Managementul și Strategia Gestionării Deșeurilor în Comuna Prejmer

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE ȘI ECOLOGICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific Absolvent

Lector Dr. Antal Noémi Băilă Oana Maria

Îndrumător științific

Dr. ing. Bartalis Ildiko

Sfântu Gheorghe

2016

Rezumat

Lucrarea „Managementul și strategia gestionării deșeurilor în comuna Prejmer” abordează problematica folosirii deșeurilor în această comună, studiind stația de sortare și transfer pentru colectarea deșeurilor menajere și reciclabile și serviciile de salubrizare.

Alegerea acestei teme a fost motivată de dorința de a obține un mediu cât mai curat la nivelul comunei Prejmer, lucrarea propunându-și să studieze în ce măsură acest fenomen ar putea avea un impact pozitiv asupra acestui domeniu, prin metodele sale de lucru.

Scopul lucrării a fost acela de a identifica tipurile de deșeuri colectate și clasificarea lor în funcție de catalogul de deșeuri, metodele de colectare și valorificare folosite, urmărirea cantitățiilor de deșeuri și informarea asupra funcționarii stației de sortare.

Lucrarea este structurată în patru capitole. În primul capitol, sunt prezentate noțiuni legislative privind regimul deșeurilor, pe baza căruia sunt stabilite măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății omului.

Prin urmare, ar fi de dorit ca protecției mediului să i se recunoască importanța mare pe care o are, fiind tratată ca atare, prin prevenire și reducere a efectelor de generarea și gestionare a deșeurilor.

Obiectivele care au fost urmărite în cadrul proiectului au fost următoarele:

caracterizarea zonei de la încadrare până la situația economică

realizarea unui studiu privind colectarea selectivă, sortarea deșeurilor la stația de sortare și transfer

analizarea mașinăriilor folosire

studiu privind domeniul de activitate

întocmirea unor tabele cu privire la evidența cantitățiilor de deșeuri

În concluzie, deșeurile prezintă discomfort visual, poluarea aerului, a apei dar și modificarea solului din punct de vedere al fertilizarii și biocenozei.Cred cu tărie că oricine poate ocroti mediul prin diferite moduri: economisind surse de materie primă și energie, reducând cantitățiile de deșeuri ce ajung la depozit, și totodată reducând poluarea. Un mediu curat începe cu noi!

Abstract

The paper "The management and waste management strategy in Prejmer" addresses the issue of using waste in this municipality, studying sorting and transfer station for waste collection and recycling and sanitation.

Choosing this theme was motivated by a desire for a cleaner environment as the commune Prejmer, the work aiming to study to what extent this phenomenon could have a positive impact on this field, through its working methods.

The purpose of the study was to identify the types of waste collected and their classification according to the catalog of waste collection and recycling methods used in waste tracking and information on sorting station operation.

In the first chapter, legislative concepts are presented on waste regime, under which the measures are necessary to protect the environment and human health.

It would therefore be desirable for environmental protection to be given greater importance that is being treated as such through prevention and mitigation of generation and waste management.

The objectives that were pursued in the project were:

the area of ​​employment to economic situation

a study on a selective collection, sorting waste sorting and transfer station

an analysis of the machines use

a study on the industry

a drawing tables on the evidence of waste

In conclusion, the waste presents visual discomfort, air pollution, water and soil amendment in terms of fertilization and biota. I firmly believe that anyone can protect the environment through various ways: saving raw materials and energy sources, reducing the quantity of waste going to landfill, and also reducing pollution.

A clean environment starts with us!

Introducere

Natura este o prezență însuflețită. Ea se contopește cu viața individului, face parte din ființa lui, participă la zbuciumul existenței umane, este leagăn de formare și ocrotire, tărâm de vis și de împliniri.(Nicolae Docsănescu 1980).

La sfârșit de secol și început de mileniu, lumea se află în agitație. Schimbările care au avut loc în present dar și pe viitor, creează speranțe pentru remedierea mediului înconjurător. În aceste schimbări, trebuie să vedem încă un semnal de alarmă legat de mediul înconjurător, supraviețuirea omului și a existenței vieții pe Pământ.
“Mediul natural”, adică aerul, mările, lacurile, apele curgătoare, solul, subsolul și formele de viață este imaginea cea mai frecventă pe care omul și-o face atunci când vorbește despre mediul înconjurător.
O pădure, o baltă sau un lac formează fiecare un “ecosistem” care se condiționează reciproc și se adaptează. Totalitatea factorilor naturali, determină condițiile de viață pentru regnurile vegetale, animale și pentru om, reprezentând mediul natural. În mediul natural descoperim componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic, relief, sol.
Am ales ca studiu de caz comuna Prejmer din județul Brașov deoarece sunt în temă cu problemele gestionării deșeurilor, și totodată din cauza faptului că locuiesc de trei ani în această zonă. Obiectivul acestei lucrării este analiza depozitelor de deșeuri, pe care o consider cea mai importantă din strategiile de gestionare a deșeurilor prin principalele metode la nivel global și prezentarea situației actuale a comunei Prejmer în ceea ce privește managementul deșeurilor.

În această lucrare am folosit în prima parte date din literatură iar pentru a doua parte, respectiv studiul de caz –colectarea datelor de la firma SC Hidro Sal COM SRL, și de la firma Tehnix SRL, observații pe teren, prelucrarea datelor și redactare.

Prin această lucrare am încercat să analizez defectele sistemului de management al deșeurilor din comuna Prejmer prin managementul deșeurilor la nivel global și al metodelor necesare.

În finalul lucrării, doresc să îi mulțumesc doamnei Dr. ing. Bartalis Ildikó pentru cunoștiințele transmise și pentru felul în care m-a îndrumat în crearea acestei lucrări.

Capitolul I. Noțiuni din literatură

1.1. Definiția deșeurilor

De-a lungul timpului, omul a dezvoltat diferite modalitați, noi tehnologii complexe, în scopul satisfacerii nevoilor, mergând pe ideea creșterii confortului și a dezvoltării economice.

Producerea oricărui produs, generează presiuni asupra mediului, începând cu consumul resurselor naturale, până la eliminarea acelor părți care nu mai pot fi utilizate, numite deșeuri.

„Ecosistemele reciclează orice tip de deșeuri, și conceptul însuși de deșeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumită componentă sau component, sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau component”(Cherubini și Colab 2008).

Ecosistemele sunt sisteme auto-organizate în așa fel încât toate resursele sunt utilizate cu maxim de eficiență astfel încât nu rămâne nici o resursă neutilizată”. Așadar, sistemele ecologice sunt capabile să recicleze și să utilizeze resursele cu maxim de eficiență,însă intervențiile antropice perturbă toate procesele. Procesele din ecosistemele naturale au caracter proeminent ciclic. Spre deosebire de această situație, deșeurile activitățiilor umane se acumulează în mare măsură, neputând fi reintroduse în ciclurile biogeochimice în ritmul în care sunt produse(Botnariuc și Vadineanu 1982). Acest fapt impune adoptarea politicilor însoțite de eforturile economice și sociale în vederea unei utilizări raționale a resurselor naturale.

Consumul și producția, respectiv utilizarea resurselor implică activități în urma cărora rezultă deșeurile. Ciclul de viață al produselor de la extracția resurselor la producție și consum, până la eliminarea deșeurilor este reprezentată în figura de mai jos(fig.1.1.):

Fig. 1.1 Ciclul de viață de la extracție la producție, consum și deșeuri ( sursa https://www.scribd.com/doc/119062222/Definitia-Deseurilor)

Generarea fluxului de deșeuri este legată cu activitățiile de consum și producție dar, nu se pune problema epuizării resurselor, a afectării mediului dar nici a prosperității populației. Problema deșeurilor poate fi mai bine confruntată cu ajutorul metodelor care cuprinde ciclul de viață al deșeurilor, respectiv studiul deșeurilor de la producere până la depozitare ca și deșeuri.

Fig. 1.2.Fluxul de deșeuri prelucrat după State of the Environment (sursa https://www.scribd.com/doc/119062222/Definitia-Deseurilor)

Un material poate avea calitatea de produs, subprodus și deșeu. Produsul este materialul principal(primar), cel care face baza activității tehnologice. Subprodusul este produsul secundar, într-un proces de fabricare, adică un material secundar, care însoțește produsul principal(primar), în același timp poate fii reintrodus în procesul de fabricație, sau poate contituii materia primă în alte industrii. Deșeul reprezintă materialul refolosibil, sau nu,care poate fi valorificat direct în procesul tehnologic prin care a fost produs, necesitând depozitarea în condiții optime pentru protecția mediului. Deșeul ultim (reziduu) este un material, produs sau substanță obținut în urma unui proces, transformare sau utilizare ce nu mai poate fi reciclat sau reutilizat, necesitând la rândul său depozitarea în condiții optime pentru protecția mediului.

În concluzie, prin deșeu (conform legilor în vigoare) se înțelege orice produs sau (substanță) auxiliar rezultat în urma unui proces tehnologic sau biologic, care nu mai poate fi folosit sau utilizat.

1.1.2.Clasificarea deșeurilor – Catalogul pentru deșeuri

În România, până în 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă de date, pentru monitorizarea deșeurilor la nivel național. Deșeurile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:

în funcție de proveniența lor;

în funcție de consistență;

în funcție de biodegradabiliatea lor.

După sistemul EEA(European Environment Agency) deșeurile pot fi împartite în următoarele categorii:

deșeuri periculoase

deșeuri municipale

deșeuri de la ambalaje

deșeuri electronice

deșeuri de la producerea energiei electrice

Principalele sectoare economice în generarea deșeurilor sunt:

industria

mineritul

construcții și demolări

deșeuri din activitățiile medicale

activități agricole

deșeuri municipale

În funcție de compoziția lor, deșeurile mai pot fi clasificate în:

deșeuri organice (organisme vii)

deșeuri anorganice(de origine minerală)

deșeuri din hârtie și carton

deșeuri din mase plastice

deșeuri din sticlă

deșeuri metalice

Principalele surse de deșeuri sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele, materiale textile, deșeuri organice, petrolul.

Hârtia: Milioane de tone de hârtie sunt folosite anual pentru diferite activități. Când spunem fabricarea hârtiei ne gândim la tăierea copacilor, iar pentru aceasta se folosește o mare cantitate de energie. Reciclarea folosește doar jumătate din energia utilizată inițial la obținerea ei.

Plasticul: Există peste 50 de tipuri de materiale plastice, fabricate din material neepuizabil, cum ar fi petrolul, cărbunele și gazul natural. Peste o treime sunt utilizate ca ambalaj, reprezentând 20% din cantitatea de deșeuri menajere. Singura lor problemă este că nu sunt biodegradabile, rezistând perioade foarte lungi de timp(o sticlă îngropată acum, poate fi descoperită de urmașii noștri peste 10.000 ani în aceeași stare).

Sticla:În mare parte este făcută din nisip și necesită o cantitate mare de energie. Mult mai puțină energie este folosită pentru recilarea ei. Reutilizarea borcanelor și sticlelor este benefică pentru mediu dar și pentru economie. Fabricarea sticlei din materii reciclate(cioburi) economisește o treime din energia folosită la început.

Metalele: Multe bunuri și ambalaje sunt fabricate din metale: oțel, tablă și în special aluminiu. Metalele se obțin prin prelucrarea minereurilor, care creează o mare poluare prin cantitatea de energie utilizată, prin emanații și deșeurile industriale care rezultă din aceste procese. Reciclarea aluminiului salvează 95% din energia necesară producerii lor.

Materiale textile: Hainele vechi si alte materiale textile pot fi refolosite în mai multe feluri. Ele pot contituii ajutoare pentru oamenii săraci sau pot fi folosite pentru crearea altor materiale noi haine, pături, lavete sau prelate.

Deșeuri organice: Resturile organice pot fi refolosite prin producerea de composturi sau îngrășăminte naturale. Frunzele uscate mucegăite, în loc de a fi arse, pot fi folosite la acoperirea solurilor agricole, împiedicând apariția buruienilor.

Petrolul:Un litru de petrol scurs în apă se poate întinde pe o suprafață dublă decât cea a unui teren de fotbal, provocând numeroase daune. Anual, aproximativ 1,2 milioane de tone de deșeuri petroliere se scurg în mări și oceane, de multe ori această cantitate pătrunde în pământ, bazine și sisteme de canalizare. Nu se poate vorbi de reciclarea petrolului, în schimb există tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.

1.1.3.Noțiuni legislative privind deșeurile menajere

Prezenta lege 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în 2014 stabilește măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora.

Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi următoarele:

afluenții gazoși emiși în atmosferă și dioxidul de carbon captat și transportat în scopul stocării geologice și stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon.

solurile, inclusiv solurile contaminate neexcavate și clădiri legate permanent de sol;

solurile necontaminate și alte materiale geologice naturale excavate în timpul activităților de construcție, în cazul în care este cert că respectivul material va fi utilizat pentru construcții în starea sa naturală și pe locul de unde a fost excavat;

deșeurile radioactive;

explozibilii declasați;

materiile fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidența alin. (2) lit. b), paiele și alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură și care sunt folosite în agricultură ori silvicultură sau pentru producerea de energie din biomasă prin procese ori metode care nu dăunează mediului și nu pun în pericol sănătatea populației.

Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, în măsura în care sunt reglementate prin alte acte normative, următoarele:

apele uzate;

subprodusele de origine animală, inclusiv produse transformate care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția produselor care urmează să fie incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalație de producere a biogazului ori a compostului;

carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru împiedicarea extinderii unor boli contagioase și care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002;

deșeurile rezultate în urma activităților de prospectare, extracție, tratare și stocare a resurselor minerale, precum și a exploatării carierelor care intră sub incidența Hotărârii Guvernuluinr. 856/2008 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive.

Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse în apele de suprafață în scopul gestionării apelor și a căilor navigabile sau al prevenirii inundațiilor, al atenuării efectelor inundațiilor și secetei ori asanării terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, în cazul în care se face dovada că respectivele sedimente sunt nepericuloase.

Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deșeuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care vin în completarea dispozițiilor prezentei legi.

Aplicarea ierarhiei deșeurilor menționată mai sus are ca scop încurajarea acțiunii în materie de prevenire a generării și gestionării eficiente și eficace a deșeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

În acest sens, pentru anumite fluxuri de deșeuri specifice, aplicarea ierarhiei deșeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiză a ciclului de viață privind efectele globale ale generării și gestionării acestor deșeuri.

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului asigură un proces transparent de elaborare a actelor normative și a politicii în domeniul gestionării deșeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu completările ulterioare.

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului ia în considerare principiile generale ale protecției mediului, precauției și durabilității, fezabilității tehnice și viabilității economice, protecției resurselor, precum și impactul global asupra mediului, sănătății populației, economiei și societății.

Ierarhia deșeurilor se aplică în funcție de ordinea priorităților în cadrul legislației și al politicii în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor, după cum urmează: 

prevenirea

pregătirea pentru reutilizare

 reciclarea

alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică

eliminarea

Aplicarea ierarhiei deșeurilor menționată la alin. (1) are ca scop încurajarea acțiunii în materie de prevenire a generării și gestionarii eficiente si eficace a deșeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului. 
În acest sens, pentru anumite fluxuri de deșeuri specifice, aplicarea ierarhiei deșeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiză a ciclului de viață privind efectele globale ale generării și gestionării acestor deșeuri. 
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului asigură un proces transparent de elaborare a actelor normative și a politicii în domeniul gestionării deșeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată. 
Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului ia în considerare principiile generale ale protecției mediului, precauției și durabilității, fezabilității tehnice și viabilității economice, protecției resurselor, precum și impactul global asupra mediului, sănătății populației, economiei și societății, potrivit prevederilor

1.2.Strategii de gestiune a deșeurilor

În ceea ce privește managementul deșeurilor, promovat de EEA și adoptat de majoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de:

minimizarea și prevenirea cantităților de deșeuri;

reciclarea;

depozitarea;

incinerarea.

Cele mai promovate metode în gestionarea deșeurilor sunt minimizarea cantitățiilor de deșeuri și reciclarea.

Minimizarea este mult utilizată în zilele noastre și se încearcă a fi susținută prin diferite instrumente: perceperea taxelor, comportamentul oamenilor, gradul de dezvoltare al societății, atitudini, concepții, nivelul de educație. Cea mai utilizată metodă a fost și este în continuare depozitarea deșeurilor, în ciuda faptului că are cele mai multe efecte negative.

Unele țări din UE au găsit soluții pentru micșorarea cantitățiilor de deșeuri, prin acorduri voluntare, responsabilitatea producatorului, taxe de deșeuri, programe și instrumente legislative.

Directiva nr. 75/442/CEE prevede ca planurile de gestiune a deșeurilor să se axeze pe: tipurile și cantitățiile eliminate, prescripțiile tehnice generale, identificarea locurilor potrivite pentru eliminarea deșeurilor și dispozițiile necesare care se referă la deșeurile particulare. De asemenea, Directiva nr. 75/442/DEE prevede ca aceste planuri să includă: persoanele abilitate să procedeze la eliminarea deșeurilor, estimarea costurilor operațiilor de eliminare și măsurile suscesibile pentru a încuraja colectarea, trierea și prelucrarea deșeurilor.

1.2.1.Metode de colectare a deșeurilor menajere

Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele (pentru deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții economici). Pentru a recicla, colectarea deșeurilor ce conțin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor sunt: galbenă, roșie, verde, albastră, maro și negru. Culorile recomandate pentru recipientele diferitelor tipuri de deșeuri sunt: roșu (portocaliu) – materiale plastice, galben – metale, verde – biodegradabile, albastru – hârtie, carton și sticlă, maro – electrice și electronice, negru – nereciclabile, însă acestea nu sunt respectate întotdeauna. Pe recipente sunt etichete care precizează exact ce fel de deșeuri se pot pune în recipientul respectiv.

Pentru precolectarea deșeurilor stradale, comerciale și industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1 m³, 4 m³ sau mai mari. Containerele de 1,1 m³ pot fi din tablă zincată sau din plastic. Pentru deșeuri în cantități mai mari, sau pentru deșeuri industriale și din construcții sunt folosite containerele de construcție metalică, de tip cupă de 4 m³ sau mai mari, de tip Abroll.

Fig 1.3. Etichete pe recipientele de precolectare selectivă(sursa Legea 132/2010 publicată în Monitorul Oficial)

Colectarea deșeurilor din aceste containere este făcută de către servicii specializate, cum sunt TEGA în Sfântu Gheorghe și COMPREST în Brașov. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectări. Colectarea din pubele și recipiente de până la 1100 l este efectuată cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor și containerelor, cu instalație de compactare. Deșeurile colectate în cupe de 4 m³ sunt transportate cu tot cu containerul de către autospeciale prevăzute cu instalație de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasându-se pe rolele proprii.

Fig 1.4.Recipiente pentru precolectare selectivă(sursă proprie)

Transportul deșeurilor se poate face pe cale rutieră, navală sau ferovială. Din cauza problemelor care apar la transportări, transportul feroviar sau naval se justifică doar pentru cantitățile mari (deșeuri industriale), transportate pe distanțe lungi de sute de mii de km.

Fig 1.5.Utilaj pentru colectarea deșeurilor (sursă proprie)

1.2.2.Mijloace de valorificare a deșeurilor menajere

Identificarea deșeurilor menajere se face în mai multe feluri, deșeul este orice substanță, material sau obiect care a pierdut orice finalitate, pe care posesorul îl destinează abandonării.

Deșeul este o materie care într-o anumită societate nu mai are nici o valoare. Rezultă că deșeul nu poate fi delimitat de contextul din care provine.

Subprodusul este corpul sau materia obținută în cursul fabricării unei substanțe sau reziduu al unei extracții.

De exemplu, păcura este un subprodus de rafinare, dar nu este un deșeu.

Sunt două grupe mari de deșeuri:

urbane, categorie care este formată din gunoaiele menajere și stradale

industriale, care la rândul lor sunt de trei categorii:

deșeuri din materiale de umplutură provenit din activitățile miniere

deșeuri banale, asemănătoare cu deșeurile menajere care pot fi tratate singure dar și împreună cu acestea

deșeuri speciale, din procesele industriale, care conțin elemente nocive în cantități mai mici sau mari.

Acestea reprezintă anumite riscuri pentru mediul încojurător și eliminarea lor trebuie făcută cu precauțiuni speciale.

Depozitarea deșeurilor menajere se face în funcție de tipul deșeurilor acceptate, depozitele se clasifică în depozite pentru deșeuri periculoase (clasa a), depozite pentru deșeuri nepericuloase (clasa b), depozite pentru materiale inerte (clasa c) și depozite pentru un singur fel de deșeuri (monodeponzite). Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază, echipamente de cântărire, laboratoare de analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere, încărcătoare, compactoare, excavatoare) și de servicii de întreținere a acestor utilaje.

Eliminarea deșeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este o practică care nu mai este acceptată. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau închise până în anul 2007, însă România nu s-a putut conforma în acest termen. Ca urmare, României i s-a acordat o perioadă de tranziție, care este până la sfârșitul anului 2009 pentru deșeurile periculoase industriale, până la sfârșitul anului 2011 pentru deșeurile provenite din industria minieră, până la sfârșitul anului 2013 pentru deșeurile provenite din industria energetică, chimică și metalurgică și până în 16 iulie 2017 pentru deșeurile municipale. Eșalonarea închiderii depozitelor neconforme este reglementată prin HG 349/2005.

Compactarea deșeurilor într-un depozit, în prezent depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârșit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) și este practicată în multe țări. Astfel de rampe se organizează în cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. O rampă de gunoi realizată și exploatată corect este o metodă ieftină și care respectă criteriile ecologice de eliminare ale deșeurilor. Vechile rampe, au efecte negative asupra mediului, cum ar fi împrăștierea de gunoaie, atragerea dăunătorilor (insecte, rozătoare) și poluarea aerului, a apelor și a solului. Poluarea aerului se produce prin degajarea unor gaze din urma fermentării, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care produc efect de seră și contribuie la încălzirea globală. Poluarea apei și a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor biochimice), care, în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol și poluează apele pânzelor freatice. Aceste poluări pot fi așa de puternice că împiedică creșterea plantelor deasupra acestor rampe. În mod normal, pe rampă deșeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea și stabilitatea, și acoperite cu folii și cu pământ.

Rampele pentru deșeuri organice au instalații de recuperare a gazului de depozit. Principalele componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) și dioxidul de carbon (45 %), la care se adaugă mici cantități de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, aldehide și alți compuși organici. El poate fi valorificat prin ardere. Dacă nu există posibilitatea de valorificare locală, se recomandă să fie totuși ars la instalația de faclă deoarece dioxidul de carbon rezultat prin arderea metanului are un efect de seră mai mic decât al metanului inițial.

Pentru a împiedica levigatul să se infiltreze în sol rampele moderne sunt prevăzute cu straturi izolate, care pot fi din argilă (lut) sau din folii groase de material plastic (geomembrane). Grosimea stratului de argilă trebuie să fie mai mare de 1 m pentru deșeuri nepericuloase și mai mare de 5 m pentru deșeuri periculoase.

Din cauza problemelor puse, găsirea unor plasamente pentru noi depozite de deșeuri este dificilă deoarece rezidenții din apropiere se opun, apare sindromul NIMBY (engleză Not In My BackYard), care literalmente se traduce ca „nu în ograda mea”.

Metode de valorificare:

Recuperarea înseamnă extragerea din deșeuri a resurselor ce pot fi refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare, reutilizare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime. Poate fi recuperată partea materială, cât și cea energetică. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi trasformată în energie electrică. Ca și în cazul eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a afecta sănătatea oamenilor și fără utilizarea unor procese care pot fi dăunătoare pentru mediu.

1.2.3.Reciclare a deșeurilor menajere

O reciclare reușită are nevoie de o sortare în funcție de calitatea materialului, sortare ce începe prin colectarea selectivă a acestora. Ele mai pot fi separate și în instalații de sortare a deșeurilor.

Materialele care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de bere, oțelul din ambalaje alimentare și sprayuri, polietilena de înaltă densitate și ambalajele de polietilentereftalat din peturi, sticlele și borcanele, hârtia din ziare și reviste, cartonul din ambalaje. Pot fi recuperate mase plastice ca policlorura de vinil (PVC), polietilena de joasă densitate, polipropilena (PP) și polistirenul (PS), acestea nu sunt colectate în mod curent. Produsele fabricate din aceste materiale sunt omogene, conținând câte o singură componentă, ceea ce ușurează reciclarea. Prin comparație, reciclarea echipamentelor electrice și electronice este mai dificilă, ea necesitând tehnologii de separare a diferitelor materiale care le compun.

În depozite, recuperarea începe cu sortarea materialelor. Pentru deșeurile amestecate prima operație este mărunțirea, care este operată în mori cu ciocane, percutoare, tocătoare, raspeluri. Urmează sortarea dimensională în site tambur, site vibratoare, separatoare balistice, sortarea densimetrică în cicloane, sortarea magnetică a materialelor feroase, sortarea optică (pentru sticlă) și, eventual, sortarea manuală. Urmează operații de purificare prin spălare. Deșeurile sortate și purificate sunt balotate în prese, fiind gata de livrare spre beneficiar.

Dacă deșeurile conțin componente biologice, acestea pot fi prelucrate biologic, însă trebuie separate dinainte celelalte materiale recuperabile.

Prelucrarea biologică: deșeurile organice, cum ar fi resturile vegetale, resturile alimentare și hârtia, pot fi valorificate prin compostare, care implică un proces de descompunere a materiei organice. Rezultatul este compostul, un foarte bun îngrășământ agricol. În timpul compostării se produce biogazul cu un mare conținut de metan, care poate fi folosit de exemplu la aragazuri, în termocentrale la producerea curentului electric. Prin compostare în instalații amenajate, procesul natural de descompunere a materiilor organice este accelerat.

Compostarea poate fi efectuată atât în instalații individuale mici din gospodării, cât și în instalații industriale mari (stații de epurare). Ea poate avea loc atât prin fermentare aerobă, cât și anaerobă.

O altă sursă de biogaz sunt nămolurile municipale, rezultate din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești sau din stațiile de epurare industriale.

Materiile combustibile pot fi obținute prin prelucrare biologică, cât și prin procese de piroliză și gazeificare la presiune înaltă în atmosferă săracă în oxigen. Metodele avansate (gazeificare cu arc de plasmă) pot produce un gaz de sinteză cu o compoziție și mai bună, format din monoxid de carbon și hidrogen.

Recuperarea energetică:

Deșeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deșeuri lemnoase din culturi, deșeuri de prelucrare din industria lemnului și din demolări),gazul de depozit și biogazul. Lemnul are o putere calorifică de 14–17 MJ/kg iar gazul de depozit și biogazul au compoziții asemănătoare și puteri calorifice de 20–25 MJ/m³N. Ca urmare ele pot fi arse în instalații menajere, sau în cazane pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului electric.

Ca țară membră UE, România are obligația asumată de a colecta și recicla, anual, 80 000 de tone deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Acțiunile de colectare organizată au fost inițiate în anul 2007 prin Campania națională de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice cunoscută și sub numele de „Marea debarașare”. Acțiunea prevedea ca cetățenii să scoată în fața casei sau a blocului echipamentele nefuncționale, apoi societățile de salubrizare să le ridice și să le transporte la centrele de colectare ca de acolo să fie preluate de organizațiile colective autorizate, în vederea transportării lor la reciclatori. Sunt colectate aparate de uz casnic de mici și mari dimensiuni (ex.: prăjitoare, fiare de călcat, aspiratoare, mașini de spălat, frigidere), unelte, echipamente de iluminat, aparatură electronică și de informatică, jucării.

Din cauza noutății, succesul acțiunilor din toamna anului 2007 a fost relativ. A doua acțiune a avut loc pe 19 aprilie 2008, cu rezultate notabile.

A treia campanie de colectare a DEEE a fost programată pentru 4 octombrie 2008, când au fost colectate peste 400 t de deșeuri. Cantitatea colectată fiind mică, au mai fost organizate campanii de colectare, a IV-a ediție având loc pe 1 noiembrie iar ediția a V-a pe 6 decembrie 2008.

În afară de aceste acțiuni, importatorii și producătorii de electronice ar putea fi obligați să adune deșeuri de aparate electrice și electronice într-o cantitate echivalentă cu 20 % din cantitatea totală de electronice și electrocasnice pe care le vând. În acest scop, firmele ar putea oferi bonusuri la cumpărare, în caz de returnare a obiectului vechi similar.

Eliminarea deșeurilor este o activitate complicată și costisitoare. Concepția actuală privind deșeurile nu pornește de la ideea creșterii și perfecționării capacităților de eliminare, ci de la adoptarea de noi tehnologii, care să producă deșeuri în cantitate cât mai redusă, într-o formă cât mai ușor de tratat. În plus, rezolvarea problemelor de mediu ridicate de deșeuri nu se poate face decât dacă măsurile care sunt luate sunt coordonate. Principiile pe baza cărora se face coordonarea sunt următoarele:

Principiul prevenirii, conform căruia activitățile sunt organizate în ordinea importanței: evitarea apariției deșeurilor, minimizarea cantităților de deșeuri produse, reutilizarea, tratarea prin recuperare, tratarea prin eliminare.

Principiul BATNEEC, care stipulează că vor fi folosite cele mai bune metode disponibile care nu presupun costuri excesive

Principiul „Poluatorul plătește”, conform căruia costurile de gestionare a deșeurilor și de acoperire a pagubelor produse mediului să cadă în sarcina celui care le produce.

Principiul substituției, care stimulează înlocuirea materialelor periculoase cu altele nepericuloase.

Principiul proximității, care prevede ca deșeurile să fie tratate cât mai aproape de sursa lor. Transportul (exportul) este admis doar spre capacități care dispun de tehnologia necesară tratării lor.

Principiul subsidiarității, care promovează inițiativa nivelelor de decizie inferioare, pe baza unor criterii uniforme.

Principiul integrării stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează.

Implementarea în România a Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor se face pe baza Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor, elaborată de MMDD, și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, elaborat de ANPM. Pe baza planului național, Agențiile Regionale de Protecție a Mediului elaborează Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor.

Fig 1.6. Ierarhizarea măsurilor de gestionare a deșeurilor (sursă Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European)

Reciclarea reprezintă avantaje, în principal elimină poluarea și conservă resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei și a resurselor naturale și prevenirea poluării prin utilizarea, în procesul de fabricație, a materialelor rezultate din reciclare și mai puțin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate și prelucrate anterior, astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricație presupune o activitate mai curată și un consum mai mic de energie. Analize detaliate au subliniat faptul că aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult mai eficiente decât orice alte acțiuni de protejare a mediului.

Reciclarea conservă energia. Mult mai puțină energie este necesară pentru a transforma materialele reciclate în produse noi, comparativ cu începerea producției cu materiale primare, brute. Prin reciclarea unei tone de materiale într-un program obișnuit de reciclare, sunt economisiți cel puțin 180 dolari prin realizarea de economii la electricitate, petrol, gaze naturale și cărbune, chiar în condițiile în care ținem cont de consumurile datorate colectării și transportării materialelor.

Reciclarea elimină costurile depozitării reziduurilor sau a incinerării lor. Costurile reciclării sunt împiedicate prin evitarea cheltuielilor de depozitare sau incinerare și prin vinderea materialelor rezultate. Prețurile de depozitare variază foarte mult în funcție de zonă, și piața materialelor reciclate este într-o creștere explozivă.

Programele de reciclare proiectate adecvat și implementate pot fi deplin competitive cu depozitarea sau incinerarea reziduurilor. În prezent sunt disponibile numeroase tehnici de eficientizare a reciclării, unele din ele fiind un curs de testare si implementare.
Reciclarea crează noi locuri de muncă și crește competitivitatea industriei. Reciclarea oferă industriei resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care se traduc în valoare pentru consumatorii care cheltuiesc mai puțin pe produse și ambalaje. Efectele reciclării asupra dezvoltării industriale sunt semnificative.

Cele mai mari mari avantaje  pentru mediu ale reciclării sunt legate nu de organizarea deșeurilor, ci de conservarea resurselor naturale și de energie și reducerea poluarii în procesul de producție care rezultă din folosirea materiilor prime reciclate în locul materiilor prime pure. Materialele reciclate au fost deja prelucrate o dată, astfel încât producția este de această dată mai curată și mai puțin consumatoare de energie decât procesul original. Analizele detaliate arată că aceste avantaje ecologice ale reciclării distrug orice incovenient ecologic secundar care rezultă din colectarea și transportul materialelor reciclabile. Această concluzie rezultă din câteva studii recente de importanță – inclusiv studiul realizat de Franklin Associates, care compară impactul ecologic al materialelor reciclate și al celor virgine de-a lungul întregului ciclu de viață.

Capitolul II. Studiu de caz – Gestionarea deșeurilor in comuna Prejmer

2.1. Localizare și caracterizare generală a comunei Prejmer

Am ales ca studiu de caz comuna Prejmer din județul Brașov deoarece sunt în temă cu problemele gestionării deșeurilor, și totodată din cauza faptului că locuiesc de trei ani în această zonă. Obiectivul acestei lucrării este analiza depozitelor de deșeuri, pe care o consider cea mai importantă din strategiile de gestionare a deșeurilor prin principalele metode la nivel global și prezentarea situației actuale a comunei Prejmer în ceea ce privește managementul deșeurilor

Gestionarea deșeurilor a apărut din necesitatea identificării obiectivelor pe care trebuie să le urmăm în vederea atingerii statutului de societate a reciclării. În sistemele socio-economice(dominate de om), cea mai mare parte de deșeuri a fost și va fi considerată neutilizabilă, cea mai mare preocupare fiind soluțiile de eliminare. Înainte de a arăta situația actuală la nivelul comunei Prejmer, se impune caracterizarea de la încadrare până la situația economică.

La contactul dintre două zone diferite, una înaltă, legată de munții din jur, alta joasă, umedă și mlăștinoasă, localitatea Prejmer, cu cele trei sate componente Prejmer, Lunca Câlnicului și Stupinii Prejmerului, constituie o așezare întinsă și puternic dezvoltată din șesul Țării Bârsei, compartiment vestic al marelui complex depresionar, intramontan de la curbura internă a Carpațiilor, cunoscut sub denumirea Depresiunea Brașovului. Comuna este situată în partea de est a județului Brașov, la o altitudine ce variază între 561-593 m.

Coordonatele geografice:

23°43’ longitudine estică

45°43’ latitudine nordică

Fig.2.1.Harta comunei Prejmer (sursă Google Maps)

În partea de nord comuna se învecinează pe râul Negru cu comuna Chichiș din județul Covasna, la nord-est pe râul Tărlung cu satele Dobârlău și Băcel, la vest cu Hărman, la est cu Teliu și Mărcuș, iar la sud cu Budila, Târlungeni și Cărpiniș. În mare parte așezarea însumează 57,39 km²(5739 ha.).

În ceea ce privește relieful, Depresiunea Brașovului este văzută ca fiind cea mai întinsă depresiune intermontană din Carpații României și una dintre cele mai specifice. Alcătuirea geologică este formată din mai multe părți: depozite de sedimente cretacice (gresii, calcare) și din formațiuni(andezite) peste care stau nisipuri, pietrișuri și argile. Solul creează condiții pentru un covor vegetal care este pietros pe grinduri(mărul lupului), unde domină plantele furajere, cu inflorescență săracă: trifoiul alb sau roșu, ,sulfina, golomățul etc. Zona joasă este specifică mlăștinoasă, cu izvoare reci, zonă ce adăpostește un ecosistem forestier, unde s-au păstrat rarități floristice și faunistice, unele fiind protejate prin lege(jimba/jimla Țării Bârsei, roua cerului, laleaua pestriță și moșișoarele).

Clima este temperat-continentală, iernile nu sunt prea reci, iar verile temperate duc la o temperatură medie anuală de 9˚C și realizează o cantitate de precipitații anuale de 700-760 l/m². Caracteristica principală a climei este inversiunea de temperatură, mai ales iarna și la începutul primăverii,atunci când masele de aer rece și dens se adună în acest platou, fiind greu de mișcat din cauza ramei montane ce o înconjoară. Prin aceasta se explică unele valori extrem de negative în câmpia Bârsei, cât și în bazinele anexe(Întorsura Buzăului). Înghețurile timpurii(octombrie) și cele târzii(sfârșitul lunii aprilie sau chiar mai) defavorizează agricultura, în comparație cu alte zone ale Țării Bârsei.

Rețeaua hidrografică este foarte dezvoltată și bogată în apele curgătoare. Nu există așezare mai bogată în apele freatice decât Prejmerul fiind numită “satul cu o mie de izvoare”. Sutele de izvoare se află la cel mult 0,50 m adâncime, sau chiar la suprafață în partea de jos a comunei. În partea de sus(sud) a comunei pânza de apă se află la 5 m adâncime, iar în zona căii ferate adâncimea pânzei atinge 35 m. Densitatea izvoarelor se explică printr-un fenomen hidrografic și anume: apele Târlungului și cele rezultate din topirea zăpezilor de pe munții și dealurile care le înconjoară și care coboară prin straturile de pietriș și nisip până la stratul de argilă, izbucnind izvoare puternice de suprafață, acolo unde argila scapă de pietriș. Sursa: Prejmerul medieval

La 1 iulie 2010, populația comunei Prejmer număra 9276 locuitori. După 2010 se observă o creștere importantă prin atracția mare a comunei. În doar 8 ani, între 2002-2010, populația a crescut cu 10,4%, o creștere importantă pentru dezvoltarea economică a Comunei Prejmer.

Fig.2.2 Evoluția populației Comunei Prejmer(sursă Prejmerul medieval)

2.2.Colectarea selectivă a deșeurilor în comuna Prejmer

În perioada practicii am urmărit colectarea selectivă iar conform Ordinului 1121/5.01.2006, colectarea selectivă se face prin containere diferențiate prin culorile care indică tipul de material. Conform legislației culorile sunt:

GALBEN pentru deșeurile de plastic și metal

ALBASTRU pentru deșeurile de hârtie carton

VERDE/ALB pentru deșeurile de sticlă colorată, respectiv transparentă.

Fig.2.3.Containere diferențiale(sursă proprie )

Modul de reciclare este diferit la fiecare în parte, de aceea deșeurile trebuie identificate prima dată pentru a ști în ce mod să le colectăm.

Deșeuri de hârtie: deșeuri de ambalaj de hârtie și carton: cutii de carton și produse (de la mobilier, rechizite, produse alimentare), cutii carton de băuturi, hârtie de împachetat, documente, ziare, reviste.

Deșeuri de plastic: deșeuri de ambalaj consumabile, de tip folie, PET,alți recipient de plastic(de culoare maro, verde, alb sau albastru)

Deșeuri de metal: deșeuri de ambalaj pentru băuturi și produse alimentare.

Deșeuri de sticlă: deșeuri de ambalaj de la recipienții pentru băuturi.

Aceste deșeuri sunt colectate și predate separat, conform legislațiilor aferente.

Conform reglementărilor prevăzute în HG 856/2002din anexa Legii 132/2010 cu respectarea încadrării deșeurilor pe coduri , deșeurile sunt clasificate după urmatoarele coduri:

Ambalaj de hârtie și carton: cod 150101

Ambalaj de plastic: cod 150102

Ambalaje metalice (doze, conserve):cod 150104

Ambalaje de sticlă (sticle, borcane):cod 150107

2.2.2.Sortarea deșeurilor în comuna Prejmer

În perioada practicii am vizitat stația de sortare Prejmer, unde am văzut că stația beneficiază de sistem Scada de monitorizare și control al stației de sortare a deșeurilor prin intermediul unui soft instalat pe un calculator conectat cu diferite echipamente locale.

Fig.2.4 Stația de sortare(sursă proprie)

Cu ajutorul acestei instalații și ajutorul unui operator specializat am putut să:

măsor parametrii de lucru (tensiunea de rețea, tensiunea de pe înfățișarea monitorului, curenți, viteza) ai motoarelor benzilor transportoare ce intră în componența liniei de sortare;

cântăresc numărărarea manuală, numărarea automată(numărarea baloțiilor de material în funcție de greutatea specifică) și numărarea semiautomată în funcție de materialul ales al baloțiilor ce ajung pe cântar

înregistrez istoricul acestor parametrii și am urmărit depășirea valorilor prescrise asigurând totodata protecția echipamentelor la ieșirea din regimul normal de lucru. Totodată, am aflat că supravegherea parametrilor se face local pe echipamentele de măsură(indicatoare cu precizie și afișare digitală) și la distanță pe un calculator tip pc dotat cu programul de monitorizare și înregistrare date.

Fig.2.5.Fluxul tehnologic al stației de sortare Prejmer(sursa Monitorizare tip scada Prejmer, Marcu Robu)

Am observat că stația este compusă din două linii tehnologice distincte:

linie de sortare

linie de balotare/procesare

La linia de sortare deșeul reciclabil este adus de vehicule de colectare, este descărcat în buncărul numarul 1, de unde este direcționat către linia de sortare. În urma sortării, materialul este preluat din cabina de sortare prin intermediul unor jgeaburi direct în containerele pentru material sortat, respectiv în compartimentele aflate dedesuptul cabinei de sortare special amenajate pentru depozitarea materialului sortat; la acumularea unei cantități suficiente de material sortat de același tip, acesta este transferat la linia de balotare. Fracțiunile de deșeu nerecuperabil ce rămâne în urma sortării cade direct de pe banda de sortare într-un container ROLLO de 18 mc amplasat la capătul benzii de sortare; Când se umple containerul, deșeul este transferat la stația de transfer pentru direcționarea către depozitul ecologic, sau dupa caz va fi utilizat ca materie primă pentru compost.

La linia de balotare/procesare materialul sortat pentru reciclare este descărcat pe banda de recepție montată în canal pentru transferul acestuia la presa de balotare automată. Banda de recepție montată în canal care transferă deșeul pe o bandă înclinată cu racleți este alimentat de camera de alimentare a presei. Presa face în mod automat operațiunile de presare/balotare, și este nevoie doar de supravegherea unui operator pentru întreținere și de a pune în mișcare butoanele de PORNIRE/OPRIRE.

Linia de sortare este dotată cu 8 posturi de lucru : buncăr cu șnec pentru recepție deșeuri: construcție metalică rigidă prevăzută cu pereți înclinați ce formează o cuvă tip pâlnie, în care este așezat un transportor cu șnec, pentru adunarea deșeurilor pe bandă.

Deșeurile pentru sortare sunt descărcate în buncărul de recepție deșeuri direct din autogunoiera compactoare după ce este îndepărtată balustrada de protecție din zona de descărcare. Cuva tip pâlnie a buncărului aglomerează deșeurile în partea inferioară unde, de o parte și de alta a benzii transportoare sunt amplasate două transportoare elicoidale.

Cu ajutorul acestor șnecuri deșeul este împins către banda înclinată cu racleți care poate prelua deșeurile descărcate în buncăr.

Fig.2.6. Buncăr pentru recepție deșeuri(sursă proprie)

Din datele statistice am determinat compoziția procentuală a deșeurilor reciclabile colectate la stația din comuna Prejmer, iar rezultatul obținut l-am reprezentat grafic în figura ce urmează:.

Fig.2.7.Compoziția deșeurilor sortate la stația din comuna Prejmer – Jud. Brașov

Pentru stabilirea performanțelor tehnice ale stației de transfer, am studiat cantitățile prognozate și compozițiile deșeurilor recuperabile , reutilizabile, iar valorile medii obținute le-am reprezentat grafic în figura de mai jos:

Fig.2.8 Redactat după procesul tehnologic-schemă bloc

Din aceste date se poate observa o creștere semnificativă a cantității de plastic, ceea ce va necesita o dimensionare corectă a stației de transfer pentru aceste tipuri de deșeuri colectate și sortate.

Prezentarea procesului tehnologic – schemă bloc

În general o stație de transfer are funcția de a sortare și de depozitare temporară a deșeurile colectate selectiv din sfera industrială și de la populație.

Stația de sortare este necesară pentru separarea deșeurilor provenite din colectare selectivă de tip de material, în vederea reciclării.

În stația de sortare nu vor ajunge decât deșeurile colectate separat, adică deșeurile de hârtie și carton, deșeurile metalice, din plastic și sticlă.

Sticla va fi depozitată separat pe o platformă betonată special amenajată în acest scop și va fi dirijată către reciclatori fără a mai intra în ciclul de sortare.

Toate componentele stației de sortare sunt amplasate în spațiu închis, într-o construcție metalică tip hală.

Hala de sortare are trei zone distincte cu următoarele funcționalități:

Fig.2.9.Hală de sortare și primire a deșeurilor(sursă proprie)

Zona de primire și depozitare temporară

Deșeuri provenite din colectare selectivă

Pentru a permite o funcționare optimă a stației, s-a asigurat o zonă de depozitare a deșeurilor care intră în hala de sortare. Această zonă este utilă și pentru depozitarea deșeurilor pe perioada lucrărilor de reparații neprevăzute.

Zona de primire și depozitare are următoarele funcționalități:

spațiu de depozitare/primire a deșeurilor de hârtie și carton, pre-sortate.

spațiu de depozitare/primire a deșeurilor de plastic și metal, pre-sortate

zona de manevră pentru încărcarea buncărului de primire care asigură transportul deșeurilor către zona de sortare

zona cu echipamente de transport către zona de sortare (buncăr de alimentare si banda înclinată de transport)

Zona de sortare și presare

În acest spațiu sunt montate următoarele echipamente, pe fiecare linie tehnologică:

Cabina de sortare, inclusiv banda de sortare și gradenele pentru fracțiunile sortate + scări de acces

Extractorul de metale + 1 container deschis având capacitatea de 1,1 mc

buncărul de primire cu bandă de canal și banda șnclinată de transport care alimentează presa de balotat hârtie+carton și respectiv plastice

presa de balotat hârtie+carton si respectiv plastice

presa de balotat aluminiu

spațiu de manevră pentru motostivuitor

cabina de control + scări de acces

Zona pentru depozitare

În aceasta zonă sunt amplasate următoarele echipamente:

spațiu necesar pentru linia de evacuare baloți din presa orizontală (trecere prin gol tehnologic din zona de sortare/presare)

spațiul necesar pentru depozitarea baloților cu materiale reciclabile (hârtie+carton și plastic) în vederea livrării lor către reciclatori. Spațiul disponibil asigură depozitarea materialelor rezultate pentru cel puțin șapte zile,

spațiul de manevră pentru motostivuitor

Camera de comandă

Este spațiul amenajat corespunzător, astfel încât persoanele desemnate să coordoneze și să supravegheze desfășurarea activității în hala de sortare să aibă posibilitatea de a urmări tot procesul tehnologic și de a interveni imediat acolo unde este necesar. Este montată la înălțimea de 3,00 m și este prevăzută cu geamuri termopan pe toate laturile dinspre interiorul halei de sortare, astfel încât persoana care urmărește procesul tehnologic să poată vedea atât ce se petrece în zona de sortare cât și în zona de presare/depozitare baloți.

Este foarte important ca să nu fie supraîncărcată banda și să nu se formeze aglomerări cu deșeuri, buncărul este prevăzut cu sistem de grilaje și cuvă protectoare. De aceea este recomandat să se facă o presortare a materialelor voluminoase care poate să blocheze fluxul tehnologic. Aceste deșeuri voluminoase sunt duse direct către linia de balotare, eliminându-se riscul de blocare pe fluxul tehnologic și totodată, se fac economii: timp și energie.

Groapa tehnologică în care este pus buncărul cu șnecuri este prevăzută cu bază pentru colectarea levigatului și evacuarea lui cu o electropompă de apă reziduală ce duce spre sistemul de canalizare.

Banda de alimentare înclinată cu racleți este montată în plan înclinat, cu pereți laterali de protecție împotriva căderii deșeurilor de 400 mm. Banda este echipată cu stâlpi de susținere și sistem de îmbinare la buncărul cu șnecuri pentru recepția deșeurilor, montată în groapa tehnologică. Structura buncărului cu snecuri este metalică.

Fig.2.10.Bandă de alimentare înclinată cu racleți(sursă proprie)

Banda transportoare pentru sortare preia deșeurile de pe banda de recepție din canal și alimentează cuva desfăcătorului de saci. Punerea în mișcare a benzii este făcută cu motor de 5,5 kw și reductor tip WF, iar transmisia se face prin sistem de role și întinzător. Material este din bandă PVC verde cu inserție de Poliester fabric și racleți de 50 mm. Recepția deșeurilor se face în groapa tehnologică 1.

Când ajung la capătul benzii transportoare deșeurile din buncăr sunt preluate de un utilaj montat care desface sacii menajeri, acest utilaj tăie/rupe sacii menajeri din polietilenă și uniformizează deșeurile pe banda pentru a ușura sortarea. Acesta se numește desfăcator de saci iar mai jos prezint următoarele caracteristici:

este utilaj pentru distrugerea sacilor de gunoi menajer cu tamburi și sistem de lame tăietoare

acționarea motorului este de 11 kw cu redactor melcat

este un montaj pe o structură metalică, se vede la capătul benzii transportoare cu un sistem cuvă pentru direcționarea deșeurilor în cuva benzii de alimentare a ciurului rotativ.

În continuare, am văzut că banda este echipată cu stâlpi de susținere și cuvă pentru recepție deșeuri din desfăcătorul de saci. Banda este montată înclinat în groapa tehnologică încât cuva metalică de pe bandă, formează un buncăr de recepție deșeuri din desfăcărul de saci.

Banda transportoare pentru sortare, preia deșeurile de pe banda de recepție din canal și alimentează cuva desfăcătorului de saci. Acționarea benzii este realizată cu motor de 5.5 kw și reductor de tip WF, iar transmisia se face prin sistem de role și întinzător.

Fig.2.11.Desfăcător de saci(sursă proprie)

Deșeurile de pe banda transportoare pentru sortare cad din alimentarea desfăcătorului de saci, după care sunt împinse cu ajutorul unui jgheab într-un ciur rotativ care se numește ciur TROMMEL.

Tamburul de separare se rotește cu ajutorul motorului printr-un reductor melcat. Două roți de acționare vulcanizate, sunt legate între ele printr-o bară,și fac transmiterea de rotire a tamburului la suprafața de contact cu roți. Toate roțile sunt aranjate în afara zonei de rotire a tamburului ceea ce fac mult mai ușor accesul la tambur petru intervenții și curățire.

Am vazut că baza construcției este compusă din trei segmente de tablă roluită, grosime 6 mm, îmbinate împreună prin sudură. Deșeul este transportat în interiorul tamburului cu ajutorul unui șnec sudat pe partea interioară a tamburului fapt care face posibil un randament de separare ridicat. Curățirea tamburului se face cu ajutorul racloarelor din cauciuc amplasate pe conturul tamburului.

Sistemul de aspirație este folosit pentru eliminarea particulelor mici de impurități și praf ca urmare a procesării deșeurilor, pentru ciurul rotativ cât și pentru desfăcătorul de saci menajeri s-a prevăzut un sistem de ventilație/aspirație praf. Menționez ca acest sistem este alcătuit din:

două hote de aspirație

carcasă de filtru și tubulatură galvanitzată

diametrul de aspirație/refulare: 315 mm

un filtru de tip NF100

un coș de impurități,praf maxim 20 g/m³

și totodată el încarcă și impuritățile

După banda transportatoare am ajuns la banda de sortare/selectare deșeuri. Ea este montată într-o cabină de sortare climatizată și prevăzută cu sistem de ventilație. Are o lățime totală de 1200 mm iar înălțimea pereților laterali este de 100 mm. Este prevăzută cu curea din PVC verde cu inserție textilă, bandă netedă acționată de un motor de 3 kw.

Pe marginea benzii am remarcat șase posturi de sortare, respectiv câte trei persoane care stau pe fiecare parte, banda este prevăzută cu jgheaburi de direcționare a materialelor sortate.

Posturile de sortare, respectiv persoanele care sortează au rol de selectare a deșeului pe categorii de deșeuri recuperabile și de a direcționa deșeurile sortate în compartimentele pentru depozitare deșeu sortat sau în containerele mobile pentru recepție deșeu sortat. Aceste containere sunt prevăzute cu role și pot fi manevrate manual sau cu ajutorul încărcatorului cu o furcă având sistem de prindere și de basculare a cuvei.

În dreptul fiecărui post de sortare este amplasat un buton de STOP pentru a permite operatorului oprirea benzii în caz de necesitate. Repornirea benzii se va face de la tabloul de comandă central.

Fig.2.12.Bandă de sortare(sursă proprie)

Am observat că cabina de sortare are poziționat, pe zonele laterale ferestre cu structură de PVC și geamuri Termopan, acestea sunt necesare pentru a asigura o bună iluminare naturală și o supraveghere a procesului de sortare. Pe laturile scurte sunt prevăzute două uși de acces, iar podeaua cabinei este acoperită cu covor de cauciuc antiderapant. Sistemul de iluminat al cabinei este prevăzut prin corpuri de neon situate în tavan.

De asemenea,cabina de sortare este prevăzută cu instalație de ventilație și climatizare: aparate de aer condiționat și termoconvectoare. Circuitul electric al cabinei de sortare are tablou electric propriu iar traseele de cabluri sunt mascate, fiind realizate prin structura perețiilor și tavanului. Cabinele sunt dotate cu scări de acces și pasarelă prevăzut cu rolul de a permite accesul pe ambele laturi ale cabinei de sortare. Scările de acces și pasarela sunt prevăzute cu balustrade conform normelor de protecție.

Dedesuptul cabinei de sortare se vede în imaginea de mai jos, sunt amenajate patru compartimente diferite pentru stocarea materialului sortat. Aceste compartimente au înălțimea necesară și sunt prevăzute cu uși pentru a fi liber accesul încărcătorului frontal pentru a prelua sau împinge deșeurile stocate.

Fig.2.13.Compartimente pentru stocarea materialului sortat(sursă proprie)

Fiecare compartiment pentru stocare a materialului îi aparțin câte doua posturi de sortare cu jgheaburi distincte de direcționare a materialului sortat. Cele două jgheaburi distincte permit operatorilor ecologici ce au posturile de sortare aferente în același compartiment să selecteze două categorii de materiale distincte prin punerea în interiorul compartimentului a două containere pentru material sortat sau aceeași categorie de deșeu prin eliminarea containerelor pentru deșeu sortat și acumularea deșeurilor direct în compartimente special prevăzute în acest sens.

Pe cealaltă parte a benzii am văzut separatorul magnetic care are rolul de a extrage resturile metalice din deșeurile refuzate la sortare, dar asta înainte de a se colecta în containerul de material refuzat, cu utilizat pentru compostare. Se amplasează transversal pe banda de sortare este montat pe o structură metalică rigidă la o înălțime de +300 mm față de înălțimea benzii de sortare. Motorul de acționare a separatorului magnetic este de 2,2 kw, iar deșeurile metalice se golesc într-un container situat la capătul benzii. Separatorul magnetic este prevăzut cu un jgheab care permite direcționarea deșeurilor metalice colectate de pe banda de sortare într-un container amplasat dedesubt.

Fig.2.14. Separator magnetic(sursă proprie)

Groapa tehnologică nr. 3 este de tipul unui canal, prevăzut cu sifon de pardoseală și baza pentru colectarea levigatului și evacuarea lui cu o pompă de apă reziduală spre sistemul de canalizare. În interiorul acestui canal este montată o bandă pentru recepție deșeuri.

Fig.2.15.Sistemul de canalizare al stației(sursă proprie)

Elementele de protecție ale gropii tehnologice și cele care alcătuiesc buncărul metalic montat pe bandă sunt realizate din tablă de oțel minim 3 mm și profile OL protejate anticoroziv prin grunduire și vopsire minim 200 microni. Întregul buncăr este marcat, conform normelor de protecție a muncii prin delimitare a spațiului de lucru și de acces persoane.

Aici banda transportoare pentru sortare preia deșeurile din buncărul metalic și îl transportă în cuva de alimentare a presei de balotare. Acționarea benzii se face cu ajutorul unui motor, reductor WF, iar transmisia se realizează prin sistem de role și întinzător.

O altă componentă a stației este presa de balotat materiale reciclabile. Ea este dotată cu un sistem automat de lubrefiere, contor de ore de funcționare, contor lungime balotat, un sistem de răcire cu ulei hidraulic și un sistem de încălzire cu ulei hidraulic pentru perioadele de iană.

Am înțeles că prin automatizarea întregii stații, se poate cântări fiecare balot care iese din presă pe tipuri de material, având o înregistrare continuă a întregului proces de funcționare.

2.16.Stația de balotat(sursă proprie)

Stația de balotat are o forță de împingere de 50 de tone, 4 curse pe minut. Lungimea balotului este reglabilă între 1100-2400 mm , iar greutatea unui balot este între 250-400 kg. Greutatea presei este de 10500 kg. Buncărul cu șnec pentru recepție deșeuri: este o construcție metalică rigidă cu pereți înclinați ce formează o cuvă tip pâlnie în care este amplasat un transportor cu șnec, pentru adunarea deșeurilor pe bandă. Sunt de două feluri: buncăr cu un snec și buncăr cu două snecuri.

Totodată am studiat și mașinăria cu care se transportă deșeurile, se numește containerul ROLLO care prezintă o capacitate de 24 m³ sau 32 m³ cu sistem de prindere și îmbinare la presa staționară și deschidere pentru pistonul de presare. Containerul are construcția solidă și profile laminate având un design conic pentru a asigura o eliminare ușoară a deșeurilor presate. Golirea containerului se face prin vărsare, dupa deblocarea ușii din spate, ridicând containerul din partea din față.

2.17.Containerul ROLLO(sursă proprie)

Această unitate de presare este echipată cu un piston de presare hidraulic are rolul de a presa deșeurile în containerul ROLLO închis, cu capacitatea de 24 m³ sau 32 m³. Camera de alimentare are o deschidere de 1600×1000 mm, fiind prevăzută cu capac care se închide și se deschide ușor cu ajutorul unui arc care ține capacul în echilibru. Pentru securizarea capacului în poziția închis se utilizează un șurub cu piuliță tip fluture. Alimentarea cu deșeuri a camerei de presare se poate face diferit în funcție de fluxul tehnologic în care este amplasat produsul:

cu sistem de benzi transportoare de alimentare

gravitațional direct de pe banda de sortare

gravitațional direct din autogunoiere prin amplasarea presei lângă o rampă corespunzătoare.

Fig.2.18.Camera de presare a deșeurilor și rampa de urcare(sursă proprie)

2.3.Serviciile de salubrizare a comunei Prejmer

În perioada practicii am aflat de asemenea că HIDRO-SAL  a fost înființată în anul 2003. Conform datelor primite, firma are domeniu de activitate principal Colectarea deșeurilor menajere, cod CAEN 3811, fiind înscrisă în secțiunea: Servicii de salubrizare,colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor, activități de recuperare a materialelor reciclabile.

La nivelul Comunei Prejmer, serviciile de salubritate sunt prestate de SC Hidro-Sal Com SRL cu sediul în localitate. Stația de transfer și sortare se găseste tot pe teritoriul Comunei Prejmer, în vecinătatea DJ 112D. Societatea deservește comunele Prejmer, Teliu, Vama Buzăului, Budila, Tărlungeni, Hărman și are în dotare autocompactor cu capacitatea de 22 mc, autocompactor cu capacitatea de 15 mc, autospeciala cu cârlig pentru containere, tonaj 19 t și autotractor U553DT cu remorcă cu capacitate de 8 mc.

În prezent SC Hidro-Sal Com SRL are relații contractuale cu un numar de 1289 de abonați persoane fizice și 81 de abonați persoane juridice(companii, autorități și instituții publice).

Serviciile de salubrizare efectuate sunt urmatoarele:

salubrizare stradală

salubrizare menajeră

salubrizare recilabilă

Am studiat cantitatea medie lunară de deșeuri colectate selectiv la stația de sortare-transfer, unde am aflat ca este de 13,5 t din care: deșeuri plastice 3,6 t, hârtie/carton 5,5 t, metalice 0,1 t, altele 0,53 t.

Fig.2.19.Cantitatea medie lunară de deșeuri colectate selectiv(sursa SC Hidro-Sal Com SRL)

Stația de sortare are o capacitate de prelucrare de 40 t/zi însă randamentul se situează în prezent la 35%. Randamentul mic se datorează în primul rând cantității mici de deșeuri reciclabile colectate de la locuitori și în al doilea rând locuitorilor care nu colectează selectiv deșeurile reciclabile, precum și lipsei unei piețe de profit pentru valorificarea tuturor tipurilor de materiale(sticla colectată nu se reciclează, ea este trimisă la groapa ecologică).

Gestionarea ecologică a deșeurilor menajere:

Colectarea selectivă a deșeurilor la sursă;

Transportul deșeurilor reciclabile, atât de la populație cât și de la punctele de colectare, la stația de sortare, nereciclabilele la stația de transfer, urmat de sortare, balotare, depozitare a celor valorificabile și evacuarea la depozitul ecologic zonal Brașov.

O bună parte din deșeurile reciclabile(aproximativ 3,7 t/lună în medie) sunt pierdute. Acestea nu mai pot fi reciclate și sunt depozitate la groapa ecologică a municipiului Brașov. Această pierdere s-ar diminua foarte mult dacă locuitorii și agenții economici ar realiza o colectare selectivă în propriile gospodării. Pentru aceasta este nevoie de o campanie de informare și educare a populației și chiar acordarea de reduceri din prețul standard al serviciilor de colectare pentru clienții care colectează selectiv în propriile gospodării. O soluție alternativă pentru deșeurile “pierdute” ar fi valorificarea acestora ca material combustibil pentru centrale termice, cuptoare industriale, etc.

În urma efectuării practicii pe teren am urmărit colectarea deșeurilor, unde am observat că deșeurile reciclabile sunt colectate în aceeași zi cu cele menajere. Se respectă un orar fix de luni până vineri în următoarele localități: Prejmer, Stupinii Prejmerului, Lunca Câlnicului Sat, Lunca Câlnicului Colonie, Cărpiniș, Hărman, Podu Olt, Tărlungeni, Purcăreni, Zizin și Teliu.Deșeurile care rămân, sau nu se pot recicla sunt trimise la Hoghiz, firma Lafarge, sau la groapa ecologică FIN-ECO.

2.4.Evidență și înregistrare a cantitațiilor de deșeuri

În timpul practicii am urmărit cantitățiile de deșeuri din ultimul an, unde am văzut o creștere substanțială a deșeurilor eliminate și a celor stocate.

Fig.2.20.Cantități de deșeuri menajere, anul 2015(sursa SC Hidro-Sal Com SRL)

În urma acestor rezultate din grafice am constatat că în prezent comuna Prejmer colaborează cu mai multe agenții economice de valorificare/eliminare a deșeurilor față de anii anteriori, singura agenție de valorificare/eliminare fiind SC Tega SA. O parte din ele fiind reciclate iar produsul produsul finit trimis către SC FIN-ECO SA.

Capitolul III. Proiectarea unui buncăr cu șnec

3.1.Capacitatea stației

Principalii parametrii ai stației sunt:

Capacitate medie de funcționare: 15.000 t/an

Capacitate maxima zilnica: 40 t/zi deșeuri reziduale

Nr. locuitori deserviți: aproximativ 139.000 (zona Brasov)

Tehnologie: stație de transfer cu compactare

Compoziția deșeurilor prelucrate la stația Prejmer

Fig.3.1. Redactat după lucrare statistică 2015(Hidrosal-Com SRL)

Fluxul tehnologic pentru fracția uscată constând în reciclabile rezultate din colectare selectivă la sursă, este următorul:

Deșeurile sunt aduse la stația de transfer cu autogunoiere și sunt apoi descărcate pe o platformă betonată de recepție;

Se cântăresc pe platforma electronică de cântărire auto, amplasată la intrarea în instalație, și se înregistrează datele referitoare la: cantitatea de deșeuri, locul de proveniență, numărul mașinii, numele conducătorului auto, data și ora intrării în instalație;

Deșeurile sunt descărcate apoi în zona de primire a halei de sortare și depozitate temporar pe platforma betonată din interior;

Din depozitul temporar sunt manipulate și deplasate către buncărul de alimentare cu ajutorul unui încărcător frontal. Banda de canal din buncăr alimentează banda transportoare în plan înclinat;;

Deșeurile rămase sunt împinse către un sistem de benzi de transport către un separator magnetic. Acesta extrage cu ajutorul electromagnetului părțile feroase (metalice). Restul ajunge pe cele 3 benzi de sortare;

Benzile de sortare au fiecare câte 6 posturi de sortare, astfel încât se pot sorta simultan 6 tipuri de fracțiuni diferite. Deșeurile sortate vor fi împinse către banda de canal care alimentează banda transportoare în plan înclinat a presei de balotat;

Refuzul din sortare va fi eliminat la capătul benzilor de sortare într-un container mare;

Fracțiunile sortate pe categorii și culori vor fi balotate cu ajutorul presei orizontale;

Baloții vor fi stivuiți în zona de livrare, în vederea valorificării lor. Încărcarea în mașinile de transport se va face cu motostivuitorul;

Zona de presare-balotare-livrare comunică atât cu hala de sortare cât și direct cu exteriorul, astfel încât alimentarea presei să se poată face și direct din exterior atunci când deșeurile recepționate sunt deja sortate;

Instalația de sortare este dimensionată astfel încât să proceseze zilnic întreaga cantitate de deșeuri primită.

3.2.Prezentarea utilajului

Este o construcție metalică rigidă prevăzută cu pereți înclinați ce formează o cuva tip pâlnie, în care este amplasat un transportor cu două șnecuri

Deschidere cuvă: 3000 x 3900 m / 4000 x 3900 mm

Adâncime cuvă: 1500 mm;

Dimensiuni exterioare de gabarit: 3900 x 4100 x 2250 mm / 5800 x 4100 x 2250 mm

3.3.Caracteristici

Antrenare cu motoreductor – putere instalată 5 kW/ U 400V – 50 Hz

Sistem de transport tip melc pe toată lungimea fundului până la îmbinarea cu banda de alimentare cu racleți

Sistem de îmbinare și fixare bandă înclinată cu racleți pentru preluarea deșeurilor din buncărul cu șnec

Împrejmuire cu balustrade laterale demontabile conform normelor de protecție a muncii

Fabricantul livrează două tipuri de utilaje, un utilaj de capacitate mică cu un șnec și un utilaj de capacitate medie cu două șnecuri.

Fig.3.2.Buncăr cu șnec schemă tehnologică(sursă Monitorizare tip scada Prejmer, Marcu Robu)

Alegerea și dimensionarea pentru capacitatea propusă

Având în vedere că stația de transfer va funcționa în mediul rural la alegerea utilajului am optat pentru buncărul cu un șnec având dimensiunile prezentate în figura de mai sus

Calcule-evaluarea capacității de producție a utilajului cheie

Se consideră secțiunea buncărului de formă trapezoidală cu dimensiunile date :

Unde B=3.9m

B=0.6

h=1.5

Cu datele geometrice a utilajului am determinat suprafața secțiunii și volumul acestui element geometric.

Rezultate

A=3.375m2

L- reprezintă lățimea instalației ,L= 4,1 m

V=A*L=3.375*4.1=13.84 m3

Iar din datele statistice densitatea deșeurilor din această categorie este de 300 kg/m3, prin calcule simple va rezulta că acest buncăr are o capacitate de producție pentru o șarjă de :

M=13.84*0.3=4.15 t / șarjă

Concluzii

La nivel global, deșeurile reprezintă o problemă majoră asupra sănătății omului, mediului, dar și asupra resurselor naturale care se epuizează continuu. Totodată deșeurile pot conține substanțe periculoase care sunt dăunătoare, cu un risc major atât pentru om cât și pentru mediu, singura soluție fiind cea de valorificare/reciclare a resurselor materiale dar și energetice.

Fluxul de deșeuri este strâns legată de consum și producție, problema deșeurilor putând fi rezolvată cu ajutorul studiului deșeurilor de la producere până la depozitare.

Politica de prevenire și gestionare eficientă în materie de deșeuri se face după cum urmează:

Prevenire

Pregătirea pentru reutilizare

Recliclare

Valorificare

Eliminare

În ciuda faptului că este nocivă, cea mai utilizată metodă este depozitarea deșeurilor. Minimizarea deșeurilor este instumentată de perceperea taxelor și compotamentul oamenilor în tratarea problemelor în gestionarea deșeurilor.

La nivelul comunei Prejmer s-au evidențiat următoarele probleme în ceea ce privește abordarea deșeurilor și nu numai:

Agricultura și pescuitul rămâne la aproximativ același nivel cu cel înregistrat cu 4 ani în urmă, având o contribuție în economia locală suprinzator de mică, referindu-ne la problema deșeurilor, un nivel redus de suportabilitate a unor costuri aferente sistemului de management al deșeurilor

Posibilele resurse secundare (materiale și energetice) nu sunt valorificate, se pierd în cantități destul de mari, rata de reciclare este foarte mică deoarece deșeurile nu sunt sortate corespunzător

Pădurea și mlaștinile au fost afectate de pășunat, turism, tăieri ilegale, depozitare a deșeuri menajere. Pădurea nu trebuie marcată pentru turism, ci pentru protecția biodiversității, ținând cont de faptul că nu există un caz în lume în care o rezervație naturală să fi fost protejată prin turism.

Rețeaua de canalizare, administrată de SC Hidro-Sal Com SRL deservește doar o mica parte a locuitorilor și nu corespunde normelor de mediu, apele fiind deversate în canalele de desecare și irigare poluând mediul înconjurător. În aceste condiții, sistemul centralizat de colectare și epurare a apelor menajere, prezintă un potențial de risc atât pentru calitatea mediului înconjurător cât și pentru starea de sănătate a locuitorilor comunei.

Din punctul meu de vedere, ar fi necesară o mai bună informare a populației în legătură cu depozitarea deșeurilor și încurajați să colecteze selectiv deșeurile iar materialele reciclabile să le depoziteze în pubelele special amenajate. Gunoiul menajer amestecat cu tone de hărtie, carton sau PET-uri ar putea fi valorificate și reciclate, reușind să salvăm tone de deșeu reciclabil.

Colectarea selectivă nu trebuie tratată cu indiferență, deoarece are o mare importanță asupra populației!

Bibliografie

1. Nicolae Docsănescu – „Drum spre inima țării”, Editura Albatros, 1982;

2. Cherubini, Colab, Bargigli S. Ulgiali S. – „Evaluarea ciclului de viață urbane de gestionare a deșeurilor”, 2008;

3. Cherubini, Bargigli S. Ulgiati S. – „Privire de ansamblu asupra tehnologiei și estimare la nivel mondial a sarcinilor de mediu, resurse, conservare și reciclare”, 2008;

4. Botnariuc N. și Vădineanu A. – Editura Didactică și Pedagogică București, 1982;

5. https://ro.scribd.com/doc/119062222/Definitia-Deseurilor;

6. https://ro.scribd.com/doc/135612361/Impactul-Deseurilor-Asupra-Mediului;

7. Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor;

8. Mihaela Dorobanțu – ,,Reciclarea deșeurilor”, Editura Presa Universitară Clujeană, 2001;

9. C. Pumnea, G. Grigoriu – „Protecția mediului ambiant”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994;

10. Alexandra Bănu, Octavian Radovici – ,,Elemente de inginerie și protecția mediului”, Editura Tehnică, 2008;

11. Ioan Ovidiu Muntean – ,,Ecologie și protecția mediului” , Editura Emia, 2008;

12. ,,Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Prejmer în perioada 2008-2014, Versiune 1(mai 2008);

13.,,Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Prejmer în perioada 2011-2020 (decembrie 2011);

14. Marcu Robu – ,,Prejmer monitorizare tip scada stație sortare deșeuri”, 2009.