Managementul Sustinut Si Conservarea Biologica A Rezervatiei Naturale Ceahlau

Cuprins

1. Context

l.l.Ideea proiectului

1.2.Semnificația problemei mediului inconjurator

1.3.Cadrul legal
l .4. Amplasarea instituționala, identificarea si analiza partenerilor
1.4.1 .Instituții publice responsabile de managementul Rezervației

Naturale Ceahlău

1.4.2. Organizații neguvernamentale

1.4.3. Sectorul privat

l .4.4. Consultanți locali individuali

1.4.5. Satele

1.4.6. Analiza
1.5. Asistenta sectoriala premergătoare in derulare sau planificata

2. Definirea intervențiilor proiectului

2. l .Obiectivul dezvoltării si indicatorii corespunzători

2.2.Obiectivul imediat

2.3.Rezultate, indicatori si activități

2.4.Contribuții .

2.5. Asigurări, riscuri si preconditii

3. Compatibilitatea cu politica D ANCEE si cu programul național

3.1. Domeniile programului prioritar acoperite de proiect

3.2.Criteriul programului prioritar

4. Implementare

4.1.Planul de implementare a proiectului (PIP) cu fazele sale

4.2. ORGANIZARE SI ADMINISTRARE

4.3.Prezentarea, monitorizarea si trecerile in revista

4.4.Diseminarea rezultatelor proiectului

4.5.Bugetul .

4.6.Contabilitate si audit

Anexa : Fragmente traduse a legii nr.236 din 4 decembrie 2000.

Pagini 49

=== MANAGEMENTUL SUSTINUT SI CONSERVAREA BIOLOGICA A REZERVATIEI NATURALE CEAHLAU ===

Cuprins

1. Context

l.l.Ideea proiectului

1.2.Semnificația problemei mediului inconjurator

1.3.Cadrul legal
l .4. Amplasarea instituționala, identificarea si analiza partenerilor
1.4.1 .Instituții publice responsabile de managementul Rezervației

Naturale Ceahlău

1.4.2. Organizații neguvernamentale

1.4.3. Sectorul privat

l .4.4. Consultanți locali individuali

1.4.5. Satele

1.4.6. Analiza
1.5. Asistenta sectoriala premergătoare in derulare sau planificata

2. Definirea intervențiilor proiectului

2. l .Obiectivul dezvoltării si indicatorii corespunzători

2.2.Obiectivul imediat

2.3.Rezultate, indicatori si activități

2.4.Contribuții .

2.5. Asigurări, riscuri si preconditii

3. Compatibilitatea cu politica D ANCEE si cu programul național

3.1. Domeniile programului prioritar acoperite de proiect

3.2.Criteriul programului prioritar

4. Implementare

4.1.Planul de implementare a proiectului (PIP) cu fazele sale

4.3.Prezentarea, monitorizarea si trecerile in revista

4.4.Diseminarea rezultatelor proiectului

4.5.Bugetul .

4.6.Contabilitate si audit

Anexe la proiect

Anexa l : Schița de proiect – Faza I

Anexa 2 : Schița GIL

Anexa 3 : Propuneri la planul de implementare a proiectului

Anexa 4 : Schița de buget

Anexa 5 : Profilul echipei de proiect

Anexa 6 : Schița programului de specializare in Danemarca pentru CE si CS

Anexa 7 : Fragmente traduse a legii nr.236 din 4 decembrie 2000.

CONTEXT

IDEEA PROIECTULUI

Proiectul "Conservarea diversității biologice si reconstrucția biologica a Rezervației Naturale Ceahlău, România" (in continuare numit Faza I) a fost semnat pe 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in județul Neamț, România, sfarsindu-se in ianuarie 2001, cu o campanie școlara de succes privind protecția mediului.

Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul: Acordarea de ajutor pentru managementul rezervațiilor naturale romanești.

Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătățirea managementului Rezervației Naturale Ceahlău in favoarea biodiversitatii Rezervației Naturale, si pentru optimizarea potențialului turistic prin practici suportive de management al mediului si de management economic.

Motivul pentru care DEPA (Agentia Daneza de Protectie a Mediului ) a asistat Faza I a proiectului a fost acela ca problema mediului si protecția naturii au devenit din ce in ce mai importante, atât pentru opinia publica romana, cat si pentru partea administrativa. S-a remarcat o motivație in creștere pentru a acționa in aceste câmpuri, dar resursele financiare limitate (din tranziția economica prezenta) au făcut necesar un sprijin extern, responsabil atât de stabilirea unui cadru care sa acționeze in aceasta direcție, cat si de realizarea unui management suportiv a resurselor naturale si de creșterea permeabilității publicului fata de problema protecției mediului.

O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este disponibila in Anexa 1.

Datorita rezultatelor si experienței primului proiect, opinia Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare logica si necesara a primei faze.

Având in vedere ca Faza I ar putea fi caracterizata ca o reabilitare bazala a structurilor fizice de pe Ceahlău, alcătuirea unui set principal de informații ca si inițierea unei conduite de îngrijire a vieții biologice pe Ceahlău, aceasta a realizat intr-adevar o cooperare intre instituțiile guvernamentale si neguvernamentale, ca si intre indivizi. Astfel, proiectul a devenit nu numai un proiect, ci si un proces. A doua faza ar putea fi văzuta ca o continuare a acestui proces, cu scopul de a stabili structuri instituționale care sa poată asigura îngrijirea rezervației biologice din RNC.

Consultantul prevede ca (a) acest proces isi va găsi forța motrice (ex: sa ofere sprijin acestui proces) prin implementarea unui număr definit de activități, si (b) activitățile identificate sunt prin ele insele importante pentru asigurarea unui management de îngrijire a RNC, si de asemenea sunt continuări logice ale activității implementate de-a lungul Fazei I.

Deoarece Faza I a Proiectului si-a împlinit majoritatea obiectivelor tehnice, implementarea acestei faze a atras atenția asupra unui număr de particularități care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica.

Prima dintre aceste particularități este capacitatea si responsabilitatea de a conduce.. Derularea Fazei I a fost oarecum limitata de lipsa de experiența in cooperarea dintre instituții la nivel managerial.

Experimentarea Fazei I a întâmpinat de asemenea dificultăți legate de serviciile si facilitățile Parcului, si de participarea publica la acestea. Este necesar ca actualul Serviciu de Salvare Montana (SSM) sa se asigure ca are capacitatea sa conducă si sa mențină facilitățile RNC. Este necesar ca SSM sa se autogospodareasca din punct de vedere financiar. Locurile reabilitate in Faza I trebuie menținute, iar viitoarele locuri din parc trebuie refăcute pentru a micșora presiunea dinspre turiști si vizitatori.

Adăposturile pentru animale întâmpina probleme importante in aprovizionarea cu hrana pentru lunile friguroase ianuarie si februarie. Din aceasta cauza, animalele vor caută hrana in afara parcului, ceea ce reprezintă un pericol pentru satele învecinate. Prin urmare, animalele sunt in pericol de a fi impuscate, după cum s-a întâmplat si iarna trecuta cu doi lupi. Deoarece sunt anumite specii slab reprezentate (urs, lup, porc mistreț, si faimoasa capra neagra pe cale de dispariție), Proiectul prevede nevoia de a asigura o suplimentare cu provizii de hrana pentru animale pe timpul iernii.

Faza I a întrevăzut anumite particularități ale RNC. Datorita acestui lucru, este nevoie ca pe viitor sa se realizeze publicitate si materiale informative speciale legate de speologia si geologia unica a Parcului.

Mai mult, datorita creșterii calității facilitaților turistice din RNC (realizata in Faza I), este necesar sa se pregătească si sa se implementeze un plan turistic național (local) si internațional comprehensiv pentru RNC.

O alta arie a proiectului a fost identificata ca fiind problema tot mai mare a insectelor parazite ("mustile negre" in romana), care a obligat Romsilva sa defrișeze multe regiuni din RNC. Bioindustria romaneasca in cooperare cu Universitatea Iași a realizat cu succes măsurători biologice pentru a opri sau reduce extinderea paraziților. Ar fi potrivit si natural pentru Proiect sa susțină impreuna cu părțile sus-mentionate acesta munca in RNC.

In final, este nevoie ca grija, participarea si responsabilitatea pentru RNC sa fie realizate practic, in acord cu Convenția Aarhus (Capitolul 1.3 Cadrul legal).

Urmând campaniile inițiale de conștientizare de pe parcursul Fazei I, ar trebui pregătita si implementata o campanie vasta de conștientizare privind mediul, care sa se desfășoare in scoli si universități.

Necesitățile expuse mai sus întrevăd o a doua faza de susținere a RNC. Principalul punct este văzut ca fiind dezvoltarea unui management efectiv Ia nivelurile executiv si consultativ, care sa permită punerea in practica a celor declarate de Convenția Aarhus.

In continuare sunt prezentate doua cai de punere in practica a strategiei proiectului. O posibilitate ar fi aceea de a incerca sa se aplice simultan Convenția Aarhus in toate laturile ce interesează mediul in România. A doua, cea invocata aici. este sa se aplice Convenția in totalitate intr-o zona pilot cu semnificație speciala si care are o intindere buna pentru dezvoltarea participării publice. RNC este potrivita pentru ambele opțiuni. Urmând proiectul, exemplul organizării si practicii conducerii care a fost dezvoltat in RNC va fi dat institutiior si publicului si in alte zone cu interes pentru mediu din România.

Teoretic, un proiect poate fi propus exclusiv doar pentru imbunatatirea managementului executiv si consultativ al RNC. Totuși, acest punct nu este considerat ca fiind optim in acest caz. In primul rând, nu s-ar fi menționat problemele tehnice care necesita atenția (descrise mai sus), daca RNC n-ar trebui dezvoltata maximal. In al doilea rând, se considera ca trainingurile in management din interiorul proiectului nu si-ar atinge scopul daca proiectul n-ar conține arii in care noile ablilitati de a conduce nu ar putea fi puse in practica.

De aceea Proiectul propune ca punct principal dezvoltarea unor practici si sisteme de a conduce (incluzând si managementul financiar), care sa răspundă la, si sa incorporeze masuri mai bune pentru participarea si responsabilizarea populației. In continuare, include planificarea si implementarea unor servicii necesare in noile structuri manageriale. Cu alte cuvinte, Proiectul cuprinde atât stabilirea, cat si implementarea unui management imbunatatit, pentru a oferi RNC toate facilitățile de care are nevoie.

SEMNIFICAȚIA PROBLEMEI MEDIULUI

Rezervația Naturala Ceahlău a fost stabilita de Consiliul Județean Neamț prin decizia nr. 15 din 24 decembrie 1994, ca urmare a Ordinului nr. 7 din ianuarie 1990 de la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protecției Mediului. Ordinul nr. 7 specifica ariile protejate din România, incluzând si Rezervația Naturala Ceahlău. Rezervația Naturala Ceahlău acoperă mai mult de 20000 ha din Carpatii Orientali. In interiorul acestei arii, 6000 ha au fost numite ca fiind strict protejate, inclusiv o rezervație forestiera anterioara care se numește Polița cu Crini. Trăsătura principala a Rezervației este Muntele Ceahlău (1904 m), care a fost subiectul a numeroase creații populare, si care continua sa aibă semnificație religioasa. Masivul Ceahlău oferă o varietate intinsa de condiții climatice, iar aria conține flora si fauna de o mare varietate si de o bogata biodiversitate.

O mare parte din Rezervația Naturala este acoperita de copaci: pin (24%), fag (28%) si brad (45%). Bogăția remarcabila a florei este confirmata de faptul ca au fost identificate aproximativ 2800 de specii de plante in Rezervație. Aceasta reprezintă aproape un sfert din speciile de flora din România. Dintre cele 17 specii de plante decretate "monumente ale naturii", 9 pot fi găsite in Masivul Ceahlău. Rezervația Naturala are 8 specii locale de flora pentru Carpatii Orientali si 3 specii locale pentru Masivul Ceahlău.

Aceasta mare diversitate florala reprezintă un bun important pentru tara care marchează importanta Rezervației Naturale. O atenție speciala ar trebui acordata ariei alpine a Masivului Ceahlău. Vegetația naturala din aceasta arie este ienuparul (Juniperus commune si Juniperus nana sibirica), jneapanul (Pinus mugo), buruiana (Ericaceae), mușchiul, tufele mici si alte plante ierboase care protejează solul si au o importanta deosebita pentru sistemul hidrologic. Acum 35 de ani s-a realizat o defrișare excesiva a ienuparului, in scopul creșterii suprafețelor cu pășuni. Apoi, mai târziu, in anii 1990, au fost găsiți turiști care tăiau vegetația. In ambele cazuri a fost ignorata importanta vegetației in menținerea eco-sistemului. Consecințele au fost secarea izvoarelor naturale si eroziunea solului, cu efecte ecologice devastatoare. Proiectul care s-a adresat acestor probleme a oprit cu succes daunele.

Faza I a imbunatatit considerabil structurile fizice existente si a construit noi srtucturi pentru turiștii si toți cei care beneficiază de RNC. Totuși, aceste masuri au adus o noua presiune pământului. Aceasta trebuie menționata, pentru a se asigura îngrijirea ecologica a RNC.

Pe lângă marea diversitate florala, aceasta arie are o considerabila diversitate a faunei, care include ursul brun, lupul, rasul, pisica sălbatica si capra neagra.

CADRUL LEGAL

Consiliul Județean Neamț a delegat Salvamont-ului (Serviciul/ Corpul de Salvare Montana = SSM/CSM) autoritatea de a controla si monitoriza respectarea de către turiști a regulilor si reglementarilor legate de Muntele Ceahlău. Sectorul Silvic Piatra Neamț a dat o delegație similara Salvamont-ului, legata de vizitatorii ariei, care era de competenata Sectorlui Silvic Piatra Neamț. Astfel, din ambele unghiuri Salvamont are autoritatea de a obliga si de a sancționa. Totuși, amenzile in general sunt foarte mici, iar sancționarea fizica este dificila, fiind împiedicata de lipsa facilitaților de transport si de numărul mic de personal.

Indatoririle Salvamont sunt stipulate in Decizia Consiliului Județean Neamț nr. 457/ 20.10.2000.

In 25 iunie 1998 România a semnat Convenția Aarhus, la Aarhus, Danemarca, iar prin Legea nr. 86/10 mai 2000, România a ratificat Convenția Aarhus, publicata in Monitorul Oficial nr. 224/22 din 2000. Principalul scop al Convenției este asigurarea accesului liber la informații si asigurarea participării populației in luarea deciziilor, ca si asigurarea accesului populației la justiție, in ceea ce privește problemele mediului. După cum am mai menționat, in timp ce semnarea Convenției este semnul unei dezvoltări binevenite, se considera ca in prezent România are nevoie de experiența practica legata de modul in care Convenția Aarhus poate fi pusa in practica intr-un mod productiv.

Noua Lege nr. 236 din decembrie 2000 stabilește modalitățile de administrare a ariilor protejate. Ea stipulează ca toate planurile de management trebuie supervizate de Academia Romana de Științe si aprobate de Ministerul Mediului. Sunt necesare mai multe informații pentru a ști cum va fi implementata aceasta lege, iacestea urmând a fi obținute in Faza de început a noului Proiect. O prezentare a pârtilor centrale ale legii este atașata ca Anexa 6. Un aspect cheie al legii este implicarea Comitetului Științific in procesul de aprobare a Planului de Management. Aprobarea finala cade in sarcina Ministerului Mediului.

1.4 AMPLASAREA INSTITUȚIONALA, IDENTIFICAREA SI ANALIZA PARTENERILOR

Instituțiile publice responsabile de managementul Rezervației Naturale Ceahlău

Faza II a proiectului are in vedere stabilirea a doua instituții locale noi preocupate direct de Rezervația Naturala Ceahlău: (a) un Comitet Executiv (CE), care sa conțină patru membri, si care sa fie sub tutela Consiliului Județean, si (b) un Comitet Consultativ, compus din grupuri de utilizatori si alte persoane/instituții cu interes special in Rezervație. După cum se știe, rolul si responsabilitățile noului Comitet Științific (CS), specificat in noua lege (Secția 1.3) nu sunt inca clare. Dat fiind aceasta stare de fapt, noi propunem ca membrii Comitetului Științific sa lucreze mana-in-mana cu Comitetul Executiv. Aceasta va ajuta sa se mențină la un nivel sensibil numărul si funcțiunile comitetelor, si totodată sa se creeze legaturi reale de munca intre comitetele locale ale Rezervației Naturale Ceahlău, Academia de Științe si Ministerul Mediului.

In interiorul acestei sructuri, Comitetul Executiv (împreuna cu membri ai Comitetului Științific) va stabili un Plan de Management comun (PM) pentru Rezervația Naturala Ceahlău (RNC). Acest plan va include inițiativele deja conturate in documentul prezentului proiect, si de asemeni va include orice inițiativa provenita de la Comitetul Consultativ, daca aceasta este in beneficiul mediului si in acord cu legislația si daca este posibila din punct de vedere financiar.

TR ai Comitetelor Executiv, Științific si Consultativ vor fi discutate si definite in Faza de început (TR pentru CS pot fi de asemenea conturați, in legătura cu Legea 236).

Planul de Management va fi dezvoltat in viitor după PM schițat de-a lungul Fazei I a proiectului, si va fi un PM in derulare pe o perioada de 5 ani, care va suferi modificări datorate atât inițiativelor venite de la cele trei Comitete, cat si restricțiilor / suporturilor financiare, sau evaluărilor inițiativelor prezente.

Ministerul Mediului (prin intermediul Direcției Consenarea Naturii si Biodiversitatea Biologica) si Academia de Științe (prin intermediul Protecției Monumentelor Naturale) sunt responsabile in ansamblu pentru Rezervația Naturala Ceahlău, incluzând in aceasta responsabilitate si autoritatea de a institui reglementari.

Responsabilitatea controlului, de aplicarea a legii si de protecție a muntelui, in fata turiștilor este delegata către Salvamont ONG. sub forma Serviciului de Salvare Montana – un serviciu finanțat de Consiliul Județean Neamț.

Agenția de Protecție a Mediului (APM) are responsabilitatea de a controla si de a veghea la aplicarea regulilor si reglementarilor legate de protecția mediului.

Rornsilva are responsabilitatea administrării zonelor forestiere si a controlării zonelor protejate.

Consiliul Județean poate iniția ordine de protejare a speciilor din județ (Ordinul Consiliului Județean nr. 15/1994), si de asemenea poate stabili ordine in ceea ce privește zonele protejate din județ. O cerere pentru astfel de ordine poate veni din partea APM, ONG-urilor sau a publicului. Anterior Fazei I a Proiectului, Consiliul Județean avea împuternicirea de a da astfel de ordine fără întârziere. In consecința, potrivit legii, Consiliul Județean este mandatat sa informeze publicul atât care sunt zonele protejate, cat si care sunt regulile si reglementările in aceste zone.

După Legea nr. 137 a Protecției Mediului, din 29 decembrie 1995, Academia Romana de Științe trebuie sa notifice toate propunerile de zone protejate, in timp ce Agenția de Protecție Mediului (APM) are responsibilitatea declarării acestor zone ca fiind protejate. Acest proces va continua in Faza II, pentru a include RNC in una din categoriile de arii protejate deja stabilite de Ministerul Mediului.

In Faza II (la fel ca si in Faza I), Consiliul Județean va ocupa rolul central (inclusiv rolul de co-fmantator) ca si partener de cooperare cu DEPA si va- institui Comitetul Executiv pentru RNC. La începutul Fazei II este de așteptat ca Consiliul Județean sa aibă deja numit un oficial care sa acționeze ca liant intre ceilalți membri ai Comitetului Executiv. La fel, este de așteptat ca in timpul fazei de implementare Consiliul Județean sa stabilească un birou si sa angajeze un funcționar cu experiența in problematica mediului (care sa fie Oficialul de Legătura a Mediului a CJ) si o secretara.

Managementul zonelor forestiere din județul Neamț revine, după lege, organizației Direcția Silvica Piatra Neamț (ROMSILVA). care este sub tutela, Ministerului Agriculturii, Alimentației si Pădurilor. Managementul cuprinde controlul pădurilor in zonele protejate, rezervațiile naturale si parcurile naționale. Responsabilitatea lor este in ceea ce privește apa, eroziunea, insectele parazite ale florei, vânatul si pescuitul. O data cu schimbarea guvernului in decembrie 2000, Consultantul intelege ca zonele protejate rămân sub tutela Ministerului Mediului, in timp ce zonele forestiere (si aspectele legate de ele, care au fost menționate mai sus) rămân sub tutela Romsilva, care aparține de Ministerul Agriculturii, Alimentației si Pădurilor.

Romsilva va ocupa un loc central in Faza II si va fi reprezentata in Comitetul Executiv. Prin intermediul acestui forum, Romsilva va stabili un Plan de Management comun pentru RNC, va coordona controlul împreuna cu alți membri ai CE, si va alinia sistemul sau de penalizări la cele al Consiliului Județean.

Consiliul Județean a delegat Salvamont-ului (SSM) autoritatea de a controla si monitoriza respectarea regulilor si reglementarilor impuse de Consiliul Județean pentru turiștii muntelui Ceahlău. Direcția Silvica Piatra Neamț a delegat de asemenea Salvamont, in mod similar, sa acționeze in ceea ce privește turiștii, in legătura cu ceea ce cade sub competenta Direcția Silvica Piatra Neamț.

Salvamont este o organizație neguvernamentala romana, cu un statut semi-guvemamental. In prezent, Salvamont lucrează in Rezervația Naturala Ceahlău, si este finanțat de Consiliul Județean. Acest serviciu cuprinde 5 persoane specializate in salvarea vieților pe munte si 2-3 semi-voluntari. Personalul specializat este angajat al Consiliului Județean. Activitățile organizației cuprind avertizarea timpurie in caz de viscol, trasarea rutelor turistice, salverea vieților omenești, transportarea si oferirea primului ajutor turiștilor Rezervației Naturale. Pe perioada verii (15 iunie – l octombrie), o echipa permanenta formata din 3 membri supraveghează zona alpina a Parcului National. Din 1996, Salvamont este implicat, de asemeni, in stabilirea legilor, autorizata de Consiliul Județean, după cum a fost descris mai sus. Voluntarii lucrează in principal pentru a merge prin Rezervație vinerea, sâmbăta si duminica, când vin cei rnai mulți turiști.

In conformitate cu Decizia nr. 45/20.10.2000, principalele responsabilități ale SSM sunt:

• Patrularea, in scop preventiv (a accidentelor, daunelor, incendiilor etc)

• Căutarea si găsirea turiștilor dispăruți

• Acordarea primului ajutor in caz de accidente

• Preluarea operațiunilor de salvare si transportul la cea mai apropiata unitate sanitara

• Aranjarea, repararea si curățirea rutelor si traseelor turistice

• Colaborarea cu Ministerul Apărării, cu Armata, cu pompierii civili si militari, in cazul operațiunilor de salvare a vietior omenești

• Coordonarea managementului Rezervației

• Asigurarea protecției Rezervației impotriva oricărei distrugeri de flora, fauna sau alte structuri

• Impunerea penalităților date instituțiilor sau persoanelor fizice care incalca legile sau deciziile Consiliului Județean in interiorul Rezervației.

In Faza II, este de așteptat ca Salvamont sa ocupe rolul central in implementarea managementului si îngrijirea RÎS'C, si va fi reprezentat ca membru al Comitetului Executiv.

Agenția de Protecția Mediului (APM) care aparține de Consiliul Județean este biroul regional al Ministerului Mediului. Mandatul APM este următorul:

Controlarea si ghidarea activităților de protecția mediului, a resurselor biologice si naturale, si a echilibrului biologic prin intermediul reglementarilor, legilor, standardelor de calitate si a monitorizării mediului;

Acordarea de consultanta tehnica si performarea unei invastigari pe arii pentru toate proiectele de investiții din județ;

Aplicarea unei strategii de conservare si de reconstrucție ecologica.

APM si-a stabilit un sistem de monitorizare in județ, in ceea ce privește: sistemul de monitorizare a aerului (54 stații), calitatea ploii (14 stații), calitatea apelor de suprafața si a celor de adâncime (80 stații), calitatea solului (41 stații), radioactivitatea (25 stații), supervizarea poluării sonore (20 stații). O parte importanta a muncii APM este menita sa monitorizeze poluarea industriala si sa supervizeze industria poluanta.

APM măsoară continuu radioactivitatea in Rezervația Naturala Ceahlău, prin Stația Meteorologica de pe Platoul Ceahlău. In prezent lucrează 4 angajați la aceste măsurători. Măsurătorile sunt luate prin metoda calibrarii manuale, iar estimările sunt făcute pe baza datelor meteorologice obținute zilnic.

Este de așteptat ca APM sa ocupe un rol mai central in Faza II, pentru a ne asigura ca toate inițiativele (si Planul de Management) sunt controlate si susținute de APM – in concordanta cu termenii de responsabilitate ai APM. Acest nou rol se recunoaște si prin faptul ca APM va fi membru in Comitetul Executiv (impreuna cu Consiliul Județean, Romsilva si Salvamont).

Muzeul de Științe ale Naturii din Piatra Neamț efectuează cercetări in ceea ce privește biodiversitatea regiunii si expune descoperirile prin intermediul expozițiilor si activităților educative din cadrul muzeului. Muzeul a fost implicat cu succes pe perioada Fazei I, la fel este văzut a se implica si in Faza II.

Universitatea Iași dispune de o stație moderna pentru monitorizarea radioactivității, care este legata de stația meteorologica. Computerele din institutul universitar înregistrează datele. Faza II a proiectului va prevede cooperarea cu Universitatea Iași in ceea ce privește expediții si specializări ale studenților in RNC.

Stațiunea piscicola de la Durau este sub tutela Direcția Silvica Piatra Neamț si a fost construita ca o stațiune de piscicola foarte moderna in 1962. Scopul sau este producerea si eliberarea de pești. Stația are o capacitate de 70 000 pești cu vârsta mai mare de un an. Ea a fost implicata in inmultirea peștilor locali (hucho-hucho). Aceștia, si alte specii locale de pești, au fost eliberați in râul Martin si in lacuri din județ, pe parcursul Fazei I.'

Organizații neguvernamentale

Pe parcursul implementării Fazei I, a fost contactat un număr de asociații non-guvernamentale pentru a lua parte la aceasta implementare. Rezultatele profesionale ale muncii lor au fost foarte diverse. Datorita acestei experiențe, Consultantul a identificat organizații non-guvernamentale valide (incluzând si unele noi) care sa ia pane la implementare in Faza II.

Sectorul privat

Pe parcursul Fazei I, anumite companii private si semi-private au cooperat la implementare, in mod particular in ceea ce privește reabilitarea si construirea a trei cabane. Faza II nu mai stabilește o cooperare viitoare directa cu aceste companii, dar anticipează sa lucreze strâns cu acestea prin intermediul organizațiilor locale turistice, pentru stabilirea unui plan turistic local si internațional.

Pe parcursul Fazei I, cabana Izvorul Muntelui si-a schimbat administratorul, iar acum are o arganizare 100% privata. Celelalte doua cabane Dochia si Fantanele sunt inca sub tutela Petrotur (o companie semi-privata, a cărei structura de administrare viitoare este nesigura).

Finanțări posibile care sa vina din partea organizațiilor turistice vor fi discutate pe parcursul fazei inițiale a activităților legate de acestea.

Consultanți locali individuali

Se anticipează sa se folosească in proiect o varietate de experți romani. Intre aceștia ar fi incluși Sorin Bariu si dr. Tatiana Onisei. Pe parcursul Fazei I ei au fost reprezentanții instituțiilor lor (Muzeul de științe ale naturii si Stejarul), dar amândoi au lucrat mai mult decât strictul necesar si au făcut expertize foarte competente, dedicandu-se muncii prestate. Se propune ca aceste doua persoane sa lucreze ca si consultanți Danagro in Faza II. CV-urile lor sunt prezentate in Anexa 5.

Satele

Locuitorii satelor invecinate RNC vor fi membri naturale ai Comitetului Consultativ, iar activitățile vor fi realizate in cooperare cu ei, pe parcursul Fazei de implemantare a proiectului. Posibilele conflicte de interes intre manageri si săteni vor fi adresate si rezolvate prin participarea reprezentanților satelor in Comitetul Consultativ.

Analiza

Faza I a avut un scop vast, si a stabilit contracte de cooperare cu un număr mare de organizații non-guvernamentale locale de mediu (din județ), cu instituții guvernamentale corespunzătoare, si la fel, cu administratori de hanuri din zona. Partenerul de cooperare principal a fost Consiliul Județean Neamț, care a si co-finantat proiectul cu DEPA.

Cel mai important este una dintre lecțiile invatate din Faza I: nevoia de a institutionaliza viitorul management al Rezervației Naturale Ceahlău, pentru a optimiza si forma intr-un corp unitar activitățile de susținere si management ale instituțiilor manageriale-cheie (Consiliul Județean, Romsilva si Agenția Romana pentru Protecția Mediului), dar si pentru a tine in siguranța interesele unor diverși investitori/partide interesate/folositori ai RNC.

1.5 ASISTENTA SECTORIALA PREMERGĂTOARE, IN DERULARE SAU PLANIFICATA

După cum s-a explicat in Secțiunea 1.1, proiectul intitulat "Conservarea diversității biologice si reconstrucția ecologica a Rezervației Naturale Ceahlău, România" (care a fosp numit in acest document Faza I) a fost semnat in 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in județul Neamț, România, sfarsindu-se in ianuarie 2001. cu o campanie școlara de succes in ceea ce privește grija pentru mediu.

Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul: Acordarea de ajutor pentru managementul rezervațiilor naturale romanești.

Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătățirea managementului Rezervației Naturale Ceahlău cu scopul îmbunătățirii biodiversitatii Rezervației Naturale, si

optimizarea potențialului turistic prin practici suportive tic management al mediului si de management economic.

Motivul pentru care DEPA a asistat Faza I a proiectului a fost acela ca problema mediului si protecția naturii au devenit din ce in ce mai importante, atât pentru opinia publica romana, cat si pentru partea administrativa. S-a remarcat o motivație in creștere pentru a acționa in aceste câmpuri, dar resursele financiare limitate (din tranziția economica prezenta) au făcut necesar un sprijin extern, responsabil atât de stabilirea un cadru care sa acționeze in aceasta direcție, cat si de realizarea unui management suportiv a resurselor naturale si de creșterea permeabilității publicului fata de problema protecției mediului.

S-a acceptat ca asistenta externa (daneza) este necesara in ariile in care experiența romaneasca este săraca, incluzând:

• Aspectele de biodiversitate. Pentru managementul rezervației naturale era nevoie de cunoștințe specializate in ceea ce privește flora si fauna si funcționarea ecosistemului si importanta unei baze diversificate de resurse, pentru a promova grija pentru protecția mediului in rândurile publicului si pentru a pune in evidenta managementul resurselor naturale ale Rezervației.

• Dezvoltarea turismului. Deși Rezervația Naturala Ceahlău a constituit o atracție naționala timp de ani de zile, n-au prea existat servicii pentru turiști, cum ar fi: postere de interpretare, broșuri, servicii de informație. Aceste servicii țintesc spre atragerea atât a turiștilor naționali, cat si a celor internaționali, dar si asigura faptul ca turiștii au fost orientați spre zone ale Rezervației Naturale care le sunt potrivite. Acest lucru este important pentru a minimiza impactul negativ pe care turiștii 1-ar putea resimți.

• Cabane prietenoase si atractive, locuri de campare si sisteme manageriale de prisos.

• Economisirea apei si folosirea apei de ploaie, încălzirea apei prin panouri solare.

• Cooperarea dintre organizații guvernamentale si iieguvernamentale.

Implementarea Fazei I si-a atins cu succes Obiectivul Imediat, după cum urmează:

• Infrastructura Parcului: campare, colectarea gunoiului, trasee si alte facilitați, demarcarea granițelor parcului.

• Reabilitarea si îmbunătățirea cabanelor cu panouri solare, incaizire centrala, apa calda, etc.

• Reabilitarea florei si faunei: replantarea pinului pitic, orhideelor sălbatice, restocarea cu peste.

• Oferirea de informații: hârti (de interes științific si general), broșuri, postere, video, campanie școlara.

• Perfecționări: ornitologie, salvare montana.

• Campanie de îngrijire a mediului.

• Producerea de broșuri informative legate de mediu.

O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este disponibila in Anexa 1.

Datorita rezultatelor si experienței primului proiect, opinia Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare logica si necesara a primei faze.

După cum am mai menționa la inceputul capitolului, Consultantul considera ca, deoarece Faza I si-a atins majoritatea obiectivelor tehnice propuse, implementarea acestei faze a atras atenția asupra unui număr de particularități care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica. Faza II a proiectului ar trebui sa se adreseze acestir probleme.

Pentru o descriere amănunțita a acestor disfunctionalitati se poate vedea Capitolul 2.3. pe pascursul Fazei I s-au stabilit relații strânse individuale si intre companii, in ceea ce privește Danagro (si Coordonatorul de Proiect al Danagro) si Consiliul Județean, la fel ca si intre Danagro si instituții, organizații si companii. Aceste legaturi stabilite vor da forța prevederilor de implementare cu succes a Fazei II.

Banca Mondiala a finanțat proiectul "Biodiversitate, Conservare si Managementul Proiectului" (acum sub tutela Ministerului Agriculturii si Pădurilor), care si-a inceput implementarea in mai 2000, Proiectul acoperă 3 zone in România, dintre care una este Rezervația Naturala Retezat – o rezervație "impartita" de trei județe. Proiectul este pus in practica prin Romsilva si se focalizează atât pe viata sălbatica, cat si pe turism. 7 agenți silvici Romsilva lucrează in fiecare dintre cele trei rezervații, plătiți din fondurile Băncii Mondiale. Proiectul atinge in anumite puncte aceleași probleme de mediu ca si cele existente in Rezervația Naturala Ceahlău; totuși, discuții preliminare cu Coordonatorul National de Proiect din Rezervația Retezat indica dorința de apropiere in colaborare si schimb de experiența (intre Faza II a proiectului RNC si proiectul Băncii Mondiale). Este nevoie de mai multe informații pentru a studia aceste posibilități, informații care ar trebui obținute pe parcursul Fazei de început. Deja a fost discutata posibilitatea realizării unor mici si scurte ateliere de discuții intre cele doua proiecte.

Banca Mondiala dezvolta un Program de Dezvoltare Forestiera in valoare de 24 milioane USD, realizat cu Ministerul Agriculturii, Alimentației si Pădurilor. Obiectivul acestui proiect este creșterea contribuției la economia naționala prin intermediul managementului de susținere a resurselor forestiere romane. Proiectul va asista Romsilva in (a) stabilirea supervizării efective in respectarea regulilor si monitorizarea activităților silvice prin intarirea capacității instituționale si dezvoltarea sistemului informațional, (b) susținerea dezvoltării sectorului forestier prin stabilirea dezvoltării sectorului privat si a serviciilor consultative, îmbunătățirea eficientei si profitabilității Autorității Forestiere Naționale, susținerea dezvoltării asociațiilor de proprietari forestieri particulari si îmbunătățirea infrastructurii 'forestiere'; si (c) construirea suportului si grijii publice pentru folosirea raționala a resurselor forestiere. Nu se cunoaște in prezent daca si când va începe proiectul. Iarăși nu se știe cum vor fi îndeplinite propunerile de mai sus. Acesta va fi monitorizat.

La final, DEPA are un istoric de ani in protecția cu succes a mediului, împreuna cu județul Neamț, si isi menține poziția de donator major in județ Exista contracte individuale si instituționale strânse intre DEPA si Consiliul Județean, la fel exista astfel de contracte intre DEPA si alte companii si instituții private/semi-private. Aceste relații vor susține foarte puternic implementarea cu succes a Fazei II.

DEFINIREA INTERVENȚIILOR PROIECTULUI

OBIECTIVUL DEZVOLTĂRII SI INDICATORI CORESPUNZĂTORI

Obiectivul dezvoltării: Oamenii si instituțiile îmbunătățesc managementul si utilizarea suportiva a Parcurilor Naționale/Rezervațiilor Naturale din România

IVO: Numărul instituțiilor din alte părți ale Romanici care întreprind calatorii de studiu referitoare la managementul si întreținerea Rezervației Naturale Ceahlău pana la sfârșitul proiectului.

Termenii "obiectivul dezvoltării" si "obiectivul imediat" reflecta impreuna abordarea pilot subliniata in Secțiunea 1.1. Pe scurt, abordarea sugerata este focalizarea in continuare asupra Rezervației Naturale Ceahlău, in vederea consolidării realizărilor Fazei I a Parcului pentru a-1 face funcțional si operațional si in final de a demonstra un model de succes – Rezervația Naturala Ceahlău – instituțiilor responsabile de alte parcuri si rezervații naturale din România. Astfel, obiectivul dezvoltării se refera la parcurile si rezervațiile din întreaga tara, in timp ce obiectivul imediat se refera doar la Rezervația Naturala Ceahlău.

Subiectul obiectivului dezvoltării (oameni si instituții) tine cont de faptul ca dezvoltarea prospera a parcurilor si rezervațiilor depinde in mod crucial de o viziune comuna intre publicul larg si unele instituții care vizează ce anume așteaptă acest public de la parc sau rezervație si modul in care ar trebui utilizat in beneficiul cat mai multor persoane. Termenul "instituții" se refera la instituțiile guvernamentale responsabile de managementul parcului. De asemenea, se refera la o serie de alte instituții – ONG-uri, organizații din sectorul privat si, cel mai important, grupuri si instituții care reprezintă utilizatorii parcurilor si rezervațiilor -grupuri de interes public, scoli si universități.

Subiectele obiectivului general (management si utilizare suportiva) reflecta faptul ca imbunatatirile managementului trebuie direcționale către utilizarea rezervelor parcului intr-o maniera suportiva prin creșterea numărului de utilizatori. Una din funcțiile unui parc sau a unei rezervații este de a proteja natura si mediul înconjurător, iar acest lucru trebuie realizat in mod elocvent. In același timp, un parc sau o rezervație trebuie sa fie un loc in care publicul poate cunoaște si profita de natura si mediu si, prin aceste experiențe, isi poate dezvolta propriile responsabilități pentru protecția naturii si mediului. Este nevoie de asemenea masuri de protecție. Este important sa se evite impunerea masurilor de protecție, care exclud accesul publicului in parcuri si rezervații.

IVO este propus pe baza faptului ca dezvoltarea Rezervației Naturale Ceahlău trebuie sa fie un punct de interes specific in cadrul instituțiilor responsabile de alte rezervații si parcuri din România si se va reflecta in cererile altor instituții de a invata modul in care un parc național se poate dezvolta si utiliza.

OBIECTIVUL IMEDIAT

Obiectivul imediat: Instituții consolidate au dovedit un șir complet de servicii susținute pentru protecția naturii si recreerea publicului in Rezervația Naturala Ceahlău.

1. IVO: creșterea cu 25% a numărului de vizitatori ai Rezervației Naturale Ceahlău pana la sfârșitul proiectului.

2. IVO: scăderea cu pana la 75% n abuzurilor si distrugerilor provocate de vizitatori pana la sfârșitul proiectului.

Conform abordării proiectului-pilot, obiectivul imediat se refera exclusiv la Rezervația Naturala Ceahlău. Subiectul (instituțiile) este interpretat in același context ca si in obiectivul dezvoltării, respectiv include (a) instituțiile direct responsabile de managementul Rezervației Naturale Ceahlău, (b) instituțiile care reprezintă furnizorii de servicii (ex. organizații de turism) si (c) instituțiile care reprezintă utilizatorii – grupurile de interes particular si publicul larg.

Adjectivul "consolidat" subliniază faptul ca in prezent aceste instituții nu sunt destul de puternice pentru a realiza sarcinile cu ușurința, astfel incat sprijinirea (consolidarea) lor constituind un obiectiv al proiectului.

Referitor la conținut ("un șir complet de servicii susținute"), cuvântul "servicii" include facilitați, publicitate si infrastrucutura, atât in cadrul parcului cat si alte locuri din jurul parcului. Adjectivul "complet" recunoaște ca, in timp ce s-a realizat un progres in îmbunătățirea serviciilor in Etapa I, exista zone care inca necesita atenție (după cum sunt elaborate in Rezultatele proiectului, Secțiunea 2.3). Astfel, rolul proiectului este de a acoperi aceste lacune in furnizarea serviciilor. Mai mult, este de așteptat sa nu mai existe asemenea lacune la finalul proiectului. Cu alte cuvinte, Etapa a Il-a va conduce la o rezervație suportiva – Rezervația Naturala Ceahlău – care nu va mai avea nevoie de sprijin suplimentar pentru dezvoltarea sa fundamentala.

Termenii "protecția naturii" si "recreerea publicului" reflecta functiile-cheie ale Rezervației Naturale Ceahlău. In orice zona protejata exista un echilibru intre protecția naturii si recreerea publicului. Accesul complet al publicului va duce la degradarea naturii si a mediului. Scopul proiectului este de a găsi starea in care atât managerii cat si utilizatorii sa inteleaga nevoia de echilibru intre protecția naturii si recreere si sa ajungă la un angajament comun de menținere a acestui echilibru.

Sunt sugerate 2 IVO. Primul măsoară in termenii creșterii numărului de turiști, gradul in care un șir complet si atractiv de servicii au fost furnizate. Al doilea măsoară gradul in care angajamentul comun de a controla accesul publicului si exploatarea a fost îndeplinit, inregistrandu-se o micșorare așteptata a incidentelor privind distrugerea peisajului natural, a florei si faunei din parc.

Activitatea 1.1 Clarificarea cadrului legal si reglementator

S-a prevăzut ca reprezentant de vaza al Consiliului Județean sa conducă Comitetul Executiv. Comitetul va cuprinde cate un reprezentant al Serviciului de Salvare Montana, Romsilva si APM, care va putea sa ia decizii in numele instituțiilor pe care le reprezintă. Procedura actuala pentru Romsilva este de a inainta Centrului spre aprobare Planurile lor (locale) de management. In Faza II, se prevede ca Romsilva sa. grăbească aceasta procedura sau sa sa renunțe de tot la ea, alaturandu-se celorlalți. Daca aceste proceduri sunt similare in cazul APM si a C}, aceleași masuri trebuie luate cat de repede posibil.

Prin prisma noii legi 236 (Secțiunea 1.3) s-ar îmbunătăți activitatea Comitetului Executiv si a procesului de aprobare a planului de management daca un reprezentant al Academiei Romane de Știința sau al Comitetului Științific ar deveni membru al Comitetului Executiv.

Totuși, primul pas de plecare pentru membrii CE si pentru Proiect este clarificarea limitelor legale si reglementatoare ale CE.

Activitatea 1.2 Definirea si aprobarea termenilor de referința (TR) si totalitatea de membri pentru Comitetul Executiv (CE) – RNC si a Comitetul Științific (CS) – RNC

După stabilirea cadrului legal, reprezentanții CE vor defini termenii de referința ai acestui comitet, numărul de membri si procedurile sale (ca o institutie-pilot), fiind susținuți de instituțiile din care fac parte. In același timp, reprezentanții CS vor fi identificați de către Academia Romana de Știința si aprobați de Ministerul Mediului.

Activitatea 1.3 Instruirea Comitetului Executiv – RNC si Comitetului Științific -RNC in management si in planificare lucru

Toți cei patru membri ai CE si pana la doi membri ai CS vor fi specializați in managementul rezervațiilor naturale (cooperarea instituțiilor si colaborarea partenerilor de proiect) si in munca de echipa, in Danemarca (de către Colegiul Forestier Danez) pentru întemeierea unor condiții optime de colaborare in cadrul si intre CE, CS si CC. O schița a programului de specilalizare in Danemarca este prezentata in Anexa 6.

După aceasta specializare, CE va fi instruit in abordarea cadrului logic de lucru in România, împreuna cu membri ai CS si ai CC, in vederea garantării ca vor utiliza instrumentele corespunzătoare in evaluarea activităților din proiect si a celor din Planul de Management (PM). In final, cele 2 comitete vor fi specializate/ îndrumate de consultantul in managementul resurselor naturale pentru proiectarea PM – RNC.

Activitatea 1.4 Pregătire Plan de Management concret de către CE si CS

In cursul Fazei de Implementare, membrii CE – RNC împreuna cu membrii CS- RNC ajutați de consultantul in PM, vor pregăti un proiect concret a PM in vederea inaintarii lui CC.

Acest proiect va fi dezbătut in amănunțime de către CC. Orice dezacorduri vor fi discutate, iar daca este necesar, CE va pregăti propuneri revizuite. Pe aceasta baza, cu acordul ambelor comitete (CE si CC), se va completa un PM.

Conform Legii nr. 236 (Secțiunea 3.1), PM pus astfel de acord va fi inaintat Academiei de Știința (AS) pentru recomandări si revizuire, apoi Ministerului Mediului pentru aprobarea finala. Aceasta procedura poate necesita mai multe discuții. Totuși, odată aprobat, PM – intr-adevar si concret aprobat de către toți partenerii, va constitui baza administrativa pentru conducerea RNC de către CE. Considerarea activităților adiționale din cadrul PM vor urma aceeași procedura, iar PM va fi revizuit anual de toate comitetele de mai sus.

Datorita faptului ca proiectul constituie un exercitiu-pilot, se va acorda o atenție deosebita acordului dintre toți partenerii precum si procedurii de pregătire si aprobare a PM celei mai potrivite din punct de vedere tehnic, mai directe si mai puțin costisitoare dpdv a timpului.

Activitatea 1.5 Implementarea studiului cotelor de nivel

Este foarte inportant ca performanta PM sa fie monitorizata impreuna cu metodele de implementare a acestuia. Acest lucru este responsabilitatea CE, utilizând resurse ale CS si eventual ale CC, daca sunt potrivite. In acest scop Indicatorii de Verificare Obiectiva (IVO) sunt sugerați in Fig. 2.1, iar membrii CE vor fi instruiți in importanta si măsurarea lor in cadrul abordării GIL.

Ca urmare, ca parte a pregătirii PM, membrii CE se vor pune de acord asupra listei finale a IVO, cum urmează aceștia sa fie măsurați (tehnica, interval de înregistrare etc.) si cine va fi responsabil de aceaste măsurări. Studiul cotelor de nivel reprezintă primul pas in stabilirea acestei sarcini de monitorizare.

De subliniat ca monitorizarea IVO este, după cum se cuvine, o sarcina a CE.Personalul proiectului poate si va da sugestii cu privire la realizarea acestei sarcini cel mai bine. Dar CE trebuie sa găsească timpul si resursele pentru monitorizare de-a lungul implementării proiectului.

REZULTATUL 2 Instituțiile si publicul creaza si operează intr-un Comitet Consultativ (CC) al RNC

Etapa I a revelat o nevoie neta a diferiților acționari de a se face auziți in proiect. De exemplu, unii acționari care locuiesc in vecinătatea rezervației au dorii sa folosească o parte din aceasta pentru păscut. Alții se simt obligați sa ucidă animalele rătăcite ieșite inafara granițelor Rezervațiile in căutare de hrana. Iar alții ar putea obține un mic profit din creșterea controlata si aprobata a unor plante care se găsesc in Rezervației, daca ar fi permis.

Industria turistica a profitat de frumusețea naturala a RNC. In prezent, aceasta industrie are nevoie de o strânsa indrumare si cooperare cu administraiorii RNC in vederea respectării activităților legate de mediu, a celor financiare si a surselor de venit.

Comunitatea științifica cum ar fi Muzeul de Științe Naturale, Universitatea din Iași si altele are interese puternice in utilizarea RNC pentru vizite de studiu, cursuri si proiecte științifice datorita bogăției naturale a rezervației.

De asemenea, școlile au si ele interese in utilizarea RNC ca exemplu in invatarea elevilor despre mediul inconjurator, despre avantajele sale si despre responsabilități.

Cererile acestora si ale altor acționari in proiect trebuie luate in considerare in momentul stabilirii unui PM pentru RNC. Atât utilizatorii cat si administratorii trebuie sa știe in ce măsura se pot soluționa aceste cereri pentru a nu exista incertitudini in momentul implementării managementului.

Activitățile identificate de către CC sau CE pot necesita finanțări. In acest scop, s-a prevăzut un Fond pentru Activități constituit din veniturile din taxele de rezel'vatie colectate de SRSM (Anexa 4, Costuri SRSM). Totuși, se așteaptă prevederea si a altor alternative financiare, fie din resursele proprii ale acționarilor, fie din donații din surse externe sau sponsorizări private.

Toate activitățile din cadrul Rezultatului II cu excepția Activității 2.4 se vor efectua in cursul Fazei de început.

Activitatea 2.1 Clarificarea cadrului legal si reglenientativ

S-a prevăzut ca membrii CC sa fie reprezentanți cu experiența ai instituțiilor lor si astfel sa poate vorbi in numele acestora.

Similar cu stabilirea CE, primul pas este clarificarea limitelor legale si reglementative ale Comitetului Consultativ (CC) vis-â-vis de CE si Convenția Aarhus. întrucât aceștia nu sunt administratori ai RNC, cadrul lor legal si reglementativ va fi limitat doar la unele instituții.

Activitatea 2.2 Definirea si aprobarea termenilor de referința si totalitatea de
membri pentru Comitetul Consultativ (CC) – RNC

După clarificarea cadrului legal, se vor defini TR pentru CC si reprezentanții acestuia, cu îndrumare din partea instituțiilor din care fac parte.

Activitatea 2.3 Instruirea Comitetului Consultativ in funcțiile de consultanta si
planificare lucrări

Aceasta activitate se va efectua in același timp cu Activitatea 1.3. Toți membrii CC vor fi instruiți in funcțiile de consultanta in managementul resurselor naturale si planificare lucrări in vederea consolidării capacitățile lor de consultanta, pentru consolidarea echipei de lucru si pentru a permite dezvoltarea optima a TR pentru CC si PM – RNC.

Activitatea 2.4 Revizuirea si aprobarea PM – RNC de către CC – RNC

CC va revedea si comenta PM proiectat de CE si CS, după care ii va inapoia acestora cu recomandările pentru viitoare discuții. Ideal, aceasta acțiune ar trebui sa aibă loc in cursul Fazei de început, deși ar putea sa necesite o perioada mai mare.

Se preconizează ca revizuirile si comentariile CC se vor baza pe un dialog activ intre cele 3 comitete pentru a soluționa potențialele contradicții si diferente de percepție si pentru asigurarea intelegerii depline a scopului si modalităților PM de către toți membrii.

REZULTATUL 3 SRSM – RNC furnizează servicii operaționale si de întreținere pe baza recuperării cheltuielilor

Serviciul de Salvare Montana (SSM) a RNC operează in prezent prin Salvamont ONG, conform unui contract încheiat cu Consiliul Județean Neamț. Acest serviciu cuprinde un șef si 4 persoane permanente, si l sau 2 voluntari. Serviciul are multiple responsabilități. Conform Deciziei nr. 45/20.10.2000, principalele lor responsabilități sunt:

• Patrularea pentru prevenirea accidentelor

• Urmărirea si găsirea turiștilor rataciti/disparuti

• Asigurarea primului ajutor in caz de accident

• Efectuarea operațiunilor de salvare si transport la cel mai apropiat spital

• Repararea si curățarea traseelor turistice

• Colaborarea cu Ministerul Apărării, Armata, Pompierii in operațiunile de salvare.

• Coordonarea managementului Rezervației

• Asigurarea protecției Rezervației împotriva distrugerii florei, faunei si structurilor

• Impunerea de amenzi instituțiilor si persoanelor care incalca legea sau
deciziile/regulamentele CJ pe teritoriul RNC

In prezent acest serviciu nu-si poate îndeplini toate obligațiile in mod corespunzător. De fapt, succesul etapei I a crescut ca urmare a activității lor actuale.

Activitățile suplimentare ale SSM, in afara contractului lor actual, includ acum:

• îndrumarea si informarea turiștilor despre RNC

• îndrumarea si informarea instituțiilor științifice/utilizatorilor RNC

• Amenajarea de noi trasee turistice si locuri de popas

• Asumarea administrării Cabanei Dochia, incluzând facilitățile toaletelor

• Păstrarea tuturor structurilor SSM si a liniilor de comunicare si îmbunătățirea lor daca

este cazul
« Instruirea voluntarilor

• Amenajarea si întreținerea structurilor pentru reabilitarea florei

« Amenajarea si întreținerea structurilor pentru reabilitarea faunei

• Sprijinirea de noi activități aprobate de CE

• Controlul asupra eco – căsuțelor de Ia I. Muntelui si Durau

• Efectuarea (cu plata) de excursii cu ghid pentru turiști

• Vânzarea de materiale informative si cârti (realizate in cadrul ambelor proiecte – Faza I&II)

• Alte activități legate de cele sus menționate

In ciuda faptului ca raportul suprafața – ranger este foarte mare in comparație cu alte rezervații si luând in considerare topografia foarte dificila a RNC, care in multe locuri fac accesul/ escaladarea muntelui dificila, nici o operațiune de salvare nu a eșuat pana acum si nu au fost decese in rândul turiștilor. Acest record este unic pentru SSM – KNC.

Totuși, o situație ca fractura de picior in cazul unui ranger este suficienta pentru a presa mai mult activitatea serviciului. Atât forța de munca cat si echipamentul au deficiente si necesita sprijin suplimentar.

Consiliu! Județean este conștient de aceste necesitați, fiind informat in mod regulat de lipsa de personal cu experiența si de existenta unui echipamentul uzat si invechit. Totuși, situația financiara a acestui serviciu nu permite serviciului sa vina in întâmpinarea necesitaților de baza.

S-a estimat ca SSM necesita o echipa permanenta de 10 rangeri complet instruiți si echipați pentru a da RNC si utilizatorilor/turiștilor săi servicii complete si îngrijire in toate anotimpurile si circumstanțele.

In acest scop, Consultantul sugerează o noua structura in care SSM sa aibă un statut financiar semi-independent vis-â-vis de CJ. Trecerea la un astfel de statut va fi suportata de Proiect.

Activitatea 3.1 Redefinirea responsabilităților SSM – RNC

Responsabilitățile SSM vor fi redefinite, luând in considerare aportul in munca suplimentar, forța de munca necesara si echipamentul necesar. Se vor stabili calculatiile de costuri si venituri pentru succesiunea acestor servicii. S-au identificat si propus surse de venit (Anexa 4, Proiectul de Buget pentru asumări si venituri estimate), statutul financiar independent al SSM vis-â-vis de CJ urmând a fi stipulat intr-un nou contract. Se va intocmi un plan financiar pentru 4 ani, incluzând co-finantarea din partea CJ si DEPA.

Daca taxa obișnuita (taxa rezervație) de 5000 lei (2 DKK) de turist pe noapte in vecinătatea RNC va creste in cursul Fazei de început (sa reflecte costurile reale de management si întreținere) si este obținută direct de SSM, se prevede ca aceasta sa servească drept element major in fondarea financiara si controlul Serviciului, permitandu-i desfășurarea operațiunilor de administrare si întreținere a RNC. Potențiale surse de venit pentru SSM:

• taxele plătite de turiști

• taxe de la cabanele ecologice din Izvorul Muntelui si Durau

• vânzarea de cârti, harți si broșuri

• excursii cu ghid pentru turiști

« alte taxe

Pe baza unui angajament contractual intre SSM si CJ, s-a prevăzut ca Proiectul, intr-o perioada de tranziție de 3 ani, sa furnizeze salariile pentru personalul SSM. In primul an, sprijinul va fi complet. In următorii 2 ani, procentul va fi de 50%. In cel de-al patrulea an, Serviciul isi va desfășura activitățile din propriile fonduri.

Pentru ca denumirea SSM sa fie potrivita cu noile structuri si responsabilități s-a propus noul nume – Serviciul de Rangeri si Salvare Montana a RNC sau prescurtat. SRSM.

Activitatea 3.2 Identificarea si angajarea de personal suplimentar pentru SRSM –
RNC

Personalul suplimentar (in număr de 5 persoane) va fi identificat, angajat si instruit de personalul deja existent al SRSM.

Activitatea 3.3 Instruirea in management a personalului SRSM

Pentru ca SRSM sa-si stabilească o unitate independenta din punct de vedere financiar, sub incidența unui contract cu CJ, va avea nevoie de instruire in management. Personalul selectat al SRSM (3) va fi instruit in managementul resurselor naturale timp de 10 zile in Danemarca. Se vor stabili TR pentru instruire.

Activitatea 3.4 Instruirea personalului SRSM in contabilitate

Pentru a deveni independent financiar, SRSM va necesita de asemenea instruire in contabilitate. Personalul selectat (3) va fi instruit pentru aceasta timp de 4 zile in Danemarca, potrivit TR stabiliți.

Activitatea 3.5 Instruirea personalului SRSM pentru întreținere rezervație

Ca urmare a noilor TR ai SRSM, întregul personal va fi instruit in întreținerea RNC pe durata proiectului. Aceasta se va realiza in principal prin cursuri interne.

Activitatea 3.6 Furnizare echipament, cazare si utilități pentru SRSM – RNC

In timpul Fazei de început se va intocmi o lista de necesitați materiale, care sa nu depășească sumele prevăzute in buget, pentru echipament, cazare si utilități, iar rezolvarea acestora se va efectua la momentul corespunzător.

REZULTATUL 4 SRSM -RNC reabilitează ecologic facilitățile selectate, flora si fauna

Mamiferele de pe Ceahlău includ ursul, lupul, mistrețul si faimoasa capra neagra. Proiectul vizează importanta evitării pe viitor a uciderii animalelor in zonele învecinate RNC. Pentru evitarea atacării oamenilor de animale. Proiectul prevede provizii de mâncare pentru ursi, lupi, mistreți si capre negre. Aceasta activitate se va realiza in special in perioada ianuarie-februarie, când temperatura este la cel mai scăzut nivel. In aceasta perioada hrana este putina iar animalele se îndreaptă spre zonele învecinate locuite. Aceasta acțiune va permite evitarea unor situații cum ar fi uciderea in acest an a 2 lupi lângă satul Izvorul Alb.

RNC cuprinde peste o treime din totalul speciilor de flora din România si astfel este una din cele mai bogate zone din tara din punct de vedere biologic. Totuși, creșterea numărului de turiști de-a lungul anilor (in parte datorata primei etape a proiectului) a avut un impact negativ asupra acestei bogații. Aceasta s-a întâmplat mai ales in partea cea mai vizitata a RNC. In prezent, multe specii se găsesc doar in zone ferite de traseele montane.

In Faza I a Proiectului s-au reabilitat toate traseele turistice existente, s-au amenajat locuri de popas si un teren de campare pe platoul Dochia. Rezultatul a fost o creștere a utilizării de către public a acestor facilitați si de aceea acum exista necesitatea întreținerii potecilor si a construirii de noi poteci.

Activitatea 4.1 îmbunătățirea furnizării de hrana pentru urs, lup, mistreț si capra
• neagra

In cadrul proiectului se vor hrăni animalele, folosind soproane construite de SRSM si amplasate in zonele obișnuite obișnuite de vânătoare ale animalelor.

Activitatea 4.2 Construirea structurilor pentru reabilitarea florei

Proiectul va cuprinde extinderea Pinus muga – important din punctul de vedere al mediului (conserva solul si apa de pe platou) si a unor flori rare din pepiniera de la Dochia, amenajata in de SRSM in precedenta faza a proiectului. Mai mult, pepiniera va fi extinsa si imbunatatita. Aceasta va fi întreprinsa de SRSM. Extinderea florei va fi realizata in cooperare cu Romsilva si un consultant specialist in flora, intr-o perioada de 3 ani.

Activitatea 4.4 Construirea si reabilitarea scărilor si altor infrastructuri

SRSM va repara, îmbunătăți si amenaja noi trasee turistice, locuri de popas si va întreține si îmbunătăți Campingul Dochia. In plus,.in cursul derulării primei jumătăți a proiectului, SRSM va sistematiza curățarea toaletelor din Campingul Dochia.

REZULTATUL 5 Managementul RNC pregătește si incepe sa pună in aplicare un plan pentru dezvoltare turistica si alte afaceri

Scopul acestui rezultat este in principal atragerea cat mai multor turiști străini in Rezervația Naturala Ceahlău si Piatra Neamț.

In cursul Fazei I s-au imbimatatit facilitați de baza in cadrul RNC, incluzând modernizarea celor 3 cabane si inflintarea Centrului de Vizitare din Durau. Următorul pas este intocmirea unui plan de turism național si internațional care sa acopere toate hotelurile, cabanele si casele agro-turistice private in si din zona RNC (inclusiv Piatra Neamț).

S-a preconizat Activitățile 5.1 – 5.4 sa fie efectuate in timpul celui de-al doilea si al treilea an al proiectului.

Activitatea 5.1 Evaluarea potențialului turistic si al afacerilor

Potențialul turistic/de afacerii va fi evaluat de un consultant danez cu experiența internaționala in turism si de către un consultant local, in cursul celui de-al doilea an al proiectului. Ei vor prelua informațiile de la birourile/organizațiile de turism existente, de Ia hotelurile locale etc.

Se vor evalua standardele pentru hoteluri si alte facilitați, luând in considerare nevoile turistului vest-european.

Se va evalua materialul turistic actual, iar consultantul internațional va efectua 3 vizite programate in RNC. Consultantul local va efectua calatorii mai frecvente in interiorul si in vecinătatea rezervației.

Munca consultantului internațional va include vizite/contacte cu birouri si agenții de turism din tarile europene (Danemarca, Germania si Austria) care au deja au contacte cu ecoturismul din România.

Activitatea 5.2 Pregătirea planului detaliat pentru turism/afaceri

Având la baza informațiile din Activitatea 5.1, se va întocmi un Plan Turistic in engleza si romana, care va fi discutat cu organizațiile/asociațiile de turism locale. După ce s-au primit sugestiile se va pregăti un Plan Turistic final in vederea implementării sale in comunitatea afacerilor turistice.

Activitatea 5.3 Pregătirea si realizarea materialelor publicitare

Materialele pentru birourile de turism si agențiile de călătorie, in romana, engleza si germana vor fi realizate pe baza Planului Turistic final. In plus, se va tipări Ghidul realizat in Faza I in versiunea engleza.

Activitatea 5.4 Realizarea unei pagini pe Internet pentru RNC

Pe baza recomandărilor Planului Turistic final si a întregului material adunat, un specialist local in web-site va realiza un site pe Internet engleza si romana,

S-a anticipat ca acest web-site pentru RNC sa fie accesat de la Centrul de Vizitare Durau si sa fie administrat de SRSM.

REZULTATUL 6 Publicul si instituțiile partenere devin mai conștiente si incep sa se implice mai atent in RNC

De-a lungul desfășurării Fazei I, diferite mesaje de conștientizare a mediului au fost lansate de către ONG-uri (ex. "Polița cu Crini" ONG), acționarii in proiect si campanii specifice (ex. campania școlara a SSM).

Consultantul considera aceasta activitate de o importanta majora pentru ca Faza II sa poată fi încununata de succes. In același timp, acum este necesara o nbordare mai sistematica pentru a genera o înțelegere mai profunda a mediului de către public si diferitele instituții partenere.

Experiența din Faza I a demonstrat anumite dificultăți in obținerea materialului corespunzător si a forței de munca specializata. De asemenea, au existat unele instituții implicate care au fost împinse de la spate. O abordare mai sistematica a conștientizării mediului cuprinde următoarele activități care vor fi implementate (cu sprijin financiar) de-a lungul primilor 3 ani ai proiectului.

Activitatea 6.1 Pregătirea si implementarea campaniilor in scoli pentru conștientizarea mediului.

Pe baza aportului specialistului local, a experienței si sugestiilor din campaniile școlare ale Fazei I si a profesorilor interesați, se vor desemna 2 sau 3 grupuri (pentru vârste diferite) care vor realiza campanii in școlile din Piatra Neamț si satele din împrejurimile RNC.

SRSM va efectua campanii școlare pe toata durata proiectului si va stabili contacte cu școlile interesate in vizite cu însoțitor in RNC. S-a prevăzut utilizarea facilitaților de la Centrul de Vizitare si a serviciilor pentru excursii cu ghid ale SRSM pentru elevi.

Activitatea 6.2 Pregătirea si implementarea campaniilor pentru universități

Se vor iniția (in primul an al proiectului) si implementa (de-a lungul derulării lui) contacte regulate si sistematice cu departamente ale Academiei Romane de Știința, Universitatea Iași precum si alte universități sau instituții științifice.

In colaborare cu Universitatea Iași, Muzeul de Științe ale Naturii, SRSM si Dr. Onisei vor intocmi programele corespunzătoare ale vizitelor științifice pe teren efectuate de studenți si vor examina posibilitatea includerii managementului resurselor naturale ca parte integrala in studiile lor.

Pentru aceste activități se vor folosi facilitățile Centrului de Vizitare din Durau. S-a anticipat ca aceasta activitate sa fie condusa de un coordonator local tehnico-stiintific – Dr. Tatiana Onisei – in anii 2 si 3.

REZULTATUL 7 CE -RNC si partenerii pregătesc si realizează pachetele de informații turistice/publice cu privire la geologia si speologia RNC

De-a lungul Fazei I s-au publicat diverse tipuri de materiale turistice si educaționale. Cu toate acestea, nu s-au acoperit 2 zone importante- speologia si geologia.

Se considera ca publicarea unor materiale specifice despre peisajele naturale ale RNC, despre peșterile si formațiunile geologice are o mare importanta. In prezent, informațiile sunt puține. Dar ce s-a identificat pana acum este de mare interes pentru turiștii naționali si internaționali cat si pentru vizitatorii locali.

Scopul general al acestei Activități este protecția peisajului natural al RNC prin educarea potențialilor turiști si a comunităților locale.

Munca pentru Rezulatul 7 va fi efectuata de "Amonit" ONG, condusa de specialistul in geologie si speologie Sorin Baciu. Se va colabora cu SRSM si cu Coordonatorul proiectului.

Activitatea 7.1 Pregătire si publicare carte despre geologie & speologie

Va fi identificat echipamentul necesar, care se va achiziționa in Anul 2.

Prin vizite pe teren efectuate de specialistul in geologie & speologie si personalul sau se vor identifica, clasifica si fotografia peisajele naturale ale RNC pe parcursul Anilor 2 si 3.

Editarea si publicarea pachetelor de informatii/carti (in engleza si romana) cu privire la geologie si speologie specifica RNC va avea loc in Anul 3.

Personalul specialist va pregăti broșuri (engleza si romana) cu diferitele trasee turistice in care sunt localizate peșterile si formațiunile geologice de interes. Acestea se vor baza pe principiile de evaluare a educației (teste si chestionare efectuate după vizite turiștilor si comunităților locale). Activitatea se va desfășura in Anul 2 & 3.

In fine, in Anul 2 & 3 se vor fotografia peșterile si formațiunile geologice din RNC. Acestea se vor utiliza pentru realizarea unor vederi care vor fi vândute turiștilor si pentru realizarea de postere si materiale educaționale folosite la campaniile școlare.

S-a prevăzut ca materialele publicate si vederile sa fie vândute de către SRSM la punctele lor si la Centrul de Vizitare, profitul fiind utilizat pentru acoperirea costurilor de producere a acestora.

La sfârșitul proiectului echipamentul se va transfera la "Amonit" ONG, care este implementează aceasta parte a proiectului.

Activitatea 7,2 Implementarea seminarului național pe teme științifice si seminariilor locale cu informații despre geologie si speologie

Pe baza cârtii si altor materiale informative despre geologie si speologie, se va organiza un seminar științific național la Centrul de Vizitare, la finele Anului 3. Participanții vor fi cei din comunitatea științifica si din serviciile altor parcuri naționale, seminarul având scopul promovării si discutării materialelor informativedezvoltate de Proiect.

Se vor organiza 4-5 seminarii cu comunitățile locale. Se vor utiliza principiile testelor si chestionarelor pentru transmiterea de mesaje optime in vederea protecției peisajelor naturale.

Activitatea 7.3 Instruirea personalului SRSM in caracteristicile speciale ale peșterilor si in formațiunile geologice

Amonit va efectua un curs de instruire si educație de 10 zile pentru SRSM si Romsilva asupra protecției peisajelor naturale (identificare, monitorizare si management) in Anul 3, la Centrul de Vizitare si pe teren.

Activitatea 7.4 Compilare baze de date despre flora 'fauna si formațiuni geologice

Pe baza informațiilor culese din teren (Activitatea 7.1) se va realiza o baza de date (Anul 2 &i 3) in Word Access care va cuprinde documentația asupra peisajelor naturale ale rezervației. Aceasta va fi efectuata de un specialist local in baze de date si Amonit.

Activitatea 7.5 Compilare web-side despre flora/fauna si formațiuni geologice

Informațiile privind peșterile si formațiunile geologice obținute in timpul proiectului (ca si informațiile despre flora si fauna din etapa I) vor fi promovate prin realizarea unei conexiuni intre baza de date si un web-site in vederea stabilirii de legaturi cu părțile interesate din Europa si nu numai. Pagina de web va fi realizata de un specialist local in Anul 3 al proiectului. Aceasta se va afla sub auspiciile SRSM la Centrul de Vizitare.

REZULTATUL 8 Managementul îmbunătățirii protecției faunei si florei

Studiile efectuate in cadrul RNC cuprind informații despre plante rare (orhidee, specii endemice si relicte, plante medicinale si aromatice) si animale (insecte, pasări). Suplimentar s-a inițiat si o monitorizare a acestora. Unele informații din cele colectate au fost publicate.

In legătura strânsa cu implementarea unei dorite conservări a biodiversitatii, este necesar sa se continue inventarierea deja inceputa, dar de asemenea sa fie extinsa si la alte grupuri de plante si animale. Pentru a face cererile de informații operaționale este nevoie ca părțile implicate sa aibă un acces rapid la informații relevante, care poate ti stabilit printr-o baza de date biologice, realizata si îmbunătățită printr-o colaborarea interdisciplinara, care sa includă specialiști din diferite instituții științifice naționale si internaționale.

Unele dintre speciile analizate (ca de ex. orhideele) sunt rare si vulnerabile. Este necesar a imbunatatirea condițiilor pentru aceste specii in unele zone, de ex. prin modificarea managementului pastoritului (Rezultatul 9) sau prin masuri de protecție suplimentare.

Sunt necesare experimente realizate pe teren pentru a testa diferite posibilități, incluzând zonele deschise precum si cele forestiere. O atenție speciala trebuie acordata testării pesticidelor in silvicultura, mai ales in cazul insectei "musca neagra" care distruge zone însemnate de păduri in RNC.

Sunt necesare informații suplimentare pentru dezvoltarea activităților umane si a evoluției peisajului datorata proceselor naturale.

Activitatea 8.1 Realizare baza de date cu flora si fauna rezervației

In colaborare cu instituțiile relevante (Academia Romana de Științe, Universitățile Iași si București, Muzeul de Științe Naturale, Gradina Botanica din București, Romsilva sa) toate informațiile despre raritățile faunei si florei vor fi colectate 51 listate. Aceasta lista va constitui fundamentul pentru o baza de date.

Rezultatele Activității 8.4 vor furniza un inventar recent ai rarităților florei si faunei. Aceasta activitate se va efectua pe toata durata proiectului.

Activitatea 8.2 Reabilitarea zonelor impostante selectate

Specialistul botanic va face deplasări pe teren in RNC si in comunitățile agricole adiacente (in Anul 1) si va efectua de asemenea scurte vizite in zonele si locurile selectate (de-a lungul derulării proiectului). Primul pas in Anul l ii constituie identificarea zonelor importante din punct de vedere biologic.

Se va încheia un acord cu CE pentru reabilitarea zonelor selectate. Aceasta Activitate va incepe din Anul l si se va derula pe durata proiectului. Reabilitarea propriu-zisa va incepe in Anul 2.

Activitatea 8.3 Instruire in protecția faunei si florei

Pe baza informațiilor din Activitățile 8.2 si 8.3 se va efectua instaiirea corespunzătoare asupra aspectelor relevante, in vederea creșterii conștientizării autorităților responsabile de managementul rezervației (CE). Aceste exerciții de instruire/conștientizare se vor desfășura imediat după obținerea informațiilor, mai exact in Anul 2 si după.

Activitatea 8.4 Cercetare si dezvoltare pentru protecția si utilizarea RNC

Activitățile experimentale (ex. managementul pasunatului) in cadrul rezervației vor fi concentrate pentru îmbunătățirea condițiilor pentru speciile florale rare. Un raport care sa cuprindă regimul unui pasunat corespunzător va fi propus din Anul 2 si după. Se vor testa potențiale îmbunătățiri in combaterea insectelor dăunătoare (in special musca neagra) prin mijloace biologice, de către entomologi st i locali si internaționali, acestea urmând a fi predate CE începând cu Anul 2.

REZULTATUL 9 Dezvoltarea utilizării resurselor susținute in zonele adiacente RNC

Scopul este de\a sprijini comunitățile locale in dezvoltarea si diversificarea activităților aducătoare de profit prin implementarea unei politici ecologice (organice) in zonele adiacente rezervației, încercarea se va baza pe creșterea conștientizării si pe schimbarea atitudinii.

Un aspect important este testarea posibilităților de îmbunătățire a pășunilor de lângă sate pentru a se reduce nevoia de păstorit in rezervație. Vor fi studiați 2 factori importanți: (a) varietatea speciilor planteloKde pe pășuni si (b) eficienta îngrășămintelor pentru plante.

Se așteaptă ca introducerea varietăților îmbunătățite de plante (ex. specii de trifoi) in pășunile naturale sa sporească producerea\iomasei si deci a capacității de pasunat. Un producător de semințe danez este activ in regiune si ar putea fi implicat in aceasta activitate.

Creșterea capacității pășunilor ar putea\fi realizata si prin îmbunătățirea ingrasamintelor. In România si nu numai exista bio-produse Cițre au un efect pozitiv asupra asimilării nutritive a plantelor si ar trebui testate.

Activitatea 9.1 îmbunătățirea zonelor de pașunat selectate

Prin colaborare cu comunitățile locale se vor colecta imbrmatiile asupra activităților actuale de pasunat pentru identificarea limitărilor producției păsurilor, care forțează fermierii sa isi pasca animalele in interiorul RNC. Aceasta Activitate se va reiliza in Anul 1.

Pe baza acestor informații se vor recomanda posibilități de îmbunătățire a producției pășunilor ce vor fi testate pe teren.

Locuri pentru desfășurarea loturilor experimentale vor fi selectate in colaborare cu fermierii si consultanții agricoli.

Aceste activități vor fi efectuate in Anul l & 2.

Unul din mijloacele de îmbunătățire a producției pășunilor ii reprezintă insamintarea de varietăți îmbunătățite de plante (ex. trifoi) pe pășunile existente. Un alt factor important pentru producerea biomasei ii constituie ingrasamintele. Pe plan local exista bio-produse care pot îmbunătăți asimilarea nutritiva si care vor fi testate pe terenurile fermierilor incepand cu primul an (in funcție de anotimp).

Rezultatele acestor experimente vor fi analizate împreuna cu părțile implicate, iar recomandările, bazate pe concluzii, vor fi aduse la cunoștința tuturor potențialilor utilizatori, CE si agenților agricoli, incepand din Anul 2.

Activitatea 9.2 Implementarea experimentelor pe teren in zonele adiacent

Vezi mai sus.

Activitatea 9.3 Instruirea fermierilor din zonele adiacente

Pe baza rezultatelor experimentelor din teren si după dialogul cu fermierii, CE si agenții agricoli, un material extins va fi elaborat,de către specialistul local incepand cu Anul 2. Acesta va fi înaintata si zonelor cu probleme similare.

2.4 APORTURI/ CONTRIBUȚII

Pentru prezentarea generala vezi Capitolul 5 – Proiectul de Buget si notele aferente. Aportuî Consiliului Județean:

Aportul așteptat din partea Consiliului Județean se bazează pe principiile co-finantarii din Faza I a Proiectului – 30% CJ: 70% DEPA. Aportul C J poate fi rezumat după cum urmează:

• întrucât vor exista 10 membri ai SRSM (Serviciul de Rangeri si Salvare Montana), angajați inca din Anul l, se presupune ca platirea acestor salariați va fi acoperita 100% din bugetul normal al CJ (cheltuieli cu personalul) in Anul l de proiect; in Anul 2 si 3 doar 5 membri vor fi plătiți din bugetul normal al CJ (cheltuieli cu personalul), iar in ultimul an nici un membru nu va mai fi plătit astfel. Acoperirea salariilor a 5 membri si apoi a tuturor membrilor (in Anul 4) se va realiza din taxele de rezervație, conform contractului CJ cu SRSM care se incheie la inceputul Anului 1.

• Asigurarea Biroului pentru Proiect, cu mijloace de comunicație (telefon, fax, PC) la Casa de Oaspeți a CJN din Piatra Neamț (ca si in Faza I).

• Un secretar de proiect bilingv (engleza) care va asista proiectul, comitetele acestuia si va îndeplini si alte sarcini practice/organizationale in cadrul proiectului.

• Sala de ședințe a Comitetelor Executiv, Științific si Consultativ va fi la Casa de Oaspeți a CJN, daca nu, la Centrul de Vizitare din Durau.

• Președinte CE (aprox. 25% din timpul sau afectat proiectului).

• Taxa de rezervație de 5000 lei/turist/zi transferata de către C J la SRSM conform contractului din Faza de început a Anului 1. Sunt prevăzute aprobările pentru creșterea imediata a taxei la 10.000 lei in Anul 2 si la IS.ooo lei in Anul 3.

• Transferul formal a echipamentului actual – calculatoare, imprimante, autovehicul etc., primit in Faza I a Proiectului – de la SSM la noul serviciu: SRSM.

• Acoperirea costurilor curente – electricitate, încălzire si apa – Ia cele 3 stații de rangeri.

Aport Romsilva:

• Membru CE (aprox. 25% din timp)

Aport APM:

• Membru CE (aprox. 25% din timp)

2.5 ASIGURĂRI, RISCURI SI PRECONDITII

Asigurările si riscurile sunt listate in Fig. 2.1. La nivelul "Obiectivului Dezvoltării", validitatea proiectului si abordarea sa pilot depind de un angajament național real si puternic asupra protecției mediului si conservării naturii. Se intenționează ca implementarea proiectului ca si publicitatea aferenta sa contribuie la acest angajament. Totuși, s-a admis faptul ca menținerea acestui angajament este in afara controlului Proiectului. De aceea dezvoltările trebuie monitorizate atent.

Reușita "Obiectivului Imediat" De la Rezultatele I si 2 depinde de dorința, interesul si motivația instituțiilor si reprezentanților lor de a adopta modalități practice de colaborare in sesiuni comune, mai exact in cadrul comitetelor. Unul din obiectivele proiectului ii constituie facilitarea dezvoltărilor care promovează asemenea colaborări (ex. instruirea in managementul colaborării). In același timp, nivelul actual de colaborare depinde substanțial de abordările care trebuie adoptate de către parteneri, iar acestea nu sunt determinate in totalitate de Proiect.

Asigurările pentru Rezultatele 3-9 (Fig. 2.1) se explica de la sine.

O asigurare suplimentara se refera la cercetarea si aprobarea Planului de Management al RNC (Activitatea 1.4). După cum s-a stipulat in Secțiunea 2.3, Planul de Management nu poate-fi aplicabil decât după aprobarea de către Ministerul Mediului. Pentru ca MM sa facă acest lucru, s-a hotărât ca planul sa fie cercetat si aprobat de Academia de Știința. Deoarece aceasta decizie este recenta, exista posibilitatea ca procesul sa fie întârziat. Propunem reducerea acestui risc prin includerea membrilor Academiei de Știința in CE – RNC. Astfel, comitetul va putea lua in considerare punctele de vedere si sugestiile Academiei in momentul consultării planului.

3 COMPATIBILITATEA CU POLITICA DANCEE SI CU PROGRAMUL NATIONAL

3.1.DOMENIILE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI ACOPERITE DE PROIECT

Suportul pentru resursele naturale si pentru mediul înconjurător precum si dezvoltarea instituționala sunt prioritățile programului pentru fondurile DANCEE.

3.2. CRITERIUL PROGRAMULUI PRIORITAR

Având semnătura din partea romana a Convenției AArhus si ratificarea intr-o legislație naționala, precum si exprimarea influentei problemei mediului înconjurător in ceea ce privește Rezervația Naturala Ceahlău de diferite obstacole – experimentate de consultant in timpul fazei I a proiectului – consultantul crede ca a întâlnit criteriul programului prioritar DANCEE.

4. IMPLEMENTARE

4.1. PLANUL DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI (PIP)

Datorita cerințelor fundamentale pentru stabilirea Comitetului Executiv, Comitetului Științific si Comitetului Consultativ așa cum s-a stabilit noua structura a Serviciului de salvare montana si rangeri, cel mai posibil in proiect, s-a considerat cel mai apropiat pentru a se concentra asupra activităților asociate lor in timpul fazei de început si se dorește o implementare constanta a activităților ramase. Deși, un nivel suficient al activităților logice constante a fost stabilita pentru acest punct. Mai multe detalii vor fi posibile in raportul de început.

PIP este impartit in 2 faze : o faza de inceput si o faza de implementare. Planul (PIP) este descris in Anexa 3.

4.2. ORGANIZARE SI ADMINISTRARE

Organizarea proiectului va avea ca persoana de contact pe Consultantul Coordonatorului de Proiect. El va avea de efectuat de 2 ori pe luna vizite la locul unde se desfășoară proiectul – (in timpul primilor 2 ani de desfășurare a proiectului) având un aport de timp suplimentar in timpul fazei de inceput, datorita "congestiei" activităților care au inceput.

In timpul ultimilor 2 ani de desfășurare a proiectului, Coordonatorul de Proiect va avea un aport mult mai limitat – efectuând vizite la fiecare 4 luni. Coordonatorul de Proiect si proiectul vor fi susținute in plan local de un coordonator de proiect local – vorbitor de limba engleza. El va lucra 10 zile pe luna, la proiect, in timpul primilor 2 ani si aportul lui va fi impartit la 5 zile pe luna in timpul ultimilor 2 am.

Se așteaptă ca un secretar de proiect sa fie disponibil pentru echipa de coordonare a proiectului prin proiect – similar pentru structura de conducere (management) a fazei I a proiectului.

Toate plățile vor fi făcute de către Coordonatorul de Proiect (PC) si daca este necesar de Cordonatorul Local de Proiect, la cererea coordonatorului de proiect.

Coordonatorul de proiect va participa la întrunirile Comitetului executiv si ale Comitetului de sfat. Coordonatorul de proiect va participa la toate ședințele Comitetului executiv pana ce primul plan de management se aproba.

In timp ce reprezentanții Comitetului de sfat vor răspunde către organizațiile/instituțiile lor proprii, Comitetul executiv va răspunde către Comitetul de sfat si către organizațiile proprii.

Este prevăzut ca programul de întruniri a Comitetului Executiv sa fie de doua ori pe luna in timpul primului an. După ce se va stabili Comitetul executiv, programul de intruniri poate fi mai lejer.

Este prevăzut ca programul de intalniri ale Comitetului de sfat sa fie lunar in primul an, cu scopul de a avea timp timp suficient sa suporte dezvoltarea planului de management pentru Rezervația Naturala Ceahlău.

4.3. RAPORTAREA, MONITORIZAREA SI DERULĂRI (TRECERI IN REVISTA)

Raportul va fi următorul :

S* raportul de inceput (după 6 luni de la implementarea proiectului) > raporturi de progres după 6 luni (primul raport la sfârșitul primului an) > raportul final (la sfârșitul anului 4 de proiect)

Monitorizarea va fi făcuta de către Consultantul Coordonatorului de proiect bilunar in timpul primului si celui de-al doilea an si la 4 luni in anul 3 si 4, deci consultantul nu va fi nevoit sa părăsească tara pentru o lunga perioada de timp stabilita in proiect.

Deși, Consultantul Coordonatorul local de proiect va fi legat de proiect si, va lucra 10 zile pe luna in timpul primilor 2 ani si 5 zile pe luna in timpul anilor 3 si 4.

O perioada de mijloc se va derula in timpul anului 3 si este așteptata sa fie inițiata de către DEPA cu întregul suport al consultantului, daca acest lucru se cere.

4.4. DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

Cele mai multe dintre activitățile acestui proiect sunt implicate in diseminarea rezultatelor sale către toate părțile implicate așa cum poate fi citit in Cap. 2.3.

4.5. BUGETUL

Bugetul detaliat care urmărește ieșirile si activitățile asociate lor a fost făcut incluzând note. Acesta poate fi făcut in fig.4.2. si in Anexa 4.

Consultantul sugerează o plata pe loc de 30% din costul total al proiectului si scăzuta din plata pe 6 luni in timpul perioadei proiectului.

4.6. CONTABILITATE SI AUDIT

Conturile externe audite vor fi înaintate către DEPA de către consultant o data la 6 luni.Auditul anual extern al proiectului de buget va fi inaintat către DEPA. Un audit final va fi Ia sfârșitul programului.

. –

ANEXA

EXTRASE TRADUSE DIN LEGEA 236/ 4 DECEMBRIE 2000, CU PRIVIRE LA ARIILE PROTEJATE

Art. l f), g), h): Aceasta lege stabilește reguli pentru toate ariile protejate, in vederea conservării si
protecției naturii, a speciilor sălbatice de plante si animale, precum si a peisajelor

Art. 5 a): Toate ariile protejate declarate de interes național si internațional sunt incluse intr-o rețea naționala de arii protejate.

Art. 8 Ariile naturale pot fi declarate protejate de către:

• Lege (in Parlament)

• Hotărâre de Guvern

• Decizii a consiilor locale – când aria face parte dintr-un teritoriu privat sau este patrimoniu local

Art. 10 Administrația ariilor protejate (AP) va lua in calcul interesele comunităților locale.
Participarea locuitorilor va fi facilitata, in vederea implicării lor in protecția naturii si comunicare.
Tradițiile locale sunt încurajate in beneficiul comunității locale.

Art. II Pentru a fi declarata protejata, o arie naturala de interes trebuie sa fie subiectul:

• Unui studiu științific

• Unei harți cu toate granițele si locurile sale importante

• Unei analize a formei legale a proprietăților teritoriului împreuna cu o declarație a ariilor ariilor care confirma ca aparțin unei zone protejate.

• Supervizării de către Academia Romana de Știința (AS)

Art. 13 Ariile deja declarate protejate (de diferite alte decizii ca o lege), isi mențin statutul dar isi
reanalizeza categoria (rezervație naturala, rezervație științifica, parc național, parc natural etc.). Ele vor
fi declarate protejate de Ministerul Mediului (MM) cu supervizarea Academiei Romane de Știința.

Art. 16 Coordonarea managementului rețelei naționale de AP este responsabilitatea MM si AS.

Art. 17 Responsabilitatea pentru stabilirea modalităților de administrare pornește de la:

a) MM impreuna cu AS pentru acele arii protejate declarate prin lege sau hotărâri guvernamentale

b) Consilii locale sau județene pentru acele AP declarate prin deciziile lor.

Art. 18 a) Modalitățile de administrare trebuie sa tina seama de:

b) Categoria AP si de suprafața cererilor specifice si de situația terenurilor care aparțin comunităților locale sau localnicilor.

c) Posibitati de a sprijini (dpdv tehnic si financiar) administrarea AP

d) Capacitatea si interesul instituțiilor științifice, ONG-lor, etc. in asumarea si asigurarea sprijinului ppprivind manopera si echipamentul neccesare pentruu administrare sub controlul MM. 1. Administrarea unei AP poate fi făcuta de :

• O unitate administrativa speciala

• O instituție de ex. companie naționala, o companie de consultanta (ca Romsilva), o companie privata, locala, administrativa sau de servicii guvernamentale in teritoriu (ex. APM)

• O instituție științifica/ de cercetare/ de educație, un muzeu (ca MSN) ori ONG

• O persoana (in situații speciale)

2. O unitate administrativa speciala trebuie sa fie organizata pentru parcuri naționale si naturale, biosfera, rezervație etc.

3. Unitatea administrativa (U A) este reprezentata de:

• Conducerea administrativa a rezervației trebuie sa fie organizata cu persoane calificate. special angajate care vor pune in practica Planul de Management si toate reglementările si regulile de organizare a AP, aprobata de MM.

• Conducerea consultativa va ajuta conducerea administrativa a AP. Conducerea

consultativa este reprezenatata de diferitele instituții, companii economice, administrație locala care dețin proprietăți de terenuri in AP, si care trebuiesc implicate in protecția, conservarea si dezvoltarea suportiva a AP.

4. Membrii conducerii administrative sunt nominalizați de MM si sunt finanțați din bugetul saltului in limita bugetului aprobat pentru AP, de companii economice numite "administrator" daca pot sa demonstreze resurse financiare si tehnice si daca vor aplica PM aprobat de MM.

5. Conducerea consultativa este organizata sub controlul MM care ii aproba membrii si responasabilitatile.

6. Conducerea administrativa va fi de altfel asistata de Comitetul Științific (CS) responsabil de toate activitățile științifice legate de AP.

7. Propunerile de la CS trebuiesc înaintate către AS si aprobate de MM.

8. CS va evalua cel puțin o data pe an cum planul managerial a fost aplicat si va informa MM despre asta prin recomandările, propunerile si observațiile sale.

Art. 19 Planurile manageriale trebuiesc realizate de conducerea administrativa a AP, împreuna cu
CS. Ele trebuiesc aprobate de MM, după ce aii fost evaluate si supervizate de AS.

Art. 20

2. Pentru acele AP care necesita propria lor conducere administrativa, administrația ar putea fi alcătuita dintr-o persoana, o organizație sau o instituție (aici este o lista lunga) care doovedeste ca are calități profesionale si posibilitatea sa asigure conservarea si protecția in zona 3 & 4 Contactul dintre administrator si MM trebuie sa ție supervizat de AS.

5. Controlul administratorului va fi făcut de MM si AS.

6. Pentru rezultate speciale administratorul poate fi felicitat sau plătit.

Art. 22

1. Construcțiile sau alte echipamente tehnioce care deja exista in AP vor fi utilizate in scop

științific si administrativ.

3. Când activitatea de agro/eco turism este dezvoltata, construcțiile ar putea fi utilizate in scop educațional, de asemenea.

Art. 23

Pentru un ajutor financiar mai mare, un sistem special de taxe (bilete, etc) trebuie sa fie stabilit si aprobat de MM.

Art. 39 MM are următoarele responsabilități:

a) Sa elaboreze si sa aplice câteva obiective de strategie naționala, precum si un plan național -de acțiune pentru conservarea bio-diversitatii.

a) sa organizeze o rețea naționala a AP, sa stabilească modalitățile sale de administrare si sa controleze cum este administrata rețeaua.

Sa aprobe planurile manageriale a AP (după recomanadarile AS)

k) Sa promoveze si sa finanțeze diferite programe de cercetare științifica (in special evaluări a
situației existenți '• . . •
n) sa organizeze sistemul național de informații, precum si schimbul de informații cu alte tari
p) sa promoveze si sa preia proiecte speciale in vederea conservării speciilor in pericol
s) sa stabilească si sa aprobe un sistem sistemul de taxe si cum sa fie utilizați banii pentai
administrarea rezervației.

t) sa aplice convenția si alte acorduri internaționale cu privire la protejarea naturii, sa participe la diferite parteneriate internaționale.

Art. 40 In teritoriu (județe), reprezentatul MM este Agenția de Protyectie a Mediului (APM),
care va coopera cu conducerea administrativa a AP, Romsilva si administrația locala.

Art. 41 AS trebuie sa:

a) Sa supervizeze planurile manageriale

e) Sa supervizeze membrii comitetului științific (CS) si coordonatorul unității administrative

f) Sa colaboreze cu mm pentru a elabora lista speciilor plantelor in pericol

g) Sa inițieze si sa promoveze programe de cercetare in AP

h) Sa elaboreze si sa promoveze proiecte speciale privind conservarea biodiversitatii, sa refacă

zone distruse, sa re-populeze habitatele, etc.

j) Sa analizeze si sa supervizeze acele activități care ar putea avea un impact de risc in AP

k) Sa promoveze si sa ajute diferite studii de evaluare in AP

1) Sa participe la organizarea sistemului național de informații privind AP

m) Sa fie beneficiarul rezultatelor obținute in ap, pentru a le utiliza la prezentări si schimburi de

informații internaționale.

Art. 44 Controlul aplicării legii trebuie sa fie exercitat de

• Ministerul Mediului (MM)

• Agenția de Protecție a Mediului (APM)

• Conducerea administrativa a Ariei Protejate (AP)

• Romsilva

• Consiliile Județene (locale) (CJ)

Art. 45 Comitetul Științific (CS) este decis de AS.

Art. 52 Controlul si administrația locala, companiile naționale precum si cele private trebuie sa aplice aceasta lege si sa acționeze pentru administrarea cu succes a AP.