Light, a ilustrat simplitatea prin eleganță susținând faptul că acel colier urma să îi amintească oricui îl va purta de simbolurile Crăciunului, și anume generozitate, speranță, dragoste și noblețe. Colierul metalic având posibilitatea de a fi purtat atât la gât, cât și în talie.

Licitația a fost încheiată de Bradul cu minuni realizat din mii de bețe de chibrituri de copiii din Fundația Salvați Copiii sub îndrumarea Ștefaniei Mircea. Corelând povestea Fetiței

cu chibrituri de Hans Christian Andersen, unde eroina putea călători pe tărâmuri nemaiîntâlnite cu fiecare băț de chibrit aprins, astfel și fiecare dintre bețele ce au alcătuit acest brad simboliza un copil pentru care creatoarea voia să aducă o viață mai bună și un tărâm nemaiîntâlnit în lumea reală pentru fiecare copil.

Pentru această creație, Ioana Iordache împreună cu Compania de autoturisme, BMW România, și Banca Comercială Română au licitat suma de 4.000 de euro.

Pe lângă reprezentanții sponsorilor, designerii și membri ai Fundației, la gala Festivalului Brazilor de Crăciun printre invitați s- au numărat și alte persoane publice cum ar fi Amalia Năstase, Camelia Șucu, Dan Cruceru, Olivia Steer, Cristina Pocora, Geanina Ilieș, Laura Cosoi, Ileana Badiu, Cristina Stănciulescu, Joaquin Bonilla, Mihaela și Mircea Geoană, Iris Șerban, Sonia Ionescu, Luana Ibacka și Adriana Mariș.

4.5. Obiectivele fondurilor rezultate de pe urma licitației

În cadrul primelor doisprezece ediții, Festivalul Brazilor de Crăciun a strâns 2.669.100de euro, care au fost investiți în suportul educațional a 16.200 de copii. Fundația Salvați Copiii, în colaborare cu școli generale din majoritatea regiunilor țării, a organizat programe educaționale ce au constat în: 42 de grădinițe de vară, 32 de centre de tip A Doua Șansă și 37 de programe Școală după Școală.

Copiii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale din România. Astfel, 52% dintre copiii din țara noastră se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cel mai mare procent înregistrat de la aderarea României la Uniunea Europeană și aproape dublu față de media europeană. Iar educația nu este una dintre prioritățile familiilor din care fac parte acești copii.

Cea de- a treisprezecea ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun organizată de Fundația Salvați Copiii România, membră a Fundației Save The Children a ajutat la strângerea a 155.000 de euro din biletele oferite la tombolă, sponsorizările partenerilor și din licitația celor 23 de brăduți creați special pentru această cauză umanitară.

Fondurile au fost folosite pentru a susține campaniile Educația Preșcolară, Școală după Școală și A Doua Șansă în care sunt implicați peste 2000 de copii împreună cu familiile lor.

Datorită programelor derulate de Salvați Copiii, peste 95% dintre copiii beneficiari au fost înscriși în clasa I sau la clasa pregătitoare, 86% dintre copii au promovat examenele din anul școlar 2012-2013, iar 20% dintre ei au obținut și premii la concursuri școlare.

Pe lângă impactul social pe care aceste programe îl au asupra copiilor, s-a observat și o creștere a interesului părinților față de educația copiilor: 83% dintre părinți manifestând interes față de evoluția educațională a copilului și față de participarea la activități de

consiliere parentală.

Un alt aspect pozitiv este legat de modul de învățare și de progresele școlare vizibile față de momentul înscrierii în programele Salvați Copiii. Astfel 77% dintre copiii din programul Școală după Școală au progresat din momentul înscrierii în program, iar 42% dintre ei au rezultate bune și foarte bune. Pentru 31% dintre ei situația școlară s-a îmbunătățit la mai mult de 3 materii, în timp ce 39% au arătat rezultate pozitive la 2 materii.

Abilitățile de comunicare au fost și ele perfecționate – 55% dintre copii și-au dezvoltat vocabularul și abilitățile de comunicare. Iar 62% dintre copiii încriși în aceste programe educaționale și-au redus numărul absențelor.

La câteva zile de la încheierea festivalului, reprezentanții fundației au organizat o conferință de presă unde Gabriela Alexandrescu, Președintele Executiv al fundației a declarat că „ fără educație niciun copil nu poate reuși în viață. Este datoria noastră să asigurăm accesul la educație al copiilor defavorizați și prin Festivalul Brazilor de Crăciun încercăm și reușim de 13 ani să avem alături de noi companii și artiști dedicați acestei cauze. Brazii de Crăciun reprezintă pentru cei 2000 de copii șansa la un viitor mai bun. Mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit în toți acești ani și sunt sigură că le-am demonstrat că eforturile lor nu au fost în zadar.”

Încă de la prima ediție, festival a fost o reușită fapt ce a permis sprijinirea a mii de copii pentru a putea merge la școală și pentru a spera la o viață mai bună decât cea pe care o aveau. A ajutat de asemenea și familiile acestora, micșorându- se abandonul școlar și crescând numărul programelor destinate să le ofere suport moral și material.

Concluzii

Pe baza tuturor informațiilor prezentate în capitolul precedent și pe tot cuprinsul lucrării evidențiez importanța unor reguli atât în viața privată cât și în mediul de afaceri, implicit mediul în care activăm.

Este important să existe termeni bine definiți în ceea ce privește relaționarea cu cei din jur, independent de statutul social deținut sau de resursele financiare disponibile, fără a omite situațiile particulare ce au nevoie de un protocol special în concordanță cu natura acestora.

Am inițiat prezenta lucrare prin a ilustra modalitatea în care oamenii ar trebui să se salute și să poarte o discuție atunci când se întâlnesc, indiferent de locație, deși în viața de zi cu zi totul este foarte scurt și lipsit de substanță în anumite situații; subliniind de altfel, că natura relațiilor este importantă. Prin urmare, politețea aplicându- se chiar dacă relațiile existente sunt cordiale sau sunt tensionate.

În continuare, am abordat un subiect relativ sensibil dar și foarte important, maniera în care ne îmbrăcăm și atitudinea cu care purtăm o ținută, fie ea de serviciu, fie echipamentul sportiv. Astfel, am identificat diferite modalități prin care atât femeile cât și bărbații pot avea ținute decente pentru care nu trebuie să achite sume importante, dar care să poată fi purtate în diferite împrejurări dacă sunt accesorizate corespunzător și dacă se raportează, în măsura cunoștințelor, la tendințele actuale.

Un alt punct important și fără de care nicio ființă nu ar supraviețui este alimentația, pentru care există anumite norme ce trebuie respectate. Folosirea tacâmurilor și a veselei aferente fiecărei mese reprezintă, pentru anumite culturi un atu și aici fac referire la cultura europeană sau cea americană, în timp ce pentru alte popoare acestea sunt nefolositoare, dispensabile.

Acest lucru se aplică țărilor arabe, unde oamenii obișnuiesc a se folosi de mâini, respectiv de degete pentru a mânca, chiar și la evenimentele publice, nu doar în intimitatea familiei.

După enunțarea acestor aspecte din viața personală, dar care se răsfrâng în mediul public, am ilustrat importanța unui protocol și maniera în care acesta înlesnește relaționarea unor oficiali sau unor persoane publice, fie că interacțiunea se desfășoară pe cale orală, fie că este pe cale scrisă.

În ceea ce privește partea scrisă a relațiilor protocolare, există termeni conciși fără de care nu se pot stabili aceste relații și care implică folosirea unui vocabular adecvat și prezența limbajului formal, fără a avea mărci afective; fiind vorba de niște relațiile de colaborare strict profesionale.

Am evidențiat mai departe modalitatea prin care protocolul este prezent și în organizarea diferitelor manifestări și evenimente, impunând realizarea unui plan care să vizeze toate aspectele derulării acestora, dar și delegarea unor persoane care să le supravegheze, respectând termenii și condițiile impuse.

Pentru a ilustra aceste aspecte, am studiat organizarea și desfășurarea Festivalului Brazilor de Crăciun, eveniment organizat de fundația Salvați Copiii România și care s- a aflat la cea de- a treisprezecea ediție reprezentând, prin intermediul licitațiilor și al strângerii de fonduri, modalitatea prin care companiile cu capital românesc dar și străin, pot contribui la sprijinirea copiilor defavorizați și a familiilor acestora.

Am urmărit, prin intemediul protocolului ce se aplică festivităților, respectarea termenilor și condițiilor impuse atât de comitetul de organizare dar și de sponsorii și partenerii fundației.

În concluzie, deși există persoane care consideră că sunt îndeajuns de educați și că manierele cunoscute sunt suficiente, există întotdeauna aspecte ce pot fi ușor confundate și care pot fi utilizate în mod greșit după cum am evidențiat în prezenta lucrare.

Bibliografie

*

Borcoman, Raisa. Corespondență și uzanțe de protocol, Departamentul Editorial Poligrafic al ASE Moldova, 2003

Brennan, Lynne. Eticheta în afaceri pentru secolul XXI, Editura Curtea Veche, București, 2011

Dussault, Louis. Protocolul, instrument de comunicare, Editura Galaxia, București, 1996

Frâncu, Nicolaie. Codul bunelor maniere, reguli de protocol, Editura Garamond, București, 2002

Malița, Mircea. Diplomația, școli și instituții, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973

McCullogh, Donald. Politețea de zi cu zi, Editura Curtea Veche, București, 2002

Mitchell, Mary. Ghidul manierelor elegante pentru secolul al XXI, Editura Paralela 45, Pitești, 2005

Nicolson, Harold. Arta diplomatică, Editura Politică, București, 1966

Tănăsescu, Antoaneta. Unde sunt manierele de altădată, Editura MondoRo, Bucuresti, 2010

**

Bartleby.com www.bartleby.com/95/. , accesat 02.03.2014

http://books.google.ro/books/about/Letitia_Baldrige_s_New_Manners_for_New_T.html?id=rh9UfhHuqQEC&redir_esc=y , accesat martie 2014

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042813015097?np=y , accesat martie 2014

http://florinrosoga.ro/blog/aurelia-marinescu-codul-bunelor-maniere-astazi/ ,accesat martie 2014

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/semnificatia-culorilor-in ( accesat 03.05.2014) Gabriela ene

http://www.cairns.qld.gov.au/__data/assets/pdf_file/0007/8953/CulturalGreetingExercise.pdf ( accesat 03.05.2014)

http://ralucadobrovolschi.ro/descifrarea-codurilor-vestimentare/ ( accesat 03.05.2014)