Managementul Serviciilor LA Sc Omv Petrom Sa

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL DIN

TIMIȘOARA

Specializarea:Economia Comerțului,Turismului și Seviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator știintific:

Conf. dr. Florea Vlad

Absolvent:

Cosmin

Timișoara

2016

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL DIN

TIMIȘOARA

Specializarea:Economia Comerțului, Turismului și Seviciilor

MANAGEMENTUL SERVICIILOR LA

S.C. OMV PETROM S.A.

Coordonator știintific:

Conf. dr. Florea Vlad

Absolvent:

Cosmin

Timișoara

2016

Introducere

Lucrarea propune o analiză comercială și a serviciilor a lanțului OMV PETROM. Dezbătută din mai multe perspective, această temă se dovedește a avea o importanță majoră. Printre cei mai semnificativi factori amintim: factorii microeconomici, sociali, psihologici, culturali etc.

Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol dezvăluie. Cel de-al doilea capitol prezintă starea economică actuală a firmei prezentată pe ultimii ani . Capitolul trei prezintă evoluția serviciilor de iar ultima parte a lucrării ilustrează concluziile.

Deschiderea unei noi benzinării în Romania contribuie la menținerea în alertă a concurenților. Aceștia vor căuta întotdeauna să aducă noutate pentru clienți pentru ca afacerea să fie cât mai profitabilă și vor contribui la menținerea unui preț de echilibru.

Pe de altă parte se creează locuri de muncă într-o țară care a trecut prin mari dificultăți financiare în ultima perioadă. În același timp, apare orientarea către clientul care este pus în centrul atenției, oferindu-i-se servicii și produse de înaltă calitate pentru satisfacerea nevoilor sale, nevoi pe care, poate, nu le cunoaște încă.

Nevoia de socializare într-o lume în care tehnologia pune stăpânire pe mințile noastre este esențială, mai ales pentru tinerii care sunt încă în formare. Tocmai pentru că se pune tot mai mult accentul pe partea materială și nu pe cea spirituală este greu să acoperim deficiențele culturale ale societății noastre.

Am ales să vorbesc despre această temă deoarece consider că deschiderea mai multor puncte de … în țară poate îndeplini scopul de bază la oricărei afaceri: crearea de profit, dar poate îndeplini și visul de a fi inițiator, de a fi propriul director.

Facultatea de management turistic si comercial ne-a învățat să ne dorim să fim primii, să credem în forțele noastre, să fim creatori de valoare în sfera oricărui domeniu de activitate și mai ales să ne cunoaștem mai bine pentru a ști ceea ce să ne dorim.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A ORGANIZAȚIEI

1.1 Date de identificare ale societații

Nr. Registrul Comerțului/ Cod unic de înregistrare J40/8302/1997 1590082

Listată/nelistata: Listată la Bursă de Valori București

Categoria I Simbol: SNP

Sub-sector: Explorare și producție, rafinare și marketing pentru petrol & gaze

Cota de piață: În 2010, Petrom a produs aproape 100% din țițeiul extras în România și a avut o cota de piață de 48%, din piață de gaze naturale și 41% din piață de vânzări cu amănuntul.

Descrierea activității principale: Extracția petrolului brut – cod CAEN 0610

Petrom este cea mai importantă societate de petrol & gaze din România. Activitatea Petrom se concentrează pe trei segmente:

Exploatare & Producție – explorarea și extracția de gaze naturale în România și alte țări din regiunea caspică (Rusia și Kazakhstan);

Rafinare & Marketing – producția și distribuția de combustibili (benzină, motorină, altele);

Gaze naturale & Energie – vânzarea de gaze naturale și producția de electricitate.

Alte activități

intervenții de urgență, administrare și reparații sonde;

distribuție, transport, înmagazinare, marketing, bunkering nave și furnizare de produse petroliere pentru aeronave;

import/export de produse din petrol și țiței, produse petrochimice și chimice, mașini, echipamente și tehnologii specifice.

1.2 Scurt istoric

Compania Națională de Petrol Petrom S.A. București (Petrom) a fost înființată la 1 noiembrie 1997, pe baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 49/15.09.1997. Contractul de privatizare nr. 5/2004 stipulează următoarele:

OMV a achiziționat direct o participație de 33.34% în Petrom la un preț pe acțiune de 0,0525 EUR; – OMV și-a majorat participația cu 17.66%, printr-o majorare ulterioară de capital. În total, OMV a plătit 1,5 miliarde EUR pentru 51% din Petrom.

În 2004, după ce a fost achiziționat de societatea austriacă OMV, SNP Petrom și-a schimbat denumirea în Petrom S.A. De la 1 ianuarie 2010, societatea se numește OMV Petrom S.A. Conform Legii nr. 247/2005, Ministerul Economiei a contribuit cu un pachet de 10% din acțiunile Petrom la capitalul social al Fondului Proprietatea. În continuare, că urmare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 81/2007, un pachet suplimentar de 10,223% din acțiunile Petrom a fost transferat de la Minister în portofoliul Fondului Proprietatea.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 832/04.08.2010 (publicată în Monitorul Oficial 0608/27.08.2010), un procent de 9,84% din acțiunile deținute de Ministerul Economiei la OMV Petrom S.A. vor fi vândute prin oferta publică.

Petrom a transferat în cursul anului 2010 toate activele și operațiunile Diviziei de Marketing (toate activitățile de comerț cu amănuntul realizate prin rețeaua de stații de pompare din România, Bulgaria, Serbia și Moldova) către o filiala deținută 100% numită Petrom Marketing SRL.

De asemenea, la începutul lunii septembrie 2010 Petrom a anunțat că a vândut întreagă să participație de 74.9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd la un preț nedeclarat, către acționarul minoritar, compania rusească Mineral and Bio Oil Fuels Limited. Drept urmare, toată atenția se îndreaptă în prezent spre Kazakhstan în termeni de explorare și producție în străinătate.

1.3 Structura organizațională

Societatea are patru segmente de operațiuni: – activități de explorare & producție – divizia rafinare – divizia marketing – activități legate de gaze naturale Structura conducerii Directoratul (5 membri) este ales de Consiliul de Supraveghere (9 membri). Instituția de Reglementare Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Organizarea structurală a Petrom este evidențiată în documentele organizatorice din cadrul societății. Organigrama este piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tipierarhic-funcțional.

Organigrama companiei Petrom arată modul în care este structurată conducerea, precum și cele mai importante și mai dezvoltate compartimente.Oamenii cheie în structura și funcționalitatea societății sunt Directorul General, Directorul Financiar, precum și membrii Directoratului.

Aceștia au în subordine șefii decompartimente, care fac legătura între structura superioară și angajații respectivuluidepartament. La rândul său, fiecare departament are o ”miniorganigramă”, după care se conduce. Fiecare compartiment are atribuțiunile sale, bine stabilite, iar toate aceste elemente alăturateformează imaginea unei companii dezvoltate, ale cărei elemente conlucrează armonios. Pentru personalul de execuție, sarcinile, competențele și responsabilitățile acestora sunttrecute in fișele fiecărui post.

1.4 Clienții

Clienții Petrom se împart în trei mari categorii ale comerțului, respectiv:

Comerțul cu amănuntul, care comercializează produsele noastre direct cătreconsumatori;

Comerțul cu ridicata , care comercializează produsele noastre catre terțe persoane;

Corporații industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc.. Petrom deține marca cea mai cunoscută (86%), urmată de OMV și Shell. Peste 65%din conducătorii auto din România sunt clienți ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puțin odată pe an de la Petrom) și peste 45% sunt clienți fideli, 20% din clienții Petrom folosescdeasemenea magazinele Petrom din stațiile de benzină.

1.5 CONCURENțII

Privatizarea companiilor petroliere în Europa Centrală nu a atras nici un jucător major de pe piață internațională a țițeiului. Pe piață petrolieră central-europeană contează din ce în ce mai mult două companii regionale: Mol – Ungaria și OMV – Austria, care concurează cu companiile rusești de talie mare: Yukos, Lukoil, Tyumeni.

Cu toate acestea, Europa de Est nu este ocolită de procesul de globalizare. În acest sens se observă tendința de constituire a unei singure companii petroliere pentru această regiune, prin absorbția celor naționale. După gradul de expansiune și agresivitate a strategiilor de extindere se poate concluziona, în acest sens, în favoarea companiei OMV.

În general, se observă că achiziționarea de companii este o direcție din ce în ce mai vizibilă pe piață europeană , în ultimii ani, devenind o unealtă larg răspândită și la îndemână managerilor în atingerea obiectivelor strategice concurențiale. Surprinzător din multe puncte de vedere, dar privatizările în lanț care au avut loc până acum într-un sector strategic că acela al petrolului s-au desfășurat practic în familie, cu participare aproape exclusiv regională.

Companiile rusești din domeniul energetic au devenit foarte active în ultimii ani, extinzându-și activitatea în afară granițelor. Una dintre regiunile de interes este Europa Centrală și de Est, a cărei piață este deosebit de atractivă. Economiile din această zona se află în plină dezvoltare, cererea de materii prime energetice urmând să crească mai rapid decât în statele dezvoltate. Rusia este importantă pe piață mondială pentru că deține cele mai mari rezerve de gaze naturale, rezervele de cărbune o situează pe locul al doilea mondial și în plus este pe locul șase din punctul de vedere al capacității zăcămintelor de țiței.

Datorită acestor bogații naturale, Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale, al doilea de petrol și este a treia țară după consumul de energie. Lukoil și Yukos s-au implicat în procesul de preluare a Hellenic Petrolleum, companie grecească de rafinare a țițeiului care intenționează să construiască o conducta ce va lega Salonic de Skopje.

Lukoil a avut până acum succes în Balcani, în special în Bulgaria. Pentru a-și atinge scopul, Tyumen s-ar putea alia cu Petrol din Slovenia. Compania slovacă de distribuție Petrol a semnat deja un contract de cooperare cu Tyumen, pentru a intră pe terțe piețe.

Cel mai mult se bat pentru aceasta regiune compania austriaca OMV si compania ungara Mol. Primul pas în consolidarea pozitiei pe piata acestei regiuni a fost facut pe 31 martie 2001 când a achizitionat 36% din compania petroliera slovaca Slovnaft, contra sumei de 262 milioane de dolari. Capacitatea instalata a rafinariei de la Bratislava este de 5,5 milioane tone/an si este utilizata în proporție de 95%. Achiziția slovacă a firmei Mol a avut loc în scopul eliminării unui important competitor al firmei ungare de pe piețele Cehiei și Slovaciei și de pe cea a Ungariei, piață unde Slovnaft constituia principalul adversar, în termeni de vânzări, pentru Mol.

Compania petrolieră ungară a mai avut o serie de motive pentru a cumpără Slovneft. Dacă această din urmă ar fi încăput pe mâna unora dintre rivalii săi direcți, firma austriacă OMV sau cea poloneză PKN, acest fapt i-ar fi creat ulterior multe probleme. Cu OMV dominând piață slovacă și cu o bună poziție a acesteia de a intră pe piață poloneză (rafinăriile Slovnaft fiind mult mai apropiate de consumatorii din sudul Poloniei decât cele ale PKN) și pe cea ungară, dezvoltarea Mol ar fi fost pur și simplu sufocată, și însăși supraviețuirea companiei pe termen mediu ar fi fost amenințată, conform părerilor exprimate de analiști.

De asemenea, alt pas îl constituie Societatea națională de petrol croată, INA, preluată de către MOL, care se arată interesată de ani de zile de extinderea în spațiul ex-iugoslav. Pentru această zona Mol a avut de concurat atât cu OMV cât și cu companiile rusești. Pentru a-și finanța procesul de extindere din Polonia, Iugoslavia și Croația, MOL a anunțat o emisiune de obligațiuni de 107,5 milioane dolari.

Jumătate din vânzările cu amănuntul ale OMV provin în prezent din afară Austriei, mai precis din țările Europei Centrale și de Est, unde această este prezența. În multe privințe însă, OMV se aseamănă cu Mol.

Ea a fost deținută în totalitate, până de curând, de către stat (chiar și acum acesta este proprietarul unei părți din acțiunile OMV), a fost supusă în ultimii ani unui program de restructurare și modernizare a capacităților sale de producție și, bineînțeles, este la fel de "disperată" că și Mol de a-și găsi parteneri în regiune, fiind mult prea mică pentru a-și putea asigura supraviețuirea pe termen mediu, în condițiile în care piață austriacă a produselor petroliere, spre deosebire de cele central și est-europene, se află pe un trend descendent.

Punctele forte ale austriecilor, în momentul de față, sunt deținerea celei mai întinse rețele de benzinării, comparativ cu orice alt jucător din regiune, și eficientă mult mai mare a companiei (ea are doar trei sferturi din numărul de lucrători pe care îi are Mol, care la rândul ei este una din cele mai eficiente companii din zona Europei Centrale și de Est). Prin preluarea pachetului majoritar al Petrom de către OMV, acesta a devenit membru al OMV Group, crescându-i potențialul și importantă atât pe plan local, cât și zonal.

1.6 Platforma de responsabilitate socială

Strategia companiei este construită în jurul conceptului de "resourcefulness" (sustenabilitate). Potrivit Monei Nicolici, responsabil cu departamentul de Community Relations & Social Affairs. această strategie urmărește să folosească eficient resursele companiei și să vină în ajutor comunităților în care compania își desfășoară activitatea. Din 2013 strategia de CSR a Petrom s-a redirecționat. Și-a schimbat focusul, trecând de la interesul pentru mediu și ecologie către sustenabilitate și dezvoltare durabilă a comunităților. Potrivit Raportului de implicare în comunitate al companiei domeniile de interes, domenii în care aceasta a desfășurat activități pe parcursul anului 2012 au fost:

Educație: Investițiile în infrastructura școlară din 21 de comunități locale s-au ridicat în 2012 la 238.000 de euro, această investiție a ajutat 23 de școli locale să termine lucrări de reparații și amenajări.

Mediu: acțiunile desfășurate au în vedere atât acțiuni de ecologizare, cât și de plantare și împădurire. Investiția raportată de companie se ridică la 108.200 euro. În 2012 plantările au continuat, iar în comuna sălăjeană Marca 180 de voluntari au plantat peste 7.500 de puieți de salcâm.[29].

Strategia de sustenabilitate a companiei este denumită ”Resourcefulness”. Potrivit acesteia Petrom si-a propus să optimizeze managementul resurselor de apă. Din datele Raportului privind Dezvoltarea Sustenabllă pe 2012 reiese că au investit 6 milioane de euro în stația de tratare a apelor uzate, din 2007 au scăzut cu 65% consumul de apă uzată în procesul de rafinare. Sănătate: Petrom a contribuit în 2012 la dotarea echipelor de intervenție în caz de dezastre naturale.

Dezvoltare comunitară: Petrom organizează anual competiții care să sprijine dezvoltarea comunităților locale. Acestea sunt: Fabricat în Țara lui Andrei – cea mai mare competiție de afaceri sociale din România, Idei în Țara lui Andrei – un program prin care Petrom încurajează inițiativele eco-civice sustenabile, care se desfășoară sub forma unei competiții naționale de proiecte și Școala lui Andrei – o competiție de proiecte pentru elevii și profesorii din învățământul primar și cel gimnazial, aflată la a șasea ediție în 2014.

Susținerea ONG-urilor: Petrom a fost desemnată în 2014 de către ONG-urile românești una dintre "cele mai active companii în susținerea societății civile de către reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale".

Implicarea angajaților: Anual angajații Petrom participă la Campionatul de Voluntariat, o competiție în care sunt incluse activități de voluntariat în mai multe comunități Petrom din țară. Programul a avut debutul în 2011, în cadrul lui s-au implicat peste 2.000 de angajați Petrom, iar în cadrul Campionatului de voluntariat au luat startul primul festival de tradiții și meșteșuguri de la Clejani sau prima competiție de ciclism montan de la Zemeș.

1.7 Produse și servicii

Aviație: Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacție la rafinăria Petrobrazi. Acesta se numește Jet A-1 și a fost omologat în anul 2004.

Bitum: Petrom obține bitumuri prin distilarea țițeiului. Rezultatul este un material de construcții omogen care se folosește în special pentru construcțiile rutiere.

Carburanți: Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro Diesel 5 și Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toți carburanții Petrom au un conținut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea și a contribui la protecția mediului.

Lubrifianți: Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianți: de la uleiuri multigrad sau monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceștia sunt destinați atât sectorului auto, cât și sectorului industrial sau diverselor aplicații în domeniul feroviar.

Produse speciale: Petrom prelucrează și obține produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oțelului, agriculturii și hârtiei.

GPL: Petrom a produs gaz petrolier lichefiat și -a distribuit către utilizatori persoane fizice (butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar și pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ținând cont de temperaturile din timpul iernii/verii înRomânia, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65 bari. În 2013 Petrom a vândut participația de 99,99% în Petrom Distribuție Gaze SRL, companie de distribuție a gazelor, către Ligatne SRL (deținută de Ligatne Ltd)., renunțând la a mai oferi servicii de transport gaze.

Furnizare energie electrică:  Petrom deține în portofoliu Centrala Electrică cu Ciclu Combinat Brazi, 860 MW, lansată în 2012 în urma unei investiții de 5000 milioane euro.[25]

Țiței, gazolină și păcură

Carburanți

Produse chimice și petrochimice

CAPITOLUL II. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI AI ACTIVITĂȚII ORGANIZAȚIEI

2.1 Evoluția indicatorilor din bilanț pe perioada 2010-2014

Tabel 2.1 Indicatori din Bilanț

Tabel 2.2 Indicatori din Contul de Profit și Pierdere

Tabel 2.3 Indicatori Derivați din Bilanț

Tabel 2.4 Indicatori de profitabilitate

Grafic 2.1 Evoluția cifrei de afaceri între anii 2010-2013

Din cele prezentate se observă o evoluție ascendentă a cifrei de afaceri și o îmbunătățire semnificativă a performanțelor financiare ale societății în anul 2012, însă cu o ușoară scădere în 2013.

Grafic 2.2 Evoluția veniturilor totale între anii 2010-2013

Veniturile totale după cum se poate vedea mai sus se află într-o creștere de 30% între anii 2010-2012.

Grafic 2.3 Evoluția cheltuielilor totale între anii 2010-2013

După cum putem vedea în graficul de mai sus, cheltuielile totale ale OMV Petrom S.A. în anii 2010, 2011, 2012, au fost într-o continuă creștere. Tocmai din anul 2012, aceștia au reușit să-și reducă cheltuielile, reușind să aducă profitul net pe plus.

Grafic 2.4 Evoluția profitului brut între anii 2010-2013

Începând cu anul 2010 firma înregistrează o dublare a profitului brut, anul 2012 se prezintă cu o valoare similară, urmând că în anul 2013 să crească și mai mult profitabilitatea acesteia.

Grafic 2.5 Evoluția ratei profitului între anii 2010-2013

Se constată o situație favorabilă ca urmare a creșterii ratei profitului (+17,20%). Deși anul următor s-a înregistrat o scădere, pentru anul 2013 față de 2012 se prezintă o altă creștere de (+11,73%). Va fi nevoie de o reducere a cheltuielilor pentru ca această rată fie mai benefică.

Grafic 2.6 Evoluția productivității muncii între anii 2010-2013

Ținând cont de specificul activității societății, de creșterea cifrei de afaceri, dar și a numărului de salariați în ușoară scădere, trendul crescător al productivității muncii reflectă o eficientizare a activității, deoarece ritmul de creștere a cifrei de afaceri este superior în ciuda scăderii a numărului de salariați, cea mai mare valoare atingându-se în anul 2012, când cifra de afaceri aproape s-a dublat față de anul 2010.

CAPITOLUL III. MANAGEMENTUL SERVICIILOR LA OMV PETROM S.A.

3.1