MANEA Dragoș Disertatie [621048]

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
1

PREFAȚĂ

În prezenta lucrare de disertație mi -am propus să tratez o serie de aspecte privind impactul
investiției ,, Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt” asupra mediului
înconjurător. Prin acest proiect se crează infrastructura necesară în județ , astfel încât gestionarea
deșeurilor sa se realizeze în conformitate cu prevederile legale, în condițiile de protecție a mediului și a
sănătății populației, care datorită sistemului actual de gestionare a deșeurilor sunt deteriorate în mod
constant .
Problema gestionării deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și
diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat, asupra mediului înconjurător.
De aceia legislația europeană transpusă prin actele n ormative naționale a impus o nouă abordare a
problematicii deșeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale de a reduce
costurile de gestionare și de a găsi soluții eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra
mediului pr odus de deșeuri.
Interesul pentru o astfel de temă este justificat de modificările de fond care se produc la
nivelul mediului înconjurător .
În acest sens consider că la nivelul anului 2017 dezvoltarea unui subiect referitor la
închiderea și reabilitar ea depozitelor de gunoi existente, în acord cu cele mai bune practici disponibile
pe plan mondial dar și cu legislația românească armonizată cu directivele europene, poate constitui un
subiect nou și de actualitate, interesant pentru o lucrare de disertaț ie.
Gradul d e noutate al acestei teme este prevăzut în Doc umentele strategice naționale care
reglementea ză gestionar ea deșeurilor și cuprind două componente principale: Strategia Națională și
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigură
implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul de șeurilor.
Obiectivul general al Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor este crearea cadrului
necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestion are a deșeurilor, eficient
din punct de vedere ecologic și economic și care să asigure protecția sănătății popula ției și mediului.
Proiectul „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt” finanțat prin programul
ISPA, Măsura nr. 2005/RO/126//P /PA/001 -04 este o materializare a implemen tării obiectivelor
strategice în domeniul d eșeurilor.
Proiectul are ca prim scop să răspundă la angajamentele luate prin Tratatul de aderare la
UE, capitolul 22 – Mediu, să asigure conformitatea in frastructurii din domeniu deșeurilor cu
standardele în vigoare, să asigure reabilitarea și modernizarea infrastruc turii de colectare, transport
sortare și depozitare de deșeuri și dezvoltarea unui sistem integrat de manageme nt al deșeurilor în
regiunea judeúlui Olt.
Proiectul a fost propus UE pentru cofina nțare, supervizarea procesului de achiz iție
publică, instruirea personalului beneficiarul ui la locul de muncă privind pregătirea proiectului, și
asigura rea suportului pentru organizarea UIP-ului, ( Unitatea de Implementare a Proiectului).
Perioada de implement are a proiectilului este 2008 – 2037 și are obiec tive cum sunt:
reducerea impactului asupra mediului datorat manipu lării și depozitării deșeurilor; reduc erea
volumu lui deșeurilor depozitate, prin reciclare /valorificare; optimizarea fluxurilor de deșeuri, pentru
reducer ea costurilor serviciilor de salubritate și nu în ultimul rând conștientizar ea populației in
legătura cu necesitatea respectării normelor referitoare la calitatea mediului înconju rător.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
2
Obiectivele prioritare ce vor crea infrastructura Sistem ului integrat de manageme nt al
deșeuril or din județul Olt vor fi cofina nțate din fonduri ale Uniunii Europene, fonduri ale Guvernului
României – POS Mediu – și din fonduri local e.
Activitățile de gestion are integrată a deșeurilor în Județul Olt cuprind colecta rea, sortarea,
transportul, depozitarea și alte procese de tratare, închid ere și reabili tare depozitelor existente.
Lucrarea de disertație privind impactul asupra mediului pentru proiectul ,, Sistem integrat de
Management al deșeurilor în județul Olt ”este structurat în patru capitol e și se încheie cu o serie de
concluzii.
Pentru dezvoltarea durabilă a județului Olt și și mplementarea aces tui proiect, autoritățile
locale au hotărât înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).
În primul capitol am preze ntat situația actuală privind managementul deșeurilor în județul Olt
și datele generale ale investiției ,, Sistem integrat d e Management al deșeurilor în județul Olt ,,
menționând câteva aspect e din colectarea selective ă a deșeurilor transportul acestora.
În capitolul doi evidențiez sortarea deșeurilor, prezentând situația actuală, investiția pentru
sortarea deșeurilor, tipurile de deșeuri care sunt sortate , impactul potențial asupra mediului și masuri de
reducere a acestor, analiza alternativelor de sortare a deșeurilor.
În capitolul trei prezint succint câteva aspecte privind depozitarea deșeurilor solide, respectiv:
stocarea temporară în stații de transfer și/sau depozitarea finală în depozitul de deșeuri; amplasarea
depozitului, compostarea deșeurilor biodegradabile .
În capito lul patru prezint procesele tehnologice de închidere a depozitelor neconforme
(depozitele ex istente).
În finalul prezentei lucrări de disertație, sunt prezentate concluziile privind impactul realizării
investiției ,, Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Olt”.
Fundamentarea documentară a lucrării de disertație a fost constituită dintr-o bogată și atent
prelucrată literatură de specialitate, românească, din studii specializate elaborate de organismele abilitate
și de cele decizionale județene și naționale………. APM , din rapoartele unor departamente
specializate în afaceri europene , din legislația națională și europeană și din numeroase articole regăsite
în literatura de specialitate din domeniu.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
3
CAPITOLUL 1.

Situația actuală
Județul Olt este situat în Regiunea de Dezvoltare 4 –SV Oltenia , are are o suprafață de 549 8
km2 și reprezintă și 2,3 % din suprafața României iar populația județului este de 479.323 de locuitori.
Colectarea și transpo rtul deșeurilor în județul Olt , are aspecte specifice diferite între zonele
urbane și cele rurale.
Colectarea deșeurilor se face prin servicile publice de salubritate în localitățile urbane și foarte
puțin în localitățile rurale .
Deșeurile colectate din zonele urbane merg direct către depozitele situate în apropierea
periferiilor orașelor, fără un tratament anterior.
Multe dintre punctele de colectare reprezintă zone care nu sunt igenice și reprezintă adevărate
focare de infecții atât pentru populația din zonă cât și pentru animale, poluând medil înconjurător.
În județul Olt nu există companii de reciclare a deșeurilor. În present în județul Olt există 6
depozite neconforme .
În mediul rural există cel puțin o groapă de gunoi pentru depozitarea în amestec a tuturor
deșeurilor.
Proiectul pentru sistemul integrat de management al deșeurilor c ar e est e în
curs d e implement a re în jud ețul Olt, respectă obiectivele planurilor n aționale și
regionale de gestionare a deșeurilor.
În anul 2016, 70,3% din locuitorii din zonele urbane beneficiau de serviciile de colectare a
deșeurilor, dar în zonele rurale procentul nu ajungea nici la 5 %.

Punctele pentru pre-colectare su nt în mare parte insalubre și folose sc echipa mente
învec hite și distr use, iar multe dintre vehiculele de colectare necesi tă înlocuirea cu utilaje
moderne. În județ exis tă în prezent containere de colectare deșeuri care însumează cca. 1570 m3 și
40 de camioane pentru colectare.

În zonele rurale doar un număr mic de gospodării – aproa pe de 5% – beneficia ză de
servicii de colectare. Restul depun deșeurile în rampe de gunoi neautorizate. Transportul deșe urilor se
face cu mijloace rudimentare.

După colectare, deșeurile sunt transportate direct la depozitele sau gropile de gunoi ce
există la periferia localităților.
Pentru diminiarea acestor aspect e Consiliul Județean Olt a implementat proiectul ,,Sistem
Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt” care are ca obiect managementul deșeurilor
municipale, resp ectiv, deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri
generate de serviciile municipale – grădini, parcuri, pajiști, piețe, deșeuri stradale, etc. Excep ție fac
deșeurile generate de activi tăți industriale, altele decât cele similare deșeurilor menajere.

Țintele pe care trebuie să le atingă implementarea sistemului de colectare a
deșeurilor:

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
4
– Conform Planului Național de Gestionare a Deșeurilor : colectarea a 80% din totalul
deșeurilor municipale generate în zona urbană și zona rurală, până în anul 2018;
– Conform Planului Regio nal de Gesti onare a Deșeurilor , colectarea a 80% din totalul
deșeurilor municipale generate în zona urbană, până în anul 2017;
– Să se asigure cele mai bune opțiuni pentru c olectarea și transportul deșeurilor, corelate cu
reciclarea și activitățile de depozitare finală.
– Colectarea separată, în sistem din ușă în ușă, a deșeurilor periculoase generate în
gospodăriile urbane de către operatori special autorizați pentru colectarea, transportul și depozitar ea
acestora.
– Implementarea sistemelor de colectare selectivă pentru materiale recuperate pentru a
asigura atingerea obiectivelor legislative în privința deșeurilor biodegradabile și din ambalaje.
Managementul deșeurilor cuprinde un lanț de operații aplicate începân d de la sursele de
generare până la reciclare, recuperare sau depozitare finală .

1.2.Elementele componente ale sistemului de management al
deșeurilor :

Componen tele sistemului de management al deșeurilor dezvoltate în cadrul proiect ului sunt:
A. colectarea selecti vă a deșeurilor și transportul specializat, care includ:
− colectarea exhausti vă;
− colectarea deșeurilor reciclabile;
− transportul deșeurilor.
B. sortarea dșeurilor;
C. depozitarea deșeurilor solide, respectiv:
− stocare temporară – stații de transf er;
− depozitare finală – depozit deșeuri;
D. compostar ea deșeurilor, la sursă;
E. Închiderea depozitelor care nu corespund legislagiei de depozitare a deșeurilor .
Tipul de deșeuri ce se vor colecta:
− rezidu uri:
– deșeuri menajere a mestecate;
– deșeuri similare cel or menajere din comerț, instituții și industrie;
– deșeuri stradale;
– deșeuri din piețe;
– deșeuri din parcuri și grădini
− deșeuri reciclabile de ambalaje:
– hârtie/ carton,
– sticlă,
– fracția ușoară, respectiv: plastic și metale

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
5

− fluxuri speciale de deșeuri:
– deșeuri periculoase;
– deșeuri voluminoase;
– deșeuri de echipa mente electrice și electronice – DEEE;
Reziduurile și deșeurile reciclabile vor fi gestionate de ADI ( Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară) iar fluxurile de deșeuri speciale vor fi gestio nate de operatori specializați
selectați prin licitație de către Consili ul Județean Olt în colaborare cu ADI. Colectare a
reziduurilo r și a deșeurilo r reciclabil e se va face la puncte fixe, în euroconta inere de 1,1 m³ așezat e
pe platfo rme betonat e și asfaltate. Reziduurile vor fi transportate de la punctele de colectare la stațiile
de transfer cu camioane co mpactoare. De la ST vor fi transp ortate la depozitul central -Bălteni cu
câte un echipaj camion + remorcă, ce vor tracta câte 2 containere de 25 m3. Excep ție face zona de
colectare din jurul municipiului Olt, unde deșeurile vor fi transportate direct de la punctele de colectare
depozitul Bălteni.
Deci toate d eșeurile colectate în județul OLT vor fi transportate la depozitul ecologic
județe an de la Bălteni, fie direct, fie prin intermediul unei stații de transfer, în care se va face o
stocare temporară a deșeurilor.
Organizarea colectării deșeurilor se face pe zone de colectare, care țin cont de o împărțire
echilibrată a teritoriului județului, din punct de vedere al numărului de locuitori, al distanței față de
depozitul j udețean și de rețeaua de drumuri.
În județul Olt există două municipii: Slatina și Caracal, șase orașe: Balș, Corabia,
Drăgăne ști-Olt, Piatra Olt, Potcoava și Scornice ști), 104 comune cu 378 de sate. Municipi ul
Slatina, reședința județului are o populație de 79 531 de locuitori (Sursa: Anuarul Statistic, 2007).
S-au stabilit următoarele zone de colectare:
Olt I (în jurul orașului Balș): 11,7% din populația județului,
Olt II (în jurul orașului Caracal ): 26,1% din populația județ ului,
Olt III (în jurul orașului Corabia ): 15,5% din populația județ ului,
Olt IV (în jurul orașului Scornicești ): 5,9% din populația jude țului,
Olt V (în jurul municipiului Slatina ): 40,8% din populația ju dețului,
Prin proiect s-a stabilit ca necesare platforme de colectare cu unu, do uă sau trei containere,
având ur mătoarele caracteristici constr uctive:
Platforma de 1 container:
− dimensiuni exterioare bordurii de contur 1500 x 1500 mm,
Platforma de 2 containere:
− dimensiuni exterioare bordurii de contur 3100 x 1500 mm,
Platforma de 3 containere:
− dimensiuni exterioare bordurii de contur 4700 x 1500 mm
Un punct de colectare reziduuri va deservi cca. 120 locuitori din zona urbană și cca. 90
locuitori din zona rurală.
Colectarea deșeurilor se va face:
− cu camioane co mpactoare de 24 m3, de 6 ori/săp tămână în zona urban ă;
− cu camioane co mpactoare de 16 m3 de 2 ori/ săptămână în zona rurală.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
6

Deșeurile reciclabile care se vor colecta vor fi:

În zona urbană:
− deșeuri aduse la puncte fixe de colectar e: hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal,
deșeuri de sticlă.
− Fluxuri speciale de deșeuri: Așa cum se stipulează în Hotărârea 1037/2010, colectarea
DEEE și invest ițiile aferente cad în responsabilitatea produ cătorilor de asemenea deșeuri. Confo rm
Hotărârii 1037/2010, în toate zonele urbane cu mai mult de 20.000 loc, produ cătorii de DEEE
trebuie să construiască un punct de colectare pentru DEEE. Din acest motiv, colectarea DEEE nu
face obiectul acestui Studiu de Fezabilitate.

În zona rurală:
− deșeuri reciclabile colectate și transportate de popul ație la puncte fixe:stic lă, plastic și
metal;
− Fluxuri speciale de deșeuri:v or fi colectate prin platforme special amenajate la
stațiile de transfer. La fiecare stație de transfer va fi plasat minim un container pentru
colectarea deșeurilor periculoase și minim 2 containere pentru colect area deșeurilor voluminoase.
Pentru colectarea deșeurilor periculoase și a DEEE se vor folosi minim 2 containere.
Un punct de colectare deșeuri reciclabile va deservi cca. 500 locuitori.
Platformele de colectare deșeuri reciclabile din zona urbană vor fi dotate cu: 1 container de
metal pentru sticlă, 1 container de plastic pentru hârtie și carton și 2 containere de plastic pentru plastic
și pentru metal ușor.
Colectarea se va face cu camioane compactoare de 24 m ³, de 5 or i/săptămână pentru sticlă și
de 6 ori/săptămână pentru hârtie/carton, plastic și metal ușor.
Platformele de colectare deșeuri reciclabile din zona rurală vor fi dotate cu: 1 container de
metal pentru sticlă, 1 container de plastic pentru deșeuri de plastic și metal.
Colectarea se va face cu camioane compactoare de 16 m ³, de 5 ori/săptămână pentru sticlă și
de 6 ori/săptămână pentru plastic și metal.
Containerele cu hârtie/carton, plastic și metal se transportă direct la stația de sortare de la
Bălteni iar c ontainerele cu sticlă se transportă la firmele de reciclare.
S-a considerat ca necesară construcția de platforme de colectare pentru 50% din numărul de
containere necesare pentru reziduuri și deșeuri reciclabile din zonele urbane și pentru 50% din numărul
de containere pentru reziduuri și 100% din containerele de deșeuri reciclabile din zonele rurale.
Construcția platformelor : -în medil urban -1247
-în medil rural -4500

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
7

1.3. Colectarea selectivă a d eșeurilor și transpo rtul specializat

Prin acest proiect se creareză unui sistem unitar de colec tare a deșeurilor în tot județul. Prin
alegerea acestei opțiuni sunt îndeplinite toate criteriile de evaluare: econ omice, mediu, tehnologice,
confor mitatea cu reglementările în vigoare și riscuri de implementare

Un sistem de colec tare unitar cu echipamente eficiente (camioane cu 3 osii și containere
de 1,1 m³) și rată mare de utilizare a acestora optimiz ează costu rile. Integrarea serviciilor de colectare
va permite atingerea unei rate de acoperire cu servicii de colectare de aproape de 100% în următorii
ani, fiind în concorda nță cu responsabilitat ea delegată de către autoritățile locale Asociați ei de
Dezvoltare Intercomunitară pentru tratarea și depozitarea deșeurilor colectate. Un număr redus de
servicii unitare de colectare a deșeurilor la nivel județean este mai stabil din punct de vedere
economic decât un număr mare de servicii locale de colect are a deșeurilor.

Proiectul propune un sistem unitar de colectare a reziduurilor și deșeurilor recicla bile de
ambalaje, încurajarea compostării la sursă a deșeurilor d omestice biodegradabile și delegarea gestiunii
unor fluxuri speciale de deșeuri (deșeuri menajere periculoase, deșeuri voluminoase, DEEE, etc.)

Activitățile incluse în sistemul unitar de colectare a deșeurilor implică:

1. Colectare selecti vă
– colectare exhaustivă a deșeurilor (reziduurilor)
– colectarea deșeurilor reciclabile
– colectar ea fluxurilor speciale de deșeuri – pentru care se va delega responsabilita tea unor
operatori privați.

2. Transportul deșeurilor

Colectare selectivă
Prin colect area selectivă a deșeurilor se înțelege efectuarea oper ațiilor de strângere, separare,
și transport a deșeurilor în vederea tratării ulterioa re, valorifi cării sau eliminării finale.

Sistemul de colectare exhaustiva a deșeurilor

Proiectul a fost elaborat în concord anță cu cerințele Ordinului Oficiului Național de
Reglementare a Serviciilor Comunale de Utilități Publice nr. 110/07.07.2007, în care sunt descrise
cerințele privind amplasarea și operarea platformelor de colectare a deșeurilo r.
Colectarea deșeurilor are în vedere:

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
8
– asigurarea capacităților de colectare în concord anță cu numărul de locuitori
și cantitățile de de șeuri generate;
– extinderea colectării d eșeurilor municipale până la acoperir ea în anul 2023, a 100%
din aria de colectare în zonele urbane;
– extinderea colectării d eșeurilor municipale până la acoperir ea în anul , a 80% din aria
de colectare în zonele rurale;

Colectarea deșeurilor reciclabile : hîrtie, carton, sticlă, metal, lemn se preconizează a fi
de 1746 t/an.
Colectarea fluxurilor speciale de deșeuri ( nămol, provenit de la epurarea apelor uzate) va
adduce beneficii pentru agricultură . În depozitul de la Bălteni va fi primit nămol uscat și sterilizat de la
stația de epurare și până la limita de 1:10 din cantitatea totală de deșeuri se va putea depozita și nămol
de la celelalte stații de epurare din municipiile județului Olt.

Deșeuri menajere periculoase

Deșeurile periculoase ca parte din deșeurile menajere și deșeurile similare trebuie să fie
colectate separat, deoarece în cazul depozitării, ac este deșeuri pot afecta procesul biologic din
depozit, tratarea levigatului și pot polua pânza freati că.

Proiectul propune colectarea de către unități mobile. Responsabili tatea col ectării deșeurilor
periculoase va fi delega tă unor operatorilor privați și aceștia să fie responsabili pentru colectarea,
transferul și transportul deșeurilor. Costurile vor fi integrate taxei de gestionare a deșeurilor. Pentru
mediul urban este prevăzută col ectarea acest or deșeuri „din ușă în ușă”, iar în mediul rural este
prevăzută amplasarea unor contain ere pentru colectare separată, pe platforma de utilitate publică din
stațiile de transfer și de la depozit.

Deșeuri voluminoase

Planul Regional indică ca obiectiv principal gestionarea adecvată a deseurilor voluminoase, cu
următoarele sub -obiective si ținte:
− organizarea de puncte speciale pentru colectarea de deșeuri voluminoase de la
populație, aceastî operație s -a început cu 2007;
− organizarea de scheme de colectare din ușă în ușă la perioade de timp stabilite,
începând cu 2007;
− recuperarea materialelor si recuperarea energiei de la deșeurile voluminoase, începând
cu 2007.
Deșeurile din construcții și demolări vor fi colectate separate.
Deșeurile provenite din echipamente electrice și electronice deasemenea vor fi colectate
separate .
Pe lângă Planul reg ional de gestionare a deșeurilor se va implementa și o gestionare adecvată
a deșeurilor voluminoase.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
9
Tipurile de containere propuse pentru colectarea selective a deșeurilor sunt prezentate în
tabelul alăturat:

Destinație În zona urbană În zona rurală
colecta re deșeuri menajere – „reziduuri”:
deșeuri menajere container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de
culoare gri container de 1.1m³ din metal –
de
culoare gri colectare separată a deș eurilor reciclabile: containere de 1,1 m3
hârtie/carton container din plastic – de culoare bleu –
plastic/ metal container de 1.1m³ din plastic – de culoare
galbenă –

sticlă incolo ră container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de culoare albă container de 1.1m³ din metal –
de culoare albă

sticlă maro container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de culoare maro container de 1.1m³ din metal –
de culoare maro

sticlă verde container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de culoare verde container de 1.1m³ din metal –
de culoare verde

Necesarul de containere estimate pentru colectarea deșeurilor:

Destinație În zona urbană În zona rurală
colecta re deșeuri menajere – „reziduuri”:
deșeuri menajere container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de
culoare gri container de 1.1m³ din metal –
de
culoare gri colectare separată a deș eurilor reciclabile: containere de 1,1 m3
hârtie/carton container din plastic – de culoare bleu –
plastic/ metal container de 1.1m³ din plastic – de culoare
galbenă –

sticlă incolo ră container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de culoare albă container de 1.1m³ din metal –
de culoare albă

sticlă maro container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de culoare maro container de 1.1m³ din metal –
de culoare maro

sticlă verde container de 1.1m³ din plastic (sau metal) –
de culoare verde container de 1.1m³ din metal –
de culoare verde

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
10
1.4. TRANSPORTUL DESEURILOR

Sistem ul de transport
Din infrastructura de colectare a deșeurilor face parte și transportul lor de la punctele
primare de colectare la stațiile de transfer și apoi la depozit, stație de sortare sau la
reciclato ri/valorificatori.
În proiect s-a optat pentru transportul exclusiv cu mijloace auto. Se va organi za un sistem
de transport centralizat, care va lucra 1,5 schimburi/zi timp de 6 zile/să ptămână pentru transportul
rezidu urilor și a deșeurilor reciclabile de hârtie/carton și plastic/metal și 1 schimb/zi, 5 zile/
săptămână pentru transport stic lă. Din necesitatea de a optimiza transportul deșeurilor astfel încât
costurile de operare să fie minime și să se folosească eficient rețeaua de drumuri existente în județul
Olt s-au stabilit 5 zone de colectare a deșeuril or. Patru dinte ele au ca punct de recepție, câte o stație
de transfer și a 5-a zonă, depozitul Bălteni la care deșeurile se pot transporta direct.
Transportul reziduurilor și deșeurilor recicla bile se va face cu ca mioane cu trei punți de 24
m3 (12 t) și de 16 m3 (8 t).
Se vor utiliza camioane, cu motoare dotate cu filtru cu catalizator EURO 4, cu dispozitiv de
ridicare pentru containere, cu cabine dotate cu aer condiționat și cu sistem de radiorecepție.
Numărul de camioane necesar este prezentat în tabelul 7.

Tabelul 3 – Camioane pentru transportul reziduurilor și deșeurilor reciclabile

Tip camion Nr. camioane pentru transport:

T
otal
Rez
iduuri Deșeuri recic labile
Hâr
tie/
cart
on Fra
cție
ușo
ară
Sti
clă
Tot
al Camioane de 24 m3 18 2 9 – 11 2
9 Camioane de 16 m3 7 – 7 – 7 1
4 Camioane de 24 m3 – – – 1* 1 1
Camioane de 16 m3 – – – 1* 1 1
Total 25 2 16 2 20 4
5 Sursa SF.-
S-a stabilit un necesar de 45 camioane/co mpactoare cu trei punți, pentru transportul
deșeurilor: 30 ca mioane de 24 m3 și 15 ca mioane de 16 m3.

Impactul potenți al, inclusiv cel transfrontalier, asupra componentelor mediului și măsuri de
reducere a acestuia

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
11
1.4.1. APA

1.4.1.1.
CONDIȚIILE
HIDROGEOLOGICE
ALE
AMPL ASAME NTULUI

Apele reprezintă o resursă natura lă regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element
indispensabil pentru viață și pentru societate, materie primă pentru activități productive, sursă de
energie și cale de transp ort, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.
Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este udată de apele Dunării, care
colectea ză întreaga rețea hidrografică a județului.
Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la
mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe
dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În
partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreap tă Plapcea.
Pe Olt s-a construit o salbă de lacuri de Acumulare, cum sunt:
Cele mai mari sunt Lacul Slatina (645 ha), Lacul Strejești (2378 ha), Lacul Arcești (1754
ha), Lacul Ipotești (1692 ha), Lacul Frunzaru (1280 ha) și Lacul Izbiceni (1095 ha).
Resursele de apă ale județului fac parte din bazinul hidrografic Olt și sunt constituite din
apele de suprafa ță – Oltul și Dunărea – și apele subterane. Pentru realizarea echilibrului dintre
cerințele de apă ale utilizatoril or și disponibilul surselor de apă, în decursul anilor s-au realizat
numeroase lucr ări de gospodărire a apelor cum sunt: baraje și lacuri de acumulare, derivații, diguri și
regulari zări de cursuri de apă.

În cursul anului 2008 s -au captat :

– din Bazinul Hidrografic Olt : 44636 mii mc de apă, din care pentru populație
10475 mii mc, pentru industrie 16173 mii mc ( 3986 mii mc din subteran și 12187 mii mc din ape
de suprafa ță ), pentru irigații 17988 mii mc.

– din Bazinul Hidrografic Dunăre : 6817 mii mc de apă, din care pentru populație 858
mii mc, pentru industrie 2804 mii mc ( 12 mii mc din subteran și 2792 mii mc din ape de supraf ață ),
pentru irigații 3155 mii mc.
Sursa: APM Olt – Raport privind starea factoril or de mediu în județul Olt în anul 2008
Din surse subterane s -au consu mat 11333 mii m3 apă, din 297 foraje.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
12

1.4.1.2.
INFORMAȚII
DE
BAZĂ
PRIVIND
CORPURILE
DE
APĂ DE SUPRAFATA

Dunărea este cel mai mare și mai important fluviu al Europei Centrale și Sud -Estice. Lung de
2860 km, fluviul drenează o suprafață bazinală de 805.300 km2, ceea ce reprezintă 8 % din suprafața
Europei. Din lungimea Dunării de 2.860de km, pe parcursul cărora aduna afluenți din 17 țări, cca. o
treime sunt pe teritoriul României (1.075 km).
Mai mult de o treime din suprafața bazinului hidrografic și aproape jumătate din lungimea
cursului navigabil se găsesc pe teritoriul României.
Nici în perioada de construcție, nici în perioada de operare, infrastructura de colectare și
transport a deșeurilor nu necesită alimentarea cu apă.
Nici în perioada de construcție, nici în p erioada de operare, infrastructura de colectare și
transport a deșeurilor nu generează ape uzate.
Spălarea camioanelor și a containerelor se va face în unități specializate cu care operatorul va
încheia un contract de servicii.
Apele pluviale vor spăla pl atformele de colectare și se vor scurge în sistemul de canalizarea
din zona urbană și pe terenurile adiacente platformelor în zona rurală Contaminarea lor este posibilă
numai în cazul deversărilor de deșeuri sau scurgeri accidentale pe platforme.

Se poate concluziona că impactul asupra factorului de mediu APĂ va fi nesemni ficativ.

1.4.1.3 .
MĂS URI
DE
DIMINUARE
A
IMPAC TULUI
ASUPRA
APELOR
Măsurile de diminuare a impactului includ folosirea euro-containerel or de plastic, cu capac,
pentru a evita percolarea d eșeurilor de apa pluvia lă și pentru a evita eventuale scurgeri de levigat.
Probabilitatea ca apele pluviale să fie impurificate prin contact ul cu deșeurile sau scurgerile din
containere este redusă, și se poate datora numai unei operări necorespunzătoare, care să conducă la
scurgeri accidentale prin nerespe ctarea normelor pentru securitatea și sănătatea muncii.

1.4.2. AERUL

1.4.2.1. DATE GENERALE
Clima este temperat continentală, influențată de curenți reci de aer nord-estici și de
curenții vestici uscați. Climatul Județului Olt este mai umed în partea de nord și arid în partea de sud.

Temperatura medie anuală variază între 11,2°C în sud și 9,8°C în nord. În sud, la Corabia,
pe malul
Dunării, se înregi strează cea mai mare medie de temperatură pe timp de vară.
Diferen țierea pe zone a temperaturil or este:
Temperatura medie anuală, pe județ: + 10,9°C

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
13
Precipitaț ii -Media anuală a precipit ațiilor este de 500 mm, cu valori mai scăzute în sud și
mai ridicate în nord.
Vântrile bat predo minant de la nord la nord-est și sunt fierbinți și uscate în timpul verii, în
timp ce în sezonul de iarnă sunt reci și aspre.
Viteza medie anuală a vântului, județ: 3,5 m/s.
În perioada de operare activitățile specifice de colectare și transport sunt surse de emisie în
atmosferă a poluanțilo r:
-pulberi, CH4, CO2, H2S, NH 3, COV din manipularea deșeurilor;
– oxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, aldehide din gazele de eșapament ale
vehiculelor de transp ort deșeuri;
-mirosuri generate de procesele de transfo rmare/ desco mpunere a deșeurilor.
Polua nții majori aferenți sistemu lui de colectare și transport sunt pulberile și gazele de
eșapament.

1.4.2.3. PROGNOZAREA POLUĂRII AERULUI

Lucră rile desfășurate în perioada de execuț ie a platfor melor pot avea un impact negativ
asupra cali tății atmosferei din zonele de lucru și din zonele adiacente datori tă emisiilor de praf și a
gazelor de eșapa ment din motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât și ale mijloacelor
de transp ort folosite. Dar cum sunt lucrări de mică anvergu ră, care se desfășoară în perioade scurte
de timp se esti mează că vor avea un impact nesemnificativ asupra atmosferei.

În perioada de operare a activităților specific de colectare și transport a deșeurilor se constată
că sunt lucrări de mica anvergură , care se desfășoară în perioade scurte de timp și deci se estimează că
vor avea un impact nesemnificativ asupra atmosferei.

1.4.3. SOLUL

Solul, prin poziția, natura și rolul său, reprezentân d un organism viu, în care se desfășoară
o viață intensă și în care s-a stabilit un anu mit echili bru ecologic.
Dacă aerul și apa reprezintă vectorii de propagare a poluanților, solul reprezintă mediul de
biotransfor mare a acestora. Prin depozitarea și impregnarea cu pulberile și gazele toxice din
atmosferă antrenate de apa precipita țiilor spre sol, depozitarea necorespunzăto are a deșeurilor, solul
devine conta minat, conducând astfel la apariția unor dezechilibre ecologice. Pentru rădăcinile
plantelor sunt accesibili toți ionii aflați în apa solului, inclusiv cei toxici, iar plantele respective
conta minate pot constitui hrană pentru animale și om.
Colectarea și transportul deșeurilor, prin modul de proiectare și realizare, prin echipamentele
folosite și măsurile luate se estimează că va avea un impact nesemnificativ asupra solului .

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
14
1.4.4. BIODIVERSITATEA

Formele de relief ale județului Olt aparțin celor două mari unități de relief, respectiv
Podișul Getic în partea de nord, care ocupă o treime din suprafa ță și Câmpia Română în sud, care
ocupă două trei mi. Valea Dunării, situată în direc ția est-vest, domină malul României și are multe
terase întinse. Valea Oltului reprezintă o axă importantă pentru teritoriul județului.
Princi palele tipuri de habitate inventariate pe teritori ul județului Olt sunt: habitatele de
pădure, habitate de pajiști și tufărișuri, habitate de stâncă rii, turbării și mlaștini, habitate de ape dulci.
În condițiile respectării bunelor practice ale activitățiilor descries, se estimează că impactul
colectării și transportului deșeurilor asupra biodiversitășii se va ăncadra ăn limitele admise ale nivelului
de poluare, putînd fi încadrat ca nesemnificativ .

1.4.5. PEISAJUL

Din punct de vedere geografi c, formele de relief ale județului Olt aparțin Podiș ului Getic
în partea de nord, și Câmpiei Române în sud. Valea Dunării, situată în direcția est-vest, do mină
malul Ro mânesc și are multe terase întinse. Valea Oltului reprezintă o axă a teritoriului județului.
Terasele râului Olt sunt foarte întinse pe partea dreaptă a văii, începând cu partea de nord a județului
până la Dunăre iar pe partea stângă, până la Drăgănești, sunt terasele înalte: Coteana 80-90 m și
Slatina 50-60 m.
Lucrările de construcție pentru realizarea infrastructurii de colectare și transport al
deșeurilor în jude țul Olt vor avea, pe o perioa dă scurtă, un impact asupra peisajului din zonele de
amplasa ment.
După terminarea luc rărilor punctele de colectare vor avea un aspect mult mai plăcut decât
cele existente în preze nt și cu atât mai mult comparativ cu grămezile de gunoi existente în zonele
lipsite de servicii de salubrizare.
Respectarea condițiil or de desfășurare a activităților, respectiv:
– regulile de operare;
– regulile de curățenie și igienă;
măsurile care previn răspândirea deșeurilor sau deversarea accidentală, conduc la concluzia:
Colectarea poate afecta peisajul, dacă în punctele de colectare nu se re spectă regulile de
operare și sunt deversări de deșeuri. Transportul deșeu rilor dacă nu se face în vehicule închise, curate
poate la rândul lui afecta peisajul.
Astfel se poate estima că implementarea sistemului de colectare de șeuri va avea un impact
net pozitiv asupra peisaj ului.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
15
1.4.6. MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOM IC

Principalele ramuri ale econo miei județului Olt sunt:
– metalurgie
– construcț ii mașini
– construcții civile și industriale
– industria energetică
– petrol
– industria alimentară
– industria textilă
– agricultur a.

IMPACTUL POTENTIAL AL ACTIVITATII PROPUSE ASUPRA
CARACTERISTICILOR DEMOGRAFICE/POPULATIEI LOCALE

Sistemul de colectare și transpo rt al deșeurilor este organizat pe 5 zone de colectare care vor
deservi populația din mediul urban și rural. După implementare sistemul va construi o formă
organizată de acti vități generatoare de locuri de muncă.
După implementarea proiectului întreaga popul ație a Județului Olt va beneficia de
serviciile de salub ritate, de calitatea și complexitatea cerută de normele românești și europene.
În aglomerările urbane, poluarea generată de colectarea și transportul necorespun zătoare ale
deșeurilor, pot conduce la disconfort în desfășurarea activităților cotidiene, fapt ce poate fi anulat prin
armonizarea activită ților proiectului cu aceste activit ăți.
Aspectul semnificativ al implementării pr oiectului este impactul benefic rezultat din
reducerea riscului pentru sănătate, risc ce a existat atât timp cât colectarea a fost neadecva tă și erau
numeroase puncte de depozitare necontrolată a deșeurilor.
Ca urmare a celor prezentate se estimează că implementarea sistemului de colectare și
transport deșeuri va avea un efect benefic asupra medi ului social și economic din județul Olt.

1.4.7. CONDIȚII CULTURALE ȘI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Împreună cu românii, majoritari, în proporție de 98%, în județ trăiesc și alte naționalități,
cum ar fi țiganii (1,8% ), maghiar i, germa ni și alte etnii.
Obiecti ve de interes peisagistic, floristic, faunistic se înscriu ca atracții naturale ale
județului. Valea Dunării, cu ostroav ele și plajele sale, oferă valoroase imagini estetice, cu funcții
recreative, Valea Oltului, apare ca o salbă de lacuri ca urmare a amenaj ărilor hidroenergetice în
exploatare, atractive prin frumusețea imaginilor create de întinsele oglinzi de apă, pădurile,
caracterizate de diversitatea esen țelor, fapt ce contribuie la realizarea unor peisaje deosebite în toată
perioada lor de veget ație.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
16

IMPACTUL
POTENȚIAL
AL
PROIECT ULUI
ASUP RA
OBIECT IVELOR
DE
PATRIMO NIU

SAU

ISTOR ICE

Obiecti vele de investiții ce fac parte din sistemul integrat de management al deșeurilor nu
prezin tă nici un fel de elemente funcționale sau de altă natură care ar putea prejudicia mediul
natural și constr uit existent.
În zone apropiate viitoarelor obiective nu exi stă monu mente istorice și de arhitectu ră. Sursele
de zgomot și vibrații nu au frecve nță și intensitate cu impact asupra vecinătăților.
Activitatea de transp ort ce se va desfășura nu va produce perturb ații semnificative din
punct de vedere al surselor de zgomot și al vibrațiilor mai mult decât cele datorate circulației inten se
de pe dru murile jude țene.

În concluzie: Activitatea de colectare și transport deșeuri ce se va desfășura nu va produce
perturba ții ale activităților așezărilor umane sau a obiectivelor de interes public, ci va avea un efect
benefic asupra lor.
Sistem ul de colectare și transport proiectat asigu ră atingerea țintelor propuse în PNGD și
PRGD cu cond iția ca produ cătorii de deșeuri să acce pte sistemul propus. Acest obiectiv va trebui să
fie realizat prin ample campanii de sensibilizare a opiniei publice.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
17
Cap.2. II. – SORTARE DEȘEURI
2.1.Procese tehnologice incluse în sistemul de management
integrat al deșeurilor
2.1.1. Situația actuală a sortării deșeuri lor

În jud ețul Olt nu există nici o stație de sortare a deșeurilor.
Sortarea deșeurilor deșeurile reciclabile de ambalaje este necesa ră pentru a crește calitatea
materialelor și pentru a îndeplini cerințele reciclatoril or. Mater ialele presortate la sursă de
hârtie& carton și plastic&metal (fracție ușoară) este necesar să fie sortate în cele patru sortimente,
înainte de trimiterea la firmele reciclatoare.

2.1.2. Investi ția pentru sortarea deșeurilor
Princi palul criteriu de stabilire a capacității și regimului de funcționare pentru stația de
sortare este cantitatea de materia le reciclabile, prognoza tă a fi colecta tă.
În zonele urbane sunt colectate separat hârtia&carton ul și plasticul&metalele ușoare.
Începând cu anul 2012, în zonele rurale fracțiile ușoare vor fi de asemenea colectate separat.
Stația de sortare a fost dimensiona tă pentru o cantitate maximă de circa 4100 tone/an
hârtie&carton
și 10600 tone/an plastic& metal (la nivelul din 2029).
Este necesară doar o stație de sortare centralizată pentru întregul județ, mai multe stații nu
ar putea func ționa la întreaga capacitate și ar determina doar creșterea chelt uielilor.
La Bălteni, în incinta depozit ului județean de deșeuri nepericuloase, se va amplasa noua
stație de sortare deșeuri.
Construcția și echiparea Sta ției de sortare face parte din investițiile prioritare ale proiectului.
Stația de sortare va funcționa 5 zile/săptămână, 2/3 schimburi/zi, 8 h/schi mb (funcție de
ritmul de colectare).
Stația de sortare va fi amplasată pe latura de nord-est a depozit ului județean de la Bălteni,
în aria tehni că de la intrarea în deposit .

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
18
2.2. IMPACTUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL
TRANSFRONTIE R, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACE STUIA

2.2.1.Apa

La Bălteni s-au efectuat 4 foraje pentru caracterizarea hidrogeolo gică a amplasamentul ui.
Nu a fost detectată prezen ța vreunei pânze freatice la adânci mea de forare de 24 m.
Apa freatică se estimează că este cantona tă în straturile de argilă la adânci mea de 24 m.

Amplasamentul de la Bălteni se află în bazinul pârâului Chiara pe afluentul acestuia,
pârâul cu curgere intermitentă „Bălte ni”. Albia pârâului „Bălteni” se învecinea ză la NV cu
amplasamentul depozitului ecologic județean de deșeuri nepericuloase.

Apa freati că detectată în amplasament la cca. 24 m adânci me, la testul de pompare, la 6 l/s
a preze ntat o scădere de nivel cu 5 m.
Din informațiile culese din localitatea Bălteni rezultă că fântânile sunt forate până la stratul
freatic de 150 m adânci me.
Activi tățile desfășurate în cadrul stației de sortare nu produce ape tehnologice uzate. Sunt
generate nu mai ape menajere ( de la grupurile sanitare din clădirea administrati vă) și ape de spălare.
Apele uzate vor fi preluate de sistemul de drenaj al depozitului Bălteni și vor fi epurate în
Stația de epurare levigat a depozitului.
Efluentul stației de epurare va fi evacuat conform cerințelor de calitate NTPA – 001 în
valea din
NV a mplasamentului.

Impactul activității de sortare a de șeurilor asupra factor ului de mediu apă va fi
nesemnificativ, poluarea posibil a fi generată, fiind redusă.

2.2.2.Aerul

Din acti vitățile specifice sortării deșeurilor sunt emiși în atmosferă:
– poluanți proveniți din manipularea deșeurilo r: pulberi, CH 4, CO 2, H2S, NH 3, COV;
– poluanți produși de gazele de eșapa ment al vehiculelor de transport: pulberi, CO,
hidrocarburi,
NO x, aldehide;

PROGNOZARE POLUARII AERULUI

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
19
Lucră rile desfășurate în perioada de execuț ie a stației de sortare a deșeurilor pot avea un
impact negativ asupra calității atmosferei din zonele de lucru și din zonele adiacente, datori tă
emisiilor de praf și a gazelor de eșapament din motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări,
cât și ale mijloacelor de transp ort folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul constru cției, sunt asociate lucrărilor de excavare, de
manipulare a pământului și a materialel or de constru cție și de nivelare. Degajările de praf în
atmosferă variază de la o zi la alta, depinzând de nivelul activi tății, de specific ul operațiilor și de
condi țiile meteorologice.
În perioada de exploatare a stației de sortare vor avea impact asupra atmosferei următoarele
surse de poluare:
1. emisii de pulberi la descărcarea deșeurilor reciclabile în hala de sortare și la încărcarea
lor pe banda transportoarelor;
2. emisiile de gaze de eșapament, de la motoarele vehiculelor de transp ort
Stația este dotată cu sistem de încălzire -ventilare care va asigura introducerea
în cabinele de sortare a unui debi de aer proaspăt , precum și cu un sistem de reducere aemisiilor
poluante din gazelle de eșapament.
Ca urmare a c elor prezentate se estimează că impactul activității din stația de sortare
asupra atmosferei va fi nesemnificativ .

2.2.3.Solul

Poluan ții specifici deșeurilor, care pot avea impact asupra solului sunt:
– substanțe organice;
– metale grele: Pb, Cd, Cr6+, Cu, Ni, Zn, Fe;
– alte substanțe chimice cum sunt: amoniu, nitrați, nitriți, cloruri, sulfați, sulfuri,
etc.

Toți acești poluanți apar în componența fracției lichide care se formează în masa
deșeurilor prin dizolvarea poluanților de către apele pluviale și/sau scurgerea produsu lui de fermentare.

Deșeurile care ajung la stația de sortare, care sunt în principal fracțiile de hârtie, carton,
plastic și metal, nu sunt o sursă de levigat. Pe de altă parte, activitatea de sortare desfășurându –
se într-o clădire închisă, deșeurile nu sunt expuse levigării de către apele meteorice. Doar reziduurile
care au fost depuse, în mod impropriu, în containerele de deșeuri recicla bile ar putea fi sursă de
poluare. Acestea sunt culese în containere și trimise în depozit.

Cum toată suprafa ța stației de sortare are podele i mpermeabile, chiar dacă s-ar produce
scurgeri din reziduuri nu ar exista riscul de poluare a solului.
Urmare a celor prezentate se estimează că impactul activității din stația de sortare
asupra atmosferei va fi nesemnificativ .

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
20
2.2.4.Biodiversitatea

Lucră rile de constr ucție a depozitului și stației de sortare nu vor produce modificări de
suprafe țe împădurite, mlaștini, zone umede sau corpuri de apă.
Nu existe zone sensibile în apropiere. Cea mai apropia tă zonă proteja tă se află la cca. 10
km de amplasa ment – Pădurea Sarului.

Activitat ea stației de sortare nu va avea impact asupra ariilor protejate.

Stația de sortare fiind construită în incinta depozitului nou de la Bălteni impactul acesteia
asupra veget ației și faunei se va integra în impactul global al depozitului.
Nu sunt necesare măsuri de reducere a impactului stației de sortare asupra biodiversi tății. În
concluzie:
Realizarea stației de sortare conform proiectului și activitatea care se va desfășura în ea, vor
avea un impact nesemnificativ asupra biodiversit ății.

2.2.5. Peisajul

În sensul Conven ției europene a peisajului adoptată la Florența la 20 octombrie 2000
termenii de mai jos au următoarele semnifica ții:
Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populație, al cărui caracter
este rezultat ul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani.

Stația de sortare va fi o clădire cu o arhitect ură plăcută amplasată în zona de intrare în
depozit. Ca si restul depozitului va fi înconjurată de o perdea vegetală, astfel încât încadrarea în peisaj
să fie cât mai completă.

2.2.6. Mediul social și econom ic

Pentru populație, mai ales pentru locuito rii orașel or și municipiilor, calitatea vieții
este strict cond iționată de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiant.
În struct ura serviciilor și utilităților publice sunt incluse componente cum sunt
salubritatea și gestiunea d eșeurilor urbane.
În perioada de constru cție a stației de sortare se vor crea noi locuri de muncă pentru locuit orii
zonei. Numărul de angaj ați va fi stabilit de firma care va câștiga licitația pentru contractul de lucrări.
În perioada de operare, în stația de sortare vor fi create un număr de 21 locuri de muncă, ce
vor fi distribuite fără discri minare de sex, etnie, religie sau disabilit ăți care nu influen țează capacitatea
de a îndeplini sarcinilor postului.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
21
Activitatea de recuper area în vederea reutili zării deșeurilor reciclabile, efectuează în stația de
sortare este o componen tă a dezvol tării durabile a mediul ui social și economic al județului Olt cu
impact pozitiv asupra mediului și resurselor

2.2.7. Cond iții culturale și etnice, patrimoniul cultural

Construcția și funcționarea st ației de sortare nu prezintă nici un fel de elemente funcționale
sau de altă natură care ar putea prejudicia mediul natural și construit existent.
La distanță mai mică de 5 km de stația de sortare nu există monu mente istorice și de
arhitectură. Sursele de zgomot și vibrații nu au frecve nță și intensitate care să aibă impact
asupra zonelor rezidentiale.

Activitatea ce se va desfășura nu va produce zgomot și vibrații mai mult decât cele
datorate circ ulației intense de pe drumurile jude țene.

O obligație specială revine constr uctorului în cazul în care, în timpul lucrărilor de
constru cții are loc o descoperire arheologică întâmplătoare. În acest caz constructo rul va sista
lucrările și va anunța în cel mult 72 de ore Primarul localității pe raza căreia s-a făcut descoperirea.
Așa cum prevede Articolul 4, paragraful (3) din OUG 43/2000 – Ordona nța privind protecția
patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Conform
atribu țiilor ce -i revin, Primarul localității va lua măsurile precizate la Articolul 17 din normativul
menționat mai sus.

Activitatea ce se va des fășura nu va produce perturb ații ale activităților așezărilor umane s au
a obiectivelor de interes public, ci va avea un efect benefic asupra lor.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
22

Cap.3. DEPOZITAREA DESEURILOR – STAȚII DE TRANSFER

3.1.Procese tehn ologice incluse în sistemul de managem ent integrat al
deșeurilor

3.1.2. Situația actuală a sistemului de transfer al deșeurilor
În județul Olt nu există stații de transfer în funcțiune.

3.1.3 . Sistemul proiect at de transfer al deșeurilor

Scopul realizării stațiilor de transfer este:
− Creșterea eficienței transportului prin transferarea deșeurilor din camioane de
transport de dimensiuni mai mici în vehic ule de transport de dimensiuni mai mari;
− Amenajarea unor platforme publice de colectare (centre de colectare) pentru
colectarea deșeurilor voluminoase, deșeurilor menajere periculoase și deșeurilor din
echipamente electrice și electronice;
− Înreg istrarea fluxurilor de deșeuri pentru a realiza, la nivelul zonei de transfer,
statisticile privind deșeurile conform Regula mentului CE 2150/20 02, cu modificările ulterioare ale
Regulamentului CE 1893/2006.
Așa cum au fost concepute stațiile de transfer au o dublă funcționalitate, de transfer și
de platforme publice de colectare.

Pentru acoperirea nevoilor de transport și transfer ale întregului județ Olt în cond iții de
eficie nță maximă sunt necesare patru stații de transfer: Stația de transf er Balș, Stația de
transf er Caracal, Stația de transfer Corab ia și Stația de transfer Scornicești.

Proiectarea stațiilor de transfer din județul Olt ia în considerație parțial cerințele
din “GHID PRIVIND STAȚIILE DE TRANS FER PENTRU DEȘEUR ILE
MUNICIPALE SOLIDE” elaborat în cadrul proiectului PHARE 2005/017 –553.03.03/04.05.

Proiec tantul C&E Consult ing a cerut și obținut de la Ministerul Mediului acord ul
continuă rii proiectului în concordanță cu analiza inițială prin care s-au stabil it amplasamentele și
soluțiile tehnice.

Analiza de mediu a luat în evaluare obiectivul ca atare stabilind nivelul impactului
fără a marca inadvert ențele față de prescripțiile metodolo gice, dacă acestea nu au influențat
nivelul poluării const atate.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
23

3.1.3.1 ..ZONE
DE
COLECTARE
AFERENTE
STAȚIILOR
DE
TRANSFER

Împărțirea teritoriului județului în zone de colectare a fost determinată de configurația
topogra fică, de infrastructura de transport, de necesitatea de a reduce la minimum posib il
lungimea rutelor de transport al deșeurilor de la generatori la stațiile de transfer și de la ST la
noile depozite și de echilib rarea numărului de locuitori din fiecare zonă.

Deșeurile colectate din fiecare zonă vor fi transportate la o stație de transfer sau direct
la depozit.

Distanțele de la stațiile de transfer la depozit sunt: Balș – 45 km, Caracal – 60 km,
Corabia – 101 km și Scornicești – 32 km.

Capacitățile stațiilor de transfer calculate pentru cantitatea anuală de deșeuri
previzionată pentru perioada de funcționare 2011 – 2037, cu an de vârf 2029, este:
– Balș – 15.100 t/an;
– Caracal – 33.600 t/an,
– Corabia – 20.000 t/an,
– Sornicești – 7.650 t/an.

3 . 1 . 3 . 2 .
DEȘEURI
ACCEPTATE
ÎN
STAȚIILE
DE
TRANSFER
Concept ul adoptat pentru stațiile de transfer acoperă două categorii mari de deșeuri:
− deșeuri municipale solide;
− deșeuri speciale din categoria deșeurilor menajere periculoase, deșeuri
voluminoase și
DEEE.
Deșeurile municipale solide:
deșeuri menajere amestecate;
deșeuri similare celor menajere din instituții, comerț și industrie;
deșeuri stradale;
deșeuri din piețe.
Aceste deșeuri sunt descărcate gravitațional în containerele de 25 m ³ existente în
dotarea stației de transfer. Câte 2 conta inere pline sunt preluate de un echipaj camion și remorcă
și sunt transportate la depozit.
Deșeuri speciale care sunt aduse și stocate în zona de utilitate publi că:
deșeuri menajere periculoase de tipul bateriilor, acumulatorilor uzați, etc.;
deșeuri voluminoase, cum sunt: piese de mobilier, plăpumi și pilote;
DEEE.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
24
Contai nerele sunt preluate după umplere de un operator specializat, care le transportă
la firmele reciclatoare.

3.1.3.2. STRUCTURA
CONSTRUCTIVĂ
A
UNEI
STAȚII
DE
TRANSFER

Construcția stațiilor de transfer

Stația de transfer se va construi ca o incintă betonată și asfaltată, complet închisă cu
gard și va avea în componență:
– gard de delimitare incintă de 1,8 m înălțime;
-poartă de acces -cu system automat de închidere prin telecomandă.

3.1.3.3.
PROCESUL
DE
TRANSFER

Fazele procesului de transfer:

a) faza de descărcare:
– intrare camion cu deșeuri colectate, cântărire și înregist rarea tipului și cantității de
deșeuri;
– dirijarea camionului spre rampa de descărcare, poziționarea lui în dreptul
jgheabului de descărcare în containerul aflat la umplere;
– ieșirea camionului de pe rampă și cântărirea camionului gol;

b) faza de încărcare containere:
– descărcare containere goale pe platformă și poziționarea lor la umplere;
– încărcare containere pline;
– cântîrire.
Schema de flux tehnologic a stației de transfer: încărcare în camion, cîntîrire, înregistrare tip
de deșeuri și cantitatea de deșeuri, dirijarea spre rampa de descărcare, ieșirea camionulului spre un nou
ciclu de transport.

3 . 1 . 3 . 4 .
EMISIILE
DE
POLUANȚI
DIN
ACTIVITATEA
STAȚIILOR
DE
TRANSFER

În perioada de constr ucție

Apă: nu se produc/eva cuează ape uzate;

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
25

Aer: emisii de pulberi, emisii de COV în cazul platformelor care se și
asfaltează, emisii de CO, CO2, NOx, SOx, CH4, aldehide, pulberi din gazele de eșapament ale
camioanelor de transport;

Sol: în condiții normale de realizare a lucrărilor de construcție nu se va produce
poluarea solul ui;

Zgomot: este posibilă poluarea sonoră pe perioada lucrărilor, dar ea va fi de scurtă
durată.

3.2. IMPAC TUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL
TRAN SFRON TALIER, ASUPRA COM PONEN TELOR
MEDIU LUI ȘI MĂSURI DE R EDUCERE A ACES TUIA

3.2.1. Apa

Una din măsurile care va contribui la evitarea contaminării apelor pluviale cu substa nțe
poluante conținute în deșeuri sau cu produse de descompunere a acesto ra este utilizarea
containerelor cu capac.
Capac ul se închide imediat ce se umple containerul și rămâne închis până la plecarea spre
depozit/ valorificator. La sfârșitul zilei operatorii verifi că să fie închise toate capacele pentru a
se evita percolarea deșeurilor de către event uale precipitații din timpul nopții.
În timpul manevrelor pot apărea deversări accidentale de deșeuri care, dacă nu sunt
strânse imediat și zona nu este curățată, pot conduce la scurgeri accidentale de ape uzate de
levigare. Acestea sunt colectate în sistemul de canalizare aferent și conduse la stația de pretratare.
În concluzie, stocarea tempora ră a deșeurilor în stațiile de transfer va genera o poluare
redusă
ceea ce va situa impactul asupra factor ului de mediu APĂ în domeniul nesemnif icativ.

3.2.2. Aerul

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zon ele în care nu se manifestă direct
influența surselor de poluare.
Impactul asupra atmosferei
Datorită măsurilor de protecție a atmosferei: construcția ST cu rampă de înălțime
minim necesară pentru descărcarea gravitațională a deșeurilor în containe rele mari, montarea
unui tobogan care să reducă înălțimea de cădere liberă a deșeurilor și alegerea tipurilor de
autoveh icule – cu motoare cu catalizator Euro IV – imisiile de poluanți din zona de impact a

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
26
activității stației de transfer a deșeurilor vor respecta valorile limită stipulate în Ordinul MAPM
nr. 592/2002.

3.2.3. Solul
. Deșeurile care ajung la staț ia de transfer și care sunt în princi pal reziduuri nu
staționează mai mult de 4 zile în containe re, timp care nu favoriz ează formarea unei cantități
semnificative de levigat – cu excep ția perioadelor cu precipitații abundente.

Apele pluviale ca spală suprafața stațiilor de stocare ar putea fi sursă de poluare a
solului și subsolului dacă stația nu ar fi prevăzută cu sistem de colectare și tratare a apelor.

PROGN OZA
IMPACTULUI

Cum toată supraf ața stației de transfer este asfaltată, chiar dacă s-ar produce scurgeri
din deșeuri nu ar exista riscul de poluare a solului.

Măsurile de protecție asigurate vor aduce poluarea proba bilă la un nivel redus astfel încât
activi tatea ce se desfășoară în stația de transfer va situa impact asupra solului în domeniul
nesemnific ativ.

MĂSURI
DE
DIMINUARE
A
IMPACTULUI

În stațiile de transfer nu sunt necesare alte măsuri de diminuare a impactului asupra
solului, decât măsurile constructive luate prin proiect.

3.2.4. Biodiver sitatea

IMPACTUL

Stațiile de transfer sunt amplasate la periferia localităților, la dis tanțe de peste 5
km de ariile protejate. Astfel siturile proteja te sunt situate în afara ariei de impactul emisiilor
din stațiile de transfer. Excepție face Stația de transfer Corab ia.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
27

IMPACTUL

Stațiile de transfer vor fi înconju rate de garduri de cca. 2 m înălțime, din care va fi
vizibilă rampa de
3,0 m înălțime. În interior se află platforma asfaltată și containere de mare capacitate.
Cond ițiile referitoare la păstrarea curățeniei impuse prin manualul de operare (întocmit
conform Ghidului privind stațiile de transfer pentru deșeurile municipale solide) vor asigura
un impact necritic în peisaj.

MĂSURI
DE
DIMINUARE
A

Alegerea soluțiilor constructi ve, împrejmuirile și întreținerea adecvată a stațiilor de
transfer sunt măsuri suficiente pentru reduc erea impactului asupra peisajului.

În condi țiile prezen tate se poate concluziona:
Realizarea stațiilor de transfer din Județul Olt nu va avea un impact critic asupra
peisajului.

3.2.5. Mediul social și economic

După implementarea proiectul ui întreaga populație a Jude țului Olt va beneficia de
serviciile de salubrit ate, de calitatea și complexitatea cerută de normele românești și europene.

Impactul proiectului este benefic datorită reducerii riscurilor pentru sănătatea
locuitorilor și a animalelor care au existat atât timp cât colectarea a fost neadecvată și au
existat numeroase puncte de depozitare necontrolată a deșeurilor.
Pentru populație, mai ales pentru locuitorii orașelor și municipiilor, calitatea vieții este
strict condiționată de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiant.
În structura serviciilor și uti lităților publice sunt incluse componente cum sunt
salubritatea și gestiunea deșeurilor urbane.
În perioada de constr ucție a stațiilor de transfer se vor crea noi locuri de muncă
pentru locuitorii zonei. Numărul de angajați va fi stabilit de firma care va câștiga licitația
pentru contractul de lucrări.
În perioada de operare, în stațiile de transfer vor fi create un număr de 8 locuri de
muncă permanente (2 în fiecare stație de transf er), ce vor fi distribuite fără discriminare de
sex, etnie, religie sau disabilități care nu influențează capacitatea de a îndeplini sarcinile
postului.

MĂSURI
DE
DIMINUARE
A

Următoarele efectele negative asupra popul ației pot apărea în perioada de funcționare
a stațiilor de transfer: emisii de zgomot, mirosuri, intensifica rea traficu lui pe drumurile din zonă.
Disconfortul produse de mirosuri și zgomot este în pri ncipal și într-o oarecare măsură
inevitabil, deoarece deșeurile au miros datorat proceselor de descompunere, iar zgomotul nu
poate fi evitat în proces ul de transfer. Aceste disturb ări nu pot fi evitate pentru că:

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
28

princi pala sursă de zgomot este circulația camioanelor colectoare și a celor de
transfer, fără de care nu poate exista activitate de stocare temporară și de transfer;
mirosurile apar de asemenea în procesul de descărcare a deșeurilor, deși containerele
vor fi neacoperite numai pe perioada umplerii, sau apar datorită unor eventuale scurgeri de ape
contaminate din camioane sau din contai nere.
Măsurile cele mai eficiente de îndepărtare a mirosurilor sunt întreținerea curățeniei în
incinta ST. Plasa rea ST la distanță cât mai mare posibil de zonele rezidențiale contribuie
la reducerea impactului mirosurilor și zgomotului.
Alegerea camioanelor moderne cu emisii reduse de poluanți in gazele de eșapament și
emisie redusă
de zgomot va reduce impactul traficului intens de pe drumurile de acces în ST.
Întreținerea curățeniei drumurilor de acces în ST și a platformei din incintă va
reduce nivelul emisiilor de pulberi în atmosferă.
Sistemul de operare a ST propus de proiect include următoarele măsuri de minimizare a
mirosurilor
și zgomotului:

1.) stațiile de transfer se află la distanță de cca. 500 m de cea mai apropiată zonă locuită.
Emisia de mirosuri a deșeurilor transp ortate în containere închise este minimizată și nu atinge o
arie de transfer cu o rază de 500 m.

2.) operatorii ST au obligația de a închide capacele containerelor imediat ce sunt
umplute. Ca urmare a celor prezentate se estimează:

Activit atea de stocare temporară a deșeurilor în stațiile de transfer este o compo nentă a
dezvoltării durabile a mediului social și economic al județului Olt.

Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural

IMPACTUL
POTENȚIAL
AL
STAȚIILOR
DE
TRANSFER
ASUPRA

DE
PATRIMONIU
CULTURAL,
ARHEOLOGIC
SAU
ASUPRA

Constru cția și funcționa rea stațiilor de transfer nu prezintă nici un fel de elemente
funcționale sau de altă natură care ar putea prejudicia mediul natural și construit existent.

La distanță mai mică de 1 km de stațiile de transfer nu există monumente istorice și de
arhitectur ă. Zgomotul și vibrațiile nu vor avea impact asupra zonelor rezide nțiale.
Intensificarea traficu lui datorată transportu lui deșeurilor ST va produce impact asupra
locuitorilor din zona limitrofă drumului de acces. Traficul de pe drumurile județene și naționale
va înregistra o creștere nesemnificativă datorată transportului de deșeuri la/de la ST.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
29
O obligație specia lă ce revine constructor ului în cazul în care, în timpul lucrărilor de
construcții are loc o descoperire arheologică întâmplătoare. În acest caz constructorul va sista
lucrările și va anunța în cel mult 72 de ore Primarul localității pe raza căreia s-a făcut descoperirea.
Așa cum prevede Artico lul 4, paragra ful (3) din OUG 43/2000 – Ordonanța privind protecția
patrim oniului arheologic și declararea unor situri arheolo gice ca zone de interes național.
Conform atribuțiilor ce-i revin, Primarul localității va lua măsurile precizate la Articolul 17 din
normati vul menționat mai sus.
În condițiile prevăzute în proiect pentru stocarea temporară a deșeurilor în stații de
transfer se poate concluziona:

Activit atea ce se va desfășura poate genera impact, limitat, zonal asupra vecinătă ților dar
nu va produce perturbații ale activităților așezărilor umane sau a obiectivelor de interes public.

Nivelul de pericol al funcționării stațiilor de transfer, se înscrie î n clasa de pericol satisfăcăto

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
30

3.3. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DEPOZITARE

3.3.1. Situația actuală a depozitării deșeurilor

În prezent, în județul Olt nu există nici un depozit care să fie construit ș i să funcționeze conform
legislației europene și românești în vigoare. Capacitatea lor de depozitare este pe cale de epuizare, nu există
un sistem de înregistrare a deșeurilor, sunt o sursă de poluare a apelor freatice și au un impact critic asupra
peisajului.

Unitățile de depozitare din mediul urban vor fi închise până în anul 2012 (depozitul Slatina a fost
închis în anul 2007) iar rampele din mediul rural vor fi închise în anu l 2009. Depozitele Caracal, Corabia și
Balș, care au termen de închidere în anul 2017, vor putea fi închise din anul 2012, după ce va intra în
funcțiune prima celulă a noului depozit ecologic județean.

Situația prezentată impune construirea unui depozit c are să se conformeze cerințelor legale de
depozitare și a unor facilități de tratare a deșeurilor care să asigure reducerea cantității de deșeuri ce trebuie
depozitate.

3.3.2. AMPLASAREA DEPOZITULUI NOU

Consiliul județean Olt a identificat și a pus la d ispoziție două amplasamente dintre care să fie
selectat amplasamentul optim pentru depozitul ecologic de deșeuri nepericuloase: unul la Bălteni, la est de
municipiul Slatina și unul la Perieți la sud de Bălteni.

Analiza acestor alternative a condus la con cluzia că amplasamentul de la Bălteni este cel
favorabil.

Pentru amplasament există acceptul Consiliului Administrației Locale și nu a fost înregistrată o
opoziție a populației din zonă la notificările privind amplasarea viitorului depozit.

Amplasamentul Bălteni este situat în partea centrală a județului Olt, la cca. 13 km est de reședința
de județ și cel mai important generator de deș euri municipale, Slatina

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
31

Figura 26 – Vecinătăți Bălteni
Vecinătățile amplasamentului Bălteni sunt:
Sud: Perieți, la cca. 3,5 km.
Est: Potcoava la cca. 7 km;
Nord -est: Mihăilești -Popești la cca. 7,5 km;
Vest-sud-vest – Barca, Turia și Recea la cca. 7km.
Depozitul ecologic județean de deșeuri nepericuloase va fi amplasat la nord de linia de cale ferată
Slatina – Pitești. La sud de calea ferată se află o pădure, care o desparte de satul Bălteni.

Figura 27 – Drumuri de acces la depozitul Bălt

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
32

De la Slatina la Bălteni se circulă pe drumul județean DJ 653, ce merge în paralel cu
linia CFR. Drumul comunal DC 95 facilitează accesul spre gara Bălteni, de unde un drum de pământ
ajunge până la calea ferată. Din drumul județean DJ 653, prin DJ 546 se ajunge la drumul național DN
65 ce traversează județul de la vest l a nord -est.

Distanța de la depozit până la următorul drum asfaltat este de cca. 2 km. Accesul la depozit va
necesita realizarea unui drum nou.

În partea centrală și de nord -est terenul are o pantă medie de 10%, cea mai abruptă pantă: 40
%, fiind în parte a de NV. Pe latura de nord -vest a amplasamentului se află albia unui pârâu de șiroire,
care se varsă în Pârâul Chiara, afluent al râului Dârjov.

Terenul este proprietatea Consiliului Local Bălteni și este folosit ca pășune. Suprafața
disponibilă este de c ca. 112 ha.

Structura hidrogeologică

Amplasamentul are o structură fină de argilă loessoidă, acoperită de sol brun podzolic.

Figura 29 – Hartă hidro -geologică cu localizarea amplasamentelor depozitelor
(culoarea albastră: roci permeabile)

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
33

Investigații hidrogeologice în amplasament

În cadrul investigaț iilor hidrogeologice s -au efectuat 4 foraje cu adâncimea de 30 m în
amplasamentul de la Bălteni.

Rezultatele investigațiilor geotehnice din amplasament se pot sintetiza astfel:

de la cota ± 0.0 m (cota naturală a terenului) până la 0.8 m adâncime: sol natural;
de la 0.8 m până la 5.0 m pachet de argile coezive cu inserții de straturi calcaroase, având o
plasticitate ridicată;

de la 5.0 metri până la 16.0 metri adâncime se află un strat de nisipuri,

de la 16.0 m până la 23.0 m un strat
coeziv de argile.
Apa freatică s -a detectat la adâncime de
24 m
în forajul (F4), din nord -vestul
amplasamentului,

în forajul Bălteni 1 (E24°31,210’; N44°27,335’) la 23,6 m și în forajul Bălteni 2 (E24°
30,078’; N44° 27,165’) la 1,23 m s -a detectat un bazin interstițial de apă.

Analiza geologică a amplasamentului depozitului Bălteni indică prezența unor sedimente cu
granulație fină din Te rțiarul Superior (marnă, argilă nisipoasă, nisip, gresie).

Bariera geologică are o permeabilitate mică. Solul din amplasament este un loess argilos cu
granulație fină, cu rezistență scăzută la eroziune.

În amplasament, pânza freatică se găsește la adânci me mai mare de 24 m.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
34
Măsurătorile efectuate pentru determinarea permeabilității stratului de argil ă au dat urmă
toarele rezultate: 6,4 10-9 m/s la adâncimea de 2,0 m și 2,0 10-8 m/s la 5,0 m adâncime. Cu aceste valori
se poate considera că terenul are o barieră geologică naturală.

Inundabilitatea
Amplasamentul Bălteni se află într -o zonă climatică unde valoarea medie a precipitațiilor este
de 500 mm/an și intensitatea ploilor maxime, HQ(30) este 104,8 mm/24h.
S-a evaluat că riscul de inundare a amplasame ntului este „moderat” datorită valorii medii a
intensității ploilor maxime și datorită valorii medii a precipitațiilor, care este moderată. Acest risc este
mediu și datorită amplasamentului aflat la cumpăna apelor dintre bazinul râului Olt și a râului Vede a.
Eexistă o diferență de nivel între amplasamentul depozitului și valea pârâului de șiroire, care se varsă în
Pârâul Chiara. Panta spre pârâu a amplasamentului Bălteni este de 10%. Această valoare nu este prea
mare, din punct de vedere a stabilității geot ehnice, dar permite scurgerile de suprafață din amplasament.

Datele de bază ale depozitului de deșeuri municipale Bălteni sunt:

Depozitul ecologic Bălteni va fi de tip „b – depozit pentru deșeuri nepericuloase”.

Depozitul va fi proprietatea Consiliului Județean Olt și va fi dat spre exploatare unui operator
selectat prin licitație publică, ce va deveni titular al activității de depozitare.

Proiectantul depozitului este Consorțiul C&E Consulting and Engineering Gmbh Louis
Berger SAS Poyry Environment Gmb h.

O sinteză a datelor caracteristice ale amplasamentului este prezentat în tabelul 28. Tabelul 28 –
Parametri caracteristici ai ampl asamentului depozitului Bălteni

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
35
Nr.
Indicator
Depozitul Bălteni
crt.

1 Populația deservită de depozit 490000
2 Suprafața terenului disponibil 25,05 ha (250.463 m2)
3 Altitudine 135 m
4 Panta terenului 10 %
5
Solul Sol brun podzolic pe fundament de argilă loessoidă, cu

structură fin nisipoasă
6
Geologie Sedimente din Quarternar: pietriș, nisip, loam, argilă, în
straturi
de deiferite grosimi. Stratul de argilă are grosime > de 5
m și
permeabilitate de 10-8 – 10-9 m/s.
7 Hidrogeologie apa freatică la adâncime mai mare de 23,6 m.
Un pârâu de șiroire la NV de amplasament, afluent al
râului
8 Ape de suprafață în apropiere Chiara, care se varsă în râul Gota, la rândul său afluent al
rârului Dârjov.
9 Utilizarea actuală a terenului Pășune, necultivat, fă ră arbori în teren.
10 Zona seismică Zona seismică nr.71, având accelerația Ag=0,16·g și
perioada

de colț Tc= 1,0 s.
11 Proprietarul actual al terenului teren comunal
12 Drum de acces Drum comunal de pământ până la linia de cale ferată din
sudul

amplasamentului.
13 Posibilități de racordare la rețea
La distanță de cca. 650 m
electrică

14 Distanța față de:
> 1000 m zone locuite
zone naturale protejate > 5000 m
Zone de protecție pentru apă > 5000 m
zone de agrement > 5000 m
Monumente culturale > 5000 m
15 Influența asupra peisajului Necritică
16
Probleme cunoscute: – Este necesară construcția unui drum de acces de cca.
0,65
km.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
36
2.2.1. CAPACITATEA DEPOZITULUI

Conform previziunii de implementare a proiectului, depozitul de deșeuri Bălteni va începe să
opereze din prima jumătate a anului 2012. Pe timpul construcției deșeurile vor putea fi depuse în
depozitele existente în județ care sistează activitatea după anul 2012.

Capacitatea depozitului, în ansamblu și capacitatea p rimei celule – care va fi realizată în cadrul
investițiilor prioritare, finanțate prin proiect sunt:

Tabelul 29
Total Celula I
− Capacitate [m³] 3.560.000 880.000
− Aria de depozitare [m2] 169.427 65.946
− Anul de începere a depozitării 2012 2012
− Anul închiderii 2037 2023

Proiectantul a calculat și necesarul total de depozitare și cel pentru celula I. Modul de realizare
și construcția celulei II depind de operatorul depozitului, acesta fiind cel care va realiza continuarea
investiției.

Suprafața totală a depozitului de la Bălten i este:
-Suprafața totală a terenului disponibil: 250.463 m²
-Suprafața efectivă de depozitare: 169.427 m²

Pentru asigurarea stabilității la baza depozitului și pentru realizarea capacității de depozitare
proiec tate se vor excava din baza depozitului cca. 140.000 m3 de pământ. Din acesta se va folosi o parte
pentru formarea digurilor, surplusul se va depozita si se va folosi ulterior la acoperirea deșeurilor, iar
partea de sol vegetal se va folosi la acoperirea p ărții exterioare a digurilor, care urmează să fie înierbat ă.
Săpăturile vor contura baza depozitului urmând topografia naturală a zonei, realizând 3 terase cu o
diferență de altitudine de circa 6 m între fiecare nivel.
Tot pentru a realiza capacitatea nec esară, deșeurile vor fi stivuite până la 30 m înălțime, de la
baza depozitului până la suprafața super ioară a straturilor de deșeuri.
Înclinația maximă a pantei va fi de 1:3, pantă care este stabilă pentru toate tipurile de sisteme
de acoperire ulterioare, incluzând opțiunile alternative pentru stratul mineral de etanșare (de exemplu
saltea din bentonit) și strat de drenare (de exemplu saltea artificială de drenare). Chiar și straturile de
acoperire temporară se comportă bine cu o înclinație de 1:3. Bermele (banchetele) sunt prevăzute la
fiecare 10 m de nivel din grămada de deșeuri, ceea ce simplifică mai târziu drenarea apei și totodată
accesul la depozit.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
37

2.2.2. REGIMUL DE FUNCȚIONARE

Depozitul de la Bălteni va funcționa 6 zile/săptămână în 2 schimburi/zi.

2.2.3. DEȘEURILE PRIMITE LA DEPOZITARE

Depozitul de la Bălteni va primi pentru depozitare definitivă deșeurile municipale, respectiv
deșeurile menajere și asimilabile din comer ț, industrie și instituții, deșeurile generate de serviciile
municipale – grădini, parcuri, pajiști, pieț e, deșeuri stradale, nămolurile uscate și stabilizate de la
epurarea apelor uzate (în proporția de 1:10 din total deșeuri).
Nu vor fi acceptate alte deșeuri generate de activități industriale, decât cele similare deșeurilor
menajere. Aceste tipuri de deșeuri vor respecta criteriile de acceptare precizate în „capitolul 3 – Criterii
pentru acceptarea deșeurilor pe depozitul de deșeuri nepericuloase” din Ord 95/2005.
2.2.4. STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ A DEPOZITULUI

Depozi tul de deșeuri Bălteni va avea în componență următoarele instalații și
echipamente principale:
poarta de acces și sistem de pază și supraveghere;
echipament de cântărire (pod – basculă);
facilități pentru verificarea deșeurilor și laborator;
drum uri interioare;
zone de utilitate publică;
zona de depozitare deșeuri
instalație pentru cole ctarea și tratarea levigatului,
sistem de colectare ș i evacuarea gazului de depozit;
puțuri de monitorizare a apei freatice;
garaje, ateliere și spatii de parcare;
echipament pentru curtarea
roților vehiculelor;
birouri administrative.
Stația de sortare a deșeurilor.

Figura 31 – Structura constructivă a depozitului

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
38

Facilitățile depozitului au fost amplasate astfel încât:
să ocupe o suprafață minimă și să maximizeze spațiul de depozitare a deșeurilor;
să facilitățile de descărcare a apelor uzate, sistemul de drenare levigat și bazinul de colectare a
apelor pluviale, să fie amplasate în punctele de altitudine minimă, permițând descărcarea gravitațională,
în cât mai mare măsură.
să asigure o operare cât mai ușoară, ca de exemplu amplasarea podului basculă aproape de
clădirea administrativă, dar și aproape de zona de utilitate publică.

Figura 32 – Zona tehnică, de exploatare a depozitului Bălteni

Zona de exploatare

Suprafața zonei de exploatare și alocarea elementelor tehnice componente sunt configurate
astfel încât desfășurarea traficului să se facă în condiții de siguranță.

Activitățile de trafic: transportul deș eurilor la depozit și la instalația de sortare, retransportarea
materialelor reciclabile de la instalația de sortare, colectarea deșeurilor periculoase, voluminoase și a
DEEE de la populație, prin platformele publice de colectare, cât și pentru manipularea containerelor de
către operatorii de r eciclare și operatorii de fluxuri speciale de deșeuri, etc.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
39

Zona este prevă zută cu un sistem de drenare a apei de suprafață (receptori ape pluviale) ș i –
deoarece apa de suprafață care se scurge poate fi contaminată de scurgeri de combustibil sau de ule i, sau
prin contactul cu elemente componente ale deșeurilor – efluentul sistemului de drenare va fi deversat în
sistemul de canalizare. Apa care se scurge va fi apoi direcționată prin conducte la instalația de tratare a
levigatului.

Pentru a evita supraîn c ărcarea instalației de tratare a levigatului, se va monta un preaplin de
protecție, care, în cazul precipitațiilor abundente, duce la reducerea contaminării în mod natural, prin
diluție, până la limitele permise.
Zona de utilitate publică/ zona de cole ctare

Zona de utilitate publică este destinată colectării fluxurilor speciale de deșeuri: deșeuri
periculoase, deșeuri voluminoase și DEEE.

Astfel la intrarea în depozit pe platforma betonată, în cadrul zonei administrative se vor
amplasa containere pentru deșeuri voluminoase și pentru deșeuri periculoase. În aceste containere se vor
colecta deșeurile aduse de populația din cuprinsul zonei de arondare a depozitului.

Personalul depozitului va indica populației unde trebuie să depună fiecare tip de deș eu. Rolul
acestei zone este de a asigura sectorului public din zonele rurale (zona de descărcare directă la

depozit, fără ST) posibilitatea de a aduce la depozit tipuri de deșeuri, care nu sunt colectate de
serviciile de salubritate.

Platforma public ă de colectare a deșeurilor joacă rol de „centru de colectare la punct fix”
pentru următoarele tipuri de deșeuri:

Deșeuri voluminoase
lemn și mobilă
textile (inclusiv covoare)

DEEE

Deșeuri menajere periculoase
− baterii

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
40
lichide și altele.

Transportul containerelor cu deșeuri din zona de utilitate publică va fi făcut de operatori
specializați.
Apele pluviale de pe platforma de utilitate publică sunt ape „potențial contaminate”, ca și cele
de pe platformele de utilitate publică din stațiile de transfer. Aria de amplasare a containerelor pentru
fluxurile speciale de deșeuri e limitată de rigole care conduc apele spre canalizarea de ape uzate care le
descarcă în bazinul colector al stației de epurare din depozitul Bălteni.

Drumurile interioare

Drumul peri metral – Drumul perimetral de la Bălteni este alcătuit din două secțiuni principale.
Prima este localizată pe flancul de vest al depozitului (flancul de vest este acoperit de zona de
exploatare) și servește ca drum de acces pentru mijloacele de transport d e deșeuri la celula de depozitare.
Această secțiune a drumului perimetral este pavată cu asfalt și are o lățime de 6 m pentru a asigura
condiții sigure de trafic pentru vehiculelor de mare tonaj în ambele direcții.

Accesul la celulele de depozitare ale de pozitului se va face prin rampe (pavate cu pietriș și
întreținute de operatorii depozitului), care fac legătura între secțiunea de drum perimetral asfaltat și
zonele de depozitare.

Cea de a doua secțiune completează drumul perimetral pe flancul de est și nord și asigură
accesul la depozit doar pentru întreținere și monitorizare. Nu se așteaptă trafic intens în a doua secțiune a
drumului perimetral, iar drumul va fi simplu asfaltat și va avea o lățime de 3m.

Drumul pentru compactor – În paralel cu secțiune a asfaltată a drumului perimetral, se va
realiza un drum pentru compactor, obicei pavat cu pietriș.

Drumuri interioare temporare – Drumuri interioare temporare, care fac legătura între drumurile
interioare principale și zona de depozitare.

Poarta de ac ces și sistemul de pază și supraveghere

Proiectarea și construirea porții și a drumului principal de acces s -a realizat în funcție de
numărul vehiculelor de transport deșeuri și frecvența cu care acestea vor intra în depozit, mărimea și
tipul vehiculelor și caracteristicile drumului public din care se va face accesul la depozit.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
41
Drumul de acces ca ș i drumul perimetral al depozitului va fi asfaltat și va avea o lățime de
rulare de 6 m și rigole laterale.
Poarta și sistemul de paza și supraveghere este des tinat sa împiedice pătrunderea în depozit a
persoanelor neautorizate.

Echipamentul de cântărire

Depozitul sunt prevăzute cu un pod -bascula de cântărire atât pentru vehiculele încărcate care
intră în depozit, cât și pentru cele descărcate care părăsesc depozitul.

Facilități pentru verificarea deșeurilor și laborator

Echipamentele pentru verificarea deșeurilor, prelevării de probe și laboratorul pentru analize
sunt amplasate în clădirea administrativă.

Zona de depozitare a deșeurilor

Amenajarea in ițială a zonelor pentru depozitarea deșeurilor cuprinde doua operații de bază:
impermeabilizarea bazei și a marginilor depozitului;
realizarea sistemului de drenare și evacuare a levigatului.

Închiderea depozitului nou de la Bălteni

Închiderea definitivă a depozitului Bălteni se va face în anul 2037 și se va realiza prin
procedura standard descrisă în Ordinul nr. 757/2004.

Închiderea temporară

Prima fază a închiderii intermediare se va face după epuizarea capacității de depozitare a
deșeurilor în celula I.

După umplerea și nivelarea corpului de depozit, se aplică un strat de impermeabilizare
temporară. Rolul stratului de impermeabilizare este acela de -a asigura reținerea și scurgerea apei pluviale
pentru a nu se mai infiltra în masa depozitulu i, să formeze o bază stabilă și rezistentă pentru vegetație.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
42

Acoperirea intermediară reprezintă stratul de acoperire care se aplică peste deșeurile
depozitate, în primii ani după sistarea activității, atunci când au loc cele mai importante tasări. Datorit ă
procentului semnificativ de deșeuri biodegradabile, în corpul depozitului, care se descompune într -o
perioadă de aproximativ 3 – 5 ani. Pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a impermeabilizării finale,
aceste tasări sunt luate în calcul la proiect area închiderii.

Astfel este prevăzută o acoperire intermediară, care să asigure minimizarea formării de levigat
în masa de deșeuri, până la acoperirea finală

Pentru realizarea stratului intermediar de acoperire se va utiliza material inert cu o grosime de
0,5 m profilat pe toată suprafața depozitului

Detaliile închiderii intermediare sunt prezentate în figura 41.
.

Figura 41 – Sistemul de impermeabilizare intermediară

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
43

Închiderea finală

Condițiile ce trebuiesc îndeplinite de
stratul de impermeabilizare sunt următoarele:
rezistența la eroziuni provocate de tasările
masei de deșeuri și etanșe itate față de gazul de
depozit;
rezistent la variații mari de temperatură
(îngheț, temperaturi ridicate);
să fie c irculabil.
Așezarea ultimului strat de
impermeabilizare la suprafață se realizează atunci
când tasările corpului depozitului sunt într -un stadiu
la care nu mai pot determina deteriorarea acestuia.

Structura straturilor de impermeabilizare
finală a depozit ului de la Bălteni este prezentată în
detaliul din figura 42.

Figura 42 – Sistemul de impermeabilizare
finală

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
44

MONITORIZAREA POSTÎNCHIDERE A DEPOZITULUI

În perioada ce urmează închiderii depozitului care de obicei este de min 30 ani, dacă nu se
specifică altfel în Autorizația de mediu emisă de APM Olt se vor monitoriza:

Calitatea apelor subterane – prin analize semestriale/anuale (analiză complexă) a apei prelevate
din puțurile de control;

Calitatea levigatului și a apelor de suprafață – prin analize semestriale/anuale (analiză
complexă) a apei prelevate din puțurile de control;

Calitatea aerului – prin analize semestriale;
Calitatea gazului de depozit – prin analize semestriale;
Datele meteo climatice din zona depoz itului (temperatura, umiditatea și evaporarea) – cu
înregistrarea valorilor zilnice și calcularea mediilor lunare;

Topografia ariei depozitului – prin analiza anuală a structurii și compoziției depozitului și a
comportamentului la tasare a corpului depozi tului – semestrele în primii 3 ani și apoi anual.

Parametri care se monitorizează post -închidere au fost prezentați în tabelul 52.

EMISIILE DE POLUANȚI DIN ACTIVITATEA DEPOZITULUI

În perioada de construcție

Sursele de poluare a factorilor de mediu și p oluanții specifici ai acestora sunt: APA DE
SUPRAFAȚĂ și APĂ SUBTERANĂ:

Poluanți: materii în suspensie, produse petroliere.

Surse: ape pluviale care spală suprafața de construcție a depozitelor și eventualele pierderi de
combustibili din vehicule și echi pamentele de construcție.

Măsurile de reducere a impactului:

Verificarea tehnică a echipamentelor utilizate în procesul de construcție;

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
45
respectarea instrucțiunilor de lucru;

respectarea instrucțiunilor de gestionare a deșeurilor rezultate din procesul de construcție.

AER:

Poluanți: CO, CO 2, NO x, COV, aldehide, pulberi.

Surse:manevrarea
materialelor de construcție și a pământului excavat și
emisiile de
gaze de
eșapament din vehiculele și echipamentele de construcție.

Măsurile de reducere a impactului:

Verificarea tehnică a echipamentelor utilizate în procesul de construcție;

respectarea instrucțiunilor de lucru;

SOL:

Poluanți: pulberi, produse petroliere.

Surse: manevrarea materialelor de construcție și a pământului excavat și eventuale le pierderi de
fluide din motoarele vehicule și echipamentele de construcție.

Măsurile de reducere a impactului:

Verificarea tehnică a echipamentelor utilizate în procesul de construcție;

respectarea instrucțiunilor de lucru;

În perioada de operare

APA DE SUPRAFAȚĂ și APĂ SUBTERANĂ:

Poluanți: materii solide în suspensie, CBO 5, NH 4+, NO 3-, NO 2-, SO 42-Fenoli, CN- metale grele.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
46
Surse: levigat din masa de deșeuri depozitate, ape de suprafață colectate de sistemul de drenaj,
ape uzate menajere de la pav ilionul administrativ, ape pluviale care spală suprafața ariei de serviciu a
depozitului și care pot dizolva poluanți con ținuți în deșeuri căzute accidental din camioane sau din zona
de utilitate publică sau combustibilii pierduți din vehiculele și echipa mentele de manevrare deșeuri.

Măsurile de reducere a impactului:

sistem de drenare și evacuare a apelor uzate;

stație de epurare a levigatului;

monitorizarea calității solului și a calității apei din forajele de control din jurul depozitelor.

AER:

Poluanți: pulberi, CH4, CO2, H2S, NH3, COV.

Surse:gaz de depozit generat de procesul de biodegradare a deșeurilor, pulberi generate de
manevrarea deșeurilor, de circulație din depozit și de turbulența atmosferică și gaze de eșapament din
motoarele autovehic ulelor și echipamentelor proprii.

Măsurile de reducere a impactului:

sistem de extragere și ardere a gazului de depozit,

stropirea deșeurilor și a drumurilor de acces în perioade de secetă,

acoperirea zilnică a deșeurilor depozitate,

verificarea tehnică a echipamentelor mobile de operare.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
47
SOL:

Poluanți:pulberi, N – NH4+, N -NO3- , SO42-, fenoli, produse petroliere, metale grele.
Surse: manevrarea deșeurilor, acoperirea zilnică cu pământ și/sau deșeuri pierderi de fluide din
motoarele vehicu le și echipamentele de depozitare.
Măsurile de reducere a impactului:

verificarea tehnică a echipamentelor utilizate în procesul de depozitare;

respectarea instrucțiunilor de lucru;

Cap.6. MONITORIZAREA

6.1. Etape de monitorizare

În scopul determinări i impactului lucrărilor de investiție pentru realizarea infrastructurii de
management al deșeurilor se va realiza un program de monitorizare a factorilor de mediu:
aer (imisii din jurul stațiilor de transfer și al depozitului)
apă de suprafață (emisarii în care vor fi evacuați efluenții depozitului)
apă freatică (din puțurile de control din jurul depozitelor)
sol (din jurul stațiilor de transfer și al depozitului)

Acest program se va desfășura în trei etape:

Etapa I -a „Baseline”

La sfârșitul lucrărilor de construcție, înainte de începerea operării obiectivelor de investiție se
vor preleva probe de apă freatică și sol din jurul stațiilor de transfer și al depozitului noi. Rezultatul
analizelor va fi înregistrat ca „probă 0” în funcție de care se va defini impactul acestor obiective asupra
mediului.

Probele se vor preleva în perioada de construcție a obiectivelor, imediat ce vor fi finalizate și
dotate puțurile de control.

Etapa II -a „faza operațională”

În faza operațională a stațiilor de transfer și a d epozitului se vor determina parametri calitativi ai
emisiilor în factorii de mediu. Rezultatele analizelor se vor compara cu „probele 0” pentru a determina
impactul activităților desfășurate.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
48

Etapa III -a „faza postoperațională”

Monitorizarea postoperațio nală se referă numai la depozitul și rampele închise. Acest tip de
monitorizare va permite verificarea integrității depozitului și siguranța că factorii de mediu nu vor fi
afectați.

6.2. Monitorizarea depozitului de deșeuri

Auto-monitorizarea emisiilor, în FAZA DE EXPLOATARE a depozitului de deșeuri, are ca
scop verificarea conformării cu condițiile impuse de autoritățile competente (autorizația de mediu,
autorizația de gospodărirea apelor, etc.).

6.2.1. EMISII ÎN AER

Emisii (gaz de depozit)

Urmărirea cantității și calității gazului de depozit va fi urmărită prin prelevare de probe din
secțiuni reprezentative ale depozitului. Prelevările se fac din puțurile de colectare a gazului.

Tabelul 44 – Frecvența analizelor și indicatorii determinați pentru determinarea calității gazului
de depozit.
Nr. crt. Indicator Frecvența prelevărilor
1. CH4, [mg/m3] Trimestrial
2. CO2, [mg/m3] Trimestrial
3. H2S, [mg/m3] Trimestrial
4. COV,[mg/m3] Trimestrial
Valorile obținute pentru fiecare factor de mediu vor fi comparate cu cele prevăzute de normele
legislației în vigoare. Analizele si determinările necesare pentru auto -monitorizarea emisiilor si controlul
calității factorilor de mediu vor fi realizate de către laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi în registrate
pe toata perioada de monitorizare.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
49

6.2.3. APA SUBTERANA

Controlul calității apei subterane se realizează prin foraje de control în cel puțin 3 puncte,
amplasate amonte, aval si lateral de depozit, pe direcția de curgere a pânzei freatice.

Tabelul 47 – Indicatorii care se analizează în probele de apă subterană

Nr. Indicatori Frecvența
crt.
1. Nivelul apei subterane Semestrial
2. pH Semestrial
3. Reziduu fix Semestrial
4. Conductivitate Semestrial
5. CCO -Mn Semestrial
6. Amoniu Semestrial
7. Mangan Semestrial
8. Cadmiu Semestrial
9. Plumb Semestrial

Valorile determinate prin buletinele de analiza se vor compara cu valorile martor obținute la
deschiderea depozitului.

Cap.7. SITUAȚII DE RISC

7.1. Riscuri naturale

Riscurile naturale care pot avea un impact major asupra depozitului sunt: − Cutremure (din
punct de vedere al

seismicit ății, depozitul este situate în zona seismică nr.7 1, având accelerația A g=0,16·g și
perioada de colț T c= 1,0 s.). Par ametri seismici ai zonei sunt ilustrați în figura 46;

− riscuri geomorfologice (alunecări de teren, tasări etc.);
− riscuri climatice (furtuni, secetă, inundații
etc.);

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
50
Figura 46 – Parametri seismici

În tabelul 51 sunt prezentate efectele induse de riscurile naturale și impactul lor asupra
mediului. Tabelul 51 – Riscuri naturale și impactul asupra factorilor de mediu.
Nr.
Risc
Efect
Impact asupra mediului
Crt.

1 cutremur – distrugerea taluzurilor depozitului; – deversarea deșeurilor, a
– distrugerea straturilor de levigatului și a apelor colectate
impermeabilizare; pe suprafața depozitului pe
– distrugerea sistemelor de drenaj și de terenurile adiacente,
colectare gaz de depozit: – infiltrarea levigatului în sol și
2 alunecări de teren, – puțin probabile în depozitul Bălteni, subsol și infiltrarea apelor

pluviale în masa de deșeuri, 3 tasări – în cazul depozitului închise, pot distruge
straturile impermeabilizării de acoperire
a fenomene însoțite de poluarea
depozitului solului, apelor freatice și de
suprafață.
– formarea pungilor de gaz și
producerea de incendii și
explozii, însoțite de poluare a
atmosferei.
4 furtuni – spulberarea deșeurilor pe terenuri – poluarea solului cu deșeuri
învecinate depozitului
5 inundații – distrugerea taluzelor depozitului; – poluarea apelor, solului și
– antrenarea deșeurilor și împrăștierea
lor; apelor freatice.
– dizolvarea substanțelor poluante din
compoziția deșeurilor

7.2. Accidente potențiale – analiză de risc

În afară de riscurile de poluare produse de factorii naturali un risc care are o frecvență ridicată
de apariție este riscul de incendiu.

O analiză de risc pentru depozitarea deșeurilor include:

riscurile de mediu și pentru sănătate ce apar din cauza emisiilor poluante din deșeuri;

riscurile ce pot apărea la deteriorarea sistemelor de prevenire a contaminării.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
51

Cap.4 -Închiderea depozitelor neconforme

4.1PROCESE TEHNOLOGICE DE ÎNCHIDERE A
DEPOZITELOR NECONFORME

4.1.1. Depozite existente

Depozitele neconforme sunt surse majore de poluare a factorilor de mediu, sol, subsol
atmosferă și ape de suprafață. Închiderea lor este esențială pentru minimalizarea impacturilor generate în
prezent si pentru a minimaliza riscul impacturilor viitoare.

Închiderea definitivă și reabilitarea depozitelor de gunoi reprezintă o parte esențial ă privind
îmbunătățirea impactului asupra factorilor de mediu, inclu siv asupra sănătății populației și asupra
peisajului.

Depozitele existente în județul Olt sunt: Slatina, Drăgănești -Olt, Scornicești, Corabia, Caracal și
Balș.

Situația actuală a depozitelor existente poate fi descrisă astfel:
capacitatea depozitelor est e pe cale de a se epuiza sau este deja depășită;
la nici un depozit nu există izolare a bazei;
nu se face tratarea levigatului;
deși majoritatea depozitelor au aviz de mediu pentru funcționare, nici unul nu este conform cu
directiva privind depozitarea.

Caracteristicile și programul de închidere al depozitelor existente în județul Olt, *conform
Anexei 5 din HG 349/2005 modificată de HG 210/2007 și **programul de începere efectivă și de
finalizare a lucrărilor conform graficului de desfășurare al lucrărilo r proiectului sunt prezentate în tabelul
60.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
52

Tabelul 60 – Depozitele existente în județul Olt

Suprafața Capacitate
An
*Anul **Anul începeri i **Anul

Depozite existente
proiectată, proiectată,
finalizării
deschidere
sistării lucrărilor
(ha) (m3)
lucrărilor
Slatina 4 1.020.000 1990 2007 2010 2015
Caracal 6 120.000 1999 2017 2010 2015
Drăgănești – Olt 2 200.000 1975 2009 2010 2014
Scornicești 2 45.000 1999 2009 2010 2014
Balș 3,2 85.000 1969 2017 2012 2014
Corabia 2,3 81.500 1998 2017 2012 2014

4.1.2. Investiții pentru închiderea depozitelor neconforme

Depozitele de deșeuri neconforme se vor închide conform procedurii indicate de HG 349/2005
privind depozitarea deșeurilor și Ord. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deșeurilor, din fondurile actualului proiect, astfel:

Depozitele Slatina și Caracal vor fi închise până în anul 2015 prin procedura completă, în două
etape:

Faza I: închidere interimară Faza II: închidere finală

Depozitele Balș, Corabia, Drăgănești -Olt și Scornicești se închid complet, într -o singură etapă.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
53

4.1.2.1. . AMPLASAREA DEPOZITELOR CE URMEAZĂ A FI ÎNCHISE

Depozitele ce urmează a fi închise sunt răspândite pe întreaga sup rafață a județului Olt.
Amplasarea lor este prezentată în figura 52.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
54

1. Depozitul vechi din Slatina

Vechiul depozit Slatina are o suprafață de 3,65 ha și conține 1.595.000 m³ de deșeuri
(volumul proiectat fiind de 1.020.000 m³). Depozitarea deșeurilor a început în anul 1990 și s -a încheiat
la 31.12.2007. Depozitul este amplasat în partea de SE a Municipiului Slatina.

Situația actuală

Imaginea oferită de depozit sugerează că depozitarea continuă în afara limitelor depozitului. în
partea de est a depozitului se află un depozit important de cenușă.

Zona din jurul depozitului a fost proprietate publică pe care sunt case vechi ce urmează să fie
demolate.

În amplasament nu sunt disponibile utilități. Sursă de energie e lectrică se află la cca. 100

m. drumul de acces este nepavat, care Figura 53 – Depozitul Slatina trebuie întreținut pe toată
perioade

închiderii depozitului.

În partea de vest s -au observat exfiltrații de levigat, care nu sunt colectate până în prezent.
Parte din levigat este descărcată în pârâul Urlătoarea, afluent al Milcovului. În depozit se află un canal
care este recordat la emisar și prin el se descarcă apa de suprafață.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
55

Condițiile hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul depozitului vechi de la Slatina se află pe platforma Moesică la baza zonei
subcarpaților meridionali. Peste o bază Precambriană de peste 6 km grosime, în depresiuni s -au depus
straturi de roci sedimentare din Paleozoic (Cambrian Carbonifer) și Mezozoic (Pe rmian -Triassic
Cretacic). Peste aceste sedimente depuse în Quaternar pe o grosime de peste 100 m, urmează straturi de
roci din Pleistocen. Straturile din Pleistocen sunt acoperite de straturi de loess și argilă loessoidă a căror
grosime, conținut de argilă și granulație deferă foarte mult.

Oltul și afluenții lui au creat văi largi de eroziune în sedimentele din Pleistocen, în care s -au
depus în Holocen straturi de pietriș, nisip și argile.

Condițiile geologice au creat condițiile de formare a acviferelor între barierele impermeabile
de roca. Astfel baza Precambriana este o barieră hidrologică cu permeabilitate de cca. 10-8 m/s, în timp
ce straturile din Mezozoic sunt permeabile: cu 10-4 până la 10- 5 m/s. Straturile de cca. 100 m grosime
din Quaternar sunt tot permeabile. În depozitele de nisipuri din văile Oltului (cu permeabilitate de 10- 3
până la 10-5 m/s) s -a format un acvifer extins, sursă importanta de alimentare cu apă a localităților zonei.
Direcția de curgere a acviferului este spre SE urmărind râ urile care le drenează.

Acviferele sunt aprovizionate de precipitații, primind un aport maxim primăvara.

Depozitul a fost amplasat pe o zonă favorabilă din punct de vedere al solului și structurii
geologice, fiind situat pe straturi cu permeabilitate scăzută peste care este un strat de argilă. Nu sunt
previzibile probleme create de apa freatică întrucât nivelul acesteia este la 10 – 12 m adâncime.

Inundabilitatea

Riscul de inundații este evaluat ca fiind ridicat, pentru că, deși nivelul mediu al prec ipitațiilor
este moderat (550 mm/an), intensitatea ploilor grele este mare (104,8 mm/24h) și pantele
amplasamentului sunt abrupte. Efectul unei ploi maxime – HQ (30) depinde de umiditatea inițial ă a
solului. În cazul în care solul este înghețat sau satura t riscul însumare a volumului de ape de scurgere pe
suprafețe – este mare (mai ales în luna martie, după topirea zăpezii și august după perioade de ploi
grele).

Municipiul Slatina se află în zona seismică 7 1, caracterizată de accelerație gravitațională: A g=
0.16 g și perioadă de colț Tc = 1,0 s.

2. Depozitul din Drăgănești -Olt

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
56

Depozitul din Drăgănești -Olt are o suprafață de 2,0 ha ș i conține 200.000 m³ de deșeuri
(volumul proiectat fiind de 100.000 m³). Exploatarea depozitului a început în anul 1975 și s -a încheiat
în 2009. Lucrările de închidere vor începe în anul 2010.

pârâu
Dr
um
ne
pavat

Figura 541 – Depozitul Drăgănești -Olt

Depozitul este amplasat în partea de sud a Municipiului Drăgănești -Olt

Condițiile hidrogeologice ale amplasamentului

Vechiul depozit Drăgănești –Olt se află pe platforma Moesică în vestul Câmpiei Române.
Peste o bază Precambriană de peste 6 km grosime, în depresiuni s -au depus straturi de roci sedimentare
din Paleozoic (Cambrian Carbonifer) și Mezozoic (P ermian -Triassic Cretacic). Peste aceste sedimente
depuse în Quaternar pe o grosime de peste 100 m, urmează straturi de roci din Pleistocen. Straturile din
Pleistocen sunt acoperite de straturi de loess și roci sedimentare de tip loessoid (argilă loessoidă) a căror
grosime, conținut de argilă și granulație deferă foarte mult.

Oltul și afluenții lui au creat văi largi de eroziune în sedimentele din Pleistocen, în care s -au
depus în Holocen straturi de pietriș, nisip și argile.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
57
Condițiile geologice au creat condițiile de formare a acviferelor între barierele impermeabile
de roca. Astfel baza Precambriana este o barieră hidrologică cu permeabilitate de cca. 10-8 m/s, în timp
ce straturile din Mezozoic sunt permeabile: cu 10-4 până la 10- 5 m/s. Straturile de c ca. 100 m grosime
din Quaternar sunt tot permeabile. În depozitele de nisipuri din văile Oltului (cu permeabilitate de 10-3
până la 10-5 m/s) s -a format un acvifer extins, sursă importanta de alimentare cu apă a localităților zonei.

Orașul Drăgănești Olt este situat într -o zonă de soluri aluviale permeabile ce formează terase
(formate în Quaternar /Holocen) și soluri cărora le e specifică inserția de straturi de argile (formate în
Pleistocen).

Depozitul Drăgănești Olt este amplasat într -o zonă în care ape le freatice sunt cantonate în
pietrișuri de Colentina. Direcția de curgere a acviferului este spre SV spre albia Oltului. Acviferele sunt
aprovizionate de precipitații, primind un aport maxim primăvara. Apa freatică estimează că nivelul apei
de suprafață n u este aproape de suprafața terenului.

Inundabilitatea

Riscul de inundații este evaluat ca fiind ridicat, pentru că, deși nivelul mediu al precipita țiilor
este moderat (500mm/an), intensitatea ploilor grele este mare (104,8 mm/24h) și pantele
amplasamen tului sunt abrupte. Efectul unei ploi maxime – HQ (30) depinde de umiditatea inițial ă a
solului. În cazul în care solul este înghețat sau saturat riscul însumare a volumului de ape de scurgere pe
suprafețe – este mare (mai ales în luna martie, după topire a zăpezii și augus t după perioade de ploi
grele).
Municipiul Slatina se află în zona seismică nr. 7 1, caracterizată de accelerație gravitațională:
Ag= 0.16 g și perioadă de colț Tc = 1,0 s.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
58

3.Depozitul din Scornicești
Depozitul din Scornicești are o suprafață de 2,0 ha și conține 45.000 m³ de deșeuri. Exploatarea
depozitului a început în anul 1990 și s -a încheiat în 2009. Lucrările de închidere vor începe în anul
2010.

Figura 55 – Depozitul Scornicești

Condițiile hidrogeolo gice ale amplasamentului

Obiectivul analizat este amplasat în Bazinul Hidrografic Argeș – Vedea, localizat în partea de
sud-est a României. Terenul este situat la cca. 50 m de malul drept al pârâului Plapcea Mică, afluent al
râului Plapcea, care este aflu ent de dreapta al răului Vedea. Conform Raportului privind starea mediului
pe anul 2008, râul Vedea se încadrează în clasa III de calitate pe toată lungimea sa aflată pe teritoriul
judetului Olt. Debitul mediu multianual al râului Plapcea este de 1,2 mc / s.

Depozitul se află în Câmpia Boianului, pe solurile aluviale de pe malul stâng al râului Plapcea
Mică. Terenul este acoperit de vertisoluri, tip de sol prezent pe aproape tot interfluviul dintre râurile
Plapcea și Vedea.

Structura geologică prezintă o bază din Paleozoic și Mesozoic, peste care s -au aș ternut roci
sedimentare din Quaternar (Holocen) și în anumite zone, roci sedimentare ce conțin straturi de argilă
din Quaternar (Plistocen).

În forajele efectuate în amplasament s -au găsit straturi imperm eabile de pelite și argile, în care
sunt intercalate straturi permeabile de pietriș și nisipuri. Stratul de argilă s -a găsit între 2,5 și 6 m.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
59

4.Depozitul din Caracal

Depozitul din Caracal are o suprafață de 6,0 ha și o capacitate proiectată de 120.000 m³ de
deșeuri. Stratul de deșeuri depuse până în prezent are o grosime de max. 28 m.

Exploatarea depozitului a început în anul 1999 iar lucrările de închidere a depozitului sunt
programate să înceapă în anul 2017. Lucrările de închidere vor fi dev ansate în 2010.

În amplasament nu sunt disponibile surse de utilităț i: energie electrică, comunicații sau sursă
de apă și canalizare. Sursă de energie și alimentare cu apă se află la o distanță de cca. 300 m de depozit.
Terenul din jurul depozitului este proprietate privată, cu excepția terenului din nord, care este proprietate
publică. În apropiere se află câteva case vechi rămase din perioada de construcție a depozitului care
urmează a fi demolate și o hală de sortare construită prin proiectul Phare “Or ganizarea sistemului de
colectare selectivă a deșeurilor pentru municipiu Caracal”.

În partea de nord a depozitului au apărut exfiltrații care băltesc, în prezent neexistând un
sistem de drenare.

Figura 56 – Depozitul CARACAL

Condițiile hid rogeologice ale amplasamentului

Depozitul Caracal este situat în Câmpia Romanaț ilor pe o structură geologică ce are o bază de
cca. 6000 m grosime de roci formate în Precambrian, s -au depus roci sedimentare, în straturi de diferite
grosimi, în Paleozoic și Mesozoic. Peste acestea s -au depus în Quaternar și Pleistocen diverse straturi ce

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
60
însumează cca. 100 m grosime. În zona Caracal straturile cele mai răspândite sunt cele de Frățești, Cândești
și Colentina.

Straturile din Pleistocen sunt de tip loessoid ș i argilo -loessoide, cu mari variații de grosime și
granulație. În aceste straturi, afluenții Oltului au săpat vai în care s -au depus în Holocen straturi de roci
sedimentare de pietriș, nisip și argile.

Depozitul este situat într -o zonă de soluri aluviale permeabile cărora le e specifică inserția de
straturi de argile (formate în Pleistocen). Apele freatice sunt cantonate în pietrișuri de Colentina.
Direcția de curgere a acviferului este spre SE spre albia Oltului. Acviferele sunt ap rovizionate de
precipitații, primind un aport maxim primăvara. Apa freatică estimează că nivelul apei de suprafață nu
este aproape de suprafața terenului. Conform h ărților geologice, în amplasament straturile de apă
subterană sunt întâlnite la adâncimi de 40 – 60 m.

Zona seismică Caracal este 7 1, caracterizată de accelerația: Ag=0,16g și perioada de colț,
Tc=1,0 s.

Inundabilitatea

Amplasamentul este situat într -o zonă caracterizată de o valoare medie anual ă a precipitațiilor
de 500 mm/an și valoarea ma ximă a ploilor grele cu frecvență medie mediată pe ultimii 30 ani –
HQ(30) de 104,8 mm/24h.

Riscul de inundație este estimat la un nivel ridicat, pentru că, deși valoarea medie a
precipitațiilor este moderată, volumul ploilor maxime HQ(30) este ridicat. R iscul de inundații este ceva
mai mare în luna martie în perioada de dezgheț și august, după ploi maxime. Alt factor de risc de
inundație este prezența la nord de amplasament a Pârâului Gologan, la o distanță de 1000 m.

5.Depozitul Balș

Depozitul din Balș are o suprafață de 3,2 ha și o capacitate proiectată de 85.000 m³ de deșeuri.
Exploatarea depozitului a început în anul 1969 iar lucrările de închidere a depozitului sunt programate
să înceapă în anul 2017. Începerea lucrărilor de închidere va fi devansat ă în anul 2012.

Depozitul este situat la o distanță de aproximativ 2 km nord de centrul orașului Balș (peste
500 m de zona locuită a acestuia). În vecinătatea amplasamentului este râul Olteț la cca. 500 m distanță,
afluent de dreapta al râului Olt. Râul O lteț se încadrează în clasa III de calitate, pe toată lungimea sa –
147 km – ce se află pe teritoriul județului Olt.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
61

Spre râu

Depozitul Balș

DN 65

Spre bariera și drum de pământ

Figura 57 – Depozitul BALȘ
Accesul pe amplasament se realizează din drumul național DN 65 Slatina – Craiova, apoi pe o
stradă interioară orașului până la depozitul existent, pe o distanță de cca 1,4 km. Distanța până la
depozitul de deșeuri de la Bălteni este de 45 de km.
6.Depozitul Corabia

Depozitul din Corabia are o suprafață de 2,3 ha și o capacitate proiectată de 81.500 m³ de
deșeuri și este situat în partea sud -estică a Orașului Corabia, în lunca Dunării, în apropierea stației de
sortare construită prin fonduri PHARE.

Exploatarea depozitului a început în anul 19 98 iar lucrările de închidere a depozitului sunt
programate să înceapă în anul 2017. Lucrările de închidere vor fi devansate în 2012.

Figura 58 – Depozitul CORABIA

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
62

Amplasamentul este situat la distanță de cca. 3 km față de orașul Corabia. Accesu l pe
amplasament se realizează direct din DN 6, aflat în partea de nord.

Amplasamentul este caracterizat de prezența acviferului freatic în masa depozitelor loessoide,
cu capacitate de debitare redusă. Acviferul din nisipurile de Mostiștea are o dezvoltar e regională
însemnată.

4.1.2.2. LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A DEPOZITELOR

Activitățile necesare pentru închiderea depozitelor sunt prezentate în continuare. Închiderea
depozitelor se va realiza în două faze:
Faza I – închiderea interimară;

Faza II – închiderea definitivă, care se realizează după perioada de stabilizare a corpului
depozitului, și dacă rezultatele monitorizării apelor de suprafață și freatice și a gazului de depozit arată
că închiderea este necesară și se poate face în siguranță.

Măsur ile de închidere sunt cele aplicate conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor (această hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor) și
Ordinului nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozit area deșeurilor.

Închiderea și ecologizarea unui depozit începe odată cu încetarea exploatării depozitului,
respectiv sistarea depozitării deșeurilor în cadrul depozitului.

Măsurile de pregătire a închiderii unui depozit prevăd impermeabilizarea suprafeț ei pe care au
fost depozitate deșeurile și instalarea dispozitivelor de monitorizare.

În conformitate cu HG 349/2005 și Ord. 757/2004, este necesară colectarea și tratarea apelor
contaminate (levigatului), drenarea apei pluviale de la suprafața depozitulu i, precum și colectarea și
eliminarea gazului acumulat, rezultat din depozitarea deșeurilor.

Activitățile necesare pentru închiderea finală a depozitelor de deșeuri sunt următoarele:
Lucrări de pregătire, respectiv:

Eliminarea deșeurilor din zona destina tă construcției instalațiilor pentru închiderea interimară;
restrângerea deșeurilor spre zona centrală a depozitului;

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
63

Realizarea stratului intermediar și a sistemului de drenaj levigat;
Realizarea infrastructurii intermediare pentru închiderea depozitului ;
Lucrări de conturare și de nivelare , respectiv lucrări de remodelare și tasare a pantelor
corpului de depozit. Pantele se vor realiza cu o înclinație de 1:3 la bază și 1:10 în partea superioară
pentru asigurarea unei scurgeri rapide a apei pluviale în ri gola perimetrală de colectare;

Realizarea stratului final de acoperire și impermeabilizare a corpului de depozit:
Realizarea stratului final de acoperire;
Construcția noului sistem de drenaj al levigatului;
Închiderea sistemul intermediar de drenaj al levigatului;
Realizarea sistemului final de drenaj al apelor de suprafață și toate facilitățile necesare ale
acestuia cum sunt cele două bazine de retenție a apelor pluviale, canalul de descărcare și conductele cu
deversare în cursul de apă existent în zon ă;

Realizarea sistemului de monitorizare post -închidere:
Monitorizarea apelor subterane din puțuri (unul în amonte și două în aval);
Puțuri de control pentru determinarea calității și cantității pentru levigat;
Markeri de tasare a corpului depozitului;
Raportarea monitorizărilor după finalizarea lucrărilor de închidere.

Figura 59 – Sistem de acoperire și de drenare

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
64
Lucră rile de construcție a infrastructurii intermediare cuprind realizarea construc țiilor
din cadrul organiz ării de șantier, d rumul perimetral de acces și sistemele intermediare de drenaj a
levigatului și a apei pluviale de pe suprafața depozitului.

Acoperirea intermediară reprezintă stratul de acoperire care se aplică peste deș eurile
depozitate, în primii ani după sistarea act ivității, atunci când au loc cele mai importante tasări.

În prezent există un procent semnificativ de deș euri biodegradabile în corpul depozitului, care
se descompune într -o perioadă de aproximativ 3 – 5 ani. Pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a
impermeabilizării finale, aceste tasări sunt luate în calcul la proiectarea închiderii.

Astfel este prevă zută o acoperire intermediară, care să asigure minimizarea formării de
levigat în masa de deșeuri, până la acoperirea finală. În acest timp, depozi tul de deșeuri va fi echipat cu
un sistem de colectare a levigatului, un sistem de colectare a gazelor, precum și un sistem de
monitorizare.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
65
Concluzii

INVESTIȚII PENTRU REALIZAREA I NFRASTRUCTURII DE MANAGEMENT AL
DEȘEURILOR

Proiectul “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt” are ca obiect
managementul deșeurilor municipale , respectiv, deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie
și instituții, deșeuri generate de serviciile municipale – gr ădini, parcuri, pajiști, piețe, deșeuri stradale,
nămolurile de la epurarea apelor uzate. Excepție fac deșeurile generate de activități industriale, altele
decât cele similare deșeurilor menajere.

Prezentul proiect de implementare a componentelor sistemului integrat de gestionare a
deșeurilor, va fi propus pentru cofinanțare Uniunii Europene. Investițiile prioritare ce se vor realiza
conform proiectului sunt:

Platformele pe care se vor amplasa containerele de colectare a reziduurilor și deșeurilor
reciclabil e de ambalaje;
stațiile de transfer: Balș, Caracal, Corabia și Sornicești.

Stația de Sortare care va fi amplasată în incinta depozitului de deșeuri Bălteni.

Depozitul ecologic județean Bălteni;

Închiderea depozitelor neconforme : Slatina și Caracal Scorn icești, Drăgănești Olt, Balș și
Corabia.

Pe lângă investițiile enumerate, în proiect sunt prevăzute fonduri pentru o campanie de
promovare și instruire privind metodele de compostare a deșeurilor biodegradabile „in situ” în
gospodăriile proprii și în parc uri și grădini.

I. Platforme de colectare deșeuri

Alternativa aleasă pentru sistemul de colectare este:

colectarea la punct fix a deșeurilor menajere amestecate/reziduuri și a deșeurilor reciclabile;

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
66
colectarea fluxurilor speciale de deșeuri, la punct fix și la date prestabilite, anunțate de
operatorul autorizat, sau colectarea în zonele de utilitate publică amenajate în incinta stațiilor de transfer
și a depozitului și preluarea acestora de către unități mobile ale operatorilor specializați.

Deșeurile se vor colecta în containere de 1,1 m3 amplasate pe platforme special amenajate.

Platformele pentru reziduuri vor fi betonate sau asfaltate și vor avea suprafețe între 2,3 m2 și
23,9 m2. Pe ele se vor amplasa 1 până la 6 containere de 1,1 m3.

II. Stația de Sortare

Stația de sortare va fi amplasată în incinta depozitului de la Bălteni

La stația de sortare vor fi aduse deșeurile reciclabile de ambalaje, colectate separat astfel:

deșeuri de hârtie/carton – colectate din zona urbană;

fracția ușoară (plastic și doze de metal ușoară) – colectate din zona urbană și rurală;
Deșeurile reciclabile de sticlă, colectate din zona urbană și rurală nu se aduc la stația de
sortare, ci sunt trimise direct la unitățile de valorificare.

Capacitatea Stației de sort are va fi de 29.000 t/an respectiv:

14700 t/an, hârtie și carton; 14300 t/an, fracție ușoară.

III.1. Stații de transfer

Alternativa aleasă pentru sistemul de transport și transfer este:

sistem centralizat de transport de la stațiile de transfer la depo zite cu echipaje formate din
camion plus remorcă, pe care se încarcă două containere de 25 mc;

stații de transfer cu descărcare gravitațională care vor funcționa în două schimburi/zi, 6
zile/săptămână.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
67
Stațiile de transfer au fost proiectate și se vor co nstrui conform „Ghidului privind stațiile de
transfer pentru deșeurile municipale solide”. Capacitățile stațiilor de sortare au fost calculate pentru
cantitatea anuală de deșeuri previzionată pentru perioada de funcționare 2011 – 2037, cu an de vârf
2029. Deșeurile care vor fi aduse la stocare sunt cele și codificarea lor sunt cele stabilite de “Ghidului
privind stocarea temporară a deșeurilor municipale solide, respectiv:

– Stația de transfer Balș – 15.100 t/an;
– Stația de transfer Caracal – 33.600 t/an,
– Stația de transfer Corabia – 20.000 t/an,
– Stația de transfer Sornicești – 7.650 t/an.

Fiecare stație de transfer definește câte o zonă de colectare și este proiectată pentru capacitatea
maximă de deșeuri ce se poate transfera spre depozitul de deșeuri.
− Zona I Balș: 56 397 locuitori;
− Zona II Caracal: 125 551 locuitori;
− Zona III Corabia: 74 739 locuitori;
− Zona IV. Bălteni: 196 251 locuitori;
− Zona V Sornicești: 28 574 locuitori;

Traseele de transport al deșeurilor de la stațiile de transport la depozitul Bălteni sunt: Rutele de
transport de la stațiile de transfer la depozit sunt:
– Zona I Balș:DN 65(E574) Slatina, DJ653 Bălteni, Dc95 Gara, drum
nouDepozit Bălteni;
– Zona II Caracal:DN 64  Găneasa, DN 65 Slatina, DJ 653  Bălteni Dc95
Gara, drum nou Depozit Bălteni;
– Zona III Corabia: DN 6 și DN 64 Găneasa, DN 65 Slatina, DJ653 Bălteni, Dc95
– Zona IV. Bălteni: Gara, drum nou Depozit Bălteni;
depozitare directă;
– Zona V Sornicești: DJ 703C Potcoava, DJ 546C, DJ653  Bălteni, Dc95 Gara,
drum nouDepozit Bălteni. Distanțele de la stațiile de transfer la depozit sunt:
– Balș: 45 km,
– Caracal: 60 km,
– Corabia: 101 km
– Scornicești: 32 km.
III.2. Depozitul de deșeuri

Amplasamentul depozitului ecologic județean a fost analizat comparativ cu cel de la Perieți
(Suhat): și a fost aleasă alternativa Bălteni:

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
68
depozitul vor avea barieră geologică artificială și soluție compozită pentru straturile de
impermeabilizare;

va fi dotat cu sistem de colectare și stație de tratare a levigatului prin metodă biologică și
precipitare cu lapte de var și sulfat de aluminiu. Descărcarea levigatului epurat se va face direct în
emisari prin sistem de conducte.

Capacitatea depozitului de deșeuri municipale , în ansamblu și capacitatea primei celule – care
va fi realizată în cadrul investițiilor prioritare, finanțate prin proiect sunt:

Total Celula I
− Capacitate [m³] 3.560.000 880.000
− Aria de depozitare [m2] 169.427 65.946
− Anul de începere a depozitării 2012 2012
− Anul închiderii 2037 2023

Amplasarea depozitului

Amplasamentul Bălteni este situat în partea centrală a județ ului Olt, la cca. 13 km est de
capitala de județ și cel mai important generator de deșeuri municipale, Slatina.
Vecinătățile localității Bălteni sunt:
Sud: Perieți, la cca. 3,5 km.
Est: Potcoava la cca. 7 km;
Nord -est: Mihăilești -Popești la cca. 7,5 km;
Vest-sud-vest – Barca, Turia și Recea la cca. 7km.

Depozitul ecologic județean de deșeuri nepericuloase va fi amp lasat la nord de linia de cale
ferată Slatina – Pitești. La sud de calea ferată se află o pădure, care o desparte de satul Bălteni.

IV. Compostarea deșeurilor biodegradabile

Studiul de fezabilitate a propus alternativele de tratare a deșeurilor biodegrad abile:
compostarea în gospodării, în mediul rural;
compostarea „in -situ” a deșeurilor biodegradabile de pe domeniul public – parcuri, grădini
publice, cimitire.

Deșeurile biodegradabile generate în zona rurală, care vor fi compostate la sursă, vor ajunge la
o pondere de 80% în anul 2013 și la 86% în anul 2016.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
69

Deșeurile biodegradabile din parcuri și grădini publice vor fi compostate în unități
descentralizate de compostare.

Proiectul prevede investiții de cca. 300000 euro pentru asistența acordată UIP pe ntru
Campania de popularizare și de instruire privind compostarea deșeurilor biodegradabile.

V. Închidere depozite de deșeuri

Depozitele de deșeuri neconforme se vor închide conform procedurii indicate de HG
349/2005 privind depozitarea deșeurilor și Ord . 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deșeurilor, din fondurile actualului proiect, astfel:

Depozitele Slatina și Caracal vor fi închise până în anul 2015 prin procedura completă, în
două etape:

Faza I: închidere interimară Faza II: închidere finală
Depozitele Balș, Corabia, Drăgănești -Olt și Scornicești se închid complet, într -o singură etapă.

Deșeuri

În perioada de construcție

Managementul deșeurilor rezultate din activitatea de construcții va respecta reglementările în
vigoare din legislația românească.

pământul excavat: 

surplusul de pământ rezultat din construcția platformelor de colectare și a stațiilor de transfer
va fi transportat în zone aprobate de autoritățile locale;

pământul excavat din cuveta depozitului de deșeuri și a stației de sortare va fi utilizat la
construcția digurilor de contur iar eventualul surplus va fi stocat în amplasament și fi folosit la
acoperirea deșeurilor;

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
70

resturile de materiale de construcție, vor fi colectate separat și transportate l a depozitul de
deșeuri al zonei, iar materialele reciclabile (de ex. resturi de cofraje de lemn, fier beton, etc.) vor fi
valorificate prin operatorii locali de reciclare; 

În perioada de operare și postoperare

Deșeurile care vor rezulta din funcționarea obiectivelor SIMD:

deșeurile menajere de la stațiile de sortare vor fi încărcate în containerele care sunt descărcate
în depozitul Bălteni. 
deșeurile menajere rezultate din activitatea depozitelor și a stației de sortare, la fel ca și
reziduurile de sorta re vor fi depuse direct în depozit; 
nămolul de la stațiile de epurare a levigatului, după ce va fi uscat și stabilizat va fi folosit ca
material de acoperire în depozite. 

În condițiile prezentate, impactul deșeurilor rezultate din construcția obiectivelor de investiții
sau din operarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor din județul Olt va fi nesemnificativ

Substanțe toxice și periculoase

În perioada de construcție a obiectivelor de investiție nu se va lucra cu substanțe toxice și
periculoase.

În perioada de operare și postoperare din activitatea de depozitare și din depozitele închise
se va degaja gaz de depozit, care are o mare concentrație de gaz metan, care prezintă și pericol de
incendiu și explozie. Măsura de instalare a sistemelo r de extracție și ardere a gazului de depozit previne
pericolul generat de gazul metan.

Întrucât închiderea depozitelor se va face conform metodei standard indicată în HG 349/2005
și Ord 757/2004, sistemul de colectare și ardere la faclă a gazului de depo zit va îndeplini condițiile de
fiabilitare și conformare cu normativele de calitate în construcții care vor fi o garanție de reducere în
limitele acceptabile a riscului de accidente.
În condițiile prezentate, impactul substanțelor toxice și periculoase rez ultate din operarea
infrastructurii de management integrat al deșeurilor din județul Olt va fi nesemnificativ

Lucrări de remediere a amplasamentelor

În perioada de construcție

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
71

În perioada de construcție a stațiilor de transfer, a stației de sortare și a depozitelor,
organizările de șantier vor ocupa suprafețe de teren din exteriorul amplasamentelor, constructorul are
obligația ca după terminarea lucrărilor să refacă cadrul natural, să elimine toate resturile și deșeurile să
reintroducă în circuitul agri col suprafețele scoase temporar din uz, să planteze copaci și să reamenajeze
spatii verzi.

O altă obligație specială ce revine constructorului se referă la cazul în care în timpul lucrărilor
de construcț ii are loc o descoperire arheologică întâmplătoare. În acest caz constructorul va sista
lucrările și va anunța în cel mult 72 de ore Primarul localității pe raza căreia s -a făcut descoperirea. Așa
cum prevede Articolul 4, paragraful (3) din OUG 43/2000 – Ordonanța privind protecția patrimoniului
arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Conform atribuțiilor ce -i
revin, Primarul localității va lua măsurile precizate la Articolul 17 din normativul menționat mai sus.

În perioada postoperare

După închiderea obiectivelor de investiție amplasamentele vor fi redate unei folosințe viitoare
adecvate. Depozitele vor fi acoperite cu straturi impermeabile și apoi cu un strat de sol pe care se va
planta vegetație adecvată zonei.

Monitorizare

Impactul investițiilor pentru managemen t al deșeurilor se va determina printr -un program de
monitorizare a factorilor de mediu: aer (imisii din jurul stațiilor de transfer și al depozitelor); apă de
suprafață (emisarii în care vor fi evacuați efluen ții depozitelor); apă freatică (din puțurile de control din
jurul depozitelor) și sol (din jurul stațiilor de transfer și al depozitelor).

Acest program se va desfășura în trei etape:

Etapa I -a „Baseline”

La începutul lucrărilor de acoperire se vor preleva probe de ap ă freatică și sol din jurul
depozitelor neconforme. Rezultatul analizelor va fi înregistrat ca „probă 0” în funcție de care se va
defini impactul acestor obiective asupra mediului.

Etapa a II -a „faza postoperațională”

Monitorizarea postoperațională a depozitelor închise se va face p entru verificarea integrității
depozitelor și siguranța că factorii de mediu nu vor fi afectați. Programul de monitorizare
postoperațională se va face în conformitate cu cerințele HG 349/2005 și Ord. 757/2004.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
72

MATRICE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACT ORILOR DE MEDIU

Indicele stării de poluare globală pentru starea actuală a gestionării deșeurilor în județul Olt și
după implementarea SIMD 
Evaluarea riscului de mediu global s -a estimat prin compararea stării ideale a mediului cu
aceea datorată activităț ii de gestionare a deșeurilor, luându -se în discuție:
factor de mediu APĂ;
factor de mediu AER;
factor de mediu SOL;
starea de SĂNĂTATE A POPULAȚIEI și BIODIVERSITATE;
RISCUL DE MEDIU ce va fi generat;
CONSUM DE RESURSE materiale și energetice.

Metoda de evaluare constă în parcurgerea mai multor etape de aprecieri, bazate pe indicatori
de calitate, care reflectă starea generală a factorilor analizați.

Indicele de poluare IP, exprimă calitatea fiecărui factor de mediu, la un moment dat, într -o
scară de bonitate, ce exprimă apropierea, respectiv depărtarea față de starea ideală a mediului.

Scara de bonitate cuprinde note de la 1 la 10. Nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de
activitatea antropică, iar 1 reprezintă o situație de poluare ireversib ilă, o stare deosebit de gravă a de
afectare a factorilor analizați:

S-au acordat următorii coeficienți de bonitate:
Apa Situația actuală După implementarea
SIMD
7 8
Aer 6 8
Sol/subsol 5 8
Biodiversitate + factor uman 7 9
Risc (incendiu/explozie) 8 8
Consum/economie resurse* 5 7
*) consumul de resurse energetice pentru transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor este
compensate de valorificarea deșeurilor reciclabile

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
73

Starea reală a mediului va fi reprezentată de un hexagon neregulat format din triunghiuri ale
căror laturi sunt reprezentarea coeficienților de bonitate acordați.
Starea ideal ă a mediului este reprezentată printr -o formă geometrică regulată, cu razele egale
între ele, care au valoarea maximă de bonitate de 10 unități. Stării ideal e a mediului este un hexagon cu
laturile egale cu 10.

Indicele stării de poluare globală, IP G, constă în raportul între suprafața ideală, Si, ce
reprezintă starea ideală a mediului și suprafața care reprezentă starea reală, Sr.

IIPG = S i/Sr

Când există modificări ale calității factorilor de mediu, indicele de poluare globală va căpăta,
progresiv, valori supraunitare, proporționale cu magnitudinea afectării factorilor de mediu.

Grila de încadrare a indicelui stării de poluare globală

Valoare Stare mediu

IPG = 1 – mediul neafectat de activitatea antropică
IPG = 1 – 2 – mediul supus efectului activității umane în limite admisibile
IPG = 2 – 3 – mediul supus efectului activității umane, provocând stare de disconfort
formelor de viață
IPG = 3 – 4 – mediul afectat de activitatea umană provocând tulburări formelor de viață
IPG = 4 – 6 – mediul grav afectat de activitatea umană periculos formelor de viață
IPG = peste 6 – mediul este impropriu formelor de viață
Efectul sinergic se determină grafic, Figura 69.

Se va estima Indicele stării de poluare globală, IP G pentru starea actuală a sistemului de
gestionare a deșeurilor în județul Olt și IP G după implementarea SIMD.

RECOMANDĂRI

Discuțiile avute in cadrul CAT s -au concentrat asupra următoarelor aspecte ale p roiectului:
colectarea deșeurilor biodegradabile din parcuri si grădini;

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
74
crearea unei unități centralizate de compostare a deșeurilor biodegradabile colectate din zonele
urbane, cele din zona rurală fiind compostate la sursă;

achiziționarea unui echipamen t, mobil, de mărunțire a deșeurilor din parcuri si grădini, înainte
de a fi supuse procesului de compostare.

Colectarea deșeurilor biodegradabile din parcuri și grădini

Proiectul a propus crearea unei zone de compostare in situ a deșeurilor vegetale,
biodegradabile, așa cum se practică și în multe alte țări europene: platforme, în care sunt depozitate
resturile vegetale și care sunt apoi acoperite cu pământ. Nu a fost destul de clar precizat că în deșeurile
vegetale nu trebuie sa fie amestecate si alte ti puri de deșeuri. Ori tocmai acest aspect e puțin probabil să fie
respectat. De obicei unde apare o grămadă de frunze apare imediat o gră madă de alte reziduuri, care în cazul
parcurilor și grădinilor, ar trebui sa fie colectate în containere și trimise la depozit.
Ca urmare a acestei stări de fapt, recomandam ca întreaga cantitate de deșeuri din parcuri și
grădini sa fie eliminată.
2. Crearea unei unități centralizate de compostare

Solicitarea membrilor CAT de a analiza posibilitatea de realizare a unei un ități centralizate de
compostare a deșeurilor biodegradabile a fost realizată în cadrul analizei opțiunilor de tratare a
deșeurilor biodegradabile. Alternativa de realizare a și a condus la concluzia că o instalație centralizată
de compostare, pe lângă cos turile mari de investiție (cca. 10,5 milioane €) și de operare (cca. 2,5
milioane) are o serie de consecințe negative:

o instalație centralizată de compostare a deșeurilor biodegradabile presupune o colectare
separată a acestora sau separarea lor din rezi duurile aduse la depozit – ambele variante incluzând costuri
ridicate de investiție și operare;

compostul ce va rezulta nu prezintă garanția atingerii parametrilor calitativi care i -ar permite
utilizarea în agricultură, pentru că nu există un control al m aterialelor biodegradabile ce intră în proces.
În timp ce în cazul compostării în gospodăriile din mediul rural, proprietarul are grijă sa nu introducă
impurități în masa de deșeuri biodegradabile pe care le pune la compostat, ca sa nu -i strice calitatea
compostului, asupra compoziției deșeurilor aduse la o stație centrala de compostare centrală nu se poate
exercita un asemenea control. Peste foarte probabil să se obțină un compost inutilizabil, cu conținut de
metale grele și substanțe toxice, inadecvat fol osirii în agricultură.

Compostul de calitate obținut în gospodăriile rurale, fără costuri de producție, va fi sigur
folosit pe terenurile proprii, pe când pentru compostul obținut în instalația centralizată va trebui plătit cel
puțin costul de producție ș i e puțin probabil să existe cerere – chiar daca ar îndeplini toate condițiile de
calitate.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
75
În cazul obținerii unui compost ce nu îndeplinește condițiile de calitate, sau a lipsei de cerere
de piață, produsul tot va trebui depozitat, ca si materialul biodegradabil de bază, dar cu coturi
suplimentare înglobate in el.

Normele de reducere a cantității de deșeuri eliminate definitiv prin depozitare vor fi
îndeplinite prin toate celelalte măsuri prevăzute în sistemul integrat de management al deșeurilor. Î n
aceste condiții – și luând în considerație și riscurile compostării, prezentate mai sus – proiectantul a
considerat că deșeurile biodegradabile din zonele urbane poate fi depozitate.

În aceste condiții se recomandă varianta inclusă în proiect:compostare a la sursă a deșeurilor
biodegradabile în zona rurală și a deșeurilor verzi din zona urbană.

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
76
BIBLIOGRAFIE

1) Master Plan pentru Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt, parte din
“Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector in Romania”;
EuropeAid/123052/D/SER /RO” – proiect realizat prin Măsura ISPA nr. 2005/RO/16//P/PA
/001-04: elaborate de consorțiul de consultanți coordonat de compania C&E Consulting und
Engineering GmbH, Engineering Louis Berger SAS și Poyry Environment GmbH;
2) – Studiul de Fezabilitate pentru Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt,
parte din “Technical Assistance for Preparation of 5 projects in the Environment Sector in
Romania”; EuropeAid/123052/D/SER /RO” – proiect realizat prin Măsura ISPA nr.
2005/RO/16//P/PA /001 -04: elaborate de consorțiul de consultanți coordonat de compania
C&E Consulting und Engineering GmbH, Engineering Louis Berger SAS și Poyry
Environment GmbH;

3) – Planul Național de Gestionare a Deșeurilor – PNGD;
4) – Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor – PRGD;
5) – Programul Operațional Sectorial, POS Mediu 2007 – 2013, Ministerul Mediului și
dezvoltării Durabile;
6) – Ghid privind stațiile de transfer pentru deșeurile municipale solide – elaborat în cadrul
programului Asistență în pregãtirea conformãrii cu reglementãrile privind stocarea
temporarã a deșeurilor PHARE 2005/017 – 553.03.03/04.05 în Septembrie 2008;
7) – Raport privind st area factorilor de mediu în anul 2007 – APM Olt;
8) – Raport privind starea factorilor de mediu în semestrul I 2008 – APM Olt;
9) – Evaluarea calității de securitate a echipamentelor tehnice , Alexandru Darabont și alții,
Editura Agir, București, 2001;
10) – Revista Tehnică a Băncii Mondiale – Ghid de evaluare a Mediului, 1999;
11) – Manual operațional al Băncii Mondiale OP 4.01 – din Ianuarie 1999 (The World Bank
Operational Manual – OP 4.01 January 1999) și OD 4.00, Anexa A, Evaluarea de Mediu
12) – „World Bank ”, Procedură Operațională (OP), OM Section F1/OP emis în 25 Septembrie
2006 ,
13) – OSWALD, K. -D.; SCHNEIDER, P.; POP, M. (2008): Experiența internationala in
închiderea temporara si finala a depozitelor neconforme de deșeuri municipale, In:
Salubritatea 4/28, 20 08, pp. 17 – 19.

14) Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului „Sistem Integrat de
Management al Deșeurilor în județul Olt” -proiect realizat de Agenția Națională pentru
Protecția Mediului in colaborarea cu Unitateea de Implementare a proiecte lor
din cadrul Consiliului judetean Olt UIP

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
77
Contents
PREFAȚĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 1
CAPITOLUL 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.2.Elementele componente ale sistemului de management al deșeurilor : ……………………….. 4
1.3. Co lectarea selectivă a d eșeurilor și transpo rtul specializat ………………………….. ………….. 7
1.4. T ransportul deseurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
1.4.1. Apa ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
1.4.2. Aerul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.4.3. Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 13
1.4.4. Biodivers itatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
1.4.5. Peisajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
1.4.6. Mediul social si economic ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
1.4.7. Conditii culturale si etnice ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
Cap.2. II. – SORTARE DEȘEURI ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
2.1.Procese tehnologice incluse în sistemul de management integrat al deșeurilor …………….. 17
2.1.1. Situația actuală a sortării deșeuri lor ………………………….. ………………………….. ……. 17
2.1.2. Investi ția pentru sortarea deșeurilor ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.2. IMPACTUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIE R, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A ACE STUIA ……….. 18
2.2.1.Apa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
2.2.2.Aerul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.2.3.Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
2.2.4.Biodiversitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.2.5. Peisajul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
2.2.6. Mediul social și econom ic ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
2.2.7.Cond iții culturale și etnice, patrimoniul cultural ………………………….. …………………. 21
Cap.3. DEPOZITAREA DESEURILOR – STAȚII DE TRANSFER ………………………….. ……. 22
3.1.Pr ocese tehnologice incluse în sistemul de managem ent integrat al deșeurilor …….. 22
3.1.2.Situ ația actuală a sistemului de transfer al deșeurilor ………………………….. …………. 22
3.1.3. Sistemul proiect at de transfer al deșeurilor ………………………….. ……………………… 22
3.2. IMPAC TUL POTENȚIAL, INCLUSIV CEL TRAN SFRON TALIER, ASUPRA
COM PONEN TELOR MEDIU LUI ȘI MĂSURI DE R EDUCERE A ACES TUIA ……….. 25
3.2.1. Apa ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
3.2.2. Aerul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
3.2.3. Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 26
3.2.4.Biodiver sitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 26
3.2.5. Mediul social și economic ………………………….. ………………………….. ………………….. 27
3.3. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DEPOZITARE ………………………….. …………………… 30
3.3.1. Situația actuală a depozitării deșeurilor ………………………….. ………………………….. .. 30
3.3.2. Amplasarea depozitului nou ………………………….. ………………………….. ……………….. 30

MANEA Dragoș Disertatie
Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul Olt
78
Cap.4 -ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME ………………………….. ………………….. 51
4.1 Procese tehnologice de inchidere a depozitelor neconforme ………………………….. ………. 51
4.1.1. Depozite existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 51
4.1.2. Investiții pentru închiderea depozitelor neconforme ………………………….. ……………… 52
4.1.2.1. Amplasarea depozitelor ce urmeaza a fi inchise ………………………….. ……………… 53
4.1.2.2. L ucrari de inchidere a depozitelor ………………………….. ………………………….. ……. 62
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 65
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 76