Managementul riscurilor [617208]

Managementul riscurilor
Managamentul riscului este un element esential in jocul bursier pentru a minimiza expunerea la
risc, care in cele din urma duce la pierderi. Bursele de marfuri prezinta o gama destul de extinsa
de riscuri care pot avea efecte asupra profitului. Volatilitat ea crescuta duce la nesiguranta in ceea
ce priveste evolutia preturilor de tranzactionare, reprezentand o amenintare pentru jucatorii la
bursa.

Riscurile pietei
La fel ca orice investitie, exista riscuri si atunci cand vine vorba despre tranzactionarea c u bunuri
si marfuri. Cu toate ca jucatorii bursieri incearca sa limiteze pe cat posibil expunerea la risc,
aceasta nu poate fi eliminata complet. In momentul in care un investitor doreste sa intre in acest
joc, nu trebuie sa ocoleasca aceste riscuri, el tr ebuie sa isi creeze un sistem prin care sa se
protejeze impotriva unor posibile pierderi. In acest sens exista masuri de precautie ce au rol in a
limita expunerea la risc sau pentru a calcula daca profitul scontat merita asumarerea riscurilo.
Exista anumit e categorii de jucatori bursieri care se expun acestor riscuri de piata, precum:
producatorii, exportatorii, importatorii si comerciantii de marfuri. Atat expunerea la risc, cat si
masurile adoptate pentru minimizarea acestuia, difera de la investitor la i nvestitor. Exista riscuri
specifice anumitor piete de marfuri, dar exista si riscuri comune, ce pot fi regasite pe mai multe
piete. Pentru a putea obtine profit este esential pentru investitori sa inteleaga in ce constau aceste
riscuri .

Riscul de pret
Variatia pretului , cunoscuta si sub numele de volatilitate, este unul dintre cele mai cunoscute
riscuri. Acest risc afecteaza atat producatorii, cat si consumatorii. Pretul are la baza un principiu
fundamental al economiei: cererea si oferta. Prezicerea evolu tiei unui pret in viitor este
imposibila, insa pot fi folosite doua elemente care sa reduca acest risc: date istorice referitoare la
marfa dorita si urmarirea trendului. Analiza datelor istorice ofera investitorului informatii
referitoare la pretul minim i storic, pretul maxim istoric si eventuale caderi sau cresteri ale
pretului ce pot fi asociate cu diverse evenimente la nivel national sau mondial, in timp ce analiza
trendului poate determina evolutia pretului in viitor. De exemplu, daca se asteapta o criz a in
sectorul unor anumite resurse, pretul urmeaza sa creasca datorita ofertei ce se afla in scader si a
cererii care ramane la acelasi nivel sau poate chiar creste din cauza dorintei de a asigura stocuri
pentru o perioada indelungata de timp. (grafic pent ru a exemplifica) . Pentru a se asigura
impotriva volatilitatii, partile prefera sa renunte la posibilitatea de a maximiza profitul posibil
obtinut din variati a pretului si apeleaza la contracte futures pentru a se asigura ca vand sau
cumpara produsele la u n pret accepatabil, convenit intre cele doua parti ale contractului , in urma
unor negocieri .
Volatilitatea apare in urma unor evenimente precum:

▪ evenimente geopolitice – economiile lumii sunt interconectate intr -un sistem global.
Astfel, o recesiune economica intr -o tara cu o economie importanta la nivel mondial
va avea efecte la nivel international. Niste exemple de actualitate putem enumera:
razboiul comercial dintre S.U.A. si China (nu a fost un efect negativ doar asupra
chinei si Americi i, ci asupra intregii lumi), iesirea Marii Britanii din U.E. (ce
afecteaza toate tarile membre ale Uniunii Europene). Schema trading sua china
▪ evenimente economice – politicile monetare, revizuirea taxelor, schimbari bruste in
ratele dobanzilor sau efectel e vremii si al fenomenelor naturale, implica o influenta
directa asupra PIB -ului fiecarei tari, dar si aupra relationarii intre state. in acelasi timp
influenteaza afacerile si industriile.
▪ Inflatia – supranumita si "riscul puterii de cumparare" (purchasin g power risk)
viitoarele valori ale activelor sau veniturilor ar putea fi diminuate din cauza trendului
ascendent al preturilor anumitor bunuri, servicii sau actiuni guvernamentale. In
practica putem rezuma toate acestea la afirmatia ca puterea de cumparar e a unei
unitati monetare scade pe masura trecerii timpului.
Volatilitatea nu o sa arate tendinta de scadere sau de majorare a valorii bunului. Aceasta
determina intervalul in care pretul va fluctua intr -o perioada de timp. Termenul utilizat pentru
acest i nterval este “beta”, avand scopul de a arata corelatia intre valoarea unei actiuni sau
obligatiuni si piata ca atare:
▪ Daca beta = 1 (volabilitate redusa) atunci pretul va fluctua in corcondanta cu piata.
(exemplu: Pretul va varia cu 10% atunci cand indicel e S&P va varia cu 10%)
▪ In situatia in care beta < 1 (volatilitate foarte mica), preturile vor fluctua mai putin decat
piata. (pentru beta=0.5, avem o fluctuatie a pretului de doar 5% in cazul unei variatie a
pietei de 10%)
▪ Pentru beta > 1 (volatilitate cre scuta), volatilitatea pretului este mai mare decat cea a
pietei.
Conform lui Tedd Noon, vice presedinte al Acadian Asset Market , implementarea de strategii cu
volabilitate scazuta (alegerea de a forma un portofoliu cu actiuni ce au o valoare beta redusa)
reprezinta o modalitate de a evita o expunere in totalitate la bursa, in acelasi timp putand sa
evitam pierderi de mari dimensiu ni. Cu toate acestea, Joseph Flaherty, manager al
departamentului de risc al investitiilor la MFS Investment Management, sustine ca “reducing risk
is less about concentrating on low volatility and more about avoiding high volatility.” .
Strategii de evitare / reducere a riscului rezultat din volatilitate:
▪ Limitarea expunerii la volatilitate crescuta. Reducerea sau eliminarea completa din
portofoliu a actiunilor ce prezinta o volatilitate crescuta va duce la reducerea riscului la

care se expune investitorul.
▪ Hedging. Riscul de piata sau volatilitatea poate f i exponential redus prin luarea unei
pozitii opuse (offsetting/ counter)

Riscul de baza
Acest tip de risc este intalnit atunci cand investitorul efectueaza hedging cu o marfa pentru a
limita efectele negative ce pot rezulta din fluctuatia pretului. Acest risc apare atunci când baza
sau diferența dintre prețul spot și futures, se modifică între momentul plasării și incheierii unei
pozitii . In functie de directia in care se in dreapta aceasta diferenta, ea va fi benefica pentru o
pozitie, dar va afecta poziti a de sens opus . Datorita stabilitatii bazei, potentialul de castig sau de
pierdere poate fi preconizat intr -o anumita masura. Nu putem scapa de acest tip de risc, insa
datorita posibilitatii de prezicere a lui, putem calcula daca ne va fi benefic sau nu.

Riscul cantitatii
Principalii jucatori care se expun acestui risc sunt producatorii. Riscul cantitatii se caracterizeaza
prin cantitatea de bunuri si marfuri pe care un producator o realizeaza. Cand acesta considera ca
urmeaza sa aiba o crestere a cererii pentru un anumit produs, el trebuie sa se asigura ca nu creste
productia pana in punctul in care va ajunge sa depaseasca cererea. Daca productia depaseste
cererea, se poate ajunge fie la cresterea costurilor ca urmare a costurilor de depozitare, fie la
scaderea pretului pentru a creste cererea, insa avand riscul de a vinde chiar si pe pierdere. Pentru
a se proteja impotriva acestui risc, producatorii pot opta sa isi vanda marfurile prin intermediul
contractelor futures, renuntand insa la posibilitatea unui profit mai mare, pretul fiind prestabilit.
O alta forma a acestui risc apare ca urmare a hedging -ului. Din dorinta de a reduce riscul,
jucatorii la bursa pot opta pentru hedging cu contracte futures. Cu toate acestea, aceasta practica
poate da nastere uno r noi riscuri. Datorita marimii standard a contractului futures, poate exista un
dezechilibru intre marimea contractului si numarul de produse ce trebuie acop erite. Acest lucru
poate sa duca la un numar de produse ce vor ramane expuse riscului, sau acoperi rea mai multor
produse decat este nevoie. Un alt risc care implică hedging este cantitatea de produse pe care le
vom acoperi . În multe cazuri, doar o parte din riscul de producție va fi acoperit. Acest lucru
aduce riscul incertitudinii cu privire la valoar ea de acoperit și poate duce la acoperirea sau sub
acoperirea un or mărfuri.

Riscul geopolitic
Din cauza faptului ca resursele nu sunt infinite si nu pot fi produse oriunde in lume, anumite

resurse devin mai greu de obtinut. Din cauza faptului ca pentru a obtine anumite resurse firmele
sunt nevoite sa lucreze cu anumite tari, ele trebuie sa aiba in vedere riscurile la care se expun
lucrand cu guvernele acestor tari. Pentru a obtine acces la a ceste resurse, trebuie avute in vedere
si discutate cu guvernul o serie de aspecte, precum: structura de taxare, protejarea mediului
inconjurator, licente si forta de munca locala. Toti acesti factori pot duce la o crestere
exponentiala a costului de produ ctie si trebuie luat in calcul faptul ca afacerea s -ar putea sa nu
mai fie profitabila. Totodata trebuie avut in vedere ca, desi la inceput afacerea este profitabila, pe
parcurs putem vedea schimbari pe scena politica ce vor afecta costurile de productie s i implicit
profitul. In cazuri extreme, instabilitatea politica poate duce la riscuri care sunt greu de prevazut
si de evitate: revolte si greve.
Un alt risc major estenationalizarea marfii. Nationalizarea unei marfi inseamna pierderea totala a
investitie i. De aceea este recomandat ca sa se stabileasca o buna relatie cu guvernul , pentru a
micsora acest risc .

Riscul speculativ
In momentul in care un jucator decide sa intre pe o anumita piata, acesta se expune constant unui
risc speculativ, deoarece nu exista nicio garantie ca acesta va obtine castig sau va pierde. Insa
riscul speculativ poate sa varieze in functie de marfa : marf urile cu o volatilitate mai mare, aduc
un risc speculativ mai mare, datorita intervalului mai mare in care poate fluctua pretul. De aceea,
inainte de a face o astfel de investitie, este important sa intelegem toti factorii care pot influenta
pretul. În ace st fel se poate face o evaluare a faptului dacă o investiție este probabil să aducă un
profit sau dacă are șanse mari să conducă la o pierdere. Acest lucru va ajuta la decizia modului
de operare pe piață și la minimizarea riscului speculativ.

Hedging
Hedgingul este o modalitate de asigurare folosita de cei care tranzactioneaza marfuri, producatori
si consumatori finali pentru a se proteja impotriva unei fluctuatii a pretului ce ar putea afecta
profitul. Hedgingul in sine nu reprezinta o modalitate de a fa ce profit, ci mai degraba o
modalitate de a preveni sau reduce posibile pierderi. Tranzactionarea cu futures este des folosita
ca modalitate de preventie impotriva riscului de pret. Jucatorii de pe piata obtin instrumente
derivate la schimb pentru a se aco peri impotriva fluctuatiei pretului. Aceste contracte futures sau
optiuni vor fi rar executate, deoarece pozitia va fi compensata prin obtinerea unui contract opus.
Ulterior marfa va fi vanduta pe piata cash si profitul sau pierderea obtinuta prin inchider ea
pozitiei futures vor fi adaugate la pretul final al numeralului.

Dificultati in a face hedging
In momentul in care decidem sa facem hedging pentru a ne proteja impotriva riscului de pret,
Exista probabilitatea de a intampina o serie de dificultati. O prima problema este probabilitatea
de a nu gasi o piata de futures corespunzatoare. Aceasta problema poate fi rezolvata prin Cross –
hedge (obtinerea unor derivate pe o piata aferenta, in care preturile sa fie corelate pietei non –
futures).
O alta dificultate ce poate fi intampinata o reprezinta posibile discrepante intre data de maturitate
a contractului futures si data efectiva de livrare a marfurilor. In acest scenariu se va implementa
o strategie numita Delta -hedge, care va acoperi data scad enței futures cea mai apropiată de data
de livrare fizică , astfel reducand la minim riscul fluxului de numerar. In momentul in care
planificam sa executam o operatiune de tip hedging pentru o marfa, este important sa se calculam
ce parte din totalul pe car e planificam sa il vindem sau cumparam trebuie acoperita de hedging.
Acest procent ce este protejat de hedging se numeste rata de hedging. Exista diverse motive din
cauza carora o rata de hedging perfecta nu este atinsa: hedgerul decide sa nu acopere toata
investitia, considerand ca acoperirea completa implica riscuri ce nu sunt in conformitate cu
nivelul de risc implicat. Un alt motiv il reprezinta dezechilibrul dintre cantitatea de produse ce
trebuie acoperite si standardizarea cantitatii in contractele f utures (un contract futures
standardizar are riscul sa nu acopere cantitatea de produse ce trebuie acoperita), putand duce la
supra -asigurare sau sub -asigurare.
Baza
Baza reprezinta un indicator al diferentei dintre pretul cash local si pretul futures pentru o
anumita marfa , aceasta jucand un rol esential in determinarea unei strategii de hedging, putand
totodata sa determina pretul final al marfii cand facem hedging.
Formula de calcul a bazei
Cash price – Futures price = Basis
Baza poate fi influentata de factori precum:costul de transport, cererea si oferta locala, dobanda,
costul de depozitare si profitul. Baza poate varia in functie de acesti factori: atunci cand vaza
creste ca valoare, atunci ea devinde mai puternica. In caz contrar ea devine mai slaba.
Monitorizarea acestui indicator este foarte importanta, atat pentru cumparator, car si pentru
vanzator, deoarece ii poate ajuta in determinarea unei strategii de hedging pentru riscul de pret la
care se expun si poate prezice un pret final al produsului. Baza tinde să fie cons tantă, în ciuda
fluctuațiilor prețurilor și poate fi prevăzută cu exactitate consi derabilă folosind tipare istorice ,
astfel este foarte util să stabiliți când și ce porțiune din riscul dvs. să vă protejați, sau poate să nu
vă protejați deloc.
In cazul unei baze ce devine din ce in ce mai puternica, se creeaza o situatie avantajoasa pent ru

cei ce au intentia de a vinde sau pentru hedgerii ce joacape pozitii short ale unor marfuri. Acest
lucru arata ca diferenta dintre pretul cash si pretul futures creste, iar un vânzător va primi un preț
mai mare în numerar atunci când își vinde produsul pe piața de numerar .
In cazul in care o baza slabeste, acest lucru favorizeaza cumparatorii sau hedgerii long ai unor
marfuri. Deoarece diferenta dintre pretul cash si pretul futures scade, rezultat a in opțiunea de a
cumpăra produsul la un preț mai mic și astfel să genereze un profit suplimentar .
Marja
Cand executam hedging pentru a ne acoperi impotriva riscului de pret, este important sa
cunoastem marja unui contract futures. Marja reprezinta un depozit de bani obligatoriu pentru a
obtine dreptul de a cumpara sau vinde, de regula eprezentand un mic procent din valoarea
contractelor futures.
Marja depusa la inceputul unui contract futures se numeste marja initiala. Marja de mentenanta
este suma minima necesara in cont pentru a mentine o pozitie futures, fiind mai mica decat marja
initiala. Valoare unui contract futures s -ar putea deprecia in timp, determinand marja sa creasca
pentru a acoperi pierderile re zultate din scaderea valorii contractului , astfel, marja de mentenanta
depasin d suma existenta in depozit. In aceasta situatie, detinatorul contului va primi un apel de
marja pentru a adauga fonduri in cont, astfel incat valoarea totala sa ajunga din nou la valoarea
de mentenanta. O alta optiune o reprezinta inchiderea pozitiei si acceptarea pierderii existente,
pentru a nu fi expusi riscului de a avea pierderi mai mari decat cea existenta.
Marjele sunt importante in ceea ce priveste hedgingul pozitiil e de pe piata sunt echilibrate zilnic,
putand duce la apeluri de marja in momentul in care o pozitie este in dezechilibru la sfarsitul
unei zile. In acest moment hedgerii ar putea fi nevoiti sa raspunda apelului si sa adauge onduri
suplimentare, iar in mom entul in care acest lucru se repeta de mai multe ori, s -ar putea sa se puna
presiune pe cash flowul companiei. Daca portofoliul este bine facut, in cele din urma investitia
va fi recuperata. Astfel până la momentul decontării, poziția poate influența cerer ea de fonduri
lichide.

Hedging cu contracte futures
Hedgingul este o operatiune ce poate fi realizata prin utilizarea anumitor derivative, cum ar fi
contractele futures. Atat producatorii, cat si cumparatorii pot folosi contractele futures ca
modalitate de prevenire a variatiei pretului intr -un sens nefavor abil, prinprestabilirea unui pret
pret pentru produsul lor.
Baza are un rol esential in stabilirea pretului. Baza este calculata prin deducerea pretului futures
din pretul spot. Prin deducerea corecta a bazei unui produs, prețul eventual al produsului poate fi
calculat în momentul plasării hedgingului .

Long hedging
Utilizatorii finali iau o poziție long atunci când vor sa își acoper e riscurile de preț. Prin
cumpararea unui contract futures ei isi asuma obligatia de a cumpara o marfa la un moment
stabilit in viitor. Aceste contracte sunt rareori executate, fiind de cele mai multe ori compensate
inainte de maturitate. Compensarea unei pozitii reprezintza obținerea unei poziții egale , de sens
opus pe piața futures . Profitul sau pierderea obtinute in urma acestei tranzactii sunt apoi
decontată la prețul spot, unde producătorul își va cumpăra marfa.
Urmatorul exemplu va explica executia operatiunii de long hedging:
Un producator se asteapta sa aibe nevoie de un transport de marfa in luna martie. În luna
octombrie achiziționează un contract pentru grâu din aprilie pentru a -și acoperi riscul de preț pe
piața spot, în martie, când intenționează să cumpere grâu. El prezice că baza va fi – 0,30 USD,
ceea ce înseamnă că prețul futures din aprilie va fi cu 30 de cenți mai mare decât prețul în
numerar din martie. producătorul poate acum calcula prețul de achiziție preconizat pentru marfa,
folosind următoarea formulă:
Futures price – Basis + broker commission = Net Purchasing price
Următorul calcul oferă o vedere a realizării prețului de achiziție.
$ 3,50 – $ 0,30 + $ 0,01 = 3,21
Data Piața futures Bazei pieței spotului
Martie Cumpărat octombrie 3,50 USD
Vândut martie 4,60 USD
Profit $ 1,10
Comisionul brokerului -$0,01
Profit net 1,09 dolari Cumpără grâu pe piața spot
Preț spot 4,30 USD
Profit futures – 1,09 dolari
Preț net de achiziție 3,21 USD
– 0,30 USD
Acest lucru demonstrează efectul acoperirii cu succes. În cazul în care producătorul a decis să nu
acopere acoperirea, el ar fi fost obligat să plătească prețul la vedere de 4,30 USD, în schimb
poate achiziționa marfa pentru 3,21 USD