Managementul strategic al dezvoltă rii durabile presupune, pe langă stabilirea unor [606484]

5

INTRODUCERE

Managementul strategic al dezvoltă rii durabile presupune, pe langă stabilirea unor
obiective pe termen lung (15 -20 ani), compatibi lizate cu cele pe termen scurt ș i mediu, si
aplicarea unui set de principii si criterii validate eficient pe plan internațional.
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a
factorilor politici și decizionali .
Moti vul abordă rii acestei teme este faptul că Dezvoltarea Locală plasată sub
Responsabilitatea Comunității (DLRC) este nou l instrument de dezvoltare teritorială propus
de Comisia Europeană pentru perioada de programare 2014 -2020 în vederea combaterii
sărăciei și a excluziunii sociale de la nivel urban, prin stimularea implicării comunit ăților în
dezvoltarea locală, prin forma rea unui parteneriat local și implementarea unor Strategii de
Dezvoltare Locală (SDL). Așadar, abordarea DLRC vizează mobilizarea și implicarea
comunității dezavantajate și a organizațiilor locale, de la nivelul urban al Municipiului
Codlea, pentru a face pași concreți spre dezvoltarea lor într -un mod mai inteligent, mai
durabil și mai favorabil incluziunii, în concordanță cu Strategia Europa 2020.
DLRC este un instrument care se adresează unor teritorii subregionale specifice, fiind
gestionat de comunitat e prin intermediul Grupului de Actiune Locala Codlea, format din
reprezentanți ai sectorului public și privat, al societa ții civile, al comunită ților marginalizate și
al comunitaț ilor rome ce promovează interesele socio -economice locale.
În perioada de pro gramare 2014 -2020, la nivelul urban al M unicipiului Codlea, cu o
populaț ie de peste 20.000 locuitori, prin DLRC se propune o abordare integrată în
soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitățile marginalizate, printr -o abordare
multisectorială, realizată prin corelarea și asigurarea complementarității între investițiile în
infrastructură de tip FEDR și măsurile soft de tip FSE.
Teritoriul vizat de SDL se adresează unei populaț ii de 24.401 locuitori, conform
Directiei de Evidenta a Populatiei si c onform autorită ții publice locale.
Pentru Municipiul Codlea cu populaț ie de peste 20.000 locuitori, investițiile vizate de
SDL vor avea caracter multisectorial și integrat, vor fi complementare și sinergice și destinate
creșterii participării pe piața munc ii, a îmbunătățirii nivelului educațional și a accesului la
servicii de bază (sociale și/ sau medicale), a îmbunătățirii condițiilor de locuire etc.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Locală este reducerea numărului de
persoane aflate în risc d e sărăcie sau excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea

6
calității vieții, creșterea coeziunii sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea
economică în teritoriul SDL.
Metodele ș i tehnicile folosite în lucrare au fost: metoda observație i, metoda analizei
logice, metoda analizei comparative, analiza SWOT.
Lucrarea de față este structurată î n 4 capitole semnificative, și anume:
 Capitolul 1. Managementul dezvoltării ș i strategiei de dezvoltare durabil ă
În acest capitol voi tra ta: conceptu l de dezvoltare durabilă , principile fundamentale ale
dezvoltă rii durabile , dimensiunile dezvoltă rii durabile, m anagementul dezvolt ării durabile și
strategii de dezvoltare durabile.
 Capitolul 2. Prezentarea gene rală a Primăriei Municipiului Codlea
Acest capitol va fur niza date despre: d ate de contact ale primă riei Codlea , scurt istoric,
structura organizatoric ă ală turi de o analiza swot.
 Capitolul 3. Identificarea teritoriului vizat de SDL. Analiza comunităț ii marginalizate
Conținutul acestui capitol se refer ă la identificarea teritoriului vizat de SDL și la
studiul de referință reprezentativ la nivelu l populaț iei din interiorul SDL , populația ș i
caracteristicile demografice , accesul la institu ții și servicii publice dar și problemele
comunitare din perspectiva cetățe nilor și a autorităților / instituț iilor .
 Capitolul 4 . Strategia de dezvoltare a comu nităț ii marginalizate d in Municipiul Codlea
In acest ultim capitol al lucrarii mele voi prezenta obiectivele SDL .
Concluzia acestei lucrari este ca prin Strategia de dezvoltare durabil ă se va p une
accent pe dezvoltarea comunitaț ii marginalizate din Municipiul Codlea prin implica rea
comunit ății, în special ZU M pentru monitorizarea proactivă din teren, membrii acesteia fiind
instruiți de experți să monitorizeze măsurile care se implementează în zona lor. Aceș tia vor
avea instrumente de comunicare cu GAL privind orice semnalmente de raportat. De asemenea
vor fi organizate ș i campanii de voluntariat cu diverse activităț i pentru a oferi un rol activ î n
implementarea mă surilor persoanelor din comunitat e.
Beneficiile intervenț iilor complementare privesc imp actul multidimensional pe care î l
produc. Precizez faptul ca o intervenț ie de tip POR (conform OS1) pentru cr earea unui CCI
care va fi operaționalizat prin mă suri de tip POCU va produce efecte benefice și multiple pe
toate pa lierele (capital uman, locuire și ocupare) prin activităț i de ocupare (consiliere,
formare, med iere, antreprenoriat) , activită ti educaț ionale (sprijinirea accesului continuu la
educa ție a fami liilor dezavantajate) , activităț i medi co-sociale (persoane cu handicap,
vărstnice, singure etc ) precum si implicarea comunităț ii ZUM+SDL in acțiuni de voluntariat
și muncă î n echipe mixte .

7
Toate obiectivele s pecifice coroborate cu intervențiile propuse influentează atăt direct
căt si indirect formele de cap ital vizate de SDL si duc la obț inerea obiec tivului general de
reducere a sără ciei si creș terea incluziunii sociale.

8

CAPITOLUL I
MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII ȘI STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE DURABIL Ă

1.1 Conceptul de “dezvoltare durabilă ”
Definiția dezvoltării durabile dată d e Comisia Mondiala pentru Mediu ș i
Dezvoltare este: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreș te satis facerea
nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităț ile generațiilor viitoare de a -și sati sface
propriile nevoi".
Inițial dezvoltarea durabilă s -a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată d e
intensa exploatare industrială a resurselor și degrada rea continuă a mediului și caută in
primul ră nd prezervarea calității mediului înconjurător .
In prezent conceptul s -a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub
aspect economic și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru
dreptate și echitate între state, nu numai între generații.
Conceptul de dezv oltare durabilă desemnează totalitatea formelor ș i metodel or de
dezvoltare socio -economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului î ntre
sistemele socio -economice ș i potențialul natural .1
Dezvoltarea durabilă trebuie privită ca o adaptare a societății și a economiei la
marile probleme cu care omenirea se confruntă în prezent . Oamenii stau în centrul
preocupărilor dezvoltării durabile. Ei au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în
armonie cu natura.
Aspecte ale dezvoltării durabile:
 Abordarea integrativă
 Principiul "Gândeste global, acționează local!"
 Viziunea de lungă durată asupra dezvoltării
Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent
independente, dar care se află într -o strânsă condiționare:
1. Îndeplin irea cerințelor prezente și viitoare – care stabilesc scopul durabilității.
2. Îndeplinirea nevoilor – care definește scopul dezvoltării
3. Mentinerea compatibilității dintre dimensiunea populației și capacitatea
productivă a eco -sistemului care recunoaște că ex ista limite și cerinte pentru
echilibru
4. Implementarea unui proces al schimbării – care confirmă că definirea cerințelor și
nevoilor pentru dobândirea echilibrului durabil se va schimba odata cu situațiile,
condițiile și timpul.

1 http: //www.anpm.ro/dezvoltare -durabila

9
Conceptul de dezvoltare du rabilă poate fi caracterizat din mai multe puncte de vedere,
prin următoarele elemente :
 economie: eficiență, creștere, stabilitate
 societate: nivel de trai, echitate, dialog social și delegarea responsabilităților,
protejarea culturii/patrimoniului
 ecolog ie: conservarea și protejarea resurselor naturale, biodiversitate, evitarea
poluării
La nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliul European de la Goteborg, din iunie
2001, a fost adoptată Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă. Obiectivele generale
ale Strategiei sunt următoarele:
 Limitarea schimbarilor climatice și a costurilor și efectelor sale negative pentru
societate și mediu.
 Asigurarea că sistemul de transport satisface nevoile economice, sociale și de
mediu ale societatii noastre, minimizând impacturile sale nedorite asupra
economiei, societății și mediului.
 Promovarea modelelor de producție si consum durabile.
 Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale,
recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor.
 Promova rea unei bune sănătați publice în mod echitabil și îmbunătățirea protecției
împotriva amenințărilor asupra sănătății.
 Crearea unei societăți a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității
între și în cadrul generațiilor, a asigura securita tea și a crește calitatea vieții
cetățenilor ca o preconditie pentru păstrarea bunăstării individuale.
 Promovarea activă a dezvoltării durabile pe scară largă, asigurând că politicile
interne și externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angaj amentele
internaționale ale acesteia.
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă rezultatul unei abordări integrate a
factorilor politici și decizionali, în care protecția mediului și creșterea economică pe termen
lung sunt considerate complementare și reciproc d ependente.2
De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune
politică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferința Mondială pentru Mediu și
Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a Adunării Generale
ONU și adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) și la Conferința Mondială pentru Dezvoltare
Durabilă de la Johannesburg (2002).3

2 Ghica C., Bulearcă M., Dezvoltarea durabilă și protecția mediului: noi abordări practice și conceptuale,
Ed.Printech, București, 2012
3 www.mmediu.ro

10
S-au conturat, astfel, programe concrete de acțiune la nivel global și local (Agenda 21
Locală) conform dictonului „să gândim global și să acționăm local”.
În cadrul acestui proces au fost adoptate o seamă de convenții internaționale care
stabilesc obligații precise din partea statelor și termene stricte de implementare privind
schimbăr ile climatice, conservarea biodiversității, protejarea fondului forestier și zonelor
umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informații privind starea
mediului și altele, care conturează un spațiu juridic internațional pentru aplica rea în practică a
preceptelor dezvoltării durabile.
Se recunoaște, astfel, că Terra are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă
de resurse naturale din partea sistemului socio -economic și de a absorbi efectele distructive ale
folosirii lor.

1.2 Princ ipiile fundamentale ale Dezvoltă rii D urabile
Un principiu de sustenabilitate este un principiu avut in vedere la fundamentarea
managementului s trategic si integrat al dezvoltă rii durabile.
Un criteriu de sustenabilitate presu pune ca, la nivel minim, generaț iile viitoare ar putea
să trăiasca mai rău decăt generaț iile actuale.
Criteriul sustenabilităț ii cere indeplinirea condiț iilor necesare pentru un acees egal la
baza de resurse de că tre fiecare dintre generaț iile viitoare.
Criteriile fundame ntale ale dezvoltă rii durabil e, stabilite de Comisia Comunităț ii
Europene inca din anul 1993, sunt urmatoarele ;
– menț inerea in totalitate a calitătii vieț ii:
– menț inerea unui acees continuu la resursele naturale;
– evitarea deterior ărilor permanente asu pra mediului inconjurator;
In anul urmă tor, 1994, Grupul de lucru asupra dezvoltă rii durabile de la Salzburg,
Austria, a cuprins î n grupul d e criterii ale dezvoltă rii durabile: umanismul si calitatea ridicată a
vieții, prezervarea diversităț ii culturale ș i regionale, distribuț ia echitabilă a bogăției ș i
resurselor, supravieț uirea um ană, prezervare a deterioră rii ireversibile sau exploat ării res urselor
naturale, stabilizarea î n inte riorul capacității purtă toare a ecosist emelor, prezervarea
biodiversităț ii.

11
Managementul strategic al dezvoltă rii durabile pres upune, pe lang ă stabilirea unor
obiective pe termen lung (15 -20 ani), compatibilizate cu ce le pe termen scurt și mediu ș i
aplicarea unui set de principii ș i criterii validate eficien t pe plan interna țional.4
Aceste principii se prezint ă după cum u rmeaz ă:
– Managementul integrat este principiul care presupune abordarea î n maniera unitara a
proce selor de producț ie, procesare, transport, distri buție, utilizare ș i depozitare, ținând seama de
ciclul de viață al pr oduselor ș i tehnologii lor, implicarea stakeholderilor și coordonarea
interinstituț ională ;
– Echitatea intergenerațional ă, este o cerinț ă potrivit că reia genera ția prezenta are
dreptul de a folosi și beneficia de resursele pămăntului, cu obligaț ia de a ț ine seama de impactul
pe termen lung al activit ății acesteia și de a susț ine baza de resurse ș i mediul global și î n
beneficiul generaț iilor viitoare;
– Precauția reprezintă instrumentul decizional pri n care se intreprind acț iuni de
răspundere (contracarare) la amenință rile legate de pa gubele serioase ș i ireversibile cauzate
sănățatii umane ș i/sau mediului, atunci c ând nu dispunem de o inform ație științifică necesară ;
– Abordarea ciclului de viaț ă al bunurilor, servici ilor și tehnologiilor evaluează
consecinț ele asupra mediului generate de efectele economice legate de diferitele stadii al e
prelucrării și valorifică rii produselor de piată .
– Prevenția presupune stabilizarea prejudici ilor aduse sănătaț ii umane si a capitalului
natural de fenomenele și procesele e conomice care ar putea fi prevenite prin investiții ș i costuri
de modernizare, reparaț ii, tratare s au compensare; este cunoscut ca prevenirea unor prejudicii
este cu mult mai eficienta dec ăt inlăturarea consecințelor după ce acestea s -au produs;
– Substitu ția presupune î nlocuirea unor produs e și servicii ineficiente, mari
consumatoare de resurse de mediu cu altele mai eficiente și cu impact ecologic mai redus și mai
puțin dăună toare;
– Principiul “poluatorul plătește” sau al internaliză rii costurilor margin ale externe
(externalităților negative) stabileș te folosirea mecanismelor de pia ță pentru ca poluatorii să
suporte in totalitate costurile sociale și de mediu ale activității lor și ca aceste costuri să fie
reflectate in prețurile și tarifele bunurilor ș i serviciilor;
– Internalizarea externalită tilor pozitive (beneficiilor marginale externe ) vizează
folosirea unui sistem de subvenț ii corect ive, stimulente pentru activită tile care beneficii

4 Pătrașcu R., Damian A., Minciuc E., Problematici fundamentale privind dezvoltarea durabila , Ed. A.G.I.R .,
2015

12
marginale la părtile terțe fără ca acestea să plă teasca ( cercetare -dezvoltare, protecț ia mediului,
educație, dezvoltare regională , intre prinderi mici ș i mijlocii etc);
– Participarea publică presupune accesul nerest ricționat la informaț ia privind mediul și
resursele sale, dreptul publicului de a lua de cizii in domeniul m ediului ș i a resurselor sale ș i de
a lua in considerare consecinț ele ace stora, dreptul de a cunoaș te din timp posibilele riscuri de
mediu ș i asupra resurselor;
– Principiul bunei guvernări prevede ca autoritaț ile și instituțiile statului sa -și desfaș oare
activitatea transparent, eficient ș i onest, in condi țiile prevederii și penaliză rii poluarii și ale
promovării protecț iei mediului;
– Parteneriatele public -privat si privat -public se bazează pe cooperarea directă , inter și
intrainstituțională, intre părț ile interesate (stakeholders) reprezentate de autoritățile și instituțiile
publice, ONG, grupuri ș i firme i ndustriale, rețele ș i oameni de afaceri, care impreună pot obține
o valoare adaugată superioară pentru sustenabilitatea creșterii economice la niveluri macro ș i
microeconomic ;
– Cooperarea in tre state include responsabilităti comune, dar diferenț iate, in funcț ie de
nivelul de dezvoltare al țărilor; se pot aplica o serie de abordă ri difer ențiate in ceea ce privește
obligaț iile economico -financiare pentru protecția mediului la nivel local, regional și
internațional, tă rile dezvoltate re cunoscănd faptul că le revine o responsabilitate mai mare ,
inclusiv î n ceea ce priveș te acordarea de asist ență ț ărilor î n curs de de zvoltare sau cu economie
de piaț a emegenta .
Principiile și abordă rile criteriale ale man agementului strategic al dezvoltă rii economice
durabile a Romăniei sunt î n deplin consens cu spiritul și recomă ndările Declaraț iei de la Rio,
Agendei 21, Declaraț iei Mileniului si al celorlalte documente aproba te prin consens la Su mmit –
urile mondiale ale dezvoltă rii durabile.
Pe plan mondial există și abordări sectoriale î n ceea ce priveș te criter iile ș i principiile
dezvoltă rii durabile din punctul d e vedere al resurselor acesteia .

1.3 Dimensiunile Dezvoltării Durabile
Dimensiunea economică influențează dezv oltarea durabilă în următoarele condiții :
(1) globalizarea se constituie ca unul dintre factorii determinați ai dezvoltării durabile
care depinde, la rândul său, de participarea progresului economic la rela țiile economice
internaționale;
(2) dimensiunea economică a dezvoltării durabile amplifică sensibilitatea economiilor
naționale față de conjuctura externă;

13
(3) dimensiunea economică atrage după sine promovarea de către forțele pieței a
eficienței prin co mpetiție și diviziunea muncii;
(4) asimetriile structurale și participarea inegală a țărilor la dinamica fluxurilor
comerciale cât și înrăutățirea termenilor schimbului în cadrul comerțului dintre țările dezvoltate
și cele în curs de dezvoltare;
(5) în cadrul impactului pe care fluxurile financiar -monetare îl au asupra procesului de
dezvoltare durabilă un loc aparte îl dețin finanțele, sector deosebit de volatil și care se
manifestă ca o provocare importantă adresată managementului dezvoltării durabile;
(6) componenta de reglementare a comerțului, fluxurilor investiționale și serviciilor
poate să acționeze în cadrul managemntului dezvoltării durabile ca factor favorizant sau
defavorizant al deciziei de dezv oltare durabilă.5
Valențele s ociale ale dezvoltă rii durabile se manifestă în următoarele sfere:
sărăcia extremă care se manifestă ca cea mai gravă problemă la începutul mileniului III;
– astfel numărul persoanelor care trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi a scăzut
nesemnificativ, în timp ce numărul ce lor atinși de sărăcie, cât și rata sărăciei au crescut puternic
în Europa și Asia Centrală, îndeosebi în țările ce au parcurs tranziția dificilă de la socialism la
economia de piață;
– adâncirea decalajelor privitoare la repartiția bogăției pe glob, în sen sul că venitul
global pe locuitor a crescut considerabil de -a lungul secolului al XX -lea și cu toate acestea
distribuția acestuia pe țări și în interiorul aceleiași țări între bogați și săraci a devenit mai
inegal ă decât la începutul secolului;
-tendințel e demografice și implicațiile lor asupra dezvoltării durabile arată că, dacă în
anul 1960 rata medie anuală de creștere a populației era de 2%, în anul 1997 să se cifreze al
1,5%; în anul 2020 să se vizeze pe o rată de 1% și cu sublinierea unor tendințe de școlarizare
relativăa populației globului în secolul în care am intrat.
Există trei indicatori cu ajutorul cărora se poate măsura în termeni „umani”
performanțele sintetice ale dezvoltării:
– primul indicator folosit este speranța medie de viață la naștere , care sintetizează
influența conjugată a numeroși factori asupra vieții, cum sunt evoluția stării de
sănătate a individului, alimentația, asigurarea condițiilor de locuit și sanitare etc.;
– al doilea indicator folosit este rata de instruire, care reflectă cuantumul de cunoștințe
de care dispune individul, deprinderile și capacitatea sa de a comunica și de a
participa la activitățile economice și sociale.

5 Costică M., Borza M., Dimensiuni ale dezvoltării durabile în România , Ed. Universității Al.Ioan Cuza, 2009

14
Expresia corectă a ratei de instruire se măsoară cu ajutorul datelor privind proporția
adulților știuto ri de carte, a celor care urmează efectiv învățământul de toat e gradele ;
al treilea indicator folosit este produsul intern brut pe locuitor,calculat în termeni comparabili,
ce exprimă mărimea medie a resurselor la care indivizii au acces și pentru a satis face nevoile
unui trai decent.
Cei trei indicato ri sunt folosiți pentru calculul unui indicator agregat intitulat
indicatorul dezvoltării umane.
În plan definițional problema socială este abordată ca un factor, proces sau stare socială sau
naturală care a fecteză negativ funcționarea sociatății și/sau condiția umană.
Ea reprezintă o componentă a dimensiunii sociale a managementului dezvoltării
sociale. În procesul de dezvoltare durabilă sociatățile moderne își asumă problemele sociale și
printr -o abordare strategică planificată adoptă o atitudine de combatere, a cărei metodologie
implică:
(1) diagnoza problemei potențiale / actuale (identificarea problemei, determinarea
magnitudinii problemei, identificarea factorilor determinanți ai dinamicii problemei sociale);
(2) diagnoza formelor de conști entizare a problemelor sociale.
Definit lapidar ca „mediul înconjurător în care funcționează o organizație, care include aerul,
apa, pământul, resursele naturale, flora, fauna, ființele umane și relațiile între aces tea”.
Mediul este tratat de specialiști ca o „îmbinare extrem de compleză de elemente
naturale interpătrunse și dinamic corelate între ele, la care se adaugă, în multe locuri, construcții
omenești care modifică peisajul natural primordial în decursul evol uției istorice”.
Cu timpul omul a devenit conștient că pentru o mai bună calitate a vieții sale, este nevoie de
conoașterea ecosistemelor și a resurselor pe care le oferă cale cin ci tipuri principale.

1.4 Managementul Dezvoltă rii Durabile
Termenul de “man agement” este englezesc, dar originea sa este din limba franceză în
care “menage” înseamnă întreținerea unei case, adică ansamblul de lucrări cu privire la
curățenia din interior (Petit Larousse, 1980). În limba română, pentru problemele referitoare la
conducerea organizațiilor, deci și a societăților comerciale, este utilizat atât termenul de
management cât și cel de conducere.
În general, managementul este asociat organizațiilor, adică a entităților sociotehnice
cum sunt: firme, instituții civile, instit uții guvernamentale, armat ă, școli, spitale, ONGuri, etc.
Entitățile socioeconomice se caracterizează prin faptul că: ¾ orice organizație efectuează
activități sau procese de transformare în condiții de mediu dinamic; ¾ în orice organizație
există un flux de intrări și de ieșiri de natură: materială, umană, financiară, informațională.

15
În prezent sunt recunoscute următoarele accepțiuni al e managementului, și anume ca:
– managementul ca proces , datorită faptului că managementul este acela care stabilește
misiunea organizației, asigură realizarea funcțiunii productive, reglementează responsabilitățile
și implicațiile sociale asociate;
– managementul ca echipă de conducere (management team), deoarece activitatea de
conducere se realizează, de regulă, de către un grup de pe rsoane care lucrează împreună;
– managementul ca disciplină științifică, datorita faptului că reprezintă un ansamblu de
cunoștințe veridice privind conducerea organizațiilor și studiază legile obiective care
guvernează acest fenomen . 6
In cele ce urmează se prezintă câteva definiții ale managementului așa cum au fost
enunțate de autorii lor.
Aceste definiții sunt:
• Managementul este procesul întreprins de una sau mai multe persoane în vederea
coordonării activităților altor persoane spre a obț ine rezultate pe care nu le -ar obține dacă ar
acționa individual7
• Managementul este procesul de atingere a obiectivelor organizației lucrând cu și prin
oameni și valorificând celelalte resurse organizaționale8
• Managementul reprezintă o lucrare cu și prin alte persoane în vederea atingerii
obiectivelor organizaț iei, folosind eficient resursele limitate, în condițiile unui me diu
schimbător .
• Managementul este un proces de realizare eficientă a activității cu și prin alți oameni .

1.5 Strategi i de Dezvoltare D urabilă
Obiectivul fundamental al Strategiei Dezvoltare Durabilă este acela de creștere a
bunăstării și prosperității indi viduale și a ansamblului social la nivel național, urmărind o
dezvoltare economică în limitele de suport ale Capitalului Natural, într -un mod care să
garanteze și calitatea vieții generațiilor viitoare.
Obiectivele principale avute în plan de către Strategia de Dezvoltare Durabilă sunt
următoarele:
ƒ asigurarea stării de sănătate a populație i;

6 Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M., Dezvoltarea durabilă: o perspectivă românească,
Ed.Economică , București, 2005
7 Ivancevich, John M., James H. Donnelly jr., James L. Gibson – Management : Principles and Functions,
Fourth Edition, Homewood II., IRWIN, 1989

16
ƒ redimensionarea și remodelarea structurii economico -sociale și transformarea ei
într-un sistem durabil;
ƒ dezvoltarea unui sistem legislativ și instituțional coerent, compatibil cu cel al
Statelor Membre;
ƒ monitorizarea și evaluarea permanentă a performanțelor economice, sociale și
de protecție a mediului, printr -un sistem de indicatori cantitativ i și calitative
determinabili.
Strategia de dezvoltare durabilă este un ansamblu coordonat de procese
particip ative care permit progresul permanent în domeniul analizei, dezbaterii,
consolidării capacităților, a planificării și a mobilizării resurselor existente, conciliind
obiective economice, sociale și de mediu ale societății, pe termen scurt și lung, datorită
punerii în aplicare a unor strategii care se susțin una pe alta când aceasta este posibil, iar
în caz contrar procedând la arbitraje.9
Ea se constituie într -un instrument care servește la transpunerea în acțiuni
concrete a alegerilor făcute, după modalităț i realiste, eficace și durabile. Substanța
strategiei de dezvoltare durabilă este dată de principiile care guvernează materia, acestea
conducând, pe de -o parte, la identificarea realistă a rezultatelor scontate, iar pe de alta, la
crearea instrumentelor ne cesare implementării efective a acesteia.
Aceste principii pun accentul pe însușirea proceselor strategice de către partenerii
locali, pe participarea efectivă a acestora la toate nivelele și pe existența unei voințe
politice la nivel înalt.
Strategia de zvoltării durabile reprezintă cadrul de referință pentru facilitarea luării
unei decizii când anumite alegeri sunt incompatibile.
Strategiile care au reușit sunt cele care:
– au definit clar prioritățile;
– se înscriu într -o optică de termen lung;
– vizează promovarea coerenței între diferitele cadre de planificare existente deja;
– favorizează apropierea la nivel local;
– traduc un angajament la nivel național;
– induc participarea actorilor vizați.
Strategiile care au eșuat sunt cele care:

8 Certo, Samuel – Modern management, Sixth Edition, Boston, Allyn & Bacon, 1994
9 Petrescu I., Introducere în managementul dezvoltării durabile, Ed. FRM, București, 2009

17
– au fo calizat acțiunile pe un aspect particular; – s-au limitat la inițiative punctuale
și izolate;
– sunt rezultatu l unor demersuri descendente.
Sistemul de integrare a diferitelor strategii sectoriale existente este fundamental
pentru o coordonare eficace.
De eficiența acestuia depinde nu doar gradul de succes al strategiei dar și nivelul
economiei de resurse și de capacități care poate rezulta în urma procesului în sine.
Trebuie urmărite coerența, complementaritatea și convergența între diferitele
cadre de planificare.
Aplicabilitatea strategiei este în mod direct legată de măsura în care aceasta
conciliază aspirațiile Statului, a societății civile și a sectorului privat.
Aceste componente societale trebuie să participe împreună la elaborarea acestui
proiect de viitor al societății române.
Strategia dezvoltării durabile este în fapt un sistem care trebuie să cuprindă
următoarele elemente:
1) un cadru al organizării întâlnirilor regulate dintre partenerii implicați și un instrument
de negociere la nivel n ațional și descentralizat permițând stabilirea unor punți între aceste
diferite nivele;
2) viziune comună a dezvoltării durabile și un ansamblu de obiective strategice;
3) un ansamblu de mecanisme flexibile destinate atingerii obiectivelor fixate (sistem de
informare, mijloace de comunicare și analiză , angajare la nivel internațional, dispozitive
coordonate pentru integrarea diferitelor politici, bugetarea, mecanisme de evaluare);
4) principii și norme susceptibile a fi adoptate de către actorii implica ți și sectoarele
vizate;
5) activitãți experimentale destinate favorizării învățării și însușirii obiectivelor strategiei
la nivel local;
6) un secretariat sau alt tip de structură competentă pentru coordonarea acestor
mecanisme. Strategia trebuie să includă, de asemenea, mecanisme de evaluare a punerii
în practică a strategiei. Acest proces trebuie să acompanieze de la bun început procesul de
formulare a strategiei și trebuie, bineînțeles, continuat în timp.10
Supravegherea proceselor și a indicatorilor de rezultat trebuie să facă obiectul
unei supravegheri continue în raport cu examenul finalităților și a obiectivelor strategiei.
Romania a început să devină tot mai atractivă pentru investitori.

10 Chiriac S., Convergențe între globalizare și dezvoltare durabilă, Ed. ASE, București, 2011

18
Acest lucru se întâmplă și ca urmare a dezvoltării economice care este din ce în
ce mai vizibilă, dar și ca efect al îmbunătățirii rating -ului de țară acordat de agențiile
internaționale. Având în ve dere interesul real al companiilor străine de a intra pe piața
românească, trebuie să fim bine pregătiți pentru a le oferi investitorilor atât un cadru
legislativ coerent, cât și strategii prin care să arătăm că știm în ce direcție vrem să ne
îndreptăm, pe ntru a evita dez voltarea haotica a unor investitii.
Conturarea unui concept strategic de dezvoltare spațială a României presupune
stabilirea unor orașe sau zone care pot fi motoare de dezvoltare economică în domenii
competitive, care vor fi identificate ș i stabilite ținând cont de noul context european.
La fel de importantă este fixarea unor zone prioritare de dezvoltare, zone cu un
anumit potențial care nu presupun investiții prea mari pentru a aduce beneficii economice
importante. De asemenea, conceptul strategic fixează prioritățile de investiții în
infrastructura și planul de acțiuni la nivel național pentru dezvoltare în context european.
Necesitatea acestei strategii este dată de faptul că partenerii noștri – țările membre
ale UE, oamenii de afaceri , instituțiile financiare – au nevoie de un cadru de referință, de
o descriere a direcției în care dorește România să se îndrepte.
În acest context, este esențial ca viziunea pe care o propunem să fie agreată de toți
partenerii interesați de politicile de dezvoltare pe care le adoptăm. Obiectivele de
dezvoltare teritorială, și nu numai, trebuie însă stabilite împreună cu reprezentanții
autorităților locale, care cunosc cel ma i bine necesitățile comunităților pe care le
reprezintă .
În absența unei strategii de dezvoltare durabilă actualizate conform directivelor în
materie ale Uniunii Europene, documentele programatice și strategiile sectorial e elaborate în
România în perioada pre – și post -aderare conțin prevederi relevante și obiective -țintă precise (în
unele cazuri) care au constituit, în cea mai mare măsură, baza de referință pentru redactarea
prezentului proiect de Strategie .
Planul stabilește drept obiectiv global reducerea cât mai rapidă a disparităților de
dezvoltare socio -economică dintre România și celelalte state membre ale Uniunii Europene și
detaliază obiectivele specifice ale procesului și integrează direct și/sau indirect cerințele
dezvoltării durabile pe termen scurt și mediu:
Obiectivul creșterii competitivității și dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere
include, ca una dintre principalele subpriorită ți, îmbunătățirea eficienței energetice și

19
valorificarea resurselor regenerabile de energie în vederea reducerii e fecte lor schimbărilor
climatice.11
Aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază pune accentul pe dezvoltarea
durabilă a infrastructu rii și mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului,
promovarea transportului intermodal, îmbunătățirea siguranței traficului și protecția
elemen telor critice de infrastructură.
Prioritatea privind protecția și îmbunătățirea calității mediului prevede îmbunătățirea
standardelor de viață pe baza asigurării serviciilor de utilități publice, în special în ceea ce
privește gestionarea apei și deșeurilor .
Perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman are în vedere promovarea
incluziunii sociale și întărirea capacității a dministrative pentru dezvoltarea unei piețe a muncii
moderne și flexibile, îmbunătățirea relevanței sistemului de educație și formare profesională
pentru ocuparea forței de muncă, stim ularea culturii antreprenoriale.
Dezvoltarea economiei rurale și creșter ea productivității în sectorul agricol, silvic și
piscicol conține prevederi privind utilizarea rațională a fondului funciar, reabilitarea ecologică a
unor terenuri degradate sau poluate, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, încurajarea
acvaculturi i în zonele costiere.
Obiectivul de diminuare a disparităților de dezvoltare între regiuni și în interiorul
acestora are în vedere, printre altele, îmbunătățirea performanței administrative și a
infrastructurii publice locale, protecția patrimoniului natur al și cultural, dezvoltarea rurală
integrată, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială, consolidarea
mediului de afaceri și promovarea inovării.12
Sunt prevăzute, de asemenea, acțiuni în domeniul cooperării transfrontaliere,
transna ționale și interregionale în vederea integrării socio -economice a zonelor de graniță și
creșterea accesibilității regiunilor României în cadrul teritoriului UE.
CSNR prezintă situația socio -economică a României la momentul aderării, analiza
punctelor tari și slabe, oportunităților și amenințărilor (SWOT), viziunea 18 strategică și sinteza
Programelor Operaționale Sectoriale (POS) și Programului Operațional Regional (POR) ce
urmează a fi implementate în cadrul obiectivului Convergență.
Cadrul Strategic Națio nal de Referință, împreună cu Programul Național de Reformă și
Programul de Convergență răspund eforturilor de realizare a obiectivelor de convergență prin

11 Dragomir, C. (coord.), Dimensiunea europeană a managementului organizației. Sinteze – vol.2 , Editura
Fundația “România de Mâine”, București, 2014
12 www.aida -social.ro

20
definirea direcțiilor de acțiune la nivel național pentru încadrarea în obiectivele politicilor și
strategiilor europene.
Se constată, în același timp, existența unor suprapuneri sau omisiuni din punctul de
vede re al coordonării interdepartamentale, faptul că strategiile și programele existente acoperă
orizonturi diferite de timp și, mai ales, nu sunt subsumate unei viziuni integratoare, așa cum
este cea oferită de conceptul dezvoltării durabile.

21

CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI
CODLEA

2.1. Date de contact
Unitate administrativ teritorială: Municipiu
Denumire: CODLEA
Adresa primăriei: Drumul E68, Strada Lungă, nr. 33, Codlea, jud. Brașov
Cod: 505100
Telefon: 0268. 251.650
Fax: 0268/251809
Email: contact@primaria -codlea.ro

2.2. Așezare geografică
Codlea este așezată în NV Tării Bârsei, la poalele Măgurii Codlea (1294 m) care este
emblema localității și totodată cel mai înalt vârf din Munții Perșani. Văzută dinspre Brașov
Măgura apare ca o formațiune muntoasă prelungită în direcția nord – sud, iar dinspre Vulcan ea
are forma unui con ascuțit și abrupt fiind acoperită de păduri până pe culme.
Centrul istoric se află la 561 de metri altitudine față de nivelul mării, iar
coordonatele geografice sunt 45,42 grade latitudine nordică și 25,27 grade longitudine
estică.
Hotarul Codlei se învecinează spre est cu Hălchiu și Ghimbav, spre sud cu cu
Vulcan, spre vest cu Holbav, Șin ca Nouă și Vad, iar spre Nord cu Vlădeni, Dumbrăvița și
Satul Nou.
Cele mai importante ape de pe teritoriul Codlei sunt Vulcănița, Bârsa și
Homorodul Tulbure.
În Codlea domină un climat continental temperat, temperatura medie este similară
celei din Brașov respectiv 7 -8 grade C. Precipitațiile se ridică în medie la 650 mm/mp
/an.
Codlea este situată pe artera principală care duce da la Brașov la Făgaraș și
Sibiu.13

13 https://www.m unicipiulcodlea.ro

22

2.3 Scurt istoric
Sub protecția Cavalerilor teutoni, timp de 14 ani (1211 -1225) în Tara Bâ rsei s -au așezat
țărani și meșteșugari de origine germană. Cavalerii teutoni au fost aduși în această zonă de
regele maghiar Andrei al II -lea, cu scopul apărării graniței de sud a Regatului Maghiar de
pericolul invaziei cumanilor. Cavalerii teutoni, ordin militaro -bisericesc, a fost înființat în
Palestina, având scopul protejării pelerinilor plecați să viziteze Ierusalimul.
Acești cavaleri au contribuit la întemeierea orașului Brașov și a altor 13 așezări săsești,
printre care: Hălchiu, Hărman, Prejmer, Fe ldioara, Sânpetru, Râșnov, Codlea ș.a. Ei au
construit în Tara Bârsei cinci cetăți printre care și Cetatea Neagră de pe versantul sud -vestic al
Măgurii Codlea.
În a doua jumătate a sec. XIII -lea, în Tara Bârsei erau organizate mai multe scaune săsești –
unități administrativ -teritoriale specifice sașilor – astfel: scaunul Corona -Brașov, scaunul
Feldioara, scaunul Prejmer, scaunul Râșnov și scaunul Codlea. Fiecare din aceste scaune
trebuia să dețină, îngrijească și apere câte o cetate, scaunului Co dlei reve nindu -i Cetatea
Neagră .
Cel mai vechi recensământ datează din anul 1510, scoțând în evidență faptul că în
Codlea existau „142 gospodării, 4 coloniști, 11 văduve, 8 săraci și 16 case părăsite”.
Recensământul nu face precizarea dacă din totalul locuitorilor erau și români. In 1536 numă rul
caselor din Codlea a ajuns la 177.
Cercetările și documentele vremii atestă faptul că în jurul localității trăiau și un număr
restrâns de români, dar prezența lor în interiorul localității este amintită pentru sfârșitul sec .
XVI-lea și î ncep utul sec. XVII -lea. Cert este că, la 1 noiembrie 1785, î n Codlea locuiau
aproximativ 3150 locuitori, din care aproximativ 600 erau româ ni. Tot din docu mentele vremii,
reiese faptul că î n urma unui decret imperial dat de impă ratul habsburg Iosif al II -lea, în Codlea
a început construcț ia Bi sericii Ortodoxe – 1783.
Această biserică era prima pentru românii ortodocși, dar a doua î n loca litate, după cea
evanghelică, datată din a doua jumătate a sec. al XIII -lea ș i care a cunoscut numeroase
transformări și adă ugiri de -a lungul secolelor.
De-a lungul istoriei sale , Codlea a cunoscut o permanentă dezvoltare economică, politică și
culturală , dar și o creștere numerică a populaț iei.
Astăzi, municipiul Codlea, născut și dezvoltat la poalele Măgurii Codlea, întins pe o
suprafață de 12.600 ha. și având 26.341 locuitori, ceea ce îl face al patrulea între municipiile

23
județului Brașov ș i unul dintre principalele centre in dustriale și culturale, prezintă oportunităț i
importante.14

2.4 Structura organizator ică a primăriei
Primăria municipiului Codlea este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii
administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare și în
conformitate cu hotărârile Consiliului Local al municipiul ui Codlea privind aprobarea
organigramei și numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.
Primarul, Viceprimarul, secretarul municipiului Codlea , împreună cu aparatul propriu
de specialitate constituie o structură funcțională cu activi tate permanentă, denumită
Primăria municipiului Codlea , care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local Codlea și
dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Primarul
este șeful administrației publice locale a municipiului Codlea și al aparatului propriu de
specialitate, pe care îl conduce și controlează, conform art. 66 (1) din Legea n r.215/2001.
Structura organizatorică a primăriei este următoarea :
Primărie
– Primar
– Secretar
– Viceprimar
Aparatul de lucru al Consiliului Local
– Cabinet Primar
-Compartiment Protecție Civilă
-Compartiment Audit
-Compartiment Protocol, Mass -Media, Evenimente
-Direcț ia Corp Control (Serviciul Zona 1, Servic iul Zona 2 și Serviciul Zona 3)
Arhitect ș ef.
Direcț ia Urbanism :
– Serviciul Urbanism
– Serviciul Autorizații construcț ii
Direcția Economică
– Serviciul Buget Contabilitate
– Serviciul venituri, impozite ș i taxe
– Birou Execută ri Silite

14 https://www.municipiulcodlea.ro/index.php/ro/

24
– Serviciul Administrativ
– Serviciul Prognoză.Proiecte.Turism.Invățământ și Cultură
– Birou Investiții.Achiziț ii
Direcția Administrație Publică Locală
– Serviciul Juridic
– Compartiment Organi zare-Informatizare
– Birou Resurse Umane
– Compartiment Sprij inire și Indrumare Asociaț ii Locata ri
– Compartiment Autorizare Agenț i Economici
– Compartiment Patrimoniu -Cadastru
– Serviciul Administrație Publică și Autoritate Tutelară
Direcția Gospodărire Comunală
– Compartiment Spaț ii Verzi
– Serviciul Transport și Dotă ri Urbane – Compartiment Mediu
– Servi ciul Public Comunitar de Evidenț a Persoane

2.4 Analiza SWOT
1. Puncte tari
Municipiul Codlea este unul dintre importantele centre culturale ale județului Brașov,
date fiind:
 Existența a : – biblioteca munici pală
– 1 Casa de Cultură
– 5 unităț i școlare
 Păstrarea tradițiilor datorită prezentei în oraș a unui ansamblu folcloric , prezenta unui
numar mare de artisti plast ici si creatori populari, formaț ii de populară și ușoară
 Existența produselor culturale în mai multe limbi, care contribuie la diversificarea
ofertei culturale, dar și accesul la alte culturi
 Prezența în municipiu a Casei de Cultură , Clubului Elevilor, ONG – uri (Casa Perla,
Centrul de Plasament), Casa Pascu – prima școala romă neasca din Codlea etc.
 Lansarea a numeroase programe pentru petrecera timpului liber
 Existenț a patrimoniului costumelor populare (la Casa de Cultura)
 Prezența unui numă r important de scriitori
 Existenta lacaselor de cult – Biserica Evangh elica – sec XIII, Biserica Ortodoxa – sec
XVIII

25
2. Puncte slabe
 Nivelul calitativ scăzut al ofertei culturale, valoarea educativă redusă a programelor
culturale, lipsa interesului publicului larg pentru cultură: audiența redusă pentru
evenimentele cultural e, în raport cu dimensiunile orașului .
 Lipsa programelor de educare și dezvoltare a publicului atât din programele instituțiilor
culturale, cât și din a organizațiilor independente .
 Nivelul redus de relaționare dintre mediul artistic și contextul social (l ipsa unor acțiuni
care să demonstreze impactul social al actului cultural) .
 Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii și centre de cultură – fapt ce poate
fi remediat prin accesarea de fonduri europene .
 Sprijinirea insuficientă a artei și cultu rii.
 Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea și restaurarea unor vestigii și edificii .
 Implicarea în prea mică măsură a tinerilor în viața culturală și artistică
 Nevalorificarea la maxim a potențialului cultural, sportiv și artistic
 Existenta unui singur centru de cultura – Casa de Cultura
 Finantarea se realizeaza in proportie prea mare de la bugetul local
 Posibilitatile de autofinantare reduse
 Numărul mic al manifestărilor cu scop caritabil
 Salariile mici din cultură, sport, artă
 Instituțiile cult urale sunt finanțate într -o proporție prea mare din bugetul local sau
județean, nivelul veniturilor proprii sau atrase din alte surse fiind foarte mic, ceea ce nu
este sustenabil pe termen lung
 Sprijin redus din bugetul local al activităților de artă conte mporană
 Nivelul redus de sprijinire a actului cultural de catre comunitatea locală de afaceri
 Lipsa unui parteneriat între autorități/instituțiile publice de cultură și sectorul cultural
independent – nu există spații pentru activitățile sectorului cultur al independent, nu
există resurse pentru încurajarea tinerilor creatori, focalizarea exclusivă asupra culturii
„instituționalizate", etc.
 Lipsa unor măsuri de suport pentru tinerii creatori – ateliere și spații de creație și
repetiție, spații de difuzare/e xpunere, fonduri pentru producție, turnee și mobilitate,
resurse de documentare specializate și actualizate
 Preluarea și dezvoltarea lentă și anacronică a formelor și practicilor artistice
contemporane
 Lipsa inițiativelor de cercetare și dezvoltare în dome niile culturii, un număr redus de

26
specialiști în domeniul managementului cultural și al politicilor și administrației
culturale, lipsa capacității de automanagement a creatorilor
 Numărul redus de evenimente artistice cu o dimensiune județeană sau națională (atât la
nivelul calității, cat și al participării) care să plaseze municipiul Codlea pe harta orașelor
creative din România și Europa
 Lipsa preocupării pentru accesibilizarea actului cultural pentru persoanele cu nevoi
speciale
3. Oportunități
 Aplicare a pentru programe și granturi de sprijinire și dezvoltare a culturii și tradițiilor
 Valorificarea la maxim a tradițiilor și culturii
 Promovarea internațională a tradițiilor locale
 Promovarea de la vârste fragede a valorilor și tradițiilor
 Organizarea de sp ectacole cu scop caritabil
 Construirea unui nou stadion – respec tiv baza sportivă
 Acordarea unor facilități fiscale celor ce sponsorizează activitățile sportive și cultural –
artistice
 Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanță
 Integrarea europeană și rolul pe care cultura îl are în definirea identității locale și
naționale în acest context
 Potențialul de dezvoltare locală a activităților creative (publicitate, editarea de carte,
producție de film, industria muzicală, moda, arhitectura etc), dat fiin d faptul că ritmul de
creștere economică în cazul industriilor creative este de 5 ori mai mare decât media restului
sectoarelor economice
 Potențialul de dezvoltare a turismului cultural
 Existența unor parteneriate internaționale – orașe înfrățite, partener iate instituționale etc
– care pot fi fructificate pentru promovarea culturii locale în străinătate și pentru aducerea la
Codlea a unor evenimente artistice internaționale de calitate
4. Amenințări
 Accentuarea discrepanței dintre producția culturală și nev oile și interesele publicului,
pierderea relevanței actului cultural pentru comunitate
 Focalizarea preponderentă pe rezolvarea problemelor legate de infrastructură în
detrimentul preocupării pentru calitatea actului cultural
 Competitivitate redusă la nivel european a operatorilor și a producției culturale locale
 Continuarea tendinței de emigrare a tinerilor creatori/curatori/manageri culturali

27
 Capacitate redusă a operatorilor culturali de a atrage finanțări și de a mobiliza resurse
 Tratarea domeniului cultu ral ca având o importanță redusă, nerecunoscându -se aportul
sau la dezvoltarea locală și creșterea calității vieții

28
CAPIT OLUL III
ANALIZA COMUNITĂ ȚII MARGINALIZATE
3.1 Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea
DLRC
Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului
Decizia referitoare la delimitarea exactă a teritoriului SDL aparține GAL Codlea
îsi respecta condițiile locale și viziunea privind dezvoltarea strategică stabilită prin SDL,
ce are la bază o analiză diagnostic a nevoilor și a problemelor pe care încearcă să le
elimine.
Teritoriul SDL s -a delimitat pe baza prevederilor Planului Urbanistic General
(PUG), indeplinind condițiile de dimensiune (apartine Municipiului Codlea cu peste
20.000 locuitori si vizeaza o populatie cuprinsa intre 10.000 si 150.000 locuit ori) și
coerență (vizeaza zone urbane coerente din punct de ve dere economic, social si fizic).
In cadrul teritoriului SDL s -au delimitat perimetrele care corespund zonelor cu
caracter distinct , denumite în continuare zone distincte si anume:
 Zona dezavan tajata pe capital uman (Cartierul 9 Mai): are un nivel scazut de capital
uman
 Zona dezavantajata pe capital uman (Cartierul Carpati): are un nivel scazut de capital
uman
 Zona dezavantajata pe capital uman si pe locuire (Cartierul Negoiu): are un nivel scaz ut
de capital uman si de locuire
 Zona dezavantajata pe capital uman (Cartierul Nordului): are un nivel scazut de capital
uman
Zona urbana functionala (declarata de autoritatea publica locala).

3.2 Studiul de referință reprezentativ la nivelul populație i din interiorul SDI
Pentru realizarea studiului de referinț a asupra gospodă riilor din teritoriul vizat de SDL a
Municipiului Codlea, a fost realizată o cercetare socială empirică prin aplicarea de metode și
tehnici specifice.
Metoda folosită a fost anche ta sociologică care a avut la bază principiul unității dintre
calitativ și cantitativ, iar tehnicile folosite au fost interviul individual directiv pe baza de
chesti onar aplicat la nivel de gospodă rie (Anexa 2) , din cadrul imobilelor din cartierele din
eșantion ș i interviul de grup, bazat pe focus -grupuri și observația de teren deschisă
participativă.
Studiul de referinț a s-a realiz at la nivelul teritoriului SDL în care universul cercetă rii
este format din toate cartierele din ter itoriul vizat de SDL, care la ră ndul lor sunt formate din

29
imobilele din fiecare cartier (numerele de case sau blocuri) și din gospodăriile totale existente
în cadrul fiecă rui imobil.
Mărimea e șanționului proiectat și al celui realizat este de: 6 cartiere si un numar de 115
imobile (numar de case si numar de blocuri) si un numar de 648 gospodarii (locuinte), eșantion
reprezentativ la nivelul teritoriului vizat de SDL.
Metoda de eșantionare :
In prezen ta cercetare a fost utilizata eșantionarea de grup și eș antionarea s istematica.
Astfel, carti erele ș i imobilele din cadrul acestora (numerele de strazi si numerele de blocuri)
selectate pentru eșantion, au fost selectate în baza eșanț ionarii de grup.
In cadrul fiecarui imobil (numere de strazi si numere de blocuri), adica la nivel de gospodarie
(locuinta) s -a optat pentru esantionarea sistematica, respectand un pas statistic din 3 in 3.
Marimea pasului statistic :
Pasul statistic utilizat este de 3. Acesta s -a determinat prin raportarea num ărului total de
7.672 de gospodării (locuințe) inregistr ate conform recensă măntului populaț iei din anul 2011 la
numarul total de 1.944 de gospodării (locuinț e) din cartierele selectate (Colorom, Garii,
Carpaț i, Negoiu, Nordului, 9 Mai), conform datelor puse la dispoziție de Primă ria Municipiului
Codl ea.
Astfel , in urma acestei raportă ri se o bține o cifra de 3,94. Prin urmare pasul statistic a
fost stabilit la cifra 3 (adica din 3 in 3).
Eșanționul format la nivel de gospodării (locuințe) este de 648 de gospodării (locuinț e),
deoarece am raporta t numarul total d e 1.944 gospodării (locuinț e) existente la nivelul tuturor
Cartierelo r din eș antion la pasul statistic de 3, o bținănd astfel un eșanț ion reprezentativ de 648
de chestion are aplicate la nivel de gospodărie (locuința) in cartierele selectate in eșanț ion.
Eșanționul de 648 de chestionare aplicate este relevant si reprezentantiv la nivel de
SDL. Pe baza datelor din Studiul de referință,s -a identificat comunitatea roma la nive l de ZUM
si comunitatea non -romă pentru celel alte zone urbane dezavantajate și pentru zona urbana
funcț ionala.
Zona delimitată ș i formata din c artierul Colorom si Cartierul Gă rii a fost val idată ca
ZUM deoarece îndeplinește simultan următoarele trei condiții:
* are un nivel scăzut de capital uman (doi din cei trei indicatori din tabelul 1 au valori ce
depășesc pragul minimal aferent);
* are un nivel scăzut de ocupare în sectorul formal (in dicatorul din tabelul 1 are valori de peste
22% (pragul minimal))
* are condiții de locuire precară (doi indicatori din tabelul 1 au valori ce depășesc pragul
minimal aferent).

30
La nivelul teritoriului vizat de SDL s -au identificat ș i s-au validat conform indeplinirii
indicatorilor minimali din tabelul 1, urmatoarele zone :
 Zona Urbană Marginalizată (Cartierul Colorom si Cartierul Gării): indeplinește cele 3
condiț ii sim ultan prin care are un nivel scă zut de capital uman, un nivel scă zut de ocup are in
sector ul formal si condiț ii de locuire precar ă.
 Zona dezavantajata pe capital uman (Ca rtierul 9 Mai): are un nivel scă zut de capital uman
 Zona dezavantajată pe capital uman (Cart ierul Carpati): are un nivel scă zut de capital uman
 Zona dezavantajată pe capital um an si pe locuire (Car tierul Negoiu): are un nivel scăzut de
capital uman ș i de locuire
 Zona dezavantajată pe capital uman (Carti erul Nordului): are un nivel scă zut de capital
uman
 Zona urbană functional ă.

3.3 Populația și caracteristicile demografice
Teritoriul vizat de SDL se a deseaza unei populaț ii de 24. 401 locuitori. (Conform
delimitării teritoriului SDL ș i conform adresei din partea direcției de evidența a populaț iei și a
autoritaț ii publice locale.)
Conform cercetă rii cantitative individua le realizat e la nivel de gospodă rie prin
eșanț ionare, la nivelul teritoriului SDL, care cuprinde ZUM si cele 4 zone dezavantajate din
cadrul zonei urbane func ționale, numă rul de locuitori este de 1.882 locuitori, din care: 25,24%
persoane 0 -17 ani, 62,65% persoane 18 -64 ani, 12,21% persoane de peste 64 ani, 50,11%
persoane de sex feminin, 49,89% persoane de sex masculi n, 11,69% persoane de etnie romă ,
0,58% persoane de etnie maghiară si 87,73% persoane de etnie romă na.
La nivel de ZUM prin cercetarea cantitativă s-a identificat un numar de 1.156 locuitori,
din care: 21,21% persoane 0 -17 ani, 62,98% persoane 18 -64 ani, 10,81% persoane de peste 64
ani, 49,48% persoane de sex feminin, 50,52% persoane de sex masculi n, 15,40% persoane de
etnie romă , 0,60% persoane de etnie maghiară si 84,00% pers oane de etnie romă na.
La nivelul zonelor dez avantajate s -au identificat urmă toarele: C. Nordului (508
locuitori, din care: 23,62% (0 -17 ani), 64,57% (18 -64 ani), 11,81% (peste 64 ani), 51,97%
(feminin), 48,03% (masculin), 6,50% (etn ie roma), 0,20% (etnie mag hiara) si 93,30% (etnie
romă na).
C. Negoiu (33 locuitori, din care: 27,27% (0 -17 ani), 57,58% (18 -64 ani), 15,15% (peste 64
ani), 45,45% (feminin), 54,55% ( masculin), 100% (etnie romă na).

31
C. Carpaț i (37 locuitori, din care: 27,0 3% (0 -17 ani), 62,16% (18 -64 ani), 10,81% (peste 64
ani), 45,95% (feminin), 54,05% ( masculin), 100% (etnie romă na).
C. 9 Mai (148 locuitori, din care: 22,30% (0 -17 ani), 54,73% (18 -64 ani), 22,97% (peste 64
ani), 50,68% (feminin), 49,32% (masculin), 6,08% (etnie roma), 2,03% (etnie ma ghiară) si
6,08% (etnie romă na).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
funcț ionala) s -a identificat o structură pe nivele de educație ș i califi care al adulț ilor de: 31,17%
studii gimnazi ale, 59,26% studii medii si 9,57% studii superioare.
La nivel de ZUM prin eșanț ionare s -a identificat o structură pe nivele de educație și
calificare al adulț ilor de: 29,90% studii gimnaziale, 59,28% studii medii si 10,82% studii
superioare, iar la nivelu l zonelor dez avantajate s -au identificat urmă toarele:
C. Nordului (30,56% studii gimnaziale, 62,22% studii medii si 7,22% studii superioare), C.
Negoiu (33,33% studii gimnaziale, 50,00% studii med ii si 16,67% studii superioare).
C. Carpaț i (28,57% studii gimnaziale, 57,14% studii med ii si 14,29% studii superioare).
C. 9 Mai (42,59% studii gimnaziale, 51,85% studii medii si 5,56% studii superioare).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM ș i cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
funcțională ) s-au identif icat urmatoarele: 0,42% antepreșcolari nu sunt inscriși, 0,42%
antepreșcolari nu frecventează , 2,53% pre școlari nu frecventeaz ă, 0,21% școlari nu sunt
inscriși, 5,47% școlari nu frecventează, 5,68% ș colari sunt in ris c de abandon școlar, 5,47%
școlari sunt in situație de repetenț ie, 33,02% au ca principal motiv lipsurile materiale si
financiare, 41,05% invoca ca motiv li psa accesului la programe educaționale ș i la infrastructura
adecvată .
La nivel de ZUM s -au identifi cat urmă toarele: 6,93% preșcolari nu frecve ntează , 5,61%
școlari sunt in risc de abandon ș colar , 4,62% sunt in risc de repetenț ie, iar 35,31% invocă ca
motiv lip surile materiale si financiare ș i 41,49% invocă lipsa accesului la programe
educa ționale ș i la infrastructura ad ecvată . La nivelul zonelor dezavantajate s -au identificat
urmă toarele:
– Cartierul Nordului (1,67% școlari nu frecventeaza, 5,83% școlari sunt in risc de
abandon școlar și in situaț ii de repetenț ie, iar 31,67% invoc ă ca motiv lipsurile materiale ș i
financ iare si 39,44% invocă lipsa accesului la programe educațio nale și la infrastructura
adecvată .
– Cartierul Negoiu (invocă ca motive importante lipsurile materiale ș i financiare și lipsa
accesului la programe educaț ionale și la infrastructura adecvata).

32
– Cartierul Carpați (10% pre școlari nu frecventează , 10% ș colari n u frecventează și sunt
în situații de repetenț ie, iar 14,29% invoc ă ca motiv lipsurile materiale ș i financiare si 50%
invocă lipsa accesului la programe educaț ionale și la infrastructura adecv ată).
– Cartierul 9 Mai (9,09% preșcolari nu frecventeaza, 6,06% școlari nu frecventeaza,
9,09% ș colari sunt in risc de abandon , 12,12% școlari sunt in situații de repetenț ie, iar 27,78%
invoc a ca motiv lipsurile materiale și financiare ș i 38,89% invoca lipsa accesu lui la progra me
educaționale ș i la infrastructura adecvata). La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone
dezavantajate din zona urbana func ționala) s -au identificat urmă toarele tendinț e demografice:
475 tineri intre 0 -17 ani, 1.179 persoan e cu vărsta î ntre 18 -64 de ani, 228 persoane peste 64 de
ani, 85 persoane dependente care au nevoie constant de sprijin si 100 persoane vărstnice care
locuiesc singure și nu beneficiază de sprijin.
La nivel de ZUM prin eșanționare s -au identificat următoarele tendinț e demografice:
303 tiner i intre 0 -17 ani, 728 pers cu vă rsta intre 18 -64 de ani, 125 persoane peste 64 de ani, 42
persoane dependente care au nevoie constant de sprijin si 34 persoane v ărstnice care locuiesc
singure si nu beneficiaza de sprijin. La nivelul zonelor dez avantajate s -au identificat
urmă toarele:
– Cartierul C. Nordului (120 tineri intre 0 -17 ani, 328 pers cu varsta intre 18 -64 de ani,
60 persoane peste 64 de ani, 22 persoane dependente si 28 persoane v ărstnice care locuiesc
singure).
– Cartierul C. Negoiu (9 tineri in tre 0 -17 ani, 19 pers cu vă rsta intre 18 -64 de ani, 5
persoane peste 64 de ani, o persoană dependenta si 2 persoane v ărstnice care locuiesc singure).
– Cartierul C. Carpa ți (10 tine ri intre 0 -17 ani, 23 persoane cu vă rsta intre 18 -64 de ani,
4 persoane peste 64 de ani, o pers oană dependenta si 4 persoane vă rstnice care lo cuiesc
singure).
– Cartierul C. 9 Mai (33 tine ri intre 0 -17 ani, 81 pers cu vă rsta intre 18 -64 de ani, 34
persoane peste 64 de ani, 19 perso ane dependente si 27 persoane vă rstnice care locuiesc
singure).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone dezavantajate) s -a identificat o pr oporț ie de
25,50% persoane cu vă rsta intre 15 -64 ani care au absolvit maxim 8 clase (gimnaziu).
La nivel de ZUM s -a identificat o proporț ie de 25,87%, iar la nivelul zonelor
dezavanta jate s -au identificat urmă toarele: C. Nordului (24,80%) , C. Negoiu (30,30%).
C. Carpati (24,32%), C. 9 Mai (24,32%).La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone
dezavantajate din zona urbana funcț ionala) s -a identificat o proporț ie de 8,34% a persoanelor cu
dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni care le limitează activitățile zilnice.

33
La nivelul teritoriului SDL (ZUM ș i cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
funcț ionala) s -a identificat o proporț ie de 25,24% a copiilor intre 0 -17 ani.
La nivel de ZUM s -a identificat o proporț ie de 26,21%, iar la nivelul zonelor
dezavantajate s -au identificat ur mătoarele: C. Nordului (23,62%), C. Negoiu (27,27%), C.
Carpati (27,03%), C. 9 Mai (22,30%).
Zona urbană fun cțională declarată de către autoritatea publica locală , este cea aferentă
ZUM si cuprinde zonele dezavantajate, având un caracter unitar și funcțional din punct de
vedere social, economic, demografic.
Ocupare, mediul de afaceri și protecție socială
La nive lul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone dezavanta jate din zona urbana
functională ) s-a identificat un numar de 756 persoane ocupa te, ceea ce reprezinta o proporț ie de
40,17% din totalul popula ției, din care: 42,59% persoane de sex feminin si 57,41% persoa ne de
sex masculin; 99,60% persoane cu vă rsta intre 18 -64 de ani si 0,40% persoane de peste 64 de
ani; 73,15% persoane activeaz ă in sectorul de industriei si 26,85% in servicii.
La nive l de ZUM s -a identificat un numă r de 436 persoane ocupa te, ceea ce rep rezintă
o proporție de 37,72% din totalul populaț iei, din care: 41,06% persoane de sex feminin si
58,94% persoane de sex masculin; 99,31% persoane cu vă rsta intre 18 -64 de ani si 0,69%
persoane de peste 64 d e ani; 71,33% persoane activează in sectorul de i ndustriei si 28,67% in
servicii. La nivelul zonelor dez avantajate s -au identificat urmă toarele:
– Cartierul Nordului (235 persoane ocupate – 46,26% din totalul populatiei, din care:
45,53% (feminin) si 54,47% (masculin); 100% (18 -64 de ani); 72,77% perso ane activează in
sectorul de in dustriei si 27,23% in servicii).
– Cartierul Negoiu (15 persoane ocupate – 45,45% din totalul popul atiei, din care: 40%
(feminin) ș i 60% (masculin); 100% (18 -64 de ani); 73,33% persoane activeaz ă in sectorul de
industriei ș i 26,67% in servicii).
– Cartierul Carpaț i (17 persoane ocup ate – 45,95% din totalul populaț iei, din care:
35,29% (feminin) ș i 64,71% (masculin); 100% (18 -64 de ani); 88,24% persoane activează in
sectorul de i ndustriei ș i 11,76% in servicii.
– Cartieru l 9 Mai (53 persoane ocup ate – 35,81% din totalul populaț iei, din care:
45,28% (feminin) și 54,72% (masculin); 100% (18 -64 de ani); 84,91% persoane activează in
sectorul de industriei ș i 15,09% in servicii).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM ș i cele 4 zone dezavantajate din zona ur bana
functională ) s-au identificat urmatoarele: 18 tineri (16 -24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și
nici nu urmează o formă de educație sau formare (0,96%), 17 persoane somere (0,90%) si 406
persoane inactive (21,57%).

34
La niv el de ZUM s -au identificat urmatoarele: 14 tineri (16 -24 ani) care nu sunt
încadrați în muncă și nici nu urmează o formă de educație sa u formare (1,21%), 14 persoane
șomere (1,21%) si 278 persoane inactive (24,05%). La nivelul zonelor dezavantajate s -au
identificat urmatoarele:
– Cartierul Nordului (4 tineri (16 -24 ani) care nu sunt încadrați în muncă și nici nu
urmează o formă de educație sau formare (0,79%), 2 persoane somere (0,40%) si 91 persoane
inactive (17,91%).
– Cartierul Negoiu (1 persoane some re (3,03%) si 3 persoane inactive (9,09%)), C.
Carpati (6 persoane inactive (16,22%).
– Cartierul 9 Mai (28 persoane inactive (18,92%)).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM ș i cele 4 zone dezavantajate din zona urbana
funcțională) s -a identificat o proporț ie de 22,48% a persoanelor de 15 -64 ani care nu sunt
încadrate pe piața formală a muncii (salariați cu contract de muncă sau lucrează oficial pe cont
propriu, cu sau fără angajați – patron sau administrator de firmă, PFA, AF, întreprindere
individuală, libe r profesionist) și nici nu urmează o formă de învățământ.
La nivel de ZUM s -a identificat o proporț ie de 25,26%, iar la nivelul zonelor
dezavantajate s -au identificat urmă toarele: C. Nordului (18,31% ), C. Negoiu (12,12%), C.
Carpaț i (16,22%), C. 9 Mai (18 ,92%).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone dezavantajate din zona urbană funcț ionala) s –
au identificat 2 persoane care dețin o afacere locală , iar un procent de 55,71% au menționat că
problema importanta lipsa afacerilor locale si lipsa locuril or de munca.
La nivel de ZUM s -au identificat 2 perso ane care deț in o afacere locala, iar un procent
de 55,41% au menț ionat ca problema impo rtanta lipsa afacerilor locale ș i lipsa locurilor de
munca.
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavan tajate din zona urbană
funțională ) s-au identificat c ă principale surse de venituri: salariul (71,07%), altele (pensii, etc.
– 20,37%), ajutoare sociale (3,24%) ș i venituri din munca „la negru”, „cu ziua” (4,32%), iar
referitor la situaț ia financiara s -au identificat urmatoarele: 67,28% apreciaza ca nivelul lor de
consum, inclusiv autoconsumul sunt m ari, in timp ce 69,29% apreciază faptul că veniturile lor
sunt mici.
La nivel de ZUM s -au identificat ca principale surse de venituri: salariul (74,74%),
altele (pensii, etc. – 16,75%), ajutoare sociale (3,61%) ș i venituri din munca „la negru”, „cu
ziua” (4,90%), iar referitor la situația financiară s -au identificat urmă toarele: 71,91% apreciaz ă
că nivelul lor de consum, inclusiv autoconsumul sunt m ari, in timp ce 72,68% apreciază faptul
că veniturile lor sunt mici.

35
La nivelul zonelor dezavantajate s -au identificat urmatoarele: C. Nordului (salariul
(72,22%), altele (pensii, etc. – 22,78%), ajutoare sociale (0,56%) si venituri din munca „la
negru”, „cu ziua” (4, 44%); 53,89% apreciază că nivelul lor de consum sunt m ari, in timp ce
57,78% apreciază faptul ca veniturile lor sunt mici).
Cartierul Negoiu (salariul (66,67%), altele (pensii, etc. – 33,33%); 75% apreciaza ca
nivelul lor de consum sun t mari, in timp ce 75% apreciază faptul ca veniturile lor sunt mici).
Cartierul Carp ați (salariul (57,14%), altele (pensii, etc. – 28,57%), ajutoare soc iale
(14,29%); 71,43% apreciază că nivelul lor de consum sunt m ari, in timp ce 78,57% apreciază
faptul ca veniturile lor s unt mici).
Cartierul 9 Mai (salariul (57,41%), altele (pensii, etc. – 33,33%), ajutoare sociale
(7,41%) si venituri din munca „la negru”, „cu ziua” (1,85%); 75,93% apreciază că nivelul lor
de consum sunt m ari, in timp ce 79,63% apreciază faptul ca venit urile lor sunt mici).
Locuire și acces la utilități
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
functională ), la nivel de ZUM si la nivelul zonelor dezavan tajate nu s -a indetificat niciun
copil/tănăr al străzii si nici o persoană fara adapost.
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
functională ) s-a identificat un numar total de 648 de locuințe si nicio locuinț a sociala.
La nive l de ZUM s -a identificat un număr total de 388 de locuinț e, iar la nivelul
zonelor dezavantajate s -au identificat urmatoarele: Cartierul Nordului (180 locuinte), Cartierul
Negoiu (12 locuinte), Cartierul Carpaț i (14 locuinte), Cartierul 9 Mai (54 locuinț e).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zon e dezavan tajate din zona urbană
funcț ionala) s -a identifica t o proporție de 75,46% locuinț e de tip ghetou cu blocuri de proastă
calitate sau in foste colonii muncitorești/ieftine, o proporție de 11,88% case de bună calitate și o
proporție de 12,65% blocuri de bună calitate.
La nivel de ZUM s -a identificat o propor ție de 59,02% locuințe de tip ghetou cu blocuri
de proastă calitate sau in foste colonii muncitorești/ieftine, o proporț ie de 19,85% ca se de buna
calitate si o proporț ie de 21,13% blocuri de buna calitate, iar la nivelul zonelor dezavantajate s –
au identificat urmatoarele:
– Cartierul Nordului (100% locuinț e de tip ghetou cu blocuri de proastă calitate sau in
foste colonii muncitoreș ti/ieftine).
– Cartierul Negoiu (100% locuințe de tip ghetou cu blocuri de p roasta calitate sau in
foste colonii muncitoreșt i/ieftine).
– Cartierul Carpați (100% locuin țe de tip ghetou cu blocuri de p roasta calitate sau in
foste colonii muncitoresț i/ieftine).

36
– Cartierul 9 Mai (100% locuințe de tip ghetou cu blocuri de p roasta cal itate sau in foste
colonii muncitoresț i/ieftine)
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zon e dezavantajate din zona urbană
funcțională ) s-a identificat un numar total de 79 de locuinț e care nu au ac te de proprietate
asupra locuinț elor.
La nivel de ZUM s-a identifica t un numar total de 65 de locuinț e care nu au acte de
proprietate a supra locuinț elor, iar la nivelul zonelor dezavantajate s -au identificat urmatoarele:
C. Nordului (14 de locuinț e care nu au ac te de proprietate asupra locuinț elor).
La nive lul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone dez avantajate din zona urbana funcț ionala) s -a
identific at o proportie de 12,19% gospodării care nu dețin locuinț a in proprietate personala.
La nivel de ZUM s -a identific at o proportie de 16,75% gospodării care nu dețin
locuința in proprietate personală , iar la nivelul zonelor dezavantajate s -au identificat
urmatoarele: C. Nordului (7,78%).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone dezavant ajate) s -a identificat o
proporție de 51,08% a locuinț elor supra aglome rate. La nivel de ZUM s -a identificat o
proporție de 63,14% a locuinț elor supra aglomerate, iar la nivelul zonelor dezavantajate s -au
identificat urmatoarele:
– Cartierul Nordului (27,78% locuinte supraaglomerate), C. Negoiu (5 8,33% locuinț e
supraaglomerat e).
– Cartierul Carpati (4 2,86% locuinț e supraaglomerate).
– Cartierul Mai (42,59% locuinț e supra aglomerate).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
funcțională) s -a identificat o proporție de 52,78% a calității preca re a locuințelor, 45,83% a
calității bune si 1,39% a calită tii superioare.
La nivel de ZUM s -a identifica t o proporție de 48,20% a calității precare a locuințelor,
49,48% a calității bune si 2,32% a calităț ii superioare, iar la nivelul zonelor dez avantaja te s-au
identificat urmă toarele:
– Cartierul Nordului (55,56% a calității precare a locuințelor, 44,44% a calităț ii bune),
C. Negoiu (75% a calităț ii precare a loc uințelor, 25% a calităț ii bune).
– Carpați (71,43% a calităț ii precare a locuin țelor, 28,5 7% a calităț ii bune).
– Cartierul 9 Mai (66,67% a calității precare a locuințelor, 33,33% a calităț ii bune).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
funcț ionala) s -a identifi cat un procent de 15,90% locuințe care nu be neficiază de bucătarie ș i de
baie.

37
La nivel de ZUM s -a identifi cat un procent de 26,03% locuinț e care nu benefic iază de
bucătă rie și de baie, iar la nivelul zonelor dezavantajate s -au identificat urmatoarele: C.
Nordului (1,11%).
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zo ne dezavantajate din zona urbană
funcț ionala) s -a identificat o proporție de 1,23% a locuinț elor neracordate la sistemul de
canalizare si un procent de 0,46% a locuinț elor neracordate la energie termica/gaze naturale.
La nivel de ZUM -a identifica t o proportie de 2,06% a locuinț elor neracordate la
sistemul de canalizare si un procent de 0,77% a locuinț elor neracordate la energie termica/gaze
naturale, iar la nivelul zonelor dezavantajate nu s -a inregi strat niciun caz al unei locuinț e care
sa nu beneficieze de utilităț i,
La nivelul teritoriului SDL (ZUM si cele 4 zone dezavantajate din zona urbana
funcț ionala) s -a identifica t o proportie de 13,58% a louințelor cu datorii la utilităț i/chirii.
La nivel de ZUM s -a identificat o proporție d e 13,66% a louințelor cu datorii la
utilităț i/chirii, iar la nivelul zonelor dezavantajate s -au identificat urmato arele:
C. Nordului (15% locuinț e cu datorii la utilită ti/chirii).
Cartierul Negoiu (8,33% locuinț e cu datorii la utilităț i/chirii).
Cartier ul Carpați (7,14% locuinț e cu datorii la utilităț i/chirii).
Cartierul 9 Mai (11,11% locuințe cu datorii la utilităț i/chirii).

3.4 Accesul la instituții și servicii publice
La nivelul ZUM: nu există acces la serviciile medicale; există acces la se rvicii
educaționale precum invăț ămant preșcolar, primar, gimnazial ș i liceal; exista un teren de sport
și o sală de sport; acces la transport public .
La nivelul Zonei urbane funcționale există acces la Spitalul Municipiului Codlea, la
Cabinete private de medici de familie, la Cabinet sto matologic, la Grădinite, la invătămă nt
Primar, Gimnazial si Liceal; acces la teren de spor si la Casa de C ultura; acces la transport
public.
Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu
accent pe ZUM
Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
Populația în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL din Municipiul
Codlea, formează comunitatea marginalizată care reprezinta grupul țintă vizat în mod
obligatoriu în cadrul proiectelor POR/POCU aferente listei indicative de intervenții a SDL , în
Etapa III a mecanismului DLRC.

38
Persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială sunt persoanele care se află într -una
din următoarele situații: (A) în risc de sărăcie sau (B) se confruntă cu o deprivare materială
severă sau (C) trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
Grupul tinta este format din 600 de persoane aflate i n risc de saracie identificate în î ntreg
teritoriul SDL si care fac parte d in urmatoarele categorii :
 persoane adulte ș omere ș i/sau inactive;
 persoane cu dizabilități;
 persoane vârstnice aflate în situații de dependență, persoanele vârstnice care locuiesc
singure și nu beneficiază de sprijin în gospodărie;
 copii în situații de dificultate (copii din grupurile vulnerabile, cu accent pe co piii
aparținând minorității romă , copiii cu dizabilități și cu nevoi educaționale speciale, copiii din
comunitățile dezavantajate socio -economic15, copiii din familii cu 3 sau mai mulți copii sau din
familii monoparentale, copiii cu unul sau ambii părinți în mobilitate în afara localității de
domiciliu);
 părinții preșcolarilor/elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii si/sau abandon scolar;
 familiile fără o situație clară cu privire la actele de proprietate asupra locuinței și/sau
terenului pe care locuiesc;
Din cele 600 de persoane aflate in risc de sără cie identificate in intreg teritoriul SDL se va
avea in vedere faptul ca din totalul grupului țintă sprijinit (roma și non -roma), persoanel e care
au domiciliu/locuiesc în ZUM vor reprezenta un procent cel puțin egal cu ponderea locuitorilor
din ZUM în totalul populației din teritoriul SDL (ZUM și zona urbană funcțională, iar in cazul
proiectelor POR , persoanele incluse în grupul țintă vor tre bui să aibe domiciliul/ să locuiască în
teritoriul SDL.
Aceste categorii de persoane identificate l a nivelul intregului SDL se regăsesc atat și la
nivelul ZUM, că t si la nivelul celorlalte zone.
Grupul tinta de 600 de persoane este format din persoanele în risc de sărăcie sau excluziune
socială care se află într -una din următoarele situații:
 (A) în risc de sărăcie
sau
 (B) se confruntă cu o deprivare materială severă
sau
 (C) trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.

15 Această categorie de g rup țintă vizează măsurile care urmăresc creșterea accesului și participării la educația timpurie/ învățământ
primar și secundar și reducerea părăsirii timpurii a școlii.

39
(A) În categ oria în risc de sărăcie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat
situat sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din mediana la nivel național a
venitului disponibil (după transferurile sociale) per adult echivalent.
(B) Deprivarea materială acoperă indicatorii referitori la presiunea economică și bunurile de
folosință îndelungată. Persoanele care se confruntă cu deprivare materială severă dispun de
condiții de trai extrem de limitate datorită lipsei resurselor, la care s e înregistrează cel puțin 4
din cele 9 elemente de deprivare, respectiv nu își pot permite:
1) să plătească chiria sau facturile la utilități,
2) să asigure încălzirea adecvată a locuinței,
3) să facă față unor cheltuieli neprevăzute,
4) să mănânce carne, pește sau un echivalent proteic în fiecare zi,
5) o săptămână de vacanță departe de casă,
6) un autoturism,
7) o mașină de spălat,
8) un TV color,
9) un telefon.
(C) Persoanele care trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii sunt cele cu
vârsta cuprinsă între 0 -59 ani care locuiesc în gospodării în care adulții (cu vârsta între 18 -59
ani) au lucrat în anul anterior la mai puțin de 20% din potențialul lor total.

3.5 Problemele comunitare din perspectiva cetățenilor și a autorităților/instituțiilor
Proble mele comunităț ii vizate, din perspectiva cetă țenilor au fost ide ntificate prin
metoda calitativă, adică prin foc us grupuri organizate cu populația din teritoriul SDL și anume:
în zona urbană marginalizată, în zonele dezavantajate, dar și cu reprezentanț i ai sectorului
privat, sectorului public ș i ai societăț ii civile din Municipiul Codlea.
Focus grupurile au fost organizate astfel:
– 1 focus grupuri in zona urbană dezavantajată din cadrul zonei urbane funcț ionale
(Cartierul 9 Mai);
– 2 focus grupuri in z ona urbană dezavantajată din cadrul zonei urbane funcționale
(Cartierul Carpaț i + Cartierul Negoiu);
– 2 foc us grupuri in zona dezavantajată din cadrul zonei urbane funcț ionale (Cartierul
Nordului);
– 1 focus grup cu reprezentanț ii sectorului privat;
– 1 focus grup cu reprezentanții sectorului public;

40
În urma completării chestionarului, dar și în urma unor discuț ii libere pe diverse teme
legate de nevoile și necesitățile comunităț ii, au fost i dentificate urmă toarele probleme la nivelul
zonei urbane m arginalizate:
– Aspectul ex terior al blocurilor;
– Lipsa susținerii și dezvoltării antreprenoriatului;
– Modul î n care se colecteaza gunoiul, prob lema gunoiului excesiv, precum și lipsa
colectă rii selective a acestora;
– Lipsa unui sistem de suprav eghere vide o;
– Lipsa parcurilor ș i a locurilor de joac ă pentru copii;
– Lipsa accesului la servici i socio -medicale;
– Lipsa existenț ei unui centru integrat de servicii comunitare
– Lipsa locuinț elor sociale ca urmare a problemei identificate de supraaglomerare;
– Proble me în domeniul educației precum existența riscului de părăsire timpurie a
școlii și a abandonului școlar, datorită lipsurilor materiale și a lipsei accesului la
facilități oferite de școală ;
– Lipsa acces ului la programe educaționale ca de exemplu „Școală d upă Școală” ș i
lipsa accesului la o infrastructură educațională superioară .
Același principiu a fost aplicat ș i in zonele urbane dezavantaja te din cadrul zonei urbane
funcț ionale, din cartierele 9 Mai, Carpați, Negoiu și Nord reieșind nevoi și necesităț i similare.
În cadrul focus grupurilor cu reprezentanț i ai sector ului privat, sectorului public și ai
societăț ii civile din Municipiul Codlea au fost identificate urmă toarele probleme:
– Imaginea discredit ată ș i neg ativă asupra persoanelor de etnie romă , dar și a
comunităț ii marginalizate;
– Reticența oamenilor față de comunitatea de etnie romă ;
– Probleme în domeniul educației precum existența riscului de părăsire timpurie
școlii, datorită lipsurilor material e și a lipsei accesului la facilități oferite de școa lă,
dar și la o infrastructură adecvată ;
– Lipsa accesului la programe educaționale ca de exemplu „Școală după Școală ”;
– Lipsa dotarilor spitalului din Municipiul Codlea;
– Forța de munca slab calificată ș i pregătită ș i lipsa susținerii și dezvoltă rii
antrepre noriatului;
– Densitate redusă a numă rului de afa ceri raportat la numarul populaț iei existente.
Alte aspecte care pot influenta dezvoltarea teritoriului SDL prin Strategia de Dezv oltare
Locala s unt urmatoarele:
a) Stimularea initiativelor de afaceri si a antreprenoriatului prin:

41
– Susținerea parteneriatelor de tip public -privat unui mediu economic competitiv și
prosper;
– Stimularea inițiativelor de afaceri și a antreprenoriatului; Dezvoltarea infrastr ucturii de
susținere a afacerilor;
– Reabilitarea siturilor industriale contaminate/neutilizate și conferirea unor noi funcțiuni;
– Implementarea unei strategii de atragere a investițiilor în localitate;
– Acordarea de facilități, conform legilor în vigoare, inv estitorilor;
– Susținerea activităților de promovare a produselor și serviciilor agenților economici
locali
– Facilitarea accesului agenților economici la informații și consultanță de specialitate în
vederea dezvoltării afacerii;
– Promovarea activităților de ce recetare -dezvoltare la nivelul localității.
b) Dezvoltarea sectorului serviciilor și a activităților non agricole în localitate prin:
– Dezvoltarea sectorului de servicii suport pentru activitățile industriale din Zona
Metropolitană Brașov;
– Susținerea de activi tăți de informare și instruire în vederea dezvoltării unei culture
antreprenoriale în rândul agenților economici locali;
– Sprijinirea implementării standardelor internaționale în domeniul calității;
– Diversificarea serviciilor pentru acoperirea nevoilor popu lației.
c) Creșterea competitivității sectorului agricol:
– Stimularea procesului de asociere a producătorilor agricoli și crescătorilor de animale
pentru creșterea competitivității acestor activități economice;
– Susținerea implementării unor forme de agricultur ă ecologică;
– Dezvoltarea facilităților de depozitare și desfacere a produselor agro -alimentare;
– Stimularea moderniz ării exploatațiilor agricole prin achiziționarea de utilaje și
echipamente performante.
Dezvoltarea infrastructurii turistice, de agrement și petrecere a timpului liber prin:
– Reabilitarea/restaurarea clădirilor de patrimoniu din localitate;
– Dezvoltarea de noi baze sportive și modernizarea celor existente;
– Amenajarea de spații de agrement și petrecere a timpului liber;
– Amenajarea și includerea d e noi locații în circuitul turistic.
d) Promovarea identității cultural istorice a Municipiului Codlea prin:
– Inființarea de puncte de informare turistică;
– Elaborarea unei strategii de promovare turistică;

42
– Promovarea formelor de turism cultural, ecologic și a agroturismului;
– Promovarea on -line a potențialului turistic local municipiului Codlea;
– Elaborarea și difuzarea de materiale de marketing turistic;
– Dezvoltarea infrastructurii de semnalizare turistică;
– Promovarea și înregistrarea ca marcă a produselor loca le tradiționale.

3.6 Analiza SWOT
ANALIZA SWOT SDL/ZUM Tabel 3.6
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Conditiile favorabile de relief atat in
SDL, cat si in ZUM;
 Accesul rapid din teritoriul ZUM in zona
urbana functionala;
 Existența unei grupe de vârstă adulta
numeroasă care, pe termen scurt si
mediu, poate susține cele doua varste
”dependente” (tinerii și vârstnicii), atat
in ZUM cat si in SDL;
 Existenta la nivel ZUM a Colegiului
Simion Mehedinti;
 Exsistena la nivel ZUM a unui teren de
sport si a unei sali de sport;
 Accesul rapid la utilitati, ZUM si SDL;
 Accesul rapid la spital, cabinete
medicale, srvicii medico -sociale, ZUM si
SDL;

 Pozitionarea marginala a
teritoriului ZUM;
 Rata redusa a ocuparii atat la nivel de
ZUM cat si la nivel de SDL;
 Reducerea naturală a forței de muncă
prin scăderea, îmbătrânirea și
migrația populației atat in ZUM cat si
in SDL;
 Existența unor segmente marginale
de populație cu un nivel redus de
educație și pregătire profesională,
atat in ZUM cat si in SDL;
 Neconcordanța între oferta
educațională ș i abilitățile cerute pe
piața muncii pentru dezvoltarea unei
economii moderne, bazate pe
cunoaștere, atat in ZUM cat si in SDL;
 Nivelul redus al IMM -urilor atat in
ZUM cat si in SDL;
 Lipsa spatiilor si facilitatilor de
agrement atat in ZUM cat si in SDL;
 Lipsa unui sistem de monitorizare a
insertiei profesionale a
absolventilorla nivel de ZUM si SDL;
 Lipsa dotărilor si a infrastructurii
moderne în cadrul sistemului
educațional, atat in ZUM cat si in SDL;
 Lipsa programelor „Scoala dupa
Scoala”, ZUM si SDL;
 Conditiile precare de locuire la nivel
de ZUM;

43
 Supraaglomerare la nivel de ZUM;
 Lipsa locuintelor sociale la nivel de
ZUM si de SDL;
 Imagine discreditata a persoanelor
din teritorul ZUM;
 Lipsa proiectelor cu finantare
nerambursabila la nivel de ZUM si
SDL.

OPORTUNITATI AMENINTARI
 Posibilitatea accesării de finanțări
nerambursabile pentru dezvoltarea
resurselor umane din educație, formare
profesională, social și sănătate;
 Mentalitate pro -activa asupra
dezvoltarii antreprenoriatului;
 Atragerea unor investi ții care vor
genera noi locuri de muncă și vor
conduce la scăderea ratei de
inactivitate;
 Oportunități de promovare a formelor
de turism cultural -istoric, natural și a
agroturismului;
 Accesare de finanțări europene pentru
infiintarea micro – întreprinderilo r și a
IMM -urilor;
 Accesarea fondurilor nerambursabile
pentru dezvoltarea infrastructurii
educationale dar si pentru crarea si
functionarea unor programe scolare de
tipul „scoala dupa scoala”;
 Încurajarea parteneriatelor public –
privat în vederea înființări i de servicii
alternative și realizării de investiții;
 Colaborări în cadrul unor proiecte între
instituțiile locale din domeniul
asistenței sociale, serviciile publice și
ONG -uri;
 Programe de formare inițială și
continuă in domeniul asistenței sociale
(spe cializări de asistență socială,
psihopedagogie, etc.);  Imbătrânirea populației;
 Gradul redus de pregatire
profesionala al fortei de munca
 Acutizarea problemelor sociale;
 Migrația specialiștilor și a forței de
muncă calificate;
 Instabilitatea economică și f inanciară
la nivel național;
 Migrarea forței de muncă calificate în
centrele urbane mari și în străinătate;
 Adâncirea dezechilibrului între cerere
și ofertă pe piața muncii;
 Acutizarea problemelor sociale;
 Migrația personalului medical;
 Lipsa fondurilor n ecesare susținerii
serviciilor sociale publice.
 Lipsa fondurilor pentru demararea
unei afaceri;
 Gradul ridicat de excluziune sociala a
persoanelor de etnie roma.

44
CAP IV
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNITĂ TII
MARGINALIZATE DIN MUN.CODLEA

4.1 Obiectivele SDL
Obiectivul general al SDL este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială în ZUM, alături de îmbunătățirea calității vieții, creșterea coeziunii
sociale, îmbunătățirea mediului de viață și creșterea ec onomică în teritoriul SDL.
Obiectivele specifice ale SDL
OS1 Infiintarea, dotarea si operationalizarea unui Centru Comunitar Integrat (CCI)
2018 -2023, prin actiuni de tip „soft” si „hard” , unde vor fi prestate servicii medico -sociale,
educaționale, de oc upare și de acces la informțtii ș i sprijin pentru locuitorii aferenț i zonelor
vizate de SDL ș i cu precă dere asupra celor din ZUM.
OS1 va fi dezvoltat î n prim ul an de implementare a SDL urmănd a fi operaționalizat pe
toată durata acesteia ș i susț inut î n sustenabilitate.
OS2 Imbunătățirea nivelului de educație, școlarizare ș i informare a locuitorilor ZUM,
2018 -2023, prin m ăsuri de sprijin și suport specifice creșterii si menținerii participă rii la
procesul educational pe toate palierele , inclusiv de pregati re a personalului didactic.
OS2 va fi dezvoltat in primul si al doilea an de imple mentare a SDL urmand a fi operaț ionali zat
pe toată durata acesteia si su stinut in perioada sustenabili tății
OS3 Imbunătățirea calității vieții, a condiț iilor minime de trai s i a mediului urban, 2018 –
2023, pentru facilitarea dezvoltării comunitătii vizate, prin mă suri de tip „hard” infrastructura ș i
„soft” prin campanii de ecologizare ,complementare cu alte OS ce vizează masuri de tip
„soft”(socio -medical, ocupare, antreprenori at, educatie )
OS3 va fi dezvoltat in primul si al doil ea an de implementare a SDL urmănd a fi operaționalizat
pe toată durata acesteia și susținut in perioada sustenabilită tii.
OS4 Imbunătăț irea accesului la servicii medicale de ca litate ,2018 -2023, prin investiții
în infrastructura medicala din cadrul ZUM s i operaț ionalizarea serviciilor prin masuri de tip
„soft” priv ind personalul medical, precum și a educației asupra importanței sănătații in ră ndul
familiei .
OS4 va fi dezvoltat in primul ș i al doilea a n de imple mentare a SDL urmand a fi
operaț ionalizat pe toata durata acesteia și susținut in perioada sustenabilităț ii.

45
OS5 Îmbunătăț irea economica a ZUM prin activităț i de dezvoltare economico -socială
antreprenoriala a persoanelor dezavantajate , atâ t prin educatie antreprenoriala cât ș i prin
acordarea de granturi cu scopul infi nțării de afaceri cu componența socială.
OS5 va fi dezvoltat in primul si al doil ea an de implementare a SDL urmând a fi
operaționalizat pe toată durata acesteia si susținut in perio ada sustenabilităț ii.
OS6 Dezvoltarea capitalului simbolic al comunității, 2018 -2023, prin activităț i
multi culturale, artistice, sportive ș i educative menite sa combată segregarea și să
îmbunătățească imaginea publică.
Există sinergie î ntre Strategia Națio nală pentru Ocup area Forței de Muncă 2014 -2020 ș i
OS6 prin contribuirea la obiectivul general privind imaginea zonei ș i atragerea de noi locuri de
munc ă;
Există sinergie î ntre Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetățenilor Români
aparținând Minorității Romilor 2012 -2020 ș i OS6 prin contribuirea la Obiectivele specifice din
cadrul domeniului Cultura;
Există sinergie î ntre Strategia Națională privind Incluziunea Socială a P ersoanelor cu
Dizabilități 2014 -2020 ș i OS6 prin contribuirea la OS 47/51 ;
Există sinergie î ntre Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea D repturilor
Copilului 2014 -2020 ș i OS6 prin contribuirea la Obiectivul gener al 3; Există sinergie î ntre
Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția P ersoanelor Vârstnice
2015 -2020 ș i OS6 prin contribuirea la Obiectivele naț ionale specifice 3.2

4.2 Planul de acțiune SDL
Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă
Problema 1: Lipsa oportunităților de pregătire/calificare î n mediul formal pen tru
accesarea locurilor de muncă pe toate palierele, inclusiv cele ce contribuie la crearea de
produse/servicii cu valoare adă ugată mare – nu au fost întreprinse anterior proiecte/acțiuni
pentru a soluț iona problema .
Măsuri posibile .
Campa nii de identificare , recrutare ș i inscriere a pe rsoanelor dezvantajate pentru mă suri de
ocupare – corelat cu OS1 .
Crearea unui CCI unde vor fi furnizate servicii d e ocupare,socio -medicale, educaț ionale,
sociale .
Din resursele existenț e ce pot fi f olosite se va marja pe exper iențele anterioare la UAT
în cadrul proiectelor/inițiativelor ce implicau activități de formare profesională și colaborarea

46
angajatorilor din zona pentru definitivar ea nevoilor de calificare a pieț ei muncii din Codlea. –
corelat cu OS1 .
Problema 2 : Lipsa locurilor de munc ă , pe durata nedeterminată și nu sezoniere, în zona
vizată – nu au fost i ntreprinse anterior proiecte/acț iuni pentr u a soluț iona problema
Măsuri posibile
Programe de furnizare competente antreprenoriale – corelat cu OS5 .
Furniz are de gran turi minimis pentru înființare de afaceri cu componenț a socială – corelat cu
OS5.
Dezvoltarea infrastructurii de sprijin antreprenorial (incubator de afaceri) – corelat cu OS5 .
Organizarea târgurilor de muncă – corelat cu OS1 .
Desfășurarea activităților de ocupare (mediere și plasare pe piaț a muncii) – corelat cu OS1 .
Resursele existențe : implicarea comunității , spaț iu pentru dezvoltarea incubato rului de afaceri,
consultarea mă rilor angaj atori pentru a crea un posibil „flux” de aprovizionare (produse/servi cii
pentru marii angajatori)
Problema 3 : Nivelul scăzut al performanței școlare a copiilor ș i tinerilor din ZUM
– nu au fost intreprinse a nterior proiecte/acțiuni pentru a soluț iona problema .
Măsuri posibile
Reabilitarea unităților de infrastructură educa țională – corelat cu OS2 .
Activităț i specifice , derulate prin CCI, de mediere școalară și educaț ie/consiliere parentala –
corelat cu OS2 si OS1 .
Activităi de acompaniere și sprijin pentru familie și elevi cu scopul participării la educaț ie–
corelat cu OS2 și OS1 .
Activități privind voluntariat ș i ecologizare pentru dezvoltarea competentelor civice a copiilor –
corelat cu OS2 .
Resurse existen țe: Unitățile școlare menț ionate, personal din sistemul educațional, implicarea
comunității prin acț iuni de voluntariat .
Problema 4 : Lipsa serviciilor medicale, in special cele privi nd consultarea,
diagnosticarea și î ndrumarea persoanelor din comunitate pr ecum ș i lipsa unui CCI
medical/medico -social aferent teritoriului SDL – nu au fost i ntreprinse anterior proiecte/acțiu ni
pentru a soluț iona problema .
Problema 5: Li psa serviciilor socio -medicale î n special pentru persoane vârstnice, cu
handicap ș i singure din comunitate – nu au fost i ntreprinse anterior proiecte/acțiuni pentru a
soluț iona problema .
Măsuri posibile
Activit ăți de dotarea a infrastruturii de sănătate î n cadrul unui CCI – corelat cu OS4 .

47
Acțiuni de pregă tire a personalului medical/auxiliar î n lucr ul cu persoane dezavanajate și
infirmiera/ingrijitor bătrâ ni– corelat cu OS4 .
Activități de asistență pentru persoa nele cu handicap, cele vârstnice ș i sin gure pentru
îndeplinirea activităților zilnice precum și asistența psihologica – corelat cu OS4 ș i OS1 .
Activităț i suport pentru ajutorarea persoanelor cu afecț iuni de mobilitate – corelat cu OS1 .
Acțiuni de tip campa nii de informare și constientizare asupra sănătății familiei – corelat cu OS4
și OS1 .
Resurse existente: Comunitate existenta, Cadre medicale voluntare, Infrastructura de
baza medicală , Personal auxiliar medical .
Problema 6: Calitate scăzuta a condițiilor de locuit din cauza stării infrastructurii de
locuit și a disponibilităț ii locuin țelor socia le precum si a gradului de curațenie scă zut provocat
de lipsa locurilor d e depozitare/colectare gunoaie ș i campanii de ecologizare – au fost propuse
acțiuni de cons trucție a unor locuinț e sociale, dar din motive financiare nu s -au construit;
Problema 7: Lipsa spațiilor verzi funcționale, a dotă rilor cu scop r ecreativ si facilitaț ilor
sportive pentru locuitori cu accent pe copii si tineri – nu au fost intreprinse ant erior
proiecte/acț iuni pentru a solu ționa problema .
Masuri posibile
Reabi litarea infrastructurii rezidenț iale si construirea celei sociale – corelat cu OS3
Dezvoltarea sistemului de depozitare si colectare a gunoiului – corelat cu OS3
Investiții privind cr eșterea siguranței publice si diminuarea infracționalităț ii – corelat cu
OS3
Imbunătățirea spaț iilor verzi si dezvoltarea de spa ții de joaca, agrement si sport – corelat
cu OS3 .
Desfaș urarea de campanii de ecologizare – corelat cu OS3 .
Resurse existente : UAT planificare urbanistica, Comunitate, Servicii publice Codlea,
infrastructura de baza, terenuri degradate, Unităț i rezidenta țiale.
Problema 8: Perc eția public ă negativă a comunităț ii ZUM in restul teritoriului
municipiului Codlea precum si viziunii prec oncepute asupra locuitorilor acestor zone – nu au
fost intreprinse anterior proiecte/ac țiuni pentru a solutiona problema .
Masuri posibile
Organizarea de evenimente de con știentizare si promovare a diversitaț ii zonei precum si
incheierea de parteneriate int re UAT/GAL si mass -media si derularea de campanii de
voluntariat pentru imbun ătățirea capitalului simbolic – corelat cu OS6 .
Resurse existente: Comunita te SDL, UAT si mass media locală , centre culturale .

48
Tabel 4.2

Grupul țintă este format din 600 de persoane aflate î n risc de sără cie identif icate în
întreg teritoriul SDL ș i care fac parte din urmatoarele categorii :
 persoane adulte șomere ș i/sau inactive;
 persoane cu dizabilități;
 persoane vârstnice aflate în situații de dependență, persoanele vârstnice care locuiesc
singure și nu beneficiaz ă de sprijin în gospodărie;
 copii în situații de dificultate (copii din grupurile vulnerabile, cu accent pe copiii
aparținând minorității rom ă, copiii cu dizabilități și cu nevoi educaționale speciale, copiii din
comunitățile dezavantajate socio -economic , copiii din familii cu 3 sau mai mulți copii sau din
familii monoparentale, copiii cu unul sau ambii părinți în mobilitate în afara localității de
domiciliu);
 părinții preșcolarilor/elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii;
 familiile fără o situație clară cu privire la actele de proprietate asupra locuinței și/sau
terenului pe care locuiesc;
Corelarea cu documentațiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană
Municipiul Codlea nu are un Plan de mobilitate urbana 2014 -2020 î nsa este inclu s in planul de
mobilita te urbană durabilă polul de creștere Braș ov varianta finala Aprilie 2017 .
Toate mă surile men ționate î n acest plan fac referire la infrastructra rutiera (varianta de
ocolire codlea,modernizare DN1 î n interiorul mu nicipiului Codlea, Reabilitare ș i modernizare
strada Nou ă in municipiul Codlea avâ nd alocate 24.068.504 euro) și nu la alte interven ții.
SDL ș i-a propus s ă realizeze investiții in mobilitate urbană (așa cum este definită la cap 6.1.2)
privind zone verzi neamenajate, terenur i abandonate etc. Pr1 Pr2 Pr3 Pr4 Pr5 Pr6 Pr7 Pr8
infrastructură
mobilitate urbană și locuire
spații publice urbane
ocupare
educație
acces la servicii
comunitate și imagine publică

49
Contribuția măsurilor la temele secundare FSE .
Măsurile p ropuse in cadrul planului de acț iune SDL se conc entreaza mult pe inovare
socială avă nd componente suport privind ESEUR (sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor) si
nediscriminare.
Prin inovare socială , dpdv al SDL Codlea, in țelegem abordă ri ino vative pentru
comunitatea vizată, măsuri ce nu au mai fost întreprinse sau au fost întreprins e prin abordă ri
greșite, nesustenabile.
Toate mă surile vizate vor avea o componenț a de voluntariat si una privind „Me seria”
de persoana dezavantajată. Voluntariatul se referă la implicarea comunității dezavantajate în
tandem cu cea dezvoltată (raportare l a întreg teritoriul SDL) prin echipe mixte (comunitat e
defavorizate + restul comunităților) ce desfășoara diverse activități (ecologizare,
conștientizare/informare, educaț ionale, locuire etc).
Ramnificaț iile acestui concept pot fi mai specifice , de exemp lu ocuparea prin
implicarea tinerilor care inca nu in deplinesc condiț iile necesare de incadrare intr -un stagiu de
practica sau ucenicie și participa, prin activit ăți de voluntariat susț inute de p ersoane ocupate
(inclusiv mesteșugari, profesii liberale, art iști etc) și persoane juridice, la familiarizarea cu
anumite meserii, me șteșuguri sau profe sii si sunt incet incet introduș i intr -o „stare” de
norma litate privind necesitatea ocupării ș i a fi un membru activ in societate.„Meseria” de
persoana dezavantajata se refera la persoane ce au tr ăit in comun ități dezavantajate sau au facut
parte/fac parte din aceasta categ orie venind cu „expertiza” necesară solutionării problemelor
întălinite.
Practic se doreș te implicarea persoanelor abilitate (experiența in domeni u corelată cu
realităț ile de zi cu zi in cadrul unei comunităț i defavorizate). Se pot crea echipe de minim 2
persoane (o presoana dezvantajată cu o persoană din zone dezvoltate ce conlucrează pentru cele
mai bune metode de a aplica masurile propuse prin SD L). Acest concept este considerat, in alte
parti ale lumii, ca bază pentru reusită transpunerii măsurilor vizate, in practică .
„Market social” – Dezvoltarea in cadrul CCI a unei „zone” de depozitare si comercializare a
produselor alimentare ce sunt fie vă ndute la un pret de discount fie donate (va exista un mix
între cele do ua componente ce va avea la bază dovedirea, in baza unei metodologii, a statutului
de persoana dezavantajat ă). Operatorii (personal ul) acestei „zone” vor proveni ș i din voluntariat
a intregii comunită ți SDL.
Se va crea un parteneriat cu unităț ile de alimentație publică , supermarket etc prin care
acestea vor dona/vinde la un preț foarte mic alimente ce nu pot fi vă ndute de catre ei „Bibloteca
socială ” – Dezvoltarea in cadrul CCI a unei „z one” de literatură unde , prin partener iate

50
(cluburi/grupuri de studenți care donează manualele p e care nu le mai folosesc, librării, școli,
universități ș i din afara Municipiului C odlea etc) , persoanele comunităț ii SDL (pe rsoanele
dezavantajate pe educaț ie vor avea prioritate) vor avea acces de a le folosi.
De asemenea se vor organiza și campanii de colectare si revănzare a diverselor
manuale, cărț i, etc , prin parteneriate cu universităti sau colegii, care vor fi revăndute către
următorii studenț i, din an unversitar, la un pret de discount iar o parte din profiturile obtinute
vor fi folosite pentru a spr ijini implementarea de activitaț i sociale in comunitatea defavorizate.
„Social eat” – Susținerea antreprenoriatului social privind dezvoltarea de afaceri ce ofera
incluziune sociala.
Pe lă ngă alte domenii se va susține ș i domeniul aliment ar (restaurant, fast food, brutărie etc) în
care o afacere deschisă va folosi si resursa umană din cea defavorizată și din profitul obț inut va
redistribui (o parte ce nu este folosit la menținerea unităț ii) către bonusuri la angajaț i, training si
alte programe cu scop social .
„Pătura informativă ” – Model de business in care produsul ofer ă informaț ii vitale pentru
persoanele defa vorizate. De exemplu crearea unei paturi pent ru copii unde sunt imprimate
informați vitale pentru creșterea lor (imunizare, inăltime/greutate medie potrivit vărstei pentru
menținerea sănătății, intervale de hră nire, alimente de evitat in funcție de vărstă etc).
De asemenea ele pot fi văndute că tre m ame din zone dezvoltate care vor fina nța
distribuirea gratuită a acestora către ma me dezavantajate iar profitul ră mas se poate investi
catre producerea de alte produse ș i / sau programe de conș tientizare si educ ație pentru
proaspete m ămici.
Abordările priv ind inovarea socială vor reprezenta com ponenț a proi ectelor finanț ate prin
POCU prin :
– Măsura privind dez voltarea CCI cu accent pe educaț ie,ocupare,medico -social etc ;
– Măsura privind ocuparea pe cont propriu (antreprenoriat);
– Măsura privind campaniile de ecologizare,
– Măsura privind componenț a de locuire (specificitatea implicării comunității SDL in
activităț ile comunitare complementare lucră rilor de infrastructura);
– Măsuri privind imbunătăț irea capitalului simbolic.Celelalte teme secundare,
Nediscriminare si ESEUR, vor fi atinse indirect prin furnizarea m ăsurile prin SDL și prin
componența de inovare socială .
Astfel campaniile de ecologizare, folosirea materialelor ecologice (acolo unde se poate)
pentru intervent ii „hard”, dezvoltarea competenț elor social e și civice a copiilor că tre un mediu
mai curat si multe altele contribuie la ESEUR.

51
Combaterea segregării prin includerea componenței de participare mixtă (defavorizaț i
cu dezvoltați) in toate mă surile intreprinse atinge componenț a de nediscriminare (inc lusiv in
măsura privind capitalul simbolic prin camapanii de mese rotunde intre angajatori și
reprezentații comunitaț ii defavor izate pentru facilitarea integră rii sociale la locul de munca).
Contribuția măsurilor la temele orizontale .
Măsurile (din sinte za de la secțiunea 6.1.1) care contribuie la temele orizontale sunt:
– Campanii de identificare, recrutare si inscriere a pe rsoanelor dezvantajate pentru mă suri
de ocupare – ( egalitate de s anse, egalitate intre femei si bă rbati);
– Crearea unui CCI unde vor f i furnizate servicii de ocupare,socio -medicale, educaț ionale,
sociale – (egalitate de sanse, egalitate intre femei si barbați si dezvoltare durabilă );
– Programe de furnizare competente antreprenoriale – (egalitate de șanse, egalitate între
femei si barbați si dezvoltare durabilă );
– Furnizare de g ranturi minimis pentru î nfiin țare de afaceri cu componen ța socia lă– (
egalitate de șanse, egalitate între femei si bărbați si dezvoltare durabilă );
– Dezvoltarea infrastructurii de sprijin antreprenorial (incubator de afaceri) – (dezvoltare
durabilă );
– Reabil itarea unităților de infrastructură educaț ional ă– (dezvoltare durabilă );
– Activități privind voluntariat ș i ecologiz are pentru dezvoltarea competenț elor civice a
copiilor – (dezvoltare durabil ă);
– Activitați de dotare a infrastruturii de s ănătate – (dezvolt are durabilă )
Activitați de asistență pentru persoanele cu handicap, cele vă rstnice si sin gure pentru
indeplinirea activit ăților zilnice precum si asistență psihologică – (egalitate de ș anse, egalitate
între femei si b ărbaț i).
Acțiuni de tip campanii de informare si con știentizare asupra sănătăț ii familiei –
(egalitate de șanse, egalitate intre femei si bărbaț i).
Reabilitarea infrastructurii reziden țiale ș i construirea cele i sociale – (devoltare durabilă)
Dezvoltarea si stemului de depozitare si colectare a gunoiului – (devoltare durabil ă)
Imbunătăț irea sp ațiilor verzi si dezvoltarea de spaț ii de joaca, agremen t si sport – (devoltare
durabilă )
Desfaș urarea de campanii de e cologizare – (devoltare durabilă )
Organizarea de e venimente de con știentizare si promovare a diversităț ii zonei precum si
încheierea de parteneriate intre UAT/GAL si mass -media si derularea de campanii de
voluntariat pentru imbun ătățirea capitalului simbolic – (egalitate de șanse, egalitate intre femei
si bărbaț i si dezvoltare durabi ă);

52
Combaterea segregării rezidențiale
Instrumentul creat prin SDL (GAL urban) reprezint ă și un instrument pentru facilitarea
implicării multilaterale, în activitatea zilnic ă, a persoanelor defavorizat e in tandem cu cele din
comunităț ile dezvoltate cu scopul de a cr ea acel „liant” care elimină barierile pshi hologice
privind percepț ia asupra persoa nelor defavorizate impuse inconș tient de -a lungul timpului.
Situaț ia specifica in teri toriul SDL o reprezinta „distanța socială a ZUM fața de zonele
dezvoltate” unde in majoritatea cazurilor avem de -a face cu idei preconcepute nesusț inute de
cazuri concrete , reale int ălnite de fiecare persoana din zone dezvoltate.
Astfel, prin masurile dezvoltate ne propunem atat oferirea bazei necesa re comunităț ii
defavorizate de a se dezvolta și ajunge dpdv al educaț iei,venitului,s ănătăț ii și soluționarea
problemelor de locuire și sociale la același nivel cu zona dezvoltată , că t și crearea mediului
propice u nde cele doua tipuri de comunități se pot interconecta ș i colabora.
Măsurile concr ete ce ajută la procesul de desegregare: Cele aferente OS1 prin CCI
dezvoltat (mediator școlar/s anitar – OS4; incluziune socială prin mă suri de ocupare –
consiliere, formare,mediere; interve ții de tip sprijin soci al pentru persoane cu handicap ș i/sau
defavorizate).
Măsurile vor contribui la desegregare prin reducerea decalajului pe toate palie rele
dintre persoanele din ZUM ș i restul teritoriulu i. Acestea vor fi implementate ș i prin ac țiuni de
voluntariat care vor f i formate din echipe mixte (diferite etnii, diferite statute soci ale, diferite
niveluri de educaț ie etc) pentru a sprijini eliminarea barier elor psihologice privind percepț ia
asupra persoanei defavorizate.
Cele aferente OS2 prin imbunătăț irea condi țiilor privind procesul educațional î n cadrul
unităților vizate. Pe lăngă mă surile de acompaniere, necesare sus ținerii participării ș colare,
unita țile vizate vor fi dezvoltate a tăt pentru o educatie de calitate pentru persoanele defavorizate
căt și pentru a creșt e atractivitatea unitătilor, dpdv educaț ional, astfel inc ăt pă rinți din zone
dezvoltate vor dori să își î nscrie copiii .
De asemenea se vor organiza campanii de educaț ie a personalului didactic pen tru lucrul
cu elevii defavorizaț i.Cele aferente OS3 prin in tervenț ia la nivel de infr astructura, de locuit pr in
construirea de locuinț e în cadrul teritoriului SDL.
Astfel persoanele def. îsi vor putea imbunătăț i statutul rezide țial in cadrul unei
comunit ăți normale. Pentru a susține această măsura se vor desfăș ura campanii de informare
local ă și de dezbateri unde vor participa toate persoanele afectate.
Cele aferente OS4 prin intervenț ii în infrastructura medical ă și imbunătățirea calităț ii serviciilor
medicale pentru întreaga comunitate. Interveniț iile de tip „so ft” se vor implementa prin
colaborarea intre personalul CCI și unitatea medicala vizată .

53
De asemenea se vor desfa șura campanii de educa ție privind sănătatea in ră ndul familiei
. Cele aferente OS5 prin sprijinirea antreprenoriatului social pentru activit ăți economice de tip
inserț ie sociala (explicat in cadrul temelor de inovare sociala).
Cele aferente OS6 prin campanii și activit ăți multiculturale (educație asupra istoriei
minoritățiilor, tradiții ș i obiceiuri etc) , artistic e , sportive (sporturi de echi pă, promovarea
atleților defavorizaț i etc) și edu cative (culturale) pentru imbunătăț irea imaginii publice a
persoanelor din zone defavorizate pentru o mai usoara integrare sociala.
Asigurarea sustenabilității intervenției DLRC
Inca de la dezv oltare acestu i GAL s -au pus bazele premiselor ce vor asigur area
sustenabilitatea necesară după perioada estimată de implementare a SDL. Prin constituirea
GAL și acceptarea de membrii noi din mediul privat, public, per soane fizice, societate civila ș i
prin perspectiva d e dezvoltare GAL prin acceptarea de noi membri (asigurarea implică rii)
marilor angajatori ai zonei și încurajarea participă rii activ e a personaelor din ZUM dezvoltăm
fundaț ia pe care se v a asigura sustenabilitatea (ca și rezultat a tuturor activităților î ntreprinse și
a abordării avute în strategie ș i nu prin susținere „artificială ”).
Merg ănd mai departe grupul de acț iune local ă a asigurat , p rin proiect, implicarea
comunităț ii marginalizate in fiecare decizie pe care a luat -o in legatura cu mă surile prop use.
Comunitatea a fost implicata prin evenim ente și dezbateri, au fost informaț i de catre facilitator
și echipele din teren in baza abord ării proactive a planificări activită tilor de realizare a
SDL.Privind atingerea activităț ilor recomandate privind sus tenabilitatea avem urm atoarele :
Participarea voluntară atat a rezidenților ZUM căt ș i a celorlalte zone distincte asigură
intărirea comunității ș i dezvoltarea spiri tului civic unde aceste activităț i nu vor mai fi
considerate ca voluntariat ș i vor face part e din viata de zi cu zi. Acestea se vor asigura prin:
Interven ții privind problemele in domeniul medical prin voluntariat (coordonat d e
mediatorul sanitar prin CCI) î n cadrul echipelor mobile .
Intervenț ii privind problemele în domeniul medi cal prin campani i de informare și conștientizare
a sănătăț ii familiei d erulate ată t prin voluntariat, personal CCI si persoane juridice .
Intervenț ii privind problemele capitalului simbolic pri n campanii de voluntariat
desfaș urate in echipe mixte .
Prin măsurile menționate in secțiunea 6.1.3 a SDL , activităț i de voluntariat „me seria” de
persoană dezavantajată , de volunt ariat a persoanelor ocupate (meș tesugari, profesii liberale etc)
și de dezvoltarea marketului social si a CCI .
Intervenț ii privin d problemele in domeniul lo cuințelor ș i infrastructurii prin campanii de
ecologizare și curațen ie at ăt dup ă lucră ri de infrastructur ă căt și ca activitatea
săptămanălă/multi -lunară.

54
Toate mă surile de tip „soft” sunt programate s ă fie dezvoltate din primul an de activitate
pănă la sf ărșit ș i au complementaritate cu cele hard (exemplu dezvoltare CCI) .
Dezvoltarea ș i imp lementarea unui sistem de condiționări privind menț inerea accesului la
beneficiile o ferite de proiect (aceste condiț ionari sunt pentru responsabilizarea persoanelor
dezavantajate, pe termen lung) după cum urmează :
Pentru interve nțiile în educatie (de ex mă suri de acompaniere) va exis ta un sistem prin
care elevii/părinții vor trebui sa aibă o participare de minim 80 -90% la actul
educațional/ședinț ele de consiliere .
Pentru intervențiile î n ocupare (formare, consiliere, mediere etc) se va solicita o
prezență obligatorie pe dur ata cursului de formare precum și la ședinț ele de consilier. De
asemenea partic iparea la sesiunile de mediere și plasare pe piaț a muncii este cruciala,
persoanele dezavantajate vor trebui sa aiba un minim de 90% prezenta la sesiuni si interviuri
pentru a nu periclita oportunităț ile , oferite de proiect, prin mă surile pe care o persoana
dezavantajată o poate avea (ocupare,medical, social etc). De asemenea s ubvenț iile o rare pentru
formare profesională vor fi acordate doar in urma absolvirii examenului.
Accesul la finan țare privind infiin țarea afacerilor vor fi supuse unui concurs bazat pe o
metodologie in sistem competitiv .
GAL are in organigrama sa un expert facilitator ce reprezinta linatul dintre GAL si comunitate.
De asemenea prin dezvoltarea CCI se vor angaja un mediator sanitar si un mediator școlar care
vor facil ita relatia pe cele 2 paliere (școlar ș i medical) dintre comunitate si uneltele dezvoltate
prin GAL.
Prin OS1 si prin un număr de mă suri propuse se va purcede la dezvoltarea unui Centru
Comunitar integrat privind servicii pe toate palierele asa cum reiese din descrierile ant erioare.
Acest centru va fi susț inut de GAL si du pă 2023.
Vor f i organiz ate echipe de specialiș ti (medical, social, ocupare, medico -social,
educaț ie) att angaja ți în cadrul CCI căt și în baza activităț ilor de voluntariat. De asemenea se
vor folosi persoane dezavantajate/foste dezavantajate pentru a crea legatura cu comunitatea
defavorizata și de a contribui la implementarea m ăsurilor p ropuse. Toți acestia vor fi coordonați
in baza CCI, GAL și instituț iile publice relevante in domeniu .
Dezvoltarea unui incubator de afaceri unde afacerile create vor fi incubate. Dupa
finalizarea perioadei de incubare acestea vor face loc altora noi și vor oferi sprijin (din
experienț a acumulata) pentru a le dezvolta .
Toate aceste acțiuni/activități/mă suri (in special „soft”) vor fi susținute și după
implementarea SDL prin GA L. Baza de membrii va f i extinsă să includă și angajatori
importanț i ai zonei (care c auta forța de munca specializată și pot contribui la activitățile de

55
ocupare sau educație pentru a obține resursa umană dorită ) , persoane fizice etc. care vor
contribui la sustenabilitate (fina nciara, institu ționala ș i de implicare).
4.3 Măsuri prioritare
Prioritizarea măsurilor
Implicarea comunităț ii s-a realizat pe doua paliere: 1.R ealizarea studiului de referintă:
prin consultarea autoritătilor publice relevante (direcția sociala, primărie , politia locală etc) ;
cercetarea cantitativă (chestionar indi vidual la nivel de gospodărie) și prin cercetarea calitativă
(focus grupuri), prin implicarea volunt arilor, facilitatorului , experț ilor an imare, experț ilor
sondare etc.
Animarea comunității. Prin activitățile experților animare ș i a facilitatorului GAL ; Prin
evenimente de consultare a comunităț ii (realizate in teritoriul ZUM printr -o abordare proactiva
si dinamica , consultănd comunitatea prin activităț i de teren) unde au fost id entificate
problemele concrete și s -au dezbatut soluț iile potrivite; prin intruni rea dintre membrii ZUM si
experț ii de redactare SDL; î nscrierea de persoane de etnie romă in GAL, ca urmare a
activit ăților de animare; implicarea activă a persoanelor din ZUM î n elaborare a SDL.
Măsuri propuse
 Crearea unui CCI (masura de tip „hard”) pent ru a derula mă suri de ocupare ( recrutare,
consiliere , formare , mediere și plasare pe piața muncii) și educaț ionale ca m ăsura de tip
„soft” – corelat cu OS1; T ermen realizare – An1-An2 opera ționalizare (1.Masura hard ; 2.
Măsura soft)
 a.Desfăș urarea de campa nii de identificare, recrutare ș i inscriere a persoanelor
dezavantajate pentru implementarea programelor de formare profesionala – corelat cu OS1;
 b.Desfășurarea activităților de formare profesională ;
 c. Desfășurarea de activități de ocupare (mediere ș i plasare pe pia ța muncii), î n cadrul
CCI – corelat cu OS1;
 d.Acțiuni desfaș urate p rin CCI care va avea la dispoziție personal de tip mediator școlar
care va acționa ca agent al comunități i în relație cu școala ș i va sprijini participarea tuturor
copiilor din comunitate la învățămă ntul obligatoriu. – corelat cu OS1 si OS2;
 e.Acț iuni de tip “soft” de acompaniere ș i sprijin pentru familie și elev prin măsuri de
sprijin financiar și material (rechizite, imbrăcăminte, incăltăminte, masă caldă etc) condiț ionat e
de participare școlara ș i la sesiuni de consiliere parental ă – corelat cu OS1 si OS2
 Campanii de informare ș i coștientizare a oportunităț ii antreprenoriatului, în special cel
cu componenț a socială și furnizarea de competenț e antreprenoriale – corelat cu OS5 ; T ermen
realizare – An1-An2 operaț ionalizare;

56
 Oferirea de granturi minimis pentru finan țarea celo r mai bune idei de afaceri (ce î mpart
componente economice cu cele de beneficii pentr u comunitate sau sociale) – corelat cu OS5 –
TR :
 An 2 operaț ionalizare ; Dezvoltarea de infrastructură (incubator de afaceri) necesară
sprijinirii afacerilor. – corelat cu OS5 ; TR : An 2 opera ționalizare; Organizarea de tărguri de
locuri de muncă prin co nsultarea periodica a angaj atorilor din Codlea – corelat cu OS1 ; TR:
An 2 operationalizare .
 Acțiuni de tip “hard”,investiț ii în infrastructura educa ționala prin care se vor
reabilita/dota unita țile edu cationale mentionate – corelat cu OS2 ; TR: An1 -An2
operaționalizare; Actiuni de tip “soft” prin organizarea de cursuri de educa ție parentală ș i
consiliere parenta ă cu implicare mixta (p ărinti și părinț i + copii) – corelat cu OS2 ; TR An1-
An2 operaț ionalizare .
 Acțiuni de tip „soft” de desfaș urare de c ampanii de ecologizare si educaț ie civic ă pentru
responsabilizarea copiilor – corelat cu OS2 TR: An1 operaț ionalizare .
 Ațiuni de tip „hard” privind dezvoltarea ș i dotarea infras tructurii CCI (cabinet medical
și stomat ologie, cabinet psihologie, spaț iu mediator san itar, unitate mobila medico -sociala,
spațiu recuperare medicală /tratare afec țiuni mobilitate). – corelat cu OS4 ; TR : An1 -An2
operaționalizare; Acț iuni de tip „soft” privind pre ătirea cadrelor medicale/personal medical
auxiliar – corelat cu OS4 ; TR : An1 -An2 operaț ionalizare; Actiun i de tip „soft” privind
asistenț a persoanelor cu handicap, celor v ărstnice ș i sing ure pentru indeplinirea activităților
zilnice, asistența psihologică și tratarea afecț iunilor de mobilitate. – corelat cu OS4 si OS1 ; T R:
An1-An2 operationalizare; Acț iuni de tip „soft” privind campanii de informare si co știentizare
asupra s ănătăț ii familiei, igiena, educa ție sexuală și planificare familială . – corelat cu OS1 si
OS4 TR: An1 operaț ionalizare .
 Reabi litarea blocurilor ce reprezintă loc uințe rezidenț iale– corelat cu OS3 TR: An1 –
An5 operaț ionalizare (alte surse de finantare);
 Construirea unui bloc de locuin țe sociale – corelat cu OS 3 TR: An2 -An3
operaț ionalizare;
 Dotarea și dezvoltare a sistemului de depozitare/colectare a gunoiului pri n pubele
subterane securizate și a do tării cu utilaje de colectat gunoiu l– corelat cu OS3 TR: An1
operaț ionalizare;
 Imbun ătățirea siguraței publice și diminuarea infracționalităț ii prin montarea sis temelor
de supraveghere video (î n special in locurile fre cventate de copii) – corelat cu OS3 TR: An1
operaț ionalizare;

57
 Amenajarea și dotarea spațiilor publice ș i verzi cu infrastructura de agrement ș i sport
,precum și mobilier urban – corelat cu OS3 TR: An1 -An2 operaționalizare; Desfăș urarea
campaniilor de ecolo gizare (atăt în urma lucră rilor de i nfrastructură urbană căt și pentru
păstrarea curăț eniei zonei și imbun ătățirii spiritului civic )– corelat cu OS3 TR: An1
operaț ionalizare .
 Organizarea de even imente de conștientizare și promovare a diversităț ii zonei
(multiculturalism, cam panii online ș i media, mese rotunde mixte, etc) – corelat cu OS6 TR:
An1 operaț ionalizare;
 Parteneriate între UAT ș i mass -media pentru monitorizarea interven țiilor realizate în
ZUM și pentru promovarea imbunătăț irii imaginii acestei zon e precum și organizarea
campaniilor de vol untariat î n domeniile relevante prin SDL – corelat cu OS6 TR: An1
operaț ionalizare .
Măsurile prez entate mai sus sunt prioritare ș i vor fi implementate în perioada 2018 -2023 prin
SDL. Termenul de reali zare (TR) se r efera la perioada în care mă surile vor ince pe și vor fi
operaționale urmâ nd ca toate să fie implementate/menținute pe toată durata de implementare
(2018 -2023).
Responsabilii implementarii măsurilor sunt componenții GAL împreuna cu ZUM. În
componenț a GAL av em/vom avea APL, societate civilă ș i privată , persoa ne din comunitatea
marginalizată, instituții publice relevante (educație etc) care vor acționa împreuna prin
finanță rile POCU/POR/Alte surse de finanțare pentru a implementa mă surile propuse.
Responsabi litatea nu se poate diviza deoarece contribuția fiecarei entităț i din cadrul GAL este
necesara.
Abordarea integrată
Abordarea DLRC trebuie să aibă la bază o strategie integrată și multisectorială luând î n
vedere specificul zonei d e aplicare. Punctul de p ornire îl reprezintă parteneriatele care sunt
catalizatori ce angrenează toț i factorii multiplicatori locali din toate sectoarele.
Toate acestea dezvoltă secvențe integrate de măsuri de sprijin ce au la bază aceași direcție
strategică .
Un p unct important al acestei abordă ri, de noutate, est e evitarea rezolvării problemelor
dintr -o dată ci mai degrabă aceastea trebuie plani ficate ca o abordare sistematică și
complementară prin mă surile propuse. As tfel ca, pornind de la experienț ele locale anterioare,
pache tul de măsuri se concentrează pe acel e probleme ale căror rezolvare ofera indirect ș i
rezol varea altor probleme adiacente și crează î n mod „natural” sustenabilitatea acestora.
Abordarea DLRC print r-un instrument ca GAL, ce are în componenț a mediu l
public/p rivat/societate civilă colectand informatii de pe toate palierele si actionad in toate cele 3

58
direc tii, denota o abordare integrată și multisectorială în dezvoltarea măsurilor necesare
dezvoltării comunități i.
Toate mă surile propuse fac par te dintr -o stra tegie ce se poziționeaz astfel î ncat să aducă
o valoare adăugată, față de ceea ce există deja, mobilizâ nd sprijinul maxim necesar
implementarii acestora și angrenâ nd indirect și acele mă suri ce au o implementare indirecta și
dependența de mă surile prio ritare care prin rezultatele obț inute cr ează o sustenabilitate ce face
parte din viața de zi cu zi a comunității și nu are nevoie să fie susținută artificial la o perioadă
de timp.
În cadrul SDL au fost identificate 4 zo ne dezavantajate (capital uman și/sau l ocuire) și o
zonă urbană marginaliza tă. Toate aceste zone sunt identificate strategic , plasarea lor fiind în
jurul zonei funcț ionale. Aceste zone au cai de acces viabile către zona funcțională , locuitorii
beneficiind de anumite ser vicii interzonale (acces la sănă tate, participarea la proces ul
educaț ional a persoanelor din zona funcțională în unități de învățămâ nt din zonele
dezavantajate etc).
În acest moment există o interconectivitate minima însă aceasta trebuie accelerată și
dezvoltată astfel încat să putem elimina termenul de zone dez avantajate sau marginalizate din
cadrul municipiului Codlea.
Măsurile propuse se î ntind pe mai multe paliere :
Măsuri de intervenție în educaț ie.
Prin aceste măsuri unitatile de învățămâ nt din ZUM vor fi reabilitate și dezvoltate astfel
încât să poată oferi servicii educaț ionale de calitate bazate pe performanța și meritocraț ie.
Măsurile vor fi de 2 categorii (soft ș i hard) fiind complementare. Prin reabilitarea liceului s e
vor dezvolta serviciile educaționale și se va crea un punct de educaț ie profe sională care poate fi
folosit în pregătirea elevilor în meserii practice și solicitate î n teri toriu (brutar, patiser etc) ,
măsura complementară cu intervenț iile FSE privind ocuparea (consiliere,formare,mediere etc).
În plus măsurile soft de educație vor consta în pregă tirea personalului didactic pen tru lucrul cu
copii dezavantajați, mă suri de acompaniere pentru copii și familii ș i sesiuni de consiliere
parentală .
Adiacent se vor desfăsura și acț iuni de voluntariat unde medi atorul ș colar va avea un
rol de coordonare.
Măsuri de intervenție î n locuire .
În urma studiului s -a constant at o nevoie de reabilitare ș i dezvoltare a cond ițiilor de trai
decente a zonelor menț ionate.
De asemenea s -a constanta t lipsa totală a locuințelor sociale. Mă surile de tip „hard”
(reabilitar e locuințe rezidențiale – finanț ate din alte surse ; construirea unui bloc de locuințe

59
sociale, construirea și reabilitarea spațiilor verzi/locuri de joacă pentru copii/locuri de activități
de agrement ș i sport , supraveghere video pentru scă derea criminal ității, imbun ătățire curăț eniei
zonei prin reabilitarea sistemului de colectare gunoi etc) vor fi complementare cu cele de tip
„soft” (camp anii de ecologizare privind curăț enia in zone le identificate și î n urma l ucrărilor de
pe șantiere, campanii de ecologizare pentru responsabilizarea copiilor etc)
Măsuri de intervenție în ocupare ș i medico -social .
Nucleul acestei strategii î l va constitui crearea ș i dezvoltarea centrului comunitar integrat unde
vor fi furnizate o multitudine de servicii (medico -sociale, ocu pare, educaț ie etc).
Activităț ile „hard” de construire si dotare a acestui centru sunt complementa re cu cele
„soft” privind operaț ionalizarea acestu ia (mediator sanitar, mediator școlar, activităț i de
ocupare/ medico -sociale (unităț i mobile etc), campanii de voluntariat, asistența persoanelor cu
handicap/vârstinici, servicii de asistență civică și juridică precum ș i sesiuni de consultare a
comunităț ii).
În plus CCI este co mplementar cu toate celelalte măsuri fi ind unitatea principală de
coordonare a comuni tății si intervenț iilor.
Astfel complementaritatea se realizează atât între mă suri soft ș i hard
educaț ionale/medicale/ocupare/locuire și cele privind calitatea vieții în funcție de mediul
înconjurător cât și mă suri soft ș i hard „multisectoriale” (de exempl u „hard” – educaț ie cu „soft”
ocupare).
Lista indicativă de intervenții
Persoanele vizate la nivel de î ntreg teritoriu SDL : 24.401 locuitori; Persoa ne rezultate
din esantion (ZUM și zona urbană funcțională ): 1.882 locuito ri; Persoane vizate de intervenț ii :
600 (pentru stabilirea indicatorilor POCU)
Din mă surile p rioritare au reiesit 7 intervenț ii acoperitoare :
1. Crearea si dotarea un ui centru comunitar integrat (mă suri ha rd) – Dezvoltarea
unui CCI ce răspun de nevoilor comunităț ii (ocupare, medico -socia l, educaț ie) prin
intervenț ie de tip „hard”.
2. Reabilitarea ș i dezvoltarea infrastructurii educaționale (Școala gimnazială nr.2 ,
Colegiul Tehnic Simion Mehedinți) – S-au identificat două unitați de invățământ prioritare in
cadrul ZUM (școala gimnazială nr.2 și Colegiul tehnic Simion Mehedinț i). Intervenț ia este de
tip “hard” prin care se vor re abilita si dezvolta cele 2 unităț i. Școala va beneficia de lucrări
pentru inființ area u nui program afterschool precum ș i un program pentru implicarea parintilor,
dezvoltarea centrului socio -educativ , amenajarea unui spațiu de servit masa caldă , achiz.unui
mijloc de transpo rt pentru transportul elevilor ș i pentru activităț i culturale.

60
Colegiul va beneficia de lucrări de m odernizare și refuncț ionalizare pentru cantin ă +
renova re laborator (se pot forma brută rii, patiseri i, bucătă rii etc), refuncționalizarea locurilor de
găzduire a elevilor dez avantajaț i pe locuire si altele.
3.Dezvoltarea condiț iilor de locuire prin const ruirea unui bloc de locuințe sociale,
dotarea ș i dezvol tarea sistemului de depozitare ș i colectare a gunoiului, montarea sistemelo r
de supraveghere video precum și amenajarea ș i dotarea spațiilor publice ș i verzi.
În cadrul munici piului Codlea nu exista fa cilități de locuinț e sociale. Se va construi un
bloc de locuințe sociale ce va fi amplasat în concordanța cu combaterea segregării ș i a imaginii
negative pe care acest tip de locatari o au.
De asemenea se va interveni asupra problemei p ersistente privind depozitarea ș i
colectarea gunoiului (se vor monta n oi sisteme de depozitare gunoi și se vor operaț ionaliz a
utilaje de colectare eficientă a acestuia), acțiuni ce vor fi complementare și cu intervenț ii soft
(campanii de ecologizare).
Creșterea siguranței Z UM reprezintă o prioritate ,zona respectivă fiind considerată raă –
famată. Acest lucru se va întâmpla ș i prin montarea de camere de supraveghere gestionate de
APL. Un punc t important al nevoilor comunității sunt facilități pentru copii , în special locuri
de joacă,sport ș i agrement. Se va purcede la reabilitarea si construi rea de astfel de locuri si
bineînțeles de înființ area spa țiilor verzi ce oferă o imagine mult mai placută zonei.
Acestea vor fi puncte de atracții pentru toți locuitorii SDL și numărul de vizite î n cadrul
ZUM (de persoane din exterior) va crește exponenț ial.
4.Dezvoltarea ș i dotarea infrastructurii de sănă tate CCI (cabinet medical cabinet
psihologie, spaț iu mediator sanitar, unitate mobilă medico -socială, spațiu recuperare
medicală/tratare afecț iuni mobilitate) –
În cadrul nevoilor privind serviciile medicale, locuitorii ZUM nu au acces facil la
servicii medicale de calitate. Pentru a remedi a acest lucru , CCI va fi operaționalizat și pe acest
palier dotâ ndu-se cu infrastructura adecvată com plementare cu activităț i soft (mediator sanitar,
unitate mobilă medico -socială , servicii de recuperare).
De asemenea in baza parteneriatului cu medicii de familie locuitorii vor pu tea fi trimisi
pentru investigaț ii suplimentare, unde este cazul, la Spita lul municipial Codlea .
5.Reabilitarea blocuril or rezidenț iale-
Una din problemele invocate in cadrul sondajului organizat în ZUM este nevoia de a
imbunatăți condițiile de locuire rezidentială prin reabilitări ale spaț iilor de locuit. Se vor
reabilita sp ații de locuit rezidenț iale (blocur i) din alte s urse de finanț are.
6.Dezvoltarea de infrastructură (incubator de afaceri) necesară sprijinirii afacerilor
incipiente –

61
Pt. a putea implementa cu su cces dezvoltarea antreprenorială a zonei și pentru a crea lo curi de
muncă sustenabile este necesara dezvoltar ea unui minim de infrastructură antreprenorială în
cadrul comunităț ii.
Se va înființ a un incub ator de afaceri unde afacerile înființate( în special cele înființate
în urma acrodă rii de granturi minimis) vor putea primi s prijinul necesar de dezvoltare ș i
sustenabilitate.
7.Implementarea măsurilor finanț abile prin POCU precum și operaționalizarea
invesț itiilor POR
Pentru a operaționaliza toate mă surile de tip „hard” este nevoie de măsuri integrate ș i
compleme ntare pe toate palierele (de tip soft).
Astfel ca prin finanțare de tip POCU se vor intreprinde activități de ocupare
(recrutare,consil iere,formare,mediere) , activități educaționale (măsuri de acompaniere elevi ș i
familii, suport pentru accesul la educaț ie , pregă tire cadre didactice etc) , activităț i medico –
sociale (infirmiere, mediator sanitar, unitate mobilă , sprijin persoan e cu handicap, recuperare
fizică ș i mobilitat e etc) , campanii de informare și consitentizare precum și voluntariat,
activități mu lticulturale și promovare a diversității ș i dese gregării, activități de ecologizare și
educație asupra sanatăț ii.
Măsuri de sustenabilitate propuse :
1. Pentru accesarea finanțării , aplicanții trebuie să dețină experiență specifică î n lucrul cu
grupuri vulnerabile (inactivi și/sau someri ș i/sau tiner i și/sau persoane dezavantajate pe
educație și/sau locuire și/sau ocupare) în cel puțin 1 proiect și/sau 3 acț iuni dovedibile ce
implica cel puțin 50% din grupul ținta vizat. În acest fel experiența specifică asigură un gr ad
crescut de responsabilitate ș i implementare ce se pot traduce în asigurarea sustenabilităț ii
viitoare;
2. Asigurarea sust. acțiunilor pentru cel puț in 24 l uni cu monitorizare trimestrială. Pentru
această condiție se va verifica ș i baza de date privind voluntarii organizației/organizaț iilor
respective deoarece , din experiența, aceș tia vo r juca un rol foarte important în implementarea
acțiunilor de sustenabilitate. Aplicanții care vor dovedi ș i exp eriență adecvată de coordonare
(coordonator i voluntariat) vor primi punctaj suplimentar prec um și pentru asigurarea
sustenabilităț ii pe mai mult de 24 luni;
3. GAL responsabil îș i va asuma sustenabilitatea activităț ilor pent ru cel puțin 12 luni după
2023.

62
CONCLUZII Ș I PROPU NERI

Monitorizarea și evaluarea mă surilor implementate se va realiza de că tre GAL prin :
– Proceduri de monitoriz are prin raportarea trimestrială a stadiului implementă rii (raport
de progres);
– Proceduri de verificare în teren (în special pentru mă surile POR ) privind diverse etape
de implementare;
– Implicarea comunității , î n special ZUM , pentru monitorizarea proactivă din teren.
Aceștia vor fi instruiți de către facilitator și de experții animare să monitorizeze
lucrările /măsurile care se implementează î n zon a lor. A ceștia vor avea instrumente de
comunicare cu GAL privind orice semnalmenț e de raportat. De asemenea vor fi organizate ș i
campanii de voluntariat cu diverse activități pentru a oferi un rol activ în implementarea
măsurilor persoanelor din comunitate .
– Consu ltarea periodică a persoanelor din comunitate privind satisfacția implementării
măsurilor prin diverse instituții publice relevante (instituții de invațământ, unităț i medicale etc).
– Oferirea de sprijin și acces la informatii î n cadrul CCI prin pune rea la d ispoziția
comunității a unui birou pentru sprijin și informații unde cetățenii pot veni ș i raport a/discuta
diverse aspecte ale mă surilor imple mentate. Biroul va avea legatură directă cu GAL.
– Impunerea de indicatori de rezultat pe care impl ementator ii mă surilor vor trebui să îi
respecte și vor fi incurajați să verifice periodic situaț ia acestor indicatori prin sondaje
– Implicarea mass media/mediul online , prin parteneriate confor m OS6, pentru
implicarea cel puțin bilunară î n mo nitorizarea stadiului i mplementării mă surilor.
Personalul GAL va fi responsabil de centra lizarea tuturor acestor informații ș i sprijin irea
tuturor factorilor implicați în monitorizare și evaluare. Ei vor evalua, î n diverse stadii, printr -o
metodologie dezvoltată la nivel de GAL, măsura în care sunt atinse obiectivele ș i vor verifica
deocnturile fin anciare pentru rambursarea/plată cheltuielilor. Aceștia vor avea și rol de
monitorizare asistată , în sensul sprijinirii entițătilor ce implementează mă surile privind modul
de abordare a anumito r aspecte pentru a nu greș i.
Procedura de monitorizare și evaluare, inclusiv indicatorii POCU și POR , evaluarea de
impact
Așa cum au fost concepute, măsurile de intervenț ie sunt complementare POCU + POR.
În cadrul SDL au fost identificate zone distincte (dezvantajate fie p e capital uman fie pe
locuire) ș i ZUM.

63
Beneficiile intervenț iilor complementare privesc imp actul multidimensional pe care îl
produc. O intervenț ie de tip POR (conform OS1) pentru cr earea unui CCI care va fi
operaționalizat pr in mă suri de tip P OCU va produce efecte benefice ș i multiple pe toate
palierele (capital uman, locuire și ocupare) prin activităț i de ocupare (consiliere, formare,
mediere, antreprenoriat) , activităț i educationale (sprijini rea accesului continuu la educaț ie a
famil iilor dezavantajate) , activităț i medico -sociale (persoane cu handicap, vârstnice, singure
etc) precum și implicarea comunității ZUM+SDL în acțiuni de voluntariat și munca în echipe
mixte ș i desegregate.
O altă dimensiune a intervențiilor o rep rezintă cea în infrastructură. Intervenția î n
rezolvarea problemelor de siguranță publică, curățenie ș i amenajare zone verzi/agrement/sport
au beneficii privind capi talul simbolic (OS6) prin imbunătățirea imaginii zonei ș i „repopularea”
acesteia cu persoan e din alte zone, privind ocuparea (se pot dezvol ta noi afaceri acolo unde
condițiile de mai devreme se imbunătățesc, afaceri care crează locuri de munca) , privi nd
desegregarea (organizarea acțiunilor de voluntariat î n echipe mixte teritoriu SDL + ZUM).
Cert este c ă toate obiectivele s pecifice coroborate cu intervențiile propuse influențează
atât direct cât ș i indirect fo rmele de capital vizate de SDL și duc la obț inerea obiec tivului
general de reducere a sărăciei și creș terea incluziunii sociale .

64

Bibliografie
1. Ghica C., Bulearcă M., Dezvoltarea durabilă și protecția mediului: noi abordări practice și
conceptuale, Ed.Printech, București, 2012
2. Pătrașcu R., Damian A., Minciuc E., Problematici fundamentale privind dezvoltarea
durabila , Ed. A.G.I.R ., 2015
3. Pătrașcu R., Damian A., Minciuc E., Problematici fundamentale privind dezvoltarea
durabila , Ed. A.G.I.R ., 2015
4. Popescu I., Bondrea A., Constantinescu M., Dezvoltarea durabilă: o perspectivă românească,
Ed.Economică , București, 2005
5. Ivancevich, John M., James H. Donnelly jr., James L. Gibson – Management : Principles
and Functions, Fourth Edition, Homewood II., IRWIN, 1989
6. Certo, Samuel – Modern management, Sixth Edition, Boston, Allyn & Bacon, 1994
7. Petrescu I., Introducere în managementul dezvoltării durabile, Ed. FRM, București, 2009
8. Chiriac S., Convergențe între globalizare și dezvoltare durabilă, Ed. ASE, București, 2011
9. Dragomir, C. (coord.), Dimensiunea europeană a managementului organizației. Sinteze –
vol.2 , Editura Fundația “România de Mâine”, București, 2014

Pagini web:
1. www.anpm.ro/dezvoltare -durabila
2. www.mmediu.ro
3. www.aida -social.ro
4. https://www.municipiulcodlea.ro

65
Harta 1. Teritoriu ț inta pentru DLRC în Codlea

Sursa: Conform delimită rii teritoriului vizat de SDL la nivel de PUG Codlea

66
Tabel 1. Indicatori cheie prin care s -a validat Zona urbana marginalizata (Cartierul
Colorom si Cartierul Garii)
Criterii /
Dimensiu
ne Indicatori cheie Praguri
minimal
e ZUM –
Zona
urbana
marginalizat
a
(Colorom si
Garii) Zona
dezavant
ajata pe
capital
uman
(Cartieru
l 9 Mai) Zona
dezavant
ajata pe
capital
uman
(Cartieru
l Carpati) Zona
dezavant
ajata pe
capital
uman si
pe
locuire
(Cartieru
l Negoiu) Zona
dezavant
ajata pe
capital
uman
(Cartieru
l
Nordului
)
Capital
uman Proporția populației de 15 -64 de ani
care a absolvit maxim 8 clase
(gimnaziu) 22%
25,87%
24,32
%
24,32
%
30,30
%
24,80
%
Proporția persoanelor cu dizabilități,
boli cronice sau alte afecțiuni care le
limitează activitățile zilnice 8%
7,61%
11,49
%
2,7%
6,06%
9,65%
Proporția copiilor și adolescenților (0 –
17 ani) din populația totală 20,50%
26,21%
22,30
%
27,03
%
27,27
%
23,62
%
Ocupar
ea
forței
de
muncă Proporția persoanelor de 15 -64 ani
care nu sunt încadrate pe piața
formală a muncii (salariați cu contract
de muncă sau lucrează oficial pe cont
propriu, cu sau fără angajați – patron
sau administrator de firmă, PFA, AF,
întreprindere individuală, liber
profesionist) și nici nu urmează o
formă de învățământ 22,50% 25,26%

18,92%

16,22%

12,12%

18,31%
Locuire Proporția locuințelor
supraaglomerate (< 15,33 m2 pe
persoană) 54%
63,14%
42,59%
42,86%
58,33
%
27,78%
Nesiguranță locativă: proporția
gospodăriilor ce nu dețin locuința în
proprietate personală 12%
16,75%

0%
0%
0%
7,78%
Com uni
tate
roma
sau
non-
roma Proportia persoanelor rome pentru
validarea comunitatii de tip roma sau
non-roma 10%
15,40%

6,08%
0%
0%
6,5%