Managementul Unui Club de Dans Sportiv Relatia Dintre Sport de Masa Si Sport de Performanta

=== 994bc8a57f534ada893e2e09d15edb49b9399dbe_512128_1 ===

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR SPORTIVE

1.1Organizațiile sportive

1.2Scurtă istorie a managementului

1.3 Funcțiile managementului

1.4Managementul unui club de dans sportiv

CAPITOLUL II CADRUL METODOLOGIC ȘI OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII

2.1Relația dintre sportul de masă și sportul de performanță

2.2 Analiza SWOT pentru clubul de dans “Dance Image”

CAPITOLUL III ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

3.1 Metodologia cercetării

3.2Stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării

CAPITOLUL IV ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

4.1 Rezultatele cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Printre cele mai benefice activități pe care le poate desfășura un om se află activitățile sportive iar specialiștii speră că „sportul va deveni o activitate de neînlocuit în viața oricărui om, indiferent de vârstă, sex, profesie și alți factori din ontogeneză”.

Activitățile sportive sunt totodată și activități sociale care prezintă următoarele caracteristici:

-se concretizează în dezvoltarea fizică și perfecționarea capacității motrice a indivizilor care practică acest gen de activități

-educația fizică are și un caracter biologic, însă pot fi determinate și aspecte sociale și cultural educative

-în timpul activităților sportive se realizează și o recreere a organismului și o destindere a acestuia, o „încărcare a bateriilor” pentru activitățile din viața cotidiană, mai ales în cazul practicanților sportului de masă.

-în timpul acestor activități se dezvoltă și simțul estetic al practicanților

Sportul este o activitate care în ultimele decenii a intrat în cotidian, devenind și o importantă sursă de venituri, o afacere în care se vehiculează foarte mulți bani mai ales în sporturi care au un grad mare de interes pentru privitori și se pot da ca exemplu fotbalul, baschetul, atletismul , boxul profesionist sau dansul sportiv.

Cu privire la importanța pe care o are sportul pentru societate, el răsplătește efortul pe care îl face societatea pentru sportivi prin obținerea de performanțe remarcabile și doborârea recordurilor, atât în întreceri pe plan național cât și internațional.

Este important ca managementul unui club sportiv să fie făcut după aceleași reguli care determină evoluția unei firme puternice, deoarece în esență principiile care trebuie să fie urmate sunt aceleași.

În domeniul sportiv este esențial să fie realizat un management eficient, care să reușească să depășească toate barierele privitoare la concepția oamenilor privitoare la serviciile sportive, care ar avea o însemntate mult mai redusă decât alte tipuri de servicii pentru societatea contemporană.

Dansul sportiv a devenit mai apreciat odată cu trecerea vremii, fiind unul dintre cele mai urmărite sporturi la nivel competitiv din multitudinea de sporturi care s-au impus și care prezintă un interes pentru competitori și pentru privitori.

Din acest motiv cluburile care organizează cursuri în acest domeniu sunt în atenția unui mare număr de oameni și am putea spune că el îmbină arta nobilă a dansului cu fericirea pe care o oferă practicarea unui sport rezultatul fiind satisfacția deplină a practicanților.

CAPITOLUL I MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR SPORTIVE

Organizațiile sportive

Organizațiile existente în epoca pe care o trăim sunt marcate de creșterea relațiilor de interdependență cu mediul în care evoluează, iar expresia concretă a acestei evoluții este dezvoltarea caracterului deschis al organizației ce este văzută ca un sistem, fapt care se reflectă atât în “intrările” reprezentate de factori de producție și de informații, cât și în “ieșiri” care sunt produse, informații și servicii și prin care se face o integrare în economia națională și internațională care au câștigat în complexitate în ultima perioadă.

Majoritatea specialiștilor sunt de acord că “dificultatea definirii conceptului de organizație este determinat nu numai de multitudinea de perspective din care este analizată, dar și de însăși evoluția analizei organizaționale care a consacrat noi modalități de definire, în funcție de contribuțiile aduse de-a lungul timpului de diferitele cercetări teoretice și practice, [ …], o anumită succesiune în dezvoltarea diferitelor teorii și perspective nu înseamnă că noile perspective le-au înlocuit pe cele vechi"

Există multe definiții care au fost date organizațiilor de-a lungul vremii, cele mai interesnte dintre acestea fiind următoarele:

-organizațiile sunt entități create pentru a ajunge la anumite obiective

-organizațiile reprezintă coaliții de grupuri de putere, fiecare dintre acestea dorind să își satisfacă interesele proprii independent de interesele celorlalte grupări

-organizațiile sunt sisteme deschise care folosesc diverse tipuri de resurse ca input, pentru ca să producă output

-organizațiile sunt entități ce au fost create în mod artificial, scopurile lor fiind stabilite și menținute de managementul lor

-organizațiile sunt unități în care se procesează informația realizând o interpretare a mediului, o coordonare a activităților și o facilitare de a lua deciziile prin procesarea informației

Potrivit unei definiții simple, o organizație este reprezentată de combinarea și folosirea unor resurse materiale, financiare și umane pentru a se atinge unele obiective .4

O altă definiție dată organizațiilor, acestea sunt „invenții sociale destinate realizării unor scopuri comune prin efort de grup".

Orice organizație exprimă într-o formă oarecare mai multe obiective proprii, distribuirea autorității, așteptări privind funcții ori îndatoriri, canale prin care se realizează comunicarea și metode prin care se vrea atingerea obiectivelor..

Structura pe care o are o organizație este prezentă atât într-un plan formal, cât și în unul informal, fiecare organizație având ambele forme de organizare.

Organizația sportivă este similară tuturor celorlate tipuri de organizație, care sunt prezente în mediul economic sau social, și reprezintă un sistem ce își realizează obiectivele prin armonizarea activităților desfășurate de resursele umane, pentru a utiliza eficient resursele materiale, financiare și informaționale.

Organizațiile sportive au un oarecare grad de autonomie, însă fiind sisteme deschise au relații cu sisteme mai mari.

Se poate spune că sportul conține structurile și procesele prezente în societate, este una din reflectările societății prezentând multe dintre caracteristicile societății respective.

Practicarea unor sporturi de la o vârstă fragedă ar putea fi un factor care să impulsioneze continuarea practicării acestora și la vârsta adultă pentru foarte mulți dintre oameni.

Organizarea pe care o are sistemul național de educație fizică și sport este reglementată potrivit Legii educației fizice și sportului nr 69/2000.

Conform acestei legi prin educație fizică și sport se înțelege totalitatea formelor de activitate fizică ce sunt menite într-o participare organizată ori independentă să mențină sau să amelioreze condiția fizică a practicanților, să stabilească relații sociale civilizate și să aibă în vedere obținerea de rezultate bune în competițiile desfășurate la orice nivel.

În mod concret, sportul este împărțit pe discipline, ramuri și probe sportive, fiind alcătuit din patru subsisteme clasice:

-sportul pentru toți

-baza de masă a sportului de performanță( care se referă la sportul practicat de copii și juniori)

-sportul de performanță

-sportul de înaltă performanță.

Dintre numeroasele funcții pe care le are sportul câteva sunt considerate a fi mai importante:810

-are o contribuție importantă la dezvoltarea fizică și psihică a celor care practică exercițiile fizice, oamenii devenind mai puternici prin practicarea sportului

-contribuie la integrarea socială a acelora care practică exerciții fizice

1.2Scurtă istorie a managementului

Managementul ca știință a apărut din nevoia oamenilor de a răspunde unor întrebări din activitatea practică, de zi cu zi și este rodul străduințelor depuse de mulți specialiști din diferite țări de pe glob și din perioade istorice diverse.

Au existat mai multe școli de management în cadrul cărora s-a produs evoluția acestei științe., fiecare școală având propriile idei, pe care le-a promovat prin toate modalitățile avute la îndemână.

Școala care a apărut prima a fost școala clasică bazată pe lucrările lui Fayol,Taylor și Weber, ale căror cercetări au fost continuate de mulți alți specialiști în domeniu.

Problemele pe care le-au dezbătut în lucrările lor au fost:

-enunțarea unor principii generale în privința conducerii firmelor

-definirea conceptului de firmă

-studiul structurilor de organizare(abordare formală)

Școala sociologică a apărut în paralel cu școala clasică și aduce ca noutate unele concepte legate de comportamentul uman, de aceea mi este denumită și behavioristă .

Reprezentanți de seamă au fost Mc Gregor, Maslow, Herzberg, care au creat diverse teorii în special în privința motivării angajaților .

Idei principale promovate de această școală au fost:

-alcătuirea echipelor se realizează în funcție de preferințele pe care le au oamenii, în acest mod asigurându-se creșterea comunicării între oameni

-autoritatea formală trebuie recunoscută fără condiții de grupul care este condus

-prin motivația oamenilor se îmbunătățește climatul în care se muncește

-specializarea redusă a angajaților și serviciilor nu este bună pentru ca grupul să evolueze

-adoptarea deciziilor este necesar să fie apropiată de locul în care acestea se aplică

Școala modernă este reprezentată de o serie de specialiști printre care se numără P.Drucker, M.Porter, A.Kaufman.

Caracteristic este faptul că toate teoriile, metodele și conceptele se dezbat prin apelare la teoria multidisciplinară.

Demn de remarcat este faptul că se utilizează fundamentări științifice din alte științe precum ar fi matematică, statistică, psihologie etc…

Managementul a fost definit în multe feluri de exemplu definiția dată în Larousse ˝ știința tehnicilor de conducere și gestiune a întreprinderii˝

O.Nicolescu a dat o definiție a managementului conform căreia˝ managementul firmei rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor , în vederea descoperirii legităților și principiilor ce le guvernează, a conceperii de noi sisteme,metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure ridicarea eficienței˝

P.Drucker, care este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști din domeniul managementului din zilele noastre, definește sarcinile fundamentale pe care trebuie să le îndeplinească conducerea unei organizații:

1.stabilirea misiunii pe care o are organizația respectivă

2.asigurarea unei funcționări productive a acesteia

3. o reglementare justă a responsabilităților și a implicațiilor sociale care sunt asociate organizației

Potrivit părerii acestui specialist, managementul are rolul de a dirija sisteme, care există într-un mediu dinamic, obiectivul principal fiind funcționarea eficientă a acestora.

1.3 Funcțiile managementului

Procesul managementului are la bază conectarea unor funcții între care există numeroase legături: planificarea, organizarea, coordonarea, motivarea și controlul.

1.Planificarea .

Organizația poate fi definită ca un grup de persoane care au activitățile coordonate în mod conștient spre îndeplinirea unuia sau mai multor obiective comune.

Vom prezenta două definiții ale planificării care ni se par a fi mai relevante:

“Planificarea include definirea scopurilor, stabilirea strategiei și tacticii, elaborarea

planurilor pentru coordonarea activităților, realizarea obiectivelor.”

• “Planificarea este procesul stabilirii obiectivelor organizației și a măsurilor privind

atingerea acestora.”

Cu ajutorul funcției de planificare se hotărăște care vor fi obiectivele pe care organizația își propune să le atingă și care vor fi acțiunile ce trebuie întreprinse de membrii organizației pentru a junge la îndeplinirea acestor obiective.

Pentru a realiza planificarea firma trebuie să răspundă la trei întrebări fundamentale

a.Unde se află firma în prezent? Întrebarea aceasta trebuie să conducă la descoperirea punctelor tari și a punctelor slabe, în domenii precum ar fi : marketing, finanțe, producție, resurse umane.

Este neapărat necesar în această etapă să vedem ce poate realiza întreprinderea

b. Unde dorește firma să ajungă? Ca să răspundă la această problemă firma va evalua toate oportunitățile și amenințările provenite din mediu. Acestea se pot referi la clienți, furnizorii de materii prime și materiale, legislația existentă,

c. Cum se ajunge la îndeplinirea obiectivelor propuse?

Această întrebare va răspunde referitor la ce trebuie realizat pentru ca firma să își atingă obiectivele.

Planificarea este un proces, nu un moment al evoluției firmei, aceasta și datorită faptului că obiectivele odată atinse, se vor formula alte obiective, bineînțeles dacă firma are o bună stare de sănătate.

Alt motiv care impune o existență a continuității procesului planificării este constituit de faptul că întotdeauna ceea ce se va întâmpla în viitor, are un grad oarecare de incertitudine.

Pentru organizațiile sportive, există multe elemente comune cu alte tipuri de organizații:

-activitățile ce se referă la orientarea dezvoltării și funcționării pe care o au organizațiile sportive pe baza investigării tendințelor pe care le are domeniul privind dezvoltarea

-determinarea tuturor obiectivelor, precum și a măsurilor care pot fi luate pentru ca acestea să poată fi realizate

-elaborarea unor prognoze, planuri și programe

În condițiile existente în orice organizație sportivă trebuie ca activitatea să se desfășoare conform unor planuri ce sunt realizate pentru o perioadă de timp mică (an, semestru, trimestru, săptămână, zi), aceste documente având grad mare de detaliere și având un caracter obiectiv.

Conform cu opinia unor specialiști din domeniul managementului sportiv etapele fundamentale în ceea ce privește planificarea activității unor organizații sportive sunt:

-conștientizarea tuturor oportunităților conform cu comanda socială, competența pe care o au cererile clienților, propriile lipsuri ce au legătură cu baza materială, resursele proprii care pot contribui la dezvoltare

-determinarea tuturor obiectivelor ( nivelul pe care îl au performanțele, a costurilor minime, a termenelor, a veniturilor)

-compararea tuturor alternativelor conform cu scopurile care se urmăresc

-selectarea variantei celei mai bune dintre toate cele care sunt propuse

– formularea unor planuri de sprijin( aprovizionarea cu material și cu inventar sportiv, asigurarea organizației cu personal competent, atragerea unor sportive de valoare și de perspectivă)

2. Organizarea

Această funcție este derivată din noțiunea de organizație. Într-o organizație există multe componente ce este necesar să fie structurate pentru ca firma să fie capabilă să își îndeplinească planurile și să își urmărească executarea obiectivelor pe care le are de îndeplinit.

Organizarea muncii poate fi făcută în mai multe modalități, dintre care organizația trebuie să leagă pe aceea care o avantajează cel mai mult.

Un aspect foarte important al funcției de organizare este constituit de faptul că trebuie luată o decizie privitoare la faptul de a stabili cine va fi necesar să realizeze oricare dintre multiplele sarcini existente în interiorul organizației.

Organizarea formală a unei firme, care este reglementată prin acte normative, dispoziții interne include organizarea procesuală și organizarea structurală, aceste două componente fiind intercondiționate, deoarece nici una nu poate funcționa fără cealaltă.

Inevitabil, într-o firmă există și organizare informală ce se referă la totalitatea grupurilor informale și la relațiile care se stabilesc între acestea, cu scopul satisfacerii unor interese personale.

Modul în care se realizează organizarea este subordonată obiectivelor esențiale ale firmei, însăși denumirea conținutului organizării referindu-se la sistemul de obiective existente.

Obiectivele fundamentale ale firmei ne arată scopurile principale ce se doresc a fi atinse de o firmă, fiind stabilite pe o perioadă mai îndelungată.

Obiectivele derivate sunt consecințe ale obiectivelor fundamentale , iar obiectivele specifice cuprind unele lucrări importante pentru realizarea obiectivelor derivate.

Organizarea procesuală rezidă în principal în stabilirea proceselor ce trebuie să se realizeze pentru îndeplinirea ansamblului de obiective ale firmei.

Pentru organizațiile sportive funcția de organizare include totalitate activităților prin care se realizează structura organizatorică ce este potrivită pentru profilul unității sportive ca și activitățile ce asigură desfășurarea proceselor de muncă și obținerea performanțelor sportive.

Organizarea este un proces de diviziune a muncii, de precizare a atribuțiilor și

sarcinilor ce revin fiecărui salariat în muncă, precum și gruparea mijloacelor și metodelor

de muncă și atribuirea lor personalului după anumite criterii în vederea îndeplinirii obiectivelor

previzionate.

Obiectul organizării îl reprezintă munca, rezultatele (performanțele) și managementul

realizării unui obiectiv.

Organizarea are cel mai important rol în asigurarea eficienței unei unități sportive, a fiecărei

structuri a acesteia (federație, club, secție, servicii, birouri, echipă, grupă de sportivi, voluntari etc.)

În cadrul operațiunilor de organizare se impun prin importanța lor următoarele acțiuni

principale :

-o îmbunătățire continuă a structurii organizatorice a unității sportive

– crearea unui sistem informațional care să favorizeze o informare operativă și completă a

tuturor managerilor și o circulație operativă a informațiilor în ambele sensuri;

– stabilirea unor atribuții și responsabilități ce revin atât managerilor cât și subordonaților și

includerea acestora în regulamente de organizare și funcționare

– asigurarea coordonării între organizarea conducerii și activitatea structurilor organizației

sportive.

3.Coordonarea

Funcția constă în armonizarea deciziilor și acțiunilor subordonaților și ale subdiviziunilor organizatorice ale firmei pentru asigurarea realizării obiectivelor pe care aceasta și le-a stabilit

Funcția de coordonare în cazul particular al organizațiilor sportive vizează păstrarea și perfecționarea stării de ordonare a sistemului organizației și a relațiilor existente între elementele acesteia.

În cadrul acestei funcții se desfășoară mai multe acțiuni specifice precum:

-găsirea unei armonii între oameni sau între diferite activități

-proporționalitatea existentă între componentele pe care le prezintă orice activitate umană

Această funcție este foarte necesară la nivelul oricărei nivel organizatoric, începând cu nivelele superioare unde sunt predominante atribuții de conducere și până la nivelul secțiilor pe ramuri sportive unde predominante sunt sarcinile de execuție.

4. Motivarea.

Conducătorul unei activități trebuie să ia în considerare faptul că planurile cele mai documentate nu vor rodi dacă nu există cineva care să le ducă la îndeplinire.

Aici intervine motivarea angajaților, ce dorește obținerea de la salariați a executării cu conștiinciozitate a sarcinilor care le-au fost încredințate.

Pentru a se realiza o motivare a lucrătorilor, managerii trebuie să descopere trebuințele reale ale lucrătorilor, cât de puternice sunt acestea, și să găsească o cale pentru ca acestea să poată fi satisfăcute.

5. Controlul .

Este deosebit de important ca să se realizeze un control eficient în privința realizării obiectivelor organizației, ca și asupra întregii activități a firmei, deoarece indiferent cât de bine s-ar planifica o acțiune, la un moment dat lucrurile o pot lua razna din diverse motive, care nu au putut fi prevăzute.

În cazul în care conducerea nu are capabilitatea de a corecta toate deficiențele survenite pe parcurs, este posibil ca îndeplinirea obiectivelor, iar în unele cazuri chiar supraviețuirea firmei să fie amenințate.

Pentru organizațiile sportive controlul servește pentru a verifica și pentru măsura realizările organizației din punct de vedere cantitativ și calitativ și a observa dacă acestea corespund cu prognozele făcute de organizație.

Principalele tipuri de control ce se efectuează sunt:

– controlul preliminar ce se face înainte de începerea acțiunii, cu ajutorul lui verificându-se

dacă există condițiile necesare pentru realizarea acțiunii dorite

– controlul concomitent ce se referă în principal la ceea ce se întâmplă în timpul desfășurării

acțiunii pentru a stabili dacă procesul de lucru se desfășoară în mod corect corect

– controlul posterior ce se execută după încheierea acțiunii, asupra rezultatelor finale care au fost

obținute

– controlul direct care se realizează printr-un contact nemijlocit dintre managerul organizației și unul sau mai mulți subordonați ori colaboratori;

– controlul indirect care se face pe baza informațiilor ce se primesc în scris, verbal sau telefonic,

conform programului zilnic, săptămânal sau lunar de lucru;

– autocontrolul ce reprezintă o formă superioară a controlului, ce trebuie practicată de fiecare angajat

asupra activității pe care o desfășoară în timpul desfășurării activității sau după încheierea acesteia;

– controlul tehnic ce se exercită asupra procesului de pregătire al sportivilor și are în vedere

respectarea cerințelor antrenamentului modern, respectarea planificării prestabilite, prezența

sportivilor, nivelul calităților motrice și a deprinderilor tehnico-tactice

-controlul economico-financiar care urmărește modul de îndeplinire a planului financiar,

Gospodărirea cât se pote mai rațională a resurselor materiale și bănești, semnalarea abaterilor de la disciplinafinanciară, asigurarea unui echilibru financiar între veniturile și cheltuielile organizației

-controlul vizual care se realizează prin supraveghere directă a muncii antrenorilor, angajaților ,

voluntarilor unității sportive de către conducerea acesteia

Pentru dezvoltarea unei organizații o cerință este încurajarea muncii în echipă, înțelegând prin echipă mai mulți oameni care sunt angajați în atingerea unui scop comun și între care există relații de colaborare ce îi ajută să își îndeplinească obiectivul pe care îl au de îndeplinit.

Stilul de conducere adoptat de manageri poate deveni un factor hotărâtor pentru eficiența pe care o va avea munca în cadrul unei echipe, deoarece oamenii au personalități diverse, iar implicarea lor în muncă poate fi mai redusă sau mai mare după cum conducătorii reușesc să își convingă subordonații de faptul că efortul comun favorizează performanța.

1.4Managementul unui club de dans sportiv

Dansul sportiv are nevoie, ca și alte activități sportive de rigurozitate și de adaptare corespunzătoare la locul și la momentul în care se desfășoară.

Activitatea desfășurată de club este în concordanță cu regulamentul pe care clubul îl stabilește, în funcție de cerințele federației din care face parte și de metodele concrete pe care managerul le utilizează pentru a-și putea desfăura activitatea eficient.

Chiar dacă ar exista două cluburi care ar funcționa în același loc și ar avea aceleași condiții, dezvoltarea acestora nu ar fi aceeași datorită viziunii pe care și-o asumă fiecare dintre acestea și personalității pe care și-o crează.

Orice federație sportivă trebuie să aibă un regulament ale cărei prevederi trebuie să se aplice tuturor membrilor indiferent de importanța acestora în cadrul federației, acest document trebund să îndeplinească două criteria de bază:

-să manifeste o oarecare flexibilitate care să poată permite adaptarea activității la condițiile care se pot modifica oricând, generate atât de societate cât și de evoluția disciplinei sportive

-principiile pe care se bazează să fie acceptate de majoritate pentru a se evita interpretările care ar putea conduce la apariția unor curente de opinie ce ar conduce la discuții interminabile și la divizarea acelora care practică disciplina sportivă.

Conducătorul unui club poate reglementa activitatea acestuia, limitele fiind cele stabilite de federație pentru ca sportul să se poată dezvolta în general.

Fiecare club trebuie să își urmeze propria linie, deoarece politica acestuia este proprie și este diferită de aceea a altor cluburi ce aparțin aceleiași federații .

Foarte important pentru fiecare club este sediul pe care managerul îl va folosi, iar pentru dansul sportiv este necesar să fie îndeplinite mai multe condiții pentru ca acesta să fie potrivit:

-suprafața să fie destul de mare ,iar numărul de elemente de construcție să fie cât mai limitat( trepte, paravane stâlpi)

-obligatoriu să existe anexe care să poată fi utilizate (vestiare, dușuri, săli de așteptare)

-poziționare într-o zonă cât mai lipsită de risc pentru cei care frecventează clubul( în zone în care este ușor de ajuns și în care nu există o mare posibilitate ca cei ce vin la club să fie în diverse pericole).

Din acest punct de vedere pentru manageri există trei opțiuni pe care le pot utilize:

-închirierea unei săli de sport( dacă aceasta aparține unei insttituții de învățământ, condițiile sunt bune în cele mai multe cazuri,prețul este acceptabil, dar programul este condiționat de cel al instituției în cauză)

-închirierea unei săli în care se organizau evenimente care nu mai este rentabilă ce presupune investiții destul de importante pentru club iar amenajarea corespunzătoare necesită timp

-construirea unui sediu propriu consumă timp și resurse financiare, dar la final clubul nu va trebui să plătească chirie și poate avea orice program de activitate dorește.

Odată cu rezolvarea problemei referitoare la sediu, conducătorul va trebui să își aleagă publicul țintă pe care dorește să îl atragă, fiind necesar să facă alegerea între organizarea unui club de masă sau a unui select.

Pentru a avea un club de masă , nu trebuie ca standardul de selecție să fie ridicat, în acest tip de cluburi având posibilitatea să se înscrie oricine și pentru orice perioadă dorește.

Este de înțeles că există atât avantaje cât și dezavantaje pentru acest tip de club deoarece numărul cursanților va fi mai ridicat, popularitatea va fi mai mare, iar pe plan financiar acest lucru ar putea fi mai rentabil, însă problemele ce apar ar putea fi mai multe.

Aceasta și datorită faptului că cei mai mulți cursanți sunt de obicei copii ce vin însoțiți de membrii de familie care sunt mai puțin atenți la informațiile ce le sunt transmise, existând în acest mod posibilitatea apariției unor conflicte cu instructorii.

O altă problemă este generată de lipsa implicării unui mare număr dintre cei înscriși, aceștia fiind aduși la clubul de masă deoarece este o activitate recreativă, relativ ieftină și care dă senzația rudelor că au făcut ceva pentru evoluția ulterioară a copilului.

Fidelitatea clienților față de club este destul de mică, cursanții nefiind motivați să facă performanță.

Managementul fidelizarii clientilor se poate defini ca analiza sistematică, planificarea, realizarea si controlul tuturor măsurilor care se iau de către o firmă și care sunt dirijate spre clienții pe care aceasta îi are, cu scopul de a menține și dezvolta o relație armonioasă cu aceștia.

Autorii Nicolae.A.Pop și I.Dumitru susțin că pentru a se realiza atașarea clientului de firmă este necesară corelarea activităților de marketing, pentru a orienta toate funcțiile marketingului în scopul realizării orientării spre client.

Prin acțiunea de fidelizarea a clienților se încearcă a influența intențiile de cumpărare ale clienților atât în prezent cât și în viitor pentru a consolida relația cu aceștia și a-i convinge să rămână loiali unei anumite mărci.

Creșterea bazei de clienți reprezintă o mare provocare pentru o firmă și nu se poate realiza decât dacă compania este dispusă să aloce fonduri suplimentare în acest scop, caz întâlnit ân situația în care strategia firmei presupune dezvoltarea ei prin convingerea a noi clienți, care să cumpere produsele firmei.

Autoarea M.Moldoveanu face următoarea afirmație cu privire la atragerea de noi clienți „Există o cale extensivă și care vizează atragerea de noi cumpărători din rândul din rândul non consumatorilor relativi și din rândul clientelei fidele concurenței”

De aceea, un produs mai bun decât acela realizat de concurență, promovat în mod eficient duce în cele mai multe cazuri la cucerirea unor noi segmente ale pieții, pe care firma nu era prezentă.

Actualul context economic impune deocamdată în majoritatea cazurilor concentrarea pe clienții actuali ai firmei, care trebuie convinși să cumpere în continuare. De aceea, importanța fidelizării clienților și a modalităților prin care aceasta se realizează a trecut pe primul plan pentru majoritatea firmelor.

Un mare avantaj pentru acest tip de cluburi este acela că poate ajuta la apariția unor sportive de performanță care nu ar fi avut posibilitatea să se ducă la cluburi scumpe, dar care sunt deosebit de talentați.

Dacă se alege constituirea unui club select, taxele vor fi mari, cursanții vor fi mai puțini iar selecția va fi mai rigidă, cursanții fiind mai stabili.

Cu toate acestea, este posibil ca aceștia să nu fie talentați și să nu poată parcurge drumul spre o performanță de nivel înalt în dansul sportiv.

Pentru fiecare club scopul principal este participarea la competiții, la care nivelul la care a ajuns este evaluat iar obiectivul este obținerea a cât mai mult rezultate meritorii.

Managerul trebuie în această situație să facă față cu tact unor probleme generate de faptul că nu toți cursanții pot participa la competiții deoarece nu au nivelul sau calitățile necesare iar alegerea unora dintre cursanți pentru a participa poate genera animozități între aceștia.

Acest lucru este dificil deoarece mulți oameni se evaluează în funcție de efortul pe care îl depun și nu în capacitatea lor de a obține performanțe bune.

În sport se poate afirma că valoarea pe care o are fiecare club este dependentă de rezultatele pe care le poate obține la concursuri, însă acest sport este încă prea puțin promovat de media față de ale sporturi cum ar fi fotbal, patinaj, handball, baschet, atletism, înot deci ierarhiile sunt mai puțin cunoscute de publicul larg.

Comunicarea reprezintă un atribut al relațiilor umane care a fost prioritar pentru oameni încă din cele mai vechi timpuri,deoarece reprezenta un mod de legătură între aceștia, prin comunicare reușind ca viața lor să se desfășoare în condiții mai bune, de aceea oamenii au putut evolua și s-au putut apăra împotriva tuturor pericolelor care îi amenință.

Comunicarea s-a dezvoltat atât în interiorul organizațiilor de cele mai diferite tipuri cât și în exteriorul acestora, asigurând legătura dintre organizația respectivă și mediul exterior, cu care era necesar să aibă legătură..

Orice organizație dorește să împărtășească anumite informații despre ea, și să își promoveze produsele sau serviciile pe care le oferă consumatorilor, pentru a fi mai cunoscută și ca o consecință, a desfășura o activitate mai profitabilă.

În interiorul organizației este esențial ca membrii colectivității să comunice, deoarece rezultatele întregului organism care este organizație sunt influențate de eforturile solidare făcute de membrii acesteia

Cunoașterea sectorului economic în care își desfășoară activitatea o anumită firmă, și bineînțeles a competitorilor pe care aceasta îi are de înfruntat sunt esențiale în stabilirea oricărui tip de diagnostic al firmei respective, deoarece numai cunoscând contextul general poți vedea care este situația companiei care te interesează.

După studierea tuturor caracteristicilor firmei și a ceea ce aplică firma referitor la relațiile cu clienții, se pot găsi soluții prin care activitatea firmei să se îmbunătățească, aceasta reprezentând provocarea supremă pentru orice demers științific

Importanța pe care o are comunicarea în fiecare organizație este diferită, esențială în abordarea acestei probleme fiind cultura organizației respective, care include tradiția și valorile acceptate de toți membrii respectivei entități.

Comunicarea activă și permanentă cu salariații conduce la creșterea motivării acestora și la mărirea încrederii în conducerea firmei, fapt care a fost verificat în studii realizate la diverse tipuri de organizații, atât productive cât și prestatoare de servicii către alte firme sau clienți particulari.

În cazul comunicării informația are un circuit bine precizat de la cel care este emițătorul datelor respective la receptorul sau receptorii care este necesar să recepteze mesajul, un element foarte important fiind feed-back-ul, ce reprezintă reacția celor vizați la conținutul respectivului mesaj.

Apariția Internetului a adus modificări esențiale în lumea afacerilor, în zilele noastre succesul oricărei afaceri fiind strâns legat de mediul virtual, în special pentru ușurarea comunicării între firme și între organizații și clienți, fiind favorizată comunicarea rapidă, ce scurtează timpul de așteptare a răspunsurilor. În ziua de azi, nici o afacere care dorește să se dezvolte nu poate exista fără facilitățile oferite de noua tehnologie care începe să devină unul dintre cei mai însemnați factori în progresul organizației .

Fiecare organizație trebuie să își stabilească strategii de comunicare potrivite atât pentru comunicarea informațiilor în interior, cât și pentru comunicările ce sunt necesare cu exteriorul, aceste strategii fiind o opțiune a conducerii pe care o are organizația, politicile și strategiile fiind necesar să fie adoptate de angajați, ca o garanție a străduințelor managementului pentru progresul respectivei organizații.

Din acest punct de vedere procesul de comunicare al clubului este foarte important, țintele principale ale procesului de comunicare fiind:

-publicul

-cursanții

-sponsorii pe care îi poate atrage

-alte cluburi

Argumentele folosite pentru a prezente clubul nu trebuie să fie pretențioase, doar pentru inițiați, ci mai degrabă de bun simț, pe care să le înțeleagă orice om.

O imagine bună a unui club poate fi construită de exemplu în jurul unei personalități ce a făcut parte din club și care a beneficiat de notorietate.

Acest fapt este foarte important în atragerea de noi cursanți care își vor dori să ajungă la fel ca personalitatea promovată de club, această personalitate putând atrage pentru club și sponsorii care contribuie la îmbunătățirea activității.

CAPITOLUL II CADRUL METODOLOGIC ȘI OPERAȚIONAL AL CERCETĂRII

2.1Relația dintre sportul de masă și sportul de performanță

Rezultatele care s-au obținut de-a lungul atâtor ani prefigurează faptul că atât sistemul de educație cât și cel politic nu vor renunța la „una dintre forțele modelatoare cele mai eficiente și mai puternice- creatoare de imagine, entuziasm, optimism și poftă de competiție”

Un aspect foarte important este acela că sportul contribuie la descoperirea și manifestarea calităților de lideri ale unor persoane care dovedesc că pot fi lideri într-un anumit context.

În fiecare echipă se impune personalitatea unuia dintre jucători, ale cărui calități sunt recunoscute de către coechipieri.

Pentru menținerea la cote înalte a sportului de performanță și pentru ca acesta să aibă practicanți în mod continuu, este necesară și dezvoltarea din ce în ce mai accentuată a sportului de masă, care un rol social foarte important.

Practicând sportul de masă, oamenii leagă prietenii trainice și își îmbunătățesc considerabil starea de sănătate .

În România, după anul 1989, există necesitatea elaborării unor strategii atât cu privire la sportul de masă, cât și la nivelul sportului de mare performanță, deoarece acestui domeniu nu i s-a acordat o importanță prea mare ăn anii care au trecut.

Cu privire la sportul de masă problema principală este faptul că accesul la activitățile sportive a persoanelor ce provin din medii defavorizate se realizează destul de greoi.

Pentru sportivii retrași din activitatea de performanță, sportul de masă reprezintă modalitatea ideală de a se menține în formă, de a preveni efectele lipsei de mișcare după încheierea activității și ale unei depresii care apare după renunțarea la activitate.

Sportul de masă este un fenomen social, fiind și pepiniera din care sunt recrutați viitorii campioni care vor străluci în marile competiții ale lumii.

Dumazedier a stabilit trei funcții ale petrecerii timpului libe rce se pot atribui și activităților sportive de masă:

-Odihna . Petrecerea timpului liber pe care îl are o persoană e menită să ajute omul sî își recapete forțele, să se elibereze de grijile cotidiene, în acest sens o activitate fizică moderată fiind foarte utilă

-Distracția .În timpul său liber o persoană dorește să se elibereze de plictiseală, să evadeze din cotidian, în acest sens sportul fiind binevenit.

-Dezvoltarea personalității se realizează cu precădere în timpul în care omul desfășoară activități care constituie hobby-uri ale respectivei persoane

Pentru a practica sportul de performanță, talentele remarcate încă de la cele mai fragede vârste sunt înscise în cluburi( care au foarte multe secții pentru mai multe sporturi), asociații sportive, școli care au acest profil.

De drumul spre performanță al tinerilor se ocupă foști sportivi renumiți, care au studii de specialitate în domeniul sportiv, deoarece nu antrenor nu trebuie să știe doar partea practică, ci și pe cea teoretică pentru a respecta dictonul „Mens sana in corpore sano”.

Un aspect mai puțin plăcut este faptul că în domeniul sportului există încă mult de lucru pentru a obține egalitatea șanselor de a participa la unele competiții.

Chiar și în statele foarte bogate, există mulți oameni care nu își pot permite luxul de a practica un sport, deși au calitățile necesare.

Costul practicării unor sporturi, ca și unele bariere sociale inhibă în realitate practicarea anumitor sporturi care în condițiile unor costuri mai mici ar atrage mult mai mulți practicanți decât există în prezent .

Cercetări realizate în vestul Europei au indicat faptul că la orele de educație fizică de la școli există o prezență mai redusă a fetelor și a copiilor ce provin din familii cu o situație materială precară.

Explicația rezidă în faptul că prin programa școlară se favorizează sporturile practicate de clasa mijlocie.

Altă explicație ar putea fi prejudecățile unor profesori cu privire la tinerii din clasele sociale defavorizate, care sunt mai puțin luați în seamă de dascăli, din cauză că nu își permit dacă au talent să practice aceste sporturi la nivel de performanță.

În această situație, tinerii nu sunt încurajați să practice aceste sporturi, iar ei se simt respinși de colectivitatea în care trăiesc.

O altă problemă pentru societate o reprezintă practicarea sportului de către persoanele cu handicap,dizabilitățile putând face ca acele persoane să fie asimilate, tolerate sau respinse de societate.

Pentru aceste persoane este foarte important să se integreze din punct de vedere social, să se simtă acceptate de societate.

De aceea, practicarea unui sport potrivit pentru fiecare persoană în parte promovează personalitatea persoanei respective, le dă posibilitatea de a se integra într-un grup, iar cu acestă ocazie se stabilesc relații sociale noi, indivizii comunică,acest lucru fiind benefic confortului lor psihic.

Cu acest scop se organizează competiții speciale pentru persoanele cu dizabilități, care pot concura în diverse ramuri sportive.

Sportul se poate dovedi foarte util în integrarea socială a persoanelor ce au dizabilități fiind eficient dacă societatea este gata să tolereze aceste persoane.

În ceea ce privește importanța pe care o are sportul pentru societate, el răsplătește efortul pe care îl face societatea pentru sportivi prin obținerea de performanțe remarcabile și doborârea recordurilor, atât în întreceri pe plan național cât și internațional.

Performerii din sport sunt motivați de gloria( chiar dacă aceasta nu durează prea mult), și de admirația pe care le-o poartă oamenii obișnuiți.

Întrecerile sportive susțin pacea între popoarele din toată lumea, exemplu fiind competițiile care se desfășoară în perioada existenței unor conflicte chiar militare.

Prin Comitetul Internațional Olimpic, sportul contribuie la menținerea legăturilor între state care se consideră a fi dușmane și la apariția unui lumi în care valorile fundamentale specific umane să fie respectate nu numai la nivel declarativ.

Societatea ar trebui să se ocupe mai mult de ceea ce se întâmplă cu sportivii de performanță după ce partea activă a carierei acestora s-a încheiat.

Aceasta se întâmplă de obicei în jurul vârstei de 30 de ani pentru multe sporturi, existând și excepții de sportivi care au concurat la nivel înalt până la vârste destul de înaintate, fiind în deplinătatea forțelor fizice.

Fostul sportiv este destul de complexat de faptul că nu poate participa ca în trecut la competiții, ci trebuie să se retragă în spatele scenei.

În statele în care nivelul de civilizație este foarte ridicat foștii sportivi sunt sprijiniți în mod activ prin măsuri concrete care vizează reintegrarea profesională și socială a tuturor persoanelor aflate în această situație.

De obicei, aceștia vor practica îndeletniciri apropiate de sportul în care s-au consacrat pentru a menține legătura afectivă cu acesta și pentru că prin acel sport au cunoscut succesul.

În cele mai multe cazuri, dacă nu devin profesori de educație fizică sau antrenori , ei aleg să se implice în industria de echipament sportiv sau să înceapă o carieră în calitate de comentatori TV.

Este necesar să acceptăm faptul că atenția acordată sportului de masa trebuie să fie aceeași cu cea acordată sportului de performanță, deoarece legătura dintre ele este profundă.

Trebuie ca acestui domeniu și anume sportul să i se acorde o importanță mai mare , pentru ca performanțele românești ce sunt realizate la competiții de inalt nivel au scăzut in mod ingrijorător, ca și dorința românilor de a practica activități fizice.

Situația in care se află astăzi sportul este rezultatul mai multor factori:

-alocare de fonduri insuficentă sau direcționată prost

-decizii care nu reflecta realitatea din sportul respectiv

-infrastructura depășita sau insuficientă

-micșorarea numărului de copii ce doresc să practice sportul

-metode de antrenament depășite

Existența și funcționarea cluburilor profesioniste, deci și a celor din domeniul dansului sportiv se bazează pe unele acte normative care au fost elaborate pentru activitatea din acest domeniu. Aceste acte sunt:

-Constituția României

-Legea nr. 69/2000 – Legea educației fizice și sportului;

-Hotărârea Guvernului Nr. 884 din 13 septembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000

-Legea nr. 31/1990 – legea societăților comerciale;

-Codul comercial;

-Codul civil

Conform cu Legea 69/2000 Capitolul II – Art. 31au fost definite cluburile sportive profesioniste care”sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport”

Cluburile sportive pot fi finanțate de la bugetul local, aflându-se în subordinea primăriei, sau pot fi societăți comerciale sportive pe acțiuni, cărora li se aplică regimul juridic al societăților comerciale .

Legea nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului stabilește faptul că statul recunoaște și stimulează de promovare a educației fizice și sportului desfășurate de autoritățile administrației locale, conform cu principiile colaborării responsabile dintre toți factorii implicați

Cluburile sportive private:

-sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite in condițiile Legii 69/2000 si a O.G. 26/2000 cu privire la Asociații si Fundații (alin.1, art.26, legea 69/2000);

-Cluburile sportive de drept privat sunt persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăți comerciale pe acțiuni ( alin.2, art.26, legea 69/2000);

-Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite in condițiile legii, ca structuri mono- sau polisportive ( art.27, legea 69/2000)

-Cluburile sportive au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si patrimoniului aprobat de adunările generale ale acestora, in condițiile legii ( alin.1, art.28, legea 69/2000);

-Cluburile sportive se supun in fiecare an verificărilor financiare potrivit legii (alin.2, art.28, legea 69/2000);

Cluburile de dans sportiv sunt entități ce se autofinanțează, nefiind subvenționate de autoritățile centrale sau locale și din acest motiv lupta lor pentru supraviețuire și dezvoltare este mult mai grea, iar managerii acestora trebuie să fie foarte pricepuți în domeniul managementului resurselor, pe lângă cunoștințele de specialitate pe care este obligatoriu să le aibă.

Fiecare organizație dispune de patru tipuri de resurse pe care un bun manager trebuie să știe să le administreze, aceste tpuri de resurse fiind: resurse materiale (ce se referă la materiile prime și materialele ce sunt necesare desfășurării activității), resurse informaționale care sunt rodul muncii angajaților companiei și care sunt legate de know- how.ul acumulat de firmă de-a lungul timpului , resurse financiare ce se referă la banii pe care întreprinderea îi are la dispoziție și resursele umane, singurele dotate cu creativitate și care iși pot mări valoarea în timp.

Acești manageri sunt conștienți că trebuie să ajute cât mai mult sportivii care au arătat că au potențial și care pot să promoveze prin evoluțiile lor în mod foarte eficient cluburile din care fac parte.

Ei aduc faimă cluburilor,iar acestea, drept mulțumire trebuie să facă în așa fel să îi motiveze să își continue activitatea și să nu abandoneze din cauza stării materiale mai puțin fercite în care se află.

Această compensare vine în special din partea practicanților dansului sportiv care nu au talent deosebit, ci consider acest sport ca o activitate recreativă deosebit de atrăgătoare, care le oferă numeroase beneficii.

În afara plăcerii pe care o resimt datorită evoluțiilor lor la antrenamente, este un modalitate foarte bună prin care pot socializa, găsindu-și cunoștințe noi.

Prin dansul sportiv timpul liber le este ocupat în cel mai plăcut mod cu putință, staea lor de sănătate fiind de asemenea îmbunătățită.

Ca urmare, o mare parte din resursele financiare atrase datorită celor care practică sportul de masă vor consolida performanțele obținute pentru club și pentru România de sportivii talentați.

A face performanță înseamnă cheltuieli considerabile, deoarece este nevoie de foarte multe antrenamente , ajutorul unui psiholog care să dea încredere sportivilor că vor ajunge la performanțele pe care le visează și care să îi mobilizeze în cazul unor eșecuri.

Pentru promovarea unui club nu este suficient doar să obțină rezultate remarcabile, acestea nu vor avea suficient impact asupra practicanților sportului respectiv ce nu aspiră la performanțe răsunătoare, ci este necesară activitatea unei echipe de marketing care să realizeze promovarea clubului prin toate mijloacele posibile.

Cel mai eficient mod pentru ca clubul să își facă reclamă este publicitatea neconvențională.

Publicitatea neconvențională se poate defini în mai multe feluri, care depind de înțelesul pe care o conferă noțiunii fiecare persoană în parte în funcție de interesul pentru acest domeniu, diferit de cel al publicității clasice .

Acest tip de publicitate a apărut din necesitatea pe care au resimțit-o unele firme de a obține în acest mod un avantaj competițional în fața concurenților, atunci când s-a constatat că modalitățile de publicitate folosite tradițional au început să fie destul de ineficiente, scopul publicității nemaifiind atins.

S-a ajuns la concluzia că receptorii ce formează publicul, potențialii clienți au ajuns la suprasaturație din cauza publicității agresive tradiționale făcute la multe produse sau servicii, din acest motiv reclamele obișnuite începând să fie ignorate de consumatori.

În loc să se realizeze o stimulare a vânzărilor unui produs, rezultatele obținute erau contrare, înregistrându-se stagnări ale vânzărilor, sau chiar scăderi ale acestora, ca o reacție a consumatorilor la acest gen de publicitate .

Și asta în pofida faptului că firmele aveau costuri destul de mari cu publicitatea și făceau eforturi ca produsele lor să se deosebească de ale concurenților, respectând toate cerințele impuse publicității tradiționale.

În acest context s-a pus problema de a cuceri din nou audiența, care a devenit tot mai selectivă în alegerea unui produs pe care să îl încerce și mai neîncrezătoare în calitățile extraordinare ale produselor ce erau promovate prin mijloace clasice.

Aceste metode noi care sunt utilizate pentru a promova un produs se pot regăsi sub denumirea de “guerilla advertising”, conform celui care a creat conceptual pentru un tip nou de marketing “guerilla marketing”, și anume Jay Conrad Levinson.

Levinson a scris o carte intitulată “Guerilla marketing”, care a apărut în 1984 și care a conceptualizat publicitatea neconvențională, ce este văzută ca o formă alternativă de marketing, care dispune de strategii și de tehnici specifice.

Acest sistem de marketing neconvențional are la bază un buget mic, resursele fundamentale fiind legate de investițiile pe care le poate face persoana care face publicitate( energie, timp, imaginație).

Publicitatea neconvențională s-a dovedit a fi eficientă și din acest motiv se poate impune în competiția cu formele tradiționale de publicitate.

Levinson credea că o companie de dimensiuni mici este avantajată de aplicarea metodelor specifice de publicitate neconvențională, deși acest mod de publicitate se poate face de către toate companiile, fiind necesară foarte multă creativitate, care să reușească să stimuleze imaginația cumpărătorilor și să îi facă curioși să încerce respectivul produs.

Se consideră că foarte important este și folosirea unor tehnici din managementul relațiilor cu clienții, deoarece clienții satisfăcuți de produsele sau serviciile unei firme fac publicitate în mod gratuit pentru acea organizație.

Iar în mod obișnuit, companiile mici au legături mult mai strânse cu clienții lor decât companiile mari, deci această tehnică este mult mai ușor de aplicat.

Chiar dacă publicitatea făcută în mod tradițional diferă de cea făcută prin guerilla marketing, pentru o campanie mai eficientă de promovare, cel două modalități pot fi folosite concomitent.

Atragerea practicanților dansului sportiv pentru relaxare sau distracție se poate face prin diverse mijloace de promovare dintre care pot fi amintite:

-promovarea clubului prin împărțirea de fluturași sau pliante în special în zonele unde se crede că impactul asupra oamenilor ar putea fi mai mare

-conceperea unui site al clubului atractiv, care să furnizeze clienților toate datele necesare despre club, performanțele acestuia, tarife, orar, modalități de contact

-rețelele de socializare sunt o modalitate accesibilă și foarte eficientă de a face publicitate unui club de dans sportiv

-de efect este și publicitatea prin panouri stradale sau pe mijloacele de transport în comun.

Aceste modalități de promovare nu sunt foarte costisitoare însă pot avea un impact considerabil asupra practicanților acestui sport.

O altă modalitate de a atrage doritorii de mișcare în ritm de dans este utilizarea unor tehnici de management al relațiilor cu clienții cum ar fi orientarea spre client sau fidelizarea clienților.

În acest scop atmosfera în care se desfășoară antrenamentele trebuie să fie atrăgătoare pentru clienți care să vină cu plăcere la aceste activități, să fie organizate pentru ei concursuri cu grad de dificultate mic care să îi motiveze să continue antrenamentele, să se abordeze stiluri de dans care pot fi atrăgătoare pentru participanți.

2.2 Analiza SWOT pentru clubul de dans “Dance Image”

ARGUMENT

-eficiența cu care se desfășoară activitatea în cadrul unui club este o consecință directă a capacității angajaților și a motivării acestora ca și a bazei materiale de care acesta dispune

-exemplul pe care antrenorii îl oferă elevilor îi formează pe aceștia ca oameni

-prin practicarea unui sport generația tânără va fi mai pregătită pentru viață, ca urmare este necesar să își desfășoare activitatea în cele mai bune condiții

VIZIUNE

Împreună, putem obține mari performanțe

MISIUNE

-asigurarea condițiilor pentru ca generația tânără să aibă șansa să își împlinească idealurile prin sport

-organizarea unor competiții reprezentative pentru club

-managementul tuturor activităților desfășurate

a)Pentru a putea eficientiza activitatea unei firme, realizarea analizei SWOT este un pas hotărâtor, deoarece cu ajutorul acestei metode putem realiza o analiză detaliată în privința mediului intern și extern caracteristic unei firme. Scopul principal este identificarea strategiilor potrivite a fi urmate pentru a dezvolta afacerea în direcția dorită.

Analiza constă în identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor ce influnțează activitatea unei companii. Avem de a face cu factori interni, pe care îi putem controla și anume punctele tari(S) și punctele slabe(W), și cu factori externi, pe care firma nu îi poate controla, dar care este bine să fie cunoscuți, pentru a le studia influența în activitatea companiei reprezentați de oportunități(O) și amenințări(T).

O analiză pertinentă asupra tuturor factorilor ajută luarea unor decizii în ceea ce privește organizația, deoarece trebuie ca firma să profite de punctele tari pe care le descoperă, să încerce să elimine punctele slabe, să folosească la maximum oportunitățile pe care le are și să încerce să se ferească de amenințări.

1.Punctele tari reprezintă aspectele favorabile pentru o organizație și ele sunt baza pe care poate fi clădit succesul firmei. Punctele tari, ca și punctele slabe trebuie să fie căutate în toate domeniile de activitate ale unei firme: în marketing, economic, tehnologii, procese, resurse umane…

Punctele tari pun în evidență toți factorii pozitivi pe care îi putem distinge în cadrul afacerii și au rolul de a da un plus de valoare afacerii, sau contibuie la obținerea unui avantaj în fața competitorilor.

2.Punctele slabe sunt deficiențele care ne împiedică să atingem standardele pe care ni le propunem, iar principala cale de acțiune în cazul determinării acestora este eliminarea lor pe cât posibil pentru a crește eficiența activității firmei.

Și punctele slabe se află sub controlul conducerii, care le poate modifica în urma analizei în puncte tari îmbunătățirile în privința lor făcând ca să se atingă mai ușor obiectivele organizației.

Punctele slabe vă pot plasa într-un dezavantaj față de competittori, de aceea este necesară identificarea lor cu precizie cât mai mare va îmbunătăți considerabil poziția firmei.

3.Oportunitățile sunt acele condiții care pot apărea datorită pieței pe care evoluează firma, datorită unor slăbiciuni ale concurenței, sau datorită situației politice. În orice caz ele trebuie valorificate la maxim, deoarece nu se poate ști cât timp vor fi prezente și vor putea ajuta la dezvoltarea firmei.

Dacă se identifică oportunități care se pot găsi sub controlul firmei , acestea nu mai trebuie trecute la rubrica din tabel destinată oportunităților, ci intră în categoria punctelor tari, deoarece oportunitățile sunt prin excelență exterioare firmei.

4. Amenințările apar din mediul exterior firmei și pot constitui un pericol real pentru stabilitatea și dezvoltarea firmei.Influența lor asupra organizației trebuie eliminată pe cât este posibil.

Amenințările sunt aduse de un mers al lucrurilor nefavorabil și ar putea conduce la scăderea sau limitarea veniturilor.

Analiza SWOT ne ajută în foarte multe situații să ne facem o imagine cu privire la firmă.

OBIECTIVE GENERATE DE ANALIZA SWOT

-menținerea condițiilor pentru pregătirea cursanților în bune condiții

-actualizarea site-ului cu informații recente

-atragerea finanțării pentru club ce constă în atragerea de noi sponsori pentru a putea moderniza baza materială

-convingerea unui număr mai mare de elevi să practice sportul de performanță

-motivarea personalului pentru a rămâne la acest club

-păstrarea nivelului calitativ la care se desfășoară antrenamentele

CAPITOLUL III ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII

3.1 Metodologia cercetării

Metode des utilizate în cercetări sunt metoda interviului și metoda chestionarului, ale căror rezultate sunt considerate a fi concludente.

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul.

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”

Chestionarele se pot clasifica după conținut, formă și mod de aplicare

După conținutul informațiilor, există:

-chestionare de date factuale, ce se referă la fapte obiective, care se pot observa direct și care se pot verifica și de alte persoane

-chestionarele de opinie ce reflectă atitudinile, motivația și interesele individului care a completat acest tip de chestionar.

După formă chestionarele se clasifică în:

-chestionare cu întrebări deschise lasă respondenților o mare libertate în ceea ce privește distribuția răspunsurilor, din acest motiv repartiția răspunsurilor poate fi mai greu analizată, însă permit culegerea unor date diverse, deoarece persoanele care răspund la întrebări nu au nici o constrângere

-chestionare cu întrebări închise nu dau libertate respondentului, ci trebuie să se încadreze într-una din categoriile fixate de cel care a conceput chestionarul

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât ceea ce este primordial, cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație

Metodologia utilizată presupune analiza cantitativă a datelor colectate cu ajutorul a două chestionare elaborate, iar metoda de strângere a informațiilor a fost administrarea unui chestionar angajaților clubului și altul unor clienți ai clubului de dans sportiv Image Dance .

Instrumentul de investigare pe care l-am utilizat în lucrare a fost grila de întrebări, , analiză în cadrul căreia s-a încercat găsirea punctelor care presupuneau lămurirea cu ajutorul unor întrebări bine alese,răspunsurile angajaților fiind diverse.

Metoda folosită pentru culegerea datelor necesare studiului a fost experimentul, iar cea de prelucrare a datelor a fost una cantitativă, subiecților fiindu-le administrat chestionarul elaborat pentru care am contabilizat felul răspunsurilor primite la aceste întrebări.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

În această lucrare ne propunem să aflăm dacă angajații sunt conștienți de eforturile făcute în managementul clubului și de relația existentă între sportul de masă și cel de performanță.

Unitatea de sondaj este reprezentată de respondent care a este angajat al clubului , iar unitatea de observare este formată din angajații care au dorit să răspundă la întrebările chestionarului în cazul primului chestionar , iar în cazul celui de al doilea respondenții sunt clienți ai clubului pentru a vedea care este părerea acestora cu privire la serviciile oferite de club.

3.2Stabilirea obiectivelor și a ipotezelor cercetării

CAPITOLUL IV ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

4.1 Rezultatele cercetării

Au fost chestionați cei 10angajați ai clubului, răspunsurile acestora la întrebări fiind consemnate în scris de către persoana care a realizat cercetarea.

1.La întrebarea nr 1 cu privire la dificultaea conducerii unui club de dans, 6 persoane au răspuns cu varianta a(60%) , 2 cu varinta b(20%) și 2 cu varianta c(20%)

Fig 1.Răspunsuri la întrebarea nr 1

2.La întrebarea nr 2 privitoare la planificarea riguroasă a activității la clubul de dans, 7 salariați au răspuns a(70%), 1 a răspuns b (10%) iar 2 au răspuns c(20%).

Fig 2.Răspunsuri la întrebarea nr 2

3.La întrebarea nr 3 referitoare la părerea angajaților cu privire la actuala structură organizatorică, 5 au răspuns a (50%), 2 au răspuns b(20%), 1 a răspuns c(10%) iar 2 au răspuns D( 20%) .

Fig 3.Răspunsuri la întrebarea nr 3

4.La întrebarea nr 4 cu privire la motivarea salariaților, 4 angajați au răspuns a(40%), 3 au răspuns b(30%) iar restul de 3 au răspuns c(30%) .

Fig 4.Răspunsuri la întrebarea nr 4

5. La întrebarea nr 5 cu privire la influența niveului de pregătire al managerilor în privința performanțelor organizației, 7 angajați au răspuns a(70%), iar 3 au răspuns b(30%).

Fig 5.Răspunsuri la întrebarea nr 5

6.La întrebarea nr 6 cu privire la existența comunicării între manageri și angajați 8 angajați au răspuns a(80%), iar 2 au răspuns c(20%).

Fig 6.Răspunsuri la întrebarea nr 6

7.La întrebarea nr 7 referitoare la existența colaborării între salariați, 6 salariați au dat răspunsul a(60%) , 2 au dat răspunsul b(20%), iar ceilalți 2 au dat răspunsul c(20%) .

Fig 7.Răspunsuri la întrebarea nr 7

8.La întrebarea nr 8 cu privire la importanța pe care o are practicarea sportului de masă pentru clienții clubului , 7 clienți au răspuns a(70%) , iar 3 au răspuns c(30%).

Fig 8.Răspunsuri la întrebarea nr 8

9.La întrebarea nr 9 referitoare la importanța practicării sportului de masă de către clienți pentru dezvoltarea clubului 6 angajați au răspuns a(60%), 1 a răspuns b(10%), iar 3 au răspuns c(20%).

Fig 9.Răspunsuri la întrebarea nr 9

10.La întrebarea nr 10 cu privire la recunoașterea de către angajați a faptului că sportul de masă contribuie în mod esențial la finanțarea clubului, 8persoane au răspuns a(80%) și 2 persoane au răspuns c(20%).

Fig 10.Răspunsuri la întrebarea nr 10

11.La întrebarea nr 11referitoare la obținerea performanței cu ajutorul fondurilor atrase prin sportul de masă, 8 angajați au răspuns a(80%), 1 a răspuns b(10%) iar 1 a răspuns c(10%).

Fig 11.Răspunsuri la întrebarea nr 11

12.La întrebarea nr 12 referitoare la eficiența promovării clubului prin utilizarea acestor fonduri, 7 angajați au răspuns a (70%), iar 3 au răspuns c(30%).

Fig 12.Răspunsuri la întrebarea nr 12

13.La întrebarea nr 13 cu privire la necesitatea pentru club de a atrage practicanți ai sportului de masă, 9 angajați au răspuns a(90%) iar1 a răspuns c(10%).

Fig 13.Răspunsuri la întrebarea nr 13

14.La întrebarea nr 14 cu privire la calitatea serviciilor oferite consumatorilor, 6 salariați au răspuns a(60%) și 4 au răspuns c(40%).

Fig 14.Răspunsuri la întrebarea nr 14

15.La întrebarea nr 15 referitoare la găsirea altor servicii care să atragă consumatorii, 6 salariați au răspuns a(60%), 2 au răspuns b(20%) iar ceilalți 2 au răspuns c(20%).

Fig 15.Răspunsuri la întrebarea nr 15

Pentru cea de a doua cercetare au fost chestionați clienții clubului în vederea stabilirii satisfacției acestora cu privire la serviciile oferite, deoarece conducerea clubului a dorit să afle dacă clienții sunt mulțumiți de serviciile oferite.

La întrebările chestionarului au răspuns 50 de clienți ce frecventează clubul de dans Image Dance

1.La întrebarea nr 1cu privire la locul în care domiciliază, 39 clienți au răspuns da, iar 11 au răspuns nu.

Fig.1 Răspunsuri la întrebarea nr 1

2.La întrebarea nr 2 privind plăcerea de a face sport la acest club, 42 clienți au răspuns da, iar 8 au răspuns nu.

Fig.2 Răspunsuri la întrebarea nr 2

3.La întrebarea nr 3 cu privire la participarea la competițiile sportive în viitor, 38 clienți au răspuns da iar 12 au răspuns nu ( nu se simt încă pregătiți suficient).

Fig.3 Răspunsuri la întrebarea nr 3

4.La întrebarea cu nr 4 cu referire la motivarea pe care o insuflă antrenorul pentru succes, 44 de clienți au răspuns da, iar 6 au răspuns nu.

Fig.4 Răspunsuri la întrebarea nr 4

5.La întrebarea nr 5 referitoare la dorința celor apropiați ca respondentul să practice sportul în club, 47 clienți au răspuns da, iar 3 au răspuns nu.

Fig.5 Răspunsuri la întrebarea nr 5

6.La întrebarea nr 6 cu privire la locul în care se desfășoară antrenamentele 45 de clienți au răspuns da iar 5 au răspuns nu.

Fig.6 Răspunsuri la întrebarea nr 6

7.La întrebarea nr 7 referitoare la ce ar dori clienții să se modifice, 6 au răspuns comportamentul antrenorului, 28 au răspuns dotarea materială iar restul de 16 relația cu colegii.

Fig.7 Răspunsuri la întrebarea nr 7

CONCLUZII

Sportul în țara noastră este un domeniu căruia nu i se acordă toată importanța pe care o merită, din cauza concepției autorităților care se ocupă de toate și de nimc în special.

În alte state europene există o cultură care promovează practicarea sportului sau a unor activități turistice în timpul liber al oamenilor pe când în România acest lucru este neglijat.

În ceea ce privește practicarea unui sport la noi în țară și acest lucru este condiționat în multe cazuri de o stare materială bună.

Managerii organizațiilor sportive cunosc aceste probleme și încearcă pe cât posibil să le rezolve oferind facilități pentru ca mai mulți oameni să beneficieze de serviciile oferite de organizațiile sportive .

Stilul de viață pe care l-a adoptat de o persoană este suma alegerilor mici pe care le face în fiecare zi, care au un impact pe termen scurt sau lung asupra individului ,sportul făcând parte din oiceiurile sănătoase ale unui om.

Pentru a avea o viață lungă și cât mai ferită de boli, nu este suficient numai să ai o alimentație sănătoasă ci trebuie să faci și sport.

Orice tip de activitate fizică te ajută să te menții în formă și fiecare persoană trebuie să găsească câteva exerciții sau sporturi care o atrag pe care să le practice în mod constant.

Dansul sportiv este printre cele mai îndrăgite sporturi, deoarece aici se poate combina mișcarea cu pasiunea oamenilor pentru muzică .

Mișcarea pe ritmul muzicii este plăcere orice efort depus fiind făcut cu drag de cei care practică dansul sportiv.

Managerii își cunosc bine organizațiile, de la care așteaptă realizarea unor performanțe din ce în ce mai bune, pe măsura investițiilor pe care le fac din punct de vedere material și uman în respectivele organizații.

Preocuparea lor continuă este de a oferi oamenilor servicii cât mai variate și care să le îndeplinească cât mai complet cerințele.

În România dansul sportiv nu este sprijinit de stat, cei care doresc să practice această disciplină sportivă putând alege dintre cluburile particulare care au fost înființate ca urmare a unor inițiative private.

Pentru cluburile de dans sportiv este foarte importantă atragerea unor sponsori care să îi ajute să depășească toate dificultățile pe care le întâmpină din punct de vedere financiar.

Marea majoritate a cluburilor se dezvoltă numai pe baza fondurilor pe care le pot atrage de la sponsori sau de la practicanții de plăcere ai acestui sport.

Angajații care au răspuns la întrebările chestionarului au considerat că activitatea de conducere a unui club de dans este destul de dificilă, deoarece există multe probleme pe care un manager trebuie să le rezolve.

Planificarea activității trebuie făcută în mod riguros, deși de multe ori apar evenimente neprevăzute care pot schimba cursul lucrurilor.

De aceea planificarea care se poate realiza este orientativă, managerii încercând să urmeze cât mai fidel ceea ce este prevăzut în programe.

Structura organizatorică actuală este considerată a fi eficientă de majoritatea angajaților deocemdată nefiind necesare schimbări în această privință.

Angajații declară în majoritate că sunt motivați la locul lor de muncă, fiind inerent să apară și nemulțumiri legate de plata primită și de facilitățile oferite.

Nivelul de pregătire pe care îl au managerii influențează destul de semnificativ performanțele pe care organizația le obține, deoarece un manager care are o pregătire temeinică are și idei cu privire la modul în care organizația poate depăși dificultățile și se poate dezvolta.

Salariații apreciază că există o bună comunicare între manageri și ceilalți salariați deciziile fiind comunicate și explicate rapid angajaților.

De asemenea colaborarea între salariați este considerată a fi eficientă de majoritatea acestora, salariații apreciindu-și colegii de muncă pentru caliățile pe care aceștia le au.

Controlul existent la nivelul organizației este apreciat a fi eficient de cei mai mulți salariați.

Majoritatea angajaților realizează importanța pe care o are practicarea dansului sportiv de masă pentru susținerea activității clubului în vederea obținerii fondurilor necesare tuturor tipurilor de activitate ce se desfășoară.

Acest aport de fonduri provenite de la practicanții sportului de masă este considerat a fi esențial pentru club, care reușește în acest mod să sprijine cursanții care au reale aptitudini pentru acest sport și tenacitatea necesară pentru a obține performanțe, dar nu dispun de mijloacele materiale necesare.

Aceste fonduri ajută și la promovarea clubului prin diverse modalități, cea mai importantă fiind promovarea prin mijloace neconvenționale care implică mai puține fonduri dar oferă o vizibilitate mare a clubului.

Ar fi bine ca activitatea de sport de masă să aducă fonduri suplimentare pentru activitatea de sport de performanță, deci ar fi necesar să se mai atragă oameni care să practice sportul de masă, acesta fiind un ajutor important pentru club.

Angajații consideră că serviciile pe care le oferă oamenilor sunt de cea mai bună calitate și există o preocupare atât din partea lor cât și a conducerii pentru a diversifica acest servicii venind în întâmpinarea cerințelor clienților.

Cea de a doua cercetare realizată având ca subiecți clienții clubului a relevat faptul că majoritatea acestora sunt foarte mulțumiți de serviciile oferite de club.

Cei mai mulți clienți locuiesc în zona clubului, deci dacă ar fi făcută o promvare și mai eficientă, ar exista cu siguranță potențiali clienți care să fie interesați de serviciile oferite.

Clienții sunt încântați să vină să își petreacă timpul liber relaxându-se prin dans în clubul Image Dance.

Nu toți clienții se simt pregătiți să participe la concursuri de dans, pentru că cei mai mulți practică acest sport din plăcere nu pentru a deveni practicanți de performanță ai dansului sportiv.

Majoritatea celor chestionați apreciază munca antrenorului și consideră că acesta îi motivează pentru a avea succes.

Cei mai mulți clienți declară că apropiații sunt de acord cu ideea ca ei să facă dans sportiv în acest club.

Unii clienți consideră că baza materială existentă ar putea fi îmbunătățită, pentru un confort mai mare al utilizatorilor.

De aceea cei mai mulți cred că un aspect pentru îmbunătățirea activității ar fi modernizarea bazei materiale iar un alt aspect ar putea fi o relație mai bună cu colegii, la care instructorii ar putea contribui sfătuindu-i pe clienți și aplanând posibilele conflicte la apariția acestora.

Cercetarea a arătat că există o legătură foarte puternică între antrenarea diverselor categorii de oameni să practice sportul de masă și obținerea unor rezultate remarcabile în sportul de performanță.

În România rezultatele obținute sunt datorate implicării sportivilor și a cluburilor, prin mijloacele pe care fiecare le are la dispoziție, deoarece implicarea statului este absentă.

Cu toate că întrecerile de dans sportiv sunt foarte iubite și urmărite de public, nu se realizează o promovare a acestora în special de către mediile tradiționale de informare, cel mai important fiind televiziunea.

Chiar și posturile specializate în transmisii sportive nu transmit competițiile de acest gen, de aceea publicul larg nu prea cunoaște frumusețea acestui sport.

Dacă aceste competiții ae fi difuzate măcar parțial sau sub forma unor reportaje în jurnalele sportive, ar exista cu siguranță mai mulți practicanți ai acestui sport în țara noastră.

Cea mai mare parte a fondurilor care se strâng de la sportul de masă realizează o finanțare pe cât este posibbil a sportului de performanță, care are posibilitatea să se dezvolte și mai mult deoarece românii au un talent nativ în privința dansului.

BIBLIOGRAFIE

1.Balaiș , F. Mereuță,C. Managementul sportului, Editura Academica, Galați, 2001

2.Cârstea , Gh. Teoria și metodica educației fizice și sportului, Editura AN –DA, București, 2000

3. Chelcea S, Metodologia cercetării sociologice, Ed Economică, București, 2001

4. Cotelnic A, Management în definiții, scheme și formule, Academia de Studii Economice, Chișinău, 1998

5. Iacob D, Cismaru DM ,Introducere in teoria organizațiilor, Facultatea de Comunicare și Relații Publice “David Ogilvy” – București, 2004

6. Johns G, Comportamentul organizațional, București, Editura Economică, 1998

7. Lăzărescu, A. Management în sport, Editura Fundației “România de Mâine”,

București, 1999

8. Moga I, „Prețuri și concurență˝, Sibiu, Ed.Univ. „ Lucian Blaga”,2009

9. M.Moldoveanu, E.Dobrescu, Știința afacerilor, București:Editura Expert, 1996,

10. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management, Editura Economică, București, 1999

11. Nicolescu O, Management, EDP , 1992

12. Nicolae A .Pop, I Dumitru, „Marketing internațional”,București: Ed.Uranus , 2001

13. . Robbins SP , Organization Theory, Structure, Design, and Application, 3rd eds., New Jersey,Prentice Hall, 1990

14. Stăncioiu I,Militaru Gh,Management – elemente fundamentale, Editura Teora,

București, 1998

15. Vlăsceanu. M, Organizațiile și comportament organizațional, București: Editura Polirom, 2003

16. Dicționarul Petit Larousse, 1973

17. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2

18. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap6.htm

19. https://sites.google.com/a/samstudies.org/einorog/fiesta/proces

20. Adrian Hatos.Sportul și societatea https://books.google.ro/books?id=d9FaOkliBIAC&pg=PA3&lpg=PA3&dq=sociologia+sportului&source=bl&ots=QAgytzIH6e&sig=lv-rXZVBYvzceJdhf

21. http://www.sportsisocietate.ro/articol/integrarea-sociala-prin-sport-a-persoanelor-cu-dizabilitati/96

22. mts.ro/wp-content/uploads/2016/…/Strategia-nationala-pentru-SPORT-v2016-v2.pdf

23. Ion Plumb, Andreea Zamfir, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=360&idb=7

ANEXE

CHESTIONAR CU PRIVIRE LA MANAGEMENTUL UNUI CLUB DE DANS SPORTIV ȘI LA RELAȚIA DINTRE SPORTUL DE MASĂ ȘI CEL DE PERFORMANȚĂ

1.Considerați că un club de dans sportiv este dificil de condus?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

2.Activitatea este riguros planificată în clubul de dans?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

3.Ce părere aveți despre structura organizatorică actuală?

1.Foarte eficientă

2.Eficientă

3.Ineficientă

4.Nu știu

4. În organizația dumneavoastră există o motivare corespunzătoare a salariaților?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

5. Considerați că nivelul de pregătire al managerilor influențează foarte mult performanțele obținute de organizație ?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

6. Există o comunicare bună între manageri și ceilalți salariați?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

7.Există în organizație colaborare eficientă între salariați?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

8. Controlul existent la nivelul organizației își dovedește eficiența?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

9.Considerați că practicarea sportului de masă de către clienți este important pentru clubul dumneavoastră?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

10.Puteți spune că sportul de masă contribuie în mod decisiv la finanțarea clubului dumneavoastră?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

11.Există în opinia dumneavoastră o legătură între obținerea performaței la nivelul clubului și fondurile atrase prin practicarea sportului de masă?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

12.Se poate face o promovare eficientă a clubului utilizând aceste fonduri?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

13.Ar mai fi necesară atragerea unor alți clienți care practică dansul de plăcere pentru a susține activitatea competițională a celor care înregistrează performanțe notabile?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

14. Considerați că produsele/ serviciile oferite consumatorilor sunt de cea mai bună calitate?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

15.Ați mai putea găsi și alte servicii care să atragă potențialii practicanți ai sportului de masă ?

1.Da

2.Nu

3Nu știu

CHESTIONAR PENTRU CLIENȚI

1.Locuiți în apropierea clubului?

Da

Nu

2.Vă place să faceți sport la acest club?

1 Da

Nu

3.Doriți să participați la competiții în viitor?

1 Da

Nu

4.Credeți că antrenorul vă motivează să aveți succes?

1 Da

Nu

5.Apropiații doresc să practicați sportul în acest club?

1 Da

Nu

6. Vă place cum arată sala unde vă antrenați?

1 Da

Nu

7.Credeți că ar fi mai bine dacă s-ar schimba:

Comportamentul antrenorului

Dotarea materială

Relația cu colegii