Managementul Riscurilor Intr O Companie Existenta S.c. Apidava S.r.l

MANAGEMENTUL RISCURILOR INTR-O COMPANIE EXISTENTA

S.C. APIDAVA S.R.L.

CUPRINS

Notiuni introductive

Capitolul I: Elemente de bază privind teoria riscului

1.1 Managementul riscurilor si etapele acestuia;

1.2 Clasificarea riscurilor

1.3 Riscurile afacerilor existente

Capitolul II: Analizarea afacerii

2.1 Piața

2.2 Dezvoltarea afacerii prin “Business Model Canvas”;

2.3 Abordarea strategica a afacerii folosind forțele lui Porter

Capitolul III: Identificarea și analiza riscurilor în domeniul apicol.

Studiu de caz: Firma APIDAVA

3.1 Date despre firma;

3,2 Istoric;

3,3 Dezvoltarea afacerii;

3.4 Descrierea activitatii firmei. Situația actuală;

3.5 Parteneri și asociați;

3.6 Producție;

3.7 Laborator;

3.8 Certificari;

3.9 Trasabilitate;

3.10 Diagnosticare firmă. Analiza Swot;

3.11 Riscuri. Măsuri de prevenire a riscurilor.

Concluzii

Bibliografi

CAPITOLUL I

Elemente de bază privind teoria riscului

Noțiuni introductive

Incertitudinea prezentă în diferite procese, respectiv consecințele determinate de aceasta, impun ca adoptarea deciziilor luate, să sa bazeze pe luarea în calcul a riscului. Problematica riscului, accentuată in ultimii ani, a devenit o preocupare importantă și, la ora actuala, tot mai multi manageri, echipe de conducere din eșalonul de varf al organizațiilor, precum și specialiști din industrie, afaceri, administrație, mediul academic, etc. sunt preocupați de aspectul ințelegerii și/sau abordării acestei teme, ca bază fundamentală în procesul de adoptare a deciziilor.

Dezvoltarea industrială și tehnologică a societății moderne a pus în evidență prezența unor riscuri care depășesc sfera riscurilor naturale cunoscute din timpuri străvechi de către umanitate. La riscurile „clasice” legate de aspectele naturale de mediu (precum cutremure, inundații etc.) se adaugă cele care sunt produsul exclusiv al activității desfasurate de oameni și a căror frecvență de apariție este din ce in ce mai ridicată, comparativ cu a celor generate de anumite situatii de urgență, pe o perioadă determinată de timp. Organizațiile din întreaga lume își derulează activitatea fiind influențate, in mod direct, de politica de piață și de schimbările tehnologice actuale, acestea fiind guvernate de mediul politic, economic și social.

Toate aceste medii suferă transformări, de cele mai multe ori imprevizibile, care afectează derularea activității acestora în sensul modificării performanțelor stabilite prin programele initiale de management. Aceste potențiale abateri de la planul inițial sunt denumite riscuri, iar varietatea și prezența lor constantă au sporit preocupările pentru crearea unor proceduri și instrumente moderne de management adaptate la cerințele actuale de dezvoltare și performanță.

Riscurile derivate din acțiunile umane fac acum parte din reflecțiile pe care societatea le

face asupra propriilor practici, iar reflexivitatea, adică acea capacitate pe care societatea o are de a reflecta asupra propriilor acțiuni în contextul cunoașterii științifice acumulate, este una dintre caracteristicile esențiale ale modernismului în faza sa actuală. Acest tip de reflexie include ideea că riscurile nu constituie parte a fatalității sau a destinului, ci sunt opțiuni pe care ființa omeneasca le face cu buna stiinta, de cele mai multe ori, involuntar. Acest element distinge riscul de pericol care apare ca un eveniment incontrolabil și în afara câmpului de acțiune a individului. Din această cauză preocupările pentru a cunoaște și a gestiona riscurile sunt numeroase și continue (aspect demonstrat de abundența literaturii în domeniu) încercând să țină pasul sau chiar să anticipeze evoluțiile și provocările din toate domeniile vieții economico-sociale.
În cadrul variației de domenii, riscul este definit în mod diferit, unul dintre elementele de diferențiere fiind unitatea de analiză, adică entitatea pentru care riscul este analizat și evaluat. Pot fi identificate mai multe tipuri de unități de analiză : individul, populația, o tranzacție, un proiect sau o organizație (fie în ansamblul său, fie doar un departament, o funcție sau o unitate de afaceri). În finanțe, unitatea de analiză poate fi un activ sau un flux monetar. În cazul managementului proiectelor, unitatea de analiză este proiectul, iar organizația (care realizează și care implementează proiectul) este entitatea care suportă riscul. În domeniul desfășurării unui proiect riscul reprezintă o situație nefavorabilă posibilă a avea loc cu o anumită probabilitate.

În acest context, riscul este o problemă relaționată cu procesul de luare a deciziilor. Analiza este, deci, conectată cu problema generală de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. Riscurile nu există obiectiv, ci sunt construite de către agenții care iau decizii, în timp ce părțile implicate în procesul de decizie, posibili neparticipanți la proces, dar ținte ale efectelor acestuia, ar putea percepe acest fenomen ca pericol. Precum indică studiile psihologice ale percepției riscului, această analiză are un impact semnificativ asupra atitudinii în fața hazardului potențial. Posibilitatea de a ajunge la un consens în ceea ce privește riscul scade semnificativ. Din perspectiva corporației, este esențială notarea faptului că riscul nu face parte din know-how-ul organizațional, deoarece acestea nu descoperă riscurile ci și le construiesc.

1.1 Managementul riscurilor si etapele acestuia;

1.1.1 Managementul riscului se referă la transpunerea unui aspect de business în toate scenariile posibile, latitudinea ramânâd in opinia dezvoltatorului. Este vorba de o atitudine prevăzătoare si de credință în posibilitatea de materializare a unui risc. Plecând de la aceasta atitudine, se ia o decizie constructivă care are drept scop eliminarea sau diminuarea pagubelor care ar putea sa apară în urma riscului respectiv.

Astfel, managementul riscului devine un proces de identificare, analiză și raspuns la riscurile potențiale ale unei organizații, ale unui sistem informațional sau ale unui proiect. 

Riscul reprezintă probabilitatea unei pierderi și depinde de trei elemente: pericol potențial, vulnerabilitate și gradul de expunere, vulnerabilitatea fiind definită ca susceptibilitatea unui sistem de a suferi pierderi în condiții de expunere la presiunea schimbărilor, interne sau externe.

Diferența specifică dintre risc și vulnerabilitate rezulta din faptul că:

riscul se referă la amenințări (origini /cauze), caracterizând consecințele manifestării acestora (pierderile, pagubele, suferințele), percepția asupra importanței consecințelor și probabilitatea de manifestare a amenințărilor;

în timp ce:

vulnerabilitatea se referă la subiectul / subiecții expunerii la manifestarea amenințărilor, caracterizând tipul și nivelul de susceptibilitate, reacția la stres a subiectului, capacitatea acestuia de a suporta expunerea la manifestarea amenințărilor.

Evaluarea riscurilor oferă factorilor de decizie o intelegere superioara a riscurilor care ar putea afecta atingerea obiectivelor, furnizând părților responsabile acuratețea și eficiența mijloacelor de control deja implementate, asigurând o bază solida cu privire la deciziile referitoare la abordarea optimă a modului de tratare a riscurilor. Rezultatul evaluării riscurilor reprezinta o contribuție substantiala la procesele decizionale ale organizației.

Evaluarea riscurilor este procesul general de identificare, analiză, evaluare și tratare a riscurilor. Maniera în care acest proces este aplicat nu depinde nu numai de contextul procesului de management al riscurilor, ci și de metodele și tehnicile utilizate pentru efectuarea evaluării riscurilor.

Procesul de identificare a riscurilor include identificarea cauzelor și surselor riscului (domeniul asigurari exista pericole în contextul unor posibile vătămări corporale), a evenimentelor, situațiilor sau împrejurărilor care ar putea avea un impact material asupra obiectivelor și naturii acestor amenintari.

Metodele de identificare a riscurilor pot include:

metode documentate, de exemplu liste de verificare și examinare a datelor istorice;

abordări sistematice de lucru în echipă, unde personal specializat, experimentat in evaluare riscuri, parcurge un proces sistematic de identificare a riscurilor potentiale, prin intermediul unui check list, structurat pe metoda intrebare – raspuns;.

tehnici de raționament inductiv precum HAZOP (hazard and operability study ) – http://en.wikipedia.org/wiki/Hazard_and_operability_study.

1.1.2 Etapele riscului

Etapele managementului de risc sunt sugerate de definițiile date acestui concept. Varietatea definițiilor acceptate pentru managementul riscului induc ideea existenței unor abordări diferite în ceea ce privește etapele acestui proces. Într-o accepțiune largă, managementul riscurilor este un proces ciclic, care se desfășoară pe toată perioada derulării unui proiect sau a unei activități, și presupune parcurgerea a cinci etape de lucru, și anume:

1. Planificarea riscului;

2. Identificarea riscului (Investigarea sistematică și continuă a expunerilor la diverse riscuri sau pierderi, evaluarea si selectarea riscurilor in functie de gravitate si impact economico – social);

3. Analiza riscului (cantitativă și calitativă), evaluarea naturii acestora, a frecvenței, gravității și potențialului impact;

4. Stabilirea strategiilor de abordare a riscului;

5. Monitorizarea și controlul riscului (Planificarea și organizarea unor tehnici adecvate de control a riscurilor care să minimizeze pierderile și să valorifice oportunitățile);

Primul pas în procesul de management al riscului constă în planificarea acestuia, respectiv stabilirea persoanelor responsabile de fiecare risc în parte, pe toate nivelurile ierarhice și pe toate categoriile de risc identificate. Activitatea de planificare presupune răspunsul la câteva întrebări de baza, intrebări de tip, cine, cum, ce???, și anume:

Cine are cea mai mare responsabilitate în procesul de management al riscului?

Cum trebuie să fie canalizat efortul de abordare a riscului?

Ce instrumente și metode se pot utiliza?

Al doilea pas al procesului de management al riscului presupune orientarea tuturor fortelor proprii si associate, în identificarea presupuselor surse generatoare de risc, care ar putea afecta în diverse feluri derularea proiectului sau a activității / afacerii analizate. Această activitate de identificare presupune realizarea unui brainstorming, prin intrunirea mai multor categorii de specialiști, care, cu ajutorul instrumentelor și metodelor specifice domeniului în care se face analiza, trebuie să identifice pas cu pas, toate punctele vulnerabile ale proiectului luat in studiu. Activitatea de identificare a surselor de risc se materializeaza în elaborarea unei liste de posibile evenimente, cu diferite garde de probabilitate privind aparitia și efectele pe care acestea le pot avea asupra domeniului studiat. Situațiile prezentate mai sus sunt pur teoretice, în practică se poate observa că este aproape imposibil să se determine absolut toate sursele de risc. De exemplu în cazul World Trade Center, New York 2001, au fost anticipate o multitudine de scenarii cu trimitere clară la atentate teroriste sau accidente aviatice care puteau afecta structurile celor două clădiri. Aceste scenarii au identificat surse reale de risc, dar nu au putut anticipa situațiile petrecute în fatidica zi de 11 Septembrie. Principalul motiv al neluării în calcul a acestor surse de risc, s-a dovedit a fi depășirea imaginației umane, deci faza de identificare a riscurilor nu a dat rezultatele cele mai bune, motiv pentru care procesul de management al riscului a eșuat. Există și erori determinate de depasirea realului si alunecarea violenta spre hazard.

Analiza riscului este procesul de examinare atât calitativă cât și cantitativă a impactului pe care îl poate avea fiecare risc în parte în cazul în care acesta se man, New York 2001, au fost anticipate o multitudine de scenarii cu trimitere clară la atentate teroriste sau accidente aviatice care puteau afecta structurile celor două clădiri. Aceste scenarii au identificat surse reale de risc, dar nu au putut anticipa situațiile petrecute în fatidica zi de 11 Septembrie. Principalul motiv al neluării în calcul a acestor surse de risc, s-a dovedit a fi depășirea imaginației umane, deci faza de identificare a riscurilor nu a dat rezultatele cele mai bune, motiv pentru care procesul de management al riscului a eșuat. Există și erori determinate de depasirea realului si alunecarea violenta spre hazard.

Analiza riscului este procesul de examinare atât calitativă cât și cantitativă a impactului pe care îl poate avea fiecare risc în parte în cazul în care acesta se manifestă în derularea unei afaceri sau in derularea pașilor unui proiect. În acest sens se urmăresc aspecte de genul: Dacă se petrece evenimentul X atunci … sunt puse în pericol vieți omenești, există pierderi financiare, este afectată imaginea organizației și așa mai departe.

Răspunsurile la acest tip de întrebări reprezintă faza de analiză a riscului. În funcție de probabilitatea și dimensiunea impactului pe care l-a avut evenimentul de risc identificat, managerul poate lua sau nu în calcul situația respectivă. De exemplu, există riscuri cu o probabilitate mare și un impact mare, riscuri care sunt demne de luat în calcul, dar există și situații în care este o probabilitate mică de apariție a unui eveniment, iar implicatiile acestuia sunt nesemnificative.

Pasul patru în procesul de management al riscului constă în elaborarea strategiilor de abordare a riscurilor identificate și analizate anterior. În acest sens, există o serie întreagă de metode și proceduri cu ajutorul cărora se pot stabili tactici de abordare. De exemplu anumite riscuri, cum ar fi riscul de accident, pot fi transferate către terțe persoane (o companie de asigurări), sau în situația în care riscul este de natură financiară se poate include în bugetul de venituri și cheltuieli, de exemplu devalorizarea în timp a unei investiții se poate acoperi prin constituirea unor provizioane.

Principalul scop al acestei etape este acela de a preveni managerul și organizația pe care acesta o conduce de posibilele variante de producere a unor de evenimente de risc. În acest sens, revenind la cazul , specialiștii care au proiectat clădirile au avut în vedere un eventual atac terorist asupra acestora și au luat în considerare necesitatea unei evacuări eficiente a tuturor persoanelor din clădire. Pentru a realiza acest lucru, ei au proiectat structura scărilor cu un grad de rezistență ridicat, lucru care s-a dovedit eficient în ziua respectivă, deoarece acestea nu au fost afectate de impact și au putut face față evacuării.

Ultimul pas al managementului riscului este monitorizarea și controlul. Această activitate reprezintă faza care închide ciclul procesului de management al riscului, aici efectuându-se operațiuni care în anumite situații pot relua întregul process (de unde si aspectul cyclic al evaluarii riscurilor), respectiv se revine la primul pas.

Spre deosebire de proiecte, pentru care s-au elaborat un număr foarte mare de metodologii recunoscute pe plan internațional, în afaceri încă nu există proceduri unanim acceptate pentru managementul riscului. Foarte bine reprezentat este însă domeniul managementului dezastrelor naturale sau tehnologice (al crizelor, al situațiilor de urgență) pentru care fiecare țară și-a creat propriile standarde sau planuri de intervenție și au stabilite proceduri de răapuns țin cazul apariției situațiilor de urgnță, unele dintre acestea fiind preluate și adaptate ca proceduri de management al riscului în afaceri.

1.2 Clasificarea riscurilor pentru firmele (întreprinderile/organizațiile) din orice domeniu de activitate

O zicală spune că „locul unde te afli depinde de locul unde stai”. Din acest punct de vedere putem spune că în viață totul depinde de ceea ce faci pentru a trăi in liniște, respectiv de activitățile desfășurate în acest scop. Având în vedere că orice activitate este supusă riscului, se poate spune că existența in sine este o continuă asumare a unor riscuri potentiale, a caror probabilitate de aparitie este nedefinită, raportandu-se la spectrul nemăsurabil al imaginației umane. Pentru a putea cunoaște aceste riscuri, o clasificare a lor este foarte utilă în abordarea subiectului ăn dezbatere.

Gama de riscuri probabile pentru o firmă (organizație) este nemăsurabila, fiecare individ in mod particular sau în echipă având o anumita viziune asupra riscului, aici intervenind întotdeauna așa zisa noțiune de hazard.

Conform cercetarilor efecuate pe tematica managementul riscurilor, acestea se împart în șapte grupe importante, fiecare grupă cuprinzand un anumit număr de pericole, care sunt limitate de pura imaginație, dar în cele mai dese cazuri, riscurile care au impact considerabil la nivel global ar fi urmatoarele: riscuri pure, riscuri speculative și riscuri politice.

Clasificare

după aria de acoperire:

distrugeri materiale, incendiu, explozie;

riscuri naturale: furtună, inundație, cutremur;

avarii accidentale inclusiv la sistemele computerizate;

contaminare/poluare;

acte criminale

furt, spargere;

distrugeri ecologice;

fraudă, viruși, fraudă pe computer și spionaj pe computer;

spionaj industrial, sabotaj și acte de terorism;

întreruperea (discontinuitatea) afacerii

cauzată de distrugeri materiale sau acte criminale;

lipsa ofertei – materii prime, energie, apă;

dispariția furnizorilor sau clienților datorată distrugerii materialelor la întreprinderi;

conflicte de muncă, greve;

întreruperea spontană a muncii;

plecarea (pierderea) personalului datorită competiției;

daunele de răspundere civilă

răspundere civilă generală;

răspundere de produs;

răspundere profesională;

poluarea mediului;

distrugerea de vieți omenești

accidente la locul de muncă;

boli profesionale;

pierderea personalului de bază datorată: bolilor, accidentelor, răpirii;

riscuri financiare

riscul de credit – intern și extern;

riscul de rată de schimb valutar;

riscuri politice

activele externe de recuperat de către guvernul unei țări;

barierele întalnite în cazul repatrierii profitului;

riscuri de natură informațională

modalitatea de transmitere și utilizare a informației;

riscurile investiționale (de devalorizare, de lichiditate, de supraevaluare);

alte riscuri (de participare, garanțiile date în favoarea terților, înregistrarea unor pierderi datorată unor terți, riscul general al afacerilor, riscul managerial).

după posibilitatea întamplării

riscuri potențiale;

riscuri reale;

după factorii care provoacă apariția riscului

riscuri interne (provocate de factori din interiorul companiei);

riscuri externe (provocate de factori din afara companiei);

după caracteristicile activității unei companii

riscuri primare (aferente activității de bază);

riscuri secundare (aferente celorlalte activități);

după consecințele întamplării

riscuri catastrofice;

riscuri minore;

după categoria celor afectați de producerea riscului

riscuri particulare/directe (este afectat cel care desfașoară activitatea/proprietarul);

riscuri generale/indirecte (este afectat mediul extern/societatea în general);

din punct de vedere al frecvenței și intensității întamplării

riscuri cu o frecvență mică, medie, ridicată;

riscuri de o intensitate mică, medie, ridicată;

(între aceste două caracteristici există o legătură invers proporțională).

http://conspecte.com/Asigurari/riscul-concept-componente-si-clasificare.html

Simulările potențialelor situații de risc pentru a determina răaspunsul organizației în caz de urgență sunt deosebit de importante.

1.3 Riscurile afacerilor existente

Obiectivul fiecărui om de afaceri sau al fiecărei organizații, existente sau în curs de dezvoltare, este obținerea de profit. Dar atingerea acestui obiectiv nu se poate face fără asumarea unuia sau mai multor riscuri potențiale.

Riscul în afaceri

În afaceri există întotdeauna riscul de a pierde, risc care este contrabalansat de oportunitatea de a câștiga, de a avea profituri substanțiale. Această șansă de câștig, deși presupune asumarea anumitor riscuri, antrenează managerul firmei în acțiuni riscante care pot aduce beneficii importante pe termen scurt sau mediu. Pentru ca aceste acțiuni să fie puse în aplicare, șansa de câștig și / sau volumul câștigului trebuie să depășească probabilitatea sau volumul pierderii, deoarece asumarea riscului presupune o motivație materială considerabilă. Din acest punct de vedere un mare om de afaceri este acela care este responsabil pentru apariția unui risc si îsi asumă acest lucru..

Unul dintre marii teoreticieni ai domeniului,  James Lam1 a afirmat, pe bună dreptate că

„ Cel mai mare risc este acela de a ți-l asuma”!

(Enterprise risk management: from incentives to controls J Lam – 2014 – books.google).

Tipuri der riscuri in cadrul unei firme

Notiunea de risc in afaceri este inseparabil legată de noțiunea de rentabilitate și de cea de flexibilitate. Rezultatul firmei (profit sau pierdere) este influențat de evenimentele neprevazute, care insotesc activitatea pe tot parcursul. .
Riscul în afaceri se traduce printr-un rezultat variabil, care afectează rentabilitatea activelor și în consecință rentabilitatea capitalului investit. Aceasta variabilitate poate fi cu atat mai bine stapanită, cu cat firma prezintă un grad mai mare de flexibilitate. Riscurile activitatii economice rezultă din lipsa capabilitații firmei de a-și adapta în permanența costurile si de a fi pe profit, adaptandu-se la mediul economic global, la care implicit se raporteaza.
Riscul în afaceri poate fi abordat fie din punct de vedere al activității interne, fie din punctul de vedere al mediului extern în care evoluează firma. In raport cu funcțiunile firmei, principalele categorii de riscuri interne sunt: riscurile legate de aprovizionare si desfacere (contracte care nu au putut fi onorate de catre furnizori, ingustarea pietei de desfacere etc.);
– riscurile tehnologice (imposibilitatea achiziționării tehnologiei moderne din cauza problemelor legate in principal de finanțarea investițiilor);

– riscurile generate de factorul uman (greve, incompetență etc.);

– riscurile informationale (imposibilitatea de a ține pasul cu noile tendințe ale pieței).
Riscurile externe se manifestă in mediul in care firma iși desfașoară activitatea:
– riscurile politice se referă la schimbările care pot modifica radical mediul economic în care firma îsi exportă in cea mai mare parte produsele (risc de țară);

– riscurile financiare afectează rezultatele firmei în urma unor schimbări ce apar in condițiile pieței. Aceste riscuri sunt în afara sferei de control a firmei. De aici apare necesitatea identificării și a măsurării riscurilor conjuncturale și, în primul rand, a riscului de preț și a riscului valutar;
– riscurile contractuale se referă la nerealizarea de către partener a obligațiilor pe care și le-a asumat prin contracte.

Acest risc poate să apara fie când anumite contracte nu mai prezintă interes pentru client (risc de neexecutare), fie cand beneficiarul de produse / servicii nu mai are capabilitatea de a-și respecta clauzele contractuale. (risc de insolvabilitate).

Capitolul II: Analizarea afacerii

2.1 Piața

Mărimea pieței de desfacere a unui produs, cu cât este mai mare, cu atât este mai bine pentru întreprinzător. Dar o  piață mare, atrage concurenți puternici, iar investițiile ulterioare necesare contracarării acestora ar putea fi la fel de mari.

Avantajul competitiv pe care îl poate avea afacerea (calitatea produselor, structura costurilor, gradul de control asupra prețurilor, costurilor, canalele de aprovizionare, barierele de intrare) este foarte important. Firma trebuie să aiba capabilitatea de a oferi produse competitive, de calitate superioară în raport cu firmele concureanțiale de pe piața interna sau externă, după caz.

Concurența și protecția față de concurenți:

Mierea romanească la export

Romania exportă 80% din producția interna de miere, dar cea mai mare cantitate este exportata vrac, la mari firme procesatoare din Europa de Vest, in țări precum Germania, Franta, Italia, Olanda, Irlanda, etc.
Ungaria și-a facut un nume în întreaga lume cu vanzarea produsului "miere de salcam", astfel că mierea fabricată de ei se vinde ca "Made in Hungary", iar a noastra si a celorlalți producatori din partea de Est (Romania, Bulgaria, Ukraina, Moldova, etc) se vinde ca "Miere UE si NON-UE", pentru că se amesteca cu importuri din China, Argentina si Brazilia (acestea fiind clasificate drept cele mai mari țări exportatoare de miere din întreaga lume).
Piața Europei este o piața cu carțile "făcute" in ceea ce privește mierea, iar noi avem sanse slabe sa fim mai mult furnizori de materie prima pentru marii procesatori din Europa.

(http://despremiere.blogspot.ro/2010/01/mierea-romaneasca-la-export.html)

Mizăm pe ideea ca lucrurile nu sunt "bătute in cuie" aici, acasă la noi, în Romania, unde consumul de miere este mult sub media unor țări precum Ungaria, Italia, Germania și pentru asta trebuie să îincercăm să recuperam terenul pierdut, să invățăm ceea ce înseamna aprecierea valorilor si a calitații, să valorificăm superior ceea ce alții platesc scump in alte tari, iar noi avem din belșug. Firmele din România exportă mierea pentru prețul crescut al acesteia. Este mai rentabil să exporți mierea vrac, decât să o vinzi ambalată pe piața internă, prin intermediul marilor rețele de hypermarket-uri sau in sistem privat. În primul caz, profitul e considerabil mai bun, iar banii se recuperează mult mai repede. Deci nu este de mirare că mierea românească se exportă în proporție de 80% .

Asa cum țari precum România își promovează mierea, alții și-o protejează, de exemplu, in Israel este interzis importul de miere dupa bunul plac al firmelor producatoare, deși uneori ar cumpăra-o mai ieftin din afara. Scopul acestei interdicții este tocmai incurajarea și protejarea apiculturii locale, aspect care in țara noastră lasă de dorit.

  Sunt persoane care recomandă intrarea pe piață într-un domeniu în care concurența nu este puternică. Când concurenții sunt mulți și puternici, prin poziția deținută pe piață și puterea financiară, este greu de rezistat. Managerul firmei trebuie să aibă în vedere modul în care se va putea proteja față de concurența, sa fie orientat astfel incât sa gaseasca de fiecare data mijloacele favorabile, asa zis de a „fura” idei, de a intercepta oportunitati privind dezvoltarea pe termen mediu si lung.

Astazi, mierea de albine este integrată încet, dar sigur în medicina moderna, pe masură ce știința analizează beneficiile ei, in special când vine vorba despre vindecarea leziunilor și îngrijirea pielii. Din aceste motive, mierea este prețuită peste tot în lume, având un important efect terapeutic.

Dezvoltarea firmei Apidava, in colaborare cu un partener din Olanda, a dus la acapararea unui segment larg de piață din Europa de Vest, produsele vândute fiind recunoscute pentru calitățile lor.

2.2 Dezvoltarea afacerii prin “Business Model Canvas”

Modelul Canvas

CUSTOMER SEGMENTS

Clientela noastra este formata din persoane cu vârste cât mai variate, ideea în sine pe care se bazează politica noastră fiind aceea că mierea reprezinta ceva ce poate fi consumat de oricine, indiferent de vârstă;

În ceea ce privește variabila sex, urmărim de asemenea consumul de miere, atât de bărbați, cât și de femei;

Totodata, firma „Apidava” vizeaza si personal cu diferite afectiuni si probleme de sanatate, datorita gamei largi de utilizare, in diverse scopuri terapeutice;

Persoane in cautarea mentinerii sanatatii cu produse naturale, bio, fără să țina cont de pret;

Extinderea gamei de produse livrate pe piata din România și la export, din care putem exemplifica:

– Masca de față cu iaurt și miere

– Lăptișorul de matcă pur – sursa naturală de regenerare celulară

– Propolisul – cel mai puternic antibiotic natural

– Tratamente cu venin de albine

– Tratament revitalizant pentru creșterea imunității

– Tratament contra ridurilor cu miere și lăptisor de matcă.

VALUE PROPOSITION

Firma “APIDAVA”este specializată pe comercializarea produsului „miere naturala de albine”. Acesta ajuta la sănătate (îmbunătățirea și detoxifierea organismului), frumusețe, diete, rețete produse apicole, iar noi considerăm că va avea efecte benefice asupra unui segment larg de consumatori;

Firma produce și desface „miere de albine” de o calitate superioară, având garanția implementării si certificarii unui Sistem de Management al Siguranței Alimentului, în conformitate cu cerințele standardului de referință SR EN ISO 22000:2005;

Mierea reface rezervele de energie, Astfel, mierea poate aduce carbohidrați la fiecare lingură administrată și reprezintă așadar o alternativă ieftină la gelurile sportive comerciale;

Este plină de antioxidanți, care protejează organismul de atacul radicalilor liberi, contribuind la menținerea tinereții si vitalității;

Protejează flora intestinală;

Are calitaț antibacteriene si antifungice; de asemenea, consumul constant de miere intarește globulele albe din sănge, care luptă împotriva bacteriilor și afecțiunilor virale;

Incetinește imbătrânirea; Mierea crudă este unul dintre puținele alimente care pot împiedica pierderea enzimelor, grație amilazei din conținutul ei. Amilaza este o enzimă care descompune zahărul și carbohidrații, și are proprietatea de a reface pielea deteriorată, catifelând-o și redându-i tinerețea;

Alte proprietăți cu efecte terapeutice ale mierii de albine:

– Mierea ajuta la grețurile matinale;
– Totodata, este bună pentru gâtul iritat, poate fi folosită împotriva laringitei și a faringitei;
– Mierea crudă poate fi utilizată, de asemenea, ca medicament pentru creșterea potenței la bărbați și a fertilității la femei;
– Absorbția calciului și cantitatea de hemoglobina poate fi marită cu ajutorul mierii crude, pentru a preveni anemia;
– Mierea crudă poate, de asemenea, diminua nivelul total de colesterol, crescându-l pe cel de colesterol „bun“ (HDL);
– Mierea acționeaza ca un sedativ;
– Mierea ajută la tratarea acneei, atacând bacteria care cauzează erupțiile și umezind pielea, pentru a o ajuta să intinereasca.

Oferim posibilitatea clienților de a plăti atât cash, cât și prin card;

Oferim prețuri competitive si calitate garantată, in conformitate cu standardele de produs, pentru procesul de măsurare și monitorizare produs, clienților care incheie contracte de încercari cu laboratorul de analize fizico – chimice, autorizat, care aparține firmei “Apidava”;

Personal calificat, aflat într-un permanent proces de imbunatațire a performanțelor profesionale, prin instruiri, trening-uri, cursuri de formare, etc.;

CHANNELS

Ne vom concentra în primul rând asupra mediului on-line, căutând să ne îmbunătățim

prezența pe internet printr-un website foarte bine conceput și permanent actualizat, prin prezenta produselor in magazinele on line:

„Daca noi, cei din Echipa Apidava nu am reusit sa punem la punct vanzarea produselor online, ne bucuram foarte tare, ca avem parteneri care au grija ca produsele Apidava sa fie accesibile si pe online.”

Lista de magazine online de unde se pot achiziționa produsele Apidava, inclusiv cea mai nouă gama de cosmetice din gama "Royal Honey":

www.honey-land.net – Magazin online cu produse apicole 100% naturale

www.skinpriority.ro – Cosmetice naturale, alegerea inteligenta
www.greenboutique.ro “Magazin Online cu Produse Bio/Ecologice”
wwww.e-mierealbine.ro – Magazin online cu produse naturiste, apicole, apiterapeutice si apicosmetice

www.biobunatati.ro- Magazin de produse bio, cosmetice Bio, produse romanesti. Primul supermarket on-line de produse BIO

www.pravaliadeacasa.ro – Produse Romanesti, Magazin Romanesc

www.olivo.ro Cosmetice naturale – cosmetice organice

Bloguri comment existente, din care reiese un feed back pozitiv al consumatorilor:
– www.surasuldemetrei.blogspot.com
– www.sigina.ro
– www.jurnalbio.worldpress.com
– www.makeupbyclaudia.blogspot.com
– www.cosmeticelacontrol.blogspot.com
– www.agendaculinara.blogspot.com
– beauty-boutiqque.blogspot.com

Dorim să folosim rețelele de socializare (New Media) pentru a crea o comunitate în

jurul afacerii existente, prin prelucrarea feed back-ului;

O altă modalitate prin care încercăm să promovăm produsul / serviciul de bază este

organizarea de concursuri cu premii la miere!;

„Am lansat un nou Concurs cu premii pe site-ul www.apidava.ro”
Motivul? Am fost placut impresionati de mesajele de incurajare primite la Concursul anterior, precum si de faptul ca este un sentiment minunat sa poti sa-ti recompensezi clientii fideli.
Astfel, timp de 3 luni veti gasi in magazine produsele “Roua Florilor” si “Nectarul Florilor” insotite de un mic pliant, care contine raspunsurile la intrebarile din Testul Apidava pentru

Detalii Concurs:
Promoția se numește "10 puncte pentru Apidava", deoarece fiecare din cele 10 puncte evidențiază o reușita a firmei. Sunt lucruri pentru care s-a lucrat in echipă, fiind angrenați toți angajații, in decursul celor 18 ani de existență, si aceste 10 motive merită a se face cunoscute si clienților noștri, tuturor acelora care au încredere în produsele vândute de Apidava.
Înscrierea se poate face online sau prin poștă, asta ca să ținem cont și de clienții activi in mediul virtual, dar să nu-i nedreptățim nici pe cei care au mai puțin contact si ușurința în cooperarea cu Înalta Tehnologie. Firma a investit aproximativ 2.000 Euro pentru pliantele de concurs, si promovarea online.
S-a organizat Concursul "Mierea in Bucate", unde s-au inscris online 329 de persoane (nu toti participantii au raspuns corect la intrebari) si aproximativ 100 persoane inscrise prin postaș Dupa primirea raspunsurilor la chestionare si evaluarea rezultatelor am inceput sa oferim premiile: la primii 30 inscrisi au fost premii mai mici, si apoi marile premii 1, 2 si 3, prin tragere la sorti .

Transmiterea mesajelor de Craciun, in care le uram Sarbatori Fericite, si le spuneam tuturor cea mai mare realizare a noastra de anul acesta (si de fapt din toti anii), aceea ca

Mierea de la Apidava a caștigat 2 medalii pentru calitate: de argint si bronz, la cel mai important Congres Internațional de Miere, Apimondia.

O alta promovare de produs: Cosmeticele APIDAVA – discount in reteaua de farmacii BELLADONA !

In prezent, pe site-ul www.apidava.ro o pagină specială cu harta naționala- pe județe, de "Distribuție prin magazine naturiste și farmacii" care vând gama de produse APIDAVA COSMETIC LINE, totuși multe cliente preferă să-și achiziționeze produse prin intermediul comenzilor on-line sau din magazine cunoscute si ușor accesibile, gen supermarketuri sau lanțuri naționale de farmacii. În prezent, există o colaborare cu lanțul de farmacii Belladonna, care ofera un discount de 6% la toate produsele din gama APIDAVA COSMETIC LINE, posesorilor de Carduri Belladonna;

Totodată, considerăm că e necesară dezvoltarea unui logo de brand foarte puternic, ușor recogniscibil, care să fie considerat ca o emblemă a calității produselor oferite de firma „Apidava”;

Logo-ul și sloganul vor fi afișate pe un banner sau o firmă luminoasă puternic vizibilă la intrarea înfabrica;

Totodată, fiecare membru al personalului va menține relațiile cu clienții, asigurând satisfacția acestora față de produs (feed back).

CUSTOMER RELATIONSHIP

Formarea personalului si capabilitatea acestora de a realiza produse de calitate, conforme cu cerințele clienților;

Personalul din cadrul compartimentului vanzari va fi capabil sa ofere explicații cuprinzătoare asupra produslui oferit, pentru cei care nu sunt îndeajuns de familiarizați cu diversele sortimente de miere, existând chiar posibilitatea de a le arata anumite etape din fluxul de fabricatie, tinand seama de cerintele descrise in „Ghidului de Bune Practici in apicultura”;

Vom include un sistem de răsplătire a clienților fideli prin diverse promoții ce vor fi detaliate în paginile de socializare (participanti activi la activitatea de pe paginile de socializare);

Pentru a încuraja înscrierea la newsletter-ul firmei „Apidava”, fiecare utilizator unic va primi un produs din gama de miere oferită gratuit;

Oferta „tinerete fara batranete” si oferta „aurul lichid” din perioadele in care firma Apidava participa la targuri si expozitii de profil cu respectarea traditiei romanesti si ducerea pe piata din Europa si nu numai, a gustului savuros de miere pura de abine;

REVENUE STREAMS

Se ofera un plus de servicii fata de serviciile standard ale laboratoarelor de incercari, prin detinerea unui laborator autorizat in domeniul apicol;

Clientului ii este oferita posibilitatea de a degusta produsul inainte de a-l comanda, pentru toata gama de miere, in functie de sezon;

In primul rând, interesul nostru imediat este să promovăm un produs / serviciu adaptat la cerintele pietei interne si externe. Orientarea catre client, principiu de baza al managementului calitatii, presupune implementarea Programelor Preliminare, astfel inact personalul angajat sa fie constient si sa aplice regulile de buna practica pentru:

Obtinerea calitatii mierii de albine și a altor produse apicole destinate consumului uman;

Reducerea pericolelor si monitorizarea Punctelor Critice de Control (PCC);

Aplicarea masurilor de control si acombinatiilor acestora cu privire la implementarea erințelor privind igiena spațiilor în care se realizează extracția mierii de albine, a cerințelor privind spațiile pentru depozitarea mierii, cerințele privind igiena extracției mierii, cerințele privind marcarea și etichetarea mierii de albine , cerintele privind starea de sanatate si igiena, precum si controlul produsului neconform, aplicarea restrictiilor de introducere a acestuia pe piata, notificarea si retragerea in cazul introducerii in lantul alimentar a unui produs potential nesigur;

Respectarea procedurilor, a Instructiunilor de lucru si control si monitorizarea proceselor astfel incat să acoperim costurile necesare supraviețuirii pe piață. Tocmai datorita respectarii traditiei si livrarii unor produse sigure pentru consumul uman, firma Apidava a devenit in scurt timp profitabilă, în sensul că, pe lângă faptul că sunt acoperite toate cheltuielile lunare necesare funcționării, exista si lichiditati considerabile, care pot fi investite in dezvoltarea afacerii;

Dacă afacerea reușește să își consolideze poziția pe piață și să atragă un număr satisfăcător de clienți, următorul obiectiv este recuperarea investiției inițiale. Acest lucru poate dura oriunde între 1 și 3 ani. In cazul firmei Apidava, in urma analizelor economico – financiare trimestriale, se observa o crestere continua a valorii productiei marfa vanduta si incasata, organizatia avand ca obiectiv startegic mentinerea certificarii Sistemului de Management al Calitatii si a Sistemului de Management al Sigurantei Alimentului; Sistemul implementat este eficient si eficace, astfel aplicarea strategiilor de imbunatatire duc implicit la cresterea cifrei de afaceri, de la un an la altul;

KEY ACTIVITES

Productia de miere;

Oferta „tinerete fara batranete” si oferta „aurul lichid” in lunile de vara ( iunie, iulie);

Pentru comenzi / contracte mai mari de 1.000 lei oferirea unui voucher cu discount de 5%;

La 50 kg miere comandata, clientii beneficiaza de 5 kg, gratis;

KEY PARTNERS

Furnizori de echipamente si aparatura pentru laboratorul de analize fizico – chimice;

Furnizori ambalaje, etichete pentru ambalaje;

Desfasurarea activitatii intr-un spatiu conform si adecvat cerintelor referitoare la siguranta alimentului;

Furnizori de servicii, utilitati: energie, gaze, valorificare deseuri colectate,

Furnizori servicii transport, depozitare, manipulare, incarcare.

KEY RESOURCES

Echipamente si utilaje de fabricatie de ultima generatie;

Echipamente de masurare – monitorizare si aparatura performanta pentru laboratorul de analize chimice;

Ambalajele calitative, etichetate conform legislatiei in vigoare, precum si spatii de depozitare conforme cu cerintele specificate in „Ghidul de Buna Practica pentru Apicultura”;

Infrastructura adecvata obtinerii de produse sigure pentru consumul uman;

Angajatii, avand competente profesionale ridicate; imbunatatirea continua a procesului de instruire, de respecatre a regulilor de igiena si de comportament.

COST STRUCTURE

Costuri directe: echipamente de fabricatie din fluxul de productie si laboratorul de incercari, ustensile utilizate, echipamente de masurare monitorizare, reactivi pentru analizele chimice, salariile personalului,

Costuri variabile: intretinerea, reparatii spatii, utilitati, aprovizionarea cu materii prime si materiale;

Costuri indirecte.

2.3 Abordarea strategica a afacerii folosind fortele lui Porter

Analiza fortelor lui Porter

Amenintarea de intrare a unor noi firme in piata: aparitia unor noi societati al caror

obiect de activitate este apicultura, respectiv extractia, prepararea si comercializarea mierii si servicii destinate incercarilor de laborator specifice (numarul unor astfel de organizatii este in continuare redus comparativ cu media europeana si cu numarul de consumatori, asadar este o afacere in dezvoltare) cu preturi mai mici si/sau oferte mai tentante si produse de calitate indoielnica (produse care nu sunt naturale 100 % si contin ingrediente de tip inlocuitor, laboatoare de analize fizico – chimice a caror aparatura de masurare si monitorizare nu este de ultima generatie);

Amenintarea produselor sau serviciilor de substitutie: comercianti particulari,

vanzatori ambulanti, supermarket-uri, magazine de desfacere care nu ofera produse organice, medicinale si terapeutice si mai ales firme din import;

Puterea de negociere a furnizorilor: gama larga de furnizorii impiedica impunerea de

reguli si ne permite alegerea acestora in functie de preferinte. Balanta negocierilor nu este inclinata doar de o parte deoarece exista intotdeauna o alternativa.

Dorinta noastra este de a pastra o legatura cu furnizorii pentru a nu periclita calitatea

produselor si serviciilor; Comunicarea cu furnizorii de materii prime, materiale, echipamente, utilaje, etc. este mentinuta prin evaluarea periodica a acestora, in baza unor criterii prestabilite in proceduri de lucru.Lista furnizorilor acceptati este intr-o continua dinamica, deoarece prezenta acestora pe piata este in crestere;.

Puterea de negociere a clientilor: daca in relatia cu furnizorii noi eram cei ce alegeau,

in relatia cu clientii se intampla invers. Pentru a reprezenta varianta aleasa de catre client, trebuie sa definim competitivitatea raportului calitate – pret, in concordanta cu cerintele specificate de client, de costurile calitatii, de plusvaloare; Faptul ca peste 80 % din productie este destinata exportului, credibilitatea pe piata creste direct proportional cu calitatea produsului / serviciului oferit;

Concurenta dintre companiile existente: Produsele de substitutie sunt numeroase, insa

elementul esential de produse bio, cat si siguranta produsului care intra in lantul alimentar (certificate de laboratorul pentru analize fizico – chimice acreditat pe domeniul apicol) pe care organizatia noastra le ofera, pot determina clientul sa ne aleaga;

Piata de desfacere din si strainatate este fragmentata intre lanturi mari de magazine,

care respecta invariabil acelasi sablon in toate locatiile, si producatorii mici si mijlocii, mai mult sau mai putin specializati pe o un anumit segment.

Principalii concurenti sunt reprezentati ai Asociatiilor de Apicultura din Romania:

Apicola Pastoral Georgescu, Apimond si Akybud;

Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania – magazinele „Apicola”;

Asociația “Apis Tomitana Dacica” din Constanța – membră cu drepturi depline a Federației Europene Apislavia;

Asociatia Apicultorilor din Harghita (Lazar Tibor);

. Asociatiile si federatiile ce fac parte din EPBA ( Asociatia apicultorilor Europeeni ) : www.professional-beekeepers.eu/index.php/members

Ex: Asociatia apicultorilor din Austria;
Asociatia Apicultorilor Pancyprian (Cipru);
Asociatia Apicultorilor Cehia;
Asociatia Apicultorilor Finlandezi;
Asociatia de achizitie si asociere a Apicultorilor Germani;
Federatia asociatiilor apicole din Grecia;
Uniunea Nationala a apicultorilor Francezi si Sindicatul national Apicol Francez;
Asociatia apicultorilor din Ungaria;
Asociatia apicultorilor Elvetieni;
Asociatia apicultorilor Polonezi;

Romania, pe locul patru in Europa la productia de miere

Productia mondiala de miere este cuprinsa intre 1,5 milioane de tone si doua milioane de tone, in functie de an, 70% din total fiind miere poliflora, iar 30% miere monoflora, a declarat, vineri, presedintele Federatiei Internationale a Asociatiilor Apicultorilor – Apimondia, Gilles Ratia, in cadrul unei dezbateri privind problemele cu care se confrunta apicultorii.
"O constatare foarte interesanta: jumatate din aceasta cantitate este produsa doar de sase tari, deci exista o concentare a productiei. 16% din cantitatea de miere este produsa de , 12% de , 7% de SUA, 6% de Ucraina, 5% de Turcia si 4% de Mexic", a precizat Gilles Ratia.
Un sfert din productia mondiala se exporta, respectiv circa 300.000 de tone.
"Din toata mierea care calatoreste prin lume jumatate vine din . Din 150.000 de tone cat revin Chinei, o treime reprezinta exporturile mondiale", a aratat Ratia.
Potrivit sefului Apimondia, chinezii se vor transforma din principalul exportator de miere, in principalul importator al acestui produs. Romania a exportat anul trecut o cantitate de 11.460 de tone de miere, in crestere cu aproape 16 procente fata de anul anterior, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).
Incasarile din exporturile de miere au insumat 34,758 milioane de euro in 2012, cu peste 17% mai mult decat cele 29,688 milioane euro incasate in anul precedent.
In ceea ce priveste consumul de miere, Romania are o medie de 500 de grame pe an pe locuitor, un consum in crestere fata de acum 10 ani, dar, comparativ cu doua kilograme in Germania sau 1,5 kilograme in Olanda si Belgia, se situeaza inca la un nivel scazut.

Producatorii de miere se plang de importul de miere surogat din tari care nu apar pe etichetele produselor si de faptul ca, prin aceasta concurenta neloiala, se pune presiune asupra pretului de achizitie al mierii, motiv pentru care procesatorii traditionale incearca sa-si dezvolte afacerea fiind orientate spre piata externa, de unde profitul este sigur si rapid.

APIDAVA – Afacere îndulcita cu pasiune!

DIN INIMA TRANSILVANIEI

Capitolul III

Identificarea si analiza riscurilor in domeniul apicol, la firma “Apidava”

Studiu de caz: Apidava

“Dar din dar se face rai. Sub aceasta idee, in Ardeal a luat fiinta o comunitate de apicultori, care trebuie sa respecte o regula de aur. Dupa ce au primit in dar cate un stup, oamenii trebuie sa daruiasca la randul lor alte familii de albine celor din zona. In Salaj sunt deja zeci de stupine create astfel, iar mierea a ajuns deja produs de lux in Europa. O specialitate rara este mierea cu hribi, gustata, datorita Printului Charles, si la Curtea Regala a Marii Britanii. Delicatesa costa 365 de euro”.4

3.1 Date despre firma “APIDAVA”

In anul 1992, profesorul de fizica Victor Mates a realiazat o mică afacere de familie, cu doar 2 angajați și cu 50 de stupi. Acesta a moștenit plăcerea pentru apicultură de la bunicul său și a transformat-o într-un hobby, între anii 1980 -1992.

La început toată producția de miere era extrasă, ambalată și etichetată manual de membrii familiei, fiind livrată direct cu mașini propriii, de către Dl. Mateș la primele magazine private din București și din alte câteva orașe mari din țară.

Odata cu apariția marilor lanțuri de magazine, afacerea s-a dezvoltata și a reusit să se alinieze cerințelor de producție și calitate impuse de normele Uniunii Europene.

Încă din anul 2001 firma a început să facă exporturi, în prezent 60% din cifra de afaceri este dată de valoarea exporturilor.

Începând cu luna Ianuarie 2005, firma s-a transformat într-o societate mixtă româno-olandeză, unde partenerul olandez deține 40 % din acțiuni ( Honey International B.V. și Trichilia).

În septembrie 2007 firma S.C. APIS PROD S.R.L. și-a schimbat denumirea în S.C. Apidava S.R.L., din dorința de a evidenția tradiția românească în domeniul mierii, tradiție descoperită de profesorul de fizică Victor Mateș, în pasiunea lui pentru albine și stupărit, în urma cu 25 de ani.

3.2 Istoric

Apidava poate fi considerată azi, fortăreața mierii, locul unde produce de 18 ani, doar miere de calitate superioară, un produs 100% pur, obținut doar pe cale naturală, din flora deosebită a Podișului Transilvaniei, și cu o calitate garantată.

Etimologia cuvantului « Apidava » , provine de la cuvântul de origine dacica « dava », care însemnă așezare, locuință fortificată, și cuvântul « api » care provine de la latinescul apis = albină. Rădăcinile dacice și latine ale poporului român, au făcut să aleaga un nume care sa reprezinte glia stramoseasca și care sa ateste tradiția în apicultură, în obținerea și selectarea mierii naturale de albine, de o calitate net superioară celor care se gasesc pe rafturile magazinelor mari.

Această veche tradiție românească în producerea mierii este dovedită până și de frescele de pe renumita Columnă a lui Traian, basorelieful în formă de spirală ce comemorează victoria lui Traian în sa de cucerire a Daciei.

Experiența in apicultura, de peste 25 de ani, a Dl. Victor Mateș – cel care a înființat compania în anul 1992 a dovedit forta afacerii noi deschise. Acesta a avut competentele necesare în implementarea proceselor de obținere, selectare și sortare a mierii de calitate, a modului conform si adecvat de păstrare, ambalare, precum si flexibilitatea si siguranta aplicarii tehnicilor de promovare a produselor. Toate aceste atuuri au ajutat ca firma Apidava să ofere clientilor sai atat cea mai bună miere de pe piață, cat si gama variata de produse bazate pe puterile miraculoase ale mierii naturale.

3.3 Dezvoltarea afacerii

Mierea reprezintă produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulci culese de albine de pe anumite specii de plante, substanțe pe care albinele le culeg, le pelucrează, le îmbogățesc cu substanțe proprii și le depozitează în celulele fagurilor.

În funcție de materia primă utilizată pentru producerea mierii nu există decât două tipuri de niere: florală si mană.

Mierea florală poate fi monoflorală, atunci când provine de la o singură specie de plante nectariferă (mierea de salcâm, tei, floarea soarelui etc, sau poliflorală când necarul provine de la mai multe specii de plante).

Mierea de mană (impropriu zis miere de pădure, miere de brad, miere de rouă) provine din sucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite părți ale plantelor.

Alte produse auxiliare cu efect terapeutic miraculos! Lăptișorul de matcă reprezintă secreția complexă pe care albinele lucrătoare doici o folosesc în hrănirea puietului larvar și a mătcilor. Lăptișorul de matcă este un produs bogat în aminoacizi, vitamine, hormoni, diferiți factori de creștere etc.

APIDAVA COSMETIC LINE – este cea mai noua gama de produse de la APIDAVA. Produsele din aceasta gama sunt produse cosmetice toate pe baza de ingrediente apicole.
Gama de produse cosmetice Apidava a fost creata in colaborare cu un inginer chimist

pasionat de cosmetica, d-na Anisoara Dusa, cu o experienta de peste 20 de ani in domeniul fabricarii unor astfel de produse pentru ingrijire. Împreuna s-au creat "retete" potrivite, cu adevarat eficace si eficiente, care sa permit incorporarea ingredientelor apicole in stare pura, in faza finala de productie, astfel incat sa se pastreze intacte toate proprietatile
Complexul de miere, ceară de albine, propolis, și lăptișor de matcă, incorporate în grăsimi vegetale iți vor oferi hidratarea si ingrijirea naturala de care tenul tău are nevoie.

Secretul acestor produse cosmetice este unul singur: toate contin produse apicole,

Ele nu se văd, dar se simt!!

Nomenclator de produse cosmetice “ APIDAVA”
1) Produse pentru ingrijirea tenului:

– Crema hidratanta cu Miere, Propolis, Ceara de Albina;
– Crema antirid de zi cu Miere, Ceara, Extract din Flori de Salcam si Laptisor de Matca;
– Cregeneranta de noapte cu Miere, Ceara, Laptisor de Matca, Vitamina A & E;
– Crema contur de ochi cu Miere, Ceara de albine, Laptisor de Matca, Ulei de masline, Ulei din Samburi de Struguri, Vitamina E;
– Gommage de fata cu Miere, Argila, Extract din Samburi de Masline – ideal pentru inlaturarea celulelor moarte, avand proprietati miraculoase de prevenire a inchiderea porilor si formarea cosurilor negre.

2) Produse pentru ingrijirea corpului
– Balsam de calcaie cu Propolis & Ceara de Albine – ideal pentru piele foarte crapata;
– Apa de gura cu Propolis, Ulei de Eucalipt si Extracte de Plante (cu puternic efect antibacterian);
– Crema de maini cu Miere, Ceara de Albine si Propolis;
– Crema de picioare cu Miere, Ceara de Albine si Extra-Propolis;
– Crema hidratanta de corp cu Miere, Extra-ceara si Propolis;
– Crema anticelulitica cu Miere, Ceara de ALbine, Propolis si Ulei de pin.
3) Sapunuri vegetale pe baza de produse apicole:

– Sapunuri din uleiuri vegetale marca "Savon a l'ancienne" – fabricate in FrantaȘ

– Sapunuri de corp din uleiuri vegetale, plante si flori uscate;

3.4 Descrierea activitatii firmei

Obiectul principal de activitate al firmei Apidava, îl constituie producerea și comercializarea la intern și extern a mierii naturale. Firma are o experiența de peste 18 ani in productia mierii de albine, experiență obligatorie pentru procesarea mierii intr-un mod corect, care să-i pastreze intacte proprietațile naturale.

Mierea este un aliment ușor de digerat. Ea este o mixtură de glucoză și fructoză într-o manieră care nu necesită alte transformări, pentru că ea poate fi asimilată direct de organism. Mierea este o sursă de energie și vitalitate pentru organismul uman, datorită componentelor sale:

1. apa (apă naturală obținută de la plante) – concentrația normală de apă în miere este de 17-23%
2. glucoză (65 -75%)
3. polen (până la maxim 1%)
4. vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, vitamina C, vitamina K, care ajută la coagularea sângelui și betacaroten) aminoacizi si proteine 
5. minerale (Calciu, Magneziu, Bor – ajută la sintetizarea vitaminei C, Fier, stimulator al funcției sangvine a măduvei și al funcțiilor sistemului nervos, Potasiu, Fosfor, Sodiu)
6. minerale (provenite în special de la albine)
7. diferiți acizi 
100 gr de miere, echivalentul a 315 calorii, conține:
( 15% apă, 0,4-0,8% proteine, 81,3% zaharoză, 3,01% vitamine, 0,2% minerale și substanțe antibacteriale;

Depozitare

 În general, mierea se păstrează la temperatura camerei (+18-22°C), în vase bine închise, la loc răcoros, bine aerisit și umbros.

1. Loc răcoros (ferit de căldură)
Mierea este sensibilă la căldură. Multe dintre ingrediente, precum enzimele, vitaminele și amino-acizii se pierd la temperatură de peste 40ºC. O temperatură de 18-20ºC este ideală pentru păstrarea mierii lichide. Temperaturile mai scăzute provoacă cristalizarea mai rapidă a mierii. O temperatură de 10-12ºC permite conservarea mierii cremă – solidă.

2. Vase bine închise
Mierea este higroscopică. Aceasta înseamnă că mierea preia umiditatea din aer. În consecință există riscul fermentării. Acesta este motivul pentru care este obligatoriu ca mierea să fie păstrată în vase bine închise.

3. Loc umbros
Mierea este sensibilă la lumină, datorită conținutului unei substanțe antibacteriale, care își pierde din eficacitate prin expunerea îndelungată la acțiunea acesteia.

4. Loc bine aerisit
Mierea preia foarte ușor mirosurile și gusturile puternice din jur. Din acest motiv, păstrarea ei se va face în vase cât mai bine închise, departe de substanțe cu mirosuri puternice, cum ar fi: brânza, detergenții, cafeaua sau plantele aromatice. Mierea nu se administrează în general copiilor cu vârsta sub 1 an.

3.5 Parteneri și asociați

Firma Apidava are în primul rând parteneri, nu doar simpli asociați, persoane care si-au oferit sprijin și suport de-a lungul timpului, cu ajutorul cărora firma s-a dezvoltat și și-a extins activitatea:

1. D-na Marieke Mutsaers, expertă în apicultură, cu o experiență de peste 40 de ani în apicultura de la tropice, precum și în producerea și comercializarea pe piața olandeză a produselor apiterapeutice derivate din produselor stupului sub formă de capsule – medicamente (polen, venin de albine, lăptișor de matcă).

2. Dl. Wouter Wuijk – apicultor cu o experiență de peste 40 de ani – proprietarul și directorul general al firmei De Traay, una dintre cele mai mari firme producătoare de miere din Olanda.

3. Dl. Jan Hak, proprietar/asociat/director al mai multor companii de consultanță în domeniul proiectelor agricole, cum sunt Hak&Partners, QuaTerNes, HoneyInternational.

4. Dl. Anton Knoot, inginer la firma T3 Engineering, o companie care oferă soluții tehnice în domeniul procesării mierii, dar și în alte domenii.

Compania și-a construit de curând o hală modernă pentru depozitarea materiei prime, cu o capacitate de stocare de 1.000 tone miere. Hala este dotată cu tunel de aer cald pentru procesarea mierii vrac, la butoaie, și tancuri de omogenizare loturi, putând fi procesate până la 60 tone/săptămână, depozitate in butoaie de 300 kg.

3.6 Producție:

Fluxul tehnologic de preparare a mierii este dotat cu urmatoarele instalatii / utilaje:
– linie automată de ambalat mierea la borcane sticlă, cu o capacitate între 6.000 și 12.000 bucăți/zi, în funcție de gramaj;
– linie automată de ambalat mierea la caserole plastic de 20g, cu o capacitate de 20.000 buc/zi;
– linii semiautomate de ambalare caserole plastic 20g, pentru mărci proprii ale clienților, cu o capacitate de 12.000 buc/zi;
– linie automată de ambalat mierea la pet-uri plastic, cu o capacitate între 2.000 și 3.000 bucăți/zi;
– alte linii semiautomate pentru ambalaje speciale.

Apidava procesează 30 tone/săptămâna miere ambalată, într-o fabrică complet renovată și utilată in conformitate cu cerințele Legislației Europene în domeniu.

3.7 Laborator

Apidava este dotată cu ustensile și aparatură de laborator de ultima generatie, necesare

realizării unor serii de analize fizico-chimice, precum și de determinare a reziduurilor de antibiotice și pesticide, ale căror rezultate sunt folosite pentru selectarea mierii de calitate, recepționată de la fiecare apicultor particular, în parte.

În laborator se realizează zilnic peste 50 de analize, atât pentru preluarea mierii de la furnizori, cât și pe parcursul întregului proces de prelucrare și ambalare, pentru a se asigura că produsul corespunde cerințelor de calitate, și că, pe întregul flux tehnologic, produsul nu își modifică parametrii fizico-chimici. Sunt masurate si monitorizate conform frecventelor descrise in Planul HACCP, Punctele Critice de Control identificate.

Fiecare lot de miere intrat în fabrică este analizat, în primul rând: după gust, culoare, miros (specifice fiecărui sortiment în parte), de către un specialist în domeniu, cu o experiență de peste 15 ani în degustarea sorturilor de miere, dar și prin analiza microscopică a polenului, care determină cu exactitate sortimentul floral din care provine acea miere.

Laboratorul este dotat cu aparatură modernă, performanta și in cadrul acestuia se pot efectua o serie de analize fizico-chimice, prin care se poate determina puritatea zonei în care a fost amplasată stupina, calitatea mierii și proveniența florală a acesteia. Incercarile efectuate se realizeaza in conformitate cu cerintele standardelor de referinta abordate. Principalele analize de masurare – monitorizare produs sunt: 
– determinarea sortimentului, prin analiza microscopica a polenului,
– determinarea conținutului de zaharoză și fructoză;
– determinarea conținutului de apă (cu ajutorul refractometrului);

Pentru fiecare lot de miere, ce urmează a fi procesat, se determină HMF-ul (cu ajutorul spectofotometrului), care ne arată gradul de încălzire la care a fost supus acel lot de miere, precum și prezența reziduurilor de antibiotice și pesticide (prin metoda CHARM II).

3.8 Certificari

Firma Apidava are implementat si certificat, din anul 2002, Sistemul de Management al Calității in conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2008 , iar din anul 2005 a obținut și certificarea pentru Sistemul de Management al Siguranței Alimentului, conform referențialului SR EN ISO 22000:2005 si Principiilor HACCP (Analiza Riscului și a Punctelor Critice de Control). Aceste certificări sunt dovada implementării tehnicilor și cerințelor de siguranța a alimentelor, sistem bazat pe prevenirea pericolelor, și evitarea riscurilor de contaminare si implicit de imbunatatire continua a calității produselor alimentare.

Firma Apidava este printre puținele firme din domeniu, care a obținut autorizația sanitar-veterinară pentru efectuarea comerțului intracomunitar RO H2 EC, semnalizată cosumatorilor prin prezența pe eticheta produselor Apidava a mărcii ovale “Controlat Sanitar-Veterinar” (sigla). Această autorizație a fost obținută doar după ce firma a îndeplinit cerințele prevăzute de Legislația Europeană în domeniu, cu privire la procesarea și comercializarea produselor alimentare de origine animală (așa cum este catalogată și mierea).

Garantia calitatii

Fiecare borcan de miere care pleacă de la Apidava, este inscripționat cu un număr de Lot, care reprezintă un fel de “ AND al acelui produs”, deoarece pe baza acelui număr se poate stabili cu exactitate proveniența mierii din acel borcan, caracterisiticile fizico-chimice, cantitatea ambalată din acel lot, precum și magazinele în care a fost livrată, fiind implementate corect si adecvat regulile privind trasabilitatea produselor, prin mentinerea de inregistrari specifice.

3.9 Trasabilitatea produsului

 se monitorizează astfel:
– prima inspecție are loc la primirea mierii, când se realizează o evaluare din punct de vedere al aspectului, gustului și mirosului, furnizorul primind pe loc acceptul sau refuzul.
– mierea acceptata este stocată în vederea analizării, fiecare furnizor primind un număr de intrare
– mierea conformă din punct de vedere calitativ (dupa efectuarea analizelor și acceptul de la laborator), este stocată în depozit, pe sortimente, fiecare butoi fiind etichetat separat (cu numele furnizorului, cantitatea, sortimentul, și data intrării)
– o mostră din fiecare lot analizat este păstrata de Laborator, pe o perioada de 12 luni, fiecare butoi din depozit având o mostră corespondentă în Arhiva-Laborator
– mierea trebuie să treacă prin mai multe procese de filtrare, pentru a se asigura ca nu rămân impurități de la extracție
– pe tot parcursul fluxului tehnologic, sunt prelevate mostre de miere de la loturile formate și analizate în profunzime
– controlul final, constă în prelevarea de mostre prin sondaj, pentru a asigura garanția calității, atât din punct de vedere al produsului, cât și al ambalajului.

3.10 Diagnosticarea interna a firmei Apidava

Societatea « Apidava » numără 35 angajați, cu un capital social de 50000 Euro și este o mixtură româno-olandeză, ca urmare a unui parteneriat încheiat în anul 2005. Cifra de afaceri a companiei este de aproximativ 3 milioane Euro, marja de profit reprezentand 6 procente din vânzări. În prezent, firma beneficiază de tehnologie de ultimă generație, infrastructura moderna, ceea ce ajuta enorm la reducerea costurilor cu realizarea productiei, făcându-o competitivă în ceea ceprivește comerțul internațional de miere și produse apicole;

Firma beneficiazătotodată și de asistența unor specialiști olandezi cu vastă experiență în domeniul producerii și comercializării produselor apicole. Producția companiei depășește cu mult consumul intern, de aceea o mare parte din aceasta (60 %) este destinată exportului.

Analiza Swot ( sursa https://ro.scribd.com)

Puncte tari

– posesia unei linii tehnologice de prelucrare și ambalare performante, ceea ce a condus la reducerea costurilor asociate producției finale, prin eficientizarea activității; în prezent compania a achizitionat o linie de ambalare miere la stick-uri de 6-8 grame, exact ca acelea de zahar pentru ceai si cafea, destinate pietei HoReCa, pentru sporirea segmentului de piață, incarcand acapararea de noi client in domeniul turismului si hotelurilor bussines. Deasemenea, în ceea ce privește dotările, Compania și-a construit de curând o hală modernă pentru depozitarea materiei prime, cu o capacitate de stocare de 1.000 tone miere;

– posibilitatea de a lucra cu specialiști olandezi, cu vastă experiență îndomeniu, care cunosc evoluțiile piețelor apicole străine, având astfel posibilitatea de a implementa noi politici și tehnici comerciale care se concretizează în creșterea vânzărilor și implicit a cifrei de afaceri. Este stabilit ca si obiectiv strategic pe termen scurt, implementarea unor politici de marketing, precum folosirea unor ambalaje mai atragatoare, reduceri si discounturi de preturi, livrari prompte care sa duca implicit la fidelizarea clientului;

– referitor la tradiție, compania „Apidava” beneficiază din plin de renumele românilor în ceea ce privește producția apicolă, această veche tradiție românească în producerea mierii fiind identificata artistic pe frescele de pe renumita Columnă a lui Traian; Toate aceste mijloace si cu precadere politica de produs sunt orientate spre identificarea de noi oportunitati pentru livrarile destinate exportului, ceea ce ar duce in mod evident la cresterea vânzărilor si mentinerea acestora la cote profitabile de varf.

Puncte slabe

– se poate avea în vedere situația cererii reduse existente pe piața produselor apicole din , ceea ce implică orientarea producției preponderent pentru export, cu asumarea unor riscuri în creștere;

– performanta instalatiilor din fluxul tehnologic al companiei”Apidava”, poate constitui pe de altă parte o pierdere în cazul în care producția înregistrează scăderi semnificative, costurile unitare crescând, iar costurile ridicate care s-au facut odata cu investitia in noile tehnologii nu se justifică, și implicit nu pot fi amortizate la termenul scontat;

Pe piața românească a produselor apicole concurența nu este acerbă, deoarece pe piata din functioneaza cca 8 firme procesatoare de miere.

S.C. Apidava S.R.L. ocupă poziția de lider de piață, fiind urmată de firme precum Apicola Pastoral Georgescu, Apimond si Akybud. O cifră de 85% din producția națională de miere este destinată exportului, datorită consumului intern redus.

Oportunități

– Accesarea fondurilor europene si contractarea unor parteneri straini pot facilita extinderea afacerilor de comercializare si distribuire a produselor apicole atat pe piata interna, cat si pe pietele externe ;

– Posibilitatea de a beneficia de sprijin financiar aprobat prin Programul National Apicol, resursele obtinute ar putea influenta pozitiv procesul de investitii, in achiziționarea de tehnologii peste performantele actuale, care sa permita cresterea productivitatii în condițiile scăderii costulul unitar,conducand la posibilitatea accesării cu rentabilitate crescută a piețelor externe;

– Existenta unui numar considerabil de furnizori de materie prima (miere de albine ) la nivel national, prin intermediul Asociatiilor Apicole, poate sa creeze pârghii care sa duca la marirea segmentului de clienți (retelele cash & carry, supermarketuri, hipermarket-uri, retele HoReCa si magazinele de dimensiuni medii din orasele transilvanene), cu efecte considerabile în creșterea vânzărilor și a cifrei de afaceri;

– Prin intermediul studiilor de marketing în ceea ce privește preferințelor clienților, s-a observat necesitatea cererii pe piata ( a unui anumit segment de clientele) a gamei de produse cosmetic, in a caror compozitie intra mierea naturala, ceea ce a dus la diversificarea ofertei de produs realizat de firma Apidava, prin importarea unor specialitati de miere din Italia si Spania, respectiv miere de portocal, castan si eucalipt.

– Un alt proiect, care va fi definitivat anul acesta, consta in lansarea vinului din miere, cunoscut si sub denumirea de hidromel (prezent pe piata romaneasca si inainte de anul 1989);

– Observarea în piață a unui trend crescător în ceea ce privește consumul național de miere pe ultimii 2 ani(de la 15000 la 21000 tone ), ceea ce poate fi valorizat prin creșterea producției susceptibilă in acest fel de creșterea cifrei de afaceri.

Amenințări

– Creșterea piețelor produselor de substituție (ex. ciocolată), însoțită de scăderea cererii pentru produsele apicole, ar putea constitui o amenințare pe termen lung; ar exista riscul de crestere a costurilor unitare prin apariția unor cheltuieli de stocare, fapt care ar conduce la pierderi importante pentru firmă;

– Posibilitatea creșterii concurenței în ramură pe piețele externe, deci acapararea acestora de către producători interni, ar putea duce la reducerea rentabilității exporturilor și chiar diminuarea semnificativă a acestora;

Recomandări

Focalizarea într-o măsură mai mare pe piața intenă; implementarea unor politici de

marketing care să promoveze consumul de produse apicole în rândul românilor, ca o alternativă sănătoasă la consumul de dulciuri nocive, ceea ce ar conduce în timp la un efect generalizat de creștere a consumului național de produse pe bază de miere;

Cumpărarea unor concurenți cu cote de piață reduse pentru a investi și în final a ocupa un

segment mai mare din piață;

– Efectuarea unor studii de piață mai amănunțite, atât pentru zona internă cât și pentru cea externa, pentru a preîntâmpina fluctuațiile cererii, precum și percepțiile și preferințele clientelei pentru produse apicole și a evita suprastocarea.

3.11 Riscuri. Măsuri de prevenire a unor riscuri

Generalități

Activități specifice pentru fiecare categorie de risc:

Identificare;

Analiza;

Evaluarea impactului;

Evaluarea vulnerabilitatilor;

Monitorizare;

Masuri de limitare

Actiuni:

Evitarea riscurilor(nu se implementeaza activitati generatoare de risc);

Limitarea riscurilor prin implementarea de controale puternice;

Transferul riscului prin outsourcing;

Pregatirea masurilor de limitare a riscurilor, sau eliminare.

Consecintele riscurilor:

Pierderi financiare

Afectarea reputatiei

Afectarea reputatiei tertilor

Pierderea oportunitatilor de afaceri

Reducerea performantei organizatiei

Pericole pentru personal.

În activitatea desfasurată de către firma Apidava există urmatoarele tipuri principale de risc:

1. Riscuri de transmitere a bolilor

Bolile contagioase sunt provocate de viruși, de bacterii, paraziți sau de ciuperci, care se dezvoltă rapid în condiții optime și pot provoca chiar moartea gazdei.  Pastoralul prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire, din cauza inconștienței, pasivității, goanei după producție, neseriozității unor apicultori, care pot distruge stupăritul întregii regiuni.

Stupii lăsați la voia întâmplării pot provoca furtișagul.

Pentru a reduce riscul de transmitere a bolilor la albine, angajații vor fi vigilenți în timpul pastoralului, la vânzarea roiurilor naturale sau artificiale, a mătcilor, a cerii sau a polenului, la comercializarea sau împrumutarea uneltelor și utilajelor apicole, etc.  De asemenea, trebuie initiate actiuni preventive și în afara sezonului de cules, deoarece poate să apară furtișagul și astfel sa se creeze mediul propice pentru transmiterea bolilor și paraziților. 

Mulți apicultori sunt de acord că parazitul acarian extern invaziv Varroa destructor este o amenințare gravă la adresa apiculturii mondiale. S-au descoperit și alți paraziți, precum Nosema ceranae, care dăunează puternic coloniilor de albine melifere din unele țări sud-europene. Se preconizează că alte noi virusuri și organisme patogene vor exercita, la rândul lor, presiune asupra coloniilor de albine.( http://www.greenpeace.org/)

2. Riscuri meteorologice

Temperaturile scăzute și ploile abundente pot influența puternic afacerea; producția de miere polifloră se poate înjumătăți, iar cea de salcâm poate lipsi cu desăvârșire. Asadar, in conditii meteorologice nefavorabile polenizării, prețul unui kilogram de miere poate sa creasca, iar afacerea poate sa aiba de suferit. Daca producția de miere se reduce semnificativ din cauza condițiilor meteorologice, produsul continuă să fie la mare căutare, însa profitul va exista doar la apicultorii care au provizii din anii precedenti sau care au obținut cantitati reduse si au mers pe politica dublarii pretului.

Probabilitatea aparitiei acestui risc este destul de mare; Ar fi oportun ca, firma Apidava sa incheie un contract de asigurare cu un furnizor acceptat, care are in portofoliu astfel de servicii.

3. Izbucnirea de incendii în cadrul laboratoarelor

Pericolul izbucnirii de incendiu ar putea fi determinat de un scurtcircuit la instalațiile electrice. Există programe de management privind identificarea si evaluarea riscurilor, prin care sunt stabilite măsuri, termene și responsabilități; Probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima cantitativ, ca fiind extrem de rară.

4. Riscul recrutării eronate de personal

O atenta analiză a potențialilor angajați, o recrutare de succes și formarea unei echipe inchegate ar putea intregi colaborarea pentru binele organizatiei si ar determina eficienta firmei, prin creșterea cifrei de afaceri. Se mizează pe motivarea personalului și imbunatatirea permanenta a comunicarii dintre angajati, in vederea eliminarii riscului de sabotaj intern.

Probabilitate este scazută deoarece personalul Apidava este atent selectionat. Consecința unui sabotaj intern ar putea conduce la scurgeri informationale catre firmele concurente, dar si la nivelul relatiei cu furnizorii, personalul rau intentionat ar putea creea dezechilibre majore.

Riscul poziționării necorespunzatoare a stupilor

Plasarea necorespunzătoare a stupilor poate influența producția de miere din perioada respectivă.

Probabilitatea acestui risc este scazută, deoarece firma Apidava transportă stupii în apropierea plantatiilor pomicole, de rapita, a salcamilor, etc. Apidava are specialiști cu experienta in domeniul apiculturii, care se ocupa cu evaluarea resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei; Sunt înregistrate suprafețele de teren care intră în perimetrul stupinei, dupa modul lor de folosință, ca de exemplu: plantații pomicole, fanete naturale, paduri, etc.

Raza economică de zbor în jurul stupinei este de 2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafață de 1250 ha. Din productia totala de nectar se se ia in calcul conventional numai o treime, știut fiind faptul ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorită timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespi, furnici).

In timp ce apicultorii lucrează cu albinele, există riscul ca aceștia să fie atacați de către

ele. Riscul înțepării de catre albine este o probabilitate scazută, deoarece Apidava oferă angajatiilor protecția necesară de care aceștia au nevoie, prin utilizarea de echipamente de protectie, in conformitate cu Nomenclatorul EIP, din dotare;

Întepatura de albina sau de viespe nu poate trece neobservata deoarece locul întepaturii devine foarte dureros imediat, se înroseste si se umfla, leziunea cutanata prezentând un diametru de câtiva centimetri. Riscul cel mai mare îl au persoanele alergice la intepaturi de insecte, care pot face o forma grava de alergie, in urma careia se umfla buzele, pleoapele, apare senzatia de sufocare, iar daca victima nu ajunge de urgenta într-un serviciu medical se poate produce chiar si decesul. 

Riscul utilizarii de erbicide si insecticide care au efect nociv asupra albinelor

Avem probleme cu pastrarea biodiversitatii, avem probleme privind introducerea in culturi si in tratamente a unor erbicide care sunt cea mai mare pacoste pentru albinarit si inmultirea familiilor.

In mod deosebit, insecticidele reprezintă riscul cel mai direct pentru polenizatori. După cum le indică și numele, aceste substanțe chimice sunt concepute să omoare insectele și se aplică la scară largă în mediu, cel mai mult pe/în jurul suprafețelor cultivate. Efectele subletale observate în cazul albinelor la doze mici de insecticid sunt variate. Efectele generale pot fi împărțite în următoarele categorii:

Efecte fiziologice, care apar la niveluri multiple și care au fost măsurate, de exemplu, în funcție de rata de dezvoltare (adică timpul necesar atingerii stadiului de adult) și de ratele de malformație (în celulele din interiorul stupului);

Perturbarea tiparului de căutare a hranei, de exemplu, prin efecte vizibile asupra sistemului de navigație și a modalităților de învățare;

Interferențe cu comportamentul de hrănire, prin efecte de respingere a hranei, înfometare sau reducere a capacității olfactive;

Efecte asupra proceselor de învățare, cauzate de pesticidele neurotoxice (dificultăți în recunoașterea florilor și a cuibului, probleme cu orientarea în spațiu);

Riscul de contaminare a mierii pe filiera recoltarii, conditionarii, depozitarii, care poate fi cauzat de : materiale, echipamente, apa, personal, insecte, animale, ambalaje.

Aceste riscuri grave si efectele deosebit de relevante au fost studiate și identificate pe larg în rândul speciilor de albine. Aceste efecte negative au rolul unui avertisment privind impactul neprevăzut pe care pesticidele nocive pentru albine îl pot avea și asupra altor insecte polenizatoare. Ele ne reamintesc necesitatea de a aplica principiul precauției pentru a proteja polenizatorii în general, atât pe cei domestici, cât și pe cei din sălbăticie. Aplicarea de restricții numai în cazul culturilor care reprezintă o atracție pentru albine nu înseamnă neapărat protejarea celorlalte insecte polenizatoare de efectele pe care le au pesticidele nocive pentru albine.

Riscurile ce pot avea ca rezultat deprecierea calității mierii sunt cauzate de nerespectarea condițiilor de igiena și comportament personal:

Riscurile biologice: contaminare cu bacterii, diferiți paraziți și drojdii;

Riscurile biologice apar din cauza lipsei de igienă sau ca urmare a utilizării unui material greu de întreținut; Masurile de eliminare a acestor riscuri sunt: Menținerea întregului material în perfectă stare de curățenie, spălat și uscat și care trebuie să fie curățat după fiecare utilizare (cultură de drojdii); Dispunerea de material ușor demontabil pentru o curățare în profunzime; Evitarea riscurilor biologice se realizeaza prin întreținerea de: încăperi curate, lavabile în toate părțile; podelele trebuie să fie netede și să permită o spălare eficientă (ceara și propolisul se lipesc); bună ventilație pentru a avea o atmosferă de lucru uscată; un dezumificator pentru a scădea umiditatea în încăpere sub 60% ; deschideri etanșe pentru albine; accesul interzis animalelor domestice;

Riscurile chimice: reziduurile de la produsele de curățenie și dezinfecție, grăsimi

și uleiuri de la mașini ;

Riscuri chimice – mierea este hidrofilă (absoarbe umiditatea), și este la fel de sensibilă la mirosurile străine existente în aer, de aceea se recomandă: interzicerea depozitării în spatiile de extractie, conditionare si ambalare a oricărui produs chimic volatil sau mirositor; interdicția de a fuma și de prezență a oricăror gaze: gaz de încălzire sau de la vehicule; Riscurile chimice provin din contactul dintre miere și alte produse: ca atare, nu se utilizează decât materiale de calitate alimentară (inox sau pvc); Produsele de curățenie și dezinfecție trebuie să fie corespunzătoare unei utilizări alimentare (adeseori ele sunt mai ieftine decât produsele de menaj) ; Apa trebuie să fie potabilă. este foarte bine dacă există apă caldă ; Pentru lubrifierea elementelor mobile, nu se utilizează decât ulei de calitate alimentara ;

3. Riscurile fizice: fragmente de fire de păr sau altele, sticlă, metal, hârtie, ambalaje neigienizate.

Riscurile fizice au la origine materiale de proastă calitate (un filtru ruginit și găurit) sau o destinație greșită. Inainte de întrebuințare, trebuie verificată starea materialului pentru a evita toate resturile sau praful ; după filtrare se acoperă întotdeauna mierea, și dacă este necesar se procedează la o a doua filtrare. Ambalajele trebuie sa fie curate, in prealabil spalate si uscate ;

Eficiența în practicarea stupăritului pastoral depinde de mai mulți factori din care cei mai des invocați sunt legati de distanța fată de vetrele de cules, numărul de familii de albine, existența echipamentelor aferente, dar și optimizarea investițiilor în raport cu profitul obținut.

Pe întreaga perioadă de deplasare și amplasare a stupinei, apicultorul este răspunzător de respectarea normelor privind:

• distanța dintre stupine

• încărcătura la hectar,

• respectarea direcției de zbor a stupinelor amplasate anterior,

Masuri de reducere a riscurilor

Ca regula generala, permanent in stupina se va asigura igiena, ordinea și curățenia. Se recomandă amplasarea stupinelor in zone cu o floră bogată și diversificată. In timpul interventiilor in stup NU se vor depozit caturile și ramele pe sol, evitand astfel contaminarea cu bacterii din sol.

În perioada de cules, ESTE INTERZISĂ utilizarea de compuși rășinoși, uleiuri, cartoane cu adezivi de lipire, deoarece arederea acestora poate produse reziduuri toxice.

Se recomandă ca în fiecare an să se înlocuiască aproximativ 25% din faguri unui stup in special cei provenind de la ramele de corpuri (fagurii cei mai închiși la culoare). Înnoirea regulată a fagurilor oferă dinamism coloniilor și scade presiunea infecțioasă asupra acestora.

În caz de furtișag, trebuie sa se elimine sursa cat mai rapid si sa se reduca urdinișurile pâna la dimensiunea unei albine, pentru a intari paza albinelor.

Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricărei forme de boală;

Tratamentele medicamentoase sunt însoțite obligatoriu de mijloace de dezinfecție;

Reziduuri – Mierea contaminată (în afara normelor) va fi distrusă.

Produse medicamentoase expirate – Ambalajele și produsele de tratament expirate (benzi vechi) trebuiesc depuse in containere cu deșeuri special amenajate (medicamente expirate).

Este ideal ca stupinele sa fie deplasate din zona de contaminare cu pesticide, ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG)/ METALE GRELE!

În ceea ce privește diminuarea dependenței de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor și a buruienilor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
a) veniturile la nivelul fermei nu trebuie să fie afectate de acest proces;
b) intensificarea și îmbunătățirea schimbului de informații între partenerii sociali în domeniu.

DEZUMIDIFICAREA ESTE OBLIGATORIE dacă nivelul este de peste 20% și se recomandă, dacă umiditatea depășește 18%, camerele trebuie prevăzute cu aeroteme termostatate!

Masurarea si Monitorizarea Punctelor Critice de Control conform Planului HACCP;

Masurarea si monitorizarea produsului. Analize periodice, planul calității.

Concluzii, Tema proiectului

Am ales această temă, fiind pasionată de utilizarea gamei de produse pe bază de miere și cu scopul analizei riscurilor care pot determina scăderea simțitoare a profitabiliații afacerilor dezvoltate pe domeniul apicol.

Organizația tratată in studiul de caz indeplinește in raport de 100% exigențele cerute de siguranța alimentului, precum si implementarea politicii de produs, prin lansarea pe piața de produse noi, care sa satisfacă cerințele unui segment cat mai larg de consumatori.

Daca la ora actuală, conform statisticilor, Romania ocupă locul sapte in Europa după efectivele de albine si deține peste 1,27 milioane de familii, avem speranța că in urmatorii 5 ani, conform previziunilor, să se ajunga la nivelul inregistrat inainte de anul 1989, cănd erau peste 1,4 milioane familii de albine.
realizeaza intre 20.000 – 23.000 de tone de miere anual, din care 60% merge la export, iar 40% la consumul intern. Cresterea exportului a fost determinată de nivelul ridicat al prețului oferit, comparativ cu prețurile la intern, care sunt minimizate din cauza prezenței pe piață a produselor surogat.

In se importă o serie de surogate de miere din țări care nu apar pe etichetele borcanelor. Din acest punct de vedere avem de suferit, deoarece este o presiune mare asupra prețurilor de achizitie a mierii romanești.
Potrivit acestui fapt, apicultorii din sunt afectati, pe langă dinamica prețurilor și de cresterea riscurilor, in special a celor generate de utilizarea unor erbicide și insecticide care au efect nociv asupra albinelor. Există pericolul contaminarii familiilor de albine cu boli grave, efectele diminuării speciilor și a biodiversitații fiind greu de evitat.
Lucrarea în sine, în contextul complexității problemelor abordate legate de riscuri și

amenințări globale ale firmelor, încearcă să răspundă exigențelor actuale ale economiei de piață cu care se confruntă managerii firmelor comerciale.

Pentru a face față concurenței din ce în ce mai puternice și pentru a deveni competitive,

firmele trebuie să iasă din starea actuală și să se reinventeze, să-si dezvolte propriile politici, radical schimbate față de cele vechi. În consecință, lucrarea urmărește să realizeze o analiză a mediului de afaceri aflat într-un ritm al schimbării fără precedent și a principalelor opțiuni strategice și manageriale adoptate.

Necesitatea și actualitatea tratării temei.

Necesitatea, actualitatea și oportunitatea tematicii abordate sunt puse în evidnță de faptul că „riscul în afaceri” reprezinta realitatea crudă in care incercăm sa ne dezvoltăm, implementarea unor strategii la limita hazardului, pentru mentinerea pe piată, pentru incercarea de a merge mai departe.

Asumarea riscurilor și strecurarea cu prudență printre acestea duc la nesigurantă, dar in același timp la puterea de a lua niste decizii cheie, care sa se finalizeze pozitiv sau care, din păcate, să duca la finalitate. Riscul se manifestă în permanență și se amplifică în momente cruciale. Incercarea de a răspunde exigențelor actuale ale economiei de piață cu care se confruntă

managerii firmelor comerciale este o adevarată provocare.

Scopul și obiectivele.

Orice organizație existentă sau nou infiintată are definite obiective strategice pentru a căror indeplinire trebuie sa faca apel la înțelegerea în profunzime a sursei și naturii riscurilor mai bine decât competitorii, intenția de a crește rentabilitatea, cunoașterea și reducerea riscurilor prin decizii adoptate în mod corect si creșterea potențialului de a genera profit din afaceri cu un grad foarte mare de risc .

Bibliografie

Dicționar de economie, (1999) coordonator Niță Dobrotă, Editura Economică, București;

Druică Zeletin Elena, (2002) Introducere în teoria probabilităților și aplicații, Editura DARECO, București;

Druică Elena, (2006) Risc și afaceri, Ed. ChBeck, București;

Gogoneață Basarab, (2004) Economia riscului și incertitudinii, Editura Economică, București;

www.google.com – Analiza riscului decizional;

Cornescu V. ș.a., Management de la teorie la practică, Editura Universaității, București 2004;

J. Davidson Frame, Managing the risk in organization, , 2001V

www.brmconsulting.ro

www.riskmanagement.ro

www.rm-news.com

www.sei.cmu.edu/programs/sepm/risk/risk

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/economic-sciences

***Serban D., Puscasu S., Suport curs – Cercetare de marketing

Stefan Prutianu, Bogdan Anastasiei, Tudor Jijie, Cercetare de marketing. Studiul pietei pur si simplu, Editura Polirom, Bucuresti, 2005

Petre Datculescu, Cercetarea de marketing, Editura Brandbuilders, Bucuresti, 2006

Micu, A., Cercetari de marketing-metode , concepte, studii de caz, Editura Fundatia Academica,

http://www.manager.ro/tipuri-de-riscuri-in-afaceri-din-cadrul-unei-firme

Basarab, Gogoneta: Economia riscului și incertitudinii. București: ed. Economica, 2004

Ilie, Mihai: Managementul riscurilor. București: Ed. Economica, 2008.

Bucovetchi, Olga: Suport curs “Riscuri industriale”, 2015

http://www.apidava.ro/

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cel-mai-greu-an-apicultorii-romani-temperaturile-scazute-ploiele-injumatatit-productia-miere-preturile-s-au-dublat-

http://www.revista-ferma.ro/articole-apicultura/si-apicultorii-mai-gresesc.html

tratament intepatura albina

Bibliografie

Dicționar de economie, (1999) coordonator Niță Dobrotă, Editura Economică, București;

Druică Zeletin Elena, (2002) Introducere în teoria probabilităților și aplicații, Editura DARECO, București;

Druică Elena, (2006) Risc și afaceri, Ed. ChBeck, București;

Gogoneață Basarab, (2004) Economia riscului și incertitudinii, Editura Economică, București;

www.google.com – Analiza riscului decizional;

Cornescu V. ș.a., Management de la teorie la practică, Editura Universaității, București 2004;

J. Davidson Frame, Managing the risk in organization, , 2001V

www.brmconsulting.ro

www.riskmanagement.ro

www.rm-news.com

www.sei.cmu.edu/programs/sepm/risk/risk

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/economic-sciences

***Serban D., Puscasu S., Suport curs – Cercetare de marketing

Stefan Prutianu, Bogdan Anastasiei, Tudor Jijie, Cercetare de marketing. Studiul pietei pur si simplu, Editura Polirom, Bucuresti, 2005

Petre Datculescu, Cercetarea de marketing, Editura Brandbuilders, Bucuresti, 2006

Micu, A., Cercetari de marketing-metode , concepte, studii de caz, Editura Fundatia Academica,

http://www.manager.ro/tipuri-de-riscuri-in-afaceri-din-cadrul-unei-firme

Basarab, Gogoneta: Economia riscului și incertitudinii. București: ed. Economica, 2004

Ilie, Mihai: Managementul riscurilor. București: Ed. Economica, 2008.

Bucovetchi, Olga: Suport curs “Riscuri industriale”, 2015

http://www.apidava.ro/

http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/cel-mai-greu-an-apicultorii-romani-temperaturile-scazute-ploiele-injumatatit-productia-miere-preturile-s-au-dublat-

http://www.revista-ferma.ro/articole-apicultura/si-apicultorii-mai-gresesc.html

tratament intepatura albina