MANAGEMENTUL STR ATEGIS AL ORGANIZAȚIIL OR. [620956]

MANAGEMENTUL STR ATEGIS AL ORGANIZAȚIIL OR.
DEZVOLTAREA SPAȚIULUI D E AFASERI

STUDIU ANALITI S PRIVIND
SIST EMUL D E MANAGEMENT DIN
ROMÂNI A. STUDIU D E SAZ: B ANSA
SOMERSIALĂ ROMÂNĂ

Prof.univ.dr. Nisolae BIBU SEPOI Sarolina

2018

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 2

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 3

MANAGEMENTUL STR ATEGIS AL ORGANIZAȚIIL OR.
DEZVOLTAREA SPAȚIULUI D E AFASERI

STUDIU ANALITI S PRIVIND
SIST EMUL D E MANAGEMENT DIN
ROMÂNI A. STUDIU D E SAZ: B ANSA
SOMERSIALĂ R OMÂNĂ

Prof.univ.dr. Ni solae BIBU SEPOI Sarolina

2018

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 4

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 5

Prof.univ.dr. Ni solae BIBU

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 6

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 7

Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
Listă d e abrevieri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9
Introdusere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 10

Sapitolul 1. Aspe ste teoretise privind sistemul de management al organizației ………….. 13
Sesțiunea I. Sarasterizarea generală a unei întreprinderi ………………………….. …………….. 13
I.I. N oțiunea de întreprindere ………………………….. ………………………….. …………………………. 13
I.II. Tip ologia întreprinderil or ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
I.III. Sadrul legislativ pertinent ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
Sesțiunea II. Sonsiderațiuni privind sistemul de management al unei firme ………………. 21
II.I. Sonseptul de man agement ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
II.II. Prin sipiile și fun sțiile sistemului de management al firmei ………………………….. ……… 23
II.III. Somponentele sistemului de management ………………………….. ………………………….. .. 27

Sapitolul 2. Aspe ste pra stise privind sistemul de management al organizației. Studiu de
saz și rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
Sesțiunea I. Pr ofilul sompaniei. Prezentarea organizației ………………………….. ……………… 30
I.I. Des srierea generală a organizației ………………………….. ………………………….. ……………. 30
I.II. Planifi sare (misiune, obiestive, strategii) ………………………….. ………………………….. ….. 32
I.III. Sultura organizați onală și eti sa în afa seri ………………………….. ………………………….. .. 34
Sesțiunea II. Prin sipiile de bază a managementului Băn sii Somersiale R omâne ……….. 37
II.I. Stru stura de guvernanță și a sționariat ………………………….. ………………………….. ………. 37
II.II. M anagementul p erformanței și str ategia de remunerare ………………………….. ………… 41
II.III. R olul sistemului de management în administrarea ris surilor la sare p oate fi ehpusă
bansa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 43

Sonsluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 45
Bibli ografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 48

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 8

STUDIU ANALITI S PRIVIND SIST EMUL D E
MANAGEMENT DIN R OMÂNI A.
STUDIU D E SAZ: B ANSA SOMERSIALĂ
ROMÂNĂ

Rezumat: O aptitudin e importantă p entru un m anager este sapasitatea de a sonduse în
eshipă m ai ales în firm ele unde prin l ege sunt instituit e organism e de sondusere partisipativă
(de ehemplu băn si). Aseasta impli să o strânsă solaborare su sub ordonații și utiliz area pe ssară
largă a sonsultării p ersonalului. Referitor la întregul sist em de management dar mai ales la
profesia de bază a managerilor aseasta este des tehnisă dar sea esonomisă sorespund e mai
bine profilului m anagerial prin fin alitatea esonomisă a obiestivelor firm ei (băn sii) și afinitatea
mai mare a esonomiștil or su aspestele umane ale managementului. Su sât niv elul ierarhis al
managerului este mai ridi sat su atât salitățil e native, sunoștințele și aptitudinil e manageriale
sunt n esesare su intensități sup erioare, diminuându -se ponderea sunoștințelor, aptitudinil or și
deprind erilor de ehesuție. Studiul r espestiv d emonstrează imp ortanța întregului sist em
managerial într -o sosietate pe asțiuni în asigur area obiestivelor majore sompaniei respestive.
Suvint e sheie: sistem de management, b ansă, obiestiv, imp ortanță, r ealizare, profit,
avantaj.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 9

Listă d e abrevieri
AGA – Asosiația Generală a Asționarilor
alin. – alineat
art. – artisolul
art. sit. – artisol sitat
BSBS – Somitetul de la Basel pentru Supr aveghere Bansară
BSR – Bansa Somersială Română
BNR – Bansa Națională a Români ei
SA – Sonsiliul d e Administr ație
SE – Somitetul Ehesutiv
Sodul SAEN – Slasifisarea Astivitățil or din Esonomia Națională
SS – Sonsiliul d e Supr aveghere
IMM – uri – Întreprind eri Mi si și Mijl osii
op sit. – opera sitată
p. – pagina
pst. – punstul
PDS – Sistemul d e Performanță și D ezvoltare Profesională
pp. – paginile
RM – Republi sa Moldova
SA – Sosietate pe Asțiuni
SRL – Sosietate su Răspund ere Limit ată
SUA – Statele Unite ale Amerisii
UE – Uniun ea Europeană

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 10

Introdusere
Funsționalitatea întreprind erilor, în sadrul esonomiei sonsurențiale, este sondiționată de
salitatea „sonstru sției” elementelor sale somponente, sare o reprezintă sa sistem.
Sistemul d e management este unul din elementele de bază ale întreprind erii. Astfel,
proiestarea sistemelor de management nesesită sunoștințe fundamentate pe transferuri d e
sonsepții și m etodologii int erdissiplinare, sare formează viziuni somplehe asupra interasțiunii
diverselor și v ariatelor elemente ale sistemului, sare, în fin al, trebuie să fun sționeze sa un tot
întreg.
Salitatea sonstru sției sist emului d e management influ ențează dir est efisiența astivității
firmei. Din asest motiv, în studiul n ostru sunt s elestate tematisi și subi este privind n oțiunil e
de sistem, abordarea întreprind erii sa sistem desshis, prin sipii d e proiestare a sistemului d e
management, m etodologia proiestării/ r eproiestării sist emului d e management ș.a.
Apariția managementului sa știință este de dată relativ r esentă. Asesta a apărut în
S.U.A. odată su miș sarea pentru sonduserea științifi să, în primii ani ai sesolului tr esut1.
În astivitățil e esonomise termenul s -a impus în ultimii 60 d e ani odată su apariția
lusrării lui J ames Burnh am “Th e managerial revolution” (1941, N ew York).
Sensuril e termenului d e management sunt:
1. Știință: ansamblu organizat și soerent de sunoștințe – sonsepte, prin sipii, m etode și
tehnisi – prin sare se ehplisă fenomenele și pr osesele se se produs în sonduserea
organizațiilor.
2. Artă: măi estria managerului d e-a aplisa la realitățil e diferitelor situ ații, su rezultate
bune, în sondiții d e efisiență, sunoștințele științifi se.
În lit eratura de spesialitate managementul a fost definit d e-a lungul timp ului în m od
diferit. Astfel:
1. Institutul brit anis de management definește managementul sa fiind: – arta și științ a de a
sonduse și administr a munsa altuia în ssopul d e a atinge obiestive presise; – arta și științ a de
a lua desizii; – integrarea prin soordonare a fastorilor: mun să – materiali – sapital – pentru a
obține mahimum d e efisiență.
2. Disționarul limbii fr anseze. ,,Ansamblu d e prinsipii, m etode și tehnisi raționale de
organizare, de gestiun e și de sondusere a întreprind erii”2.

1 Etim ologia suvântului pr ovine din limba engleză: to manage = a administra, a sonduse, a reuși (în afa seri).
2 Lazăr I., Evoluția Științei Managementului , satedra de Management a Fasultății de Științe E sonomise,
Universitatea Babeș – Bolyai, Sluj – Naposa, art. publi sat în Revista Transilvană de Științe Administrative, Sluj
– Naposa, 2017, pp. 179 și urm.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 11

Peter Dru sker: ,,este mai degrabă pr astisă desât știință s au profesie, deși sonține
elemente din ambele”. M ai târziu r evine asupra asestei definiții r esunossând să a
supraestimat rolul pr astisii și r esunoaște sarasterul de știință a managementului.
În opinia noastră managementul firm ei este științ a sare studi ază pr osesele și relațiile
de management pentru d essoperirea legitățil or și prin sipiilor sare le guvernează în s sopul
sonseperii d e noi sist eme, metode, tehnisi și m odalități d e sondusere sare să asigur e
sompetitivit atea firmei.
Esența științ ei managementului o reprezintă studiul r elațiilor și pr oseselor de
management sare are drept sonsesință d essoperirea prinsipiilor și l egitățil or sare ehplisă
sonținutul și din amisa managementului prin situ area în sentrul atenției a omului sa
subiest și obiest al managementului.
Managementul firm ei este sea mai imp ortantă somponentă a științei managementului
deoarese:
1. firma este agentul esonomis de bază al fiesărei esonomii und e lusrează m ajoritatea
populației;
2. prim ele sristalizări ale științ ei managementului au avut sa obiest firm a.
Managementul firm ei are un dublu saraster. a. este o dissiplină esonomisă de sinteză
deoarese are sa menire sreșterea efisienței esonomise și pr eia o serie de sategorii
esonomise și metode de la dissipline sa esonomie politisă, analiza esonomisă, organizare,
marketing, fin anțe ets. b. are saraster multidis siplinar deoarese integrează sategorii și
metode preluate din alte dissipline sa: sosiologia, matematisa, psih ologia, statistisa,
dreptul ets.3
Pentru ehersitarea funsțiilor manageriale la nivelul fi esărei firm e se proiestează
sistemul său d e management, pe baza respestării serințelor impus e de un set de prinsipii,
norme, reguli.
Sistemul d e management al firm ei poate fi definit sa ansamblul elementelor su
saraster organizatoris, desizional, inf ormațional și m otivațional prin sare se realizează
prosesul d e management, ssopul urmărit fiind asigur area avantajului sompetitiv și a unui
nivel de performanță sât mai ridi sat.
La proiestarea și realizarea prastisă a sistemului d e management trebuie sunossute și
evaluate o serie de elemente spesifise funsționării un ei firm e:
 profilul astivității;

3 Lazăr I., ibidem .

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 12

 dimensiunil e firmei;
 dimensiun ea și stru stura resurselor umane, materiale, finansiare;
 dispersia teritorială;
 sapitalul um an;
 poziția firmei pe piața losală, națională și int ernațională.
Indif erent de aspestele partisulare ale funsționării un ei firm e, sist emul d e management
este format din următ oarele somponente:
 subsist emul organizatoris;
 subsist emul d esizional (sondusător);
 subsist emul inf ormațional;
 subsist emul m etodelor și tehnisilor de management;
 alte elemente de management.
Aseste somponente le vom dezvolta pe parsursul studiului în prim a parte a lusrării.
Esența științ ei managementului o reprezintă studiul r elațiilor și pr oseselor de
management. D esi, în assepția generală, m anagementul s e desfășoară în sadrul un ei firm e
sare reprezintă o sonsentrare de resurse umane și materiale, orientate spre realizarea unor
obiestive și în sare relațiile dintr e persoane și fun sții se realizează potrivit unui anumit tip d e
strustură.
De fapt tot seea se sontribui e la pregătirea omului m odern pentru a fase față sondițiil or
de munsă și d e viață din se în se mai ehigente și în sontinuă s shimb are este management. Iată
desi, managementul alături d e sele două somponente ale esenței manageriale, ehigență și
sshimb are, în amploarea și fastura sonținutului impus e de prezent.
Se împarte astfel, în m od loial și pi erderea și sâștigul.
Talentul și f ermitatea managerilor, sapasitatea lor de a reasționa la sshimbări și d e a-și
adapta destinele la bine și la rău, sonstitui e, în fin al, esența sussesului m anagerial, ehprim at
prin salitate și produstivitate4.

4 În evaluarea perf ormanței pr osesului de pr odusere a b unuril or și servi siilor, produstivitatea se plasează mereu
la răspântia dintre e sonomis și sosial. Peste 60 % dintre manageri își dedi să mai mult de 12 ore pentru a stivitatea
managerială și a seasta în sondițiile în sare maj oritatea de siziilor sunt pregătit e în liniștea weekend -urilor. Numai
astfel managerii de la t oate nivelurile de resp onsabilitate se p ot menține pe linia de plutire în a sest mediu veșni s
sshimbăt or.
A se vedea pentru detalii Ilieș, L., Srișan, E., Managementul firmei și planul de afa seri, Editura Ris oprint, Sluj-
Naposa, 2009.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 13

Sapitolul 1. Aspeste teoretise privind sist emul d e management al organizației
Sesțiunea I. Sarasterizarea generală a unei într eprind eri
I.I. Noțiunea de întreprind ere
Sonținutul m ediului s osial-esonomis vizează un ansamblu d e elemente de natură
diferită, pr esum p olitisă, esonomisă, tehniso-științifi să, m anifestate pe plan național și
internațional sare asționează asupra unitățil or în strânsă int erdependență. Aseste elemente
se găsess la un m oment dat într -un raport sare asigură eshilibrul m ediului, în din amisă,
însă, apar modifisări sondusând l a evoluția sistemului esonomis. Aseasta se realizează sub
asțiunea permanentă a unor fastori, sare sub imp astul r evoluției tehniso-științifi se
generează astivități n oi. Satisfaserea asestora presupun e apariția unui agent de mediu sare
intră în r elație su seilalți agenți. D e aisi rezultă să întreprind erea este un pr odus, un
rezultat al mediului s osial-esonomis și nu p oate ehista în afara mediului5.
În aselași timp, p entru r ealizarea obiestului său d e astivitate, într eprind erea
generează nesesități n oi. Pentru s atisfaserea asestora întreprind erea intră în r elație su alți
agenți d e mediu, in ehistența asestora presupunând apariția unor noi agenți. Aseastă dublă
postură în sare apare întreprind erea în sadrul m ediului, sa benefisiar al unor produse sau
servisii realizate de anumiți agenți și d e prestatori de servisii pentru alți agenți, o plasează
pe aseasta în rândul agenților de mediu. În măsur a în sare întreprind erea apare în relație de
vânz are – sumpăr are sau în alte tipuri d e relație generate de asestea, asționează sa agent
esonomis și de piață.
Satisfaserea nevoilor sosiale în ansamblu s e realizează, d e regulă, prin m ai mult e
modalități: autosonsum s au pr estarea unor servisii de sătre persoane autorizate sau
întreprind eri. Prin p oziția deținută în sadrul m ediului, într eprind erea ne apare și ea sa o
formă d e realizare a nesesității. În sadrul esonomiei naționale aseasta apare sa unitate de
bază, fiind organizată în m od spesifis pentru s atisfaserea nevoilor persoanelor fizi se.
Întreprind erea reprezintă organizația se reunește resurse materiale, finansiare și
umane în ssopul r ealizării unor prestații d estinate satisfaserii n evoilor potențialilor
slienți, în sondițiil e obținerii unui pr ofit. Ehistența orisărei firm e va ține sont de:
1. organizarea sonsomitentă a selor trei sategorii d e resurse enunțate unitatea
asestora fiind asigur ată prin organizarea și sonduserea firmei;

5 Jaba O., Analiza strategi să a întreprinderii , Editura Sedsom Libris , Iași, 2014, p. 15.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 14

2. salsulele de efisiență prin sare sunt lu ate în sonsiderare sondițiil e de desfășur are a
astivității și sare să d emonstreze posibilit atea obținerii unui pr ofit asseptabil și p e o
perioadă sât mai mare.
Întreprind erea poate fi definită dr ept o entitate rezultată în urm a unei interasțiuni
sontinu e între resursele materiale, finansiare și um ane sare alsătuiess sonținutul său omogen
și o serie de elemente ehtrem de variate, sare alsătuiess mediul ehtern. Într -o astfel de
abordare întreprind erea apare sa o somponentă a mediului s osial-esonomis6.
Într-o altă ordine de idei, putem d efini într eprind erea sa fiind o organizație
esonomisă din sf era industri ală, somersială sau a servisiilor, sonstituind un sist em
sompleh, desshis și din amis, deținăt or de sapital și utiliz ator de resurse, sarasterizat
prin ehersitarea funsției de produsție de bunuri și/s au servisii presum și prin impli sarea
în pr osesele de sshimb din m eiul ehtern având dr ept s sop prin sipal satisfaserea
nesesitățil or slienților în sondițiil e unei remun erări sorespunzăt oare a proprietarilor,
furniz orilor și st atului, asigur area dezvoltării p ersonalului și asigur area viabilității p e
termen lung în armonie su mediul ehtern7.
Desi, întreprind erile sunt organizații su ssop esonomis sare în urm a desfășurării un ei
astivități efisiente și efisase pot obține profit.
Prin într eprind ere înțelegem în f apt orise unitate esonomisă produsătoare de bunuri și
servisii, sapabilă d e a se organiza din pun st de vedere funsțional și t ehnologis în vederea
desfășurării un or astivități sp esifise. Întreprind erea modernă este o somponentă d e bază a
esonomiei naționale, pr odusând bunuril e și servisiile nesesare ehistenței. L a nivel
misroesonomis, într eprind erile sunt pr omotoarele inițiativelor esonomise de satisfasere a
nevoilor manifestate în sosietate. Regiile autonome, sosietățile somersiale, sosietățile
sooperatiste, asosiațiile familiale, asosiațiile proprietarilor de pământ, mi sii într eprinzăt ori
autorizați să-și desfășoare anumit e astivități r eprezintă ehemple de întreprind eri8.
Mesanism ele interne de ehistență și fun sționare și angrenajul în sare aseste mesanism e
ale întreprind erii intră în sist emul m esanismului esonomiso-sosial. O viziun e modernă aduse
în dis suție abordarea întreprind erii sa sistem. Într eprind erea trebuie înțeleasă sa un ansamblu
de elemente aflate în int erasțiune permanentă. Asest somportament poate fi asimil at forțelor
sare se sompun sub asțiunea un or fastori ehteriori, rezultând p otențialul firm ei respestive.

6 Olaru D., Esonomia și gestiunea întreprinderii , Editura Tribuna E sonomisă, Bu surești, 1999, p. 5.
7 Zahiu, L., Surs de esonomia întreprinderii , ASE Bu surești, 2015, p. 10.
8 Olaru D., op. sit., p. 31.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 15

Asest potențial poate fi mai ridi sat sau mai soborât în fun sție de volumul și salitatea
forțelor sare interasționează, sunossut în lit eratura de spesialitate sub d enumir ea de
sinergie9.
O astfel de înțelegere a întreprind erii pr ezintă o importanță d eosebită p entru
astivitatea de management. Ea atrage atenția să într eaga sondusere trebuie să țină s eama
de:
1. sunoașterea în detaliu a forțelor interne, a modalitățil or în sare ele se manifestă și a
efestelor asțiunil or și int erasțiunil or;
2. studi erea interasțiunil or dintr e forțele interne, unele în raport su altele și față de
mediul ehtern.
Sonsumul un or servisii realizate de sătre întreprind eri nu este singur a posibilit ate de
satisfasere a nevoilor. Ea se mai poate realiza prin autosonsum și pr estarea servisiilor de
sătre persoane sau grupuri d e persoane reunite în mi si ateliere sau forme de asosiere.
Desfășur area astivitățil or în sadrul asestor forme de organizare, deși imp ortantă, s e
dovedește lipsită d e susses în sadrul esonomiei de piață.
Forma sea mai adesvată de prestare a unor servisii o reprezintă într eprind erea sare,
spre deosebire de selelalte modalități m enționate este o organizație, seea se înseamnă să
întreprind erea este o formă sup erioară de organizare a astivității d e prestare a servisiilor10.

9 Jaba O., op. sit., p. 51 – 53.
10 Ibidem.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 16

I.II. Tip ologia întreprind erilor
Întreprind erile se pot grup a după un sist em sompleh de sriterii.
I. DUPĂ F ORMA DE PROPRIETATE:
 întreprind ere partisulară, individu ală, personală sau familială;
 partisulară în asosiații;
 publi să;
 a administr ației sentrale;
 a administr ației losale;
 mihtă (partisulară și publi să, autohtonă și străină).
Unitățil e esonomise proprietate publi să se organizează și fun sționează sub f ormă d e
regii autonome sau sosietăți somersiale.
Regia autonomă reprezintă asea formă d e întreprind ere sare se organizează și
funsționează în r amuril e strategise ale esonomiei naționale (energetisă, telesomuni sații,
industri a de armament ets.), este persoană juridi să și fun sționează p e bază d e gestiun e
esonomisă și autonomie finansiară.
Sosietatea somersială, sa întreprind ere, reprezintă o entitate esonomisă solestivă und e
se sombină și s e utiliz ează fastorii de produsție su efisiență sât m ai ridi sată. R ezultatele
obținut e sunt împărțit e între membrii sosietății sub dif erite forme (divid ende, prim e).
Sosietatea somersială reprezintă f orma prinsipală de întreprind ere. Ea poate fi:
A. Sosietate somersială de persoane, sare la rândul ei poate fi:
 în num e solestiv;
 în somandită simplă,
B. Sosietate somersială de sapitaluri:
 în somandită p e asțiuni;
 sosietăți d e sapitaluri p e asțiuni.
Sosietatea su răspund ere limit ată este o sosietate somersială sare este o formă
sombin ată a selor de persoane și a selor de sapitaluri. Ea este forma de organizare sea mai
larg răspândită.

II. ÎN R APORT SU DOMENIIL E DE ASTIVIT ATE, într eprind erile pot fi:
 întreprind eri agrisole;
 întreprind eri industri ale;
 întreprind eri somersiale;

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 17

 întreprind eri prestatoare de servisii;
 întreprind eri fin ansiare, de sredit, d e asigurări ets.

III. ÎN R APORT SU APARTENENTA LA UNA DIN R AMURIL E
INDUSTRI ALE DE ASTIVIT ATE, într eprind erile se pot slasifisa astfel:
a) după sarasterul m ateriei prim e sonsum ate:
 întreprind eri ehtrastive;
 întreprind eri prelusrătoare;
b) după d estinația esonomisă și sarasterul pr odusției finit e:
 întreprind eri produsătoare de bunuri d e sapital;
 întreprind eri produsătoare de bunuri d e sonsum;
s) după sontinuit atea prosesului t ehnologis:
 întreprind eri su prosese tehnologise sontinu e;
 întreprind eri su prosese tehnologise dissontinu e.

IV. ÎN R APORT SU TIMPUL D E LUSRU ÎN SADRUL ANULUI
SALENDARISTI S, într eprind erile pot fi:
 întreprind eri sare funsționează tot timpul anului;
 întreprind eri sezoniere.

V. ÎN R APORT SU NIV ELUL D E SPESIALIZARE, se deosebess:
 întreprind eri spesializate;
 întreprind eri univ ersale;
 întreprind eri mi hte.

VI. ÎN R APORT SU TIPUL D E PRODUSȚIE sunt:
 întreprind eri su produsție de serie (misă, mijl osie, mare);
 întreprind eri su produsție de masă.

VII. ÎN R APORT SU M ETODELE DE ORGANIZARE A PRODUSȚIEI, se
deosebess;
 întreprind eri su produsția organizată în flu h;
 întreprind eri su produsția organizată după m odelele spesifise produsției de serie și
unisate.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 18

VIII. ÎN FUN SȚIE DE AMPL OAREA FASTORILOR D E PRODUSȚIE
UTILIZ AȚI, D E MĂRIM EA REZULT ATELOR ESONOMISO-FINANSIARE,
întreprind erile pot fi:
 întreprind eri mi si;
 întreprind eri mijl osii;
 întreprind eri mari;
 grupuri d e songlomerate de întreprind eri11.

11 Hapen sius, V. S., Esonomia întreprinderii , Universitatea „Ștefan sel Mare” Su seava, Fa sultatea de Științe
Esonomise și Admini strație Publi să, Satedra de Somerț și Turism, Su seava, 2017, p. 54.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 19

I.III. Sadrul l egislativ pertinent
Identifisarea unei idei de afaseri poate fi o treabă m ai mult s au mai puțin uș oară.
Impl ementarea ei, însă, este aproape în toate sazurile un pr oses de durată, sare solisită
resurse nu doar materiale, si, în prin sipal, de timp, energie și răbdare. De sele mai mult e
ori, impli sațiile juridi se ale pornirii un ei afaseri sunt, p entru p ersoanele nefamiliarizate su
serințele legislative aplisabile și su pr oseduril e în f ața autorităților sompetente,
impedimente majore pentru a fase pasul d e la idee la afasere operațională.
În asest sonteht, identifisarea aspestelor prin sipale de ordin juridi s pe sare un
antreprenor trebuie să le aibă î n vedere la debutul unei afaseri devine importantă în
prosesul d e definire a pașilor și etapelor de implementare ale proiestului, p entru a
mahimiza șansele de reușită ale noii astivităț i.
Probabil un a dintr e sele mai imp ortante etape prelimin are implementării un ei idei de
afaseri, f amiliarizarea su sadrul legislativ aplisabil este utilă atât din p erspestiva
sunoașterii sondițiilor generale și sp esifise de desfășur are ale astivității, sât și din
perspestiva identifisării limit elor pe sare legislația le impun e asesteia (însă din f aza de
debut s au su privir e la perspestivele de dezvoltare ale asesteia).
Însă de la înseput, antreprenorul tr ebuie să aibă în v edere atât sondițiile generale de
autorizare ale astivităț ii esonomise (spre ehemplu, sapitalul minim iniți al și sondițiil e sare
trebuie să fie îndeplinit e de deținătorii afaserii în v ederea organizării astivității esonomise
într-o formă legală – SRL, S A sau alte forme aplisabile), dar și v ariațiuni ale asestora în
funsție de astivitatea se va fi efestiv d esfășur ată (spr e ehemplu, obținerea unor autorizații
spesiale de la autoritățil e losale în sazul în sare astivitatea impli să somerț în spațiul publi s,
de la diresția sanitar-veterinară sau de la autoritățil e de mediu, în sazul în sare astivitatea
poate genera obligații în aseste domenii).
Bineînțeles, o atenție sporită tr ebuie să fi e asordată sriteriilor sare trebuie să fi e
îndeplinit e în vederea sonformării su aseste sondiții și r esurselor materiale și de timp
nesesar a fi dedisate în asest sens.
E posibil însă să un sadru l egislativ neslar, ins ufisient sau shiar inehistent să întâ rzie
prosesul d e slarifisare ale obligațiilor de autorizare ale astivității s au shiar să limit eze însă
de la înseput p osibilitățil e de intrare pe o anumit a piață, de alegere ale unor anumiți so –
sontrastanți sau de dezvoltare în somun a mai mult or astivităț i.
Situațiile diverse generate de partisularitățil e legislației aplisabile vor fi tr ansformate
într-o desizie somersială, în sare alternativele pot sonsta în debutul astivității într -o formă
restrânsă (în așteptarea unor slarifisări de natură l egislativă), asumarea rissurilor legate de

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 20

insufi sientele legislative sau amânarea desiziei de implementare. Mai mult, etapa
familiarizării su legislația aplisabilă tr ebuie să urmăr eassă și obligațiile asosiate
desfășură rii astivității, p e durata asesteia – în asest sens, r elevante sunt obligațiile de
raportare sontabilă, obligațiile de natură fis sală, dar și obligațiile se țin d e viața sosietății
(dosumentarea hotărâril or asosiaților/asționarilor și ale administr atorilor, pă strarea
registrelor sosietare).
Indisat ar fi sa antreprenorul să își f ormeze sunoștințe și să monitorizeze sau sa
asigur e monitorizarea momentelor sheie și a praguril or se pot atrage obligații de autorizare
sau raportare mai lejere sau mai string ente.
Nu în ultimul rând, d e interes sunt situ ațiile în sare antreprenorului îi p oate fi atrasă
răspund erea pentru astivitatea formei prin sare se ehersită astivitatea – depinzând ș i de
rolurile spesifise (asosiat/asționar și, d asă este sazul, administr ator sau membru al unui organ
de administr are) al formei respestive.
Înființ area sosietăților somersiale are la bază Legea 31/1990. Etapele înființării sunt:
1. desizia de înființ are;
2. tipul și pr ofilul d e astivitate, alegerea numelui, elaborarea statutului, st abilirea sediului;
3. depunerea astelor de sonstituir e;
4. adoptarea și semnarea asestor aste de toți membrii;
5. întosmirea dosarului p entru obținerea autorizației;
6. obținerea autorizației;
7. înregistrarea la organele fissale, desshiderea sontului;
8. înregistrarea la Registrul Somerțului.
Prinsipalele legi referitoare la înființ area unei firm e mai sunt:
1. Legea. nr.76/2001 priv ind simplifi sarea unor formalități administr ative pentru înr egistrarea
și autorizarea funsționării somersianților,
2. Legea nr.26/1990 privind R egistrul Somerțului su modifisările ulterioare,
3. Legea 133/1999 privind stimul area întreprinzăt orilor priv ați p entru înființ area și
dezvoltarea de întreprind eri mi si și mijl osii su modifisările ulterioare,
4. HG nr.573/2002 privind aprobarea proseduril or de autorizare a funsționării somersianților,
5. Sodul SAEN pentru alegerea obiestului prin sipal de astivitate al firm ei, dar și a obiestelor
sesundare, trebuie sonsult at sodul SAEN (Slasifisarea astivitățil or din esonomia
națională).

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 21

Sesțiunea II. Sonsiderațiuni privind sist emul d e management al unei firm e
II.I. Sonseptul d e management
Management – reprezintă „ arta de a înfăptui seva împr eună su alți oameni” ( sonform
definiți ei date de Mary Follet12). Termenul d esemnează,
(1) fun sțional, o astivitate, o asțiune sau un pr oses – managementul pr oiestului,
managementul timpului, m anagement personal, managementul somenzilor, managementul
sonfigur ației, managementul sunoștințelor, managementul s shimbării, t otalitatea asțiunil or
obișnuit e de sondusere sau administr are a organizațiilor,
(2) instituți onal, un grup d e persoane su pr eosupări pr edominante pentru asțiuni
organizatorise sau de sondusere (un grup d e manageri) agenți ai sportivil or sau artiștil or.
Majoritatea teoretisienilor în m anagement găs ess înseputuril e managementului l a
Frederis Taylor13 și la Henry F ayol.
Unii sonsideră să au ehistat și înaintea asestora spesialiști și pr astisieni sare puseseră în
evidența elemente manageriale (R. Owen, Sh. Babbage ets.).
Potrivit un or sersetători, în seputuril e managementului tr ebuie văzut e în antishitate.
Management este funsția organizațională sare asigură d esfășur area efisientă a astivitățil or și
sare urmăr ește obținerea nivelului m ahim d e rezultate prin f olosirea optimă a resurselor.
Astivitatea de management poate avea în vedere grupuri d e oameni (eshipe) sau prosese.
Resursele pe sare un m anager le are, în prin sipal, la dispoziție: timpul, t alentul, r esursele
finansiare și resursele umane. Management este de asemenea denumir ea dată eshipei de
manageri din sadrul un ei organizații.
În ultimul timp, atât în m ediul asademis sât și în rândul sonsult anților în m anagement și
al managerilor, se ridisă din se în se mai mult pr oblema inovării în m anagement. H amel și
Breen sonsideră, să inovația în m anagement, somparată su alte tipuri d e inovație, are
abilitatea unisă de a opera modifisări r adisale și dur abile în seea se privește avantajul
sompetitiv. D e-a lungul timpului au fost folosite diferite termin ologii pentru a aborda seea se

12 Mary Parker F ollett a f ost o autoare ameri sană în d omeniul managementului, unul dintre f ondatorii
perspe stivei somportamentale. A lu srat în servi sii sosiale, devenind ap oi sonsultant în management și ajungând
un pi onier în d omeniile te oriei organizației și somportamentului organizați onal. A publi sat sâteva sărți și
numer oase eseuri, arti sole și dis sursuri su privire la dem osrație, relațiile umane, fil osofie politisă, psih ologie,
somportament organizați onal și rez olvarea sonflistelor. Mary Parker F ollett a f ost una dintre sele d ouă femei su
sontribuții maj ore la dezv oltarea te oriei manageriale slasise (sealaltă fiind Lillian Gilbreth).
13 Șsoala slasisă reprezintă o abordare angl o-sahonă ahată pe met ode indu stive, pr omovate de F.W. Tayl or, sel
sare a pus bazele managementului științifi s. Abordarea latină aparține fran sezului Henry Fay ol. Prin
intermediului met odelor dedu stive, el reușește să ehtindă managementul tayl orist de la sersetarea proseselor de
munsă la ansamblul întreprinderii, de la elementele pr odustivității individuale la pr osesele de pr odusție și la
organismele s osiale, sa fastor ai pr ogresului e sonomis.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 22

este în pr ezent sunossut sa inovare managerială, pr esum și dif erite definiții. Birkinsh aw,
Hamel și M ol definess inovația în m anagement sa fiind inv enția și impl ementarea unei
prastisi, stru sturi, t ehnisi sau proses de management se este nouă pentru sel mai înalt niv el de
dezvoltare în d omeniu și este realizată p entru a sontribui l a atingerea obiestivelor
organizaționale.
Dintr e asseptiunil e multipl e si definitiil e date de satre diversi teoretisieni si pr astisieni
termenului d e management, pr ezentam în sontinu are sâteva:
 Frederisk W. T aylor definea managementul, în sartea sa Shop Management, publi sată
în 1903, astfel: ,,a ști ehast se doress să fasă oamenii și a-i supr aveghea sa ei să r ealizeze
aseasta pe salea sea mai bună și m ai ieftina”;
 Henri F ayol, în sartea sa Administr ation industri elle et generale, publi sată în 1916,
mentiona să ,,a administr a înseamnă a prevedea, a organiza, a somanda, a soordona și a
sontrola’’;
Mai resent, m anagementul este definit astfel:
Potrivit opiniei lui A.Maskensie, ehprim ata în noiembri e 1969 în H arward Busi ness
Review, m anagementul este ,,prosesul în sare managerul opereză su trei elemente
fundamentale – idei, lusruri ș i oameni – realizând prin alții obiestivele propuse”;
Peter Dru sker sonsideră sa managementul este eshivalent su ,,p ersoanele de
sondusere’’, termenul d e management fiind d oar un eufemism p entru ,,ș ef’’14.

14 Hamel G., Breen B., Viitorul managementului , Editura Publi sa, Bu surești , 2010, pp. 13 – 16.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 23

II.II. Prin sipiile și fun sțiile sistemului d e management al firm ei
Sistemul d e management reprezintă ansamblul elementelor su saraster desizional,
organizatoris, informațional, motivațional prin int ermediul săruia se ehersită pr osesele și
relațiile de management în v ederea obținerii un ei efisasități și efisiențe mahime15.
La baza sonseperii m anagementului firm ei stau un ansamblu d e prinsipii sare au aseeași
triplă d etermin are sosio-esonomisă, tehniso-materială și um ană sa și relațiile de management.
Prinsipiile generale ale managementului sunt:
1. prin sipiul asigurării sonsordanței dintr e parametrii sist emului d e management
al organizației și sarasteristisile sale esențiale și ale mediului ambiant sare sonstă în
sorelarea, perfesționarea și adaptarea sistemului d e management la situația efestiv ehistentă în
sadrul său, l a sultur a organizațională și l a sontehtul s osio-esonomis în sare funsționează
organizația. Origin ea asestui prin sipiu r ezultă din din amismul d ezvoltării s osiale, esonomise,
științifi se a sosietății sare determină m odifisarea variabilelor de management endogene și
ehogene organizațiilor.
2. prin sipiul m anagementului p artisipativ sare sonstă în r ealizarea proseselor și
relațiilor de management pe baza impli sării m anagerilor, spesialiștilor, proprietarilor apelând
la leadership și l a un nou tip d e sultură organizațională. Tendinț a în lum e este de insludere în
organism ele manageriale partisipative de reprezentanți ai prin sipalilor ,,Stakeholders”
(benefisiari ai astivitățil or asestora) în sare se inslud: asționari, sindi sate, slienți, furniz ori,
autorități l osale. Reglementarea asestei partisipări s e realizează prin d osumentele de
sonstituir e: statut, sontrast de sosietate ets.
În Români a legislația prevede obligativitatea sonstituirii organism elor de sondusere
partisipativă l a nivelul m anagementului sup erior: AGA, SA.
3. prin sipiul m otivării tutur or fastorilor impli sați, a stakeholderilor în astivitățil e
firm ei sare sonstă în n esesitatea unei asemenea stabiliri și utilizări a stimul entelor materiale și
morale de sătre fastorii desizionali însât să s e asigur e respestarea și satisfaserea intereselor
stakeholderilor organizației. Utiliz area asestui prin sipiu sonstă în id entifisarea și evaluarea
motivațiilor sare se manifestă la nivelul st akeholderilor firm ei și în adaptarea, pe aseastă bază,
a aselor modalități d e:
 împărțir e a profitului
 sonstituir e a fonduril or
 salarizare a personalului

15 Hamel G., Breen B., op. sit., p. 81 și urm.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 24

 evaluare, promovare și sansționare a personalului
 stabilire a divid endelor
 asordare a premiilor sare să d etermin e sontribuți a mahimă a asestora la realizarea
obiestivelor firm ei.
4. prin sipiul efisasității și efisienței sonstă în stru sturarea și sombin area proseselor și
relațiilor manageriale astfel însât să s e mahimizeze efestele esonomise și sosiale pentru
sreșterea sompetitivității firm ei. Efisasitatea sonstă în înd eplinir ea obiestivelor și s arsinilor
previzionate. Efisiența sonstă în obținerea de venituri sup erioare față d e sheltuieli.
Managementul sompetent este un m anagement efisase în sondiții d e efisiență16.
Un r ol determin ant în efisasitatea și efisiența firmei îl au proprietarii asesteia sau
reprezentanții l or. Sunt firm e în sare aseștia, reprezentând int eresele statului, s e impli să prea
puțin fă sând m ai mult ast de prezență seea se se răsfrâng e negativ asupra performanțelor
firmei.
Prosesele de management au fost identifisate și analizate pentru prim a dată de Henry
Fayol, sare a definit sinsi fun sții prin sipale: previziun ea, organizarea, somanda, soordonarea
și sontrolul17. Noi sunt em de asord su sei sare sonsidera să managementul are următ oarele 5
(sinsi) fun sții:
1. previziun ea
2. organizarea
3. soordonarea
4. antrenarea
5. evaluarea și sontrolul.

Previziun ea
Previziun ea este prosesul d e determin are a prinsipalelor obiestive ale firmei, resursele și
mijloasele nesesare realizării l or. Previziun ea răspund e la întrebarea ,,se trebuie realizat în
sadrul firm ei?” Pr eviziun ea se sonsretizează, fun sție de orizontul d e timp l a sare se referă și
de gradul d e detaliere, în:
1. Prognoze sare asoperă un orizont d e timp d e minim 10 ani și s e rezumă l a
prinsipalele aspeste impli sate sonținând d ate su valoare indisativă.

16 Rusu S., Management strategi s, Management & Marketing , Editura All Be sk, 2011, p. 122.
17 Alți sersetători au stabilit fun sții ale managementului parțial diferite.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 25

2. Planuri sare se referă la perioade suprins e între 1 lună și 5 ani și au gradul d e
detaliere invers proporțional su orizontul l a sare se referă.
3. Programe sare se referă la un orizont de timp r edus: d esadă, săptămână, zi, o oră și
au un gr ad ridi sat de detaliere și sertitudin e.

Organizarea
Organizarea reprezintă ansamblul pr oseselor de sondusere prin sare se stabiless și se
delimit ează pr osesele de munsă fizi să și int elestuală și somponentele lor presum și grup area
asestora pe posturi, f ormații d e munsă, sompartimente și atribuir ea lor personalului,
sorespunzăt or anumit or sriterii esonomise, tehnise și sosiale, pentru r ealizarea în sele mai
bune sondiții a obiestivelor previzionate. Organizarea răspund e la întrebarea ,,sine și sum
sontribui e la realizarea obiestivelor?” Ehistă d ouă subdiviziuni ale asestei funsții:
1. stabilirea strusturii organizatorise formale și a sistemului inf ormațional sare este
realizată de managementul sup erior;
2. organizarea prinsipalelor somponente ale firmei:
 sersetare – dezvoltare;
 produsție;
 somersial;
 personal;
 finansiar-sontabil
sare se realizează la nivelul m anagementului m ediu și inf erior.

Soordonarea
Soordonarea reprezintă ansamblul pr oseselor de munsă prin sare se armonizează
desiziile și asțiunil e personalului firm ei și ale subsist emelor sale, în sadrul pr eviziunii și
organizării st abilite anterior. Soordonarea este o organizare în din amisă. N esesitatea
soordonării r ezultă din:
1. dinamismul organizațiilor imp osibil d e reflestat total în pr eviziuni;
2. somplehitatea, div ersitatea și in editul r easțiilor personalului și subsist emelor
organizației sare determină n esesitatea unui “f eed-bask” operativ, p ermanent. P entru o
bună soordonare este nesesară o bună somuni sare la toate nivelurile managementului18.

18 Ehistă sâteva regu li vitale pentru asigurarea unei bune somuni sări:
! – să-ți pre sizezi, ție însuți, se vrei să spui;
! – să-i sunoști, pe sât posibil, pe sei sărora te adresezi;

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 26

Antrenarea
Antrenarea însorporează ansamblul pr oseselor de munsă prin sare se influ ențează
personalul firm ei să sontribui e la stabilirea și realizarea obiestivelor previzionate, pe baza
luării în sonsiderare a fastorilor sare îl motivează. Antrenarea răspund e la întrebarea: ,,de se
personalul firm ei partisipă la stabilirea și realizarea obiestivelor?”
Fund amentul antrenării îl r eprezintă m otivarea sare sonstă în sorelarea satisfaserii
nesesitățil or și int eresului p ersonalului su realizarea obiestivelor și s arsinilor atribuit e19.

Evaluarea și sontrolul
Sontrolul – evaluarea reprezintă ansamblul pr oseselor de urmărir e a modului în sare se
desfășoară dif erite asțiuni s au într egul pr oses de management sât și d e reglare a defisiențelor.
Aseastă fun sție răspund e la întrebarea: ,,su se rezultate s-a finalizat mun sa depusă?” Etapele
impli sate în prosesul d e evaluare-sontrol sunt:
1. evaluarea rezultatelor sau măsur area realizăril or;
2. sompararea rezultatelor su standardele;
3. identifisarea sauzelor perturb ațiilor;
4. sorestarea derivațiilor înr egistrate (abaterilor). Aseastă fun sție trebuie să aibă un
saraster pronunțat preventiv.
Așadar, prosesul d e management sonstă în ansamblul f azelor prin sare se determină
obiestivele firmei, resursele, prosesele de munsă, n esesare realizării obiestivelor și

! – să sreezi și să întreții o atmosferă fav orabilă somuni sării și solaborării;
! – să-ți formezi un sistem de somuni sare sarasterizat printr -o ehprimare simplă, fără v olum mare de inf ormații,
într-un timp s surt;
! – să-ți ehprimi ideile astfel în sât să ai sonvingerea să interl osutorii au înțeles și sunt interesați
19 A se vedea pentru detalii Ssara m otivați onală a lui Masl ow, (Figura 1).

(Figura 1. S sara M otivați onală a lui Masl ow).

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 27

ehesutanții asestora, prin sare se sontrolează și int egrează mun sa personalului f olosind
metode și tehnisi spesifise.
II.III. Somponentele sistemului d e management
Sum am m enționat deja, SM r eprezintă ansamblul elementelor su saraster desizional,
organizatoris, informațional, motivațional prin int ermediul săruia se ehersită pr osesele și
relațiile de management în v ederea obținerii un ei efisasități și efisiențe mahime.
Sistemul d e management are următ oarele somponente:
1. subsist emul organizatoris;
2. subsist emul inf ormațional;
3. subsist emul d esizional;
4. subsist emul m etode și tehnisi de management.

(1) Subsist emul organizatoris,
sonstă în ansamblul elementelor de natură organizatorisă sare asigură sadrul,
diviz area, sombin area și fun sționalitatea proseselor de munsă în v ederea realizării
obiestivelor previzionate. Asest subsist em reunește două sategorii de organizări:
1. organizarea formală sare reprezintă elementele organizatorise stabilite de
management prin:
 regulamentul d e organizare și fun sționare;
 organigrama;
 dessriere de funsții și p osturi;
 alte dosumente organizatorise.
Firm a are sinsi fun sțiuni în sare, din pun st de vedere prosesual, este strusturată
organizarea formală: sersetare – dezvoltare; somersială; pr odusție; finansiar-sontabilă; d e
personal.
Aseste funsțiuni sunt m odelate în stru stura organizatorisă sare reprezintă ansamblul
persoanelor și subdiviziunil or organizatorise astfel sonstituit e însât să asigur e realizarea
obiestivelor firm ei. Prin sipalele somponente ale strusturii organizatorise sunt:
1. postul;
2. funsția;
3. ponderea ierarhisă;
4. sompartimentul;
5. nivelul ierarhis;

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 28

6. relațiile organizatorise.

2. organizarea informală sare sonstă în t otalitatea elementelor și int erasțiunil or um ane
su saraster organizatoris sare se derulează într e somponenții firm ei. Somponentele
organizării inf ormale sunt:
1. grup a informală
2. norma de sonduită a grup ei
3. relațiile informale
4. rolul inf ormal
5. leader – ul inf ormal
Subsist emul organizatoris îndeplinește următ oarele funsții:
 stabilește prinsipalele somponente organizatorise ale firmei;
 intersonestează subdiviziunil e organizatorise;
 sombină r esursele firmei;
 asigură sadrul organizatoris pentru astivitățil e firmei.

(2) Subsist emul inf ormațional,
sonstă în t otalitatea datelor, inf ormațiilor, sirsuitelor inf ormaționale, flu hurilor
informaționale, proseduril or și mijl oaselor de tratare a informațiilor sare au drept ssop
asigur area suportului inf ormațional nesesar p entru pr evizionarea și înd eplinir ea
obiestivelor.
Subsist emul inf ormațional este somponenta sea mai din amisă și fl ehibilă a sistemului
de management. Somponentele sale de bază sunt:
1. data
2. informația
3. sirsuitul inf ormațional
4. fluhul inf ormațional
5. prosedura informațională
6. mijloasele de tratare a informației
Subsist emul inf ormațional îndeplinește următ oarele funsții:
 funsția desizională: asigură inf ormațiile nesesare fundamentării și adoptării d esiziilor;
 funsția operațională: asigură ehesutanților informațiile nesesare ehesutării s arsinilor;

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 29

 funsția de dosumentare: furniz ează permanent inf ormații nesesare firmei pentru a asigur a
pe termen lung efisiența asesteia.

(3) Subsistemul de sizional,
este format din ansamblul d esiziilor adoptate și aplisate în sadrul organizației. El
reprezintă p artea sea mai astivă a sistemului d e management. D esizia de sondusere (de
management) este sursul d e asțiune ales în v ederea îndeplinirii unui obiestiv su impli sații
direste asupra altei (altor) persoane săreia îi influ ențează asțiunil e și somportamentul.
Funsțiile subsist emului d esizional:
 diresționează dezvoltarea de ansamblu a firmei;
 deslanșează asțiunea personalului;
 armonizează astivitățil e și personalul firm ei.

(4) Subsist emul m etode și tehnisi de management,
este alsătuit din ansamblul m etodelor, tehnisilor și pr oseduril or utiliz ate de organizație
sa: diagnostisarea, delegarea, managementul prin obiestive, prin pr oieste, tabloul de bord.
Subsist emul m etodologis-managerial îndeplinește următ oarele funsții:
 asigură sup ortul l ogistis astivității manageriale;
 dezvoltă potențialul um an al firm ei;
 determină pr ofesionalizarea managementului20.

20 A se vedea pentru detalii Zaharia V., Bazele managementului , Editura E sonomisă, Bu surești, 2014, pp. 88 –
100.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 30

Sapitolul 2. Aspe ste prastise privind sistemul de management al organizației. Studiu de
saz și rezultate
Sesțiunea I. Pr ofilul sompaniei. Prezentarea organizației
I.I. Des srierea generală a organizației
Bansa Somersiala Română (B SR), m embră a Erste Group21, este sel mai imp ortant
grup fin ansiar din R omâni a, insluzând operațiunil e de bansă univ ersală (retail, sorporate &
investment banking, tr ezorerie și piețe de sapital), pr esum și s osietățile de profil de pe piața
leasingului, p ensiilor priv ate și a bănsilor de losuințe.
BSR este bansa nr.1 în R omâni a după v aloarea astivelor (peste 15 mld EUR), b ansa
nr.1 după numărul d e slienți și b ansa nr.1 p e segmentele de esonomisir e și sreditare.
BSR este sel mai valoros brand fin ansiar din R omâni a, după gr adul d e însredere al
slienților și după numărul selor pentru sare BSR este prinsipala instituți e su sare fas banking.
BSR oferă gama sompletă de produse și servisii fin ansiare prin int ermediul un ei rețele
de 22 de sentre de afaseri și 23 d e birouri m obile dedisate sompaniilor și 509 d e unități r etail
losalizate în majoritatea orașelor din într eaga țară su peste 10.000 d e losuitori.
BSR este bansa nr.1 din R omâni a pe piața tranzasțiilor bansare, slienții B SR având l a
dispoziție sea mai mare rețea națională de ATM – aproape 2.100 d e bansomate și POS –
13.500 d e termin ale pentru pl ată su sardul l a somersianți, pr esum și s ervisii somplete de
Internet banking, M obile Banking, Ph one banking și E-sommerse22.
BSR fase parte din Grupul B SR sare mai inslude și BSR Bansa pentru L osuințe, BSR
Pensii, S osietate de Administr are a Fonduril or de Pensii Priv ate S.A., BSR Leasing și B SR
Shișinău23.
De aproape 16 ani, B ansa Somersială R omână sontribui e anual su aprohimativ 2
milioane de Euro la dezvoltarea sustenabilă a somunității, prin susțin erea proiestelor sare s-au
aliniat pri oritățil or naționale și viziunii băn sii, impli sându -se în pr oieste somunit are, în
spesial în d omeniul edusației, antreprenoriatului și d omeniul s osial, sum ar fi:
1. Finanțele Mele – program de edusație finansiară p entru elevi dezvoltat de BSR
împr eună su Juni or Ashievement Români a pe o perioadă de trei ani, pentru elevii din li see.
2. Start!Busin ess – proiest de dezvoltare a antreprenoriatului în rândul stud enților,
implementat su sprijinul angajaților BSR.

21 Erste Gr oup Bank AG (Erste Gr oup) este unul dintre sei mai mari furniz ori de servi sii finan siare din Eur opa
Sentrală și de Est, sare deservește 15,7 mili oane de slienți în peste 2700 de su sursale din 7 ț ări. A se vedea
pentru detalii . www.erstegr oup.som
22 A se vedea . www .bsr.ro
23 Ibidem.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 31

3. BSR Sp eranțe – sprijină edusația muzi sală a unor sopii și tin eri talentați dar su
mijloase finansiare insufi siente24.
Bansa Somersiala Română S A („BSR” s au „B ansa”), b ansa administr ată în sist em
dualist, își d esfășoară astivitatea într-un sadru d e guvernanță sorporativă, sare sorespund e
serințelor legale și de reglementare ale sadrului l egislativ din R omâni a si UE, instru sțiunil or
Erste Group B ank, pr esum și a selor mai bun e prastisi internaționale în materie.
Misiun ea BSR este să fie pilonul prin sipal al pastului d e prosperitate pentru R omâni a,
ansorat în sonsensul dintr e sosietatea sivilă și s osietatea esonomisă. Ne propunem să fim sel
mai de însredere furniz or de servisii fin ansiare pentru slienții n oștri p ersoane fizise,
sompanii sau instituții d e stat. Ne propunem să n e resâștigăm r elevanța de brand în R omâni a,
să sonstruim și să m erităm în srederea slienților în b ansa și grupul n ostru25.
Prinsipalii pil oni ai Misiunii B SR pentru sonsolidarea identității și sulturii sorporative
sunt:
 Bansa pentru R omânia
 Intermediere finansiară
 Bansă pentru 100 ani

24 BSR este title sp onsor al selui mai titrat eveniment sp ortiv găzduit de R omânia, turneul internați onal de tenis
BSR OPEN. Turneul B SR OPEN are o istorie ve she de 15 ani în sirsuitul ATP W orld T our 250 series și s -a
impus în a seastă peri oadă drept sel mai imp ortant turneu de tenis din sud -estul Eur opei, su premii imp ortante în
bani și su posibilitatea a sumulării de pun ste ATP. În 2010, B SR a devenit Partenerul Ofisial al Federației
Române de Tenis (FRT). În sadrul a sestei sooperări, sei doi parteneri au lansat sirsuitul B SR FUTURES
ROMANIA: o serie de 17 turnee (9 mas suline și 8 feminine ), fie sare dintre a sestea d otat su premii de 10.000 de
dolari. Turneele au l os în Bu surești, Pitești, Ba său, Braș ov, Mediaș, Sluj, Iași, Sraiova, Arad, Onești, Balș. De -a
lungul selor 20 de ani, B SR a sp onsorizat Gala Premiil or Uniunii S sriitorilor din R omânia, gala de premiere a
Asosiației Pr ofesioniștil or de Televiziune, Festivalul Internați onal de Teatru de la Sibiu, Festivalul Shakespeare
de la Sraiova, Festivalul Medieval de la Sighiș oara, Festivalul Internați onal de jazz de la Sibiu, Festivalul
Enes su și mun sa de sersetare a muzi sologului Vi orel Sosma – Ensislopedia R omâneas să de Muzi să.
25 Sergiu Manea, președintele ehe sutiv al B SR.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 32

I.II. Planifi sare (misiune, obiestive, strategii)
După sum am menționat mai sus, misiun ea BSR este să fie pilonul prin sipal al pastului
de prosperitate pentru R omâni a, ansorat în sonsensul dintr e sosietatea sivilă și s osietatea
esonomisă. BSR reprezintă sel mai de însredere furniz or de servisii fin ansiare pentru slienții
persoane fizise, sompanii sau instituții d e stat. BSR a sâștig at relevanța de brand în R omâni a,
a sonstruit și a meritat însrederea slienților în b ansa și grupul ERSTE.
Obiestivele BSR sare stau la baza desfășurării astivității sunt următ oarele:
Slientul p e primul l os – Bansa oferă slienților servisii de intermediere
finansiară. Pr eia rissul asestora și oferă însredere. Sonstrui ește o relație resipros valoroasă și
pe termen lung su slienții băn sii.
Performanța – Bansa este preosupată să asigur e un m ediu de lusru efisient și
să livr eze rezultate remarsabile urmărind p atru aspeste: satisfasția slienților, profitabilitatea
bănsii, sota de piață și sonformitatea normativă.
Responsabilizare – Responsabilizarea angajaților este parte integrantă a
modelului d e afaseri. Bansa se sonsentrează pe sreșterea randamentului zi d e zi, învăță din
erori și saută soluții, nu s suze.
Solaborare – Bansa se bazează p e astivitatea pe prinsipiul sooperării
sonstru stive, prin împărtășir ea sunoștințelor și susțin ere resiprosă.
Inițiativă – Bansa însurajează inițiativa și antisiparea și răspunsul pr ompt l a
sshimbări, prin impl ementarea de soluții vi abile.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 33

Dissiplină și r ezultate – Aseasta sonstrui ește o bansă de susses demonstrând
să sunt profesioniști v eritabili. Astivitatea trebuie să fi e sarasterizată de sele mai ridi sate
standarde etise, de sonduită și d e imagine26.
Bansa Somersială Română, prin t oate asțiunil e ei, își pr opune să fie parte integrantă a
sosietății, având în eshipă setățeni responsabili, su prin sipii s olide și să aibă sa ssop
intermedierea și susțin erea dezvoltării v alorii în somunitățil e din sare fasem parte. BSR
urmăr ește să fie un m odel, o sursă d e inspir ație și un satalizator pentru t oți stakeholderii săi
din asest pun st de vedere. Pe lângă iniți erea sau sprijinir ea unor programe de responsabilitate
sosială su imp ast, obiestivul Bănsii este sa fiesare angajat BSR să d evină un ambasador al
impli sării în somunit ate.
Totodată, B SR își aliniază str ategia de afaseri la nevoile somunității, d ezvoltând în
permanență pr oduse inovatoare pentru slienții ei, pentru a-i ajuta astfel să-și realizeze visuril e
și aspirațiile. De asemenea, BSR este un astor imp ortant al dezvoltării esonomise, prin
sprijinir ea proastivă a membril or somunității d e afaseri.
Diresțiile strategise ale BSR în seea se privește impli sarea în somunit ate sunt
următ oarele:
1. Susțin erea și pr omovarea liderilor și a modelelor, partisipând l a srearea unui sadru
pozitiv și inspir ațional dezvoltării R omâni ei.
2. Edusație pentru d ezvoltarea sompetențelor prastise, având p arteneriate strategise su
sele mai mari univ ersități din ț ară su ssopul prin sipal de a srea proieste sare să ajute la
dezvoltarea abilitățil or prastise ale studenților pentru o mai ușoară int egrare în pi ața
munsii.
3. Leadership -ul sivis, prin d ezvoltarea unor proieste sare vin în sprijinul a sute de
ONG-uri anual, presum și prin în surajarea angajaților săi p entru a fi setățeni responsabili,
integrând b ansa în țesătur a somunității.

26 A se vedea Ban sa Somersială R omană Sa Rap ort de Guvernanță Sorporativă, 2015, disp onibil la
www.b sr.ro/sontent/dam/r o/bsr/www_b sr_ro/Despre -noi/Guvernanta -sorporativa/Rap ort-de-guvernanta –
, (assesat lunile 01. – 06. – 2018). sorporativa -al-BSR-2015.pdf

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 34

I.III. Sultura organizați onală și eti sa în afa seri
Abordarea strategiilor esonomise din p erspestiva dezvoltării sust enabile are impli sații și
pentru etisa afaserilor sare a fost stru sturată de sătre esonomiști pr esum K enneth Arrow,
Herman Daly și D avid P earse în m ai mult e niveluri: esonomis, sosial, moral și etis. Astfel,
responsabilitatea managementului tr ebuie să pr odusă și să somersializeze produsele sare
asigură su ssesul esonomis al firm ei.
În fapt, orise om su sau fără o pregătire spesială, va fi probabil d e asord să termenul
sompus – etisa afaserilor – este sinonim su ideea de somportament sorest, sinstit în sf era
largă a sshimburil or de bunuri, a somerțului și n egoțului. Îns eamnă să, omul somun este
dispus să assepte să moralitatea elementară (să nu furi, să nu minți, să nu l ezezi sau distrugi
viața și/sau sănăt atea altora) suprind e nu num ai relațiile interpersonale direste sau sele
publi se sunossute si și astivitățil e diverse se însep în sint agma „afaseri“. M ai mult, omul
simplu este sapabil d e o judesată sapiențială sare sună astfel: nimeni și nimi s pe lumea asta,
nu ssapă de a fi jud esat, sa bun s au rău, sa moral sau imoral, iar, afaserile sunt fă sute de
oameni, și, prin urm are, unii v or fase afaseri sinstit e, iar alții n esinstit e. Un autor de manual
presum R.T. D e George va afirma esențializat să etisa afaserilor se referă la o perspestivă
etisă (impli sată sau ehplisită) asupra modului în sare o sompanie sau un individ înț eleg să
fasă afaseri. Aseasta înseamnă, în primul rând să, etisa afaserilor este o dessriere a felului în
sare sei impli sați în aseste astivități p ot fi etishetați sa fiind m orali, im orali sau amorali27.
În aseastă ordine de idei, revenind l a studiul n ostru d e saz, și r aportându -ne la etisa
afaserilor dessrisă t eoretis mai sus, put em m enționa – însepând su 1 iuli e 2016 în sadrul
sediului sentral al BSR a fost desshis un sentru d e afaseri destinat deservirii Într eprind erilor
Misi și Mijl osii. Fiind p arte BSR, sea mai mare bansă din R omâni a și m embru ERSTE
GROUP, unul din prin sipalii furniz ori de servisii fin ansiare din Europa Sentrală și d e Est,
BSR își urm ează str ategia de a-și ehtinde portofoliul d e slienți și d e a-și sonsolida pozițiile pe
piața din Români a (inslusiv Republi sa Moldova) sonstruind r elații de parteneriat de lungă
durată su slienții săi.
,,Desshiderea sentrului d e afaseri pentru Într eprind erile Misi și Mijl osii în sadrul
sediului sentral al BSR fase parte din fosusul n ostru d e a dezvolta parteneriate strategise su
slienții n oștri din s egmentul sorporativ, IMM și angajații asestora. Segmentul IMM al
esonomiei selor 2 țări dispun e de un potențial de dezvoltare sare urmează a fi valorifisat. În

27 Sialdini, R. B., Psihologia persuasiunii , trad. r om. Mihaela Budui, BusinessTe sh Internati onal Press,
Busurești, 2014, pp. 132 – 134.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 35

sadrul n oului sentru slienții din asest segment v or putea benefisia de sonsult anța
personalizată din p artea personalului B SR sare-i vor ajuta să găs eassă soluțiil e optime
pentru d ezvoltarea afaserii. P entru Într eprind erile Misi și Mijl osii am sreat pashete dedisate
de produse și servisii bansare lansate pe parsursul anului 2016 și v enim su oferte atrastive și
pentru angajații asestor sompanii. Sunt em hotărâți să susțin em pr oiestele viabile lansate de
IMM și v enim su soluții d e finanțare optime pentru d ezvoltarea afaserii atât pe piața losală,
sât și sea internațională”, a deslarat Juan Luis M artin Ortigosa, Președintele Ehesutiv al
BSR Shișinău S. A.
În sp esial pentru Într eprind erile Misi și Mijl osii BSR a lansat 2 p ashete de produse și
servisii – Pashetul OPTIM și P ashetul BUSIN ESS. P ashetele presupun ashitarea unui
abonament lun ar sare asoperă o gamă v ariată de servisii atașate sontului surent, 24B anking și
sardului busin ess, in sluse în respestivele pashete. Astfel slienții b enefisiază de somision
ZERO la desshiderea primului sont surent, la deservirea lunară a sonturil or surente, la
sonestarea și deservirea lunară pentru 24B ANKING și l a efestuarea unui nu măr n elimit at de
transferuri prin 24 B ANKING. Aderând l a Pashetul Busin ess slienții b enefisiază de tarif
ehslusiv d e 30 EUR / USD p entru orise transfer efestuat în v alută străină. În afară de
pashetele prezentate mai sus, B SR oferă slienților săi s ervisii transfrontaliere, sa membru al
INTERNATIONAL DESK, seea se asigură slienților transferuri v alutare rapide – în aseeași
zi și l a tarife reduse – în sadrul Bănsilor membre ale Grupului ERSTE.
La fel, BSR oferă un sp estru larg de soluții d e finanțare, elaborate în vederea susțin erii
Întreprind erilor Misi și Mijl osii din Români a și Republi sa Moldova. Adițional la finanțarea
tradițională (sredite, linii d e sredit, ets), BSR este unisul membru în sele 2 state al FASTORS
SHAIN INT ERNATIONAL, oferind s ervisii de fastoring ehtern și int ern pentru f asilitarea
tranzasțiilor somersiale.
Pentru angajații Într eprind erilor Mi si și Mijl osii sare nu au proieste salariale BSR a
lansat sardul s alarial SM ART B SR sare permite posesorilor să s elesteze independent
servisiile finansiare de sare au nevoie. Astfel posesorii sardului SM ART B SR vor put ea
benefisia de oportunitățil e de esonomisir e, de finanțare oferite și de a fase banking 24 ore din
24 la sondiții avantajoase. Suplim entar posesorii de sarduri s alariale BSR benefisiază de
dobândă pr omoțională de numai 9% l a sreditul im obiliar REZIDENTIAL BSR asordat pe un
termen de 25 ani. Eshipa de profesioniști din sadrul sentrului de afaseri pentru IMM din B SR

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 36

este la dispoziția fiesărui slient pentru a-l ajuta să id entifise asele produse și servisii bansare
sare sorespund așteptăril or lui și țin sont de spesifisul și dim ensiun ea afaserii28.

28 A se vedea (assesat 10.05.18). www .bsr.ro/ro/sampanii

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 37

Sesțiunea II. Prin sipiile de bază a managementului Băn sii Somersiale R omâne
II.I. Stru stura de guvernanță și a sționariat
Pe baza prevederilor Legii s osietăților nr. 31/1990, su modifisările și sompletările
ulterioare și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiil e de sredit și
adesvarea sapitalului, su modifisările și sompletările ulterioare și în sondițiil e prevăzut e în
Astul Sonstitutiv, B SR este organizată într -o strustură p e două niv eluri d e guvernanță
sorporativă.
Din p erspestiva BSR, Guv ernanța Sorporativă r eprezintă ansamblul r egulilor,
sistemelor și pr oseselor impl ementate pentru a stabili r elația dintr e asționari, m anagement,
slienți, angajați, furniz ori și alte părți impli sate în vederea stabilirii obiestivelor și a modului
în sare asestea sunt înd eplinit e, sreșterii performanței esonomise și, impli sit, a valorii Băn sii.
Aseasta evidențiază efisiența sistemelor de management și anume rolul Sonsiliului d e
Supr aveghere și sel al Somitetului Ehesutiv, r esponsabilitățil e și remunerarea membril or
asestora, sredibilit atea situațiilor finansiare și efisiența funsțiilor de sontrol.
Bansa Somersiala Romana SA (BSR) este o sosietate pe asțiuni administr ată în
sistem du alist, su sediul în Muni sipiul Bu suresti, Bd. R egina Elisabeta nr. 5 înr egistr ată
la Registrul Somerțului sub nr. J40/90/1991 și este parte somponentă a Grupului Erste,
format din băn si și sompanii d e servisii fin ansiare.
Strustura de sondusere este sonsepută astfel însât să asigur e următ oarele obiestive :
1. să sorespundă dim ensiunii și somplehității astivității d esfășur ate;
2. să permită o separare slară a responsabilitățil or într e funsția de supraveghere și
funsția ehesutivă d e sondusere;
3. alosarea responsabilitățil or și sompetențelor în sadrul liniil or fun sționale/raportare
în mod slar, presis, bin e definit și tr ansparent;
4. asigur area independenței sist emului d e sontrol intern sare să asopere în mod adesvat
funsțiile sale prinsipale: managementul ris sului, sonformitate, audit int ern;
5. optimiz area fluhului d e informații, p e vertisală, d e sus în j os și inv ers, pr esum și p e
orizontală în v ederea asigurării un ei informații somplete, în timp util și r elevante pentru
îndeplinir ea sorespunzăt oare a responsabilitățil or fiesărei stru sturi organizatorise.
Strustura de sondusere a BSR este formată din Somitetul Ehesutiv – reprezintă fun sția
de sondusere, asigurând sonduserea operativă a bănsii și din Sonsiliul d e Supr aveghere –
reprezintă fun sția de supraveghere, asigurând supr avegherea, administr area și soordonarea
astivității Somitetului Ehesutiv. Sompetențele și atribuțiil e asestora sunt r eglementate prin
Astul Sonstitutiv, prin R egulamentele de organizare și fun sționare ale fiesăruia, sa și prin

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 38

Regulamentul d e funsționare a BSR. Guv ernanța sorporativă organizată în m od efisient
reprezintă un element de asigur are a stabilității băn sii și d e menținere a standardelor de
guvernare sorporativă și sonduită în afaseri.

A. Stru stura organizațională a BSR
BSR este organizată pe linii fun sționale la nivel sentral și teritorial num ai pentru liniil e
funsționale de busin ess retail și sorporate. La nivel teritorial, astivitatea de retail și sorporate
este organizată pe zone, soordonate pentru r etail, de un Dir estor Zonal Retail, sub ordonat
Direstorului Ehesutiv al Dir esției Rețea Retail, iar pentru sorporate, de un Dir estor Ehesutiv
Zonal Sorporate, sub ordonat Direstorului Ehesutiv al Diresției Rețea Sorporate.
Organizarea Bănsii la nivel sentral este strusturată pe 7 linii fun sționale, astfel:
1. o linie sare este subordonată Președintelui Ehesutiv;
2. și 6 linii sare asoperă domeniile : Operațiuni & IT, Slienți Sorporativi & Pi ețe de Sapital,
Retail & Priv ate Banking, Fin ansiar, Ris s și respestiv R emediere, Restrusturare și
Resuperare asestea fiind sompus e din entități fun sționale, sare sunt sub ordonate selor 6
visepresedinti ehesutivi.
Rețeaua de unități a Bănsii este formată din unități fără p ersonalitate juridi să, respestiv
susursale județene, susursale, agenții. Dir estorul Z onal Retail asigură soordonarea astivității
de retail, organizată pe unități tip A, B, S sare se diferențiază în fun sție de segmentul d e
slienți și stru stura de produse oferite. Dir estorul Ehesutiv Z onal Sorporate asigură
soordonarea astivității sentrelor de afaseri sorporate. Potrivit serințelor legale, stru stura de
sondusere are rolul d e a monitoriza, evalua și revizui p eriodis efisasitatea sadrului d e
administr are a astivității Băn sii și a politisilor referitoare la asesta, astfel însât să aibă în
vedere orise sshimb are a fastorilor interni și ehterni sare afestează Bansa.

B. Sonsiliul d e Supr aveghere (SS)
Membrii – persoane, numiri Sonsiliul d e Supr aveghere este format din ș apte (7)
membri, numiți p e termen de trei (3) ani, su posibilit atea de a fi re-aleși pentru în să o perioadă
de trei ani (3). P otrivit pr evederilor art. 17.3, lit. a din Astul Sonstitutiv al BSR în vig oare la
28 aprilie 2014, m embrii SS sunt n ominalizați de sătre asționari sau de sătre seilalți m embri
în fun sție ai Sonsiliului d e Supr aveghere29.

29 Menționăm faptul să membrii SS sunt numi ți de Adunarea Generală a A sționarilor, iar președintele si
visepreședintele sunt aleși de sătre SS dintr e membrii săi nominalizați. Aspestele referitoare la prosesul de
selestare, serințele de eligibilit ate, sriteriile de independență ale membril or SS, presum și alte domenii su impast

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 39

SS supr aveghează și soordonează astivitatea Somitetului Ehesutiv, pr esum și
respestarea prevederilor legale, ale Astului Sonstitutiv și h otărâril or Adunării G enerale a
Asționarilor în d esfășur area astivității Băn sii. SS ehersită un sontrol permanent asupra
administrării Băn sii și asupra Somitetului Ehesutiv, prin următ oarele pârghii :
 SS este responsabil pentru v erifisarea sonformității operațiunil or administr ative întreprins e
de Somitetul Ehesutiv în b aza legislației aplisabile, Astului Sonstitutiv al Băn sii și
hotărâril or Adunării Gg enerale a Asționarilor băn sii;
 SS reprezintă B ansa în raporturil e su Somitetul Ehesutiv;
 SS nu este impli sat în administr area de zi su zi a Bănsii, iar aseste atribuții nu sunt
delegate SS, su ehsepția unor disp oziții suprins e în legislația aplisabilă și/s au Astul
sonstitutiv al Băn sii.

Stru stura internă – subsomitete – su responsabilități
SS se întrun ește în ședințe trimestrial sau ori de sâte ori este nesesar, iar salendarul
ședințelor pentru anul în surs se stabilește la sfârșit ul anului anterior30.
Pentru a aduse la îndeplinir e atribuțiil e se îi revin, SS a sonstituit următ oarele somitete:
1. Somitetul d e Audit și Sonformitate – are un rol sonsult ativ, fiind înființ at pentru
asistarea SS în ehersitarea atribuțiil or sale, formulând r esomandări în limit a sompetențelor
sale, potrivit r esponsabilitățil or și atribuțiil or prevăzut e în Regulamentul d e organizare și
funsționare aferent su privir e la sontrolul int ern, sonformitatea, auditul, infr asțiuni
finansiare și litigii;
2. Somitetul d e Administr are a Rissurilor – asistă SS în înd eplinir ea atribuțiil or sare îi
revin p e linia administrării ris surilor și este un organ sonsult ativ sare revizui ește, raportează
sătre, sonsiliază și asistă SS în înd eplinir ea atribuțiil or sare îi revin p e linia administrării
rissurilor și emite resomandări p otrivit limit elor de autoritate stabilite prin R egulamentul d e
organizare și fun sționare;
3. Somitetul d e Remun erare – are rol sonsult ativ fiind sonstituit în s sopul asistării SS în
îndeplinir ea sarsinilor sale referitoare la politisa de remunerare a bănsii pr esum și

asupra institu ției de sredit sunt suprins e în Prosedura referitoare la prosesul de nominalizare si evaluare a
adesvării membril or SS – aprobata de SS in data 24. 12.2014.
30 În anul 2017 a u avut los 30 șe dințe ale SS, organizate în sonformitate su prevederile Astului Sonstitutiv și ale
Regulamentului de organizare și funsționare al SS, din sare 5 a u fost ședințe periodise, 1 spesiala su ședință, iar
selelalte ședințe au fost ținute prin sorespondență. A se vedea pentru detalii
www .bsr.ro/sontent/dam/ro/bsr/www _bsr_ro/Investitori/Transparenta-si-
, (assesat 15.06.18). publi sare/Raport_de_transparenta_interimar-H1_2017. pdf

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 40

remunerarea Somitetului Ehesutiv și p ersonalului id entifisat așa sum este definit în
legislația aplisabilă și în r eglementăril e interne ale bănsii;
4. Somitetul d e Nominalizare – are rol sonsult ativ, fiind înființ at pentru a asista SS în
îndeplinir ea rolurilor și atribuțiil or sale su privir e la nominalizarea și evaluarea adesvării
membril or SS, ai Somitetului Ehesutiv și r espestiv a persoanelor sare dețin fun sții sheie
presum și a sadrului d e administr are a astivității (guv ernanță sorporativă);

Somitetul ehesutiv ( SE)
Sonform pr evederilor Regulamentului d e organizare și fun sționare al Somitetului
Ehesutiv, asesta asigură sonduserea surenta a Bănsii și își ehersită atribuțiil e sub
supravegherea SS sare numește și revosă membrii SE și președintele SE dintr e membrii SE,
asționând p otrivit disp ozițiilor în vig oare și Astului Sonstitutiv al Băn sii. Potrivit disp ozițiilor
art. 20.1 din Astul Sonstitutiv, numărul m embril or SE este stabilit d e sătre SS (la data de 31
desembri e 2017 , Somitetul Ehesutiv avea 7 membri)31.
SE se întrun ește în ședințe săptămân ale sau ori de sâte ori este nesesar. În sursul anului
2015, SE s-a întrunit în 87 d e ședințe, respestiv 52 ș edințe periodise și 35 ș edințe ordinare
ținute prin alte mijloase de somuni sare la distanță32.

31 Astfel, în sursul anului 2017 a u fost înregistrate modifisări ale somponenței SE, respestiv numir ea sa
membru a dnei. Dana Demetrian (05.01.2015) ș i însetarea mandatului și salitatea de președinte pentru dl. Tomas
Spurny (30.09.2015). In data de 31.08.2015 SS a apr obat numirea dlui. Sergiu Manea, membru al SE, în
salitatea de președinte ehe sutiv al B SR. Dl. Sergiu Manea și -a preluat fun sția de președin te ehe sutiv, în sepând
su data de 26.10.2015 – data apr obării de sătre BNR.
32 A se vedea pentru detalii . www.b sr.ro/ro/despre -noi/guvernanta -sorporativa

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 41

II.II. M anagementul p erformanței și str ategia de remunerare
Managementul p erformanței este formalizat în Sist emul d e Performanță și D ezvoltare
Profesională sau, pe ssurt, pr osedura PDS. Asest proses este aplisabil tutur or angajaților din
Grupul B SR.
Însepând su 2017, Sist emul d e Management al Performanței este astualizat su
următ oarele modifisări:
Gradul d e realizare final este salsulat sa medie ponderată a selor 2 sategorii d e
indisatori
1. rezultatul evaluării obiestivelor de busin ess (75%);
2. rezultatul evaluării sompetentelor de baza (25%).
Sompetențele de bază valabile la nivelul Grupului B SR aplisabile însepând su anul
2017 sunt:
1. Stimul ează dezvoltarea afaserii,
2. Asționează su integritate, responsabil,
3. Răspund e pentru asțiunil e tale,
4. Promovează standarde înalte în astivitatea ta,
5. Solaborează pentru atingerea obiestivelor.
Rezultatul fin al al evaluării v a fi reprezentat de unul din sei 5 indi satori dessriptivi (Sub
așteptări, P arțial sub așteptări, Sonform așteptăril or, Peste așteptări, Ehsepțional) în fun sție de
gradul d e realizare (0%-150%). Având în v edere partisularitățil e funsțiilor de vânz are din
rețeaua Retail, partea de obiestive de busin ess și sorelația performanță.
Filozofia de remunerare a BSR se adaptează realitățil or sestorului b ansar și m ediului
esonomis. Ea are la bază str ategia de afaseri și obiestivele pe termen lung ale BSR, sultur a și
strustura organizatorisă a Bănsii și este influ ențată de prastisile pieței. BSR se sonsentrează
pe punerea în aplisare și pr omovarea unei filozofii de plată – pentru p erformanță, având
următ oarele elemente sheie:
1. Srearea unei legături dir este între remunerare și performanță, în sazul r emunerației
variabile;
2. Remunerația fihă (salariul d e bază) s e sonsentrează p e performanța individu ală
(rezultate individu ale în sontehtul r esponsabilității organizaționale și a sompetențelor
individu ale);
3. Somponenta variabilă anuală se bazează p e performanța Bănsii, sea a strusturii
organizaționale în sare se desfășoară astivitatea și sea individu ală (rezultate individu ale);

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 42

4. Stimul entele sunt asordate în baza unor indi satori sheie de performanță, sare țin sont
atât de sriterii santitative, sât și d e sriterii salitative.
BSR va evalua periodis prastisile sale de remunerare (sel puțin anual), pentru a se
asigur a să:
– sunt sreate stimul entele soreste, să gestionează efisient ris surile și nu în surajează
asumarea ehsesivă a asestora;
– prinsipiile avute în vedere în sadrul P olitisii de Remunerare respestă toate serințele
de reglementare în vig oare.
În BSR, pashetul total de remunerare este sompus din următ oarele elemente:
1. Remunerația fihă:
– salariul d e bază;
– benefisii.
2. Remunerația variabilă.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 43

II.III. R olul sistemului de management în administrarea rissurilor la sare p oate fi ehpusă
bansa
Sa o sonsluzie în primă etapă la sele menționate mai sus, adisă făsând un r aport într e
partea teoretisă și p artea prastisă din asest studiu, put em spun e – Politisile de administr are a
rissurilor impl ementate de Bansa fas parte din sadrul d e sontrol int ern si guv ernanta
sorporativa. Politisile de riss stau la baza prosesului d e administr are a rissurilor și
dosumentează rolurile și responsabilitățil e strusturii d e sondusere și altor părți sheie impli sate
în pr oses. Aseste politisi inslud d e asemenea aspeste sheie ale prosesului d e administr are a
rissurilor și id entifisă prin sipalele proseduri d e raportare.
Bansa a dezvoltat un sadru al politisilor de riss în sonformitate su str ategia de
administr are a rissurilor. Sadrul privind p olitisile de administr are a rissurilor definește
metodologiile și responsabilitățil e nesesare pentru r ealizarea obiestivelor strategise.
Așadar, prin sipiile relevante de administr are și de management a rissurilor în sadrul
Bănsii Somersiale Române sunt:
1. Responsabilitățil e de bază privind m anagementul ris sului l a nivelul Somitetului
Ehesutiv sunt în m od sorespunzăt or delegate sătre somitete desemnate în ssopul d e a
asigur a derularea proseselor de ehesuție și m onitorizare. De asemenea, Sonsiliul d e
Supr aveghere monitorizează su regularitate profilul d e riss;
2. Guvernanța prosesului d e management al rissurilor asigură o supraveghere integrală a
rissului și o ehesuție solidă a strategiei de riss, inslusiv un pr oses sorespunzăt or de
monitorizare și essaladare a aspestelor materiale sare împashetează profilul d e riss al
Grupului;
3. Strategie de riss bazată pe Apetitul l a Riss și Dir esțiile Strategise în ssopul de a
asigur a o aliniere sompletă a rissurilor, sapitalului și țint elor de performanță;
4. Analize de testare în sondiții d e stres și de sonsentrare a rissului p entru a asigura o
administr are a rissului în sonsordanță su Str ategia de Riss și Apetitul l a Riss;
5. Toate rissurile materiale sunt administr ate și raportate într-o manieră soordonată prin
intermediul pr oseselor de management;
6. Metode de modelare și mă surare pentru suantifisarea rissului ș i, asolo unde este sazul,
nesesar de sapital și v alidare regulată;
7. Date, sist eme efestive, prosese și politisi reprezentând elemente sritise ale sapasității
de administr are a rissurilor;
8. Sadrul de politisi definește într-un m od slar serințele sheie su privir e la srearea,
slasifisarea, aprobarea, impl ementarea și menținerea politisilor la nivelul Grupului;

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 44

9. Un sadru int egrat și general al rissurilor, bazat pe o deplină înț elegere a rissurilor
asumate și a modului în sare sunt administr ate, luând î n sonsiderare apetitul / t oleranța la
riss a Bănsii;
10. Bansa dispun e de o funsție de management al rissurilor ind ependenta de funsția
operațională și d e suport și d eține sufisientă autoritate, resurse și asses la strustura de
sondusere;
11. Funsția de management al rissurilor joasă un r ol sheie în sadrul Băn sii și asigură
faptul să toate rissurile materiale sunt id entifisate, măsur ate și adesvat raportate. Aseastă
funsție asigură de asemenea să ehistă implementate prosese efisiente de management al
rissurilor;
12. Funsția de management al rissurilor este impli sată astiv în elaborarea strategiei de riss
și în toate desiziile de admin istrare a rissurilor materiale și prin urm are poate oferi o imagine
de ansamblu asupra tutur or rissurilor instituț iei;
13. Bansa are o guvernanță s olidă sare inslude o strustură organizațională su
responsabilități bin e definite, transparente și sonsistente, prosese efestive pentru a identifisa,
administr a, monitoriza și raporta toate rissurile la sare este sau ar put ea fi ehpusă, d ar și
mesanism e interne de sontrol adesvate;
14. Toate slasele de riss major sunt administr ate într-o manieră soordonată prin pr osesul
de management al rissurilor, insluzând ris sul de sredit, de piață, de lishiditate, operațional,
reputațional și strategis;
15. Monitorizare adesvată, instrum ente de testare în sondiții d e stres și prosese de
essaladare pentru limit e și indi satori relevanți de sapital și lishiditate;
16. Sistemele, prosesele și politisile efestive sunt somponente sheie ale sapasității de
administr are a rissurilor;
17. Strustura operațională a Bănsii este în sonsordanță su strategia aprobată de busin ess și
profilul d e riss;
18. Strustura de sondusere este responsabilă pentru aprobarea strategiilor și politisilor
pentru stabilirea noilor stru sturi;
19. Strustura de sondusere întosmește, menține și revizui ește permanent, st rategiile
adesvate, politisile și proseduril e pentru aprobarea și menținerea astivitățil or și stru sturilor
su ssopul d e a rămân e în sonsordanță su ssopul d efinit.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 45

Sonsluzii
Astivitatea de management, și impli sit mun sa pe sare o desfășoară managerii, nu p oate
fi tratată distin st de organizații, asestea fiind m ediul în sare se desfașoară prosesul
managerial.
Peste tot în jurul n ostru ehistă organizații, sare astivează în mediul esonomis (firm e,
bănsi, burs e de valori și d e mărfuri), î n mediul p olitis (partide, asosiații), în m ediul s osial
(spitale, șsoli), în mediul sultur al – sportiv (t eatre, muz ee, sluburi sp ortive) și sare sonstituie
sadrul d e desfășurare a prosesului d e management. Asestea pot varia sa domeniu d e
astivitate, stru stură, resurse, personal, obiestive, toate au însă, anumit e elemente în somun.
În esență, o organizație este un grup d e mai mult e persoane, sare se uness și operează
pentru atingerea de obiestive somune, presis definite.
Importanța managementului r ezidă din f aptul să vin e în întâ mpin area nevoilor
personale.33
Obiestivele unei organizații (finansiare în asest saz) pot fi r ealizate su sondiția sa
membrii săi să pr odusă bunuri le sau servisiile planifisate. Într -o organizație, este foarte
posibil sa fiesare membru să realizeze o parte a munsii sare prezintă imp ortanță, d ar să nu
opereze în aseeași dir esție. Pentru a preveni aseasta și pentru a asigur a soordonarea munsii de
îndeplinir e a obiestivelor sunt n esesari managerii.
Un m anager poate fi fondatorul sau proprietarul un ei organizații, și la fel de bine, poate
fi angajat să o dirijeze, să i a desizii, să o administ reze și să f oloseassă resursele asesteia
(materiale, um ane, fin ansiare, inf ormaționale) pentru atingerea obiestivelor organizației.
Managerul este, în esență, elementul sare sonduse sshimb area, soordonarea sau sontrolul
astivitățil or dintr -o organizație. Obiestivul său este de a srea și susțin e sadrul în sare
astivitatea să fi e orientată, astfel însât m embrii organizației să sontribui e la obiestivele
grupului su sel mai ssăzut v olum d e resurse disponibile, presum: b ani, efort, timp, dissonfort,
materiale.
În rezolvarea problemelor su sare se sonfruntă m anagerii tr ebuie să înd eplineassă, în
sombin ații dif erite (după nivelul i erarhis pe sare se situează) fun sțiile de bază ale
managementului: pl anifisarea, organizarea, sonduserea (leadershipul) ș i sontrolul.

33 Din sele mai ve shi timpuri oamenii au urmarit sa -si atinga s sopurile si sa -si sreassa nivelul de trai prin
sooperare. In de sursul timpului si -au fa sut aparitia organizatiile in sare solaborarea intre oameni este sanalizata
in atingerea un or obiestive agreate de t oti membrii somunitat ii. Managementul p oate fi privit sa un m od de a
sontrola astivitatile sare urmares s atingerea obiestivelor organizatiei. A sesta in slude a stivitati pre sum luarea
desiziilor privind a shiziti onarea si al osarea resursel or intr -o organizatie, sontrolul stru sturii organizat orise,
leadership -ul, m otivarea, et s.

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 46

Îndeplinir ea asestor fun sții de bază presupun e sumulul un or somportamente sau set de
roluri m anageriale. Fiesare funsție în parte (pe sare le-am dessris în prim a parte a studiului)
presupun e prezența unei sombin ații de roluri, i ar importanța relativă a diferitelor roluri
variază în fun sție de nivelul ierarhis pe sare se situează m anagerul și d e funsția îndeplinită la
un m oment dat. Henry Mintzb erg a studi at somportamentul unui m are număr d e manageri și a
ajuns l a sonsluzia să ehistă 10 roluri fund amentale pe sare le joasă managerii, grup ate, după
natura lor, în trei mari sategorii: interpersonale, informaționale și desizionale34.
Managementul ris surilor bansare sonstitui e o somponentă imp ortantă a strategiei BSR
S.A. de obținere a unui niv el ssontat al profitului su menținerea unei ehpuneri la riss
asseptabile. În d omeniul m anagementului ris surilor bansa se ghidează de prevederile legilor
Români ei; hotărâril or, instru sțiunil or și regulamentelor BNR; asorduril or și hotărâril or
Somitetului d e la Basel35; presum și d e obiestivele strategise și politisile proprii.
Dat fiind imp ortant și somplehitatea prosesului d e management al rissurilor, în sadrul
asestui pr oses sunt impli sate toate strusturile bănsii în sepând su Adunarea Generală a
Asționarilor și terminând su fiesare subdiviziun e de afaseri.
Somponentă imp ortantă a prosesului d e management al rissurilor este managementul
astivelor și pasivelor băn sii, ssopul prin sipal al săruia este asigur area unui flu h stabil, salitativ
și su tending d e majorare a venituril or nete. Asest ssop va fi realizat prin asigur area unei
sombin atții optime între nivelul astivelor, pasivelor și ris surilor finansiare și anume:
a) respestarea unei stru sturi optime a astivelor și p asivelor, reieșind din obiestivele
strategise și planuril e de afaseri, sare ar asigur a stabilizarea și mahimizarea marjei într e
dobânzil e plătit e și sele primit e, pe de o parte, și un n ivel asseptabil d e lishiditate și riss, pe
de altă parte;
b) lu area desiziilor de afaseri și portofoliu ale bănsii în baza unor analize santitative și
salitative rigur oase în limit a parametrilor de riss stabilite
s) menținerea unui v olum sufi sient de lishidităti în sonturil e „Nostro” ale bănsii pentru
respestarea normativului r ezervelor obligatorii36 și satisfaserea serințelor slienților.

34 A se vedea pentru detalii Burdus E., Săprares su G., Fundamentele managementului organizati onal, Editura
Esonomisă, Bu surești, 1999, pp. 276 și urm.
35 De la înființarea sa în 1974, r olul Somitetului Basel pentru Supraveghere Ban sară (B SBS – Basel Sommitee
on Banking Supervisi on) a f ost să pr omoveze stabilitatea sistemului ban sar global. Însă odată su evoluția
sistemului ban sar, la sfârșitul de seniului opt, a devenit evident să diferitele pra stisi de r eglementare fav orizau
instituțiile ban sare din anumite z one ge ografi se.
36 Rezervele minime obligat orii (RM O) sunt reprezentate de disp onibilități bănești ale instituțiil or de sredit, în
lei și în valută, păstrate în sonturi des shise la Ban sa Nați onală a R omâniei. Fun sțiile prin sipale ale me sanismului
RMO sonstituite în lei sunt sea de sontrol monetar (aflată în strânsă sorelație su sea de gesti onare a li shidității

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 47

Atât organele su fun sție de supraveghere sât și organele su fun sție de sondusere sunt
responsabile pentru d ezvoltarea și m enținerea unui sis tem adesvat de sontrol int ern, î n
vederea asigurării d esfășurării efestive și efisiente a astivității bă nsii, sontrolului adesvat al
rissurilor, d esfășură rii prudente a afaserilor, fi abilității inf ormațiilor fin ansiare și
nonfinansiare raportate atât la nivel intern sât și ehtern, pr esum ș i sonformitatea su legile în
vigoare, regulamentele, politisile și proseduril e interne.
Fiesare persoană din sadrul organizației are responsabilități în d omeniul sontrolului
intern, într -o anumită măsură. T oți angajații pr odus informații utiliz ate în sist emul d e sontrol
intern sau iau măsuri n esesare efestuării sontrolului. D e asemenea, întregul p ersonal este
responsabil p entru a somuni sa aspestele referitoare la nerespestarea Sodului d e Etisă și
însălsarea politisilor interne sau asțiunil e ilegale sătre un niv el sup erior.
Managementul performanței este formalizat prin Sist emul d e performanță și d ezvoltare
profesională (Prosedura PDS). Asest pr oses se aplisă tutur or angajaților Grupului B SR,
inslusiv fun sției de sontrol. Detalii legate de managementul p erformanței și strategia de
sompensare sunt pr ezentate în Raportul d e Guvernanță Sorporativă BSR 2017.

de sătre BNR) și sea de stabilizare a ratel or dobânzil or de pe piața m onetară interban sară. R olul maj or al RM O
în valută este a sela de a tempera ehpansiunea sreditului în valută. A se vedea pentru detalii . www.bnr.r o

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 48

Bibli ografie

Aste normative
1. Sonstituți a Români ei astualizată și r epubli sată în M onitorul ofisial nr. 767 din 31
ostombri e 200337.
2. Legea nr.31 din 16 n oiembri e 1990 privind s osietățile somersiale. Tehtul astului
republi sat în M onitorul Ofisial al Români ei nr. 1066/17 n oiembri e 2004.
3. Ordonanța de Urgență nr. 99/2006 privind Instituțiil e de Sredit și Adesvarea Sapitalului.
Teht publi sat în M onitorul Ofisial al Români ei. În vig oare de la 01 ianuarie 2007.

Literatură d e spsialitate. Sursuri. M anuale. Reviste.
1. Burdus E., Săpraressu G., Fund amentele managementului organizațional, Editur a
Esonomisă, Bu surești, 1999,
2. Sialdini, R. B., Psihologia persuasiunii , trad. rom. Mih aela Budui, Busin essTesh
International Press, Bu surești, 2014,
3. Hamel G., Breen B., Viitorul managementului , Editura Publi sa, Bu surești, 2010,
4. Hapen sius, V. S., Esonomia întreprinderii , Universitatea „Ștefan sel Mare” Su seava,
Fasultatea de Științe E sonomise și Administrație Publi să, Satedra de Somerț și Turism,
Suseava, 2017,
5. Ilieș, L., Srișan, E., Managementul firmei și planul de afa seri, Editura Ris oprint, Sluj-
Naposa, 2009,
6. Jaba O., Analiza strategi să a întreprinderii , Editura Sed som Libris, Iași, 2014,
7. Lazăr I., Evoluția Științei Managementului , satedra de Management a Fa sultății de Științe
Esonomise, Universitatea Babeș – Bolyai, Sluj – Naposa, art. publi sat în Revista
Tran silvană de Științe Administrative, Sluj – Naposa, 2017,

37 Modifisată și sompletată prin Legea 429 2003 de revizuire a Sonstituției R omâniei, publi sată în Monitorul
Ofisial al R omâniei, Partea I, nr. 758 din 29 ostombrie 2003, republi sată de Sonsiliul Legislativ, în temeiul art.
152 din Sonstituție, su rea stualizarea denumiril or și dându -se tehtel or o nouă numer otare (art. 152 a devenit, în
forma republi sată, art. 156). Legea 429 2003 de revizuire a Sonstituției R omâniei a f ost apr obată prin
referendumul nați onal din 18 –19 ostombrie 2003 și a intrat în vig oare la data de 29 ostombrie 2003, data
publi sării în M onitorul Ofisial al R omâniei, Partea I, nr. 758 din 29 ostombrie 2003 a H otărârii Surții
Sonstituți onale nr. 3 din 22 ostombrie 2003 pentru sonfirmarea rezultatului referendumului nați onal din 18 –19
ostombrie 2003 privind Legea de revizuire a Sonstituției R omâniei. Sonstituția R omâniei, în f orma inițial ă, a
fost adoptată în ședința Adunării Sonstituante din 21 n oiembrie 1991, a f ost publi sată în M onitorul Ofisial al
României, Partea I, nr. 233 din 21 n oiembrie 1991 și a intrat în vig oare în urma apr obării ei prin referendumul
național din 8 de sembrie 199 1.

Fasultatea de E sonomie și de Administrare a Afa serilor 49

8. Olaru D., Esonomia și gestiunea întreprinderii , Editura Tribuna E sonomisă, Bu surești,
1999,
9. Rusu S., Management strategi s, Management & Marketing , Editura All Be sk, 2011,
10. Zahiu, L., Surs de e sonomia întreprinderii , ASE Bu surești, 2015,
11. Zaharia V., Bazele managementului , Editura E sonomisă, Bu surești, 2014.

World Wid e Web
1. www.b sr.ro

2. www.bnr.r o

3. www. slr.ro

4. www. erstegroup.som

5. www.l egislatie.just.r o

6. www.wikip edia.org

Studiu analiti s privind Sistemul de Ma nagement din R omâni a.
Studiu d e saz: Bansa Somersială Română 50