Managementul Riscurilor la O Cooperativa de Credit

C U P R I N S

CAP. I Prezentarea Băncii Cooperatiste Centrocoop ………………………. 5

Subcap. 1 Date generale ……………………………………………………….. 5

Subcap. 2 Organele de conducere ale băncii cooperatiste……………………… 6

Subcap. 3 Structura organizatorică a băncii cooperatiste ……………………… 8

Subcap. 4 Comitete de lucru ale băncii cooperatiste…………………………… 9

CAP. II Administrarea riscurilor semnificative în cadrul Băncii Cooperatiste Centrocoop……………………………………………………………………….. 13

Subcap. 1 Cadrul general………………………………………………………. ..13

Subcap. 2 Definirea riscurilor semnificative…………………………………… 13

Subcap. 3 Organizarea procesului de administrare a riscurilor semnificative în cadrul băncii cooperatiste …………………………………………………………14

Subcap. 4 Atributii si responsabilitati în administrarea riscurilor semnificative…15

Subcap. 5 Fluxul informational in procesul de administrare a riscurilor semnificative……………………………………………………………………… 17

CAP. III Riscul de credit-politici si proceduri de administrare……………. 18

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare………………….. 18

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de credit la nivelul băncii cooperatiste …………………………………………………………………………………………. 20

CAP. IV Riscul de piață-politici si proceduri de administrare……………….. 32

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare…………………… 32

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de piata la nivelul băncii cooperatiste ……………………………………………………………………..… 33

CAP. V Riscul de lichiditate-politici si proceduri de administrare………… 34

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare…………………… 34

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de lichiditate la nivelul băncii cooperatiste …………………………………………………………………….…. 36

CAP. VI Riscul operational-politici si proceduri de administrare……….….. 38

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare………………….… 38

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului operational la nivelul băncii cooperatiste ……………………………………………………………………….. 41

Subcap. 3 Riscul juridic, politici si proceduri de administrare……..……………. 50

CAP. VII Riscul reputațional….………………………………………………. 53

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare……….…………… 53

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului reputational la nivelul băncii cooperatiste ……………………………………………………………………….. 53

CAP. VIII Analiza riscurilor semnificative și masurile intreprinse pentru administrarea acestora la 31 martie 2009 la Banca Cooperatistă Centrocoop …………………………………………………………………………………….. 56

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………. 64

ANEXE

=== Managementul riscurilor la o cooperativa de credit ===

C U P R I N S

CAP. I Prezentarea Băncii Cooperatiste Centrocoop ………………………. 5

Subcap. 1 Date generale ……………………………………………………….. 5

Subcap. 2 Organele de conducere ale băncii cooperatiste……………………… 6

Subcap. 3 Structura organizatorică a băncii cooperatiste ……………………… 8

Subcap. 4 Comitete de lucru ale băncii cooperatiste…………………………… 9

CAP. II Administrarea riscurilor semnificative în cadrul Băncii Cooperatiste Centrocoop……………………………………………………………………….. 13

Subcap. 1 Cadrul general………………………………………………………. ..13

Subcap. 2 Definirea riscurilor semnificative…………………………………… 13

Subcap. 3 Organizarea procesului de administrare a riscurilor semnificative în cadrul băncii cooperatiste …………………………………………………………14

Subcap. 4 Atributii si responsabilitati în administrarea riscurilor semnificative…15

Subcap. 5 Fluxul informational in procesul de administrare a riscurilor semnificative……………………………………………………………………… 17

CAP. III Riscul de credit-politici si proceduri de administrare……………. 18

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare………………….. 18

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de credit la nivelul băncii cooperatiste …………………………………………………………………………………………. 20

CAP. IV Riscul de piață-politici si proceduri de administrare……………….. 32

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare…………………… 32

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de piata la nivelul băncii cooperatiste ……………………………………………………………………..… 33

CAP. V Riscul de lichiditate-politici si proceduri de administrare………… 34

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare…………………… 34

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de lichiditate la nivelul băncii cooperatiste …………………………………………………………………….…. 36

CAP. VI Riscul operational-politici si proceduri de administrare……….….. 38

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare………………….… 38

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului operational la nivelul băncii cooperatiste ……………………………………………………………………….. 41

Subcap. 3 Riscul juridic, politici si proceduri de administrare……..……………. 50

CAP. VII Riscul reputațional….………………………………………………. 53

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare……….…………… 53

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului reputational la nivelul băncii cooperatiste ……………………………………………………………………….. 53

CAP. VIII Analiza riscurilor semnificative și masurile intreprinse pentru administrarea acestora la 31 martie 2009 la Banca Cooperatistă Centrocoop …………………………………………………………………………………….. 56

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………. 64

ANEXE

CAP. I PREZENTAREA BĂNCII COOPERATISTE CENTROCOOP

SUBCAP. I Date generale

Banca Cooperatistă Centrocoop este instituție de credit constituită ca o asociație autonomă de persoane fizice unite voluntar, în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural, a cărei activitate se desfășoară, cu precădere, pe principiul într-ajutorării membrilor cooperatori.

Banca Cooperatistă Centrocoop funcționează în cadrul rețelei CREDITCOOP și își desfășoară activitatea în baza Ordonanței de urgență a Guvernului 99/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, a Legii 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a actului constitutiv al băncii cooperatiste și autorizației de funcționare emisă de Banca Națională a României.

Banca Cooperatistă Centrocoop este organizație cooperatistă cu personalitate juridică, are cod unic de înregistrare 622534 și număr de ordine în Registrul Comerțului J07/188/1991.

Durata de funcționare a băncii cooperatiste este nelimitată.

Banca cooperatistă desfășoară, în limita autorizației de funcționare acordată de Banca Națională a României și a O.U.G. nr. 99/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, următoarele activități:

a) atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la membrii acestora, precum și de la persoane fizice, juridice ori alte entități, care domiciliază, au reședința sau locul de muncă, respectiv au sediul social și desfășoară activitate în raza teritorială de operare a băncii cooperatiste;

b) acordarea de credite:

1. membrilor cooperatori cu prioritate;

2. persoanelor fizice, persoanelor juridice ori altor entități fără personalitate juridică, ce domiciliază, au reședința sau locul de muncă, respectiv au sediul social și desfășoară activitate, în raza teritorială de operare a băncii cooperatiste, la un nivel care să nu poate depăși 25% din activele băncii cooperatiste;

c) derularea de credite, în numele și în contul statului, din surse puse la dispoziție, destinate persoanelor prevăzute la lit.b) și/sau destinate finanțărilor unor proiecte de dezvoltare/reabilitare a activităților economice și sociale din raza teritorială de operare a băncii cooperatiste;

d) operațiuni de plăți;

e) emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de călătorie și alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;

f) tranzacționare în cont propriu și/sau în contul clienților, în condițiile legii, cu valută;

g) servicii de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni și achiziții și prestarea altor servicii de consultanță;

h) orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul.

Banca cooperatistă nu poate emite obligațiuni. Aceasta se pot finanța din împrumuturi inter-cooperatiste sau de la alte instituții de credit, în condițiile respectării dispozițiilor art. 337 alin.(1) lit.i) din O.U.G. nr.99/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Activitățile care, potrivit unor legi speciale, sunt supuse unor autorizări, aprobări sau avize specifice, pot fi desfășurate de banca cooperatistă numai după obținerea acestora.

Banca cooperatistă poate desfășura și alte activități, permise potrivit autorizației acordate de Banca Națională a României, după cum urmează:

a) operațiuni ne-financiare în mandat sau de comision, în special pe contul altor entități din cadrul grupului din care face parte instituția de credit:

1.operațiuni de intermediere a contractelor de economisire-creditare în contul și în numele HVB Banca pentru locuințe;

2.desfășurarea în calitate de agent de asigurare, de operațiuni de intermediere pentru Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA S.A. a polițelor de asigurare RCA și CASCO;

b) operațiuni de administrare a bunurilor mobile și/sau imobile aflate în proprietatea acestora, dar neafectate desfășurării activității;

c) prestarea de servicii clientelei proprii care, deși nu sunt conexe activității desfășurate, reprezintă o prelungire a operațiunilor bancare.

Activitățile prevăzute la alin.(4) trebuie să fie compatibile cu cerințele activității bancare, în special cu cele referitoare la menținerea reputației băncii cooperatiste și protejarea intereselor deponenților.

Nivelul total al veniturilor obținute din activitățile prevăzute la alin.(4), nu poate depăși 10% din veniturile obținute de banca cooperatistă.

Banca cooperatistă se poate angaja în operațiuni cu bunuri mobile și imobile numai dacă:

a) operațiunile sunt necesare desfășurării în condiții adecvate a activităților pentru care banca cooperatistă a fost autorizată și în măsura în care bunurile respective sunt necesare în acest scop;

b) operațiunile au ca obiect bunuri mobile și imobile destinate perfecționării pregătirii profesionale a salariaților, organizării unor spații de odihnă și recreare sau asigurării de locuințe pentru salariați și familiile acestora;

c) operațiunile au ca obiect bunuri mobile și imobile dobândite în urma executării creanțelor.

Banca Cooperatistă Centrocoop are o rază teritorială de operare proprie, stabilită prin actul constitutiv, care cuprinde spațiul administrativ-teritorial în care își desfășoară activitatea.

Banca cooperatistă are înființate în raza ei teritorială de operare un numar de 7 sedii secundare – puncte de lucru, fără personalitate juridică.

SUBCAP. II Organele de conducere ale băncii cooperatiste

Organele de conducere ale băncii cooperatiste sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul de administrație;

c) conducătorii;

Adunarea generală este organul de conducere al Băncii Cooperatiste Centrocoop, alcătuit din totalitatea membrilor cooperatori, având următoarele atribuții:

a) să discute, să aprobe sau să modifice situațiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administrație și de auditorul financiar și să fixeze dividendul;

b) să aleagă și să revoce membrii consiliului de administrație,

c) să numească și să revoce auditorul financiar, precum și să fixeze durata minimă a contractului de audit financiar;

d) să fixeze remunerația cuvenită membrilor consiliului de administrație pentru exercițiul în curs, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv;

e) să se pronunțe asupra gestiunii consiliului de administrație;

f) să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate, pentru exercițiul financiar următor;

g) să aprobe încheierea de acte juridice de către consiliul de administrație prin care să se dobândească, să se înstrăineze, să se închirieze, să se schimbe sau să se constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul băncii cooperatiste, a căror valoare depășește o cincime din valoarea contabilă a activelor acesteia, la data încheierii actului juridic, cu aprobarea băncii centrale cooperatiste.

h) să hotărască schimbarea formei juridice;

i) să aprobe mutarea sediului social al băncii cooperatiste;

j) să hotărască schimbarea obiectului de activitate;

k) sa aprobe înființarea sau desființarea unor sedii secundare: sucursale, agenții, puncte de lucru sau alte asemenea unități fără personalitate juridică;

l) să hotărască fuziunea cu alte bănci cooperatiste sau divizarea acesteia;

m) să hotărască dizolvarea anticipată a băncii cooperatiste;

n) să desemneze din rândul membrilor consiliului de administrație reprezentanții în adunarea generală a băncii centrale cooperatiste;

o) să aprobe oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea adunării generale.

Modul de convocare și desfășurare a lucrărilor adunării generale, precum și de adoptare a hotărârilor este prevăzut în actul constitutiv al băncii cooperatiste.

Banca Cooperatistă Centrocoop este administrată de un consiliul de administrație format din 5 membri, aleși de adunarea generală din rândul membrilor cooperatori.

Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții:

a) stabilește și supune spre aprobare adunării generale programul anual privind activitatea economică și financiară, bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil;

b) analizează activitatea economico-financiară și încadrarea băncii cooperatiste în indicatorii de prudență bancară, stabiliți prin reglementările emise de Banca Națională a României sau de CREDITCOOP;

c) întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea nivelului minim de capital și a numărului minim de membri cooperatori, stabilite conform prevederilor O.U.G. nr.99 /2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și prin reglementările emise de banca centrală cooperatistă;

d) elaborează regulamentul de organizare și funcționare al băncii cooperatiste;

e)stabilește drepturile și obligațiile personalului;

f) aprobă politica de creditare a băncii cooperatiste și creditele acordate de aceasta, aflate în competența sa, cu respectarea reglementărilor emise de CREDITCOOP;

g) analizează rapoartele auditorului financiar, precum și actele de control întocmite de organele de supraveghere și control și ia măsurile de remediere a abaterilor sesizate prin acestea;

h) supune spre aprobare adunării generale revocarea unor membri ai consiliului de administrație, pentru abateri de la prevederile legale sau ale actului constitutiv, pentru inactivitate ori la cererea acestora;

i) propune spre aprobare adunării generale modificarea actului constitutiv;

j) reprezintă banca cooperatistă în raport cu terții și în justiție.

Pe linie de administrare a riscurilor semnificative consiliul de administrație al Băncii Cooperatiste Centrocoop are următoarele atribuții și responsabilității:

aprobă și reconsidera profilul de risc al băncii cooperatiste;

aprobă politicile privind administrarea riscurilor respective, le analizează periodic, cel puțin anual, și dispune revizuirea acestora după caz;

asigură luarea de către conducătorii băncii cooperatiste a măsurilor necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea și controlul riscurilor, inclusiv pentru activitățile externalizate;

aproba procedurile de stabilire a competentelor și a responsabilităților în domeniul administrării riscurilor;

aproba externalizarea unor activități;

aproba politica de instruire a personalului.

Președintele consiliului de administrație al băncii cooperatiste poate fi și director general.

Conducerea activității curente a Băncii Cooperatiste Centrocoop este asigurată de directorul general și de directorul general adjunct.

Banca cooperatistă este angajată prin semnătura a cel puțin 2 conducători.

Conducătorii băncii cooperatiste trebuie să aibă, de preferință, domiciliul/reședința în raza teritorială de operare a băncii cooperatiste și să îndeplinească condițiile prevăzute de Ordonanță, de Normele B.N.R. nr.7/2000 privind autorizarea organizațiilor cooperatiste de credit precum și de Normele etice și profesionale pentru calitatea, experiența și activitatea conducătorilor organizațiilor cooperatiste emise de CREDITCOOP.

Conducătorii băncii cooperatiste vor duce la îndeplinire hotărârile Consiliului de administrație și vor raporta periodic acestuia despre activitatea desfășurată.

SUBCAP. III Structura organizatorică a Băncii Cooperatiste Centrocoop

Banca Cooperatistă Centrocoop are un număr variabil de membri asociați și se grupează în categoria băncilor cooperatiste de cel puțin 5.000 de membri cooperatori (conform organigramei din anexa nr. 1).

a) În funcție de indicatorii economico-financiari cuprinși în bilanțul contabil și în raportările financiar – contabile anuale, băncile cooperatiste se încadrează în grade de organizare, stabilite pe baza punctajului întrunit, astfel:

1. Fonduri proprii: 10.000 lei = 1 punct

2. Plasamente: 10.000 lei = 1 punct

3. Venituri: 10.000 lei = 1 punct

4. Profit net: 10.000 lei = 10 puncte

b) Se vor aplica și următorii coeficienți de corecție:

1. Puncte de lucru: 1 punct de lucru = 10 puncte

2. Soldul plasamentelor va fi diminuat cu provizioanele constituite

3. Împrumuturi restante și în litigiu raportate la credite acordate, urmând ca din punctajul obținut să se scadă câte 1 punct pentru fiecare procent de depășire a mediei pe rețea.

c) Punctajul realizat va determina încadrarea băncii cooperatiste în gradul de organizare.

Punctele corespunzătoare fiecărui grad de organizare se vor majora anual cu procentul mediu de creștere a indicatorilor: fonduri proprii, plasamente, venituri și profit net.

d) Anual, Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP stabilește încadrarea băncilor cooperatiste în grade de organizare, pe baza indicatorilor economico-financiari cuprinși în bilanțul contabil și în raportările financiar-contabile anuale.

e) Această încadrare va fi valabilă pentru tot anul calendaristic următor.

Compartimentele funcționale ale Băncii Cooperatiste Centrocoop și numărul maxim de posturi care se pot utiliza, în funcție de gradul de organizare a băncii cooperatiste sunt redate în tabelul următor( conform statului de funcții din anexa nr. 2):

Nr. Funcții/Compartimente Număr de posturi/Grad de organizare

Crt. II

1. director general 1

2. director general adjunct 1

3. contabil șef 1

4. creditare 2

5. financiar, contabilitate, analize ec. 4

6. control intern –

7. audit intern 0,25

8. informatică 2

9. administrativ 1

Număr posturi 12,25

În numărul de personal menționat la Banca Cooperatistă Centrocoop este inclus și personalul de la sediile secundare-puncte de lucru.

Sediile secundare-puncte de lucru ale Băncii Cooperatiste Centrocoop sunt subunități fără personalitate juridică care au autonomie operativă și de gestiune, precum și un mandat de reprezentare pentru operațiunile pe care le pot desfășura, cuprinzând competențele delegate de conducerea organizației cooperatiste în raza căreia își desfășoară activitatea, conform Normelor privind înființarea și funcționarea sediilor secundare-puncte de lucru ale băncilor cooperatiste din rețeaua CREDITCOOP.

Sediul secundar poate desfășura, în conformitate cu obiectul de activitate prevăzut în actul constitutiv al băncii cooperatiste în subordinea căreia funcționează și în limita mandatului primit .

SUBCAP. IV Comitete de lucru ale Băncii Cooperatiste Centrocoop

Comitetul de administrare a riscurilor se constituie prin hotărâre a consiliului de administrație al băncii cooperatiste, este subordonat acestuia și are caracter permanent.

Comitetul de administrare a riscurilor este constituit din cel puțin 3 membri, din el făcând parte directorul general, directorul general adjunct și șefii compartimentelor a căror activitate este afectata de riscurile semnificative al Băncii Cooperatiste Centrocoop.

Membrii comitetului de administrare a riscurilor trebuie să aibă o experiență compatibilă cu responsabilitățile lor în cadrul acestuia.

Comitetul de administrare a riscurilor constituit la nivelul băncii cooperatiste este un comitet permanent constituit prin decizia Consiliului de administrație.

Principalele atribuții ale comitetului de administrare a riscurilor sunt:

asigura informarea Consiliului de administrație asupra problemelor și evoluțiilor semnificative care ar putea influența profilul de risc al băncii cooperatiste;

dezvoltă politici și proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea și controlul riscurilor semnificative;

aprobă metodologiile și modelele adecvate pentru evaluarea riscurilor și limitarea expunerilor;

stabilește limite corespunzătoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru situații de criza, precum și proceduri necesare pentru aprobarea excepțiilor de la respectivele limite;

aproba angajarea Băncii Cooperatiste Centrocoop în noi activități pe baza analizei riscurilor semnificative aferente acestora;

analizează măsura în care planurile alternative de criza de care dispune banca cooperatistă corespunde situațiilor neprevăzute cu care aceasta s-ar putea confrunta;

prezintă Consiliului de administrație informări asupra situației expunerii Băncii Cooperatiste Centrocoop la riscuri;

stabilește sisteme de raportarea corespunzătoare a aspectelor legate de riscuri;

stabilește competente și responsabilități pentru administrarea și controlul expunerii la riscuri.

Activitatea și responsabilitățile Comitetului de administrare a riscurilor sunt reglementate de Manualul cuprinzând politici și proceduri privind administrarea riscurilor semnificative și a Regulamentului cadru al Comitetului de administrare a riscurilor la Banca Cooperatistă Centrocoop.

Comitetul de credite, garanții și risc se constituie la nivelul băncii cooperatiste în scopul creșterii operativității în acordarea creditelor și are rol de avizare a acestora.

Comitetul de credite, garanții și risc este format din 3 membri, din componența lui făcând parte: directorul general adjunct, contabilul șef, inspectorul de credite sau alți salariați cu atribuții de creditare.

Principalele atribuții ale comitetului de credite, garanții și risc sunt:

a) analiza documentației depusă de solicitantul creditului precum și întocmirea referatului privind îndeplinirea condițiilor de aprobare a creditului, operațiune care este îndeplinită de către inspectorul de credite sau de către un alt membru al comitetului;

b) pe baza referatului mai sus amintit, comitetul de credite, garanții și risc va delibera, propunând aprobarea sau respingerea creditului de către conducătorii băncii cooperatiste sau consiliul de administrație.

Numirea comitetului de credite, garanții și risc se va face de către consiliul de administrație al băncii cooperatiste, printr-o decizie, în care se vor menționa: componența comitetului, atribuțiile și răspunderile acestuia, stabilite potrivit Normelor CREDITCOOP privind acordarea de credite membrilor cooperatori.

La sedile secundare – puncte de lucru aprobarea creditelor se va face și de către comitetul de credite garanții și risc de la punctul de lucru respectiv în baza deciziei consiliului de administrație și ratificate de acesta.

Banca Cooperatistă Centrocoop nu va putea desfășura operațiunile interzise prin OUG nr.99/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și nu pot încheia contracte de asociere în participațiune cu terți.

De asemenea, nu pot participa la capitalul social al unei societăți comerciale și nu pot efectua investiții în valori mobiliare sau în titluri emise de fonduri de investiții, fonduri de pensii și altele asemenea.

Banca Cooperatistă Centrocoop afiliată la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP este răspunzătoare pentru obligațiile acesteia în limita părților sociale subscrise, iar membrii cooperatori sunt răspunzători pentru obligațiile băncii cooperatiste la care sunt asociați, în limita părților sociale pe care le-au vărsat.

În activitatea sa, Banca Cooperatistă Centrocoop din rețeaua CREDITCOOP se supune reglementărilor și ordinelor emise de Banca Națională a României și de Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop la care este afiliată, date în aplicarea legislației privind politica monetară, de credite, de prudențialitate bancară și de supraveghere.

ANEXA 1

ORGANIGRAMA

Băncii Cooperatiste Centrocoop

Nr.persoane : 13

din care :

– conducere : 2

– executie : 11

CAP. II Administrarea riscurilor semnificative

Subcap. 1 Cadrul general

Avand in vedere prevederile O.U.G. 99/2007, modificata si aprobata prin Legea nr. 227/2008, Banca Cooperatistă Centrocoop își desfășură activitatea in temeiul prezentei ordonanțe, a reglementărilor emise de Banca Nationala a Romaniei in aplicarea acestora si a celorlalte reglementari legale aplicabile băncii cooperatiste.

In conformitate cu prevederile Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit, banca cooperatistă este obligată să identifice, să monitorizeze si să administreze riscurile cu care acesta se confrunta in desfasuararea activitatii.

Riscurile semnificative sunt definite ca fiind riscurile cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale si/sau reputationale a institutiilor de credit.

Administrarea riscurilor semnificative reprezinta un proces focalizat pe analiza profilului de risc, in vederea maximizarii raportului intre risc si profit in diferite domenii de activitate ale unei institutii de credit.

Banca Cooperatistă Centrocoop trebuie sa identifice si sa evalueze permanent riscurile semnificative.

Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative se face atat la nivelul Băncii Cooperatiste Centrocoop, cât și la nivelul punctelor de lucru.

Identificarea si evaluarea riscurilor seminficative se realizeaza prin luarea in calcul atat a factorilor interni cat si a celor externi.

Procesul de evaluare a riscurilor include identificarea atat a riscurilor controlabile cat si a celor necontrolabile.

Evaluarea riscurilor semnificative se face si in conditiile unor scenarii alternative, inclusiv in conditii de criza. Aceste scenarii au in vedere identificarea evenimentelor posibile sau a modificarii viitoare a conditiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra expunerilor băncii cooperatiste la riscurile semnificative, precum si evaluarea capacitatii de a face fata acestora.

Evaluarea riscurilor semnificative se realizeaza la nivelul Băncii Cooperatiste Centrocoop de catre un salariat numit prin decizia conducerii băncii, care are ca atributii administrarea riscurilor semnificative si care nu are responsabilitati in realizarea performantei comerciale si financiare.

Subcap. 2 Definirea riscurilor semnificative

In activitatea băncii cooperatiste se identifica cinci categorii principale de risc, respectiv: riscul de credit, riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational care cuprinde si riscul juridic si riscul reputational.

Aceste tipuri de risc nu se exclud reciproc avand in vedere faptul ca un produs sau un serviciu poate expune banca cooperatistă la riscuri multiple.

In scopul analizei, se identifica si se evalueaza in mod separat aceste riscuri.

In functie de specificul activitatii desfășurate la nivelul Băncii Cooperatiste Centrocoop, salariatul cu atribuții de administrare a riscurilor semnificative poate analiza, identifica, monitoriza si alte tipuri de riscuri cu impact asupra performantei financiare.

Riscul de credit

Reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de catre contrapartidă a obligatiilor contractuale.

Riscul de piata

Este definit ca fiind riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor, ratei dobanzii si cursului valutar.

Ca o componenta a riscului de piata distingem si riscul ratei dobanzii care apare din fluctuatiile pe piata ale ratei dobanzii.

Riscul de lichiditate

Reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate si rezulta din incapacitatea băncii cooperatiste de a face fata descresterii de surse sau necesitatii sporite de finantare a plasamentelor, fara ca aceasta sa implice costuri sau pierderi ce nu pot fi suportate.

Riscul operational

Este definit ca fiind riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, care este determinat de factori interni (derularea neadecvata a unor activitati interne sau existenta unui personal necorespunzator) si factori externi (conditii economice, schimbari in mediul băncii cooperatiste, etc.)

Riscul reputational

Reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau nerealizarii profiturilor estimate ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea băncii cooperatiste.

Ca o componenta a riscului operational se identifica si Riscul juridic, care poate apare datorita faptului ca nu sunt aplicate sau sunt aplicate defectuos dispozitiile legale sau contractuale, care afecteaza negativ operatiunile sau situatia băncii cooperatiste.

Subcap. 3 Organizarea procesului de administrare a riscurilor semnificative în cadrul băncii cooperatiste

La nivelul Băncii Cooperatiste Centrocoop identificarea, evaluarea, monitorizarea si administrarea riscurilor seminificative este de competenta Consiliului de administratie, Comitetului de administrare a riscului, conducatorilor si a unui salariat cu atributii in acest sens prevazute expres in fisa postului. Salariatul cu atributii in administrarea riscurilor semnificative va avea ca sarcina evaluarea, identificarea si monitorizarea riscurilor asigurand Comitetului de administrare a riscurilor suportul necesar pentru luarea deciziilor care se impun.

Salariatul desemnat pentru administrarea riscurilor semnificative la nivelul băncii cooperatiste are urmatoarele atributii principale:

primirea de date si informatii de la punctele de lucru, centralizarea si interpretarea acestora si comunicarea rezultatelor obtinute in forme si termene stabilite clar si la obiect;

lunar elaboreaza informari, interpretari si analize pe care le inainteaza in forma scrisa Comitetului de administrare a riscurilor;

ori de cate ori se impune, dar nu mai tarziu de sfarsitul fiecarui trimestru efectueaza evaluari ale riscurilor semnificative tinand cont de implicatiile corelarii fiecarui risc semnificativ cu celelalte riscuri. Aceste evaluari sunt comunicate in forma scrisa Comitetului de administrare a riscurilor.

trimestrial sau ori de cate ori se impune Comitetul de administrare a riscurilor intocmeste materiale care sunt inaintate Consiliului de administratie

Subcap. 4 Atributii si responsabilitati in administrarea riscurilor semnificative în cadrul băncii cooperatiste

Atributiile si responsabilitatile Consiliului de administratie

aproba si reconsidera profilul de risc al institutiei;

aproba politicile privind administrarea riscurilor respective, le analizeaza periodic, cel putin anual, si dispune revizuirea acestora dupa caz;

asigura luarea de catre conducatorii institutiei de credit a masurilor necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor, inclusiv pentru activitatile externalizate;

aproba procedurile de stabilire a competentelor si a responsabilitatilor in domeniul administrarii riscurilor;

aproba externalizarea unor activitati;

aproba politica de instruire a personalului.

Atributiile si responsabilitatile Comitetului de administrare a riscurilor

Comitetul de administrare a riscurilor constituit la nivelul Băncii Cooperatiste Centrocoop este un comitet permanent constituit prin decizia Consiliului de administratie.

Comitetul de administrare a riscurilor este compus din conducatorii Băncii Cooperatiste Centrocoop precum si din sefii compartimentelor a caror activitate este afectata de riscurile semnificative.

Componenta, autoritatea si responsabilitatile Comitetului de administrare a riscurilor semnificative sunt prevazute de un Regulament de organizare si functionare al comitetului.

Comitetul de administrare a riscurilor are urmatoarele atributii principale:

asigura informarea Consiliului de administratie asupra problemelor si evolutiilor semnificative care ar putea influenta profilul de risc al Băncii Cooperatiste Centrocoop si al punctelor de lucru;

dezvolta politici si proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor semnificative;

aproba metodologiile si modelele adecvate pentru evaluarea riscurilor si limitarea expunerilor;

stabileste limite corespunzatoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru situatii de criza, precum si proceduri necesare pentru aprobarea exceptiilor de la respectivele limite;

aproba angajarea Bancii Cooperatiste Centrocoop in noi activitati pe baza analizei riscurilor semnificative aferente acestora;

analizeaza masura in care planurile alternative de criza de care dispune banca cooperatistă corespund situatiilor neprevazute cu care acestea s-ar putea confrunta;

prezinta Consiliului de administratie informari asupra situatiei expunerii Bancii Cooperatiste Centrocoop la riscuri;

stabileste sisteme de raportarea corespunzatoare a aspectelor legate de riscuri;

stabileste competente si responsabilitati pentru administarea si controlul expunerii la riscuri.

Atributiile si responsabilitatile salariatului cu administrarea riscurilor semnificative.

Salariatului cu administrarea riscurilor semnificative la nivelul băncii cooperatiste are următoarele atribuții și responsabilități:

evalueaza in permanenta riscurile semnificative la nivelul bancii cooperatiste si al unitatilor teritoriale proprii;

efectueaza lunar analize asupra respectarii limitelor stabilite pentru riscuri si face recomandari cu privire la masurile care trebuie intreprinse in situatia depasirii acestora;

informeaza in scris Comitetul de administrare a riscurilor cu privire la evolutia indicatorilor de risc;

intocmeste situatii operative care cuprind indicatori de urmarire, monitorizare si interpretare a riscurilor aferente activitatii desfasurate de uniatatile teritoriale proprii;

efectueaza analize asupra riscurilor semnificative pe care le presupune angajarea bancii cooperatiste, in efectuarea de noi activitati;

Subcap. 5 Fluxul informational in procesul de administrare a riscurilor semnificative în cadrul băncii cooperatiste

CAP. III Riscul de credit-politici si proceduri de administrare

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare

Riscul de credit („credit risk” sau „business risk”) este primul dintre riscurile cu care se confrunta Banca Cooperatista Centrocoop.

Riscul de credit exprima posibilitatea ca imprumutatii sa nu-si onoreze obligatiile la scadenta.

Riscul de credit poate fi definit cu probabilitatea ca: principalul, dobanda sau ambele sa nu fie rambursate la scadenta integral sau partial. De asemenea riscul de credit poate fi redat cu probabilitatea faptului ca, o parte a costului activelor bancii, ce este reprezentata de suma creditelor acordate, se micsoreaza sau va fi adusa la zero.

Riscul de credit se defineste si ca fiind riscul neincasarii valorilor scontate, determinat de incapacitatea debitorului de a actiona in termenii si conditiile contractului incheiat cu banca cooperatista .

Sub acest aspect riscul de credit are doua componente:

1. Riscul de neincasare a sumei creditului (riscul de nerambursare a valorii creditului)

2. Riscul de neincasare a dobanzii (riscul de lipsa a venitului din operatiunea respectiva).

În unele cazuri riscul de credit poate fi determinat atat de riscurile debitorului cat si de riscurile bancii cooperatiste. In cazul riscurilor bancii se poate determina riscul de credit ca risc de contrapartida. Sub acest aspect in raporturile de credit riscurile probabile sunt:

riscul de nerambursare;

riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau deficientelor imprumutatului. Pentru prevenirea riscului trebuie sa se analizeze temeinic imprumutatul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub diverse aspecte: umane (competenta, moralitate), economice (situatie internationala, nationala, cadrul profesional), financiare (situatii financiare, indatorarea existenta, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu alte intreprinderi). Prevenirea riscului este in mare masura legata de procedurile de garantare a imprumutului.

Riscul de imobilizare survine de la banca, in situatia in care nu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative ale unei asemenea situatii care il afecteaza pe deponent pot fi prevenite prin administrarea corecta a depozitelor si creditelor.

Structura si sursa riscului de credit:

Pentru imprumutat, riscul de credit exprima, intr-o forma mai larga, degradarea situatiei financiare a acestuia. O mare varietate de motive legate fie de situatia generala a economiei, fie de conditiile afacerii imprumutatului, dintre care multe sunt imprevizibile si afecteaza situatia financiara a acestuia, pot contribui la riscul de credit.

Gestionarea riscului de contrapartida in relatiile de credit are ca obiect limitarea pierderilor in cazul deprecierii situatiei debitorilor, precum si evitarea ca slabiciunile unor debitori sa antreneze dificultati prea importante pentru imprumutator.

Prima etapa presupune o evaluare a riscului de contrapartida in momentul luarii deciziei de angajament, bazata pe criterii calitative si cantitative ce conduc la stabilirea deciziei privind acordarea de credite. Majoritatea autorizatiilor (avize, aprobari etc.) si toate conditiile particulare depind de aprecierea calitatii debitorilor. Aceasta analiza este facuta de personalul băncii cooperatiste.

A doua etapa este monitorizarea si estimarea riscurilor la portofoliul de active. Este vorba de o gestionare cantitativa a riscului de contrapartida in relatiile de credit, bazata pe statistici ale situatiilor debitorilor, estimari ale expunerilor la risc si ale pierderilor in cazul inrautatirii situatiilor clientilor si a portofoliilor de clienti diversificate.

Deci, riscul de contrapartida este cel al inregistrarii pierderilor in cazul imposibilitatii debitorilor de a-si onora obligatiile. Aceste pierderi depind de expunerile la risc si de garantiile existente. Expunerile se prezinta sub forma de profiluri temporale ale expunerii de risc. Pentru fiecare dintre perioadele viitoare ale acestor profiluri, pierderile depind de expuneri, de profitabilitate, de inrautatirea situatiei debitorului, de rata de recuperare in cazul imposibilitatii debitorului de onorare a obligatiilor. Aceste calcule sunt efectuate pe diferite perioade prezente si viitoare.

Creditarea este activitatea de baza in cadrul Băncii Cooperatiste Centrocoop si principalul mod prin care se obtin venituri si, deci, profit. In cazul in care banca cooperatista acorda un credit unui client, iar acesta, din anumite motive, nu va putea sa-si achite obligatia fata de banca (restituirea creditului plus dobanda aferenta), banca cooperatistă va inregistra pierderi pe care va trebui sa le suporte din profit.

Pentru a reduce la minimum pierderile din credite neperformante si a proteja in acest fel depozitele persoanelor fizice si juridice, lucratorii băncii cooperatiste implicati in activitatea de creditare trebuie sa procedeze cu responsabilitate la evaluarea riscurilor pe care le presupune acordarea imprumuturilor si sa depuna toate eforturile pentru a-si incasa debitorii.

Din acest motiv evaluarea riscului de creditare la etapa initierii procesului de creditare este extrem de importanta. De corectitudinea evaluarii depinde volumul de risc pe care Banca Cooperatista Centrocoop si-l asuma si realitatea acestui risc.

Riscul de credit este intr-o formulare generala, riscul pierderilor determinate de incalcarea obligatiilor debitorilor prevazute in contractul de credit.

In forma sa extrema sau finala riscul de credit aduce banca cooperatistă pierderi care de cele mai multe ori sunt irecuperabile.

In vederea limitarii posibilitatii ca riscul de credit sa se materializeze, banca cooperatistă ia masuri adecvate de prevenire, identificare, monitorizare si evaluare a riscului printr-o stricta cunoastere si selectie a solicitantului si de monitorizare si control a riscului de credit.

Sistemul de monitorizare a riscului de credit cuprinde cel putin urmatoarele:

intelegerea situatiei financiare a contrapartidei;

urmarirea conformitatii cu clauzele contractuale;

evaluarea gradului de acoperire cu garantii a expunerii in raport cu situatia curenta a contrapartidei;

actualizarea dosarului de credit, obtinerea de informatii financiare curente;

indicatori utilizati pentru masurarea riscului de credit

In actiunea de monitorizare a riscului de credit sunt avute in vedere si prevederile Normelor de creditare CREDITCOOP si a celorlalte norme si reglementari care privesc activitatea de creditare.

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de credit

Administrarea riscului de credit se realizeaza la nivelul băncii cooperatiste prin efectuarea unor analize si interpretari care au in vedere mai multe aspecte printre care: performanta curenta si previzionata a contrapartidelor, capacitatea de punere in aplicare, din punct de vedere legal, a angajamentelor contractuale, capacitatea si posibilitatea de a executa garantiile in conditiile pietei.

Caracterizarea potențialului și echilibrului financiar al solicitantului este necesara pentru minimizarea riscului de credit și se realizeaza prin determinarea bonitatii solicitantilor pe baza documentelor prevazute de normele de creditare .Pentru a-și putea atinge scopul, o astfel de analiză se bazeaza pe o serie de factori cantitativi si calitativi , care sa conduca în final la o apreciere corectă a riscurilor prezente și viitoare, avand in vedere angajamentele de plata ale solicitantului si incadrarea acestuia in una din categoriile de performanta financiara prevazuta de normele si reglementarile CREDITCOOP

Aspectele de mai sus avute in vedere in administrarea riscului de credit precum si modul concret de urmarire, interpretare si analiza a acestora sunt detaliate in cele ce urmeaza.

In vederea evaluarii riscului de credit se va determina probabilitatea nerespectarii obligatiilor contractuale ale solicitantilor dupa urmatorul sistem de rating :

probabilitate scazuta – se atribuie solicitantilor a caror performanta financiara se incadreaza in categoria A

probabilitate medie – se atribuie solicitantilor a caror performanta financiara se incadreaza in categoria B

probabilitate ridicata – se atribuie solicitantilor a caror performanta financiara se incadreaza in categoriile C, D sau E.

Banca Cooperatistă Centrocoop acorda credite numai solicitantilor a caror probabilitate de nerespectare a obligatiilor contractuale este « scazuta » sau « medie ».

Pentru diminuarea riscului de creditare al solicitantilor a caror probabilitate de nerespectare a obligatiilor contractuale este « medie » se vor solicita garantii reale (depozit, ipoteca, gaj auto), a caror valoare justa este deductibila din expunerea debitorului fata de banca cooperatista conform Normelor privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

Pentru prima etapa a gestionarii riscului de credit, care presupune aprecierea calitatii debitorilor in momentul luarii deciziei de angajament, se vor lua in calcul pentru determinarea performantei financiare urmatoarele elemente:

Performanta financiara a persoanelor fizice va putea fi incadrata in categoria A numai daca acestea dispun de venituri certe, cu caracter de permanenta, exprimate in aceeasi moneda cu cea in care se acorda creditul, al caror nivel, in urma deducerii tuturor celorlalte obligatii de plata, sa permita rambursarea la termen a fiecarei rate (principal, dobanda si orice alte costuri decurgand din contractul de credit). In acest caz probabilitatea de nerespectare a obligatiilor contractuale este « scazuta ».

In cazul clientilor noi,care sunt salariati la societati comerciale cu raspundere limitata sau societati in nume colectiv, pe langa adeverinta de salariu, banca cooperatista solicita si alte documente justificative care pot fi de tipul: contract individual de munca, carte de munca, fluturas de salariu, dupa caz, in copie certificata de catre reprezentantii legali ai societatilor angajatoare. Documentele mentionate mai sus vor putea fi solicitate si pentru membrii cooperatori care au mai beneficiat de credite de la banca cooperatista, daca veniturile rezultate din adeverinta de salariu, depasesc nivelul salariului mediu pe economie, sau daca se considera necesar si pentru alte niveluri ale veniturilor sau tipuri de angajatori.

In cazul in care performanta financiara a solicitantului nu se incadreaza in categoria A, se va proceda la evaluarea indicatorilor calitativi astfel:

Indicatori calitativi

de evaluare a persoanelor fizice

Incadrarea in categoriile de performanta B, C, D, E este urmatoarea:

Daca punctajul obtinut incadreaza performanta financiara a solicitantului in categoria B, se va putea trece, in continuare, la analiza creditului cu conditia constituirii de garantii reale a caror valoare justa este deductibila din expunerea debitorului fata de banca cooperatista conform Normelor privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit in reteaua Creditcoop. In acest caz probabilitatea de nerespectare a obligatiilor contractuale este «medie ».

La evaluarea capacitatii de plata (bonității) a solicitantului si dupa caz a familiei acestuia, se va avea in vedere ca angajamentele totale de plata lunare, rezultate din declaratia data de solicitant, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din contractele de credit, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitatului si dupa caz, ale familiei acestuia.

In plus la acordarea creditelor trebuie respectate urmatoarele limite:

– angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite de consum, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia;

– angajamentele de plata lunare, respectiv principalul, dobanda si orice alte costuri decurgand din credite pentru investitii imobiliare, indiferent de creditor, inclusiv din creditul a carui acordare se solicita, nu vor depasi 35% din veniturile nete ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.

Rezultatele analizei se vor consemna in fisa de evaluare a bonitatii solicitantului / familiei, cu incadrarea in categoria de performanta financiara corespunzatoare.

Informatiile si datele obtinute despre solicitant, precum si rezultatul analizei documentatiei de credit vor fi consemnate de salariatul desemnat, in referatul privind indeplinirea conditiilor de aprobare a creditului care va contine propunerea privind aprobarea sau respingerea creditului.

Pentru creditele aprobate conform competentelor se trece la constituirea garantiilor asiguratorii cu respectarea prezentelor norme si definitivarea dosarului de credit.

Angajarea creditului se va face numai dupa prezentarea, de catre solicitanti, a documentelor legale pentru garanțiile reale, dupa prezentarea garanților, in cazul garantiilor personale, pentru identificare si semnare a contractelor de garantie, la sediul unităților creditoare si dupa definitivarea contractului de credit.

In cazul clientilor persoane juridice functionarul bancar va proceda la identificarea clientului persoana juridica si la analiza informatiilor si datelor colectate.

Clientul va trebui sa ofere informatii cu privire la:

A Functionarea si istoricul afacerii:

1.Obiectul de activitate (principal) si data începerii afacerii:

2.Institutia de credit la care persoana juridica are cont curent deschis în prezent

3.Capitalul social: valoare si natura: privat ____(%); stat ____(%); strain ___(%); mixt 4.Actionari si asociati (proprietari) ai societatii si procentul din capital detinut de fiecare;

5.Conducerea firmei: nume si prenume, responsabilitati si experienta in domeniu (ani)

6.Numarul total de angajati

7.Participatii la constituirea altor societati comerciale si procent detinut din capitalul social al acestora:

8.Aprobari si avize (licente, avize, acorduri, devize, autorizatii etc.) cerute pentru buna desfasurare a activitatii prezente si viitoare, inclusiv pentru protectia mediului:

9. Descrierea detaliata a evolutiei activitatii firmei (Cifra de afaceri, profit net, nr. angajati, gama de produse, portofoliul contractelor si comenzilor aflate in derulare etc.)

10. Descrierea investitiei pentru care se solicita creditul, dupa caz ( noile produse sau servicii si modul în care investitia va influenta activitatea firmei , costuri pt. masini, echipamente, cladiri, terenuri ce se vor achizitiona)

B. Pozitia pe piata a firmei:

1. Furnizori (se vor mentiona cei care detin minim 10% din cota de aprovizionare):

2. Clienti (se vor mentiona cei care detin minim 10% din cota de desfacere) :

3. Firme concurente (pt.produse similare, factori ce influenteaza piata, preturi concurente)

C. Situatia financiara a firmei:

1. Mijloace fixe existente in proprietate (imobile, echipamente, utilaje, autovehicule)

2. Debitori diversi

3. Creditori diversi

4. Datorii la Bugetul Statului, Bugetul Asigurarilor Sociale si de Sanatate

Dupa ce s-a raspuns la toate intrebarile necesare, functionarul bancar poate decide daca este cazul ca actiunea sa continue sau cererea de credit sa fie refuzata.

Daca cererea de credit nu se incadreaza in politica de creditare a băncii cooperatiste, aceasta trebuie respinsa.

Daca functionarul bancar considera ca cererea de imprumut este in concordanta cu criteriile de baza ale băncii cooperatiste in domeniul creditarii, urmatorii pasi vor fi efectuarea unor investigatii mai in detaliu si a unei analize financiare, pe baza documentelor solicitate clientului si a unor informatii obtinute din surse externe.

Urmatoarea etapa in analiza contrapartidei consta in determinarea categoriei de performanta financiara in functie de rezultatul obtinut prin insumarea punctelor corespunzatoare indicatorilor :

a) cantitativi calculati pe baza datelor din situatiile financiare anuale si periodice:

lichiditatea imediata,

solvabilitatea patrimoniala,

rentabilitatea in functie de cheltuieli,

gradul de indatorare,

gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri si

calitativi :

situatia sectorului economic si pozitia de piata a clientului,

durata de creditare si graficul de rambursare,

calitatea garantiilor reale,

calitatea relatiei banca – imprumutat si informatii generale asupra credibilitatii clientului,

in conformitate cu Normele privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit in reteaua Creditcoop si consemnati in Referatul privind indeplinirea conditiilor de acordare a creditului.

Dupa calculul acestor indicatori se va proceda la atribuirea de puncte pentru fiecare in parte in functie de incadrarea rezultatelor obtinute la acestia in marjele prezentate in tabelul de mai jos.

Factorii calitativi se refera la aspecte legate de modul de administrare a entitatii analizate, de calitatea actionariatului, de garantiile primite (altele decat cele care sunt acceptate la diminuarea expunerii fata de debitor) si de conditiile de piata in care acesta poate sa isi desfasoare activitatea.

Pentru determinarea categoriei de incadrare a entitatii de risc se procedeaza la insumarea punctelor obtinute atat pentru indicatorii cantitativi cat si pentru cei calitativi. In functie de punctajul obtinut se va realiza o incadrare in una din categoriile de clasificare:

Categoria I-a (A) (77 -90 pct.) cuprinde clientii care desfășoară o activitate economico – financiară rentabilă având asigurate toate condițiile de aprovizionare, desfacere, tehnologice, organizatorice și de personal, care să le permită rambursarea la termen a ratelor scadente din credite cât și plata dobânzilor bancare.

Din analiza efectuată, rezultă că acestei categorii de împrumuturi I se prevede pentru perioada următoare o performanță financiară bună.

Categoria II-a (B) (57-76pct.) –clientii au o situație economico – financiară bună în prezent, își realizează indicatorii de bonitate, dar pentru perioada următoare nu sunt perspective privind menținerea performanțelor financiare la același nivel, existând fie probleme de natură organizatorică, tehnologică, de personal fie probleme legate de natura și obiectul activității.

Categoria III-a (C) (31 – 56 puncte) –clientii care au în prezent o situație economico – financiară satisfăcătoare au tendința de înrăutățire a indicatorilor de producție, a eficienței activității etc.

Categoria IV-a (D) (10 – 30 puncte) –indicatorii înregistrați de agentul economic sunt slabi, desfășurând o activitate nesatisfăcătoare, acordarea de credite acestor solicitanți ridică incertitudini în restituirea lor.

Categoria V-a (E) (pâna la 9 puncte) – pierdere, clientii desfasoara o activitate nerentabila, inregistrând pierderi, de unde si incertitudinea cu privire la capacitatea acestora de a rambursa creditele acordate si dobânda aferenta. Aceste credite prezintă un risc major.

In cazul in care banca cooperatistă nu dispune de informatiile necesare determinarii categoriei de performanta financiara a unei persoane juridice, incadrarea clientului se va face in categoria E.

Indicatorii de mai sus se calculeaza pe baza datelor cuprinse in situatiile financiare ale entitatii economice, intocmite conform reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice, iar categoria de performanta financiara care se determina si contribuie la stabilirea categoriei de clasificare a creditelor in luna urmatoare in care băncii cooperatiste i se prezinta raportarile respective.

Frecventa cu care se determina categoria de performanta financiara a unei entitati economice va coincide cu frecventa cu care se intocmesc situatiile financiare.

Solicitantul de credit este eligibil daca performanta financiara se incadreaza in categoria A, avand o probabilitate de nerespectare a obligatiilor contractuale «scazuta», sau B avand o probabilitate de nerespectare a obligatiilor contractuale «medie » si indeplineste conditiile de bonitate de mai sus. In aceste cazuri se trece la etapa urmatoare de analiza creditului.

In caz contrar se propune respingerea cererii de credit.

A doua etapa consta in dimensionarea volumului creditului ce se poate acorda, in functie de capacitatea de rambursare si destinatia creditului solicitat.

Pentru creditele de trezorerie si creditele pentru finantarea stocurilor, se vor putea avea in vedere urmatoarele:

cifra de afaceri medie lunara, calculata pe ultimele 6 luni,

veniturile si cheltuielile estimate in bugetul de venituri si cheltuieli prezentat,

incasarile si platile preconizate pe perioada creditarii in baza unor contracte economice , daca este cazul

analiza produselor si pietelor de desfacere,

alte aspecte specifice ale activitatii desfasurate.

Pentru creditele solicitate pentru echipamente si pentru investitii imobiliare, se vor avea in vedere urmatoarele:

valoarea de achizitionare / cumparare a echipamentelor

valoarea devizului estimativ al lucrarii si, dupa caz, al planului de finantare convenit cu constructorul etc.

Informatiile despre solicitant si concluziile analizei se consemneaza in referatul privind indeplinirea conditiilor de acordare a creditului, care va cuprinde, in principal:

date de identificare a clientului : denumirea, sediu social si puncte de lucru, nr.de inregistrare la Registrul Comertului, C.U.I., obiect de activitate, reprezentantii legali ai societatii, asociati,

date despre creditul solicitat: valoarea, destinatia, termenul de acordare, dobanda, comision,

situatia economico-financiara si indicatori de performanta financiara : situatia patrimoniala, contul de profit si pierdere, indicatori cantitativi si calitativi, incadrarea in categoria de performanta financiara,

garantii propuse : tip, denumire, adresa, proprietari, valoare justa estimata, valoare acceptata in garantie, grad de acoperire a expunerii

analiza informatiilor si interpretarea datelor si indicatorilor economico-finaciare :

garantiile morale si credibilitatea clientului,

calitatile morale si profesionale ale administratorilor si asociatilor,

continuitatea, istoricul evolutiei si perspectiva activitatii

calitatea produselor si serviciilor executate, daca este cazul

relatia cu banca cooperatistă si cu alte institutii de credit

situatia obligatiilor la Bugetul Statului, Bugetul Asigurarilor Sociale etc.

concluzii si propuneri ale persoanei care intocmeste referatul

propunerile comitetului de credite, garantii si risc in urma analizei si verificarii referatului si documentatiei anexate

Pentru creditele aprobate conform competentelor se trece la constituirea garantiilor asiguratorii cu respectarea normelor de creditare si definitivarea dosarului de credit.

Angajarea creditului se va face numai dupa prezentarea, de catre solicitanti, a documentelor legale pentru garanțiile reale, dupa prezentarea garanților, pentru identificare si semnare a contractelor de garantie, la sediul unităților creditoare si dupa definitivarea contractului de credit.

A doua etapa in gestiunea riscului de credit presupune monitorizarea si estimarea riscurilor la portofoliul de active prin intelegerea situatiei financiare a contrapartidei, urmarirea conformitatii cu clauzele contractuale, evaluarea gradului de acoperire cu garantii a expunerii in raport cu situatia curenta a contrapartidei, actualizarea dosarului de credit si obtinerea de informatii curente, monitorizarea si controlul creantelor restante precum si monitorizarea si controlul provizioanelor specifice de risc constituite.

Intelegerea situatiei financiare a contrapartidei presupune cunoasterea situatiei financiare pe parcursul intregului proces de creditare a imprumutatului si aprecierea corespunzatoare a capacitatii acestuia, in diferite momente, de a se achita de obligatiile derivate din contractul de credit.

Salariatul cu responsabilitati in domeniul creditarii urmareste performanta financiara a clientilor care nu si-au onorat obligatiile contractuale, in sensul neplatii ratelor scadente la termenele stabilite in contractul de credit, prin efectuarea analizei capacitatii de plata a acestora cel putin o data pe an in cazul persoanelor fizice si semestrial in cazul persoanelor juridice si compararea acesteia cu cea anterioara.

In cazul clientilor persoane juridice analiza semestriala a capacitatii de plata se recomanda a se face indiferent daca acestia inregistreaza sau nu restante la finele semestrului.

De asemenea se pot efectua vizite la domiciliul sau sediul social al clientilor pentru a intregi imaginea formata prin analiza aspectelor financiare si se iau in considerare orice informatii pertinente legate de capacitatea de plata provenita de la terti sau de la alte compartimente din banca cooperatista.

Pe baza acestei analize se determina pentru fiecare client un nou rating care va fi comparat cu cel precedent. In cazul in care acesta s-a inrautatit semnificativ se poarta discutii, cu clientul pentru a intelege foarte bine si exact situatia financiara a acestuia.

In functie de concluziile trase in urma analizelor si discutiilor purtate, conducerea băncii cooperatiste dispune masuri in consecinta, adica fie de continuare a creditarii in conditiile contractuale, fie o monitorizare mai atenta si mai intensa a clientului, fie trecerea la declansarea procedurilor de executare silita.

Urmarirea conformitatii cu clauzele contractuale vizeaza cu precadere monitorizarea modului in care imprumutatul isi respecta obligatiile inscrise in contractul de credit referitoare la rambursarea creditului si plata dobanzii aferente, la garantii si asigurarea acestora, etc.

Aceasta activitate de urmarire a respectarii clauzelor contractuale este foarte importanta deoarece permite actionarea rapida asupra/impotriva imprumutatului pentru a-l determina sa-si respecte obligatiile asumate la incheierea contractului si totodata poate conduce la informatii suplimentare obtinute din timp in legatura cu eventualele probleme cu care se confrunta imprumutatul sau doreste sa le creeze banca cooperatistă.

Urmarirea conformitatii cu clauzele contractuale se realizeaza de salariatii cu atributii in acest sens din banca cooperatistă impreuna cu alti salariati nominalizati de conducerea acestora. Aceasta urmarire are caracter de permanenta si continuitate pentru a putea avea siguranta ca imprumutatul nu se sustrage de la obligatiile si termenele inscrise in contractul de credit.

Lunar, pana la data de 5 ale lunii urmatoare, salariatii cu atributii de creditare din cadrul băncii cooperatiste prezinta conducerii acestora o situatie cu beneficiarii de credit care nu si-au respectat sau nu isi respecta obligatiile contractuale. Pe baza acestei situatii, conducerea unitatii dispune masurile ce trebuie intreprinse si stabileste persoanele care vor fi implicate in ducerea la indeplinire a cestora.

Trimestrial, pana in data de 15 ale lunii urmatoare trimestrului analizat, Comitetul de credite si risc intocmeste o situatie cu privire la modul in care beneficiarii de credite si-au respectat obligatiile contractuale. Materialul intocmit este supus analizei Consiliului de administratie al Băncii Cooperatiste Centrocoop.

In acest material se prezinta cel putin urmatoarele date:

numele imprumutatului, nivelul total al finantarii si ce obligatii nu au fost indeplinite;

masurile care au fost intreprinse si rezultatele acestora;

propunerile de masuri, termenele si responsabilitatile pentru realizarea acestora;

Evaluarea gradului de acoperire cu garantii a expunerii in raport cu situatia curenta a contrapartidei se face pe baza prevederilor Normelor si reglementarilor CREDITCOOP privind activitatea de creditare si evaluarea garantiilor reale.

Aceasta evaluare se va realiza ori de cate ori exista semnale ca s-a deteriorat calitatea unor credite, s-au depreciat garantiile, nu exista colaborare sau ea este necorespunzatoare din partea debitorilor si, cel mai tarziu, cu ocazia verificarii garantiei creditelor.

Actualizarea dosarului de credit si obtinerea de informatii curente urmareste ca dosarul de credit sa cuprinda toate documentele prevazute de Normele de creditare, acestea sa fie actualizate in functie de modificarile intervenite in situatia concreta pe care ele o reflecta si sa existe in permanenta ultimele informatii financiare despre client sau din orice alt document care pot fi credibile si utile informarii organizatiei cooperatiste de credit in legatura cu imprumutatii.

O atentie deosebita se acorda actualizarii privitoare la:

structura actionariatului si reprezentantii legali ai firmei (in cazul clientilor persoane juridice);

situatia juridica a garantiilor;

situatia financiara a firmei (in cazul clientilor persoane juridice);

capacitatea de plata a titularului si garantilor

Determinarea valorii juste a garantiilor reale solicitate de banca cooperatistă se realizeaza cu respectarea consideratiilor asupra valorii juste cuprinse in Standardele Internationale de Raportare Financiara.

In general valoarea justa este definita ca fiind suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

Fundamentala pentru definirea valorii juste este ipoteza ca o institutie desfasoara o activitate continua fara nici o intentie sau nevoie de a o lichida, de a reduce in mod semnificativ dimensiunea operatiunilor deasfasurate sau de a se angaja in tranzactii in conditii nefavorabile.

Recunoasterea valorii juste a garantiilor reale in evidenta contabila se face la data angajarii băncii cooperatiste in relatii contractuale cu terte persoane care au la baza activitati de creditare.

Valoarea justa a garantiilor reale poate suferi modificari in decursul unei perioade in situatia in care nu mai sunt respectate conditiile si imprejurarile care existau la data inregistrarii acestora in evidenta contabila.

Determinarea valorii juste a garantiilor reale si recunoasterea acestora in cadrul băncii cooperatiste trebuie sa respecte in mod obligatoriu conditiile si cerintele Metodologiei privind determinarea valorii juste aprobata de Consiliul de administratie al Bancii Cooperatiste Centrocoop.

Analiza si controlul expunerilor mari.

Expunerile care depasesc limitele prevazute de reglementari din fondurile proprii ale băncii cooperatiste si indeplinesc calitatea de expuneri mari, sunt in mod obligatoriu aprobate in Consiliul de administratie al băncii cooperatiste.

Serviciul de administrare a riscurilor monitorizeaza si evalueaza expunerile mari prin verificarea trimestriala a raportarilor expunerilor mari efectuate de banca cooperatistă.

In situatia in care banca cooperatista inregistreaza expuneri mari Serviciul de administrare a riscurilor informeaza Comitetul de administrare a riscurilor care poate lua masuri de monitorizare in mod special a unitatilor care inregistreza astfel de expuneri.

Monitorizarea si controlul provizioanelor specifice de risc constituite.

In procesul de administrare a riscurilor salariatul desemnat la nivelul bancii cooperatiste cu atributii in acest sens intocmeste lunar situatii la zi si in evolutie a provizioanelor specifice de risc constiuite la nivelul băncii cooperatiste, iar in situatia in care constata trenduri anormale sau valori peste media retelei va informa in scris Comitetul de administrare a riscurilor.

Monitorizarea si controlul creantelor restante

Salariatul desemnat cu administrarea riscurilor din cadrul bancii cooperatiste urmareste lunar nivelul si evolutia creditelor si dobanzilor restante la nivelul băncii cooperatiste. In situatia in care se constata cresteri semnificative a restantelor sau atunci cand au loc trenduri nejustificate informeaza in scris Comitetul de administrare a riscurilor.

Se efectueaza totodata, respectand aceleasi principii, si o analiza a creantelor scoase in afara bilantului.

Indicatorii utilizati de Banca Cooperatistă Centrocoop pentru masurarea riscului de credit;

In scopul monitorizarii riscului de credit banca cooperatistă intocmesc o serie de rapoarte care cuprind nivelul si tendinta urmatorilor indicatori de masurare a riscului:

Nivelul si tendinta indicatorului credite acordate clientelei in total activ ale carui limite trebuie sa fie < 80%; acest indicator se calculeaza ca raport intre Creditele acordate clientelei (valoarea bruta)/Total activ (valoarea bruta);

Nivelul si tendinta indicatorului total credite si dobanzi restante si indoielnice in total portofoliu de credite ale carui limite trebuie sa fie < 1.5%; acest indicator se calculeaza ca raport intre: Total credite restante si indoielnice (valoare bruta)/Total portofoliu de credite (valoare bruta);

Nivelul si tendinta indicatorului credite si dobanzi restante si indoielnice in capitaluri proprii ale carui limite trebuie sa fie < 5%; acest indicator se calculeaza ca raport intre Creditele si dobanzi restante si indoielnice (valoare bruta)/Capitaluri proprii (valoare bruta);

Nivelul si tendinta indicatorului volumul provizioanelor in total portofoliu de credite ale carui limite trebuie sa fie mai mici decat pragul semnificativ (2.23%); acest indicator se calculeaza ca raport intre: Provizioanele de credit si dobanda/Portofoliul de credite (valoare bruta);

Nivelul si tendinta indicatorului credite si dobanzi scoase in afara bilantului in total portofoliu de credite ale carui limite trebuie sa fie mai mici decat pragul semnificativ (1.86%); acest indicator se calculeaza ca raport intre Creditele si dobanzile scoase in afara bilantului /portofoliul de credite (valoare bruta)

Nivelul si tendinta indicatorului Credite clasificate in categoria „standard” in total potofoliu de credite ale carui limite trebuie sa fie mai mare decat media pe retea de 89%;

Nivelul si tendinta indicatorului Credite clasificate in categoriile „substandard”, ”indoielnic” si „pierdere” in total portofoliu de credite ale carui limite trebuie sa fie mai mici decat media pe retea de 8%;

Rapoartele ce contin informatii referitoare la indicatorii de mai sus si evolutia acestora, sunt intocmite lunar de banca cooperatistă si sunt destinate conducerii acestora care sunt atent analizate pentru identificarea sau prevenirea unor riscuri in activitatea de creditare.

Fluxul informational referitor la modul de analiza, instrumentare, aprobare, acordare si monitorizare a unui credit acordat este redat in cele ce urmeaza:

Fluxul informațional al angajării unui credit la Banca Cooperatistă Centrocoop:

CAP. IV Riscul de piață-politici si proceduri de administrare

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare

Banca Cooperatista Centrocoop evalueaza si monitorizeaza riscul de piata cu care aceasta se pot confrunta in desfasurarea activitatii curente.

Riscul de piata imbraca mai multe forme printre care: riscul ratei dobanzii si riscul valutar.

Forma cea mai importanta pe care o imbraca riscul de piata in cadrul organizatiilor cooperatiste de credit este riscul ratei dobanzii.

Riscul ratei dobanzii are doua componente si anume:

riscul venitului, adica riscul de a realiza pierderi in ce priveste venitul net din dobanzi, ca urmare a faptului ca miscarea ratelor dobanzii la imprumuturile luate nu este perfect sincronizata cu miscarea ratelor dobanzii la cele acordate;

riscul investitiei, adica riscul unor eventuale pierderi in patrimoniul net.

Riscul de variatie a ratei dobanzii este reprezentat de sensibilitatea fluxului de numerar la schimbarile nivelului ratelor dobanzii. Fluctuatia pretului activelor financiare si pasivelor datorata schimbarii ratei dobanzii intr-o perioada de timp poate transforma diversele riscuri (ex: riscul de creditare) intr-o amenintare majora la adresa băncii cooperatiste.

Riscul de dobanda aferent activitatii se datoreaza faptului ca dobanda la credite si la resursele atrase se modifica continuu datorita cotatiilor fluctuante ale pietei, exceptie făcând doar instrumentele de atragere de resurse, pentru care se utilizeaza o dobanda fixa.

In gestiunea riscului ratei dobanzii se efectueaza periodic o analiza a structurii resurselor atrase si a plasamentelor, precum si urmarirea acestora.

Minimalizarea riscului ratei dobanzii se urmareste prin calculul raportului dintre activele purtatoare de dobanzi si pasivele purtatoare de dobanzi. Valoarea raportului trebuie sa fie cat mai aproape de unu.

Sensibilitatea băncii cooperatiste la variatia dobanzii pe piata este caracterizata de masura in care marja dobanzii acesteia este afectata de cresterea sau scaderea (de regula cu 1%) a nivelului dobanzii pe piata.

Prin marja dobanzii bancii intelegem diferenta dintre veniturile incasate din dobanzi si cheltuielile cu plata dobanzilor.

Imunizarea băncii la variația dobanzii pe piata reprezinta acea modalitate de structurare a activelor si pasivelor ce va garanta stabilitatea marjei dobanzii, indiferent de sensul si amplitudinea modificarii dobanzilor pe piata.

Sensibilitatea unei institutii de credit neimunizate la variația dobanzii pe piata este diferita ca urmare a actiunii factorilor endogeni si exogeni.

Factorii endogeni sunt importanti pentru gestiunea riscului de piata deoarece ei pot fi gestionati si, actionandu-se asupra lor, se poate minimiza expunerea la risc.

Principalii factori endogeni sunt:

structura activelor si pasivelor băncii

calitatea si esalonarea scadentelor creditelor

scadenta fondurilor atrase.

Factorii exogeni sunt determinati de evolutia conditiilor economice care se reflecta in nivelul ratelor dobanzii pe piata. Ei nu pot fi controlati sau influentati de bancă, dar pot fi anticipati cu destul de mare precizie.

Tot ca o componenta a riscului de piata se poate identifica, monitoriza si gestiona si riscul valutar.

Riscul de pozitie valutara apare ca rezultat al dezechilibrului dintre active si pasive intr-o anumita valuta sau intre cumpararile si vanzarile intr-o anumita valuta. In eventualitatea unei astfel de situatii, banca este expusa unui risc de schimb valutar ca urmare a modificarii cursului la care se face reevaluarea pozitiei valutare.

Avand in vedere ca la data prezentei banca cooperatistă nu desfasoară operatiuni valutare identificarea, monitorizarea si gestionarea riscului valutar va face obiectul unor reglementari ulterioare.

Desi riscul de piata este un risc normal pentru activitatea desfasurata, concentrarea excesiva a acestuia poate constitui o amenintare pentru veniturile si capitalul băncii.

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de piata

Administrarea riscului de piata in cadrul băncii se rezuma doar la evaluarea, masurarea si monitorizarea riscului ratei dobanzii.

Riscul ratei dobanzii este masurat fie prin raportul ıntre activele si pasivele sensibile la dobanda, fie prin diferenta între acestea.

Pentru evaluarea, masurarea si monitorizarea riscului ratei dobanzii se calculeaza urmatorii indicatori de risc:

1. Riscul ratei dobanzii, care se determina ca raport ıntre activele productive si pasivele purtatoare de dobanzi.

2. Marja absoluta a dobanzii organizatiei cooperatiste, exprimata prin veniturile nete din dobanzi, reflecta capacitatea institutiei de a acoperi cheltuielile cu dobanzile din veniturile obtinute prin ıncasarea dobanzilor la creditele acordate.

3. Marja procentuala bruta a dobanzii, rezulta din raportarea marjei absolute la activele productive.

4. Marja procentuala neta a dobanzii băncii, se calculeaza ca raport între nivelul mediu al ratei dobanzii active si nivelul mediu al ratei dobanzii pasive.

Nivelul optim al acestor indicatori va fi considerat limita stabilita pentru expunerea la risc in conformitate cu prevederile regulamentului de administrare a riscurilor semnificative.

O abordare mai avansata folosita pentru evaluarea masurarea si monitorizarea riscului ratei dobanzii presupune calcularea unor indicatori cu privire la sensibilitatea institutiei de credit la variatia ratei dobanzii pe piata, astfel:

1. Ecartul se calculeaza ca diferenta intre activele si pasivele sensibile la un moment dat.

E = (Active sensibile – Pasive sensibile)

2. Indicele de sensibilitate se calculeaza prin raportarea acelorasi elemente.

Is = Active sensibile / Pasive sensibile

Folosind acesti indicatori, strategia băncii in domeniul riscului de variatie a dobanzii se poate formula astfel: in orice moment ecartul trebuie sa fie nul sau, echivalent, indicele trebuie sa fie egal cu 1. Marja dobanzii variaza in functie de valoarea acestor indicatori de sensibilitate si de sensul de variatie a dobanzilor pe piata.

CAP. V Riscul de lichiditate-politici si proceduri de administrare

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare

Riscul de lichiditate consta in probabilitatea ca banca sa nu-si poata onora platile fata de clienti ca urmare a devierii proportiei dintre structura pasivelor si structura activelor atat in scadenta, cat si in valori.

Problema lipsei de lichiditate nu se pune in sensul ca n-ar fi posibila obtinerea de lichiditati, ci in sensul pretului lor, a costului de obtinere a acestor lichiditati si a increderii clientilor in banca.

Banca Cooperatistă Centrocoop trebuie sa studieze permanent gradul de lichiditate, sa-si asigure permanent starea lor de lichiditate. Lichiditatea băncii se poate defini ca fiind capacitatea acesteia de a efectua, in orice moment, plati din conturile pe care titularii le au deschise la unitatea respectiva, la solicitarea acestora. In acest sens, banca trebuie sa dispuna de rezerve suficiente, rezerve care in esenta nu sunt altceva decat active ce pot fi utilizate ca mijloc de plata sau care pot fi transformate operativ in astfel de mijloace.

Riscul de lichiditate este considerat un risc major, dar el face obiectul unor acceptiuni precum: lichiditate extrema, „perna de securitate” ce procura activele lichide, sau capacitatea de mobilizare a capitalului la un cost „normal”.

Situatia lichiditatii extreme antreneaza esecul băncii cooperatiste. In acest sens, riscul de lichiditate poate fi fatal. O asemenea situatie extrema isi are originea in alte cauze (de exemplu: pierderi importante ce rezulta din slabirea contrapartidelor sau din evolutiile adverse ale pietelor) si pot provoca nelinistea institutiei. Ele pot fi suficiente pentru a antrena retrageri masive de fonduri sau inchiderea liniilor de credit obisnuite ale altor institutii, ceea ce genereaza o criza brutala a lichiditatii.

Dupa o alta acceptiune curenta privind riscul de lichiditate, acesta este mai curand cel al dispunerii de lichiditati insuficiente de catre banca cooperatista, adica activele lichide disponibile nu par suficiente pentru a face fata nevoilor neasteptate. In aceasta optica, lichiditatea este mai curand „o perna de securitate” pentru a face fata dificultatilor.

Riscul de lichiditate exprima eventualitatea dificultatilor, temporare sau importante, de a accede la surse de fonduri pentru a face fata nevoilor. Lichiditatea arata in acest caz capacitatea institutiei de a mari capitalurile la un cost rezonabil in permanenta. Aceasta capacitate depinde, in realitate, de doi factori distincti: lichiditatea pietei si lichiditatea institutiei.

Lichiditatea pietei. Astfel, in perioada unei tensiuni conjuncturale, obtinerea de fonduri de pe piata devine dificila si costisitoare; lichiditatea pietei afecteaza direct capacitatea de marire a capitalului băncii cooperatiste.

Lichiditatea institutiei. Facilitatea accesului la capital depinde, de asemenea, de caracteristicile proprii ale institutiei: nevoile sale de capital si regularitatea lor legate de calitatea semnaturii sale, care releva riscul de contrapartida si altele de nevoile de lichiditate. Daca semnatura unei institutii nu inspira incredere, atunci finantarile sale sunt mai costisitoare.

Astfel, situatia lichiditatii băncii este caracterizata prin profilul evolutiei, in cursul timpului, al nevoilor sale de finantare previzionate. Amploarea, regularitatea si marimea lor dau o imagine globala a situatiei lichiditatii.

Riscul de lichiditate naste decalaje intre angajamente si resurse, pe diferite perioade.

Riscul de lichiditate consta in probabilitatea ca banca sa nu-si poata onora platile fata de clienti, ca urmare a devierii proportiei dintre creditele pe termen lung si creditele pe termen scurt si a necorelarii cu structura pasivelor bancii.

Plasamentele pe termen lung sunt in general mai mari decat resursele pe termen lung ale bancii, din aceasta cauza acestea se confrunta cu doua situatii delicate:

sa nu-si poata onora angajamentele pe termen scurt;

sa aiba resurse cu scadenta mica, in timp ce plasamentele au scadente mare.

Prima situatie, numita risc de lichiditate imediata, este determinata de retragerile masive si neasteptate ale creditorilor ei.

Confruntata cu riscul de lichiditate banca cooperatista poate fi fortata sa imprumute fonduri de urgenta la costuri excesive pentru a-si acoperi nevoile imediate de cash. Fie sa atraga deponentii, platind in schimb dobanzi mai mari decat cele practicate pe piata.

Autoritatile monetare centrale vegheaza asupra acestui risc impunand sa pastreze suficiente active lichide prin respectarea unui raport de lichiditate.

A doua situatie numita risc de transformare, impune bancii sa ia in consideratie urmatoarele:

– resursele si plasamentele trebuie analizate in functie de lichiditatea si exigibilitatea lor reala si nu juridica. Astfel, depozitele la vedere sunt deseori mai stabile decat depozitele la termen; depozitele intercooperatiste sunt mai volatile decat depozitele clientilor pe termen scurt sunt deseori mai imobilizate (neonorate) decat creditele cu scadenta mai indepartata.

Arta de a transforma resursele cu scadenta mica in plasamente cu scadenta mare si de a putea face fata crizei de lichiditati intr-un timp scurt si la preturi mici este specifica managementului băncii.

Metodele evaluarii expunerii la risc se bazeaza pe calculele indicelui de lichiditate, coreland activele si pasivele băncii sensibile la risc cu scadentele lor.

Practic toate metodele au comun faptul construirii graficului de rate scadente care are urmatoarele caracteristici:

categoriile de scadenta sunt mai mult sau mai putin fixe in functie de termenele activelor si pasivelor;

scadentele apropiate sunt incluse in clase cu durate scurte, scadentele indepartate sunt incluse in clase cu durate lungi;

activele si pasivele la vedere nu sunt luate in calcul;

in consideratie se vor lua scadentele reale, nu juridice

Lichiditatea reprezinta capacitatea de a face fata in orice moment la angajamentele financiare asumate sau prin extensie, posibilitatea de a mobiliza rapid activele disponibile, adica de a le transforma in bani.

In structura sa lichiditatea are urmatoarele componente:

lichiditatea primara, reprezentata prin banii insasi;

lichiditatea secundara, constituita din activele care pot fi transformate oricand si cu costuri rezonabile in bani;

lichiditatea tertiara, care pentru a fi transformata in bani necesita o perioada de timp mai lunga si costuri substantiale.

De asemenea, structura lichiditatii in functie de modul de acces la resursele necesare are urmatoarele componente:

lichiditatea stocata, reprezentata de numerarul din casierii, disponibilitatile aflate in cont si depozitele constituite la Agentia Creditcoop Botoșani, sumele in tranzit;

lichiditatea cumparata, creditele si depozitele atrase de la alte institutii de credit .

Riscul de lichiditate rezulta din imposibilitatea băncii de a onora in orice moment obligatiile de plata pe termen scurt, existand probabilitatea inregistrarii de pierderi inacceptabile sau al nerealizarii profiturilor estimate.

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului de lichiditate la nivelul băncii cooperatiste

Politicile de management al lichiditatii cuprind de regula o structura de luare a deciziilor, un model de abordare a operatiunilor de finantare si obtinere a lichiditatii, un set de limite pentru expunerea la riscul de lichiditate si un ansamblu de proceduri pentru planificarea lichiditatii dupa scenarii alternative, inclusiv in situatii de criza.

Metodologia folosita in evaluarea riscului de lichiditate consta in principal in previzionarea fluxurilor de numerar pe benzi de scadenta pe o perioada de previziune.

Prin urmare, in cadrul managementului riscului de lichiditate se acorda o atentie deosebita urmatoarelor elemente:

– cunoasterea structurii maturitatii fondurilor atrase ce asigura un nivel superior al calitatii prognozelor privind fluxurile nete de fonduri;

– volatilitatea fondurilor atrase care este dependenta de structura clientilor băncii, de cunoasterea particularitatilor comportamentale a acestora ce poate constitui un atuu al managementului lichiditatii;

– diversificarea surselor de fonduri si a maturitatii acestora care conduce atat la evitarea dependentei de anumiti clienti,cat si la diminuarea riscului de pierderi de resurse importante in termen foarte scurt;

Managenentul riscului de lichiditate este un proces complex datorita interconexiunilor cu alte riscuri ale băncii cooperatiste.

Pentru masurarea riscului de lichiditate se utilizeaza un sistem de indicatori sintetizati ca fiind indicatori utilizati pentru echilibrul pozitiilor bilantiere pe fiecare banda de scadenta.

Nivelul si tentinta indicatorului de lichiditate pe benzi de scadenta si pe total trebuie sa aiba limita minima 1.

Principiul este identificarea intrarilor si iesirilor de numerar pe fiecare banda de scadenta si apoi analiza acestora cu scopul anticiparii modificarilor care pot aparea.

Benzile de scadenta sunt:

D <= 1 luna; 1 luna < D <= 3 luni; 3 luni < D <= 6 luni;

6 luni < D <= 12 luni; D > 12 luni; Total

Indicatorul de lichiditate este definit ca raport intre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara pe fiecare banda de scadenta si pe total.

Lichiditatea efectiva se determina prin insumarea pe fiecare banda de scadenta a activelor bilantiere si a angajamentelor primite evidentiate in afara bilantului.

Lichiditatea necesara se determina prin insumarea pe fiecare banda de scadenta a obligatiilor bilantiere si a angajamentelor date evidentiate in afara bilantului.

Excedentul/deficitul de lichiditate reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara.

In cazul inregistrarii unui excedent de lichiditate in oricare dintre benzile de scadenta cu exceptia ultimei benzi, acesta se va adauga la nivelul lichiditatii efective aferent benzii de scadenta urmatoare.

In urma previziunilor fluxurilor de numerar se determina indicatorul de lichiditate pe benzi de scadenta si pe total, ca si riscul de lichiditate fata de o singura persoana.

Risc mare de lichiditate fata de o singura persoana exista atunci cand obligatiile de plata fata de persoana respectiva reprezinta cel putin 10% din valoarea obligatiilor bilantiere.

Nivelul si tendinta indicatorului de lichiditate imediata trebuie sa aiba o limita mai mare decât pragul de la care acesta este considerat semnificativ.

Pentru evaluarea si monitorizarea riscului de lichiditate se au in vedere si alti indicatori specifici, printre care :

indicatori specifici privind volatilitatea pasivelor;

Nivelul si tendinta indicatorului disponibilitati si depozite la vedere/depozite la termen si colaterale a carui limita arata gradul de volatilitate al pasivelor la vedere si probabilitatea ca aceste sume sa fie retrase;

indicatori specifici privind plasamentele vulnerabile:

Nivelul si tendinta indicatorului credite restante si indoielnice/total credite la valoare bruta ale carui limita trebuie sa fie mai mica de 2,23%;

Nivelul si tendinta indicatorului credite restante si indoielnice/surse atrase la valoare bruta ale carui limita trebuie sa fie mai mici de 2.5%

Nivelul si tendinta creditelor neperformante si dobanzilor aferente scoase in afara bilantului in total portofoliu de credite a carui limita trebuie sa fie sub pragul semnificativ de risc (1.86);

lista cu furnizorii de fonduri si surse si identificarea concentrarii acestora pentru evaluarea riscului mare de lichiditate fata de o singura persoana.

Administrarea zilnica a lichiditatii se face la nivelul bancii cooperatiste de catre conducerea acesteia, avand ca sarcina principala administrarea rezervei minime obligatorii si administrarea lichiditatii curente pe baza scadentelor contractuale zilnice a elementelor de activ si pasiv ajustate cu coeficientii statistici de realizare, impreuna cu ipoteze de lucru.

CAP. VI Riscul operational-politici si proceduri de administrare

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare

Comitetul de la Basel defineste riscul operational ca fiind riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, determinat de factori interni (derularea neadecvata a unor activitati interne, existenta unui personal sau unor sisteme necorespunzatoare etc.) sau de factori externi (conditii economice, schimbari in mediul bancar, progrese tehnologice etc.).

Definitia aplicata in cadrul Bancii Cooperatiste Centrocoop extinde conceptul de risc operational prin includere, in evaluarea si cuantificarea riscului, a riscului reputational rezultand din intreruperea activitatii.

Sub noile criterii reglementate de Acordul de la Basel, riscurile operationale trebuie sa fie gestionate in mod activ separat de alte riscuri. Aceasta impune sa se faca distinctie intre diferite categorii de risc.

Evenimentele ale caror cauze urmeaza a fi alocate riscului operational, asa cum el este definit, sunt inregistrate atat sub alte zone de risc (risc de credit/piata) cat si sub managementul riscului operational.

Deoarece tipul pierderii, de exemplu creante irecuperabile, nu indica in mod automat o categorie de risc, va fi necesar in viitor a se clasifica pierderile dupa cauze – si in consecinta dupa tipul de risc – indiferent de zona in care ele se produc.

Numai pentru pierderile financiare efective datorate creantelor irecuperabile este necesara diferentierea intre tipurile de risc.

In practica, este greu de facut distinctia clara intre riscurile operationale si riscurile de credit, deoarece in teorie, toate pierderile din credite neperformante au drept cauza un risc operational si datorita duratelor lungi asociate imprumuturilor, timpul care se scurge intre cauza si evenimentul de pierdere poate fi considerabil, facand greu de efectuat o analiza dupa eveniment.

Prin urmare, la stabilirea cauzelor unei creante irecuperabile, pierderile financiare categorisite ca operationale sunt doar cele care pot fi identificate in mod clar si explicit conform definitiei riscului operational.

Lista riscurilor operationale in operatiuni de creditare poate fi folosita ca baza pentru identificarea tipului de risc.

Toate celelalte pierderi datorate creantelor irecuperabile sunt alocate (in mod exclusiv) riscului de credit. Pierderile ce rezulta din erori in decizii de creditare reprezinta de asemenea in mod clar un risc de credit, deoarece in aceste cazuri in general nu este posibil in practica sa se analizeze cauzele, datorita unei lipse a informatiilor din trecut.

Deoarece cauza pierderii este identificata, informatiile privind o pierdere datorata factorilor operationali trebuie sa fie transmisa Serviciului de administrare a riscurilor semnificative si Serviciului credite.

Administrarea riscului operational cuprinde:

evaluarea, etapa in care are loc identificarea operatiunilor vulnerabile la riscul operational si a cauzelor generatoare de astfel de riscuri;

monitorizarea nivelului riscului operational, proces care se asigura, in permanenta, de catre conducerea Bancii Cooperatiste Centrocoop, prin urmarirea / interpretarea informatiilor furnizate de un sistem de indicatori. In situatia constatarii de abateri de la nivelurile stabilite, se vor adopta masuri de corectare a acestora, necesare mentinerii/cresterii calitatii activitatii;

reducerea efectelor urmare manifestarii riscului, precum si adoptarea de actiuni de prevenire a acestuia – pentru eliminarea posibilitatilor de aparitie a factorilor de risc.

Conducerea bancii are sarcina de a urmari aplicarea masurilor stabilite pentru diminuarea riscului operational.

Avand in vedere felul si natura operatiilor pe care le implica activitatea băncii cooperatiste, este necesara indentificarea operatiunilor ce pot fi afectate de riscul operational atat la nivelul bancii cooperatiste, cat si la nivelul punctelor de lucru.

Gestionarea riscului operational se efectueaza in mod continuu la nivelul băncii tinandu-se seama de factorii de risc.

Conducerea Bancii Cooperatiste Centrocoop are sarcina supravegherii activitatii pentru a identifica imediat cauzele care conduc la manifestarea riscului si sa stabileasca masurile necesare pentru limitarea pierderilor potentiale.

Activitatile desfasurate in cadrul băncii vulnerabile la riscul operational pot fi sintetizate astfel:

acordarea creditelor urmarind in permanenta respectarea regulilor de prudenta băncii cooperatiste si Normelor de creditare emise de CREDITCOOP;

analiza documentatiilor de creditare avand in vedere competentele de aprobare;

intocmirea contractului de credit si a accesoriilor acestuia;

stabilirea plafoanelor de credite si surse, precum si urmarirea realizarii indicatorilor stabiliti;

elaborarea de analize, studii si rapoarte privind monitorizarea riscurilor aferente activitatii de creditare;

intocmirea si transmiterea in termenele legale a raportarilor;

tratamentul aplicat clientilor precum si procesarea defectuoasa a datelor legate de activitatea acestora;

activitatile angajatilor cu probleme.

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului operational

Pe baza informatiilor detinute se analizeaza si se identifica activitatile, cauzele si evenimentele generatoare de risc operational.

Categorii de risc

Organizare

Aceasta categorie de risc cuprinde toate riscurile care apar din erori in structura organizatorica sau din functionarea inadecvata a proceselor.

Salariati

Aceasta categorie de risc cuprinde riscurile si pierderile cauzate, cu sau fara buna stiinta, de catre salariatii băncii .

Cele mai importante tipuri de risc operational aferent personalului propriu implica rupturi in controlul intern si guvernanta corporativa. Astfel de rupturi pot genera pierderi financiare prin erori, fraude sau esecuri realizate in timp sau compromit interesele băncii cooperatiste intr-un alt mod, de exemplu, prin casieri, inspectori de credit sau conducere, ce abuzeaza de autoritatea pe care o au sau conduc afacerea intr-o maniera neetica sau riscanta.

Tehnologie

Toate riscurile / pierderile legate de sistemul de tehnologie (hardware sau software) sau de dezvoltarea acestuia se regasesc in aceasta categorie denumita generic „tehnologie”.

Erorile de conceptie sau de realizare, intarzierile in punerea in aplicare a tehnologiilor noi, insuficienta stapanire a sistemelor din ce in ce mai complexe constituie riscuri importante, cu consecinte directe asupra rentabilitatii si calitatii serviciilor băncii cooperatiste.

Riscurile aferente activitatii informatice pot fi clasificate pe trei niveluri:

– riscul informatic 1 cuprinde categoria de riscuri legate de studiile informatice. Este reprezentat de probabilitatea existentei unor erori in conceperea programelor informatice. Expunerea la risc potentiala poate fi mare, fiind dificil de cuantificat. El nu se poate estima decat prin costul unei noi dezvoltari informatice, in scopul de a pune la punct un sistem eficient, sau indirect, prin pierderile de rezultat datorate calitatii neadecvate a gestiunii produselor/serviciilor clientilor;

– riscul informatic 2 este cel legat de probleme de functionare a aplicatiilor in sistemele informatice sau a sorturilor. Se mai numeste risc de sistem si afecteaza atat modul propriu-zis de tratare a datelor, cat si actualizarea fisierelor magnetice. Prejudiciul potential se echivaleaza cu pierderi de fonduri sau printr-o diminuare a castigurilor;

– riscul informatic 3 priveste telecomunicatiile. Este vorba de pericolele legate de probabilitatea unor erori, pierderi sau alterari ale datelor si informatiilor transmise prin telefon, telex, posta si bazele de date. O eroare de destinatie, o citire gresita a unei transmisii de la un client sau utilizarea frauduloasa a unei retele pot conduce la pierderi importante pentru organizatia cooperatista, cuantificabile indirect, ca si cele de mai sus.

Influente externe

Aceasta categorie de risc cuprinde riscurile operationale care apar din factori externi care afecteaza reteaua.

Proceduri de administrare a riscului operational

Colectarea datelor despre evenimente de risc

Ca parte a procedurilor cantitative de inregistrare a riscului operational, Comitetul de la Basel recomanda culegerea de informatii despre evenimentele care reprezinta riscuri. Banca Cooperatistă Centrocoop indeplinește aceasta cerinta prin colectia de date de pierderi raportata de unitatile operative (puncte de lucru) si gestionata la sediul central al bancii.

Evenimente aferente pierderilor

Evenimentele se refera la toate castigurile si pierderile care se datoreaza unor erori ale angajatilor, defectiuni tehnologice (de sistem) sau organizationale (erori ale proceselor organizationale) sau unor influente externe.

Evenimentele care depasesc suma de 1,000 RON trebuie sa fie inregistrate ca pierderi, de persoana care le cauzeaza sau le descoperă.

Evenimente reflectate / nereflectate in inregistrarile contabile

Evenimentele care au ca rezultat o pierdere dar nu sunt reflectate in contabilitate (de exemplu timpul de lucru neproductiv din perioada defectiunii unui sistem IT) trebuie sa fie inregistrate si sa se stabileasca o valoare asteptata a pierderii..

Procedura inregistrarii evenimentelor

Dupa ce un eveniment este identificat el trebuie sa fie raportat nu mai tarziu decat urmatoarea zi de lucru. Toate informatiile trebuie completate in mod complet si corect. Trebuie avut grija pentru a nu introduce informatii personale (de exemplu nume client, etc) in domeniul marcat “Descriere“. Daca este necesar pot fi inregistrate date indirecte care se refera la un client (de exemplu numar de cont).

Analiza cauzelor

Unul din principalele obiective ale gestionarii riscului operational este evitarea pierderilor. In plus fata de documentarea evenimentelor, este importanta analiza cauzelor. Cauza precisa a producerii evenimentului trebuie introdusa in baza de date in campul “descriere”, impreuna cu o descriere a evenimentului in sine.

Estimarea valorii asteptata la risc

Valoarea asteptata la risc in cazul producerii unui eveniment similar in viitor trebuie sa fie de asemenea determinata si documentata.

Valoarea asteptata la risc denota ce pierdere operationala maxima asteptata in RON se produce daca nu sunt luate masuri de diminuare a riscului. Valoarea asteptata la risc este rezultatul efectului financiar si frecventei cu care se produce un eveniment in decursul unui an.

Deducerea masurilor care urmeaza a fi luate

Odata ce cauzele unui eveniment au fost determinate, trebuie stabilite masuri adecvate pentru a preveni producerea unor evenimente similare in viitor.

Acceptarea evenimentelor

Suma (partiala sau totala) pentru care responsabilitatea este asumata, trebuie acceptata de catre persoana desemnata prin decizie a administra riscurile la nivelul bancii cooperatiste, dupa discutii preliminare cu seful de Serviciu/Directie din Centrala, aflat in conexiune cu evenimentul (respectiv Directia Contabilitate, Directia IT, etc.).

Evenimentele care sunt reflectate in inregistrari contabile trebuie introduse in concordanta cu regulile curente, dupa acceptare.

Finalizarea evenimentelor

Persoana desemnata prin decizie a administra riscurile la nivelul bancii cooperatiste verifica inregistrarile astfel incat sa fie complete si determina daca inregistrarile contabile au fost facute. Verifica, de asemenea,. daca au fost definite actiuni adecvate pentru reducerea riscului. Daca apare o diferenta de opinii intre persoana desemnata a administra riscurile la nivelul bancii cooperatiste si departamentul implicat in ceea ce priveste masura definita, atunci trebuie sa fie implicat Serviciul de administrare a riscurilor din cadrul Bancii Centrale Cooperatiste Creditcoop, pentru clarificarea masurii intreprinse pana cand se ajunge la consens. Persoana desemnata cu administrarea riscurilor la nivelul bancii nu isi poate asuma raspunderea pentru un eveniment.

Riscurile care au condus deja la un profit real, cuantificabil sau pierdere trebuie sa fie totdeauna inregistrate in colectia de date de pierdere.

In vederea raportarii corespunzatoare a evenimentelor care au generat pierderi se intocmește trimestrial Raportul privind evenimentele generatoare de pierderi care se va analiza in sedinta Comitetului de administrare a riscurilor constituit la nivelul bancii.

Raportul are urmatoarea structura:

Identificarea si inregistrarea riscurilor latente

Analizele de risc sunt necesare in toate domeniile de activitate ale bancii, mai ales din perspectiva caracterului inadecvat al informatiilor disponibile despre pierderi.

Dezideratul analizelor procedeelor de afaceri din cadrul managementului riscului operational este deasupra tuturor procedeelor de legatura, riscurilor si controalelor din cadrul analizei de risc.

Identificarea proceselor de afaceri in toate structurile organizatorice este absolut necesara in scopul de a fi capabil a aloca date despre pierderile proceselor si de a determina riscurile implicate unui procedeu de afaceri.

Analizele de risc sunt parte a sistemului de avertizare timpurie in managementul de risc si servesc doua scopuri: pe de-o parte prima inregistrare structurata a riscurilor latente peste tot in retea si dupa aceea pe de alta parte identificarea continua a noilor riscuri si evaluarea continua a riscurilor latente asteptate.

Analiza de risc ar trebui, pe cat posibil, sa fie orientata catre procese, pentru a permite identificarea riscurilor care se extind la nivel de banca.

In scopul de a putea realiza gestionarea riscului, trebuie sa fie intocmita o imagine clara a riscurilor latente in momentul inregistrarii cauzelor, efectelor si consecintelor lor posibile.

Toate riscurile latente care sunt identificate in cursul analizelor de risc ca si cele care sunt descoperite in afara cadrului analizelor de risc urmeaza a fi inregistrate si vor fi tratate ca riscuri latente.

O prima analiza de risc trebuie intocmita atunci cand sunt introduse produse, sisteme sau procese noi.

Departamentul/persoana este responsabil pentru acuratetea informatiilor colectate in vederea analizelor de risc, in cadrul campului sau de activitate.

Valoarea estimata a riscului se determina pe baza informatiilor legate de frecventa si nivelul pierderii. Valoarea estimata a riscului indica pierderea operationala maxima (in RON), pentru un risc anume, in decurs de un an.

Aceasta se calculeaza pe baza impactului financiar multiplicat cu frecventa de incidenta, conform formulei urmatoare:

R = P * FI

R …Valoarea asteptarii la risc în Ron

P … Probabilitatea

FI … Impact financiar in conditiile pierderii potentiale

Deoarece valori precise pentru frecventa si impactul riscului sunt disponibile numai in putine cazuri, trebuie sa se recurga la estimari. Pentru a evita inexactitatile, sunt stabilite categorii pentru frecventa care sunt valide peste tot in retea. Responsabilitatea pentru corectitudinea evaluarii riscului revine serviciului/persoanei implicate.

Pentru clasificarea probabilitatilor se foloseste urmatorul model:

Masuri care urmeaza a fi luate

Daca valoarea estimata a riscului pentru un risc latent identificat depaseste 5,000 Ron, trebuie evaluate actiuni adecvate, judecand costurile presupuse de actiune si beneficiul acumulat din prevenirea pierderilor viitoare.

Departamentul implicat (ex. trezorerie, contabilitate, creditare, IT etc.) este responsabil cu evaluarea, decizia de actiune si implementarea acesteia. Persoana desemnata sa administreze riscurile trebuie implicata in decizie si trebuie sa fie de acord cu actiunea. Actiunea trebuie documentata.

In vederea raportarii corespunzatoare a riscurilor latente se va intocmi trimestrial Raportul privind riscurile latente care se va analiza in sedinta Comitetului de administrare a riscurilor constituit la nivelul bancii.

Managementul Continuitatii Afacerii.

Scopul gestionarii continuitatii afacerii este de a asigura, prin masuri organizationale si tehnice, ca operatiunile legate de afacere pot fi continuate si in eventualitatea unei disfunctionalitati care afecteaza resurse critice (ex. nefunctionarea serverului, a retelei etc.)

Implica intocmirea unor planuri de continuare a afacerii si de recuperare si stabilire a unor masuri de reducere a riscului (luand in calcul elemente de cost/beneficiu), pentru a reduce intreruperile proceselor curente si al pierderilor operationale la un nivel acceptabil.

In functie de durata disfunctionalitatii, probabilitatea producerii si importanta resurselor respective pentru activitatile curente ale bancii, efectele asupra proceselor companiei pot varia.

In reteaua CREDITCOOP, se face distinctia fundamentala intre 3 nivele de nefunctionalitate.

O urgență se va considera ca a avut loc atunci cand o resursa nu este disponibila pentru o perioada mai mare decat timpul maxim ce poate fi suportat de departament, timp in care operatiunile curente sunt considerabil afectate. In eventualitatea unei urgente, masurile organizationale trebuie implementate, pentru a mentine operatiunile curente la un nivel minim pana cand resursa este disponibila din nou.

Prin Masurile de Continuitate operationala se va asigura continuitatea procesului de lucru prin masuri organizatorice si tehnice, ce vor fi intreprinse in caz de defectiuni si intreruperi. Masurile de Continuitate operationala presupun crearea de planuri pentru continuarea activitatii, introducerea de masuri de diminuare a riscului si crearea de planuri de redresare in caz de dezastru in vederea reducerii la un nivel acceptabil a duratei intreruperii procesului de lucru si a pierderilor operationale aferente. Pierderile operationale pot fi pierderi financiare, dar pot afecta si reputatia retelei prin intreruperile survenite in derularea proceselor.

Planul de continuitate operationala este o compilatie structurata de masuri organizatorice, sub forma de planuri, care sa permita continuarea activitatii la un nivel minim in cazul unor defectiuni critice. Dezvoltarea si utilizarea (in cazul unor defectiuni critice) a planurilor de continuitate operationala este responsabilitatea bancilor cooperatiste si a departamentelor din cadrul băncii cooperatiste.

Redresarea in caz de dezastru este procesul care permite reluarea activitatii la parametrii normali dupa o anumita perioada de timp de la aparitia unei caderi critice. Dependenta in crestere a activitatilor desfasurate de tehnologia informaticii face necesara stabilirea unui plan detaliat de urmat in cazul aparitiei unor posibile caderi sau a unor situatii critice.

Pentru a reduce riscurile, care apar ca efect a intreruperii activitatii, la un nivel acceptabil, este necesara stabilirea unor masuri preventive, dupa ce se analizeaza cerințele punctelor de lucru ale bancii, ale departamentelor din cadrul sediului central si timpul actual de recuperare a resurselor critice pentru activitate.

Siguranta Informatiilor

Principii cheie de siguranta informatiilor

Tot personalul este responsabil pentru mentinerea sigurantei corespunzatoare a informatiilor.

Întregul personal trebuie sa fie familiarizat cu acest document si cu cerintele de siguranta informatiilor. Evenimente care promoveaza constientizarea problemelor de securitate trebuie organizate.Tot personalul va participa la aceste evenimente.

Toate informatiile si sistemele de informatii trebuie sa fie clasificate si tratate in concordanta cu nivelurile lor de clasificare.

In scopul de a defini masurile cost-eficienta (de exemplu: gradul ridicat al disponibilitatii sistemelor de informatii critice de afaceri), este necesar sa se clasifice date, hardware si software, tipuri de documente si media. Clasificarea este bazata pe urmatoarele:

Confidentialitate: Protectia impotriva accesului neautorizat

Integritate: Neamestecat si complet

Disponibilitate: Acces cand este necesar

O clasificare in patru categorii poate fi privita ca adecvata (de exemplu confidentialitatea: publica, interna, confidentiala si secreta).

Implicit, toate informatiile trebuie privite ca interne. Informatii publice, confidentiale sau secrete trebuie sa fie clasificate prin detinatorul desemnat al informatiei (autor).

Accesul la informatii si la sistemele de informatii trebuie sa fie controlat.

Controlul accesului este obligatoriu, in scopul de a impiedica accesul neautorizat la informatii si sisteme de informatii .

Operatiunile in care este stocata informatie confidentiala sau secreta trebuie sa fie asigurate prin masuri corespunzatoare de controlul accesului. Trebuie sa fie acordat acces numai persoanelor mentionate. Pentru sisteme de informatii, trebuie sa fie stabilit un cont separat de acces pentru fiecare membru al personalului, pentru a permite ca activitatile sa fie urmarite in eventualitatea unei investigatii.

In scopul autentificarii, trebuie sa fie implementata cel putin o combinatie de user si parola. Pentru a realiza un nivel corespunzator de siguranta cu aceasta metoda, parola trebuie sa aiba un anumit grad de complexitate si trebuie sa fie tratata drept confidentiala. Cand se elibereaza drepturi de acces, metoda adoptata trebuie sa fie cea a desemnarii autorizatiei minime.

Pentru sisteme de informatii critice pentru afaceri obiectivul trebuie sa fie autentificarea dubla

Aceasta insemna folosirea a cel putin una din urmatoarele metode:

autentificare prin intermediul functiei de memorie (de exemplu parola)

autentificare printr-un obiect fizic (de exemplu cartela activa de memorie)

autentificarea prin intermediul persoanei, caracteristicilor personale (de exemplu amprenta digitala)

Informatiile sunt clasificate drept confidentiale daca dezvaluirea lor nedorita ar conduce la pierderi financiare, consecinte juridice sau distrugerea reputatiei. In acest caz nivelul de siguranta este ridicat.

Informatiile sunt clasificate ca secrete daca sunt de importanta exceptionala pentru unitate. Dezvaluirea unor asemenea informatii ar putea provoca unitatii considerabile pierderi financiare, grave consecinte juridice sau considerabile daune reputatiei.

Personalul trebuie sa fie constient ca prezenta strainilor in cladirile băncii cooperatiste trebuie sa fie chestionata si strainii suspecti provocati sa explice activitatile si autorizatiile lor. In mod special in zonele de siguranta, persoane din afara unitatii nu trebuie sa ramana nesupravegheate.

Utilizarea dispozitivelor personale pentru a prelucra sau memora informatii in legatura cu afacerile societatii nu este permisa in afara de cazul in care este autorizata in mod expres.

Cerinte de raportare

Pentru cuantificarea riscului operational la nivelul Bancii Cooperatiste Centrocoop, in afara de rapoartele trimestriale privind evenimentele generatoare de pierderi si cele pentru riscuri latente, se stabilesc urmatorii indicatori specifici:

numarul, frecventa erorilor de redactare a documentelor, inclusiv a referatelor de creditare;

numarul, frecventa erorilor de inregistrare a datelor in sistemul informatic de gestionare a creditelor;

numarul si frecventa incidentelor provocate de deficiente ale sistemelor informatice;

numarul de masuri disciplinare luate in cazuri de desfasurare de activitati neautorizate de catre personalul implicat in activitatea de creditare;

numarul de litigii cu clientii.

Monitorizarea riscului operational se realizeaza prin intermediul indicatorilor de apreciere a nivelului riscului operational stabilit mai sus.

Indicatorii riscului operational se urmaresc permanent si prin efectuarea controlului intern.

Reducerea riscului operational se realizeaza prin masuri preventive, la nivelul bancii, cum ar fi:

actualizarea, imbunatatirea, aplicarea si urmarirea respectarii permanente a reglementarilor Bancii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP;

instruirea si perfectionarea personalului implicat in activitatea desfasurata de banca cooperatistă;

exercitarea controlului intern la nivelul bancii cooperatiste;

delimitarea responsabilitatilor avand in vedere asigurarea compatibilitatii angajatilor cu sarcinile atribuite;

desfasurarea activitatii curente cu incadrarea in limitele stabilite prin procedurile privind administrarea riscurilor elaborate de Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP, monitorizarea permanenta a acestor limite, a respectarii competentelor de aprobare a creditelor.

Subcap. 3 Riscul juridic, politici si proceduri de administrare

Riscul juridic este o componenta a riscului reputational, aparut ca urmare a neaplicarii sau aplicarii defectuoase a dispozitiilor legale ori contractuale, care afecteaza negativ operatiunile sau situatia Băncii Cooperatiste Centrocoop.

Administrarea riscului juridic cuprinde:

evaluarea, etapa in care are loc identificarea operatiunilor vulnerabile la riscul juridic si a cauzelor generatoare de astfel de riscuri;

monitorizarea nivelului riscului juridic, proces care se asigura, in permanenta, de catre conducerea băncii cooperatiste. In situatia constatarii de astfel de riscuri, se vor adopta masuri de corectare a acestora, necesare mentinerii/cresterii calitatii activitatii;

reducerea efectelor urmare manifestarii riscului, precum si adoptarea de actiuni de prevenire a acestuia – pentru eliminarea posibilitatilor de aparitie a factorilor de risc.

Avand in vedere felul si natura operatiilor pe care le implica activitatea băncii cooperatiste, este necesara indentificarea operatiunilor ce pot fi afectate de riscul juridic atat la nivelul bancii, cat si la nivelul punctelor de lucru.

Gestionarea riscului juridic se efectueaza in mod continuu la nivelul băncii si se tine seama de factorii de risc.

Pe baza informatiilor detinute se analizeaza si se identifica activitatile, cauzele si evenimentele generatoare de risc juridic.

Activitatile desfasurate in cadrul Băncii Cooperatiste Centrocoop vulnerabile la riscul juridic sunt urmatoarele:

incheierea de contracte cu respectarea dispozitiilor legale;

incheierea de angajamente fata de terte persoane fizice sau juridice cu respectarea dispozitiilor legale;

desfasurarea activitatii curente respectand si aplicand corect prevederile actelor normative in vigoare, normele si reglementarile emise de Banca Nationala a Romaniei si Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP;

acordarea creditelor urmarind in permanenta respectarea regulilor de prudenta si a normelor de creditare emise de Banca Centrala Coopertista si aplicarea corecta a acestora;

intocmirea corecta a contractului de credit si a accesoriilor acestuia;

analiza creditelor evidentiate in afara bilantului si adoptarea de masuri de recuperare a creditelor;

intocmirea si transmiterea in termenele legale a raportarilor;

activitatile angajatilor cu probleme.

La nivelul Băncii Cooperatiste Centrocoop pot fi identificate urmatoarele posibile cauze generatoare de risc juridic:

personal insuficient si/sau fara experienta suficienta;

greseli/ omisiuni in intocmirea contractelor, inclusiv contractele de credit;

documentatie de creditare incompleta;

deteriorarea/ distrugerea sistemelor informatice;

neaplicarea/ aplicarea defectuoasa a dispozitiilor legale;

control intern desfasurat necorespunzator;

aplicarea necorespunzatoare a normelor si procedurilor Bancii Centrale Cooperatiste de desfasurare a activitatii.

Datorita posibilelor cauze enumerate mai sus pot avea loc urmatoarele evenimente generatoare de risc juridic, care poate conduce si la litigii:

analizarea/ acordarea creditelor fara a tine cont de prevederile legale;

nerespectarea reglementarilor bancii privitoare la activitatea curenta, inclusiv cea de creditare;

nerespectarea/depasirea competentelor pentru aprobarea si acordarea creditelor, precum si constituirea depozitelor;

netransmiterea in termenul stabilit a referatelor spre aprobare/ratificare in Consiliul de administratie al băncii;

frauda interna ca urmare a primirii de mita;

utilizarea abuziva a informatiilor confidentiale detinute in legatura cu clientela;

administrarea defectuoasa a portofoliului de credite;

practici defectuoase legate de clientela, produse si activitati desfasurate de banca (utilizarea necorespunzatoare a informatiilor confidentiale detinute in legatura cu clientela, spalarea banilor, etc.);

frauda interna (raportarea cu rea credinta a pozitiilor, furtul, incheierea de catre salariati de tranzactii pe cont propriu);

frauda externa (talharia, falsificarea, spargerea unor coduri aferente sistemelor informatice);

punerea in pericol a activelor corporale (acte de terorism, vandalism, incendii, cutremure, etc.).

Pentru cuantificarea riscului juridic la nivelul băncii, se stabilesc urmatorii indicatori specifici:

numarul, frecventa erorilor de redactare a documentelor si contractelor;

numarul si frecventa incidentelor provocate de conducerile si personalul băncii datorita neaplicarii sau aplicarii defectuoase a dispozitilor legale ori contractuale;

numarul de masuri disciplinare luate in cazuri de desfasurare de activitati neautorizate de catre personalul implicat in activitatea curenta;

numarul sanctiunilor primite de bancă si cauzele acestora;

numarul de litigii cu clientii ori terte persoane.

Evenimentele generatoare de risc juridic (incidente cu/fara pierderi) in activitatea desfasurata vor fi raportate de banca cooperatistă la Serviciul de administrare a riscurilor constituit la nivelul Bancii Centrale Cooperatiste Creditcoop, pana la data de 15 ale lunii urmatoare pentru trimestrul expirat. In cazul producerii unor evenimente generatoare de risc juridic, raportarea se face in termen de 24 de ore.

Conducerea băncii raspunde de intocmirea si transmiterea trimestriala a raportului privind pierderile de risc juridic (litigii, clienti insolvabili, sanctiuni si amenzi aplicate de organele de drept, fraude, talharii, furturi, etc), cat si a incidentelor fara pierderi. In cazul in care pierderile inregistrate pot fi probate cu documente constatatoare acestea se anexeaza la rapoartele transmise in forma letrica.

Monitorizarea riscului juridic se realizeaza prin intermediul indicatorilor de apreciere a nivelului riscului juridic stabiliti mai sus.

Reducerea riscului juridic se realizeaza prin masuri preventive, la nivelul băncii, cum ar fi:

actualizarea, imbunatatirea, aplicarea si urmarirea respectarii permanente a prevederilor reglementarilor Bancii Centrale Cooperatiste;

instruirea si perfectionarea personalului implicat in activitatea desfasurata de banca cooperatistă;

exercitarea controlului intern, atat in cadrul Bancii Cooperatiste Centrocoop, ca si la nivelul punctelor de lucru;

delimitarea responsabilitatilor avand in vedere asigurarea compatibilitatii angajatilor cu sarcinile atribuite;

desfasurarea activitatii curente cu incadrarea in limitele stabilite prin procedurile privind administrarea riscurilor elaborate de Banca Cooperatista Centrocoop, monitorizarea permanenta a acestor limite.

CAP. VII Riscul reputational

Subcap. 1 Caracteristici generale si politici de administrare

Riscului reputational, este definit ca fiind riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea Băncii Cooperatiste Centrocoop.

Administrarea riscului reputational cuprinde:

evaluarea, etapa in care are loc identificarea operatiunilor vulnerabile la riscul reputational si a cauzelor generatoare de astfel de riscuri;

monitorizarea nivelului riscului reputational, proces care se asigura, in permanenta, de catre conducerea băncii, prin urmarirea/interpretarea informatiilor furnizate de un sistem de indicatori. In situatia constatarii de abateri de la nivelurile stabilite, se vor adopta masuri de corectare a acestora, necesare mentinerii/cresterii calitatii activitatii;

reducerea efectelor urmare manifestarii riscului, precum si adoptarea de actiuni de prevenire a acestuia – pentru eliminarea posibilitatilor de aparitie a factorilor de risc.

Conducerea băncii are sarcina de a urmari aplicarea masurilor stabilite pentru diminuarea riscului reputational.

Avand in vedere felul si natura operatiilor pe care le implica activitatea băncii, este necesara indentificarea operatiunilor ce pot fi afectate de riscul reputational atat la nivelul bancii cooperatiste, cat si la nivelul punctelor de lucru.

Gestionarea riscului reputational se efectueaza in mod continuu la nivelul băncii tinandu-se seama de factorii de risc.

Conducerea bancii are sarcina supravegherii activitatii pentru a identifica imediat cauzele care conduc la manifestarea riscului si sa stabileasca masurile necesare pentru limitarea pierderilor potentiale.

Subcap. 2 Proceduri de administrare a riscului reputational

Pe baza informatiilor detinute se analizeaza si se identifica activitatile, cauzele si evenimentele generatoare de risc reputational.

Activitatile desfasurate in cadrul Bancii Cooperatiste Centrocoop vulnerabile la riscul reputational sunt urmatoarele:

publicitatea negativa, conforma sau nu cu realitatea, facuta practicilor de afaceri si/sau persoanelor legate de acestea;

pierderea increderii in soliditatea băncii, datorata incalcarii grave a securitatii acesteia in urma unor atacuri interne sau externe asupra sistemului informational;

intampinarea de catre clienti a unor probleme in utilizarea anumitor produse, fara a avea suficiente informatii despre acestea si fara a cunoaste procedurile de remediere a problemelor respective.

La nivelul bancii pot fi identificate urmatoarele posibile cauze generatoare de risc reputational:

personal insuficient si/sau fara experienta suficienta;

inregistrarea eronata in sistemul informatic a datelor referitoare la evidenta clientilor ;

erori in intocmirea notelor contabile;

greseli/omisiuni in intocmirea referatelor de credite, raportarilor sau altor informari privitoare la activitatea bancii;

documentatie de creditare sau de constituire a depozitelor incompleta;

sisteme/programe informatice concepute/ configurate gresit;

utilizare necorespunzatoare sau intretinere defectuoasa a sistemelor informatice si bazelor de date;

deteriorarea/distrugerea sistemelor informatice;

neaplicarea/aplicarea defectuoasa a dispozitiilor legale;

prelucrarea/utilizarea necorespunzatoare a datelor primite;

informatii/precizari transmise eronat sau incomplet catre punctele de lucru;

control intern desfasurat necorespunzator;

aplicarea necorespunzatoare a normelor si procedurilor CREDITCOOP de desfasurare a activitatii;

Datorita posibilelor cauze enumerate mai sus pot avea loc urmatoarele evenimente generatoare de risc reputational:

nerespectarea reglementarilor CREDITCOOP privitoare la activitatea băncii;

utilizare incorecta a informatiilor;

transmiterea eronata a datelor/raportarilor sau nerespectarea termenelor de transmitere a acestora;

informatii/precizari transmise eronat sau incomplet catre punctele de lucru;

utilizarea abuziva a informatiilor confidentiale detinute in legatura cu clientela;

sistarea temporara a desfasurarii activitatii datorata unor cauze externe (exemplu, intreruperea temporara a furnizarii energiei electrice);

practici defectuoase legate de clientela, produse si activitati desfasurate de bancă (utilizarea necorespunzatoare a informatiilor confidentiale detinute in legatura cu clientela, spalarea banilor, etc.);

frauda interna (raportarea cu rea credinta a pozitiilor, furtul, incheierea de catre salariati de tranzactii pe cont propriu);

frauda externa (talharia, falsificarea, spargerea unor coduri aferente sistemelor informatice);

punerea in pericol a activelor corporale (acte de terorism, vandalism, incendii, cutremure, etc.).

Pentru cuantificarea riscului reputational la nivelul băncii, se stabilesc urmatorii indicatori specifici:

numarul, frecventa erorilor de redactare a documentelor si contractelor;

numarul si frecventa incidentelor provocate de conducerile si personalul băncii datorita neaplicarii sau aplicarii defectuoase a dispozitilor legale ori contractuale;

numarul de masuri disciplinare luate in cazuri de desfasurare de activitati neautorizate de catre personalul implicat in activitatea curenta;

numarul sanctiunilor primite de banca cooperatistă si cauzele acestora;

numarul de litigii cu clientii ori terte persoane.

Evenimentele generatoare de risc reputational (incidente cu/fara pierderi) in activitatea desfasurata vor fi raportate de banca cooperatistă la Serviciul de administrare a riscurilor constituit la nivelul Bancii Centrale Cooperatiste Creditcoop, pana la data de 15 ale lunii urmatoare pentru trimestrul expirat. In cazul producerii unor evenimente generatoare de risc reputational, raportarea se face in termen de 24 de ore.

Conducerea Băncii Cooperatiste Centrocoop raspunde de intocmirea si transmiterea trimestriala a raportului privind pierderile de risc reputational. In cazul in care pierderile inregistrate pot fi probate cu documente constatatoare, se anexeaza la raportare in forma letrica.

Monitorizarea riscului reputational se realizeaza prin intermediul indicatorilor de apreciere a nivelului riscului operational stabiliti mai sus.

Indicatorii riscului reputational se urmaresc permanent si prin efectuarea controlului intern.

Reducerea riscului reputational se realizeaza prin masuri preventive, la nivelul băncii, cum ar fi:

actualizarea, imbunatatirea, aplicarea si urmarirea respectarii permanente a prevederilor reglementarilor CREDITCOOP;

instruirea si perfectionarea personalului implicat in activitatea desfasurata de bancă;

exercitarea controlului intern, atat la sediul central al băncii cooperatiste,cât si la nivelul punctelor de lucru;

delimitarea responsabilitatilor avand in vedere asigurarea compatibilitatii angajatilor cu sarcinile atribuite;

desfasurarea activitatii curente cu incadrarea in limitele stabilite prin procedurile privind administrarea riscurilor elaborate de CREDITCOOP, monitorizarea permanenta a acestor limite, a respectarii competentelor de aprobare a creditelor.

CAP. VIII Analiza riscurilor semnificative și masurile intreprinse pentru administrarea acestora la 31 martie 2009 la Banca Cooperatistă Centrocoop

In conformitate cu prevederile Manualului cuprinzand politici si proceduri privind administrarea riscurilor semnificative si definirea profilului de risc in cadrul retelei CREDITCOOP, elaborat in baza Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr.17 privind administrarea riscurilor semnificative, precum si a prevederilor Regulamentului Comitetului de administrare a riscurilor semnificative, Comitetul de administrare a riscurilor semnificative la nivelul Bancii Cooperatiste Centrocoop, numit prin decizia nr.24/11.10.2008, a procedat la identificarea, evaluarea, monitorizarea, analizarea si controlul permanent a evolutiilor semnificative care ar putea influenta profilul de risc al Bancii Cooperatiste Centrocoop.

In sedinta din data de 14.04.2009, Comitetul de administrare a riscurilor semnificatve a analizat informarea prezentata de persoana cu atributii si responsabilitati in administrarea riscurilor semnificative cu privire la :

1) Indicatori privind riscul de credit – inregistrati in cursul lunii martie 2009 ;

Situatia creantelor restante;

Ponderea provizioanelor specifice de risc;

Ponderea creditelor si dobanzilor restante in total credite acordate;

Situatia creditelor si dobanzilor scoase in afara bilantului;

Ponderea creditelor si dobanzilor scoase in afara bilantului in total credite acordate;

Situatia clasificarii creditelor, precum si a necesarului de provizioane specifice de risc de credit si de dobanda, in luna martie 2009;

Situatia expunerii Bancii Cooperatiste Centrocoop fata de grupul persoanelor aflate in relatii speciale si fata de grupul personalului propriu;

Situatia expunerilor fata de grupurile “un singur debitor”, altii decat grupul persoanelor aflate in relatii speciale si cel al personalului propriu.

Raportarile la Centrala Riscurilor Bancare a debitorilor care inregistreaza expuneri fata de Banca Cooperatista Centrocoop >=20,000 lei

Credite acordate clientelei in total activ;

Credite si dobanzi restante in capitaluri proprii;

Gradul de recuperare al creantelor scoase in afara bilantului.

2) Indicatori privind riscul de piata :

Riscul ratei dobanzii;

Marja absoluta a dobanzii;

Marja procentuala neta a dobanzii;

Marja procentuala bruta a dobanzii

Dobanda medie activa, dobanda medie pasiva si ecartul.

3) Indicatori privind riscul de lichiditate:

Lichiditatea imediata cu si fara luarea in considerare a fondului social;

Credite acordate clientelei in depozite atrase de la clienti (valori brute);

Indicatori privind volatilitatea pasivelor – disponibilitati si depozite la vedere in depozite la termen si colaterale;

Indicatori privind plasamentele vulnerabile;

Echilibrul pozitiilor bilantiere pe benzi de scadenta;

Active si pasive din operatiuni cu clientela pe scadente;

Lichiditatea mare fata de un singur debitor.

4) Evenimentele generatoare de pierderi operationale

Administrarea riscurilor semnificative – la nivelul Bancii Cooperatiste Centrocoop.

S-a procedat la identificarea, monitorizarea, analizarea si controlul permanent al evolutiilor semnificative care ar putea influenta profilul de risc al Bancii Cooperatiste Centrocoop. Asa cum prevad reglementarile Bancii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP, activitatea bancii cooperatiste este expusa la cinci tipuri de riscuri semnificative, si anume: risc de credit, risc de lichiditate, risc de piata, risc operational, risc juridic si risc reputational.

Riscul de credit, reprezinta riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a neindeplinirii de catre contrapartida a obligatiilor contractuale .

In vederea limitării posibilității aparitiei riscului de credit s-au luat urmatoarele masuri:

1) Stabilirea unor obiective strategice privind limitarea riscului de credit, dintre care stabilirea categoriilor de credit pe care le promoveaza Banca Cooperatista Centrocoop (credite pe termen scurt sau mediu, cu preponderenta membrilor cooperatori).

2) S-au realizat instruiri periodice, de regula la incheierea de luna, cu personalul bancii cooperatiste implicat in activitatea de acordare credite, astfel incat acesta sa intreprinda demersurile adecvate de prevenire, identificare, monitorizare si evaluare a riscului printr-o stricta cunoastere si selectie a solicitantilor de credite, cu respectarea stricta a competentelor privind aprobarea creditelor.

3) Monitorizarea politicilor privind riscul de credit, atat la nivel individual cat si la nivelul intregului portofoliu de credite, urmarindu-se ca acestea sa asigure :

1. mentinerea unor standarde sanatoase de creditare; s-au verificat creditele acordate de Banca Cooperatista Centrocoop prin sediul central si punctele de lucru ale acesteia, constatandu-se ca s-au respectat competentele de aprobare a creditelor, precum si conditiile de creditare.

2. monitorizarea si controlul riscului de credit, insistandu-se pe determinarea riscului de credit rezultat din expunerile mari, precum si din imprumuturile acordate persoanelor aflate in relatii speciale si personalului bancii cooperatiste; in acest sens s-a analizat lunar, sau ori de cate ori a aparut o cerere de credit de valoare mare, portofoliul de credite, in vederea identificarii la nivelul bancii cooperatiste a grupurilor de debitori si a expunerilor pe care unitatea le inregistreaza fata de aceste grupuri – pentru a determina eventualele expuneri mari, astfel:

Nu s-au acordat credite care sa conduca la inregistrarea de expuneri mari fata de contrapartida.

Acordarea de credite clientilor care sunt membri ai grupului personalului propriu s-a facut numai in baza hotararilor Consiliului de administratie al Bancii Cooperatiste Centrocoop; pentru aceste grupuri nu s-au inregistrat expuneri mari, asa cum rezulta din anexa nr 2.6 la prezentul raport, pe tot parcursul lunii martie 2009.

S-au monitorizat creditele de valoare mare aflate in derulare; la data de 31 martie 2009 –nu se inregistreaza credite restante aferente acestor tipuri de credite.

În acțiunea de monitorizare a riscului de credit sunt avute în vedere prevederile Normelor de creditare CREDITCOOP si prevederile altor norme și reglementari care privesc activitatea de creditare (Norma BNR nr.17/2003, Regulamentul BNR nr.5/2002 cu modificarile si completarile ulterioare).

La data de 31 martie 2009 s-au monitorizat si analizat urmatorii factori de risc:

portofoliul de credite, atat de la sediu cat si de la punctele de lucru;

situatia grupurilor si a expunerilor inregistrate de Banca Cooperatista Centrocoop, fata de acestea ;

situatia expunerii grupului personalului propriu al bancii cooperatiste precum si a expunerii grupului persoanelor aflate in relatii speciale – atat pentru nivelul provizoriu al fondurilor proprii cat si pentru nivelul final al fondurilor proprii (anexa nr 2.6).

De asemenea, banca cooperatista nu inregistreaza expuneri mari fata de grupul de persoane aflate in relatii speciale, adica nici o astfel de expunere nu are o valoare egala sau mai mare de 10% din fondurile proprii ale acesteia .

La data de 31 martie 2009, sunt 2 grupuri „un singur debitor” aflate in relatii speciale, cu o expunere de 13.028,71 lei, adica 1,09% din fondurile proprii, care au fost in valoare de 1.194.852 lei.

Din verificarile efectuate s-a constat ca nici un grup „un singur debitor”, altele decat grupurile reprezentand „un singur debitor” care intra in componenta grupului de persoane aflate in relatii speciale cu banca cooperatista sau in componenta personalului bancii cooperatiste, conform definitiei din Norma nr.9 /2003 a Bancii Nationale a Romaniei, nu inregistreaza expunere mare, adica aceste expuneri nu depasesc 10 % din fondurile proprii ale bancii cooperatiste.

Din anexa cu expunerile grupului personalului propriu si al familiilor acestora, rezulta ca valoarea acesteia nu depaseste 10% din fondurile proprii ale bancii cooperatiste. La data de 31 martie 2009 expunerea grupului personalului propriu este de 39.926,58 lei, adica 3,34% din fondurile proprii.

3. identificarea si administrarea creditelor neperformante – in baza analizelor lunare privind situatia necesarului de provizioane de la fiecare punct de lucru si la sediul bancii cooperatiste.

La finele lunii martie 2009 s-a analizat principala activitate desfășurată de catre Banca Cooperatista Centrocoop, si anume acordarea de credite membrilor cooperatori și persoanelor juridice care au domiciliul sau sediul social în raza teritoriala de operare a acesteia.

La finele lunii martie , pana in 5 a lunii aprilie 2009, s-au centralizat datele privind creantele restante inregistrate, de la fiecare punct de lucru. S-au analizat toate cazurile clientilor restanti si unde a fost cazul s-a trecut la recuperarea prin executare silita.

S-au analizat: situația creditelor și dobânzilor restante înregistrate de banca cooperatista, propunand conducerii bancii cooperatiste măsuri concrete pentru limitarea și reducerea acestor imobilizari, conform tabelelor anexate.

Situația creditelor și dobânzilor neîncasate, pe două categorii, respectiv pe credite aflate în derulare și credite evidențiate în conturi din afara bilanțului, astfel:

1. Situația creditelor aflate în derulare

La 31 martie 2009, structura soldului plasamentelor în împrumuturi este prezentată în anexa nr.2.2, nivelul mediu pe rețea a ponderii împrumuturilor restante fiind de 1 %. Pe total banca cooperatista, soldul plasamentelor efectuate a avut următoarea evoluție:

– lei (RON)-

La 31 martie 2009 s-a inregistrat o scadere a valorii creditelor restante, dar si o crestere a plasamentelor, aspect rezultat din tabelul mai sus prezentat. S-a luat legatura cu debitorii cu un serviciu al datoriei de sub 5 zile, dar cu valoarea ratei scadente mare, fapt ce a condus la asigurarea unei mai bune functionarii a trezoreriei.

S-a atentionat personalul implicat in activitatea de urmarire a rambursarii creditelor sa intensifice activitatea de urmarire a modului de rambursare a creditelor si de recuperare a acestora si sa contacteze din timp persoanele care au scadentele la sfarsitul lunii.

S-a verificat modul in care se efectueaza recuperarea restantelor la fiecare punct de lucru; atat pentru a verifica activitatea de initiere de retineri din salariile debitorilor si girantilor stabiliti in urma analizarii situatiei provizioanelor din inchiderile de luna, cat si pentru a lua legatura cu conducerile societatilor angajatoare – pentru a ne onora cererile privind retinerile din salariile titularilor si garantilor pentru creditele care inregistreaza restante.

Punctul de lucru Dersca nu inregistreaza un nivel ridicat al restanțelor, peste media pe banca cooperatista.

Ponderi mici ale împrumuturilor restante, situate sub 0,5% în total plasamente, aproape de nivelul mediu al creanțelor restante din sistemul bancar, au înregistrat punctele de lucru Dersca, dar si sediul Dorohoi. (anexa nr.2.2).

În dinamică, la nivel consolidat, portofoliul de credite clasificat după prevederile Regulamentului Băncii Naționale a României nr.5/2002, cu modificarile ulterioare, a înregistrat următoarea evoluție:

– % –

Din analiza portofoliului de credite rezultă că și la finele lunii martie 2009, 99,03% din acestea se încadrează în categoria STANDARD (credite bune).

Împrumuturile restante și dobânzile neîncasate au condus la înregistrarea de provizioane pentru riscul de credit și de dobândă, în scadere fata de 31.12.2007 si fata de luna precedenta, astfel:

– lei (RON) –

La nivelul bancii cooperatiste necesarul de provizioane pentru riscul de credit și de dobândă la finele lunii martie 2009 a fost de 2.544 lei, in scadere față de începutul anului curent.

2. Situația creditelor și dobânzilor evidențiate în conturi din afara bilanțului.

La data de 31 martie 2009, Banca Cooperatista Centrocoop nu inregistreaza credite și dobânzi evidențiate în conturi din afara bilianțului (anexa nr 2.3.)

Din cele 12.867 lei creante restante inregistrate la 31.03.2009, 9.583 lei, adica 74,48%, au un serviciu al datoriei <=15 zile, fiind aferente unor credite clasificate in categoria standard, 1.612 lei, adica 12.53%, au un serviciu al datoriei intre 15 si 30 zile, 1.142 lei, adica 8.88%, au un serviciu al datoriei intre 30 si 60 zile, 213 lei, adica 1.80%, intre 60 si 90 zile si 317 lei, adica 2.46%, aferente unui singur debitor, cu un serviciu al datoriei peste 90 zile (si care este in executare silita).

Pe parcursul lunii martie 2009, Banca Cooperatista Centrocoop nu a inregistrat expuneri mari fata de „un singur debitor”, asa cum este definit de normele in vigoare, fata de grupul persoanelor aflate in relatii speciale sau grupul „un singur debitor“ al unei persoane componenta a grupului persoanelor aflate in relatii speciale. Aceste expuneri au fost urmarite lunar, nedepistandu-se nici un caz de expuneri mari.

Lunar a fost analizat portofoliul creditelor restante. Analiza acestora s-a efectuat impreuna cu personalul care are in sarcinile de serviciu urmarirea rambursarii creditelor, astfel ca, impreuna cu acestia, s-au decis masurile care trebuie intreprinse.

In administrarea si monitorizarea riscului operational – impreuna cu conducerea punctului de lucru Dersca si cu personalul cu raspunderi de la sediul bancii cooperatiste, s-a procedat la prevenirea derularii neadecvate a unor activitati interne. Riscul operational este limitat la nivelul bancii cooperatiste si datorita faptului ca personalul are calificarea corespunzatoare functiilor pe care le exercita, astfel, din cei 13 salariati, 5 , adica 38.46% sunt cu studii superioare de specialitate – conforme cu functiile pe care le ocupa (economice), si 8 sunt cu studii medii de specialitate sau calificari postliceale, respectiv liceu de informatica, cursuri de contabilitate, operare tehnica de calcul.

La inchiderea de luna sunt verificate colectiile de date de la punctul de lucru Dersca si de la sediu, prin intermediul procedurilor sistemului informatic, care asigura depistarea eventualelor necorelatii, inadvertente care ar putea influenta consistenta si veridicitatea informatiilor si datelor existente la nivelul fiecarei colectii in parte, cat si la nivel centralizat. Din analiza rapoartelor validate de catre informatician a rezultat ca in luna martie 2009 nu s-au inregistrat operatiuni eronate.

In cadrul controalelor inopinate efectuate de catre contabilul sef, nu s-au identificat erori de tip operational in luna martie 2009.

In privinta limitarii efectelor factorilor externi care pot influenta riscul operational, s-au intensificat, atat la nivelul conducerii bancii cooperatiste, cat si la cel al punctelor de lucru, legaturile cu conducerile unitatilor economice, dat fiind specificul preponderent al zonei, cu un somaj ridicat si slaba oferta a locurilor de munca, pentru a evita imobilizarea de fonduri, respectiv generarea de restante la rambursarea creditelor si plata dobanzilor, ca urmare a eventualelor disponibilizari ale fortei de munca.

Deasemenea in ceea ce priveste infrastructura externa-privind caderile retelei electrice, mentionez ca aceste incidente se produc de cateva ori pe an, deci frecventa de incidenta este medie iar impactul financiar este estimat ca fiind minor.

Riscul juridic – nu a reprezentat in luna martie 2009 un factor cu influenta negativa asupra activitatii Bancii Cooperatiste Centrocoop, unitatea nefiind parte in actiuni initiate in justitie. Nu s-au depistat incalcari ale dispozitiilor legale, deteriorari de date din colectiile de date informatice, s-a urmarit ca, in toate activitatile desfasurate, salariatii bancii cooperatiste sa respecte intocmai prevederile legale in vigoare, precum si prevederile cuprinse in actele normative proprii CREDITCOOP. Recomandarea este sa se acorde in continuare o atentie deosebita modului de redactare si de intocmire a contractelor de credit si a anexelor acestora, care constituie documente juridice, cu respectarea Normelor de creditare proprii.

Riscul de lichiditate – a fost administrat corespunzator, Banca Cooperatista Centrocoop neconfruntandu-se cu situatii de credite in asteptare sau cu solicitari de ridicari de numerar neonorate. Nu s-au inregistrat situatii in care, pe parcursul perioadei de aplicare, nivelul rezervei minime, de 20% din surse atrase, sa nu fie respectat. La data de 31 martie 2009, s-a procedat la monitorizarea si evaluarea lichiditatii bancii cooperatiste.

Importanta deosebita a evitarii riscului de lichiditate, faptul ca unitatea trebuie sa dispuna in permanenta de capacitatea de a face fata in orice moment la angajamentele financiare asumate sau prin extensie, posibilitatea de a mobiliza rapid activele disponibile, adica de a le transforma in bani, a condus la acordarea unei atentii deosebite pentru a mentine in limite rezonabile acest indicator, al carui nivel necorespunzator ar putea cauza aparitia unor elemente generatoare de riscuri semnificative.

Analiza in structura a lichiditatii, la 31 martie 2009, dupa componente:

lichiditatea primara (reprezentata prin banii insasi) = Numerar in casierie + disponibil si depozite la CREDITCOOP = 76.848 + 483.920 + 21.715 = 582.483 lei

lichiditatea secundara (constituita din activele care pot fi transformate oricand si cu costuri rezonabile in bani) = participatii CREDITCOOP = 179.400 lei

lichiditatea tertiara (care pentru a fi transformata in bani necesita o perioada de timp mai lunga si costuri substantiale) = Imobilizari corporale – constructii = 307.727 – 239.494 = 68.233 lei

Riscul de lichiditate rezulta din imposibilitatea bancilor cooperatiste de a onora in orice moment obligatiile de plata pe termen scurt, existand probabilitatea inregistrarii de pierderi inacceptabile sau al nerealizarii profiturilor estimate.

Metodologia folosita in evaluarea riscului de lichiditate consta in previzionarea fluxurilor de numerar pe benzi de scadenta pe o perioada de previziune.

Prin urmare, in cadrul managementului riscului de lichiditate trebuie acordata o atentie deosebita urmatoarelor elemente: total bilant 4.685.874 lei, capitaluri proprii 1.746.622 lei.

cunoasterea structurii maturitatii fondurilor atrase ce asigura un nivel superior al calitatii prognozelor privind fluxurile nete de fonduri;

volatilitatea fondurilor atrase care este dependenta de structura clientilor bancilor cooperatiste, de cunoasterea particularitatilor comportamentale a acestora ce poate constitui un atu al managementului lichiditatii – din analiza surselor atrase se remarca faptul ca din totalul de 2.550.259 lei, 11.86%, reprezinta fondul social detinut de membri cooperatori si sunt surse stabile ale unei clientele aparte, care detin si parti sociale, componente ale capitalului social al bancii cooperatiste.

diversificarea surselor de fonduri si a maturitatii acestora care conduce atat la evitarea dependentei de anumiti clienti, cat si la diminuarea riscului de pierderi de resurse importante in termen foarte scurt, sursele bancii cooperatiste constand in:

managenentul riscului de lichiditate este un proces complex datorita interconexiunilor cu alte riscuri ale bancilor cooperatiste – de aceea am analizat pe parcursul lunii martie 2009, modul de gestionare a disponibilitatilor de numerar, atat la sediul bancii cooperatiste, cat si la puncte de lucru, si s-a constatat ca s-au onorat toate angajamentele de plata, la sfarsitul lunii neexistand angajamente ferme si irevocabile neonorate.

Pentru masurarea riscului de lichiditate se utilizeaza un sistem de indicatori care pot fi grupati astfel:

1. indicatori utilizati pentru echilibrul pozitiilor bilantiere pe fiecare banda de scadenta;

Nivelul si tentinta indicatorului de lichiditate pe benzi de scadenta si pe total , a carui limita minima este 1% –este analizat lunar.

Excedentul de lichiditate reprezinta diferenta pozitiva dintre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara si in cazul inregistrarii unui excedent de lichiditate in oricare dintre benzile de scadenta, cu exceptia ultimei benzi, acesta se va adauga la nivelul de lichiditate efectiva aferent benzii de scadenta urmatoare.

In urma previziunilor fluxurilor de numerar s-a determinat indicatorul de lichiditate pe benzi de scadenta si pe total – la 31 martie 2009 care este mai mare decat minimul necesar de 1%, variind intre 4.21% pentru D <=1 luna si 6.98% pentru 1 luna < D =< 3. Lichiditatea pe total este de 6.44%

Nu se constata deci un grad de risc de lichiditate crescut.

Lichiditatea fata de o singura persoana nu constituie un element generator de riscuri, intrucat Banca cooperatista nu intregistreaza expuneri mari, iar clientii care au sume mari de rambursat lunar sunt monitorizati in permanenta.

Monitorizarea activelor si pasivelor din punct de vedere al maturitatii reziduale de pana la o luna ; aceasta monitorizare sa realizat prin analiza activelor si pasivelor cu scadente pentru 1 zi ;2-7 si 8-30 zile.

Nivelul si tendinta indicatorului de lichiditate imediata a carui limita trebuie sa fie mai mare decit 19%;

Numarator = numerar existent in casierie + disponibil in conturile de la Agentie si atasatele aferente +depozite la agentie=76.848 + 483.921 + 21.715 = 582.483 lei

Numitor = Surse atrase – Fond social = 2.869.018 – 302.546 = 2.566.472 lei, adica lichiditate imediata = 22.70% care este peste pragul de minim 22,24% indicand un risc scazut al lichiditatii imediate.

2. indicatori specifici privind volatilitatea pasivelor – nivelul si tendinta indicatorului disponibilitati si depozite la vedere/depozite la termen si colaterale a carui limita arata gradul de volatilitate al pasivelor la vedere si probabilitatea ca aceste sume sa fie retrase 88.499./ 2.550.259 = 3.47 %

Administrarea zilnica a lichiditatii se face atat la nivelul bancii cooperatiste, cat si la nivelul punctului de lucru Dersca de catre conducerea bancii cooperatiste, in colaborare cu persoana desemnata sa conduca activitatea curenta a punctului de lucru Dersca, avand ca sarcina principala administrarea rezervei minime obligatorii si administrarea lichiditatii curente pe baza scadentelor contractuale zilnice a elementelor de activ si pasiv, ajustate cu coeficientii statistici de realizare, impreuna cu ipoteze de lucru.

Din analiza echilibrului pozitiilor bilantiere pe benzi de scadenta la data de 31 martie 2009 rezulta un deficit de lichiditate in primele trei benzi de scadenta, adica pana la o luna, intre o luna si 3 luni si intre 3 luni si 6 luni, datorata scadentelor imediate a depozitelor privind clientela. Si din anexa 3.5 active si pasive pe scadente din operatiuni cu clientela rezulta scadente mai mari la credite peste 3, 6 luni si mai mari si de asemenea mari sub o luna si intre 1-3 luni la depozite.

Riscul reputational – apreciem ca la nivelul Bancii Cooperatiste Centrocoop nu exista iminenta producerii de risc reputational, intrucat, atat unitatea din Dorohoi cat si cele din teritoriu functioneaza de peste 50 ani, personalul fiind cunoscut si bucurandu-se de probitate morala si profesionala, atat in randul membrilor cooperatori, cat si in randul populatiei din raza teritoriala. Exista o preocupare permanenta a membrilor consiliului de administratie de a mentine legatura cu membrii cooperatori, in scopul intaririi increderii acestora in organizatia din care fac parte. Conducerea bancii cooperatiste a monitorizat modul in care personalul salariat si-a insusit si aplicat prevederile Regulamentului intern privind tratamentul clientelei. Nu s-au depistat abateri comportamentale ale salariatilor, nu s-au inregistrat reclamatii si nu s-au acordat sanctiuni personalului pentru fapte de indisciplina.

Riscul de piata

Desi riscul de piata este un risc normal pentru activitatea desfasurata, concentrarea excesiva a acestuia poate constitui o amenintare pentru veniturile si capitalul bancii cooperatiste.

Administrarea riscului de piata in cadrul bancii cooperatiste se rezuma la evaluarea, masurarea si monitorizarea riscului ratei dobânzii.

Riscul ratei dobanzii este masurat fie prin raportul ıntre activele si pasivele sensibile la dobanda, fie prin diferenta ıntre acestea.

Pentru evaluarea, masurarea si monitorizarea riscului ratei dobânzii se calculeaza urmatorii indicatori de risc:

1. Riscul ratei dobanzii, care se determina ca raport ıntre activele productive si pasivele purtatoare de dobanzi.

2. Marja absoluta a dobanzii bancare, exprimata prin veniturile nete din dobanzi, reflecta capacitatea institutiei de a acoperi cheltuielile cu dobanzile din veniturile obtinute prin ıncasarea dobanzilor la creditele acordate.

3. Marja procentuala bruta a dobanzii bancare, rezulta din raportarea marjei absolute la activele productive.

4. Marja procentuala neta a dobanzii bancare, se calculeaza ca raport ıntre nivelul mediu al ratei dobanzii active si nivelul mediu al ratei dobanzii pasive.

S-a determinat lunar (anexa 4.1 4.2.) nivelul indicatorilor de mai sus si s-a constatat un nivel al riscului ratei dobanzii de 1.45 peste nivelul maxim admis de 1.26.

Pentru identificarea, evaluarea si monitorizarea riscului de piata se efectueaza lunar sau ori de câte ori situatia o impune situatii si analize care scot in relevanta modul de gestiune de catre banca cooperatista a nivelului dobânzilor active si pasive si implicatiile acestor nivele asupra veniturilor si respectiv al cheltuielilor.

Situatiile si analizele se efectueaza prin calculul atât la nivelul bancii cooperatiste cât si la nivelul punctelor de lucru a urmatorilor indicatori: riscul ratei dobanzii, marja absoluta a dobanzii bancare, marja procentuala bruta a dobanzii bancare, marja procentuala neta.

Rata inflației nu a influentat semnificativ activitatea bancii cooperatiste pe luna martie 2009. Practicarea unor dobanzi pasive real pozitive a condus la stimularea constituirii de depozite pe termen, fapt relevat de evolutia soldului acestora.

Nivelul dobanzilor active practicate au fost sub limitele prevazute in Circularele CREDITCOOP.

Prezenta analiză a fost prezentata in sedinta Consiliului de Administratie nr. 12 din 14.04.2009.

B I B L I O G R A F I E

1. Regulamentul de organizare și funcționare al Băncii Cooperatiste Centrocoop

2. O.U.G. nr.99/2007 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului

3. Actul Constitutiv al Băncii Cooperatiste Centrocoop

4. Manualul de administrare a riscurilor semnificative al băncilor cooperatiste – Creditcoop 2008

5. Norma nr. 17/2003 a B.N.R. privind controlul intern, administrarea riscurilor și auditul instituțiilor de credit

6. Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale

7. Noul acord de capital BASEL II privind capitalul minim al instituțiilor de credit

8. Norme și reglementări interne specifice băncilor cooperatiste – Creditcoop 2008