MANAGEMENTUL SERVICIULUI RADIOLOGI C ȘI IMAGISTIC [623785]

1

MINISTERUL EDUCA ȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNA ȚIONALĂ DIN MOLDOVA

NATALIA ROTARU

MANAGEMENTUL SERVICIULUI RADIOLOGI C ȘI IMAGISTIC
Teza de master
în Managemet organizațional și serviciul personal

Conducător științific
Dr. șt. psihol. , conferenț iar universitar,
Svetlana Rusnac

Autor
Natalia Rotaru

Chișinău, 2017

2
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …………….. 4
CAPITOLUL 1. Managementul calității serviciului radiologic și imagistic… ……….. ………………… 11
1.1 Noțiunea de calitate și particularitățile specifice serviciilor medicale și imagistice ………………… 10
1.2 Managementul cali tății și strategiile utilizate pe plan internațional……../……………… ………………. 19
1.3 Managementul calității în dezvoltarea sistemului de sănătate …………………………….. ……………….. 24
1.4. Coordonarea activității de standardizare în Republica Moldova ………………………… ………………. .27
CAPITOLUL 2. METODOLOGIA STUDIULUI …………………………………………………. ……………….. 30
2.1 Caracteristica generală a studiului ………. ………………………………………………………… ………………. ..30
2.1.1 Instituții medicale de nivelul III ………………………………………………………………………………30
2.2.2 Tehnici și modalităț i imagistice analizate ………………………………………………………………….33
2.2. Metode de cercetare ……………………………………………………………………………………. ……………….. .34
2.3 Prel ucrarea matematico -statistică a rezultatelor obținute …………………………………… ……………….. 35
CAPITOLUL 3. INVESTIGAȚIILE RADIOLOGICE ȘI IMAGISTICE DE ÎNALTĂ
PERFORMANȚĂ EFECTUATE ÎN CADRUL INSTITUȚIILOR DE NIVELUL III ……….. ……36
3.1 Analiza comparativă a investigațiilor efectuate prin Tomografie Computerizată (TC) …………….36
3.2 Analiza comparativă a investigațiilor prin rezonanță magnetică (IRM) ………………………………….38
3.3 Disponibilit atea servi ciului de Imagistică m edicală …………………………………………………………….39
3.4 Rata complicațiilor după investigațiile imagistice invazive ………………………………………………….42
3.5 Aparataj medical în dota re……………………………………………………………………………………………….43
3.6 Calificăr ea medici lor imagiști …………………………………………………………………………………………..44
3.7 Analiza comparativă a unor parametri de calitate utilizați la nive l european sau internațional….46
3.7.1 Indicatorii referitori la investigațiile imagistice în urgențele medicale ………………………….47
3.7.2 Timpul mediu de eliberar e a raportului oficial …………………………………………………………..48
3.9.3 Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore …………………………………………………………..49

3
CAPITOLUL 4. STUDIU AL IMPLEMENTĂR ILOR LEGISLATIVE ALE REPUBLICII
MOLDOVA PENTRU ARMONIZAREA CU STANDARDELE EUROPENE ȘI
INTERNAȚIONALE ÎN DOME NIU……………………………………………………………………………………..52
4.1 Coordonarea proceselor de stand ardizare în Republica Moldova ………………………………………….52
4.2 Aderarea la structuri internaționale de standardizare și armonizarea cu standardele internaționale ….52
4.3 Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității ………….. ………………………………………………53
ÎNCHEIERE …………………………………………………………………………………………………………….. ………….53
CONCLUZII ……………………………….. ……………………………………………………………………………………….5 6
RECOMANDĂRI PRACTICE ………………………………………………………………………………………………58
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………… ………………..60
LISTA ABREVIERILOR ………………………………………………………………………………………………………65
ANEXE…………………………………………………………………………….. ………………………………………………….66

4
INTRODUCERE

Actualitatea temei
Calitatea și dorința de a o îmbunătăț i continuu este unul dintre principiile care stau la baza
progresului civilizaț iei umane. Noțiunea de calitate reflectă un ansamblu de proprietăți sau
caracteristici, care adesea pot exprima nuanțe sau aspecte diferite pentru domenii sau persoane diferite
[1-3]. Calitatea serviciilor medicale, spre exemplu, se referă în egală măsură la creșterea satisfacției
pacientului, la auditul profesion al, la rezultatele obiective obț inute conform medicinii bazate pe dovezi,
la îmbunătățirea eficienței sau reducerea costuri lor, fiind abordată în mod diferit de către fiecare
categorie de actori implicați în serviciile medicale: pacienți, profesioniști, conducerea instituțiilor
medico -sanitare [1-6]. Însuș i conceptul principal al medic inii bazate pe dovezi susț ine că medicina
trebuie să se concentreze pe obiectivitate, pe dovezi, pe meta -analiză, pe folosirea me todică,
algoritmică, a totalităț ii ramurilor medicinii considerând raportul cost – eficienț ă, sub un control de
calitate riguro s și permanent [4].
Starea de sănătate este un fenomen complex, social și biologic, care exprimă nivelul și
caracteristicile sănătății membrilor unei colectivități privite în ansamblu, fiind strâns legată și de
calitatea vieții populației [7]. De aceea în serviciile medicale, un element – cheie est e calitatea.
Calitatea serviciilor medicale, inclusiv a celor de Imagistică Medicală, este obiectivată prin evaluarea
celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate, acordându -se atenție atât aspectelor cuantificabile,
cât și celor “subiective” (atit udini, relații interpersonale). Atât aspectul tehnic, cât și cel interpersonal
aparțin în egală măsură științei și artei, însă pacienții apreciază prioritar latura umană sau
interpersonală a îngrijirilor, considerând -o drept unul dintre cele mai importante aspecte luate în
considerație atunci când sunt în situația de a evalua calitatea serviciilor medicale. Concluzia la care au
ajuns specialiștii a fost că modul cel mai simplu și mai puțin costisitor de evaluare a calității
serviciilor de sănătate este măsu rarea satisfacției pacienților [7]. Această afirmație se înscrie în
spiritul definiției celei mai acceptate a calității: calitatea reprezintă satisfacerea necesități lor
clientului. În acest context, cercetătorii din domeniul sanitar afirma că pentru a dezvolta o definiție
utilă este necesară enumerarea tuturor elementelor implicate în obținerea satisfacției pacientului [7]:
 latura tehnică a îngrijirilor de sănătate – se referă la acuratețea diagnosticului și
tratamentului, calitatea sa fiind evaluată prin comparație cu cel mai bun act medical practicat la
un moment dat (benkmarking);

5
 latura interpersonală a îngrijirilor de sănătate – este reprezentată de elementele umaniste ale
îngrijirilor de sănătate,de relațiile sociale și psihologice stabilite între pacient și furnizorul de
servicii sanitare, de explicații privind boala, tratamentul, precum și informațiile primite de
furnizor de la pacientul său;
 accesibilitatea – se referă la timpul de așteptare al pacientului pentru a face o programare;
 disponibilitatea resurselor pentru îngrijirile de sănătate – numărul furnizorilor de îngrijiri de
sănătate;
 continuitatea îngrijirilor de sănătate – obținerea unui beneficiu maxim sau uti lizare maximă a
resurselor.

Ca multe alte țări, Moldova se confruntă cu o serie de provocări pentru îmbunătățirea continuă
a calității serviciilor medicale, care impun o serie de eforturi continui pentru a ține pasul cu schimbările
rapide și standardele internaționale în acest domeniu. Nu întâmplător, una dintre direcțiile prioritare în
dezvoltarea sistemului de sănătate stabilite de Colegiul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova
este asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității și siguranței s erviciilor medicale [5]. Un pas
important efectuat de Ministerul Sănătății în realizarea principiilor de asigurare a calității serviciilor
medicale în cadrul instituțiilor medico -sanitare a fost crearea sistemului instituțional de asigurare a
calității – Consiliul Calității, care integrează și alte instrumente de asigurare și control al calității, cum
ar fi: sistemul de Audit medical intern, Comitetul Formularului Farmacoterapeutic, Comitetul de
Bioetică, Comitetul de elaborare a Protocoalelor Clin ice Instituționale etc. [5].
În acest context în ultimii ani a fost elaborat și implementat un set de mecanisme a calității
serviciului imagistic pentru armonizarea cu standardele adoptate în domeniu la nivel eur opean și
internațional. Subiectul deține o relevanț ă deosebită, luând în considerație istoricul serviciului
imagistic și evoluția acestuia în ultimele decenii. După proclamarea independenței Republicii
Moldova, majoritatea normativelor legislative în domen iul radiologiei și imagisticii medicale erau
moștenire din cadrul fostei URSS. Unul din actele normative în acest sens care a rămas în vigoare o
perioadă îndelung ată după proclamarea independenț ei este Ordinul Nr. 20 al Ministerului Sănătății al
Republicii Moldova din 12.03.1990 ,, Starea și măsurile pentru perfecț ionarea serviciului radiologic
acordat populației Republicii Moldova ” [8], Republica Moldova proclamându -și ulterior independența
pe 27 august 1991.

6
Problema investigației :
Reglementarea calității servicii lor radiologice și imagistice necesita însă implementarea
normelor europene și internaționale în cadrul unităților de Imagistică Medicală la nivel na țional,
inclusiv a celor de nivelul III.

Obiectul cercetării:
Evaluarea serviciului de imagistică medicală în instituțiile medicale de nivelul III din
Republica Moldova .

Scopul cercetării
Elaborarea unui set de mecanisme (de control, instruire și orient are) pentru managementul
calității serviciului imagistic și modernizării permanente a acestuia în conformitate cu standardele
adoptate la nivelul Uniunii Europene .

Obiective cercetării
1. Evaluarea serviciului de radiologie și imagistică în instituțiile med icale de nivelul III din Republica
Moldova .
2. Analiza comparativă a criteriilor de calitate a serviciului imagistic în instituțiile medicale private și
statale de nivelul III din Republica Moldova .
3. Corelarea criteriilor de calitate a serviciului imagistic î n instituțiile medicale de nivelul III din
Republica Moldova cu standardele de referință existente pe plan regional (UE) si internațional .

Ipotezele cercetării:
Concepția generală a sistemelor de referinț ă și standardelor calit ății elaborate la nivel euro pen
și interna țional a fost dezvoltată ca o abordare inovatoare care vizează atât îmbunătățirea calității prin
utilizarea de indicatori , auto-evaluare și identificarea a noi obiective de perfecționare continu ă, cât și
de crearea unui cadru comun pentru țăr ile membre, majoritatea standardelor fiind adoptate ca răspuns
la necesitățile specifice ale acestor țări. Esența acestor relații este legată atât de îmbunătățirea continuă
a performanțelor și calității serviciilor medicale, cât și de crearea unui cadru co mun pentru sistemele de
management, inclusiv în domeniul Imagisticii Medicale care a înregistrat un salt spectaculos în ultimii
ani datorită progresului tehnologic și industriei digitale în aceasta perioadă.

7
Baza conceptuală a cercetării:
Luând în conside rație importanța subiectului, în ultimii ani UE a finanțat diverse inițiative în
acest domeniu, printre care și proiectul „ Suport pentru implementarea acordurilor dintre Republica
Moldova și Uniunea Europeană ” coordonat de D -l Richard Whetley, expert princ ipal în domeniul
infrastructurii calității [7]. Proiectul stabilește un cod al bunelor practici pentru elaborarea, adoptarea și
implementarea standardelor voluntare, care sunt aplicate de mai mult de 200 de orga nisme de stabilire
a standardelor. Printe angajamentele asumate, Republica Moldova iși stalileste scopul de a deveni
membru cu drepturi depline a organizmelor internaționale precum Organizația Internațională de
Standardizare (ISO).
În acest context în u ltimii ani a fost elaborat și implementat un set de mecanisme a calității
serviciului imagistic pentru armonizarea cu standardele adoptate în domeniu la nivel european.
Subiectul deține o relevanță deosebită, luând în considerație istoricul serviciului ima gistic și evoluția
acestuia în ultimele decenii. După proclamarea independenței Republicii Moldova, majoritatea
normativelor legislative în domeniul radiologiei și imagisticii medicale erau moștenire din cadrul fostei
URSS. Unul din actele normative în ace st sens care a rămas în vigoare o perioadă îndelungată după
proclamarea independenței este Ordinul Nr. 20 al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova din
12.03.1990 ,, Starea și măsurile pentru perfecționarea serviciului radiologic acordat populației
Republicii Moldova ” [8], Republica Moldova proclamându -și ulterior independența pe 27 august 1991.
Actele normative ulterioare [9,10] , inclusiv Ordinul Nr. 270 al Ministerului Sănătății al
Republicii Moldova din 1 8.11.1999 " Despre reforma serviciului de imagistică “ [9] erau direcționate
preponderent pentru a reglementa funcțiile secți ilor de Imagistică, care au apărut ca noi unități datorită
progresului tehnic în Imagistica Medicală.
Analiza comparativă a rezultatelor obținute a fost efectuată atât între instituțiile incluse în
studiu, cât și cu datele statistice raportate de către in stituții cu profil similar pe plan regional și
internațional.

Etapele investigației:
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin această cercetare a fost studiată o bogată literatură
de specialitate din țară și străinătate, s -a folosit un material stati stic cuprinzător, s -au studiat
procedurile de management din domeniul analizat; au fost formulate unele generalizări și concluzii
practice privind managementul unităților de Imagistică Medicală și implementarea Manualului Calității
elaborat în acest scop. Analiza datelor a cuprins următoarele etape și medote de cercetare:

8
1. Obținerea rapoartelor instituționale referitor la tipul, numărul și protocolul investigațiilor
imagistice prestate
2. Accesarea rapoartelor tehnice, departamentale și fișelor medicale pentru evaluarea indicatorilor
de rezultat (rata complicațiilor după investigațiile invazive, rata de vătămări datorate
infrastructurii, rata incidentelor cu echipamentele medicale etc)
3. Accesarea rapoartelor tehnice departamentale pentru evaluarea aparatajului me dical în dotare
precum și deservirea de companiile de mentinanță tehnică
4. Obținerea datelor departamentale referitor la numărul și calificările medicilor imagiști
responsabili pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor imagistice prestate
5. Accesarea sistemului PACS (picture archiving and communication system) pentru obținerea
datelor despre investigațiile imagistice efectuate
6. Pregătirea de chestionare și formulare standardizate pentru evaluarea indicatorilor de proces
(accesul la investigațiile imag istice necesare, timpul eliberării rezultatelor investigațiilor
imagistice efectuate etc).
7. Fișarea literaturii internaționale în domeniu
8. Corelarea cu datele statistice raportate de către instituții cu profil similar pe plan regional și
internațional
9. Studierea implementărilor legislative relevante ale Parlamentului și Guvernului Republicii
Moldova pentru armonizarea cu standardele europene și/sau internaționale în domeniu

Metode‚ procedee și tehnici de cercetare:

Lucrarea prezintă un studiu comparativ al serviciilor de Imagistică Madicală în cadrul
instituțiilor medicale de nivelul III din Republica Moldova. Pentru evaluarea serviciului acestota au
fost selectate serviciile imagistice de înaltă performață utilizate în practica medicală atât la nivel
național cât și european. O serie de analize detaliate precum evaluarea aparatajului medical din dotare
și deservirea de companiile de mentinanță tehnică, evaluarea indicatorilor de proces (accesul la
investigațiile imagistice necesare, rata satisfacției pac ienților etc) și celor de rezultat (rata
complicațiilor după investigațiile invazive, rata de vătămări datorate infrastructurii etc), precum și
evaluarea calificărilor personalului medical au fost de asemenea efectuate.

9
Specificul studiului și diversitat ea parametrilor investigați a necesitat o amplă asociere a
diverse metode de cercetare și acumulare a datelor primare. Printre acestea pot fi enumerate (a)
obținerea rapoartelor instituționale referitor la numărul anual și tipul investigațiilor imagistice
efectuate, (b) inspecția departamentului și accesarea rapoartelor tehnice pentru evaluarea aparatajului
medical din dotare precum și deservirea de companiile de mentinanță tehnică, (c) accesarea rapoartelor
departamentale și fișelor medicale pentru evaluar ea indicatorilor de rezultat (rata complicațiilor după
investigațiile invazive, rata de vătămări datorate infrastructurii, rata incidentelor cu echipamentele
medicale etc), (d) accesarea sistemului PACS (picture archiving and communication system) pentru
obținerea datelor despre investigațiile imagistice efectuate, (e) pregătirea de chestionare și formulare
standardizate pentru evaluarea indicatorilor de proces (accesul la investigațiile imagistice necesare,
timpul eliberării rezultatelor investigațiilor i magistice efectuate, etc), (f) obținerea datelor
departamentale referitor la numărul și calificările medicilor imagiști responsabili pentru efectuarea și
interpretarea investigațiilor imagistice prestate, etc.
Metode de analiză a rezultatelor
Analiza com parativă a rezultatelor obținute a fost efectuată atât între instituțiile incluse în
studiu, cât și cu datele statistice raportate de către instituții cu profil similar pe plan regional și
internațional. Datele obținute au fost analizate utilizând tabele d e contingență pentru diverși parametri
precum tipurile de investigații efectuate, rata complicațiilor după procedurile invazive, accesul la
investigațiile necesare în caz de urgență, timpul de comunicare a rezultatelor preliminare, timpul de
eliberare a ra portului oficial, rata satisfacției pacienților, numărul și calificările medicilor imagiști
responsabili pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor imagistice prestate. Comparația valorilor
medii a parametrilor obținuți in cadrul celor 9 instituți i a fost de asemenea efectuată utilizând teste
statistice corespunzătoare.
Importanța lucrării
Studiul reprezintă o analiză a rezultatelor implementării Manualului Calității serviciului
imagistic în cadrul instituțiilor medicale de nivelul III din Republ ica Moldova în scopul perfectării
unui set de mecanisme (de control, instruire și orientare) pentru managementul calității serviciului
imagistic și modernizării permanente a acestuia conform normelor europene în domeniu. Ca rezultat al
recunoașterii viabil ității și importanței acestor implementări pentru servivul radiologic din Republica
Moldova, aceste principii au fost de asemenea incluse în Hotărîrea recentă a Guvernului Republicii
Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la radioprotecție, sec uritate radiologică în

10
practicile de radiologie de diagnostic și radiologie intervențională (Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova Nr. 451 din 24.07.2015 publicată în Monitorul Oficial Nr. 197 -205 din 31.07.2015) [11].
Termeni -cheie:
serviciul radiologic și imagistic, management, calitate, indici de calitate.

11
CAPITOLUL 1
Managementul calităț ii serviciului radi ologic ș i imagistic

1.1 Noțiunea de calitate ș i particularitățile specifice serviciilor medicale ș i imagistice
Înainte de a putea discuta despre managementul calității serviciilor medicale, necesită definită
noțiunea de calitate. Termenul de calitate derivă din latină și poate fi tradus ca “ fel de a fi ”. Calitatea
este un concept frecvent utilizat în diverse domenii, reprezentând un aspect important al performanței
în orice organizație. De -a lungul timpului au fost formulate mai multe definiții ale calității în funcție de
dimensiunile pe care autorii le -au avut în vedere [6]. Astfel, literatura de special itate furnizează diverse
definiț ii pentru noțiunea de calitate și principiile de bază descrise de caliticienii de vârf și principalii
fondatori ai conceptului calității precum Walter A. Shewhart [13], William E. Deming [14,15] , Joseph
M. Juran [16-18], Philip B. Crosby [19], Armand V. Feigenbaum [20,21] , Kaoru Ishikawa [22], etc.
Printre defini țiile frecvent utilizate în timp se pot enumera: " corespunzător pentru utilizare " (J. M.
Juran), " un sistem eficace pentru a integra eforturile diferitelor grupuri ale unei unități pentru a
fabrica produse și servicii la niveluri ce permit satisfacerea cli entului " (A. V. Feigenbaum),
"ansamblu de caracteristici ale unui produs care satisfac necesitățile clienților și, în consecință, fac ca
produsul sa fie satisfăcător " (J. M. Juran), "g rad previzibil de uniformitate la cost scăzut și adecvat
necesităților p ieții" (W. E. Deming), " conformitate cu cerințele " (P. B. Crosby), " proiectarea,
producția sau servirea unui bun sau serviciu care să fie util, cât mai economic posibil și satisfăcător
pentru beneficiar " (K. Ishikawa) [11]. Conform definiției Organizaț iei Internaț ionale de Standardizare
(ISO), calitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor unei entități materiale sau nemateriale care -i
conferă aptitudinea de a satisface necesitățile exprimate [23].
În acelaș timp, noțiunea de calitate reflectă un ansamblu de proprietăți sau caracteristici, care
adesea po t exprima nuanțe sau aspecte diferite pentru domenii sau persoane diferite. Calitatea
serviciilor medicale, spre exemplu, se referă în egală măsură la creșterea satisfacției pacientului, la
auditul profesional, la îmbunătățirea eficienței sau reducerea cos turilor, fiind abordată în mod diferit de
către fiecare categorie de actori implicați în serviciile medicale: pacienți, profesioniști, conducerea
instituțiilor medico -sanitare [5,11] . Spre exemplu, furnizorii sunt dornici să îsi demonstreze
competența în spitale bine dotate. Pacienții sunt interesați să primească îngrijirile necesare, cu
respectarea integrală a drepturilor lor, în cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care l -au
ales. Plătitorii sunt interesați să introducă standarde, indicatori si criterii de calitate în spitale pentru a
gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul este cel ce trebuie să reglementeze activitatea din
sistemul sanitar printr -o legislație menită să favorizeze aplicarea managementului calității în unitățile

12
sanitare, facilitând munca fur nizorului si protejând în acelaș timp pacientul de deficiențele din sistem
[6].
Necesită menț ionat faptul că obținerea unui produs de calitate este urma rea unui proces coerent,
conștient și susținut. În acest proces există un număr de acțiuni ce trebuie desfășurate la un nivel de
corectitudine prestabilit. Spre exemplu, fiecare firmă sau unitate ce prestează anumite produse sau
servicii, are un domeniu bi ne definit de activitate. În funcție de aceste particularități, fiecare unitate își
stabilește propriile priorități privind calitate a. Aceste obiective, orientări ș i opțiuni exprimate la cel mai
înalt nivel al instituț iei constituie politica organizației î n domeniul calității. Orientările generale
referitor la calitate includ o serie de proceduri sau forme de manifestare care sunt comune tuturor
furnizorilor de bunuri sau servicii [24]. Acestea includ:
1) controlul calității – reprezintă o serie de tehnici și activități cu caracter operațional utilizate pentru
satisfacerea condițiilor referitoare la calitate.
2) evaluarea calității – deter minarea valorii aproximative a unui produs sau serviciu. Evaluarea
calității depinde de analiza calității, ambele trebuind a fi conectate la toate componentele calității:
control, specificații, îmbunătățiri. Evaluarea poate fi pusă în practică prin cunoașt erea
caracteristicilor de calitate cărora li se atașează un sistem de indici, indicatori și coeficienți.
3) asigurarea calității – reprezintă un ansamblu de acțiuni prestabilite și sistematice referitoare la
calitate, efectuate de persoane independente, cu s copul de a oferi încrederea, certitudinea ca
produsul sau serviciul va satisface un anumit nivel cantitativ. Asigurarea calității se poate exercita
fie pe plan intern, când furnizează încredere factorilor de decizie și ulterior întregului colectiv; fie
pe plan extern, când n situații contractuale furnizează încrederea nec esară beneficiarilor sau
pacienț ilor.
4) îmbunătățirea calității – reprezintă un ansamblu de măsuri care au drept obiectiv reducerea
variabilității unui proces cu scopul reducerii la minimum a produselor neconforme.
5) managementul calității – reprezintă ansamblul de activități generale de management care
determină politica în domeniul calității, obiectivele și responsabilitățile, pe care le implementează
prin mijloace precum controlul calității , îmbunătățirea calității, asigurarea calității. Managementul
calității implică toți participanții, actorii implicați în realizarea produsului sau serviciului, devine
responsabilitatea tuturor nivelurilor de management dar obligatoriu este să fie coordonat , condus de
la nivelul cel mai de sus al unității. Sistemul calității reprezintă o modalitate documentată prin care
furnizorul se asigură că produsele sunt conforme cu specificațiile, specificații ce fac parte din

13
manualul calității. În manual sunt sinteti zate toate procedurile sistemului de calitate, respectiv
conține ansamblul activităților tehnologice de control.
6) certificarea calității – reflectă g aranția formală a calității ce este oferită în parte beneficiarului de
sistemul de certificare al calității . Certificarea este acordată pe baza existenței în sistemul productiv
a sistemelor de calitate sau de asigurare a calității.

O importanț ă deosebită în asigurarea calității o au și relaț ile re ciproc avantajoase ale
organizaț iei cu furnizorii. Dependența u nei organizații de furnizorii ei este evidentă, la fel cum e
valabilă și reciproca. Stabilirea relațiilor reciproc avantajoase presupune [7]:
 identificarea furnizorilor principali;
 stabilirea cu aceștia a unor relații avantajoase pe termen scurt și lung;
 asigurarea unui sistem deschis de colaborare și comunicare;
 înțelegerea nevoilor clienților;
 comunicarea planurilor de viitor ale organizației;
 recunoașterea rezultatelor și a progreselor înre gistrate de furnizori.

Creșterea continuă a calității serviciilor și modernizarea managementului calității a generat și
noțiunea de "calitate totală", ce include un întreg ansamplu de principii și metode care se extind asupra
întregii organizații și act ivităților ei, având ca scop îmbunătățirea continuă a calității prin antrenarea
întregului personal, a furnizorilor și a clienților [7, 21, 25-31]. Calitatea totală reprezintă mai degrabă o
strategie globală care vizează modernizarea întregii organizații pentru îmbunătățirea continuă a calității
serviciilor, satisfacerii și depășirii așteptărilor clienților. În prezent, conceptul de calitate a devenit un
element important ce implică multiple activități instituționa le legate de management, evaluare,
standardizare, acreditare și certificare, determinând competitivitatea produselor și serviciilor atât pe
plan intern cât și internațional [1-3, 7, 11, 21, 25-31].
Mai multe defin iții au fost formulate de -a lungul timpului pentru calitatea serviciilor medicale.
Avedis Donabedian, considerat ca fondatorul conceptului modern de calitate a sistemelor de asistență
medicală, descrie calitatea îngrijirilor de sănătate drept " acele îngrij iri care se așteaptă să maximizeze
dimensiunea bunăstării pacienților, luând în considerare echilibrul câ știgurilor și pierderilor
așteptate, care apar în toate etapele procesului de asistență medicală " [32]. Organizația Mondială a
Sanătății define ște calitatea sistemului de sănătate ca " nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale
sistemului de sănătate pentru îmbunătățirea sanătății și capacității de răspuns la așteptările generale

14
ale populației " [33]. Majoritatea surselor admit însă că calitatea serviciilor medicale este un concept
dinamic cu multe dimensiuni, care sunt dependente atât de perspectiva persoanei care răspunde la
întrebare, cât și de contextul social, organizațional și de mediu. În acest context, calitatea serviciilor
medicale este obiectivată prin evaluarea celor două laturi la nivelul serviciilor de sănătate, acordându –
se atenție atât aspectelor cuantificabile, cât și celor “subiecti ve” (atitudini, relații interpersonale) [7].
Necesită menț ionat faptul că conceptul de ca litate al serviciilor medicale ș i imagistice
inglobează cel puțin trei dime nsiuni fundamentale [6]:
1) calitatea profesională – serviciul îndeplineste toate condițiile stabilite de profesionistii de top ai
domeniului medical (standarde de practică). Calitatea profesională a îngrijirilor medicale sau
serviciilor imagistice este raportată de obicei la competența tehnică, respec tarea protocoalelor
imagistice ș i a ghidurilor de practică, folosirea măsurilor de contr ol ale infecțiilor, informarea ș i
consilie rea, integrarea serviciilo r de sănătate. Existența calităț ii profesionale conduce că tre un
mediu de muncă eficient ș i către rezultate pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera at ât
satisfacția pacientului cât ș i satisfacția furnizorului. Gradul sat isfacției practicianului la rândul său
este legat de calitat ea actului medical, dar derivă și din condițiile în care îș i desfăsoară munca, iar
existența satisfacției duce la cresterea performanței.
2) asteptările pacientului în privința unui anumit serviciu, reprezentând calitatea din punctual de
vedere al clientului (satis facția pacientului). În mod obiș nuit, pacienții nu posedă abilitatea sau
cunostințele necesare evaluării competenței tehnice a furnizorului sau a felului în care au fost
folosite modalităț ile imagistice, dar stiu cu m se simt, cum au fost tratați ș i dacă, asteptările le -au
fost îndeplinite. Ei se raportează adeseori la pos ibilitatea de a pune întrebări ș i pot aprecia un
serviciu medical ca fiind convenabil sau nu. Existența acestei dimensiuni a calității conduce către
comportamente pozitive din partea pacientului (acceptarea recomandărilor, complianță crescută la
tratament, continuitatea tratamentului, etc.), imagine pozitivă a servi ciului medical la nivel social ș i
cel mai important, satisfac ția pacientului. Uneori, pacientul asteaptă de la medic mai mult decât
acesta poate da. Alteori, pacientul are o vedere rigidă si tinde să opună rezistență la ceea ce el
consideră drept o imixtiune în probleme personale. De aceea, percepția pacientului asu pra sănătății
este mai degrabă o consecință decât un atribut al serviciilor medicale sau imagistice. Privită de
specialisti, satisfacția pacientului este un element al sănătății psihologice care influen țează
rezultatele îngrijirilor ș i impac tul lor. Un pac ient satisfăcut ș i informat tinde să coopereze cu
medicul și să accepte mai uș or recomandările acestuia. Satisfacția pacientului influențează accesul
la serviciile medicale – un client satisfăcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitară

15
respectivă. Ne putem astepta însă că rezultatele evaluării satisfacției pacientului să fie diferite de
cele ale evaluării medicilor. Aceasta se întâmplă deoarece pacientul se axează în special pe relațiile
interpersonale pe care le p ercepe si le poate evalua m ai ușor, desi sunt subiective, spre deosebire de
aspectele tehnice sau de specialitate pe care le poate evalua mai greu. Rezultă evident că evaluarea
satisfacției pacientului reprezintă felul în care furnizorul vine în întâmpinarea valorilor si
asteptărilo r pacienților.
3) managementul calității totale – cea mai eficientă si mai productivă modalitate de utilizare a
resurselor. Conceptul Managementul Calității Totale (MCT sau TQM – total quality management ),
nu a fost încă pe deplin dezvoltat în sfera servicii lor medicale ș i imagistice. Prin „calitate totală" se
înțelege astazi atât calitatea serviciilor cât si calitatea sistemului. Managementul calității totale
extinde conceptul managementului calității, înglobând atât participarea cât si motivarea tuturor
mem brilor organizației. Managementul calității totale este un model organizațional care implică
participare generală în vederea planificării si implementării unui proces de îmbunătățire continuă a
calității ce depăseste asteptările clienților. Acest model ple acă de la premise că 90% din probleme
sunt probleme legate de proces, nu de personal. Principiile ce guvernează conceptul calității totale
includ: (a) focalizarea pe client, (b) îmbu nătățirea continuă a calității ș i (c) lucrul în echipă.

Este de menționa t și faptul ca noțiunea de calitate include atât un concept procedural cât și unul
transformațional [11]. Conceptul procedural este axat pe "produs " și se referă la anumite specificații
predeterminate sau norme tehnice a produsului final, având la bază anumite sisteme de conformitate
sau standarde. Conceptul transformațional schimbă accentul de pe "produs" pe "client", implicând un
proces de transformare organizațională ce se axează iniți al pe stabilirea cerințelor clientului și apoi pe
crearea structurilor care să rezolve aceste cereri. Esența conceptului transformațional este de
îmbunătățire continuă a calității, față de conceptul procedural care sugerează demonstrare și raportare
[34]. În domeniul asigurării calității serviciilor medicale, cultura transformațională este o modalitate de
motivare a personalu lui medical, acordându -le angajaților mai multă responsabilitate în domeniul lor și
flexibilitatea de a aborda necesitățile pacienților în mod individual. În asociere, însă, ambele concepte
joacă un rol important în asigurarea calității serviciilor medical e, inglobând atât normativele existente
ale calității serviciului cât și o cultură transformațională orientată către pacient.
Conceptul calității asistenței medicale, inclusiv al serviciilor imagistice, este afectat și de unele
particularități ale servici ilor în domeniu [6,11] :

16
 variabilitatea sau eterogenitatea – exprimă imposibilitatea repetării serviciului în mod identic,
fiecare pacient necesitând un abord individual în funcție de condiția medicală, patologiile
coexistente, răspunsul la tratament etc;
 intangibilitatea – semnifică faptul că serviciul nu poate fi văzut, simțit, gustat, pipăit sau mirosit
pentru a fi apreciat înainte de cumpărare. Această situație obligă pacientul să fie atent la diferite
aspecte "tangibile" ale serviciului, care pot include facilitățile și personalul instituției, ambianța în
care este prestat un serviciu, comunicarea cu personalul medical, modul de prezentare și lista de
prețuri;
 perisabilitatea – se referă la imposibilitatea serviciilor de a fi stocate și apoi folosite în perioadele
de vârf, fapt ce afectează direct sincronizarea ofertei cu cererea de servicii;
 inseparabilitatea – se referă la faptul că prestarea serviciului are loc simultan cu consumul, iar
calitatea serviciului este inseparabilă de calitatea și calificările prestatorului.
Aceste particularități ale serviciilor medicale și imagistice deseori face dificilă standardizarea,
afectând și calitatea serviciilor. O serie de alte particularități specifice serviciilor medicale pot de
asemenea afecta evaluarea calității lor [6,11,35 -38]. Spre exemplu, medicul stabilește ce analize,
investigații și servicii medicale sunt necesare, locul și modul de internare etc. Finanțarea se face în
funcție de costul serviciilor selectate, iar resursele sunt frecvent coordonate de organizații exter ioare
(companiile de asigurări de sănătate). De asemenea, clientul -pacient frecvent devine consumator de
servicii în perioada de criză, situație în care alegerea instituției sanitare este condiționată de domiciliul
pacientului. Deși pacientul apreciază că sănătatea lui este de primă importanță, în perioadele de criză
deseori este emoționat, nesigur în a lua o decizie, cu posibilități limitate de a aprecia informația
medicală disponibilă sau calitatea serviciilor acordate. În aceste condiții, calitatea servi ciilor medicale
implică o sinergie a componentelor umane, procesuale și tehnologice fiind determiată de factori
multipli precum calificarea personalului medical, echipamentul din dotare, modul de organizare a
serviciilor, corectitudinea de implementare etc [6,11,35 -38].
În literatura de specialitate sunt definite mai multe componente ale calității ce formează baza
furnizării serviciilor medicale și imagistice [6]. Printre acestea pot fi enumerate:
 competența profesională – cunostințel e/abilitățile/performanța echipei medicale, ale managerilor
si ale echipei de suport;

17
 accesibilitatea – furnizarea serviciilor de sănătate nu este restricționată de bariere geografice,
sociale, culturale, organizaționale sau economice;
 continuitatea – pacientul beneficiază de un set complet de servicii de sănătate de care are nevoie,
într-o ordine bine determinată, fără întrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic si
tratament;
 eficacitatea – procedurile si tratamentul aplicat conduc la obținerea rezultatelor dorite;
 eficiența – acordarea îngrijirilor necesare, corespunzătoare, la costurile cele mai mici;
 relațiile interpersonale – interacțiunea dintre furnizori, dintre furnizori si pacienți (clienți), dintre
manageri, furnizori si plătitori, pre cum si între echipa de îngrijri si comunitate;
 siguranța – risc minim pentru pacient de complicații sau efecte adverse ale tratamentului ori alte
pericole legate de furnizarea serviciilor de sănătate;
 alegerea – pe cât este posibil, clientul alege furniz orul, tipul de asigurare sau tratamentul.
 infrastructura fizică si confortul – curățenie, confort, intimitate și alte aspecte importante pentru
pacienți;

1.1.1. Controlul calității și procesele de standardizare în domeniu
Controlul calității reprezintă o serie de tehnici și activități cu caracte r operațional utilizate
pentru satisfacerea condițiilor referitoare la calitate. O altă formulare este totalitatea proceselor menite
a stabili măsura în care se răspunde la standarde, norme [24]. Procesele și resursele trebuie privite în
ansamblul lor, respectiv personal, materiale, finanțe, echipamente, împreună cu tehnicile și metodele
folosite. Referindu -ne la calitate, controlul acesteia pre supune compararea produselor și serviciilor
realizate cu valori sau condiții standard, exprimate calitativ sau cantitativ privind caracteristicile unei
entități care asigură satisfacerea necesităților. În acest fel, controlul calită ții include diverse acti vități de
măsurare, verificare, comparare, încercare a uneia sau a mai multor caracteristici ale unei entități și
compararea lor cu valorile incluse în specificații [24]. În aceste condi ții evaluarea calității și garantarea
unui anumit nivel de performan ță necesită existen ța unor sisteme de referin ță sau standarde elaborate
la nivel interna țional, regional și național. Standardele reprezintă nivelul de performanță observabil,
măsurabil, agreat de profesionisti și observabil de către populația căreia i se adresează [6].

18
Pe plan internațional, coordonarea activită ților de standardizare neces ită crearea unor structuri
comune și acorduri de cooperare. Una din structurile importante în acest domeniu o reprezintă
Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO), creată în urma întrunirii la Londra a
organiza țiilor na ționale de norme din 25 d e țări (1946). ISO (în engleză International Organization for
Standardization ) și-a început activitatea în 1947 și gestionează procesele de standardizare pe plan
internațional în toate domeniile cu excepția celor de Electrotehnică și Telecomunicații, în pr ezent
avându -și sediul în Geneva, Elveția. În 1986, ISO a emis norma ISO 8402:1986 Vocabularul Calității ,
unde sunt definiți 22 de termeni referitori la calitate și la sistemele calității. Comitetul Tehnic al ISO a
publicat apoi o serie de norme internațio nale cunoscute ca Seria ISO 9000 , care au fost revizuite
periodic, până în prezent fiind publicate 3 ediții. Prima ediție a fost dată publicității în 1987 (ISO
9000:1987), a doua ediție în 1994 (ISO 9000:1994) și a treia ediție în 2000 (ISO 9000:2000).
Standardele ISO 9000 acordă o deosebită importanță abordării sistemice a rețelei de procese a
organizației, începând cu definirea cerințelor referitoare la conducere, identificarea resurselor,
realizarea produselor, evaluarea și analiza rezultatelor. Această analiză este efectuată în scopul
identificării posibilităților de îmbunătățire a sistemului de management al calității. Seria de standarde
ISO 9000:2000 care este actualmente în vigoare, furnizează un model de sistem al calității, conținând
un ansamblu de norme: ISO 9000:2000 (Sisteme de management a calită ții – concepte și
terminologie), ISO 9001:2000 (Sisteme de management a calită ții – cerin țe), ISO 9004:2000 (Sisteme
de management a calită ții – linii directoare pentru îmbunătă țirea performan țelor). No rma ISO
9004:2000 concretizează elementele necesare pentru întroducerea și dezvoltarea unui sistem al calității,
fiind compusă la rândul său din 4 părți: ISO 9004 -1 (principii de bază), ISO 9004 -2 (ghid pentru
servicii), ISO 9004 -3 (ghid pentru materiale p rocesate), ISO 9004 -4 (ghid pentru îmbunătățirea
calității). În afară de acestea, au mai fost emise seriile ISO 10011 (Directive pentru controlul sistemelor
calității) și ISO 19011:2003 (Ghid pentru auditarea sistemelor calității). De menționat că norma IS O
19011 este utilizată atunci când este necesară implementarea unui sistem de management care conferă
încrederea în conformitatea produsului sau serviciilor oferite cu cerințele specificate. Norma ISO
19011 reprezintă și standardul din familia ISO 9000 pot rivit cerințelor căruia sistemul de calitate poate
fi certificat de o agenție străină.
În domeniul Informaticii Medicale, IS O a elaborat mai multe standarde internaționale pentru
prelucrarea imaginilor digitale, unul dintre acestea fiind standardul ISO 12052:2006 (DIOCOM), care
permite ca imaginile digitale să fie transferate și gestionate de către diverse echipamente și sisteme de
imagistică medicală provenite de la producători diferi ți. Datorită acestui standard și formatului

19
DICOM, imaginile digitale pot fi încărcate și citite de către orice echipament, oferind posibilitatea
comparării imaginilor curente cu cele ob ținute anterior în diverse institu ții medicale. În prezent
formatul DICOM este utilizat în majoritatea institu țiilor medicale din întreaga l ume, facilit ând
gestionarea datelor în cadrul multiplelor teste clinice și investiga ții imagistice. Pe teritoriul Republicii
Moldova este valabil prestandardul moldovean din acest domeniu: SMV EN 12052:2009 ( Informatică
medicală. Imagine digitală) [39].
La nivel european procesel e de standardizare sunt gestionate de Comitetul European de
Standardizare (CEN; Comité Européen de Normalisation ) [40], care este o organizație multisectorială
și activează în toate domeniile cu excepția celor de Electrotehnică și Telecomunicații. În afara
reglementării standardelor pe plan european, Co misia Europeană conlucrează activ cu organismele de
standardizare internaționale pentru atingerea unor obiective comune și stabilirea unui cadru de
reglementare pentru evaluarea conformității pe plan internațional. Ca urmare a acestor eforturi, în iunie
1991 Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) și Comitetul European de Standardizare
(CEN) au semnat Acordul de la Viena, prin care ISO și CEN s -au angajat în mod oficial să își
concentreze eforturile lor de standardizare internațională [41]. Standardizarea european ă este
organizată pe baza reprezentării na ționale, majoritatea standardelor fiind adoptate ca răspuns la
necesitățile specifice ale țărilor membre, care sunt invitate să participe activ la elaborarea de standarde
și să se implice în standardizare. Din punc t de vedere legislativ, a ctivitățile de standardizare la nivel
european sunt reglementate prin Regulamentul nr. 1025/2012 al Parlamentului European privind
standardizarea europeană [42]. Regulamentul indică că toate organismele naționale de standardizare au
obligația de a raporta activitățile lor prin prisma transparenței, independenței față de interese
particulare, participării și implicării tuturor părților interesate la nivel național.
La nivel național, procesul de standardizare este de obicei condus de structuri locale numite
Organisme Naționale de Stand ardizare (ONS), care au ca scop crearea unui sistem național de
asigurare a calității.

1.1.2. Managementul calității și strategiile utilizate pe plan internațional
În etapa inițială evaluarea calității se baza pe identificarea și separarea produselor
necorespu nzătoare. Apariția producției în serie mare pe bandă rulantă a redus posibilitățile
muncitorului asupra controlului direct al calității în procesul manufacturii, producând și o separare a
celor care produceau calitatea de cei care o evaluau. Controlul cali tății prin metode statistice a apărut
abia în prima jumătate a secolului XX, primele repere importante fiind formulate de Walter A.

20
Shewhart în lucrarea Controlul economic al calității produselor fabricate [13]. Dupa al doilea război
mondial, multe din aceste concepte au fost continuate de William E. Deming, s pecialist ilustru în
metode statistice aplicate asupra calității și Joseph M. Juran, specialist cu renume în implementarea
sistemelor de calitate. Metode ale controlului statistic ca cele "prin sondaj" sau "prin eșantionare" au
permis noi modalități de eva luare a calității. Multe din aceste concepte își mențin o actualitate
deosebită și în prezent. Ca exemplu pot servi cele 4 etape principale ale ciclulului managerial ("ciclul
PDCA") cunoscute și sub denumirea de "Ciclul lui Deming", care stau la baza manag ementului
calității. "PCDA" provine din inițialele din limba engleză „Plan, Do, Check, Act", în românește fiind
cunoscut ca ciclul "PEVA" – planifică, efectuează, verifică, acționează. Succint principiile sale pot di
descrise astfel: (1) Planifică – stabi lește obiectivele și procesele necesare obținerii rezultatelor în
concordanță cu cerințele clientului și cu politicile organizației; (2) Efectuează – implementează
procesele; (3) Verifică – monitorizează și măsoară procesele și produsul față de politicile, obiectivele și
cerințele pentru produs și raportează rezultatele; (4) Acționează – întreprinde acțiuni pentru
îmbunătățirea continuă a performanțelor proceselor [34].
Ca urmare a progreselor efectuate în managementul calității, în anii ’ 40 a fost inițiat și conceptul
de calitate totală precum și cel de management al calității totale (Total Quality Management – TQM), avându -l ca
promotor pe William E. Deming [14]. Ulterior, aceste concepte au fost perfecționate în lucrările lui
Joseph M. Juran [16-18], Philip B. Crosby [19], Armand V. Feigenbaum [21], Kaoru Ishikawa [22],
devenind o strategie de management cu o largă utilizare pe plan internațional. Conform Organizației
Internaționale pentru Standardizare (ISO), norma ISO 8402 -1995 revizuită de ISO 9000 -2000,
managementul calității reprez intă "ansamblul activităților generale de management, care determină
politica, obiectivele și responsabilitățile în domeniul calității, precum și implementarea acestora prin
mijloace cum ar fi planificarea, ținerea sub control, asigurarea și îmbunătățirea calității." De notat
faptul că în limba română este utilizat atât termenul " Managementul calită ții totale " (în versiune
engleză: total quality management – TQM ) cât și Managementul total al calită ții (în versiune franceză:
management total de la qualité ). Conform dicționarului român de economie, "managementul calității
totale este un ansamblu de principii și metode, reunite într -o strategie globală, urmărind ca, prin
implicarea tuturor funcțiunilor, compartimentelor și angajaților din întreprindere, să se a melioreze
eficiența activităților în ansamblul său. Acest proces nu se limitează la produse sau tehnici și
tehnologii, ci se extinde la performanțele economice, sociale, comerciale și tehnice sau strategice ale
întreprinderii" [6,11,43] . Managementul trebuie să arate anga jament față de calitate și să lucreze la
implicarea persoanelor. Implicarea lor totală permite capacităților acestora să fie utilizate in beneficiul

21
organizației. Imbunătățirile și inovațiile în domeniul calită ții sunt alimentate de o cultură de
management potrivită acestui scop. Cultura de management este definită drept credințele organizației
referitoare la modul cum trebuie condusă performanța și la modul cum trebuie tratat și la cum trebuie
să se comporte personalul. Personalul trebuie să cunoască proie ctul și scopul schimbărilor referitoare la
calitate, să aibă cunoștințe aprofundate cu privire la efectele managementului calității, doresc să invețe
și să acumuleze cunoștințe în acest domeniu. Implementarea TQM într -o instituție presupune o
schimbare de atitudine, de mentalitate a întregului personal, începând cu managerul la vârf și până la
ultimul executant „Pregătirea terenului“ într -o organizație presupune transformarea „culturii
organizaționale” – a modului zilnic de manifestare, într -o cultură adecva tă calității [7].
Cultura organizațională este manifestarea de fiecare zi prin care se pot scoate în evidență
valorile, tradițiile. Ea se referă la modul de comport are a angajaților la locul de muncă, așteptările lor
de la organizație, de la ceilalți angajați. Este cunoscut faptul că unul dintre cele mai mari obstacole cu
care se confruntă organizațiile în implementarea managementului calității este bariera culturală .
Succesul unui sistem al calității este strâns legat de modul în care răspunde personalul la acest proces
din punct de vedere cultural. În acest scop personalul trebuie instruit pentru a cunoaște și înțelege
problemele cu care se va confrunta, va deveni c apabil să rezolve problemele ce pot apare, va crea o
„atitudine pozitivă” relativ la propriile responsabilități. Aceasta nu se poate realiza „peste noapte”, este
un proces de durată care începe cu angajarea managerului la vârf, se continuă cu implicarea tu turor
angajaților și continuă cu îmbunătățirea continuă. Deci, o cultură organizațională orientată spre calitate
are nevoie de o schimbare planificată, participativă și negociată. După implementarea sistemului
calității elementele culturale pe care le pres upune acesta permit organizației o mai bună adaptare la noi
condiții, asigurând menținerea și îmbunătățirea ei continuă. În multe organizații implementarea unui
program de calitate totală și TQM durează o perioadă de timp, tocmai datorită neîncrederii unor a în
„schimbare” [7].
În prezent, managementul calității totale (TQM) reprez intă o strategie organizațională care are
ca scop înglobarea calită ții în toate procesele organiza ției, fiind bazată pe ideea că atingerea unei
calități superioare poate fi realizată doar prin implicarea întregii organizații în procesul de îmbunătățire
permanentă. Este etapa care își propune asigurarea calitații, respectiv îmbunatațirea continuă a
produsului prin antrenarea întregului personal în atingerea obiectivului. În această etapă pătrunde în
conștiința conducerii ideea de antrenare a întregului pers onal în problema calității produselor, alături
de o ierarhie coerentă cu funcții și responsabilități bine definite. În scopul realizării obiectivelor sunt
necesare câteva condiții, cum ar fi: declararea misiunii și a obiectivelor organizației, strategii ef iciente

22
și clare, găsirea factorilor critici de succes, analiza structurii manageriale, împuternicirea -încurajarea
participării angajaților în luarea deciziilor. Aplicarea acestor principii presupune asumarea răspunderii
pentru rezolvarea problemelor, impl icarea activă, punerea în valoare a competențelor, împărtășirea
acestora în cadrul echipelor și grupelor de lucru, concentrarea asupra satisfacerii clienților, spirit
creativ, relație bună cu comunitatea locală și societatea în general, satisfacții din mun ca desfășurată.
Printre principiile de bază ale TQM se pot enumera:
1) focalizarea pe client – motiv pentru care instituția trebuie să evalueze în permanență și să cunoască
opinia clienților referitor la produsele și serviciile achiziționate;
2) îmbunătățirea continuă a calității – necesită o abordare sistemică ce integrează inspecția,
controlul statistic, asigurarea și managementul calității prin coordonarea tuturor activităților
instituționale pentru îmbunătățirea permanentă a serviciilor;
3) înțelegerea proces elor – este esențial să se înțeleagă fluxurile proceselor ce determină performanța
și rezultatele sale la toate etapele de producere;
4) responsabilitate universală pentru calitate a tuturor angajaților. În acest sens Kaoru Ishikawa
spunea: "în Japonia oamen ii creează calitatea, nu mașinile " [22].
Aplicarea acestor principii presupune o îmbun ătățire continuă a proceselor și produselor,
evaluarea periodică a criteriilor de excelență, îmbunătățirea eficacității și eficienței tuturor proceselor
unei organizații, educarea și instruirea fiecărui angajat, stabilirea obiectivelor referitoare la
îmbun ătățire și a măsurilor de realizare a acestora, recunoașterea rezultatelor obținute de personalul
organizației.
În spațiul Uniunii Europene a fost implementată o vastă strategie de atingere a excelenței în
domeniul calității prin formarea unei "culturi eu ropene a calității" și chiar realizarea unei infrastructuri
comune în domeniul calității. Ca rezultat al acestor ini țiative a fost creată Fundația Europeană pentru
Managementul Calității (EFQM – European Foundation for Quality Management ), ce reunește
organizațiile europene implicate în atingerea excelenței. Modelul de Excelență al EFQM a fost lansat
în 1991, organizația având un sediu permanent în Bruxelles. Misiunea EFQM este îmbunătățirea
continuă a competitivității organizațiilor europene din sectorul p rivat sau public prin aplicarea
Modelului de Excelență al EFQM și a principiilor TQM, adaptate la situația specifică europeană. Este
de menționat faptul că în prezent peste 10 000 de organizații din sectorul public și privat din toate țările
Europei utiliz ează acest model [44]. Versiunea îmbunatățită a Modelului de Excelență al EFQM a fost

23
lansată la Geneva, pe 21 Aprilie 1999 și impune un accent deosebit pe unele elemente cheie, ca
managementul parteneriatelor și al informațiilor, satisfacția clienților și a angajaților. Recent EFQM a
propus și un nou concept pentru îmbunătățirea modelului de excelență numit RADAR, având
următoarele criterii fundamentale: Results (Rezultate), Approach (Abordare), Deployment
(Implementare), Assessment (Evaluare) și Review (Analiză) [44]. Ca rezultat al acestor eforturi
comune a fost semnat ă și Carta Europeană a Calității [45], care specific ă că într -o economie globală,
calitatea este cheia competitivității companiilor europene și obligă semnatarii să lucreze spre obiectivul
comun al promovării calității în toate țările din spațiul Uniunii Europene [11]. De notat că printre
semnatarii Cartei Europene a Calității se află reprezentanți ai Uniunii Europene (EU), Fundației
Europene pentru Managementul Calității (EFQM), Organizației Europene pentru Calitate (EOQ),
Asociației Europene a Meseriașilor și IMM -urilor (UAPME), Asociației Camerelo r de Comerț și
Industrie Europene (EUROCHAMBRES), Mișcării Franceze pentru Calitate (MFQ) etc [11,34,45] .
Esența acestor noi relații este legată atât de îmbunătățirea continuă a performanțe lor, cât și de crearea
unui cadru comun pentru sistemele de management organizațional din țările membre pentru a face față
presiunii extraordinare a concurenței în domeniu [11,46 -48].
Pentru stimularea activitățil or de îmbunătățire continu ă a calității și recompensarea instituțiilor
care obțin rezultate deosebite în managementul calității, diverse premii au fost instituite de -a lungul
timpului atât la nivel national cât și internațional. Dintre acestea pot fi enume rate Premiul Deming –
instituit în anul 1951 în Japonia, Premiul Național Malcolm Baldrige – instituit în anul 1987 în SUA,
Premiul Canadian pentru Excelență – instituit în anul 1984 în Canada, Premiul Australian pentru
Calitate – instituit în anul 1988 în Australia, Premiul European al Calității (European Quality Award –
EQA) – instituit în anul 1991 de către Fundația Europeană pentru Managementul Calității (EFQM) cu
sprijinul Organizației Europene pentru Calitate și Comisiei Europene. Premiul European al Calității a
fost actualizat în 1999 și se acordă organizațiilor care obțin rezultate deosebite în afaceri prin
introducerea managementului calității totale. Tot în anul 1991, Fundația Europeană pentru
Managementul Calității a instituit și Medalia Europeană pentru Calitate (European Quality Prize –
EQP), care se acordă firmelor cu rezultate deosebite în managementul calității [11].
Premiul Român pentru Calitate "J. M. Juran" a fost insti tuit în anul 1997 de către Societatea
Română pentru Asigurarea Calității, Ministerul Industriilor și Ministerul Cercetării și Tehnologiei.
Premiul se acordă anual de către fundația cu același nume și este înmânat de către președintele țării
pentru rezultat e de excepție ale întreprinderilor și organizațiilor din România în domeniul aplicării
celor mai eficiente metode de management și în particular de management al calității. De remarcat este

24
faptul ca Joseph M. Juran, recunoscut pe plan internațional ca fii nd cel mai important expert
contemporan în managementul calității, este de origine română și a fost născut la Brăila, ulterior
emigrând in SUA. Conceptele și metodele sale în domeniul calității sunt larg recunoscute și aplicate în
întreaga lume, fiind con siderate lucrări de referință pe plan internațional. Joseph M. Juran a înfiin țat și
a fost membru de onoare al recunoscutului și prestigiosului Institut Juran din SUA care îi poarta
numele – institu ție de referin ță mondială în instruirea în domeniul calită ții. Contribuția sa excepțională
la dezvoltarea managementului calității i -a fost recunoscută și prin acordarea a peste 40 de medalii și
titluri onorifice, printre care se pot regăsi National Medal of Technology (înmânată în 1992 de
președintele Bush pent ru "contribuția sa de o viață la stabilirea principiilor și metodelor prin care
întreprinderile își pot dezvolta propria capabilitate de a fi competitive pe piața mondială") și Order of
the Sacred Treasure (acordat de Împăratul Japoniei pentru "dezvoltare a controlului calității în Japonia
și facilitarea relațiilor de prietenie între SUA și Japonia") [11,49] . Ordinul Sacrei Comori ( Order of the
Sacred Treasu re) acordat de Împăratul Japoniei este cel mai înalt ordin acordat străinilor. Fiind
Membru de Onoare al Academiei Române, J.M. Juran a acceptat ca Premiul Român pentru Calitate să –
i poarte numele. Este și un omagiu pe care România îl aduce unui român "car e a dorit, știut și putut să –
și consacre întreaga sa viață calității" [49].

1.2. Managementul și evaluarea calității în sistemul ocrotirii sănătă ții
Având în vedere evoluția tehnologică în dezvoltarea sistemului de sănătate, aparatajul
ultramodern și multitudinea parametrilor implicați, managementul calității și conformitatea cu anumite
norme sau s tandarde internaționale capătă o actualitate deosebită atât pentru pacienți, cât și pentru
furnizorii serviciilor de sănătate, manageri, companii de asigurare și organe guvernamentale. Pacienții
își doresc asistență medicală de calitate la un preț accesibi l și într -un timp cât mai scurt. Furnizorii sunt
interesați să își demonstreze tehnologia medicală și competența profesională în instituții bine dotate.
Gradul satisfacției personalului medical este legat atât de calitatea actului medical, cât și de condiț iile
în care își desfă șoară activitatea, inclusiv echipamentul din dotare. Companiile de asigurare și pl ătitorii
sunt interesați în anumite criterii și indicatori pentru a menține costurile la un nivel acceptabil.
Guvernului la rândul său îi revine atribuț ia să reglementeze sistemul sanitar prin diverse legislații care
să favorizeze calitatea asistenței medicale prin facilitarea activității tuturor părților implicate.
În acest context, evaluarea calită ții îngrijirilor de sănătate este abordată de asemenea în mod
diferit de fiecare categorie de actori implicați în serviciile sanitare: guvernul, pacienții, profesioniștii,
conducerea organizațiilor sanitare [7]:

25
 guvernul și terții plătitori asociază calitatea cu eficiența și cu utilizarea adecvată a resurselor .
Această viziune pare a fi îmbrățișată în ansamblul ei și de managerii unităților sanitare, conferindu –
le o imagine de competență și excelență.
 profesioniștii din sănătate (personalul medical) sunt o grupă mai puțin omogenă decât
finanțatorii. Medicii sunt de obicei foarte implicați în definirea și evaluarea calității îngrijirilor
medicale, punând accentul pe competența profesională, dotările tehnice și consecințele acestor
procese asupra sănătății pacienților. Ei au tendința de a acorda o importanță mai mare competenței
tehnice și de a neglija rolul relațiilor interpersonale, relații care pot fi numite competență
interpersonală.
 pacienții (consumatori de servicii de sănătate), au cunoștințe limitate despre actul medical, și
consideră calitatea ca fiind „ obținerea unei mai bune sănătăți și a satisfacției ”. Pentru aceștia
calitatea are mai întâi o dimensiune dată de relațiile interpersonale și apoi de competența
profesională. Deoarece pacienții nu constituie un gru p omogen, modul în care ei apreciază calitatea
variază în funcție de caracteristicile personale, de gradul de concordanță dintre serviciile furnizate
și cele așteptate.
 unitățile sanitare prin modul de organizare și funcționare influențează nivelul de cali tate a
serviciilor pe care le furnizează. Componenta economică influențează și ea conduit managerilor
unităților sanitare, obligați să facă față constrângerilor financiare. Din partea puterilor publice,
diminuarea resurselor duce la găsirea de noi mijloace precum cre șterea eficienței sau redistribuirea
mai rațională a fondurilor. De asemenea, este întărit rolul consumatorilor în managementul calității,
prin: reprezentarea în consiliile de administrație, realizarea de anchete de satisfacție, dezvoltarea
meca nismelor de asigurare a satisfacției. Deoarece calitatea a devenit o măsură a performanței și
pentru unitățile sanitare, preocupările acestora pentru introducerea de programe de evaluare a
calității au devenit tot mai evidente.

Adițional, evaluarea calită ții îngri jirilor medicale depinde de un șir de alț i factori și de
măsurarea fenomenelor psiho -sociale intangibile cum ar fi:
 dificultatea de a măsura consecințele îngrijirilor datorită influenței unor variabile sociale asociate
(dieta, condiții de locuit, sărăcia, nivelul cunoștințelor, atitudini, etc.); Nu se poate afla cu precizie
dacă modificarea stării de sănătate este rezultatul serviciilor primite sau un răspuns la modificarea
circumstanțelor.

26
 alegerea bazei de evidență pentru aprecierea calității. Toate observațiile impun selectarea
informațiilor și au un impact major asupra concluziilor, mai ales în domeniul medical;
 alegerea ariei de investigare (lucru care va influența validitatea concluziilor) deoarece nu este nici
necesar și nici practic să mo nitorizam permanent toate aspectele serviciilor de sănătate.
Luând în considerație multitudinea factorilor implicați și interesele care adesea pot fi
divergente, subiectul calității serviciilor medicale rămâne unul destul de controversat, cu implicații
profunde atât de ordin medical, financiar, tehnologic, precum și repercusiuni directe în domeniul
resurselor umane și managementului instituțional. În această situație, conceptul managementului
calității totale (TQM) a fost aplicat și în domeniul dezvoltării sistemului de sănătate, ținând însă cont
de specificul serviciilor medicale. Printre principiile de bază se pot enumera [7,34,50] :
1) orientarea spre pacient înseamnă identificarea nevoilor, dorințelor și așteptăril or pacienților,
adică venirea în întâmpinarea acestor așteptări (profilactic);
2) calitatea pe primul plan , înseamnă implicarea permanentă a tuturor unităților, compartimentelor,
a întregului personal în calitatea actului medical;
3) îmbunătățirea continuă a c alității presupune perfecționare, tinzându -se spre excelență;
4) abordarea sistemică , constă în aprecierea actului medical prin prisma a 3 ipostaze: medical,
informațional și economic.
Efectul scontat al acestor măsuri este dezvoltarea unei noi structuri a c alității, a unui nou mod
de abordare a relațiilor dintre medic – pacient și chiar a relațiilor interne din unitatea sanitară.
Implementarea acestor obiective și îmbunătățirea continuă prin intermediul TQM necesită alinierea la
anumite norme adoptate pe pla n național sau internațional cum sunt standardele din seria ISO 9000,
EFQM, "Șase Sigma" ("Six Sigma") etc [25,29,46 -48,50 -57]. Diverși indicii și parametri au fost
utilizați în acest scop, precum timpul de aștepta re pentru un serviciu, timpul de răspuns în ambulatoriu,
numărul de erori ale testelor de laborator, numărul de erori ale notelor de plată la 100 de contabilizări,
numărul de reclamații la adresa performanțelor profesionale, proporția între erorile medical e și
rambursările cheltuielilor, proporția între numărul testelor de laborator și a diagnosticărilor executate
incorect față de totalul acestora, proporția de cazuri cu efecte secundare ale medicației și tratamentului
etc [34]. Mulți dintre parametrii necesari pentru implementarea diverselor normative sunt înc ă în stadiu
de elaborare, fiind determi nați într -o mare măsură și de specificul departamentului sau instituției.

27
Un mod de apreciare al normativelor interna ționale în cadrul institu țiilor sanitare îl reprezintă
și acreditările oferite de diverse organiza ții precum Joint Commission Internation al (JCI). JCI este o
organiza ție americană care reprezintă cel mai apreciat standard interna țional în sistemul de sănătate la
nivel mondial [58]. A c âștigat respectul Organiza ției Mondiale a Sănătă ții, fiind organiza ția care
impune și evaluează standardul suprem pentru grija și siguran ța pacientului în toată lumea. Standardele
care stau la baza acreditării JCI vizează în principal arii cu aplicabilitat e directă în siguran ța
pacientului. Acestea sunt împăr țite în standarde privind îngrijirea pacientului și managementul
organiza țional precum accesul la îngrijire, satisfac ția pacien ților, controlul infec țiilor și respectarea
drepturilor pacientului și ale familiei sale. Standardele JCI vizează, de asemenea, un plan integrat de
management al riscurilor legate de clădire și facilită ți, calificările echipei medicale, îmbunătă țirea
constantă a serviciilor și siguran ța pacientului, conducerea organiza ției și man agementul comunicării la
nivel intern și extern. Necesită remarcat faptul ca acreditarea JCI reprezintă cel mai înalt standard
interna țional în sistemul de sănătate, care atestă calitatea actului medical și siguran ța pacientului.
Astfel, din cele peste 20. 000 de organiza ții medicale care sunt evaluate de către JCI, doar 3,53% au
obținut acreditarea, primind recunoa șterea organiza ției pentru îndeplinirea misiunii de a fi cei mai buni,
de a pune pacientul pe primul loc și de a se conforma tuturor condi țiilor pentru asigurarea actului
medical la standarde interna ționale [58].

1.3. Coordonarea activit ății de standardizare în Republica Moldova
În Republica Moldova administrarea și coordonarea activității de standardizare, cooperarea cu
ministerele, departamentele, asociațiile obștești, comitetele tehnice de standardizare și agenții
economici, participa rea la activitatea de standardizare internațională și regională sunt exercitate de
către organismul național de standardizare – Departamentul Supraveghere Tehnică, Standardizare și
Metrologie (Moldovastandard), fapt consemnat prin Legea Nr.590 -XIII din 2 2.09.95 cu privire la
standardizare (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11 -12 din 22.02.1996) [59]. Expertiza necesară în
domeniu este acordată de Institutul Național de Standardizare (INS) [39], iar publica ția oficială
periodică o constitue Buletinul de Standardizare . Până în prezent au fost publicate peste 130 de edi ții
ale Buletinului de Standardizare [39].

Pe plan interna țional, Re publica Moldova a devenit membru – corespondent al Organizației
Internaționale pentru Standardizare (ISO) în anul 1995 (Hotărârea Parlamentului privind aderarea
Republicii Moldova la Organizația Internațională de Standardizare, nr. 596 -XIII din 03.10.1995) [60],

28
precum și membru partener al Comitetului European de Standardizare (CEN) din 01.03.2007 (Legea
nr. 119 -XVI din 04.05.2007 privind aderarea Republicii Moldova la Comitetul European de
Standardizare) [39]. Din 01.01.2009 Moldova a schimbat statutul din membru -partener al CEN la
membru afiliat [39].
Referitor la armonizarea cu standardele europene și cele internaționale, Legea Nr.590 -XIII cu
privire la standardizare indică că obiectivul principal al colaborării tehnico -științifice internaționale a
Republicii Moldova în domeniul standardizării este armonizarea standardelor naționale cu standardele
internaționale, regionale și cu standardele naționale avansate ale altor țări (Capitolul 5, Articolul 18/3)
[59]. Mai mult ca atât, Capitolul 5 Articolul 19/2 din Legea Nr.590 -XIII stipulează că dacă acordul
internațional (interstatal), la care Republica Moldova este parte, stabilește alte norme și reguli de
standardizare decât cele prevă zute de legislația Republicii Moldova privind standardizarea, se aplică
normele și regulile acordului internațional (interstatal) [59].
Ca dovadă a importan ței pe care Republica Moldova o acordă managementului cali tății și
alinierii la standardele interna ționale, Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității,
productivității și competitivității a fost instituit prin Hotărîrea Guvernului nr. 466 din 16.05.2000 [61].
Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1033 din 14.09.2007 [62], a fost aprobat Modelul de excelență
al Premiului de Stat pentru realizări în domeniul calității conform modelului Fundației Europene
pentru Managementul Calității (EFQM), care se dece rnează anual.

Concluzii
Calitatea serviciului unită ților de Imagistică Medicală nu reprezintă un standard absolut de
excelență , ci mai degrabă un concept mult mai complex ce include furnizarea de servicii adecvate
pentru toate părțile interesate și îmbu nătățirea permanentă a acestora. Asigurărea continuă a calitații
acestor servicii trebuie privită ca o capacitate structurată ce include definirea obiectivelor stabilite prin
identificarea necesită ților pacientului și tuturor păr ților implicate în procesul acordării asistenței
medicale, planificarea și dezvoltarea măsurilor necesare pentru a atinge aceste obiective , precum și
monitorizarea continuă a modului în care aceste obiective sunt atinse .
Concepția generală a sistemelor de referinț ă și standardelor calității elaborate la nivel europen
și interna țional a fost dezvoltată ca o abordare inovatoare care vizează atât îmbunătățirea calității prin
utilizarea de indicatori , auto-evaluare și identificarea a noi obiective de perfecționare continu ă, cât și
de cr earea unui cadru comun pentru țările membre, majoritatea standardelor fiind adoptate ca răspuns
la necesitățile specifice ale acestor țări. Esența acestor relații este legată atât de îmbunătățirea continuă
a performanțelor și calității serviciilor medicale , cât și de crearea unui cadru comun pentru sistemele de

29
management, inclusiv în domeniul Imagisticii Medicale care a înregistrat un salt spectaculos în ultimii
ani datorită progresului tehnologic și industriei digitale în aceasta perioadă.
Ca multe țări p ost comuniste, după proclamarea independenței Moldova s -a confruntat cu o
serie de provocări pentru a ține pasul cu standardele internaționale și îmbunătățirea continuă a calității,
majoritatea actelor legislative în domeniu fiind adoptate pe timpul fostei URSS și reprezentând o
moștenire directă a acesteia. A ctele normative adoptate după proclamarea independenței vizau
preponderent reglementarea func țiilor sec viilor de Imagistică Medicală, care au apărut ca noi unită ți
datorită progresului tehnologic și industriei digitale . În acest context, elaborarea Manualului Calită ții
serviciului de Imagistică Medicală în cadrul Catedrei de Radiologie și Imagistică Medicală a
Universită ții de Stat de Medicină și Farmacie ” Nicolae Testemi țanu” a avut un rol important în
implementarea managementului calită ții serviciilor în unită țile de Imagistică Medicală pentru aliniarea
acestora la normele europene și interna ționale în domeniu.

30
CAPITOLUL 2
METODOLOGIA STUDIULUI
2.1. Caracteristica generală a studiu lui
Pentru evaluarea serviciului de imagistică medicală în instituțiile medicale de nivelul III din
Republica Moldova au fost utilizate următoarele criterii:
a) criterii de includere:
 unitate sau departament de imagistică de nivelul III , care prestează serv icii de înaltă
performanță
b) criterii de excludere:
 institu ții sau unită ți neacreditate
 lipsa datelor statistice sau a unui sistem computerizat ce permite accesarea electronică a
acestora
 lipsa acordului oficial al insitu ției de a participa la acest studi u
 instituții sau departament de imagistică de nivelul III , care nu prestează servicii de înaltă
performanță
c) criterii pentru analiza suplimentară a unor parametri de calitate utiliza ți la nivel european și/sau
interna țional:
 utilizarea a minim 2 tehnici de imagistică de înaltă performan ță (tomografie computerizată,
rezonan ță magnetică nucleară)
 prezen ța sistemului PACS (picture archiving and communication system) sau a unui sistem
similar ce permite selectarea unor parametri ca timpul înregistrării investig ației, timpul
achizi ției imaginilor necesare, timpul eliberării rezultatelor definitive pentru evaluarea
statistică necesară

2.1.1 Institu ții medicale de nivelul III
Toate cele 9 centre medicale specializate de performanță ce includ serviciu imagistic de profil
de nivel ter țiar au fost incluse în studiu. Acestea sunt indicate în ordine alfabetică în Tabelul 2.1. O
caracteristică succintă a institu țiilor incluse este de asemenea redată în continuare pentru familiarizarea
cu domeniul de activitate al acesto ra și serviciile prestate.

31
Tabel 2.1. Istitu ții medicale de nivelul III *
Unitate sau departament de imagistică de nivelul III
1 Centrul „Euromed Diagnostic” SRL
2 IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală
3 IMSP Institutul de Cardiologie
4 IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”
5 IMSP Institutul de Medicină Urgentă
6 IMSP Institutul de Neurologie și Neurochirurgie
7 IMSP Institutul Mamei și Copilului
8 IMSP Institutul Oncologic
9 Spitalul Interna țional Medpark
* IM SP – Instituția Medico -Sanitară Publică

Centrul „Euromed Diagnostic” SRL și-a marcat deschiderea oficială pe 27 martie 2012,
avându -și sediul la parterul Spitalului Clinic Republican. Centrul dispune de echipamente și
dispozitive medicale de înaltă perfo rmanță, printre acestea enumerându -se un aparat de Rezonanță
Magnetică 3.0 Tesla, două aparate Tomografice Computerizate (de 128 slice și 64 slice), patru aparate
radiologie digitale, patru aparate radiologie digitale mobile, utilaj PACS (Sistem de Arhivar e și
Stocare a Informației și imaginilor, transmiterea imaginilor online). Utilajul instalat este modern cu
radioprotecție sportiă, investigațiile sunt în regim digital, efectuate rapid cu o calitate net super ioară
celor efectuate anterior. În anul 2016 de referință a efectuat 40066 de investigații, dintre care a
prestat servicii de înaltă performanță (TC și IRM) în număr de 11672 de investigații.
Centrul Republican de Diagnosticare Medicală a fost deschis în anul 1989, reprezentând
prima instituție medica lă autohtonă de anvergură și fiind înzestrat încă de la înființarea sa cu tehnică de
proveniență americană, niponă. În anii 2012 -2013 instituția a fost dotată totalmente cu utilaj
performant (CT și IRM) . Aparatele din dotare sunt conectate la rețeaua infor mațională a centrului,
rezultatele investigațiilor fiind păstrate pe server, ceea ce permite formarea dosarului electronic a
pacientului și facilitează urmărirea afecțiunilor în dinamică. În anul 2016 de referință a efectuat

32
4593 6 de investigații, dintre c are a prestat servicii de înaltă performanță (TC și IRM) în
număr de 1167 6 de investigații.
Institutul de Cardiologie a fost fondat în anul 1984 și se constituie din două unități
functionale de suport. Nu a fost inclus în studiu, nu prestează servicii de înaltă performanță (CT și
IRM). În anul 2016 de referință a efectuat 8924 de investigații, dar nu a prestat servicii de
înaltă performanță (TC și IRM).
Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” coordonează realizarea programului
Național de Cont rol și Profilaxie a tuberculozei. În anul 2016 de referință a efectuat 33942 de
investigații, dar nu a prestat servicii de înaltă performanță (TC și IRM).
Institutul de Medicină Urgentă în cadrul căruia își desfășoară activitatea Servi ciul Asistență
Medic ală Urgentă . În anul 2016 de referință a efectuat 42029 de investigații, dintre care a
prestat servicii de înaltă p erformanță TC – 5166 de investigații dar nu a prestat IRM ..
. Institutul de Neurologie și Neurochirurgie este instutuția națională de vârf î n asigurarea
serviciului neurologic și neurochirugical înalt specializat, precum și pentru acordarea asistenței
metodice organizaționale verigilor primare și secundare are serviciului de profil la nivel național.
Institutul este dotat cu echipament imagist ic modern, dispunând și de un sistem computerizat de
prelucrare și stocare a informației despre pacienți care facilitează atât activitîțile clinice, didactice și
științifice în cadrul instituției cât și perspectiva integrării proceselor de diagnostic și tr atament cu toate
serviciile neurologice din țară. Nu a fost inclus în studiu, deoarece în anul 2016 anul de referință în
studiu a prestat din servicii de înaltă performanță numai CT. În anul 2016 de referință a efectuat
23521 de investigații, dintre care a prestat servicii de înaltă p erformanță TC – 7721 de
investigații dar nu a prestat IRM .
Institutul Mamei și Copilului este instituția de frunte a Republicii Moldova în domeniul
obstetricii, ginecologiei, neonatologiei și pediatriei. Institutul reprezint ă un ansamblu modern științific
și curativ alcătuit din centre de profil obstetrical -ginecologic, chirurgie pediatrică, pediatrie și care
cuprinde peste 60 de secții diagnostico -clinice, 2 policlinici consultative pentru femei și copii, secția
științifică, laboratoare pentru diagnosticare, baza experimentală, centrul didactic, bibliotecă și alte
servicii auxiliare. Fiind de importanță primordială, Institutul realizează proiectele statale de bază și
coordonează activitatea zilnică a centrelor regionale. În anul 2016 de referință a efectuat 28001
de investigații, dintre care a prestat servicii de înaltă p erformanță TC – 2001 de investigații
dar nu a prestat IRM .

33
Institutul Oncologic este una dintre instituțiile de bază în sistemul sănătății ce acordă asistenț ă
medicala de profil oncologic întregii țări, având o largă reputație și o bună apreciere, deoarece printre
cele 23 de instituții de profil din fosta URSS se poziționa printre primele 5 instituții cu renume. Secția
de Radioimagistică medicală a institutulu i a fost deschisă în anul 1990, în cadrul acesteea activând
personalități notorii în domeniul radiodiagnosticului. În anul 2016 de referință a efectuat 36942
de investigații, dar nu a prestat servicii de înaltă performanță (TC și IRM).
Spitalul Internațio nal Medpark este prima unitate din Moldova acreditată internațional de
către JCI (Joint Commission International), care reprezintă standardul de aur la nivel mondial în ceea
ce privește calitatea actului medical și siguranța pacienților. Conceput ca un cen tru de excelență,
Spitalul Internațional Medpark dispune de săli de operație și rezerve de spitalizare ultradotate,
maternitate, laborator, policlinică și departament de Imagistică ultra performantă. Spitalul oferă
servicii medicale de înaltă calitate în c onformitate cu standardele și practicile internaționale, egale cu
cele ale instituțiilor medicale lideri pe piața internațională.
În anul 2016 de referință a efectuat 31088 de investigații, dintre care a prestat servicii de
înaltă performanță (TC și IRM) în număr de 4385 de investigații

De mentionat este faptul că obiectivele studiului au inclus doar departamentul de Imagistică
Medicală, fapt ce nu oferă informații referitoare la nivelul altor servicii și activități de profil specializat
practicate în ca drul majorității acestor instituții. În funcție de tipul instituției medicale, acestea au fost
de asemenea divizate în instituții private, instituții semiprivate (public -private) și instituții de stat.

2.1.2 Tehnici și modalități imagistice analizate
Pentru efectuarea unei analize comparative cu alt e instituții au fost selectate 2 investigații
imagistice de înaltă performață utilizate în practica medicală atât la nivel național cât și european:
1. Tomografia Computerizată (TC) – o modalitate imagistică de înaltă performanță care a
revoluționat medicina, permițând vizualizarea tridimensională (3D) a organelor interne și
diverselor patologii ale acestora. Reconstrucția 3D în mod virtual a diferitor organe, a
sistemului vascular sau a articulațiilor permite m edicului analizarea anatomică integrală și, în
anumite cazuri, și din punct de vedere funcțional.
2. Investigația prin Rezonanță Magnetică (IRM) – reprezentă una dintre cele mai avansate și
inovatoare modalități imagistice la nivel mondial. Datorită utilizări i unui câmp magnetic și a
tehnologiilor avansate, IRM permite identificarea celor mai fine leziuni din corp, având o

34
rezoluție deosebtă pentru țesuturile moi. Metoda oferă și posibilitatea reconstructiei 3D, fiind
neiradiantă și neinvazivă.
2.2 Metode de c ercetare
Pentru realizarea obiectivelor propuse prin această cercetare a fost studiată o bogată literatură
de specialitate din țară și străinătate, s -a folosit un material statistic cuprinzător, s -au studiat
procedurile de management din domeniul analiza t; au fost formulate unele generalizări și concluzii
practice privind managementul unităților de Imagistică Medicală și implementarea Manualului Calității
elaborat în acest scop. Analiza datelor a cuprins următoarele etape și medote de cercetare:
10. Obținerea rapoartelor instituționale referitor la tipul, numărul și protocolul investigațiilor
imagistice prestate
11. Accesarea rapoartelor tehnice, departamentale și fișelor medicale pentru evaluarea indicatorilor
de rezultat (rata complicațiilor după investigațiile invazive, rata de vătămări datorate
infrastructurii, rata incidentelor cu echipamentele medicale etc)
12. Accesarea rapoartelor tehnice departamentale pentru evaluarea aparatajului medical în dotare
precum și deservirea de companiile de mentinanță tehnică
13. Obținerea datelor departamentale referitor la numărul și calificările medicilor imagiști
responsabili pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor imagistice prestate
14. Accesarea sistemului PACS (picture archiving and communication system) pentru obținere a
datelor despre investigațiile imagistice efectuate
15. Pregătirea de chestionare și formulare standardizate pentru evaluarea indicatorilor de proces
(accesul la investigațiile imagistice necesare, timpul eliberării rezultatelor investigațiilor
imagistice ef ectuate etc).
16. Fișarea literaturii internaționale în domeniu
17. Corelarea cu datele statistice raportate de către instituții cu profil similar pe plan regional și
internațional
18. Studierea implementărilor legislative relevante ale Parlamentului și Guvernului R epublicii
Moldova pentru armonizarea cu standardele europene și/sau internaționale în domeniu

Analiza comparativă a rezultatelor obținute a fost efectuată atât între instituțiile incluse în
studiu, cât și cu datele statistice raportate de către instituți i cu profil similar pe plan regional și
internațional.

35
2.3 Prelucrarea matematico -statistică a rezultatelor obținute
Rezultatele obținute au fost analizate utilizând tabele de contingență pentru diverși parametri
precum tipurile de investigații efectua te, rata complicațiilor după procedurile invazive, accesul la
investigațiile necesare în caz de urgență, timpul de comunicare a rezultatelor preliminare, timpul de
eliberare a raportului oficial, rata satisfacției pacienților, numărul și calificările medic ilor imagiști
responsabili pentru efectuarea și interpretarea investigațiilor imagistice prestate.
Calculele statistice au fost efectuate cu ajutorul aplicațiilor Microsoft Office Excel 2010
(Microsoft Corporation, Redmond, WA), SPSS® v. 16.0 (SPSS Inc., Chicago, IL) și MedCalc v.
12.5.0 (MedCalc Software, Ostend, Belgium). Comparația valorilor medii a parametrilor obținuți în
cadrul celor 9 instituții a fost efectuată utilizând testul ANOVA, cu efectuarea analizei post -hoc bazată
pe testul LSD ( least sign ificant difference test ) în caz de necesitate. În cazul în care observațiile
înregistrate au inclus frecvențe mai mici ca 5, comparația parametrilor respetivi a fost efectuată
utilizând testul exact Fisher F pentru eșantioane de volum redus. Diferența într e mediile parametrilor
studiați a fost considerată semnificativă, dacă p < 0,05 (prag de semnificație α = 0,05).

36
CAPITOLUL 3
INVESTIGAȚIIL E RADIOLOGICE ȘI IMAGISTICE DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ
EFECTUATE ÎN CADRUL INSTITUȚIILOR DE NIVELUL III

3.1 Analiza comparativă a investigațiilor efectuate prin Tomografie Computerizată (TC)
Numărul total al investigațiilor efectuate prin Tomografie Computerizată în cele 9 instituții de
nivelul III precum și numărul mediu de investigații efectuate de către un medic im agist este indicat în
Tabelul 3 .1. O reprezentare grafică a acestora este de asemenea redată în Figura 3.1 și Figura 3.2 . Din
totalul celor 46989 de tomograf ii computerizate înregistrate, 19,9 % au fost efectuate în cadrul
instituțiilor private sau semipriv ate, iar 80,1% în cadrul instituțiilor de stat.

Tabel 3.4. Număr de investigații anuale (2016) efectuate prin Tomografie Computerizată (TC) în
cadrul instituțiilor de nivelul III*
Instituție Număr total TC Număr mediu TC / medic
1 1871 1871
2 7491 2497
3 14327 3582
4 – –
5 5166 1033
6 7721 1103
7 2001 667
8 2862 1431
9 5550 2775
Total = 4 6989 Valoare medie = 1870
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

37

Figura 3.1 . Numărul total al investigațiilor efectua te prin Tomografie Computerizată.

Figura 3.2 . Numărul mediu anual de investigații efectuate prin Tomografie Computerizată de către un
medic imagist.

38
Valoarea medie anuală a numărului de investigații efectuate de către un medic imagist în cadrul
institu ției private (n=187 1) și celei semiprivate (n=2497) nu a variat substanțial comparativ cu valoarea
medie calculată pen tru instituțiile de stat (n= 1765 ), diferența fiind statistic nesemnificativă ( p > 0,10).

3.2 Analiza comparativă a investigațiilor prin r ezonanță magnetică (IRM)

Tabel 3.2 . Număr anual de investigații prin rezonanță magnetică (IRM) efectuate în cadrul instituțiilor
de nivelul III
Instituție Număr total IRM Număr mediu IRM / medic
1 2484 1242
2 4181 2091
3 3896 1998
4 – –
5 – –
6 – –
7 – –
8 – –
9 – –
Total = 10561 Valoare medie = 177 7
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

Numărul total al investigațiilor efectuate prin rezonanță magnetică în cele 9 instituții de nivelul
III precum și numărul mediu de investigații efectuate de către un medic ima gist este indicat în Tabelul
3.2. Notabil este faptul ca investigațiile prin rezonanță magnetică au fost efectuate doar în cadrul
instituțiilor de tip privat sau semiprivat prevalează celor stat ale. Aftfel, din totalul celor 10561 de

39
investigații anuale înregistrate, 23 ,5% (n = 2484) au fost efectu ate în instituția privată, iar 39,6 % (n =
4181) în instituția semiprivată , în cea statală – 36,6% (n . = 3896). Fenomenul efectuării în instituțiile
private și public -privat 63,1 investigații de înaltă performanță, în special IRM, ar putea fi datorat într -o
mare masură costului semnificativ și investițiilor substanțiale necesare pentru achiziționarea și
mentinența aparatajului de rezonanță magnetică.
Valoarea medie anuală a numărului de IRM efectuate de către un medic imagist în cadrul
instituției private (n=1242) a fost mai mică comparativ cu instituția semiprivată (n=2091) și cea statală
(n=1998 ), reflectând un interval de timp relativ mai mare disponib il pentru interpretarea și descrierea
unei investigații prin rezonanță magnetică în instituția de tip privat.

3.3 Disponibilitatea serviciului de Imagistică Medicală
Disponibilitatea serviciului pentru efectuarea investigațiilor imagistice în toate cele 9 instituții
de nivelul II I este prezentată în Tabelul 3.3 . Rezultatele relevă posibilitatea efectuării investigațiilor
necesare non -stop (pe timpul a 24 ore) doar în cadrul a 5 instituții, celelalte 4 instituții oferind servicii
de Imagistică Medicală do ar între orele 8.00 – 17.00. În plus, doar 2 dintre cele 5 instituții cu serviciu
imagistic non -stop includ și serviciile unui medic ima gist după orele 17.00 . În cadrul altor 3 instituții
investigațiile imagistice între orele 17.00 – 8.00 sunt efectuare de către operatori certificați (tehnicieni
radiologi), raportul imagistic fiind apoi definitivat de către medicul imagist în ziua următoare. În
prezent legislația Republicii Moldova nu dispune de acte normative în această privință, necesitând noi
studii în d omeniu pentru elaborarea unor standarde referitor la disponibilitatea serviciului imagistic în
cadrul instituțiilor medicale de diverse niveluri și profil de activitate.
Timpul mediu de așteptare pentru investigațiile de înaltă performanță (precum investi gațiile
prin tomografie computerizată, mamografie, urografie, rezonanță magnetică nucleară, angiografie) a
fost între 30 -60 minute pentru instituția de tip privat și între 1 -6 ore pentru restul instituțiilor. Timpul
mediu de așteptare pentru agest gen de investigații efectuat în cadrul programului Companiei
Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) a fost de 2 -3 zile pentru instituția de tip privat,
aproximativ 30 zile pentru instituția de tip semiprivat și între 2 -3 luni pentru instituțiile de stat (Tabel
3.3).
Rezultatele cu privire la timpul mediu de așteptare pentru investigațiile de înaltă performanță
(maxim 6 ore pentru toate instituțiile) sunt în concordanță cu normele europene în domeniu, care
stipulează efectuarea investigației cerute și definitivă rii raportului radiologic în maxim 36 ore pentru
pacienții spitalizați și 72 ore pentru pacienții ambulatori [38].

40

Tabel 3.3 . Disponibilitatea serviciului de Imagistică Medicală
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Investigații imagistice
efectuate non-stop (24 ore) + + – – + + – – +
Medic imagist prezent
non-stop (24 ore) + – – – – + – – –
Investigații efectuate doar
între 8.00 – 17.00 – – + + – – + + –
Timp mediu de așteptare
pentru investigațiile de
înaltă performanță
(contra cost) 30-60
min 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore 1-6
ore
Timp mediu de așteptare
pentru investigațiile de
înaltă performanță în
cadrul CNAM 2-3
zile 30
zile 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni 2-3
luni
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat
* CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină

Referitor la investigațiile de înaltă performanță efectuate în cadrul Companiei Naționale de
Asigurări în Med icină (CNAM) necesită menționat faptul că acestea reprezintă o opțiune adițională
oferită pacienților unde costurile investigației sunt acoperite în totalitate de CNAM. Datorită
complexității acestui proces și caracteristicilor individuale, până în prezent nu au fost elaborate
normative europene în domeniu, gestionarea acestui tip de investigații ținând de competența și
resursele sistemului național de ocrotire a sănătății sau organizației în cadrul căreia sunt efectuate. Deși
timpul de așteptare pentru ace st tip de investigații a fost mai lung, efectuarea unei investigații în cadrul
CNAM nu afectează alte opțiuni precum efectuarea acesteia “ contra cost ” (inclusiv utilizând polița

41
asigurării de sănătate), efectuarea în regim de urgență în cazul unui pericol iminent pentru sănătatea
pacientului etc.
Accesul la investigațiile de înaltă performanță a devenit și obiectivul unot studii la nivel
european. Spre exemplu, un studiu vizând necesitățile accesului la investigațiile imagistice pentru
diverse specialități (chirurgie, pediatrie, hematologie, nefrologie, gastroenterologie, radioterapie etc),
efectuat în cadrul Universității Philipps Marburg, una din cele mai prestigioase universități din
Germania, a fost publicat în revista Journal of Digital Imaging (2013) [46]. Conform rezultatelor
studiului, între standardele obligatorii unui serviciu de Imagistică Medicală au fost enumerate: (1)
posibili tatea consultului unui medic imagist referitor la opțiunile imagistice disponibile și tipul de
investigație optim în primele 24 ore, (2) accesul la tomografia computerizată în primele de 24 ore,
precum și (3) eliberarea raportului radiologic definitv în de curs de 8 – 24 ore după efectuarea
investigației. Intervale mai scurte de timp precum accesul la tomografia computerizată sau rezonanța
magnetică într -un interval de timp de 8 sau 4 ore au fost catalogate ca atractive sau preferabile,
rezultatele variind î nsă în funcție de profilul departamentelor chestionate și a ctivitățile acestora (Figura
3.3). Ca valoare comparativă, timpul mediu de așteptare pentru investigațiile de înaltă performanță
înregistrat în acest studiu a fost de 30 -60 minute pentru instituția de tip privat și 1 -6 ore pentru restul
instituțiilor.

42
Figura 3.3 . Studiu efectuat în cadrul Universității Philipps Marburg din Germania vizând necesitățile
accesului la investigațiile imagistice pentru diverse specialități (Zhang I et al, Identifying Ra diological
Needs of Referring Clinicians, J Digit Imaging, 2013, 26:393 -401) [46].

3.4 Rata complicațiilor după investigațiile imagisti ce invazive
Rata raportată a complicațiilor după investigațiile imagistice invazive a fost sub 0.25% pentru
toate instit uțiile de nivelul III (Tabel 3.4). În perioada anilor 2015-2016 nu a fost înregistrat nici un
incident soldat cu vătamări corporale al e pacienților datorate infrastructurii în nici una dintre
instituțiile incluse în studiu.
Rezultatele sunt în deplină concordanță cu normele europene și cele internaționale în domeniu.
Datele relevă de asemenea o implementare cu succes a principiilor și recomandărilor stipulate în
Manualul Calitătii pentru managementul departamentelor de Radiologie și Imagistică Medicală în
scopul alinierii acestora la standardele europene. Ca rezultat al recunoașterii viabilității și importanței
acestor implementări în m anagementul sistemului de sănătate din Republica Moldova, aceste principii
au fost de asemenea incluse în Hotărîrea recentă a Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la radioprotecție, securitate radiologică în practicile d e radiologie de
diagnostic și radiologie intervențională (Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 451 din
24.07.2015 publicată în Monitorul Oficial Nr. 197 -205 din 31.07.2015) [11].

Tabel 3.4 . Rata raportată a complicațiilor după investigațiile imagistice invazive și a vătămărilor
corporal e datorate infrastructurii (2016 )*
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Rata compl icațiilor
după procedurile
invazive (%) <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5 <0.2
5
Număr de vătamări
corporale datorate
infrastructurii 0 0 0 0 0 0 0 0 0
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

43
3.5 Apar ataj medical în dotare
Evaluarea infrastructurii și echipamentului medical din dotare a consemnat un procent al
aparatajului achiziționat în ultimii 5 ani între 50 – 75% pentru instituțiile de stat comparativ cu 100%
pentru instituția privată și cea semi privată (Tabel 3.8). De asemenea a fost înregistrată o deservire a
aparatajului din dotare de companiile de mentinanță tehnică stabilită prin contract oficial doar pentru
instituția privată și cea semiprivată.

Tabel 3. 5. Aparataj medical în dotare a unit ăților de Imagistică Medicală de nivelul III
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Aparataj procurat
în ultimii 5 ani 100% 100% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75% 50 –
75%
Aparataj procurat
5 – 10 ani în urmă 0% 0% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50% 25 –
50%
Aparataj procurat
> 10 ani în urmă 0% 0% < 5% < 5% < 5% < 5% < 5% < 5% < 5%
Prezența unui
sistem PACS + + + – – – – – +
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat

Prezența sistemului PACS (pi cture archiving and communication system) sau a unui sistem
computerizat similar de prelucrare și stocare a imaginilor digitale și informației despre pacienți a fost
prezent în 4 instituții (Tabel 3. 5). Luând în considerație faptul ca sistemul PACS are un impact
deosebit asupra activităților clinice, didactice și științifice în cadrul unei instituții oferind și posibiitatea
integrării proceselor de diagnostic și tratament cu alte servicii și instituții din țară, perspectiva instalării
acestui sistem rămâne între prioritățile menționate de restul instituțiilor de nivelul III. Sistemul de
asemenea permite ca imaginile digitale și informațiile corelate să fie transferate și gestionate de către
diverse echipamente de imagistică medicală și sisteme IT provenite d e la diverși producători.

44
3.6. Calificărea medici lor imagiști
Prezența medicilor imagiști de înaltă calificare cu o vastă experienșă în domeniu are o
importanță vitală atât în plan diagnostic, cât și didactic. Instituțiilor de nivelul III le revine de
asemenea responsabilitatea perfecționării procesului de instruire, evaluare, atestare și conferire a
categoriilor de calificare a medicilor, precum și nivelul performanței acestora la nivel național. Un
proverb vechi spune ca cea mai importantă componentă a u nei arme este țintașul. În cadrul Imagisticii
Medicale această zicală are o pondere majoră. Indiferent de performanța utilajului, acesta este doar un
instrument în mâinile medicului diagnostician pentru a fi utilizat. Deaceea evaluarea calificărilor
medici lor imagiști a fost inclusă între parametrii acestui studiu, rezultatele obținute fiind prezentate în
Tabelul 3.6 .

Tabel 3.6 . Numărul medicilor imagiști angajați în cadrul instituțiilor medicale de nivelul III și
calificările acestora *
Instituție
de niv elul
III * Număr
medici
imagiști Categorie specialitate
Superioară I II Fără
categorie
1 9 4 0 4 2
2 10 7 0 1 2
3 5 2 0 2 1
4 6 4 1 0 1
5 6 3 1 1 1
6 10 4 2 2 2
7 4 2 1 0 1
8 2 1 1 0 0
9 4 2 1 1 0
* 1 – instituție privată, 2 – instituție se miprivată, 3 -9 – instituții de stat
O reprezentare grafică a calificărilor medicilor imagiști în cadrul instituțiilor incluse în studiu
este d e asemenea redată în Figura 3.4 . Rezultatele relevă prezența medicilor imagiști de toate
categoriile în toate cele 9 instituții de nivelul III. Datele sunt în concondanță cu practica curentă în

45
majoritatea centrelor universitare la nivel european și internațional, ținând cont că atrubuțiile acestor
instituții cuprind și responsabilitatea perfecționării medicilor incep ători urmată de re -evaluarea și
atestarea periodică a acestora. O proporție mai înaltă a medicilor cu categorie superioară în unele
instituții poate fi explicată prin stabilirea bazei catedrei de Radiologie și Imagistică Medicală a
Universității de Stat de Medicină și Farmacie ” Nicolae Testemițanu ” în cadrul acestor departamente.

Figura 3.4 . Numărul medicilor imagiști angajați în cadrul instituțiilor medicale de nivelul III și
calificările acestora.

Menționat necesită și faptul că în Republica Moldova numărul personalului medical în cadrul
instituțiilor de stat sunt reglementate prin Ordinul Nr. 100 al Ministerului Sănătății al Republicii
Moldova din 10.03.2008 cu privire la Normativele de personal medical [10]. Legislația nu se referă
însă la metodele imagistice de performanță precum investigația prin rezonanță magnetică (IRM) sau
tomografie computerizată (TC) și nu conține normative referitor la limita recomandată a numărului de
investigații pentru un medic ima gist sau ajustarea personalului în funcție de numărul investigațiilor
preconizate. Un avantaj major al sistemului privat în această situație este reprezentat de posibilitatea
angajării personalului în funcție de numărul și complexitatea investigațiilor efe ctuate.

46
3.7. Analiza comparativă a unor parametri de calitate utilizați la nivel european și/sau internațional
Sistemul PACS (picture archiving and communication system) sau un sistem similar ce permite
selectarea unor parametri ca timpul achiziției imag inilor necesare, timpul eliberării rezultatelor
definitive a fost prezent în cadrul a 4 instituții de nivel terțiar din totalul celo r 9 incluse în studiu
(Tabel 3.7 ). Adițional, una din aceste 4 instituții efectua preponderent ivestigații imagistice specif ice
profilului instituțional, utilizând protocoale speciale ce limitează semnificativ valoarea comparativă cu
procedurie de rutină, neîntrunind criteriile pentru analiza parametrilor suplimentari.

Tabel 3.7 . Prezența PACS și efectuarea a minim 3 tipuri d e investigații pentru evaluarea unor
parametri de calitate utilizați la nivel european și/sau internațional
Instituție de
nivelul III Prezența PACS sau a unui
sistem similar Efectuarea a minim 3 tipuri de
investigații imagistice
1 + +
2 + +
3 + +
4 – +
5 – –
6 – –
7 – –
8 – –
9 + –
* 1 – instituție privată, 2 – instituție semiprivată, 3 -9 – instituții de stat
 indică investigații și protocoale specifice utilizate în cadrul instituțiilor de profil specializat
(neurologic, cardiovascular, ftizio pulmonologic) ce limitează evaluarea comparativă a acestora

47
Astfel, analiza suplimentară a unor parametri de calitate utilizați la nivel european și/sau
internațional a fost posibilă în cadrul a 3 instituții care au indeplinit criteriie necesare. Acestea au fost
numerotate aleator Instituția A, Instituția B și Instituția C. Una din aceste instituții a fost de stat, una
de tip semiprivat și una de de tip privat. Sistemul PACS a permis colectarea datelor pentru toate cele 3
instituții.
3.7.1. Indicatorii referi tori la investigațiile imagistice în urgențele medicale
Datele privind investigațiile imagistice necesare în cazul urgențelor medicale indică accesul la
investigația solicitată într -un interval de până la 30 minute, comunicarea rezultatelor preliminare în
timp de 20 minute și a rezultatelor definitive în timp de 60 minute după finalizarea investigației pent ru
toate instituțiile (Tabel 3.8 ).

Tabel 3.8 . Indicatori referitori la investigațiile imagistice în urgențele medicale*
Instituția A Instituția B Instituția C
Accesul la investigațiile
imagistice nevesare în caz
de urgență ≤ 30 min ≤ 15 min ≤ 15 min
Timpul de comunicare a
rezultatelor preliminare
în caz de urgență ≤ 20 min ≤ 10 min ≤ 10 min
Timpul de eliberare a
interpretării definitive în
caz de urg ență ≤ 60 min ≤ 30 min ≤ 30 min
* A – instituție de stat, B – instituție semiprivată, C – instituție privată

Recomandările corespunzătoare au fost stipulate în Manualul Calității, iar implementarea
acestora a fost coordonată atât în cadrul instituțiilor de nivelul III, cât și la nivel regional. Remarcabil
este și faptul că în cadrul instituțiilor de tip privat și semiprivat, intervalele menționate de timp au fost
și mai scurte, reflectând accesul la investigația solicitată în cazul urgențelor medicale înt r-un interval
de până la 15 minute, comunicarea rezultatelor preliminare în timp de 10 minute și a rezultatelor
definitive în timp de 30 minute după finali zarea investigației (Tabel 3.8 ).

48
Datele obținute (accesul la investigațiile imagistice necesare în 15 -30 minute, raportarea
rezultatelor preliminare în 10 -20 minute și a raportului radioogic definitiv în 30 -60 minute după
finalizarea investigației) sunt în deplină concordanță cu standardele europene și cele internaționale în
domeniu [38,46 -49]. Rezultatele unui studiu vizând necesitățile accesului la investigațiile imagistice
pentru diverse specialități efectuat în cadrul Universității Philipps Marburg, una din cele mai
prestigioase universități din Germania, au fo st de asemenea descrise anterior în capitolul 3.5
(Disponibilitatea serviciului de Imagistică Medicală ) [46].
Cele mai scurte intervale de timp în acestă privință au fost însă obținute în cadrul unui studiu
experimental de amplasare a unui aparat de tomografie computerizată în secția de triaj cu prezența non –
stop a unui medic imagist doar pentru efectuarea investigațiilor necesare în urge nțele medicale, astfel
evitându -se necesitatea transportării pacientului în departamentul de Imagistică Medicală. Rezultatele
au fost publicate recent în revista Colegiului American de Radiologie ( Journal of the American
College of Radiology, 2015, 12:3 ), indicând un timp mediu de la prescrierea investigației până la
inceperea acesteia de 16 min, urmat de un timp mediu de raportare a rezultatelor preliminate de 15 min
cu posibilitatea luării unei decizii de către medicul din triaj intr -un timp mediu de 19 m inute de la
efectuarea investigației [50]. De remarca t însă ca studiul a fost efectuat în cadrul unor centre
universitare cu renume, necesitând amplasarea utilajului radiologic și prezența non -stop a unui medic
imagist în cadrul secției de triaj, iar rezultatele obținute nu pot fi incluse în standardele de r utină ale
unui departament de Imagistică Medicală.

3.7.2. Timpul mediu de eliberare a raportului oficial
Datele privind timpul mediu de eliberare a raportului oficial sunt prezentate în Tabelul 3.9 .
Rezultatele relevă un timp mediu de eliberare a raportului investigațiilor imagistice < 2 ore și o
îmbunătățire anuală a indicelui pentru toate instituțiile.

Tabel 3.9 . Timpul mediu de eliberare a raportului imagistic oficial*
Anul Instituția A Instituția B Instituția C
Timp mediu de
eliberare a
raportului ofi cial 2016 58  17 min 47  14 min 31  10 min
* A – instituție de stat, B – instituție semiprivată, C – instituție privată

49

De remarcat este de asemenea un timp de eliberare mai mic pentru instituția privată
comparativ cu instituția semiprivată și cea de stat ( p < 0.05).
Datele corespund normelor europene și internaționale publicate în revistele de specialitate [47-
49]. Astfel, studii evaluând standardele internaționale și conceptul managementului calității total e
(TQM) în domeniul Imagistiii Medicale indică următoarele criterii pentru calitatea servicilor
radiologice [48,49] :
1. Nivel elementar al serviciului (”Basic assumed level of quality of service” ) – medicul ce indică
investigația radiologică asumă că va primi raportul radiologic în decurs de 24 ore. Pacientul asumă
ca a fost supus investigației corecte conform indicațiilor prescrise.
2. Nivel intermediar al serviciilor și satisfacției pacientului (”Intermediate level of satisfaction” ) –
medicul va primi raportul radiologic în decurs de 24 ore, însa este de așteptat că va fi contactat
imediat după finalizarea investigației în cazul unor rezultate neobișnuite sau care necesită atenție
imediată. Pacientul este intâmpinat cu atenție la receptie, iar investigația este efectuată fără
intârziere.
3. Nivel superior / exceptional al serviciilor cu cel mai înalt nivel de satisfacție a pacientului
(”Highest level of expectation and customer satisfaction” ) – pacientul este prompt intâm pinat la
recepție cu un înalt nivel de politețe, unde i se oferă și o broșură cu informația necesară referitoare
la investigația imagistică efectuată. Investigația este efectuată ținând cont de preferințele și
așteptările pacientului, iar raportul radiolog ic este eliberat în decurs de 1 oră după finalizarea
investigației.

În conformitate cu normele menționate, timpul mediu de eliberare a rapoartelor definitive
înregistrate (58  17 min pentru instituția de stat, 47  14 min pentru instituția semiprivată și 31  10
min pentru instituția privată) corespunde nivelului superior al serviciilor imagistice oferite.

3.7.3. Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore
Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore în instituțiile terțiare incluse în studiu este
prezentată în Tabelul 3.10 .

50
Tabe l 3.10 . Rata rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore*
Anul Instituția A Instituția B Instituția C
Rata rapoartelor
eliberate mai târziu
de 48 ore 2016 0,70% 0,60% 0,21%
* A – instituție de stat, B – instituție semipr ivată, C – instituție privată
Datele relevă o rată a rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%, precum și o scădere
anuală a ratei pentru toate instituțiile. Aceasta rată a fost relativ mai mică pentru instituția privată
comparativ cu instituția sem iprivată și cea de stat ( p < 0.05). Rezultatele sunt în deplină concordanță cu
normele europene și cele internaționale. Un studiu pe aceasta temă a fost efectuat în cadrul Spitalului
Universitar Utrecht din Olanda, unul din centrele de referință cu renume în Europa [47]. Centrul deține
o vastă experiență în implementarea principiilor Managementului Total al C alității (TQM) în
Departamentele de Radiolgie și Imagistică Medicală, inclusiv pentru obținerea certificării
internaționale ISO 9000. Referitor la rapoartele investigațiilor imagistice eliberate în primele 48 ore,
autorii indică o rată între 75 – 97% pentr u pacien ții ambulatori (Figura 3.5 ) și între 89 – 95% p entru cei
internați (Figura 3.6 ) [47].

Figura 3.5 . Studiu efectuat în cadrul Spitalului Universitar Utrecht din Olanda vizând rata eliberării
rezultatelor i nvestigațiilor imagistice în primele 48 ore pentru pacienții ambulatori ( Geraedts H. P. A.
and Montenarie R, Total Quality Management in the Radiology department: implementation and
experience, MedicaMundi 45(1):48 -56) [47].

51

Figura 3.6 . Studiu efectuat în cadrul Spitalului Universitar Utrecht din Olanda vizând rata eliberării
rezultatelor investigațiilor imagistice în primele 48 ore pentru pacienții care au fost spitalizați
(Geraedts H. P. A. and Montenarie R, T otal Quality Management in the Radiology department:
implementation and experience, MedicaMundi 45(1):48 -56) [47]

Datele obținute în cadrul instituțiilor de nivelul III din Republica Moldova (o rată a rapoartelor
eliberate mai târziu de 48 ore < 1%, precum și o scădere anuală a ratei pentru toate instituțiile) sunt în
deplină concordanță cu rezultatele acest or studii efectuate la nivel european.

52

CAPITOLUL 4
STUDIU AL IMPLEMENTĂRILOR LEGISLATIVE ALE REPUBLICII MOLDOVA
PENTRU ARMONIZAREA CU STANDARDELE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE ÎN
DOMENIU

4.1 Coordonarea activității de standardizare în Republica Moldova
În Republica Moldova administrarea și coordonarea activității de standardizare, cooperarea cu
ministerele, departamentele, asociațiile obștești, comitetele tehnice de standardizare și agenții
economici, participarea la activitatea de standardizare interna țională și regională sunt exercitate de
către organismul național de standardizare – Departamentul Supraveghere Tehnică, Standardizare și
Metrologie (Moldovastandard), fapt consemnat prin Legea Nr.590 -XIII din 22.09.95 cu privire la
standardizare (Monitor ul Oficial al R.Moldova nr.11 -12 din 22.02.1996) [51]. Expertiza necesară în
domeniu este acordată de Institutul Național de Standardizare (INS) [26], iar publicația oficială
periodică o constitue Buletinul de Standardizare . Până în prezent au fost publicate peste 130 de ediții
ale Buletinului de Standardizare [26].

4.2 Aderarea la structuri internaționale de standardizare și armonizarea cu standardele
internaționale
Republica Moldova a devenit membru – corespondent al Organizației Internațion ale pentru
Standardizare (ISO) în anul 1995 (Hotărârea Parlamentului privind aderarea Republicii Moldova la
Organizația Internațională de Standardizare, nr. 596 -XIII din 03.10.1995) [52], precu m și membru
partener al Comitetului European de Standardizare (CEN) din 01.03.2007 (Legea nr. 119 -XVI din
04.05.2007 privind aderarea Republicii Moldova la Comitetul European de Standardizare) [26]. Din
01.01.2009 Moldova a schimbat statutul din membru -partener al CEN la membru afiliat [26].
Referitor la armonizarea cu standardele europene și cele internaționale, Legea Nr.590 -XIII cu
privire la standardizare indică că obiectivul principal al colaborării tehnico -științifice internaționale a
Republicii Moldova în domeniul standardizării e ste armonizarea standardelor naționale cu standardele
internaționale, regionale și cu standardele naționale avansate ale altor țări (Capitolul 5, Articolul 18/3)
[51]. Mai mult ca atât, Capitolul 5 Articolul 19/2 d in Legea Nr.590 -XIII stipulează că dacă acordul
internațional (interstatal), la care Republica Moldova este parte, stabilește alte norme și reguli de

53
standardizare decât cele prevăzute de legislația Republicii Moldova privind standardizarea, se aplică
normele și regulile acordului internațional (interstatal) [51].
4.3 Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității
În Republica Moldova, Premiul de Stat pentru realizări în domeniul calității, productivității și
competitivității a fost instituit prin Hotărîrea Guvernului nr. 466 din 16.05.2000 [53]. Ulterior, prin
Hotărîrea Guvernului nr. 1033 din 14.09.2007 [54], a fost aprobat Modelul de excelență al Premiului
de Stat pentru realizări în domeniul calității conform modelului Fundației Europene pentru
Managementul Calității (EFQM), care se decernează anual.
Instituirea Premiului de Stat pentru realizări în domeniul calității conform modelului European
(EFQM) rel evă importanța pe care Republica Moldova o acordă managementului calității și alinierii la
valorile europene.

ÎNCHEIERE
Calitatea serviciului unităților de Imagistică Medicală nu reprezintă un standard absolut de
excelență , ci mai degrabă un concept mul t mai complex ce include furnizarea de servicii adecvate
pentru toate părțile interesate și îmbunătă țirea permanentă a acestora. Asigurărea continuă a calitații
acestor servicii trebuie privită ca o capacitate structurată ce include definirea obiectivelor stabilite prin
identificarea necesită ților pacientului și tuturor păr ților implicate în procesul acordării asistenței
medicale, planificarea și dezvoltarea măsurilor necesare pentru a atinge aceste obiective , precum și
monitorizarea continuă a modului în care aceste obiective sunt atinse .
Concepția generală a sistemelor de referinț ă și standardelor calit ății elaborate la nivel europen
și internațional a fost dezvoltată ca o abordare inovatoare care vizează atât îmbunătățirea calității prin
utilizarea de in dicatori , auto-evaluare și identificarea a noi obiective de perfecționare continu ă, cât și
de crearea unui cadru comun pentru țările membre, majoritatea standardelor fiind adoptate ca răspuns
la necesitățile specifice ale acestor țări. Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica
Moldova permite racordarea sistemelor politic și economic în conformitate cu valorile europene,
incluzând și integrarea treptată a Republicii Moldova în rețelele de sănătate relevante ale Uniunii
Europene. Esența acest or noi relații este legată atât de îmbunătățirea continuă a performanțelor și
calității serviciilor medicale, cât și de crearea unui cadru comun pentru sistemele de management,
inclusiv în domeniul Imagisticii Medicale care a înregistrat un salt spectaculo s în ultimii ani datorită
progresului tehnologic și industriei digitale în aceasta perioadă.

54
Rezultatele acestui studiu relevă atât progresele serviciului imagistic în cadrul instituțiilor
medicale de nivelul III din Republica Moldova, cât și necesitatea c ontinuării reformelor pentru
armonizarea legislației și standardelor calității cu normativele europene. Ca multe țări post comuniste,
după proclamarea independenței Moldova s -a confruntat cu o serie de provocări pentru a ține pasul cu
standardele internați onale și îmbunătățirea continuă a calității, majoritatea actelor legislative în
domeniu fiind adoptate pe timpul fostei URSS și reprezentând o moștenire directă a acesteia. A ctele
normative adoptate după proclamarea independenței vizau preponderent regleme ntarea funcțiilor
secțiilor de Imagistică Medicală, care au apărut ca noi unități datorită progresului tehnologic și
industriei digitale . În acest context, elaborarea Manualului Calității serviciului de Imagistică Medicală
în cadrul Catedrei de Radiologie și Imagistică Medicală a Universității de Stat de Medicină și Farmacie
”Nicolae Testemițanu ” a avut un rol important în implementarea managementului calității serviciilor în
unitățile de Imagistică Medicală la nivel național, inclusiv a celor de nivelul II I pentru aliniarea
acestora la normele europene și internaționale în domeniu.
În prezent, datele studiului indică peste 300.000 investigații efectuate annual doar în cadrul
acestor 9 instituții (neincluzând alte modalități imagistice precum investigațiile ultrasonografice (USG)
și cele de medicină nucleară, urografia, osteodensitometria, investigațiile imagistice specifice profilului
instituțional etc), iar evaluarea majorității parametrilor de calitate relevă o concordanță cu standardele
europene și cele internaționale în domeniu. Astfel, rezultatele evaluării acestor parametri pun în
evidență o rată a complicațiilor după investigațiile imagistice invazive < 0.25% pentru toate instituțiile,
un timp mediu de eliberare a raportului investigațiilor imagistice < 2 ore (între 58  17 min și 31  10
min) cu o îmbunătățire anuală a acestui indice, o rată a rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%,
accesul la investigațiile imagistice în urgențele medicale în primele 15 -30 minute cu comunicarea
rezultatelor preliminare în 10 -20 minute și eliberarea rezultatelor definitive în 30 -60 minute, aparataj
medical în dotare achiziționat în ultimii 5 ani între 50% -100% pentru toate instituțiile, fără incidente
soldate cu vătamări corporale ale pacienților datorate in frastructurii în nici una dintre instituții.
Prezența medicilor imagiști de toate categoriile în toate cele 9 instituții de nivelul III este de asemenea
în corcondanță cu practica curentă în majoritatea centrelor universitare la nivel european și
internați onal, ținând cont de faptul că în atrubuțiile acestor instituții intră și responsabilitatea
perfecționării medicilor începători urmată de re -evaluarea și atestarea periodică a acestora, precum și
perfecționarea specialiștilor în domeniu la nivel național.
Rezultatele obținute indică de asemenea necesitatea unor noi studii în domeniu pentru
elaborarea unor standarde sau recomandări referitor la disponibilitatea serviciului imagistic și orele de

55
activitate în cadrul instituțiilor medicale de diverse niveluri , precum și necesitatea reglementării
activității personalului unităților de Imagistică Medicală și a numărului optim de investigații de diverse
tipuri, inclusiv pentru modalitățile imagistice de înaltă performanță precum investigația prin rezonanță
magnet ică (IRM) sau tomografie computerizată (TC) efectuate de către un medic imagist etc. În plan
tehnologic rezultatele studiului relevă necesitatea continuării implementării deservirii unităților de
Imagistică Medicală și a aparatajului din dotare de companii le de mentinanță tehnică, precum și
continuarea implementării sistemului PACS (picture archiving and communication system) în
instituțiile medicale din Republica Moldova în perspectiva integrării proceselor de diagnostic și
tratament cu alte servicii și in stituții atât la nivel național cât și european.

56

CONCLUZII
1. Rezultatele studiului relevă implementarea cu succes a Manualului Calității serviciului imagistic în
instituțiile medicale de nivelul III, precum și o pondere de aproximativ 20% a instituțiilor private și
semiprivate de nivelul III în cadrul acestui serviciu:
 2 din totalul celor 9 instituții au fost de tip privat sau semiprivat
 71.154 din cele 290449 investigații înregistrate în acest studiu au fost efectuate în instituții de
tip privat sau semiprivat, reprezentând circa 24,5% din totalul investigațiilor efectuate în
instituțiile medicale de nivelul III
 16057 de investigații de înaltă performanță (TC și IRM) din cele 42621 în studiul efectuat au
fost prestate de instituții de tip privat sau semiprivat, reprezentând circa 37,7 % din totalul
investigațiilor de înaltă performanță efectuate în instituțiile medicale de nivelul III
2. Analiza comparativă a serviciului imagistic în instituțiile medicale de nivelul III relevă:
 o rată a complicațiilor după investigațiile imagistice invazive < 0.25% pentru toate instituțiile
de nivelul III, fără incidente soldate cu vătamări corporale ale pacienților datorate
infrastructurii în nici una dintre instituțiile incluse în studiu.
 un procent al aparatajului achizi ționat în ultimii 5 ani între 50 – 75% pentru instituțiile de stat
comparativ cu 100% pentru instituția privată și cea semiprivată; deservirea aparatajului de
companiile de mentinanță tehnică stabilită prin contract oficial a fost disponibilă doar pentru
instituția privată și cea semiprivată, nesesitând implementarea ulterioară și în cadrul
instituțiilor de stat
 accesul la investigațiile imagistice în urgențele medicale în primele 15 -30 minute, cu
eliberarea rezultatelor definitive în 30 -60 minute
 prezența medicilor imagiști de toate categoriile în toate cele 9 instituții de nivelul III, cărora le
revine de asemenea responsabilitatea perfecționării procesului de instruire, evaluare, atestare
și conferire a categoriilor de calificare a medicilor, precum și ni velul performanței acestora la
nivel național.

3. Corelarea criteriilor de calitate cu standardele de referință regionale (UE) și internaționale relevă o
concordanță a parametrilor obținuți în instituțiile medicale de nivelul III cu aceste normative:

57
 aparat aj medical în dotare achiziționat în ultimii 5 ani intre 50% -100% pentru toate
instituțiile
 accesul la investigațiile imagistice în urgențele medicale în primele 15 -30 minute, cu
eliberarea rezultatelor definitive în 30 -60 minute
 un timp mediu de eliberar e a raportului investigațiilor imagistice < 2 ore și o îmbunătățire
anuală a acestui indice
 o rată a rapoartelor eliberate mai târziu de 48 ore < 1%
 acreditarea internațională a uneia din aceste instituții oferită de JCI (Joint Commission
International), lider mondial în acreditarea instituțiilor medicale, demonstrează de asemenea
concordanța cu standardele internaționale

4. Rezultate obținute au permis elaborarea unui set de mecanisme de control, instruire și orientare
pentru managementul calității servic iului imagistic și modernizării permanente a acestuia în
conformitate cu standardele adoptate la nivelul UE (Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.
451 din 24.07.2015 publicată în Monitorul Oficial Nr. 197 -205 din 31.07.2015)

58

RECOMANDĂRI PRACTICE
Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu relevă progrese semnificative obținute în
managementul calității serviciului de Imagistică Medicală în instituțiile medicale de nivelul III a
Republicii Moldova, fapt ce este în deplină concordanță cu cursul sp re integrarea europeană declarat de
Republica Moldova. Valorificarea beneficiilor integrării în Uniunea Europeană necesită însă
continuarea acestor eforturi pentru armonizarea cu standardele țărilor membre. Printre recomandările
practice care pot fi defini te reieșind din rezultatele tezei pot fi enumerate:
1. Implementarea obligatorie a manualului calității și a setului de mecanisme de control a calității
serviciului imagistic, în conformitate cu Hotărîrea recentă a Guvernului Republicii Moldova Nr.
451 din 2 4.07.2015 (publicată în Monitorul Oficial Nr. 197 -205 din 31.07.2015) [11].
2. Efectuarea unor studii în domeniu pentru elaborarea unor standarde sau recomandări re feritor la
activitatea serviciului imagistic în cadrul instituțiilor medicale de diverse niveluri și profil de
activitate. Rezultatele studiului au scos în evidență disponibilitatea serviciului imagistic pentru 24
ore în cadrul a 5 instutții terțiare din t otalul celor 9 cu o prezență permanentă a unui medic imagist
doar în 2 dintre aceste instituții. În prezent legislația Republicii Moldova nu dispune de acte
normative în această privință, iar elaborarea unor recomdări necesită considerarea mai multor
facto ri precum profilul instituției, numărul de pacienți internați, prezența unei secții de reanimare
sau serviciu de urgență în cadrul instituției etc.
3. Continuarea implementării sistemului PACS (picture archiving and communication system) în
instituțiile medi cale din Republica Moldova în perspectiva integrării proceselor de diagnostic și
tratament cu alte servicii și instituții atât la nivel național, cât și european. Rezultatele studiului au
scos în evidență prezența sistemului PACS doar în cadrul a 4 din cel e 9 instituții de nivelul III.
4. Continuarea implementării deservirii unităților de Imagistică Medicală și a aparatajului din dotare
de companiile de mentinanță tehnică stabilită prin contract. Rezultatele studiului au scos în
evidență prezența unor astfel de contracte doar în cadrul a 2 instutții de nivelul III din totalul celor
9 incluse în studiu.
5. Efectuarea unor studii pentru elaborarea normativelor de personal medical a serviciului imagistic în
dependență de compartimentele metodelor radioimagistice (r adiologia standard, tomografie
computerizată, rezonanță magnetică, ultrasonografie, medicină nucleară, radiologie
intervențională). În prezent numărul personalului medical în cadrul instituțiilor sanitare din
Republica Moldova este reglementat prin Ordinul Nr. 100 al Ministerului Sănătății al Republicii

59
Moldova din 10.03.2008 cu privire la Normativele de personal medical [10]. Legislația nu se referă
însă la metodele imagistice de performanță precum investigația pri n rezonanță magnetică (IRM)
sau tomografie computerizată (TC) și nu conține normative referitor la limita recomandată a
numărului de investigații pentru un medic imagist sau ajustarea personalului în funcție de numărul
investigațiilor preconizate.

60

BIBL IOGRAFIE
1. Rotaru N, Condrea O, Spinei L, Codreanu I. Healthcare quality and total quality management
in medical imaging: national and international quality assurance standards. European Society of
Radiology, ESR -2015 Congress, C -0866, DOI: 10.1594/ecr20 15/C -0866. Site web oficial:
http://posterng.netkey.at/esr/viewing/index.php?module=viewing_poster&task=&pi=128793 .
2. Rotaru N, Punga J, Codreanu I. Impl ementation of diagnostic imaging quality assurance
program in the Republic of Moldova: aiming towards EU standards and legislation
adjustments. European Society of Radiology, ESR -2017 Congress, C -0964, DOI:
10.1594/ecr2017/C -0964. Site web oficial:
http://posterng.netkey.at/esr/viewing/index.php?module=viewing_poster&doi=10.1594/ecr201
7/C-0964
3. Condrea O, Rotaru N, Spinei L, Quality assurance s tandards in healthcare. Curierul medical,
February 2015, Vol. 58, No 1, p28 – 32, web: https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/35594
4. Spinei L, Rotaru N, Condrea O. Evidence -based medicine – an innovative approach to clinical
medicine. Curierul medic al, August 2015, Vol. 58, No 4, p77 – 80, web:
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/38064
5. Notă informativă privind calitatea serviciilor medicale în contextul rezultatelor evaluării și
acreditării instituțiilor medico -sanitare. Colegiul Ministe rului Sănătății al Republicii Moldova
2011: Site web oficial: http://wwwmsgovmd/sites/default/files/6811 -nota20colegiu2020 –
200111101pdf
6. Calitatea îngrijirilor de să nătate în spitale. Suport de curs. Comisia Națională de Acreditare a
Spitatelor. București, 2010.
7. Managementul calității. Suport de curs. Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș”, Arad. Facultatea
de științe economice. 2016. România. .
8. Ordinul Nr. 20 al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova din 12.03.1990 ,,Starea și
măsurile pentru perfecționarea serviciului radiologic acordat populației Republicii Moldova”
Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, 12/03/1990
9. Ordinul Nr. 270 al Ministerulu i Sănătății al Republicii Moldova din 18.11.1999 "Despre
reforma serviciului de imagistică“ Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, 18/11/1999

61
10. Ordinul Nr. 100 al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova din 10.03.2008 cu privire la
Normativele de personal medical Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, 10/03/2008
11. Condrea O. Managementul calității în imagistica medicală: armonizarea cu standardele Uniunii
Europene. Teză de master în Managemet în Sănătate Publică. Chișinău, 2015.
12. Hotă rîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 451 din 24.07.2015 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la radioprotecție, securitate radiologică în practicile de radiologie de
diagnostic și radiologie intervențională. Monitorul Oficial Nr 197 -205 din 31/07/ 2015
13. Shewhart WA. Economic control of quality of manufactured product. New York: D Van
Nostrand Company 1931
14. Deming WE. Statistical Adjustment of Data. Dover [1943] ISBN 0 -486-64685 -8.
15. Deming WE. The New Economics for Industry, Government, and Education. Boston, Ma: MIT
Press 1993:132
16. Juran JM. Quality Control Handbook. McGraw -Hill, New York 1988
17. Juran JM. Quality Planning and Analysis New York, New York: McGraw -Hill 1970
18. Juran JM. Management of Quality Control. New York, New York: 1 967
19. Crosby PB. Quality Is Free. McGraw -Hill, New York 1979
20. Feigenbaum AV. Quality control: principles, practice and administration; an industrial
management tool for improving product quality and design and for reducing operating costs
and losses. McGraw -Hill industrial organization and management series, New York, McGraw –
Hill, 1945: OCLC 18582947
21. Feigenbaum AV. Total Quality Control. McGraw -Hill, 1961: OCLC 250573852
22. Ishikawa K. What is Total Quality Control? The Japanese Way. New Jersey: P rentice Hall
1985
23. International Organization for Standardization standard ISO 8402:1994. Pfeifer T, Quality
Management: Strategies, Methods, Techniques, Munich, Germany: 2002:5
24. Ingineria calității produselor. 2016. Site web oficial: http://www.sim.tuiasi.ro/wp –
content/uploads/Gheorghiu -ICPM.pdf .
25. Geraedts HP, Montenarie R, van Rijk PP. The benefits of total quality management. Comput
Med Imaging Graph 2001;25:217 -220.

62
26. Geraedts HPA, Montenarie R. Total Quality Management in the Radiology department:
implementation and experience. MedicaMundi 2011;45:48 -56
27. Mamede FM, Gama ZA, Saturno -Hernandez PJ. Improving the quality of radiological
examinations: effectiveness o f an internal participatory approach. Int J Qual Health Care
2017;2:1 -7
28. AlHazme RH, Haque SS, Wiggin H, Rana AM. The impact of health information technologies
on quality improvement methodologies' efficiency, throughput and financial outcomes: a
retros pective observational study. BMC Med Inform Decis Mak 2016;16:154.
29. Schultz SR, Ruter RL, Tibor LC. Lean Management Systems in Radiology: Elements for
Success. Radiol 2016;38:23 -30
30. Teichgraber U, de Bucourt M. [Quality management systems in radiolog y: implementation in
hospital and radiology practice]. Rofo 2010;182:986 -992
31. Lorenzen J, Habermann C, Utler C, et al. [Certified quality management according to DIN ISO
9001 in a radiology department at a university hospital: measurable changes in acad emic
quality indicators?]. Rofo 2009;181:970 -978. doi: 910.1055/s -0028 -1109392. Epub 1102009
Jun 1109310.
32. Donabedian A. Evaluating the Quality of Medical Care. The Milbank Quarterly
2005;83(4):691 –729
33. Quality of care: a process for making strategi c choices in health systems. World Health
Organization. 2006. Site web oficial:
http://wwwwhoint/management/quality/assurance/QualityCare_BDefpdf
34. Stanciu I. Managementul c alității totale – Editura Cartea universitară, 2004.
35. Huber S, Zech CJ. [Practical implementation of a quality management system in a radiological
department]. Radiologe 2011;51:844 -850
36. Ertl-Wagner B, Steinbrucker S. [(No) Fear of audits? Control i s good, trust is better. Audits as a
core element of quality management]. Radiologe 2011;51:851 -858
37. Seyfarth -Metzger I. [Certification in the healthcare system. What happens when the certificate
is not awarded?]. Radiologe 2011;51:859 -863

63
38. Steinbruc ker S. [Quality management systems are compulsory: clinics have the choice.
Comparison of the systems DIN EN ISO 9000 ff, KTQ and EFQM]. Radiologe 2011;51:835 –
843
39. Institutul Național de Standardizare (INS). Site web oficial:
http://www.standard.md/index.php?l=ro .
40. The European Committee for Standardization (CEN, French: Comité Européen de
Normalisation): Site web oficial: http://www.cen.eu/ .
41. Agreement on tech nical co -operation between ISO and CEN (Vienna Agreement), 1991 Site
web oficial: http://www.cenorm.be/boss/supmat/refdoc/ms002.htm .
42. Regulamentul (UE) Nr. 1025/2012 al Parlamentului Euro pean si al Cosiliului din 25 octombrie
2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE
ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE,
2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009 /105/CE ale Parlamentului European și ale
Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a
Parlamentului European și a Consiliului. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 14/11/2012: L
316/12
43. Dobrotă N. Dicț ionar de economie. București: Edit. Economică, 1999, p. 285 -286.
44. The EFQM Excellence Model. Site web oficial: http://www.efqm.org/ .
45. Recommendation (EC) No 2006/961 of the European Parliament and of the Council of 18
December 2006 on transnational mobility within the Community for education and training
purposes: European Quality Charter for Mobility [Official Journal L 394 of 30.12.2006].
46. Duvauferrier R, Badonnel S, Vannoorenberghe Y, et al. [Process manage ment in a radiology
department. Impact on the quality system]. J Radiol 2002;83:13 -25.
47. Nabitz U, Klazinga N, Walburg J. The EFQM excellence model: European and Dutch
experiences with the EFQM approach in health care. European Foundation for Quality
Management. Int J Qual Health Care 2000;12:191 -201.
48. Moeller J, Breinlinger -O'Reilly J, Elser J. Quality management in German health care –the
EFQM Excellence Model. Int J Health Care Qual Assur Inc Leadersh Health Serv
2000;13:254 -258.

64
49. Fundatia "Premi ul Roman pentru Calitate J.M.Juran”. Site web oficial: http://wwwfundatia –
juranro/
50. Erturk SM, Ondategui -Parra S, Ros PR. Quality management in radiology: historical aspects
and basic definitions. J Am Coll Ra diol 2005;2:985 -991.
51. Shaw CD. External quality mechanisms for health care: summary of the ExPeRT project on
visitatie, accreditation, EFQM and ISO assessment in European Union countries. External Peer
Review Techniques. European Foundation for Quality Management. International Organization
for Standardization. Int J Qual Health Care 2000;12:169 -175.
52. van den Heuvel J, Koning L, Bogers AJ, Berg M, van Dijen ME. An ISO 9001 quality
management system in a hospital: bureaucracy or just benefits? Int J He alth Care Qual Assur
Inc Leadersh Health Serv 2005;18:361 -369.
53. Benedetto AR. Six Sigma: not for the faint of heart. Radiol Manage 2003;25:40 -53.
54. Cavagna E, Berletti R, Schiavon F, Scarsi B, Barbato G. Optimized delivery radiological
reports: applyi ng Six Sigma methodology to a radiology department. Radiol Med
2003;105:205 -214.
55. Pasini E, Opasich C, Scherillo M. [ISO 9000: guidelines for a total quality system in health]. G
Ital Cardiol 1998;28:397 -404.
56. Duvauferrier R, Rolland Y, Philippe C, e t al. [Comparison of accreditation procedures, ISO
9000 certification procedures and total quality management. Personal experiences and
application of quality assurance in a department of radiology and medical imaging]. J Radiol
1999;80:363 -367.
57. Bucci RV, Musitano A. A Lean Six Sigma journey in radiology. Radiol 2011;33:27 -33
58. Joint Commission International Web site oficial: http://wwwjointcommissioninternationalorg/
59. Legea Republicii Moldo va cu privire la standardizare Nr.590 -XIII din 22.09.95. Monitorul
Oficial al R.Moldova nr.11 -12 din 22.02.1996 Site web oficial: http://www.law –
moldova.com/laws/rom/standartizatsii_r o.txt.
60. Hotărârea Parlamentului privind aderarea Republicii Moldova la Organizația Internațională de
Standardizare, nr. 596 -XIII din 03.10.1995. Monitorul Oficial Nr 58 din 19/10/1995

65
61. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Premiul d e Stat pentru realizări în
domeniul calității, productivității și competitivității nr. 466 din 16.05.2000. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr 59 -62 din 25/05/2000
62. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Premiul de Stat pentru rea lizări în
domeniul calității nr. 1033 din 14.09.2007. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr153 –
156/1081 din 28/09/2007 Site web oficial:
http://wwwagravistamd/cgi/jumpcgi?DB =Fisier&view=File&ID=17901

LISTA ABREVIERILOR

APC – Acordul de Parteneriat și Cooperare
CEN – Comitetul European de Standardizare (Comité Européen de Normalisation)
CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină
DICOM – Imagistica și comunicațiile digitale în medicină (Digital Imaging and Communications in
Medicine)
EFQM – Fundația Europeană pentru Managementul Calității (European Foundation for Quality
Management)
EQP – Medalia Europeană pentru Calitate (European Quality Prize)
IMSP – Instituție Medico -Sanitară Publică
IRM – Investigație prin Rezonanță Magnetică
ISO – Organizația Internațională de Standardeizare (International Standards Organization)
JCI – Joint Commission International
ONS – Organisme Naționale de Standardizare
PACS – Sistem de arhivare și de comunicații a imaginilor în medicină (Picture Archiving and
Communication System)
TC – Tomografie Computerizată
TQM – Management al Calității Totale (Total Quality Management)

66
UE – Uniunea Europeană
URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

67
Anexa 1

68
Anexa 2