Managementul Resurselor Umane In Institutiile Publice

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul I Introducere în teoria managementului

1.1 Aspecte introductive ale managementului

1.2 Evoluția managementului pe plan mondial

1.3Evoluția managementului în România

1.4 Managementul românesc după 1989

1.4.1Managementul României ca membră a UE

1.4.2 Managementul României ca membră a UE.

1.5 Organizația și resursele umane

1.5.1 Caracteristicile resurselor umane .

1.6 Managementul resurselor umane

Capitolul II Managemetul public in Uniunea Europeană

2.1 Managemetul public în UE.

2.2 Sistemele de administrație din statele UE.

2.3 Exemple de administrație publică descentralizată în statele UE.

2.4 Recompensarea funcției publice în Franța și Germania

2.4.1 În Franța

2.4.2 În Germania

Capitolul III Managementul resurselor umane în instituțiile publice

3.1.1 Managementul în instituțiile administraței locale

3.2 Activitățile managementului personalului

3.4 Organele administrației publice de stat

3.4.1 Instituția prezidențială

3.4.2 Guvernul

3.5 Administrația teritorială de stat, locală și județeană

3.5.1 Prefectul și instituția acestuia

3.5.2 Administrația județeană

3.5.3 Autoritățile administrației publice locale: consiliul județean, consiliul local, primarul

STUDIU DE CAZ Aplicarea managementul administrativ la Primăria orașului Frasin

CONCLUZII

ANEXE

Bibliografie

ARGUMENT

Managementul resurselor umane nu reprezintă un lucru nou pentru organizațiile de toate tipurile din țara noastră. După 1989 nevoia consolidării unui domeniu cu o gamă vastă de cercetări și contribuții în plan european, care au facut obiectul a numeroase studii în străinătate a devenit din ce în ce mai puternic. Mulți manageri realizează că investițiile în resurse umane le poate aduce câștiguri pe termen lung.

Managementul resurselor umane (termen modern) s-a desprins din managementul general și este rezultatul unor cercetări de-a lungul timpului. Managementul resurselor umane presupune: un obiect de studiu, , obiective, metodologie, dezvoltări ale teoriei și practicii manageriale.

Administrația publică cuprinde structurile instituționale prin care se exercită puterea statului, deci aparatul birocratic central (ministere, agenții, etc.) și local (primării, prefecturi, etc) prin care statul își exercită puterea legitimă atribuită de cetățeni prin vot; în esență aceste instituții elaborează și aplică startegii, programe politice, legi, reglementări și alte acte normative.

Sub aspectul mijloacelor pe care le are la dispoziție administrația publică pentru realizarea scopului său evidențiem, în mod esențial, posibilitatea folosirii prerogativelor de putere publică.

Complexitatea și diversitatea problematicii resurselor umane are o consecință directă asupra obținerii unor performanțe superioare, a perspectivei individului ca entitate distinctă.

În instituțiile publice fiecare salariat dobândește o poziție în interiorul unității, adică statutul de funcționar public.Acest aspect este deosebit de important în felul în care acea persoană se va integra la noul loc de muncă și eficiența acestuia în postul respectiv.

Capitolul I este o introducere în managementul resurselor umane, evoluția acestuia în plan mondial începând de la Pericles, care este considerat părintele acesteia în ideea de a motiva oamenii în acțiunile lor și importanța unui conducător în a identifica ceea ce este bun sau rău și de a comunica oamenilor.Apoi se continuă cu evoluția managementului în România cu preocupările în legătură cu tehnica și practica managerială pentru a întări schimbările sociale și economice, începând cu învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (1512- 1521) reguli de purtare a războaielor, adunările obștești constitutive (1831), Pravila comercială a lui Emanoil Ion Nichifor apărută în 1838, Gh. Barițiu, P.S. Aurelian, B.P.Hajdeu, A.D. Xenopol, unde se prezintă aspecte în legătură cu industrializarea. Lucrările lui D.Cantemir, T.Diamant-Scăeni, Nicolae Balcescu, C. Dobrogeanu Gherea, N.I.Angelescu, M.Manolescu. N. Iorga, Nicolae Grigorescu Roegen se referă la procesele și fenomenele manageriale care au avut loc pe teritoriu românesc.Tot în acest capitol este prezentat managementul românesc după 1989 care a adus schimbări în învățămănt și cercetarea științifică de management prin eforturi de asimilare a ultimelor noutăți și de adaptare la condițiile economiei de piață. Organizația și resursele umane reprezintă o sursă comună și, totodată, o resursă cheie, o resursă vitală, de azi, și de mâine, tuturor organizațiilor, care asigură supraviețuirea, dezvoltarea și succesul competițional. Managementul resurselor umane (termen modern) s-a desprins din managementul general și este rezultatul unor cercetări de-a lungul timpului.

Capitolul II oferă o viziune asupra managementului public din țările U.E., începând cu înființarea Uniunii Europene și extinderea acesteia, drepturile cetățenilor din uniune, continuând cu sistemele de administrație din statele uniunii, Statele europene se caracterizează printr-o mare diversitate a sistemelor de administrație, explicată atât prin motivații de natură economică și istorică, dar și prin particularitățile organizării politico-administrativă a puterii politice existente în fiecare țară.

Exemplele de administrație publică descentralizată în statele UE sunt exemplificate în țări ca: Italia, Belgia, Germania, Franța, Marea Britanie și totodată și recompensarea funcției publice în Franța și .

Capitolul III se referă la caracteristicile administrației publice Administrația publică cuprinde structurile instituționale prin care se exercită puterea statului, deci aparatul birocratic central (ministere, agenții, etc.) și local (primării, prefecturi, etc) prin care statul își exercită puterea legitimă atribuită de cetățeni prin vot; în esență aceste instituții elaborează și aplică startegii, programe politice, legi, reglementări și alte acte Funcțiile administrației publice, activitățile managementului personalului, compartimentele opearaționale și funcționale în sistemul administrative, organele administrației publice de stat, administrația teritorială de stat, locală și județeană sunt definite în acest ultim capitol.

Aceste trei capitole sunt încheiate cu un studiu de caz prin aplicarea managementului administrativ la Primăria orașului Frasin.

Capitolul I Introducere în teoria managementului

1.1 Aspecte introductive ale managementului

Managementul resurselor umane ( prescurtat MRU) este activitatea de management care răspunde de toate deciziile și acțiunile care au loc într-o organizație și membrii ei. Știința mangementului s-a conturat recent în țara noastră, datorită cerințelor sociale, prin eforturile specialiștilor din întrega lume. Mangementul firmelor, rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure obținerea și creșterea competitivității.

În concepția Valentinei Zaharia, managementul este un proces conștient de coordonare a acțiunilor individuale și de grup pentru realizarea obiectivelor firmelor, într-un mod care să fie favorabil pentru o mare parte a societății și se desfășoară în cadrul unei firme care reprezintă o concentrare de resurse umane și materiale, orientate spre realizarea unor obiective și în care relațiile dintre persoane și funcții se realizează potrivit unui anumit tip de structură.

Există o acceptare largă a faptului că managementul are următoarele trei caracteristici principale:

Este un proces sau o serie de activități continue și înrudite.

Privește și se concentrează asupra îndeplinirii obiectivelor organizației.

Îndeplinește aceste obiective lucrând cu și prin intermediul oamenilor, precum și al altor resurse ale organizației.

Organizațiile utilizează patru tipuri de resurse:

Resurse umane (forța de muncă)

Resurse financiare (capitalul financiar)

Resurse fizice (echipamente, clădiri etc.)

Resurse informaționale (date utilizabile pentru luarea deciziilor)

Îmbinarea eficientă al acestor resurse combinată cu implicarea managerului duce la îndeplinirea cu succes a obiectivelor firmei. Aptitudinile de management reprezintă o resursă a organizației, în măsura în care managerii care le posedă își îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător și se referă la:

Aptitudini tehnice- presupun capacitatea de a aplica cunoștințe de specialitate în executarea tehnicilor și a procedurilor de muncă;

Aptitudini umane- ce presupun capacitatea de a dezvolta cooperarea în interiorul echipei conduse;

Aptitudini conceptuale- ce presupun capacitatea de a percepe organizația ca pe un întreg.

Managerii au trei categorii de responsabilități:

Să orienteze organizația în conformitate cu misiunea și obiectivele stabilite ( orientare strategică);

Să lucreze cu oamenii (crearea unui climat favorabil și dezvoltarea relațiilor inter-umane);

Să direcționeze activitatea în funcție de particularitatea domeniului (să acționeze ca specialist).

Se disting trei niveluri de conducere:

conducerea de nivel superior. Top managerii sunt un grup mic de persoane, care au următoarele atribuții:

stabilesc obiectivele organizației;

stabilesc strategia globală;

atabilesc tacticile de operare;

reprezintă organizația în mediul extern;

investiții în cercatare-dezvoltare.

conducerea de nivel mediu reprezintă un grup mai mare de manageri care include conducătorii de fabrici, secții, divizii, etc. Și care au atribuțile următoare:

sunt primii responsabili pentru realizarea politicilor de operare;

răspund de realizarea planurilor de dezvoltare;

răspund de coordonarea și controlul activităților managerilor de la nivelulu inferior;

răspund de managementul stocurilor, controlul calității, funcționarea echipamentului.

conducerea de nivel inferior poate constitui un număr mare cât și mai mic de manageri, care au atribuții:

supervizează și coordonează activitățile angajaților operativi și sunt de tipul: maistru, șef de atelier, șef de birou.

Managerii pot lucra în diverse domenii ale organizației din care fac parte în următoarele arii de activitate:

marketing;

financiar;

producție;

resurse umane;

administrativ;

alte domenii.

În timpul ueni conferințe la Universitatea Standford, N.B. Atwater Jr. de la corporația General Mills a enumerat câteva din capacitățile pe care trebuie să le dețină un manager:

Inteligență: ,,Nu trebuie să fiți un geniu, dar problemele cu care ne confruntăm sunt îngrozitor de complexe și este o mobilizare serioasă a capacității intelectuale pentru a le analiza eficient”.

Capacitatea de decizie: ,,Există oameni care văd multe fețe ale unei probleme și nu reușesc niciodată să ajungă la o concluzie. Trebuie să știți ce fel de factori să luați în considerare, când să vă opriți și când să luați o decizie “.

Abilitatea de a stăpâni discuțiile contradictorii: ,,capacitatea de a aduce elemente utile într-o discuție purtată chiar în cadrul unor circumstanțe dificile persoana care fuge de dialogul constructiv și care nu acceptă critica personală, simțindu-se jignită, nu va fi niciodată un bun manager‘’.

Capacitatea intelectuală și gândire conceptuală: ,,Puteți să analizați o situație complexă și să adoptați decizia corectă? Dvs. trebuie să fiți capabil să dezvoltați și să vedeți clar un singur mare tablou construit dintr-o serie întreagă de fapte ambigue și divergente”.

O toleranță mare pentru stres: ,, Ziua trece aproape în întregime cu confruntări legate de dificule dificultăți și contradicții…’’

Un înalt nivel energetic și o bună condiție fizică ,,sunt, de asemenea, esențiale pentru reușita managerială’’.

1.2 Evoluția managementului pe plan mondial

Epoca de aur ateniană, aduce prin Pericles, părintele acesteia, ideea de a motiva oamenii în acțiunile lor și importanța unui conducător în a identifica ceea ce este bun sau rău și de a comunica oamenilor.

Factorii care contribuie la dezvoltarea teoriei managementului sunt:

Factorii sociali- au importanță deosebită în teoria managementului, în domeniul managementului motivației și al resurselor umane, angajații fiind protejațide diferite legi, reglementări și organizații sociale.

Factorii economici- au importanță în dezvoltarea teoriei managementului, cu tendințele economice.

Factorii politici- determină implicarea statului în managementul organizațiilor. În țările cu economie de piața teoria managementului s-a dezvoltat foarte mult și este studiată în universități (reglementări privind protecția angajaților, protecția mediului, drepturile salariaților etc.) În țarile ex- comuniste aceste teorii au rămas mult în urmă.

Panaite Nica propune următoarea clasificare a principalelor școli de management în evoluția managementului mondial:

Școala clasică:

Managementul științific

Managementul administrativ

Managementul birocratic

Școala relațiilor umane:

Diverse curente/ teorii precum MBO ș.a.

Managementul modern

Diverse curente/teorii precum excelența în afaceri, reegineering-ul etc.

Abordarea clasică a managementului reprezintă produsul primului efort concentrat de dezvoltare a unui sistem de gândire de management, incluzând două moduri distincte de abordare a managementului:

– Managementul științific – ce se reflectă la analiza managementului de la nivelurile inferioare. Managementul științific a fost elaborat în SUA de către inginerul Friederick Taylor, care s-a consacrat eliminării ineficienței și îmbunătățirii productivității muncii, iar lucrarea sa ,,Principiile managementului științific” apărută în anul 1911, este considerată a fi o contribuție însemnată în domeniul managerial. La dezvoltarea managementului științific au participat: Frank și Lilian Gilberth, Henry L., Gantt.

– Managementul administrativ- ,,părintele’’ acestui tip de managenment este considerat Henry Fayol, el a departajet firma în domeniile: tehnic, comercial, financiar, contabil etc.

– Managementul birocratic- este propus de Weber, care sugerează un model ideal de structurare a unei companii: diviziunea muncii, autoritate/ ierargie, selecție formală, regului formale, impersonalitate, orientarea în carieră.

2. Școala relațiilor umane. Teoria relațiilor umane (The Human Relations Mouvement) susține că muncitorii reacționează în principal la contextul social al locului de muncă, Abraham Maslow, probabil cel mai cunoscut om de știință care și-a adus contribuția la dezvoltarea mișcării pentru relațiile umane, considerând că managerii trebuie să cunoască nevoile fiziologice, de siguranță sociale, de respect și de autorealizare ale membrilor organizației; Douglas Mc. Gregor a scos în evidență o filozofie de management conform căreia oamenii se pot autoîndruma, acceptă responsabilitatea și consideră munca la fel de normală ca și joaca. Frederick Hezberg grupează factorii motivaționali în două grupe:

– factori igienici ( plata, securitatea, condiții de muncă- lipsa acestor factori creează non-satisfacție;

– factori motivatori (responsabilitatea, promovarea, recunoașterea, etc- motivează salariatul în munca depusă).

3. Managementul modern este influențat de opiniile/ ideile a șase personalități din managementul mondial de după 1950, respectiv:

– Herbert Simon a publicat numeroase lucrări în computere și teoria deciziilor, conectând teoria economică de matematică și statistică;

– Alvin Toffler a fost preocupat de impactul tehnologiei, schimbarea socială și rolul puterii în societate;

– Peter F. Drucker dezvoltă sistemul MBO și propune o nouă filozofie în relațiile dintre șefi și subordonați;

– Thomas Peters și Robert Waterman prin lucrarea In Search of Excellence bazată pe un studiu de caz asupra unui eșantion de firme considerate a fi cel mai bine conduse din lume, încearcă să identifice ce elelmente sunt comune în managementul celor 43 de firme și enunță 8 reguli de succes;

– Kenichi Ohmae se impune prin conceptul de strategie globală.

Tabel nr. 1 Evoluția teoriilor în managementul mondial

Evoluția managementului în România

Ca și în alte țări și în România au existat preocupări în legătură cu tehnica și practica managerială pentru a întări schimbările sociale și economice.

Primele lucrări au existat timpuriu, în: învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (1512- 1521) reguli de purtare a războaielor, adunările obștești constitutive (1831), Pravila comercială a lui Emanoil Ion Nichifor apărută în 1838, Gh. Barițiu, P.S. Aurelian, B.P.Hajdeu, A.D. Xenopol, unde se prezintă aspecte în legătură cu industrializarea. Lucrările lui D.Cantemir, T.Diamant-Scăeni, Nicolae Balcescu, C. Dobrogeanu Gherea, N.I.Angelescu, M.Manolescu. N. Iorga, Nicolae Grigorescu Roegen se referă la procesele și fenomenele manageriale care au avut loc pe teritoriu românesc.

În cazul României, deși preocupările față de știința managementului s-au manifestat încă din perioada în care se cristalizau ideile lui F.W. Taylor și H. Fayol (1900), perioada economiei centralizate (1948-1989) a echivalat cu un regres sub aspectul aplicării managementului.

Economiștii români ai secolului trecut judecau problemele conducerii corelate cu crearea și dezvoltarea industriei astfel: industria indigenă este temelia economiei naționale (D.P.Marțian); manufactura (B.P.Hajdeu); eforturi ca și în România să se nască o industrie (M. Kogălniceanu); România nu-i o colonie ca să i se impună a nu-și crea o industrie (P.S.Aurelian, 1872); la schimbarea stării economice a șării nu se poate ajunge altfel, decât prin crearea și încurajarea industriei (A.D.Xenopol).

Utilizarea sistemului taylorist de organizare a muncii a avut loc la ,,Țesătoria românească de bumbac” din Pitești. Rezultatele obținute, în ciuda unor dificultăți inerente începutului, au demonstrat marile posibilități de creștere a eficienței pe care le prezintă metodele de organizare științifică, ceea ce s-a reflectat în apelarea la acestea într-o perioadă relativ scurtă și de către firme.

,,Spiritul de întreprindere românească„ curs predat de profesorul Virgil Madgearu, la 25 ianuarie 1926 la disciplina ,,Studiul practic al întreprinderilor comerciale și industriale”, (primul din Europa) a contribuit la știința conducerii microeconomice și a unei școli de management românești cu multe aplicații în plan științific, didactic și pedagogic.

În perioada interbelică s-a intensificat preocuparea prin aplicarea unor noi concepte/ principii în practica afacerilor din România prin înființarea Institutului român pentru organizarea științifică a muncii (IROM), creat în 1927, ,,care va sprijini și coordona eforturile de asimilare și dezvoltare a unor concepte în domeniul conducerii și administrării întreprinderilor.

IROM-ul își desfășura activitatea în patru secțiuni: industrială, agricolă, psiho-tehnică și administrative, iar ca acțiuni se rețin cela initiate și desfășurate, unele și împreună cu Direcția orientării profesionale și organizării științifice a muncii din Ministerul muncii și anume: traducerea unor lucrări de specialitate, înființarea buletinului IROM (publicație periodică cu noutăți teoretice și practice de management autohtone și străine), experimentarea de metode și tehnici de organizare a muncii în laboratoare psihotehnice, în București, Valea Jiului etc., obiectivul principal era ,, a face pasul necesar pentru ca România să iasă din domeniul empirismului în domeniul organizării raționale cu ajutorul științei,,.

Promovarea științei managementului în România s-a facut de către renumiți oamenii de știință considerați inițiatori de activități manageriale sub forma conducerii științifice și laturii organizatorice.: V.M.Madgearu, V. Slăvescu, P.P. Dulfu, C. Bungeteanu, M. Manoilescu.

După cel de-al doilea razboi mondial, România a înregistrat un regres în ceea ce privește planul teoriei și practicii managementului prin desființarea unor instituții și restrângerea activității. Această perioadă a fost împărțită în trei etape, variantele sunt:

1944-1948 s-a bazat pe obținerea unor rezultate similar producției antebelice prin eforturi asupra reformei economice; industria particulară era majoritară și se desfășura pe baza unor programe de șase luni elaborate de stat, toate acestea desfăsurându-se până la naționalizarea mijloacelor de producție;

1948-1965- se naționalizează întreprinderile particulare, se înființează comitetul de stat al planificării și planurle cincinale. Tot în această perioadă iau naștere: acțiunea de organizare științifică a muncii la nivelul întregii economii naționale, Centrul de perfecționare și a pregătirii cadrelor de conducere din firme, Institutul de conducere și organizare a producției de la Ministerul Muncii, crearea în firme a compartimentelor de organizare, constituirea colectivului de cercetători în domeniul micro-conducerii.

1865-1989 până la Revoluția din decembrie, figurează conduceri colective și autoconducerea, congresele și consiliile naționale ale oamenilor din industrie și agricultură. S-au înființat: cabinetele pentru problemele de organizare științifică a producției și a muncii în 1968, care din 1970 și-au desfășurat activitatea pe bază de contracte, Direcția de organizare și control din ministere, atribuțiile care le revin firmelor și centralelor în domeniul conducerii (Legea nr.11 din 1971 cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste), cursul de conducere a unităților industriale la ASE, Consiliul pentru Problemele Organizării Economico-Sociale.

Totuși, pentru perioada de ansamblu a anilor`70-`90, față de aplicarea și difuzarea managementului în România putem concluziona:

,, pe planul teoriei și practicii se produce o difuzare apreciabilă a cunoștințelor de management al întreprinderii, în care se regăsesc o mare parte din conceptele și instrumentrul managementului din țările dezvoltate,;

Aplicarea unor concepte și instrumente moderne de managent trebuia să se facă într-un mediu oarecum restrictive, mediu ce limita valențele teoretice specific unor domenii din știința managementului;

S-a remarcat un anumit decalaj între teorie și practică în managementul firmei, decalaj ce s-a accentuat spre finele perioadei considerate.

1.4 Managementul românesc după 1989

Anul 1989 a adus schimbări în învățămănt și cercetarea științifică de management prin eforturi de asimilare a ultimelor noutăți și de adaptare la condițiile economiei de piață. Evoluția practică în domeniul societăților comerciale și al regiilor de stat transformate în societăți comerciale și regii autonome este lentă, datorită mentalității personalului de conducere și exeuție. Managemntul fimelor mici și mijlocii private, motivația întreprinzătorilor pentru acțiune și profit se reflectă în managementul lor.

Criza de ,, autoritate a proprietarului,, și de ,,autoritate a managementului,, ce se manifestă pe fondul unor crize economice și de mentalitate (cultură organizational) reprezintă cauzele principale ce generează progresele lente în practiva managerială din fostele firme de stat.

S-au înființat facultăți și catedre de management în învățămăntul superior de stat și cel particular; specialiștii de la Academia de studii economice, Institutul central (apoi national) de cercetări economice Institutul de conducere și informatică din Ministerul muncii etc. au adus fiecare după posibilități, contribuții importante la dezvoltarea științei managementului; unde camera de comerț și industrie organizează cursuri de management cu ajutorul cadrelor existente în țară, utilizănd și serviciile unor specialist din străinătate.

În management apar idei noi, cerințe noi, iar acesta se extinde în multe domenii de activitate: industrie, administrație publică, învățămnt, sănătate etc. Pentru ca domeniul managementului să fie cât mai bine pus în aplcare trebuie redresată cercetarea științifică, rebilitat rolul managementului modern.

1.4.2 Managementul României ca membră a UE

În paralel cu materializarea treptată a procesului de tranziție și reformă din economie, începând din 1989 și până în prezent s-a creat un context cu totul diferit de cel anterior pentru aplicarea și difuzarea managementului în România, îndeosebi după aderarea la UE. Plecând de la realitățile economiei românești, se impune adoptarea unei strategii coerente la nivel macroeconomic prin care să se coordoneze toate eforturile de valorizare a valențelor reale oferite de știința managementului și de aplicare creatoare la nivel de firmă.

Între principalele direcții urmate în plan teoretic și instituțional, vizând promovarea și difuzarea managementului în după 1989 amintim:

Restructurarea învățământului superior și a cercetării științifice din acest domeniu au constituit primii pași asociați eforturilor de promovare a managementului în România; în cadrul acestei direcții urmate s-a format deja baza instituțională necesară pregătirii viitorilor specialiști în management, cât și training-ului managerilor români.

Organizarea în România a numeroase conferințe /cursuri/seminarii în management, cu sprijinul unor experți din țară și străinătate, contribuie într-o măsură remarcabilă la difuzarea largă a acestei științe pe ansamblul societății; se acreditează, astfel, funcția socială și rolul conducător specifice instituției managementului.

Publicarea de numeroase cursuri și alte lucrări de management în limba română, ca și traducerile unor lucrări de referință din literatura mondială de management și alte domenii economice (Druker, Blaug, Jolibert, Dubois, Friedman, Aluja, Toffler, Hammer, Champy, Schneider, Porter, Hausman etc.); ambele direcții urmate devin suport valoros pentru dezvoltarea pe termen lung a managementului românesc.

Constituirea și dezvoltarea unor firme de consultanță în management, alături și de unii specialiști ce oferă pe cont propriu astfel de servicii, sunt expresia unor eforturi de consacrate a profesiei de consultant în management, în economia românească; această profesie va reprezenta ,,axul” punerii de acord între teorie și practică în managementul românesc.

În ceea ce privește aplicarea și asimilarea managementului, la nivelul firmelor și al altor organizații din societatea românescă de după 1989, se poate constata un anumit decalaj față de asimilarea în plan teoretic; pînă în prezent s-a reușit descentralizarea sistemului de management al economiei naționale și s-a produs un transfer de competențe înspre companii/firme.

Pe măsură ce ponderea sectorului particular în economia românescă devine tot mai semnificativă, cât și pe măsură ce se accentuează concurența, îndeosebi competiția directă cu firme/ companii din celelalte țări membre UE, tendința de asimilare/ aplicare a unui management modern la nivel de firmă se va accentua tot mai mult.

1.5 Organizația și resursele umane

Oamenii reprezintă o sursă comună și, totodată, o resursă cheie, o resursă vitală, de azi, și de mâine, tuturor organizațiilor, care asigură supraviețuirea, dezvoltarea și succesul competițional al acestora.

Pentru ca organizațiile sa-și atingă obiectivele au nevoie de resursa umană care știe ,ce ,când și cum trebuie făcut.

Resursele umane reprezintă una din cele mai importante investiții ale unei organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp. L.Lloyd și Leslye W. Rue, afirmă că organizațiile cheltuiesc sume importante cu angajații lor, cu angajarea, menținerea și dezvoltarea personalului.

Naisbitt și Aburdene spuneau că: ,,În noua societate informațională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar, ca resursă strategică’’.Cu toate acestea, atitudinea tradițională față de forța de muncă constă în tratarea oamenilor ca simple ,,cheltuieli’’sau, în tendința de abordare contabilă, ca element de costuri al resurselor umane.

Cheltuielile de ,, întreținere’’ și ,,utilizare’’ a resurselor umane trebuie recuperate rapid și ținute la un nivel scăzut de cost. Investițiile în personal sunt dificile deoarece nu se cunosc datele și informțiile legate de dezvoltarea resurselor umane, ci doar datele despre cheltuielile cu pregătirea resurselor umane.

Resursele umane sunt unice în ceea ce privește potențialul lor de creștere și dezvoltare, precum și capacitatea lor de a-și cunoaște și învinge propriile limite, pentru a face față noilor provocări sau exigențele actuale și de perspectivă.

După Wright, McMahan și McWilliams resursele umane sunt valoroase, rare, dificil de imitat și, relativ, de neînlocuit find foarte importante și valoroase în confruntarea cu necunoscutul și care pot să reproducă toate celelalte resurse aflate la dispoziția unei organizații, reprezentate grafic după cum urmează:

RESURSELE UMANE ALTE RESURSE

DeCenzo și colaboratorii menționează că toate organizațiile să-și asigure oamenii respectivi, să le câștige serviciile, să le dezvolte aptitudinile, să-i motiveze pentru nivelele înalte de dezvoltare și să se asigure că vor continua să-și mențină atașamantul față de organizație.

Sursa de creativitate, de soluții noi, de idei originale și valoroase o reprezintă resursele umane, care sunt și inepuizabile.

Resursele umane:

– crează bunuri materiale și spirituale de valoare superioară;

– proiectează și realizează bunuri și servicii

– controlează calitatea;

– alocă resurse;

– iau decizii;

– stabilesc sau elaborează obiective și strategii.

Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane trebuie să evalueze situații cu aspect dual, legal, etic și moral, să fie nediscriminatorii și deosebit de responsabile. Oamenii iau decizii în funcție de cum percep realitatea, de aceea specialiștii în domeniu sugerează: ,,Percepem realitatea prin lentilele distorsionante ale propriilor atitudini și valori. Nu numai că distorsionăm ceea ce percepem, dar și filtrăm acest lucru. Ignorăm din comoditate sau nu observăm detaliile care nu se potrivesc confortabil cu atitudinile și valorile noastre preconcepute.’’

1.5.1 Caracteristici ale resursei umane

Factorii favorabili și mai puțini favorabili sunt preluate din analiza SWOT:

Puncte tari

Au capacitatea de amplifica efectul utilizării celorlalte resurse;

Spre deosebire de resursele materiale, care sunt supuse în timp uzurii morale/fizice, resursele umane se pot adapta continuu la schimbările din mediul extern al firmei;

Starea resurselor umane (vârsta, nivelul de educație, matricea culturală de care aparține persoana etc.) influențează sau ar trebui să influențeze politicile firmei;

Resursele umane de calitate pot contribui la atenuarea unor deficient în gestionarea altor resurse ale firmei.

Puncte slabe:

Sunt influențate de mentalități, obiceiuri anterior dobândite, de comportamente, de personalșități mai puternice, de experiență imaginative și alte aspect greu de cuantificat/ gestionat de către decident;

Sunt adeseori refractare la schimbare, în sensul că, prin definiție, salariatul respinge schimbarea, respinge o regulă/ procedură nou introdusă în organizație, care poate să-I afecteze modul său de lucru și/sau ,,tabieturile”;

Sunt extrem de diverse urmare a caracteristicilor individuale date de: fizic, de diferențe de gen, de experiențe din viața privată, de originea etnică, de factori sociali și culturali, de inteligență și abilități, de talente native și acumulate în timp etc.;

Sunt dificil de gestionat, prin comparative cu mijloacele materiale/financiare, în sensul că în munca de zi cu zi cu celălalt apar reacții/ situații imprevizibile;

Unele decizii în MRU sunt ,,incomode” și dificil de luat de către manager (sancțiuni, concedieri, impunerea disciplinei etc.), în sensul că efectul lor interferează cu viața privată a individului, cu structura soicială de care el aparține etc.

Oamenii sunt foarte greu de schimbat în mentalitate, obiceiuri, comportament o dată cu trecerea timpului, cu schimbările survenite, cu mediul dinamic și competitiv. Generațiile tinere au o altfel de viziune în ceea ce privește valoarea economică și valoarea socială, despre muncă și locul acesteia în viață.

1.6 Managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane (termen modern) s-a desprins din managementul general și este rezultatul unor cercetări de-a lungul timpului. Managementul resurselor umane presupune: un obiect de studiu, , obiective, metodologie, dezvoltări ale teoriei și practicii manageriale.

Managementul resurselor umane este sinonim cu: ,,administrarea personalului’’,’’ relațiile industrile’’,’’conducerea activităților de personal’’, ’’dezvoltarea angajaților’’, ’’managementul personalului’’.

Elementele comparative ale managementului resurselor umane în raport cu managementul personalului după Aurel Manolescu:

Tabel nr.2 Elementele comparative ale managementului resurselkor umane în raport cu managementul personalului după Aurel Manolescu

În literatura străină, salariații sunt o resursă strategică a firmei, muncesc individual sau în echipă pentru a atinge obiectivele firmei și trebuie motivați.

Definiții date MRU de către autori străini:

Fisher, Shaw spun că MRU ,, reprezintă ansamblul deciziilor și practicilor manageriale care afectează/ influențează direct oamenii sau resursele umane care muncesc pentru organizație’’.

Certo arată că MRU este o ,,perspectivă de management cu dimensiuni teoretice și prescriptive”, prin care se stabilesc ,,politici de personal în concordanță cu strategia organizației, politici prin care se mențin calitatea vieții muncii, antrenarea, performanța din partea salariaților și eficiența/avantaj competitiv ‘’;

Huczynski, Buchanan în definirea MRU pun accentul pe politici/proceduri la care trebuie să recurgă firma în etapele de angajare, training și motivare a salariaților ei, astfel încât angajatorul și angajatul să aibă satisfacții reciproce.

Capitolul II Managemetul public în Uniunea Europeană

2.1 Managemetul public în UE

Uniunea Europeană a fost înființată după lungi negocieri în baza Tratatului de la Roma, la care au aderat șase țări europene: Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Germania de Vest (1957), legislația de bază fiind de a se îndrepta spre armonizarea practicilor comerciale și economice ale țărilor membre. Prima extindere a U.E. a cuprins: Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, în 1981 Grecia, în 1986 Spania și Portugalia, 1994: Suedia, Finlanda, Norvegia, Austria. După căderea sistemelor comuniste în 1989 au fost integrate și: Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Polonia, România, Bulgaria, în total 27 de state membre.

Ianuarie, 1993 a adus deschiderea Pieței Unice Europene, cu serioase implicații pentru economia britanică, în special pentru managementul organizațiilor comerciale și celor din sectorul public.

În ultimul deceniu al mileniului al doilea Uniunea Europeană a devenit cea mai puternică grupare economică mondială. Evoluția sa în această perioadă a fost marcată în mod substanțial de trei elemente majore:

Realizarea Pieței unice, începând cu anul 1992, care a devenit așa cum sublinia cunoscutul profesor american de la M.I.T., Lester Thurow, de departe cea mai mare piață economică a lumii cu o populație de 380 milioane, care, prin ultimul val de aderări la U.E. a depășit 400 milioane de locuitori, avînd perspectiva de sporire apreciabilă în viitorul apropiat;

Prăbușirea regimului comunist în țările Europei Centrale și de Est, oferind U.E. un spațiu economic imens cu multe avantaje- forță de muncă bine pregătită, salarii scăzute, cerere potențială și efectivă pentru numeroase produse și sevicii, anumite resurse la prețuri și distanțe avantajoase etc.;

Existența unei puternice competiții mondiale, în special la nivelul Triadei- S.U.A., Japonia și U.E.- ce reprezintă concomitent un factor de impulsionare a progresului și un criteriu de referință pentru dezvoltarea economică, tehnică, științifică, educațională.

Drepturi importante prevăzute în Protocol indică varietatea drepturilor acoperite:

Dreptul la liberă circulație (Art.48-50)

Angajarea și remunerarea (Art.119)

Îmbunătățirea condițiilorde trai și muncă

Dreptul la protecție socială (Art.5)

Dreptul la calificare în muncă

Dreptul femeilor și al bărbaților la tratament egal

Dreptul muncitorilor la informare, consultare și participare

Dreptul la protejarea sănătății și la siguranță la locul de muncă

Protejarea copiilor și adolescenților

Persoanele în vârstă

Persoanele cu handicap.

Dacă se au în vedere preocupările legate de teroria și practica managerială în domeniul resurselor umane, care s-au aflat permanent sub incidența unor procese cu caracter global, conținutul literaturii de specialitate în domeniul funcțiunii de personal sau al managementului resurselor umane, pot fi identificate sau individualizate diverse periodizări sau etape de dezvoltare, care reprezintă stadii în evoluția funcțiunii de personal sau în definitivarea conținutului managementului resurselor umane și care au generat unele deosebiri de opinii, unele discuții sau polemici, datorită crizelor avute în vedere.

Una din variantele de periodizare prezentată în literatura de specialitate și acceptată de numeroși specialiști în domeniul resurselor umane cuprinde următoarele etape:

Etapa empirică;

Etapa bunăstării sau prosperității;

Administrarea personalului;

Managemnentul personalului- faza de dezvoltare;

Managementul personalului- faza matură;

Managementul resurselor umane-prima fază;

Managementul resurselor umane- a doua fază.

În Uniunea Europeană managementul public a apărut în secolul opt al deceniului trecut și a apărut în țări occidentale ca: Marea Britanie, Germania, SUA, Australia Noua Zeelandă. Diverși specialiști și lideri de opinie au atenționat că statul și administrația sa birocratică se află în criză, că serviciile publice oferite cetățenilor se pot organiza după modele antreprenoriale de prganizare a afacerilor. Raportul OCDE pe 1990 menționa că eficiența în sectorul public trebuie îmbunătățită, că managementul instituțiilor publice trebuie orientat pe obiective și rezultate, că evaluarea managerilor publici trebuie să se facă după capacitățile lor de a soluționa problemele sociale.

În concepția lui L.Lynn ,,Utilizarea sintagmei de management public este actualmente arbitrară, iar termenul păstrează o ambiguitate ireductibilă,,; este managementul public un domeniu al administrației publice sau lucrurile stau total invers?

Este evident că, dincolo de importanța sau rolul social al diverselor instituții publice, fiecare dintre organizațiile non-lucrative enumerate aplică un anume tip de management, mai eficace sau mai puțin eficace, fiecare are o anume misiune de îndeplinit, anumite obiective propuse, atrage și consumă fonduri, angajează salariați și/sau voluntari, recurge la diverse formule de structură organizatorică etc.

Statul cu întreg aparatul său birocratic, a prestat în favoarea cetățeanului diverse servicii publice: educație, sănătate, apărare, ordine publică- controlând simultan diverse sectoare economice, respectiv diverse activități comerciale- precum energia electrică, transporturile, infrastructura, zăcămintele naturale etc., Mai recent, începând din anii `80, țări precum Anglia sau Franța au început să privatizeze activitățile comerciale, extinzînd rolul statului în diverse servicii publice.

În cultura occidentală primele lucrări de management public au început să apară în anii `80; lucrarea Public Management: the Essential Readings este un exemplu de acest tip; conform acesteia managementul public este un segment major al domeniului mai amplu de administrație publică; managementul public se concentrează asupra instrumentelor, tehnicilor, cunoștințelor și aptitudinilor la care se poate recurge pentru a transforma pliticile în programe de acțiune. Politica publică se referă la acțiunea sau non-acțiunea pentru care optează o autoritate publică în vederea soluționării unei probleme.

Tabel nr. 3 Modificarea în timp a importanței activităților managementului resurselor umane (după G.T. Milkovich și J.W.Boudreanu)

2.2 Sistemele de administrație din statele UE

În țări dezvoltate ca: Germania, Franța, Marea Britanie 60-65 % din populație se regăsește în aria serviciilor, acestea situîndu-se în sectorul terțiar al economiei. Prin urmare, este de înțeles atenția ce se acordă modului în care sunt prestate activitățile din sectorul terțiar al economiei, respectiv atenția ce se acordă managementului public aplicat pentru a duce la îndeplinire anumite politici publice.

Analiștii din țările occidentale au recomandat mai multe direcții de eficientizare/reformă în instituția managementului public; sintetic amintim patru astfel de direcții:

Modelul de piață, ce susține privatizare extensivă a serviciilor publice;

Statul participativ, ce recomandă mandatarea cetățenilor în exercitarea actului de administrare;

Guvernul flexibil, ce susține o adaptare prin negociere la pretențiile impuse de cetățeni;

Guvernul în care au fost reduse reglementările, ca o formă mai subtilă a guvernului flexibil.

Clasificarea serviciilor:

De interes public: educație, sănătate, ordine publică, apărare, trezorerie etc.

De interes privat: comerț, turism, IT, consultanță etc.

Serviciul public poate fi definit ca o activitate de interes general, asumată explicit de puterea publică și prestată direct și/sau concesionată aflată sub incidența dreptului administrativ; includerea serviciului public sub incidența dreptului administrativ are consecințe pragmatice notabile, din perspectiva angajării/concedierii salariaților din acest sector, a litigiilor dintre cetățeni și instituțiile prestatoare etc.

Statele europene se caracterizează printr-o mare diversitate a sistemelor de administrație, explicată atât prin motivații de natură economică și istorică, dar și prin particularitățile organizării politico-administrativă a puterii politice existente în fiecare țară.

Pe parcursul ultimului secol, teoreticienii au dezvoltat diverse abordări cu privire la administrația publică, fie ea centrală sau locală; evident, fiecare tip de administrație publică dintr-o țară sau alta se bazează pe un tip de management public aplicat, mai mult sau mai puțin eficient, dintre care amintim:

Abordarea tradiționalist- birocratică, avînd ca principii promotori pe Woodrow Wilson în SUA și Maw Weber în Germania, care susțin că administrația poate fi separată de politic sub raport instrumental și tehnic, respectiv că oamenii politici sunt responsabili pentru politicile/strategiile promovate, iar funcționarii publici sunt responsabili pentru implemenatrea acestor politici. Alte idei relevante:

Aparatul administrativ central/local funcționează în baza controlului formal exercitat de leaderii politici;

Între diverse funcții publice din organigramă, cât și între ,,șefi” și executanți, există o ierarhie bine definită ;

Este oportună angajarea și promovarea în structura instituțiilor publice a unor funcționari de carieră, neutri sub aspect politic;

Sunt necesare: angajarea/ promovarea în instituțiile publice numai pe bază de concurs; evaluarea periodică a funcționarilor, promovarea internă în funcție de merite;

Managementul/administrarea, inclusiv în instituțiile publice- eventual prin comparație cu organizațiile de afaceri- este o profesie distinctă ce poate fi învățată ca orice altă profesie.

Abordarea noului management public, susținut de mai mulți specialiști din Anglia, SUA, Canada sau Australia, între specialiști îi amintim pe: L.Lynn, C.Pollitt, G.Bouckaert, D.Osborne T.Gebler s.a.

Aspecte ce pot fi utile oamenilor politici și funcționarilor din România:

Profesionalizarea managementului în organizațiile din sectorul public, inclusiv apelarea la managerii de carieră care să preia o parte din atribuțiile/ responsabilitățile unui om politic (angajarea de city manager de către primarul unui oraș);

Diminuarea controlului formal și introducerea unor indicatori de performanță în administrația publică, deci judecarea ,,titularului”unui post pe bază de obiective- rezultate.

Descentralizarea managementului public și concentrarea controlului asupra rezultatelor și nu asupra fazelor/proceselor;

Renunțarea la pozițiile de monopol și accentuarea concurenței în sectorul public; aceasta înseamnă inclusiv privatizarea unor servicii/ activități pe care tradițional le presta statul la nivel central/regional (energie electrică, infrastructură etc.)

Recurgerea în administrație la stiluri de conducere non-dictatoriale, la stiluri mai apropiate de ceea ce se aplică în companii sau firme din sectorul privat.

Performanțele comunităților locale din țările UE sunt indisolubil legate de gradul de autonomie locală și, implicit, financiară a colectiviăților locale, autoritățile publice locale și regionale din țările U.E. avînd un rol decisiv în viața economică a comunităților locale pe care le reprezintă, care decurg din responsabilitățile importante ce revin autorităților locale în planul economiei locale, prin furnizarea unei game largi de activități și servicii publice.

2.3 Exemple de administrație publică descentralizată în statele UE

1. În Italia, descentralizarea se face la trei nivele: municipal, provincial și regional prin Constituția țării și Legea administrației, particularitatea provenind din faptul că fiecare municipalitate și provincie își stabilește statutul propriu. Legile regionale sunt la nivel de regiuni guvernând relațiile între municipalitate și provincii și între municipalitate și regiune.

Regiunea stabilește obiectivele generale ale planificării teritoriale, economice și sociale. Regulamentele de bază pentru organizarea autorităților locale, competențelor administrative, structura serviciilor publice locale este dată de statutele municipalităților.

Cele mai importante componente ale regimului administartiv local sunt comunele și regiunile. Organele din structura ueni regiuni sunt: consiliul, junta și primarul.

Consiliul comunal este adunarea deliberantă, fiind ales pentru un mandat de câte 4 ani. Consiliul exercită funcția legislativă la nivelul comunei, însă legile pe care le adoptă trebuie să se încadreze în contextul național; se reunește cel puțin de două ori pe an, iar în situațiile aparte la cererea unui anumit număr de consilieri, el poate avea și întruniri cu caracter excepțional.

Junta acționează sub conducerea primarului și este un organ colegial, fiecarui membru atribuindu-i-se unul sau mai multe servicii comunale.

Primarul are drept de semnătură a documentelor și contractelor încheiate cu diferiți parteneri. În comunele mici primarul reprezintă autoritatea, în comunele mari primarul are un rol secundar, rolul primordial fiind ocupat de Consiliu și Junta.

Provincia este o formă intermediară de colectivitate și pot fi împărțite în arondismente, având două organe esențiale: prefectul și Consiliul administrativ. Prefectul, la nivelul provinciei, este reprezentantul puterii în teritoriu, autoritățile având obligația de a prezenta toate proiectele de decizie care doresc a fi adoptate; prefectul poate să le aprobe sau să le anuleze.

Prefectul colaborează cu Consiliul administrativ pentru a controla activitatea autorităților locale de natură financiară, cum s-au cheltuit fondurile bugetare. Documentele financiare sunt transmise Consiliului, acesta putând să le aprobe, amâne sau anuleze.

2. În Belgia, sistemul administrativ este compus din:

Statul federal, care are responsabilități în materie de finanțe, politici monetare, justiție, siguranță, afaceri externe, apărare națională, securitate socială, pensii, economie, comerț, transporturi, comunicații, sănătate publică, probleme de muncă.

Regiunile se ocupă de: amenajarea teritoriului, urbanism, mediu, protecția naturii, economie regională, energie, finanțe, transporturi regionale și lucrări publice.

Comunitățile lingvistice au competențe legate de cultură, învățământ, audio-vizual, turism, tineret.

Toate structurile sistemului administrativ belgian se bazează pe legi și normative statale.

3. Germania este compusă din 16 landuri, care au autonomie locală rezultată din structura federală și colectivitățile locale. Landul este condus de un ministru- președinte, ales de către Președintele landului și este divizat în circumscripții cu structură funcțională proprie.

Federația și landurile se pot ocupa de: legislația muncii, legislație economică, asigurări, asistență socială, despăgubiri de război, cercetare științifică, transporturi, legislații. Landurile au funcții administrative privind: administrația apărării, autostrăzi federale, impozitarea societăților.Guvernul exercită rol de control în îndeplinirea acțiunilor.

Conceptul de descentralizare în Germania se traduce prin recunoașterea constitițională a domeniului propriu de acțiune al comunelor, care sunt, în limitele lor teritoriale singurele responsabile și promotoare în exclusivitate al ansamblului administrației publice locale. Acestea îndeplinesc toate sarcinile publice, în măsura în care respectivele sarcini nu au fost atribuite altor autorități prin intermdiul unor dispoziții legale.

4. Marea Britanie

Structura administrației publice locale cuprinde: comitate, districte și parohii. Comitatele supreveghează activitatea parohiilor și districtelor.

Districtele urbane sau rurale sunt administarte de un Consiliu ales la 3 ani și au atribuții în domeniul ocrotirii sănătății.

Parohiile- subdiviziuni ale districtelor rurale.

5. Franța

Președintele este ales pe o durată de 5 ani, puterea legislativă este dată de Parlamentul francez bicameral compus din Adunarea Națională și Senat. Adnministrația locală este structurată pe trei nivele:

Comunal. Fiecare comună este condusă de un Consiliu Local, primarul deține puterea executivă și este conducătorul administrației comunale. Competențe: educația, transporturile școlare, sănătate și ocrotiri sociale, dezvoltare economică și planificare, mediul și patrimoniul orașelor. Prefectul departamentului supraveghează deciziile Consiliului Local.

Departamental- structura administrativă intermediară între comună și regiune cu atribuții în domeniul social și protecției împotriva incendiilor; este condus de un Consiliu Județean care se ocupă de: educație, transporturi școlare, sănătate socială, dezvoltare economică și planificare, mediul și patrimoniul orașelor.

Regional- cuprinde mai multe departamente și face legătura între stat și departament, este condusă de un Consiliu Regional. Domenii de competență: educația, pregătirea și ucenicia profesională permanentă, planificarea, mediul și patrimoniul orașelor, transporturile. Regiunea este supravegheată de un Prefect al Regiunii numit de Guvern.

2.4 Recompensarea funcției publice în Franța și Germania

2.4.1 În Franța

Tuturor funcționarilor publici li se aplică salarizarea unică și globală, adică li se aplică același indice de salarizare, vechimea în muncă fiind predominantă. Salariații sunt evaluați în fiecare an, dar nu există legatură între rezultatele obținute și salarizare.

Funcționarii publici reprezintă majoritatea de 90% din total pentru a menține o structură proprie și independentă.

Sectorul public se divide în:

Funcția publică de stat cu 2.270.000 angajați;

Funcția publică teritorială cu 1.507.000 angajați;

Funcția publică medicală cu 857.000 angajați.

Autoritatea centrală răspunzătoare pentru salarizare și angajare a funcționarilor publici o reprezintă Ministerul funcției publice, al reformei de stat și amenajării teritoriale, care stabilește salariile și condițiile de angajare, salariul fiind negocit între MFPRSAT și sindicate.

Tabel nr.4 Sursa: Divizare categorială Cf. Grant Phare – RO/01.06.04/ R.MNG.& ANFP. București

Viitorii funcționari publici sunt recrutați de pe bancile școlii, unii cu experiență de la ,, l”Ecole Polytehnique” și alții de la ,,l”Ecole nationale d”’administration‘’. Salariul unui funcționar public debutant diferă, în funcție de rezultatul obținut la test pentru postul solicitat: A, B, C, în acest fel stabilindu-se poziția acestuia în sistem și indicele brut care corespunde sistemului de salarizare.

Evaluarea funcționarilor publici se realizează de către un fucționar public superior; acesta va acorda o notă între 0-20 în fucție de competența profesională a angajatului, iar rezultatul va fi transmis comisiei administrtive mixte și funcționarului. Salariatul nemulțumit poate adresa o plângere pentru a fi reevaluat. Pentru aprecierea performanței s-a recurs și la interviu pentru a stabili obiectivele de performanță și a stabili necesitățile educaționale viitoare.

Sistemul de salarizare reflectă următorii factori în legătură cu postul, persoana respectivă și piața muncii.

Tabel nr. 5 Factori care se reflectă în sistemul de salarizare

Sursa: Alunica Morariu Dimensiuni manageriale privind factorul uman integrat sistemului administrativ public” p. 161

Explicație: X= într-o mare măsură, (X) = într-o oarecare măsură, (X)= într-o măsură limitată

Recompensa se face în următoarele moduri: salariu de bază ( se face în funcție de gradele și treptele ocupate), indemnizații (indemnizația de lociunță, indemnizația familială) și prime (variază de la un minister la altul și totodată de la un salariat la altul).

Tabel nr. 6 Zone în care se pot acorda indemnizații pentru locuință la nivel local

Sursa: Alunica Morariu ,,Dimensiuni manageriale privind factorul uman integrat sistemului administrativ public” p. 161

Tabel nr. 7 Indemnizația lunară maximă și minimă pentru locuință (EUR)

Sursa: Alunica Morariu ,,Dimensiuni manageriale privind factorul uman integrat sistemului administrativ public” p. 161

Funcționarii publici au norma de lucru de 35 ore/ săptămână, 1600 ore/an, salariații pot opta și pentru munca parțială în procent cuprins între 50%- 90%, în acest caz remunerația va fi făcută corespunzător treptei respective din grila de salarizare.

Orele suplimentare se fac în funcție de numărul de ore lucrat în: plată pentru programul suplimentar de muncă și plata în sumă fixă.

Tabel nr.8 Compensația medie pentru programul suplimentar de lucru, sumă fixă pe an (EUR)

Sursa: Alunica Morariu ,,Dimensiuni manageriale privind factorul uman integrat sistemului administrativ public” p. 163

Concediu de odihnă plătit care se acordă funcționarilor publici din administrația franceză este de 25 zile. Dacă perioda de concediu de odihna se fală între 31 mai și 1 octombrie, salariatul își poate alege cel puțin încă 8 zile. În alegerea perioadei de concediu au prioritate salariații familiști.

Regula generală este aceea că funcționrii publici sunt recrutați printr-o serie de teste și examinări în unul dintre următoarele moduri:

Concurs extern rezervat concurenților care îndeplinesc anumite condiții de studii și vârstă. Un număr mare de concursuri pentru selectarea angajaților categoriei A este urmat de o perioadă de un an sau doi de pregătire la principala școală administrativă: ,, l”Ecole nationale d`administration‘’(ENA), înainte să aibă loc numirea în funcție publică.

Concurs intern rezervat funcționarilor publici cu un anumit grad de experiență și vechime în muncă. Condițiile specific sunt stabilite de statutul corespunzător al fiecărui grup.

Concurs extern, când e vorba de ENA (programul scurt) rezervat concurenților care dețin o anumită experiență profesională în sectorul privat.

Examen profesional (numai pentru funcționarii publici de stat). Este vorba despre un examen ce permite angajatului să avanseze de la un grad la altul sau de la un grup la altul.

Posibilități de avansare pot fi:

Avansare prin selecție: Funcționarii publici cu experiență profesională suficientă sunt luați în evedență spre a fi avansați pe bază de merite, după care autoritatea responsabilă din cadrul ministerului selectează funcționarii publici care vor fi promovați . Această evidență este întocmită de către administrație.

Avansare prin luare în evidență în acest scop, în urma unui examen profesional. Presupune luarea în evidență pentru avansare. Luarea în evidență se face potrivit unei liste de aptitudini întocmite pe bază de examen profesional;

Avansare pe bază de competiție profesională,când promovarea are în vedere exclusiv rezultatele obținute în urma unui concurs profesional;

Avansare în trepte- în cadrul aceluiași grad.

Vechimea minimă pe care trebuie să o aibă un salariat pentru a trece de la o treaptă la alta este de 2,5 ani pentru clasa A.

2.4.2 În Germania

Funcția publică este bazată pe profesionalism, competență, performanță, supusă legii și orientată spre interesul general. Administrația publică germană însumenază un număr de 4,6 milioane persoane, 1,6 milioane sunt funcționari publici. Funcționarii publici ocupă posturi de supraveghere, iar angajații publici posturi de asistență socială, sănătate și profesii tehnice.

Recrutarea în cadrul serviciului public geraman constă în publicarea unui anunț pentru postul vacant. În principiu, autoritatea bugetară trebuie să aprobe fiecare post înainte ca acesta să fie ocupat, lucru extrem de specific (absolut particular) explicabil prin statutul special al acestui tip de personal conferit prin legea privind serviciul public german. De aici derivă faptul că unui funcționar public i se conferă stabilitate până la pensie.

Aptitudinile, calificările și realizările profesionale constituie puntea de plecare spre promovare. Evaluarea funcționarilor publici se face la 5 ani.

Elementele remunerării: salariul de bază, alocația pentru familie, primele de performanță, alocații speciale.

Salariul de bază.Constituie elementul principal al remunerării și se determină în conformitate cu nivelul de salarizare al funcției deținute. Deci nu ține de funcția îndeplinită de persoana în cauză, ci de nivelul de salariazre asociat postului. Schemele de salarizare sunt în număr de patru, schema A și B remunerează funcționarii publici, militarii, schema W profesorii de educație superioară, schema R judecătorii și procurorii. Funcționarii publici apartinând nivelurilor de salarizare de la A2 la A16 primesc salarii crescătoare, salariații de la nivelul B1 până la nivelul B11 primesc salarii fixe.

Schema de remunerare ,,A’’

Schema de remunerare A alocă următoarele grade de salarizare diferitelor cariere pentru funcționarii publici:

Serviciul inferior: niveluri de salariazare A2 până la A6;

Serviciul intermediar: niveluri de salariazare A6 până la A9;

Serviciul intermediar superior: niveluri de salariazare A9 până la A13;

Serviciul superior: niveluri de salariazare A13 până la A16, B1, până la B11.

Salariile crescătoare sunt împărțite în mai mulți pași.

Pentru a răsplăti serviciul de excepție se acordă plata de perforamnață, supervizorii răspunzând de acordarea acestor prime. În caz contrar, pentru performanțe slabe se poate amâna avansarea.

Motivarea funcționarilor publici în sistemul german cuprinde toți salariații la fiecare perioadă cuprinsă între doi și patru ani.

Capitolul III Managementul resurselor umane în instituțiile publice

3.1 Caracteristicile administrației publice

Plecând de la definiția administrației publice ca ,,totalitatea organelor administrative ale unui stat”, Armenia Andronicescu concluzionează că administrația reunește un aparat format din instituții ale statului create pentru a aplica regulamente, proceduri și politici, acte normative etc.

Administrația publică cuprinde structurile instituționale prin care se exercită puterea statului, deci aparatul birocratic central (ministere, agenții, etc.) și local (primării, prefecturi, etc) prin care statul își exercită puterea legitimă atribuită de cetățeni prin vot; în esență aceste instituții elaborează și aplică startegii, programe politice, legi, reglementări și alte acte normative. Administrația publică are misiunea de a concepe/ formula și aplica politicile publice în mod corespunzător și continu colectivității umane.

Administrația este un domeniu cu un caracter teoretic și un conținut limitat la aspectele ce țin de structura unui sistem administrativ prin legile, regulile și regulamentele pe baza cărora acesta este organizat și funcționează la nivelul unui stat.

Sub aspectul mijloacelor pe care le are la dispoziție administrația publică pentru realizarea scopului său evidențiem, în mod esențial, posibilitatea folosirii prerogativelor de putere publică. Deciziile administrației publice sunt obligatorii fără a se cere acordul celor cărora li se aplică, administrația publică putând utiliza, atunci când este necesar, mijloace de constrângere.

Administrația publică este reprezentată de un aparat în care se desfășoară un ansamblu de activități pentru elaborarea și aplicarea de acte normative, norme metodologice, regulamente și programe politice fiind orientată asupra proceselor, procedurilor și proprietății.

3.1.1 Managementul în instituțiile administraței locale

În România autoritățile și instituțiile, întreg aparat birocratic este constituit dintr-o

,, armată” de functionari publici și logistica existentă la dispoziția lor, ce formează administrația publică locală, include următoarele cinci componente:

Autoritățile locale cu putere de liberativă, după cum urmează:

Consilii Comunale;

Consilii Orășenești;

Consilii Municipale;

Consilii pe sectoare și Consiliul General al Capitalei;

Consilii Județene.

Autoritățile locale cu putere executivă, respectiv:

Primării Comunale;

Primării Orășenești;

Primării Municipale;

Primării de sector și Primăria Generală a Municipiului București;

Reprezentanții administrației centrale a statului în teritoriu:

Prefectul;

Subprefecții.

● Relația între prefecturi și consilii județene după cum urmează:

Administrația centrala are în subordine → consilii județene care, coordonează Consiliile

cooperare ↓ Comunale și Consiliile orășenești și,

→ prefecturi care coordonează Instituțiile descentralizate

Instituțiile descentralizate ale statului român, respectiv diverse Direcții județene, Inspectorate, Agenții sau Oficii ce asigură ,,interfața” între Ministere, Agenții Centrale și administrația publică locală (puterea statului și interesul general al cetățeanului). Aceste instituții au o dublă subordonare: față de ministerul de care aparțin și de instituția Prefecturii și/ sau Consiliul Județean. Exemple: Direcția de Sănătate Publică, Direcția Județeană a Finanțelor publice, Inspectoratul Școlar Județean, Agenția de Protecție a Mediului etc.

Fig.1 Localizarea instituțiilor descentralizate/ deconcentrate în mecanismul birocratic al statului

Instituții locale, înființate de administrația publică locală pentru a presta servicii publice locale, instituții precum societăți comerciale sau regii autonome pe activități (apă, canalizare, întreținerea străzilor, transport public local etc.). Aceste instituții au personalitate juridică, gestiune economico-financiară proprie, iar cheltuielile anuale pot fi acoperite din bugetul public local.

echilibru

De unde rezulta:

– Regia de transport în comun

– Regia de salubritate

– Societăți comerciale de întreținere străzi

Fig.2 Relația între instituții/ societăți locale și autoritatea locală

Primăria este instituția publică ce duce la îndeplinire, execută hotărâri ale Consiliului Local; gestionează problemele curente ale comunității pe care o reprezintă, este autonomă față de puterea centrală și/ sau puterea regională/județeană, primarul fiind ales prin vot direct.

-Direcții

– Servicii

-Birouri

-Alte structuri

Fig.3 Instituția Primărie

Autonomia locală constituie dreptul și capacitatea administrației publice locale de a gestiona/administra treburile publice în numele și interesul cetățenilor pe care îi reprezintă; autonomia locală exprimă principiul descentralizării puterii pe considerentul că un serviciu public este cu atât mai eficient prestat, cu cât este mai aproape de cetățeni.

Alte instituții publice: ofertante de educație (grădinițe, școli primare, școli gimnaziale, licee, școli profesionale, universități, școli doctorale), organizațiile nonguvernamentale.

3.2 Funcțiile administrației publice

Funcțiile administrației publice sunt:

Funcția de execuție a administrației publice rezultă din rolul acesteia de organizare a executării legii și de executare în concret a acesteia, administrația publică are o structură organizatorică și funcțională aptă să pună în practică, să aplice legea cu rol sancționator în momentul în care aceasta este încălcată. Administrația publică realizează cadrul necesar pentru respectarea legii în toate segmentele vieții sociale.

Funcția de instrument de conservare a valorilor societății. Aceasta este îndrituită să ia măsuri pentru protejarea valorilor sociale, chiar prin măsuri coercitive. Administrația publică are dreptul și obligația de a sancționa faptele care ating valorile sociale.

Funcția de elaborare a unor proiecte de acte normative. Puterea executivă este aceea care are dreptul de a elabora proiecte de acte normative pe care le trimite spre aprobare Parlamentului. În activitatea sa de executare a legii, puterea executivă se confruntă permanent cu probleme noi ce necesită a fi reglementate, fapt ce impune , chiar și practic, realizarea de astfel de proiecte.

Funcția de elaborare a unor norme juridice. Această funcție rezultă din posibilitatea legală pe care o are Guvernul de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, ordonanțe în temeiul unei legi speciale de abilitare și ordonanțe de urgență potrivit Constituției și din posibilitatea pe care o au consiliile locale și județene de a emite hotărâri cu caracter normativ care se aplică în unitatea administrativ-teritorială unde acestea funcționează.

Funcția de previziune și de implementare a politicilor economice și sociale. Această funcție se observă la atribuțiile pe acre le are Guvernul, aceea de elaborare a strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare acceptat de Parlament.Guvernul trebuie să ia măsuri pentru buna funcționare a sistemului economic al statului, precum și măsuri de rezolvare a problemelor ce apar la nivelul societății globale.

3.3 Activitățile managementului personalului

Oamenii sunt resursele active ale organizației, deoarece potențialul lor, experiența și pasiunea oamenilor, inițiativele și dezvoltarea lor contribuie activ la creșterea eficienței și eficacității organizaționale.

Fără prezența efectivă a omului este pur și simplu imposibil ca o organizație să-și atingă obiectivele.

Fig. 4 Activitățile managementului personalului

3.4 Compartimente opearaționale și funcționale în sistemul administrativ

Compartimentul într-o instituție sau autoritate publică reunește un grup de funcționari publici sau personal contractual, implicați în desfășurarea unor activități relativ omogene, având o pregătire specială în profilul instituției sau autorității publice, care utilizează metode și proceduri adecvate pentru realizarea unor obiective, desfășoară activitatea în același spațiu și sunt subordonați aceluiași titular de funcție publică de conducere.

Angajații reuniți sub aceeași autoritate ierarhică, după modul de participare la realizarea obiectivelor, compartimentele sunt:

Operaționale, care contribuie direct la realizarea obiectivelor generale și care sunt direct implicate direct în precesul de realizare și furnizare de servicii publice;

Funcționale, care participă la fundamentarea strategiilor și politicilor globale, se fundamentează analize, se iau decizii, se acordă asistență de specialitate funcționarilor publici.

Relațiile organizatorice asigură legătura între toate componentele structurilor administartive, vizând- după S. Churchill- conexiunile dintre componentele primare: post, funcție și compartimente.

În funcție de modul de manifestare a competențelor și responsabilităților, relațiile organizatorice sunt:

Relații de autoritate (instituie prin reglementări oficiale, acte normative sau regulamente a căror manifestare este obligatorie) care includ:

Relații ierarhice (exprimă raportul între titularul postului și funcției publice și cel de execuție a funcției publice);

Relații funcționale (expresie a exercitării autorității funcționale de către compartimentele specializate care emit indicații metodologice, recomandări, studii etc din cadrul autorității publice);

De stat major (iau naștere prin delegarea –de către conducere- unor persoane înalt calificate de competențe, sarcini, responsabilități, în instituția publică pentru a participa la elaborarea sau implementarea unor proiecte importante de interes public);

Relații de cooperare ( se stabilesc între titularii a două posturi situate pe același nivel ierarhic dar aparținând unor compartimente diferite);

Relații de control (se stabilesc între compartimente specializate în efectuarea controlului și celelalte compartimente din cadrul autorității sau instituției publice);

Relații de reprezentare (relații între managerii publici de nivel superior și omologii acestora).

Structurile organizatorice, potrivit lui D.Farham, întâlnite în instituțiile și autoritățile publice sunt cele ierarhic funcționale, teritorile și mixte. Carcteristicile acestora sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 9 Caracteristicile tipurilor de structuri organizatorice din sistemul administrativ

3.5 Organele administrației publice de stat

3.5.1 Instituția prezidențială

Președintele României reprezintă statul român, veghează la respectarea Constituției, la funcționarea în bună stare a autorităților publice (exercită funcția de mediator între puterile statului, stat și societate), a independenței României, al unității și integrității teritoriale.

Administrația prezidențială reprezintă instituția publică cu personalitate juridică, care include toate serviciiile aflate la dispoziția Președintelui României, pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

3.5.2 Guvernul

Guvernul reprezintă puterea executivă, funcționarea lui fiind în baza volumului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, având rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale.

Atribuțiile Guvernului:

Tabel nr. 10 tribuțiile guvernului

Din Guvern mai fac parte: prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică.

Guvernul este condus de primul-ministru, care coordonează activitatea membrilor și reprezintă relațiile cu Parlamentul, Președintele României, Curtea Supremă de Justiție, Curtea constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorități și instituții publice, partidele și alinațele politice și sindicale, cu organizații neguvernamentale și în relațiile internaționale.

Prim-ministru este vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării și exercită toate atribuțiile care derivă din această calitate.

3.5.3 Administrația publică de specialitate

Administrația publică se compune din ministere și alte organe de specialitate care se organizează în subordinea Guvernului și sunt conduse de miniștri în urma votului de încredere a Parlamentului.

Conform Legii nr.90/2001 art.53 alin.1 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, miniștrii reprezintă ministerele în raport cu celelalte autorități publice și răspund de întreaga activitate cu ministerul. Atribuțiile miniștrilor:

Organizează, coordonează, și controlează aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului autonomiei locale a instituțiilor publice și a agenților economici;

Inițiază și avizează proiecte de lege, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, în condițiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern;

Fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Guvernului;

Reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu acordurile și convențiile la care România este parte și cu alte înțelegeri stabilite în acest scop, și dezvoltă relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte stat și cu organizațiile internaționale ce interesează domeniul lor de activitate;

Coordonează și urmăresc elaborarea și implementarea de politici și startegii în domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;

Colaborează cu instituțiile de specialitate pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul lor.

În subordinea Guvernului sau a ministerelor pot fi:

Autorități (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații; Autoritatea Națională pentru Tineret; Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărire Comunală; Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor etc);

Agenții (Agenția Națională pentru Sport; Agenția Română pentru investiții străine; Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperare; Agenția Nucleară; Agenția Națională pentru Resurse Minerale etc.);

Comisii (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, Comisia Națională de Porgnoză etc.)

Oficii (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; Oficiul de Stat pentru Investiții și Mărci etc.)

Departamente (Departamentul pentruRelații Interetnice);

Inspectorate (Inspectoratul de Stat în Construcții);

Administrații (Administrația Națională a Rezervelor de Stat).

Conducătorii sunt secretari de stat, cu diferite titluri: președinți, directori generali, șefi de oficiu etc.

Autoritățile administrative autonome se grupează în:

Nominalizate prin dispozițiile constituționale (Consiliul Suprem de Apărare a Țării; Curtea de conturi, Consiliul Economic și Social; Înalta Curte de Casație și Justiție; consiliul Superior al Magistraturii; Avocatul Poporului; Consiliul Legislativ; Curtea Constituțională);

Nenominalizate de Constituție, se înființează prin lege organică.: Consiliul Național al Cinematografiei; Consiliul Național al Audiovizualului; Banca Națională; Autoritatea pentru Valorificare Activelor Statului).

Sunt conduse de către președinți, care sunt legal abilitați să emită ordine sau instrucțiuni pentru exercitarea atribuțiilor specifice, și se află în raporturi juridice cu puterea legislativă- Parlamentul și executivă- Guvernul.

3.6 Administrația teritorială de stat, locală și județeană

3.6.1 Prefectul și instituția acestuia

Garantul respectării legii și ordinii publice la nivel local este Prefectul, acesta fiind numit de către Guvern în fiecare județ și în municipiul București.

Principii ale activității prefectului:

Legalității, imparțialității și obiectivității;

Transparenței și liberului acces la informațiile de interes public;

Eficienței, responsabilității și profesionalizării;

Orientării către cetățean.

Atribuții ale prefectului conform Legii nr. 340/2004:

Asigură, în aria de competență teritorială, relizarea intereselor naționale, aplicarea și respectarea Constituției, alegilor, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinelor publice;

Acționează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii;

Conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și a celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

Stabilește, împreună cu autoritățile administrației publice locale și județene, prioritățile de dezvoltare teritorială și verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și județene, cu excepția actelor de gestiune.

Cancelaria prefectului reprezintă un compartiment organizatoric distinct și care cuprinde următoarele funcții specifice: directorul cancelariei, doi consilieri, un consultant și secretarul cancelariei. Funcționarii din cadrul cancelariei prefectului sunt numiți și eliberați din funcții de către prefect pe durata exercitării funcției publice de către prefect.

Prefectul este conducătorul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale și tot prefectul în calitate de ordonator de credite propune bugetele acestora.

3.6.2 Administrația județeană

Având în vedere problematicile constituționale și Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, reies următoarele principii:

Principiul autonomiei locale;

Principiul descentralizării serviciilor publice;

Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;

Principiul legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locală este administrativă și financiară, în acest scop soluționează și gestionează problemele publice și privește în limitele legii funcționarea, competențele și atribuțiiile comunelor, orașelor, județelor.

Autonomia locală se exercită și în: consiliile județene, consiliile locale și primari prin inițiativa în toate domeniile.

Principiul autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității funcționează între raporturile dintre autoritățile administraței locale din comune și orașe și autoritățile administraței.

Între autoritățile administrației publice locale, consiliul județean și primar există raporturi de coordonare.

Autoritățile locale gestionează resursele proprii conform atribuțiilor ce le revin. La înființarea unor servicii de interes public local sau județean, consiliile locale și județene pot hotărî asupra participării cu bunuri, în numele colectivităților locale pe care le reprezintă.

3.6.3 Autoritățile administrației publice locale: consiliul județean, consiliul local, primarul

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activităților consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, secret, direct, secret și liber.

Legea nr.15/2001 prevede următoarele atribuții ale consiliului județean:

Aprobă, la propunerea președintelui, regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, numărul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specilitate, a instituțiilor și serviciilor publice, precum și a regiilor autonome de interes județean;

Coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor și orașelor în vederea realizării serviciilor publice de interes județean și aprobă bugetul propriu al județului, împrumuturile , virările de crediteși modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe, precum și taxe speciale, în condițiile legii; hotărăște repartizarea pe comune, orașe , municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat din alte surse;

Administrează domeniul public și domeniul privat al județului și hotărăște înființarea de instituții publice și de servicii publice de interes județean, în condițiile legii; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii instituțiilor și serviciilor publice pe care le-a înființat și le aplică, dacă este cazul, sancțiuni disciplinare;

Stabilește, pe baza consultării autorităților administrației publice locale comunale, orășenești, proiectele de organizare și amenajare a teirtoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistică generală a județului și a unităților administrativ-teritoriale componente, urmărește modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești implicate.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Conform Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, consiliul local are următoarele atribuții:

Avizează (aprobă) studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;

Aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;

Aprobă organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

Administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului.

Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale și reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție.

Atribuțiile primarului:

Asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor , a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune de măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;

Asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

Exercită funcția de ordonator principal de credite și verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;

Ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specilizate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituțiile publice din comună sau din oraș, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

Asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii;

Conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social;

Propune consiliului local spre aprobare organigrama, statul de funcționare a aparatului propriu de specialitate;

Numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului.

STUDIU DE CAZ Aplicarea managementului administrativ la Primăria orașului Frasin

Scurt istoric

Orașul Frasin face parte din eșantionul orașelor noi ale patriei, ajuns la acest rang la 7 aprilie 2004 prin Legea nr.83/2004, alături de alte 7 localități din județul Suceava.

Așezare geografică

Dacă vii dinspre Suceava, îndată ce părăsești orașul Gura-Humorului îndepărtându-te spre Câmpulungul Bucovinei întâlnești, după numai 7 km, această așezare cu rezonanță forestieră, în componența ei intrând și lacalitatea Bucșoaia, satele Doroteia și Plutonița.

Frasinul are o poziție geografică avantajată de o serie de factori:

Situarea relativ centrală în județ;

Se află la confluența Moldovei cu Suha Bucovineană;

Se găsește pe traseul unor importante căi de comunicație: DN-17 (E-576), vechi drum comercial ce unea Suceava de Bistrița și CFR-502- Ilva Mică –Suceava ce leagă inelul intern carpatic de cel extern;

Relieful pantelor, bine împădurit, oferind lemn din belșug dând ocupație locuitorilor și nume așezării.

Vecinii sunt: orașul Gura Humorului în partea de răsărit iar comunele Mănăstirea Humorului, Vama și Stulpicani la nord, vest și sud. În sud-est se găsește comuna Slătioara. Marginile administrative au un perimetru de aproape 35 km în formă triunghiulară ce se poate înscrie într-un cerc cu raza de 5,3 km, cu centrul pe Dealul Frasinului.

Între aceste imagini orașul însumează 8731 ha din care:

Păduri 5328 ha- 61%

Teren agricol 3051 ha- 35%

Construcții, ape- 352 ha- 4%

Ierarhizând, se poate arăta că orașul Frasin este al cincilea ca suprafață după Broșteni,Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc și Dolhasca, din totalul unităților administrative din județ, ocupă poziția 27.

Este mai mare decât statul (6057 ha) cu peste 16 km pătrați și jumătate cât altă țară pitică, Lichtenstein (16000 ha).

Breviar istoric

Lipsa documentelor arheologice sau scrise, de fapt regăsirea acestora din care s-ar putea reconstitui fragmentar istoria veche a acestor meleaguri a făcut ca atestarea documentară să fie târzie, în timpul războiului ruso- otoman dintre anii 1768 și 1774.

Mărturii hotarnice din veacul al XV-lea ne arată că aceste pământuri au fost locuite mai de mult timp. În urma unor studii au fost descoperite foarte vechi mărturii de locuire. Tăpșan, dealul de la intrarea în munți al vechiului drum din lungul Moldovei spre amonte o fi un asemenea plasamant fortificat. Legende istorice și cuvintele din bătrâni ,,vorbesc” despre evenimente și fapte peste care de mult a trecut patima timpului.

Cert este că la 1448, când Ștefan cel Mare și Sfânt a cumpărat moșia ce cuprindea aproape tot bazinul râului Suha Bucovineană și o dăruiește Voronețului nu s-a pomenit și despre o aștă așezare decât Stulpicani.

La 1741 aflăm scris despre existența ‘’moșiei Frasin’’. Recensământul rusesc, hărțile lui Mieg, Buschel, Tahella lui Spleny din anii 1742-1775 atestă existența celor patru sate cu nume adaptate la limbajul ocupanților (Buckschoya, La Fras, La rus, Dorothey), fiecare cu număr redus de case și locuitori, dar, spre a certifica ortodoxismul ancestral al locurilor, fiecare comunitate avea și preot.

Dominația austriacă a modificat în cei aproape 150 de ani comportamentul social, economic și cultural al așezărilor. Se creează Fondul Bisericesc din pământurile mănăstirești acoperite cu păduri, iar locuitorii primesc spre folosință loturi agricole și de pădure numite părticele: 42 în Bucșoaia, 75 în Frasin și 186 în Doroteia- Plutonița, după Revoluția de la 1848. Unii săteni le-au arenadat, alții le-au vândut și astfel proprietățile s-au regrupat. Primăria a fost implicată în această activitate funciară cumpărând pământul insolvanbililior sau arendând de la Fond suprafețe însemnate pentru pășunatul animalelor, suprafețe ce vor devein imașurile satelor.

După 1888, anul când s-a pus în funcțiune calea ferată, începe să se dezvolte într-un ritm susținut exploatarea și prelucrarea lemnului.

La început se folosea lemnul de calitate, iar activitățile ce au luat amploare sunt cele de obținerea magalului și, mai ales, a potasei. Așa au fost arse păduri întregi. Ultima fabrică de potasă din care și-a încetat activitatea a fost cea de la Frasin, în anul 1887. Din lemn se mai produceau doage, draniță, vresci pentru chibrituri, lăzi de zester, mobilier, construcții gospodărești.

Un rol pozitiv l-a avut crearea instituțiilor silvice. Ocolul silvic Frasin ia ființă în anul 1875, cu o suprafață imensă, de aici desprinzându-se Ocolul silvic Vama la 1892 și Stulpicani în 1896.

Prima mare firmă ce construiește o fabrică de cherestea modernă- la vremea aceea- a fost “Adolf Lowy “ după modelul celei din Cernăuți, în anul 1898, după care apar și altele: “Kissing et Mollman“, în Bucșoaia și câteva instalații purtate hidraulic.

În Bucșoaia își începe producția stabilimentul ce cuprindea o forjă cu 2 vetre de afânare, un atelier care producea unelte agricole, bare de fier, clopote calificate începând din 1809 și erau prporietatea lui Karl Kalita, nepotul industriașului Anton Manz.

Pentru aceste activități au fost aduși din Imperiul german numiți “țipțeri“ după locul de origine- Zips. După falimentul firmei,”metalurgiștii“ devin agricultori. Alți agricultori vin din Wurttenberb și . Dar nu numai germanii îmbogățesc componența națională în Frasin ci și huțulii, rutenii, polonezii. Nume cum sunt Drelciuc, Buhaniuc, Caraciuc, Talniciuc sau Wolanski, Waszlowek, Skavinschi, ș.a. ne aduc aminte de originea lor.

La sfârșitul secolului al XIX-lea vin evrei dinspre Galiția și Podolia via Siret, Rădăuți, Humor. Aceștia erau comercianți, arendași, bancheri, industriași. În Frasin, la nivelul anului 1890 erau 261 de evrei. Într-o statistică din 1916 din 31 de negustori și meseriași din satele comunei Frasin, 30 erau evrei.

Robii mănăstirilor (țiganii) sunt eliberați în urma creării Fondului Bisericesc și desființarea mănăstirilor. Cei de la Voroneț se instalează în obreja, apoi sunt mutate la Valea Seacă. Meserii tradiționale rrome sunt: zlatar, hierar (cherar), lingurar. Dintre familiile mai răspândite cităm: Turcu, Buga, Țapu-Gabor, Dulai, Boroș, Negrș, Berci, ș.a.

Dar și românii ardeleni din Bistrița și Maramureș vin între 1717-1778 și mai târziu spre aceste ținuturi. Dacă în alte localități numărul celor veniți în timpul domniei Mariei Tereza ca bejenari ardeleni era mare, în satele Frasinului au venit câteva familii: Ungurean, Șincar, Bălan, Lehaci, Șandru, Venin, Sihleanu, Savul, Cioful, Pța, Căilean, Bretean, Mândrilă, Potlog, ș.a.

Primul război mondial aduce pagube imense Frasinului: numeroase vite au fost rechiziționate sau furate de contrabandiști, terenurile agricole rămân nelucrate deoarece rezerviștii au fost încorporați în regimente ale Diviziei 43, iar “glotații’în Brigada 35.

După război se refac fabricile avariate sau distruse si începerea construirii altor noi: fabrica de cherestea a Fondului, Societatea “Moldova”, Schiber, Adlersberg, Schiller, Iuliu Bălan, Kubek, Gheorghe Bălan, Uzina de impregnare precum și două cărămidării.

Până la noul război au loc importante realizări: se construiește localul Primăriei (1934-1937), se reface sediul Primăriei Bucșoaia, se construiește Școala Bucșoaia (1936) inaugurate în prezența regelui Carol, Voievodului Mihai, Gheorghe Tătărescu, Ioan Nistor și alte personalități, în iulie 1937 se construiește tabăra străjerilor, o casă de odihnă la Frasin. Majoritatea lucrărilor au fost făcute în timpul puterii liberale.

Activitățile commercial- bancare cuprindeu 10 băcănii, 7 cârciumi, măcelărie și 5 filiale ale băncilor ”Însoțire de păstare și credit ”, “ Casa bolnavilor Câmpulung”.

O cercetare sociologică contemporană avându-l autor pe Mircea Tirinug surprindea aspectul evoluției sociale a locurilor: ”Cu vremea fabricile de cherestea au luat locul stânelor, iar păstorii s-au transformat în pădurari, cărăuși și muncitori industriali”.

Pagubele materiale produse de cel de-al doilea război mondial sunt imense:la fabrică, gară, calea ferată și toate pădurile au fost aruncate în aer, 20 de clădiri distruse, 42 asediate (283,4 mil. lei) dar neinventariate rămân pagubele din păduri sau arborii retezați sau distruși și terenurile agricole pline de cratere ale proiectilelor.

Relieful

Orașul este situat pe discontinuitatea dintre grupele nordică și central a Carpaților Orientali. Culoarul transversal al Moldovei s-a adâncit și s-a dezvoltat lateral pe afluenți individualizând o depresiune erozivă omonomă, în roci fiabile, între defileul Molid, în amonte și stâmtura din aval, de la Cotul Buhii. Depresiunea atinge 23 km pătrați în suprafață.

Resurse minerale

Forajele adânci săpate în Bucșoaia au pus în evidență însemnate acumulări de hidrocarburi în depozite badeniene de paltformă prinse în Orogen. Azi două sonde scot de la peste 4000 m adâncime zilnic 160 mc la o presiune de peste 200 de atmosfere, dirijate spre Stația de stocare și uscare unde se obține și gazolină de condens.

Clima

Circulația generală a atmosferei este dirijată în funcție de centrii barici continentali. Aerul siberian spre exemplu, poate pătrunde ușor în depresiune iarna deoarece altitudinea reliefului înalt nu depășește 100 m față de Podișul Moldovei. Pe de altă parte, suprafețele mari ocupate de pădure, 61% din teritoriul administrativ și în special de conifere sunt mai răcoroase în comparație cu pajiștile ce le mărginesc.

Temperatura medie anuală este de 6 grade, ceva mai scăzută de media județului, de 7,4 grade.

Vegetația și fauna

Pădurea de fag este definitorie peisajului obcinilor. Diferența redusă de altitudine de la lunca Moldovei până spre cele mai înalte vârfuri, la Frasin e doar 300-400, și nu a produs o etajare evedentă, care este azi ca și cu câteva secole în urmă aceeași. Ușoare variații se observă pe versanți, dar și exploatările forestiere au avut efect.

Plantațiile, preponderent de molid, au schimbat fața naturală a pădurii actuale. Acestea s-au retras începând din sec. al XVII-lea. Au luat ființă izlazuri și fânețe, în apropierea așezărilor.

Conspectul floristic de pe teritoriul Frasinului cuprinde aproximativ 236 de specii, apartinând la 36 de familii, cu elemente central-europene, euroasiatice, și, în număr mai redus, pontice, sub mediteraneene- ce apar sporadic sau accidental.

În Frasin pot fi admirați taxoni valoroși și ocrotiți precum primul strob, zadă, bulbucii, scoruș, mălin, lăcrămioare, viorele, ghiocei, arnica, gladiola, leurda, șopârlița.

Florile vegetației de “de mull”’de o mare diversitate te îmbie primavera la drumeție iar fructele de pădure-fragi, zmeură, mure- și bureții, sunt din abundență.

Economia

Agricultura, văile cu poduri de terase n-au permis extinderea suprafețelor agricole. Evident că în timpul istoric pădurile s-au retras în favoarea islazurilor și fâneților. Reforma interbelică n-a fost semnificativă și nici cea din 1945 datorită rezervei foarte reduse de pământ. Astăzi modul de utilizare a terenurilor are aproape aceeați structură de la ultima împârțire administrativiă- teritorială.

Suprafața administrative- 8731 ha

Teren agricol- 3060 ha

Arabil- 560 ha

Pășuni- 1283 ha

Fânețe- 1210

Livezi- 7 ha

Suprafața agricolă acoperă 35% din teritoriu și doar 6,4 % este arabil. Culturile specifice sunt: porumbul (70 ha), cartoful (195 ha), plante furajere (240 ha).

La Frasin este un interes constant pentru creșterea vitelor mari și a oilor, mai ales în satele Doroteia și Plutonița.

Industria

După evenimentele din 1980 activitatea economică se reduce. Unele firme se divizează și după ce subunitățile erau prost manageriate, dispăreau. S-au desființat și cele neviabile, cu producția “pe stoc” iar altele s-au reprofilat. Apar în schimb zeci de initiative private, într-o primă fază doar din domeniul comercial, apoi altele cu character lucrative în producția de bunuri:

Cherestea, mobile, binale, tâmplărie termopan din PVC și lemn stratificat, materiale plastice, produse lactate, pâine și s-a diversificat gama serviciilor către populație.

În anul 2003 erau înregistrate 97 de firme din care 23 se desființează. În 2006 sunt înscriși 133 de agenți economici din care în activitate se mențin 89. Lor li se adaugă 11 fundații nonprofit, instituții umanitare și 33 din totalul agențiilor și-au închis porțile. Din suma societăților și asociațiilor cu activitate, 41 sunt din domeniul comerț-turismului, 18 de prelucrarea și comercializarea lemnului, 11 de transporturi și 7 asigură alte servicii către populație. Acestea absorb cea mai mare parte din populația activă. Reducerea activității firmelor mari a afectat în primul rând grupul navetiștilor. Acest fenomen s-a diminuat ajungând la 144 (înainte de 1989 ajungea la 860 persoane). Societățile mai mici au personal numai din Frasin.

Cele mai reprezentative firme sunt:

– Sucursala Bucovina Frasin a S.C.COMINCO S.A. din București cu capital privat exclusiv românesc cu activitate în domeniul construcțiilor civile, miniere, drumuri, poduri, alimentare cu apă ș.a.

– S.C. FOREX S.A., desprinsă din T.C.M.M. ca unitate particulară, a fost preluată de I.F.E.T. Suceava, azi punct de lucru S.E.P.P.L.al societății pe acțiuni sucevene. De la înființare din 1991 produce cherestea de rășinoase și fag, semifabricate, binale, lamele pentru lăzi, friză (semifabricate) pentru parchet. În această unitate lucrează 45 de persone.Încadrarea a fost cu 80 de muncitori.

– ANIMIR, înființată în anul 2001 pe locul coloanei auto U.M.T.C.F. produce mobile din lemn și înlocuitori, acoperișuri din tablă tip LINDAB ș.a. Are 42 angajați.

– cu peste 30-40 muncitori, mai produc bunuri S.C.FORESTIS S.R.L. cu capital italia, NECAR pentru tâmplărie termopan, FRATA- mic mobilier și jucării, DOROTEX LEMN S.R.L. și alte ateliere și mici garete, circulare cu producție de srie mica și materie primă de la personae particulare.

– numeroase sunt societățile și asociațiile familiale din domeniul serviciilor, în special a desfacerii produselor. Exemplu- S.C.OIL D. NEGRU COMPANY S.R.L., care se ocupă cu desfacerea combustibililor și a buteliilor de aragaz.

Societatea

Orașul numără 6630 locuitori din care 49,6 reprezintă sexul frumos. Proporția pe localitățile traditional componente ne arată că Frasinul are aproape jumătate din totalul locuitorilor- 44,7%, apoi Bucșoaia- 22,4 %, Plutonița- 19,3 % și Doroteia-13,6 %.

Populația este omogenă din punct de vedere național și confessional:

98,1% români

1,1 % germani

0,6 % romi

0,2 % ucraineni, poloni, maghiari

97,5% ortodocși

2,1 romano-catolici și protestanți

0,4% alte confesiuni

( Sursa: INSB- ANUARUL STATISTIC al județului Suceava- 2005)

Turismul

În pânza de Tarcău găsim obiective precum Pietrele Doamnei (Frasin) în calcare și gresocalcare paleogene. Răsuflătoarea, o peșteră în gresii și este o fisură largă încât poate pătrunde un om și adâncă de 35 m. S-a format sub impulsul cutării tectonice deversării mici cute-solzi spre Platforma Moldovenească în urmă cu peste 65 milioane ani.

Punctul fusilier identificat de geologi în râpa Dealului Frasin are fosile din Cuisian (eocen): Hummulites, Assilina, Operculina ș.a. toate aceste obiective se găsesc în stânga Moldovei pe interfluviul Obcinei Mari dintre Frasin și Mănăstirea Humorului.

Au apărut câteva pensiuni, nu prea multe, dar cochete, primitoare, în locuri cu decor liniștit, bland, odihnitor. În stadiu avansat de edificare mai sunt și altele și numeroase gospodării agroturistice și cu specific păstoresc.

Cultura și sportul

În orașul Frasin putem cita personalități care prin muncă, vocație și talent au revărsat semenilor din prea plinul muncii fără loc de astâmpăr.

Unii s-au născut aici: prof. univ. dr. Traian Caraciuc, dr. Aurel Cosmațchi, conf. univ. dr. Sergiu Andrei Horodnic, pictor Mircea V. Hrișcă, prof. dr. Liviu Lucan, general Ioan Lucan, scriitor Radu Mareș, pictor religios Mihai D. Moroșan, ministru Teofil Sidorovici, poet popular Gheorghe Sahlean, prof. univ.dr. Hiam (Izrael), prof.univ.dr. Stelian, conf. dr. Livia Ștefan, dr. Stigleț, înv. Ioan Bradățan (Doroteia), ing. Gheorghe Gemănar, Vasile Pânzar- meșter popular, prof.univ.dr. Marilena Mironiuc.

Mari personalități au găsit în Frasin loc de muncă și cercatare, de creație și iarăși doar vom da nume: prof.dr. Silvia Brăteanu (Bălan), Gheorghe Cosmici- meșter lutier, prof. univ. Teodor Huțanu, cercetător ing. Radu Gh. Ichim, preot Constantin Iacoban, ing. Nicolae Pașcovici, preot Gheorghe Solcan, dr. Filaret Săhleanu, prof. univ.dr. Eugenie Tirenschi, Felicia Crișan- Marinca- scriitoare.

ACTIVITATEA SPORTIVĂ

Sportul frăsinean a început să fie cunoscut după 1946 prin oină, fotbal, schi, tenis de masă, șah, baseball și softball.

Baza materială este compusă dintr-un stadion cu tribună acoperită, gazon natural bine întreținut, cabine moderne cu posibilitatea primirii unor competiții spotive de anvergură și pentru pregătirea în inter sezon.

Fig.5 Organigrama primăriei orașului Frasin

PRIMĂRIA ORAȘULUI FRASIN

Compartimentul urbanism, mediu și fond funciar

FIȘA POSTULUI

Informații generale privind postul

Denumirea postului: CONSILIER

Nivelul postului: funcție publică de execuție

Scopul principal al postului: întocmește și emite conform legislației în vigoare, certificate de urbanism, autorizații de construire și autorizații de desființare a construcțiilor;

Condiții specifice privind ocuparea postului:

Studii de specialitate: studii universitare de licență absolvite cu diplomă/ studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalență în domeniul inginerie civilă sau arhitectură;

Perfecționare (specilaizări):-;

Cunoștințe de operare/ programe pe calculator: cunoștințe de operare pe calculator- cunoștințe de bază;

Limbi străine (necesare și nivel de cunoaștere):-;

Abilități, calități și aptitudini necesare:

Abilități de comunicare și planificare, capacitate de analiză și sinteză, creativitate și spirit de initiativă, asumarea responsabilitților, capacitate de lucru în echipă, flexibilitate, adaptabilitate, competență în redactare, capacitate de organizare a muncii, corectitudine, fermitate, tenacitate, loialitate, solicitudine, tact, ținută, integritate morală, flexibilitatea gândirii;

Cerințe specifice postului: disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite condiții;

Competență managerială (cunoștințe de management, calități și aptitudini manageriale):-;

Atribuțiile postului:

Asigură desfășurarea activității de relații cu publicul pe linie de urbanism și de amenajare a teritoriului;

Întocmește și emite conform legislației în vigoare, certificate de urbanism, autorizații de construire și autorizații de desființare a construcțiilor;

Calculează taxele de autorizare și de certificate de urbanism datorate bugetului local de către solicitanții autorizațiilor de construire/ desființare și a certificatelor de urbanism;

Instituie și completează registrele certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire/ desființare, operând în acest sens mențiuni referitoare la solicitările de prelungire, declarații de începere a lucrărilor, etc.;

Verifică și înregistrază documentațiile tehnice și documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului ce stau la baza emiterii autorizațiilor de construire/demolare;

Verifică conținutul și legalitatea documentațiilor ce stau la baza emiterii certificatului de urbanismși autorizațiilor de construire/ desființare;

Verifică pe teren documentațiile prezentate de petenți în vederea emiterii autorizațiilor de construire/ desființare;

Răspunde petenților în termen legal, la cererile și sesizările făcute pe linie de urbanism, amenajarea teritoriului, autorizațiilor de construire/ desființare;

Participă la întâlniri, simpozioane, concursuri, având ca scop final îmbunătățirea calității activităților specific sau cu impact asupra dezvoltării urbanistice a orașului;

Aplică prevederile legislației privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

Primește și analizează fișele tehnice și documentațiile aferente cererii pentru autorizația de construire/ desființare, solicitate pentru certificatul de urbanism;

Asigură consultarea fișelor tehnice de către reprezentanții administratorilor/ furnizorilor de utilități urbane;

Transmite organismelor abilitate pe plan local fișele tehnice și documentațiile specific și obține avize pentru: prevenirea și stingerea incendiilor, protecție civilă, protecția mediului, igienă și sănătatea populației;

Calculează taxele datorate de beneficiari pentru obținerea avizelor și acordurilor și în final a acordului unic;

Informează solicitanții cu privire la modalitățile de modificare și completare a documentațiilor pentru avize, în conformitate cu condițiile impuse prin avize/ acorduri;

Arhivează documentele pentru avizare și fișele tehnice aferente;

Organizează și efectuează permanent, în numele autorităților publice locale de la nivelul orașului Frasin, acțiuni de control ce vizează:

Legalitatea construcțiilor realizate;

Respectarea autorizației de construire în ce privește: documentația tehnică vizată spre neschimbare aferentă autorizației de construire emisă, a amplasării în teren a construcțiilor conform prevederilor Codului Civil și a normelor de urbanism, a încadrării lucrărilor de construire în termenele de valabilitate și de execuție impuse prin autorizație;

Constată săvârșirea contravențiilor, încheie procese- verbale de constatare a contravenție pentru construcții fără autorizație, nerespectarea documentației tehnice aferente, nerespecatrea termenului de valabilitate a autorizației, a condițiilor impuse prin acesta, nerespecatrea amplasamentului și propune sancționarea contravențională;

Comunică procesele-verbale de contravenție serviciilor/ persoanelor interesate;

Urmărește încasarea amenzilor contravenționale și respectarea termenelor și măsurilor dispuse în procesele-verbale sau solicit Compartimentului juridic, în cazul nerespectării acestora, acționarea în instanță a contravenientului;

Verifică începerea lucrărilor de construcții conform înștiințărilor de începere a lucrărilor;

Întocmește rapoarte lunare și informări cu privire la activitatea de control desfășurată;

Participă la întocmirea de programe de dezvoltare âmpreună cu celelalte compartimente de specialitate din cadrul primăriei (achiziții publice);

Participă, prin reprezentant delegat din partea administrației publice locale, în comisiile de recepție la terminarea lucrărilor, conform prevederilor legale;

Promovează și recepționează studiile de fezabilitate aferente obiectivelor de investiții;

Pentru unitățile din învățământul preuniversitar asigură întocmirea documentațiilor tehnico- economice și urmărește execuția lucrărilor de investiții, precum și a celor de reparații;

Întocmește împreună cu proiectantul și executantul ‘’Cartea construcției‘’ pentru lucrările de investiții;

Actualizează valoarea totală (devizul general) a fiecărui obiectiv de investiții, în funcție de evoluția prețurilor;

Urmărește respectarea graficelor de eșalonare a execuției lucrărilor de investiții, respectarea saluțoolor tehnice și constructive întocmite, pentru care ordonatorul principal de credite este primarul orașului Frasin. Participă la recepția preliminară și finală a acestora;

Verifică documentațiile și asigurăasistență tehnică la lucrări de investiții prin recepționarea parțială a lucrărilor executate, semnarea situațiilor de lucrări și a proceselor verbale de recepție;

Asigură urmărirea comportării în timp a construcțiilor aflate în domeniul public și privat al orașului Frasin, realizarea de intervenții la construcții impuse de reglementările legale și propune modificări, transformări, modernizări și consolidări ale acestora;

Inițiază elaborarea și propune spre avizarea structurilor de specialitate documentații de urbanism; Plan Urbanistic General (PUG), Planuri Urbanistice Zonale (P.U.Z.), Planuri Urbanistice de Detaliu(P.U.D.), cu regulamentele de urbanism aferente în scopul materializării strategiilor de amenajare și dezvoltare urbanistică a orașului;

Participă în asigurarea respectării și încadrării în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate (P.U.G., P.U.Z., P.U.D.) a solicitărilor persoanelor fiizce sau juridice cu privire la execuția lucrărilor de constuire;

Răspunde de aplicarea și aducerea la îndeplinire a prevederilor hotărârilor de consiliu local;

Întocmește, eliberează și ține evidența contractelor de închiriere pentru terenuri aparținând domeniului public și privat al orașului ocupate de chioșcuri, garaje, terase sezoniere, terenuri agricole, curți și alte tipuri de construcții și spații cu altă destinație decât cea de locuință situate în intravilanul orașului Frasin;

Urmărește delurarea contractelor de închiriere, termenele de expirare a contarctelor propunând, după caz, prelungirea acestora sau scoaterea la licitație a terenurilor și a spațiilor respective. Notifică chiriașilor orice intenție de modificare a prevederilor contractuale;

Realizează și alte atribuții care privesc desfășurarea în condiții de legalitate a activității executivului și deliberativului local în funcție de limitele de competență;

Colaborează în permanent pentru realizarea atribuțiilor specific cu toate compartimentele funcționale din cadrul Primăriei orașului Frasinși cu serviciile publice ale Consiliului local al orașului Frasin;

Procesează la îndosarierea și arhivarea documentelor din cadrul compartimentului;

Păstrează confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției;

Rezolvă corespondența și lucrările care îi sunt repertizate în termen și în condițiile legii;

Eliberează adeverințe în baza actelor existente la acest compartiment care vor fi semnate de către primar și de către cel care a întocmit;

Are obligația să execute dispozițiile primarului și celorlalte persoane din cadrul primăriei desemnate în acest sens și să dea dovadă de respect în raporturile de serviciu;

Răspunde disciplinar, material și penal dacă nu respectă programul de activitate, regulamentul de organizare și funcționare și regulamentul de ordine interioară ale instituției, dacă nu respectă obligațiile etice ale funcționarului public, dacă nu respectă disciplina muncii și nu păstrează bunurile unității, dacă nu-și duce la îndeplinire sarcinile de serviciu și atribuțiile delegate, dacă este cazul; Are obligația să execute dispozițiile primarului și celorlalte persoane din cadrul primăriei desemnate în acest sens și să dea dovadă de respect în raporturile de serviciu;

Respectă normele de protecție a muncii prevăzute de lege;

Îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege, delegate de către primar sau de consiliu local;

Identificarea funcției publice corespunzătoare postului:

Denumire: CONSILIER

Clasa:1

Gradul professional: DEBUTANT

Vechimea în specialitatea necesară:-;

Sfera relaționară a titularului postului

Sfera relaționară internă:

Relații ierarhice:

Subordonat față de : primarul orașului iar în lipsa acestuia față de persoana desemnată de primar;

Superior pentru:-;

Relații funcționale;

Cu toate serviciile și compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin și cu Consiliul Local al orașului Frasin, cu instituțiile publice de pe raza orașului, cu autorități și instituții în domeniul activității desfășurate;

Relații de control:-;

Relații de reprezentare: reprezintă instituția potrivit atribuțiilor date în competența sa;

Sfera relațională externă:

Cu autorități și instituții publice: potrivit împuternicirii/delegării date de primar;

Cu organizații internationale: potrivit împuternicirii/delegării date de primar;

Cu persoane juridice private: potrivit împuternicirii/delegării date de primar;

Limite de competență: în limita prezentei fișe și a prevederilor legale incidente și potrivit împuternicirii/delegării date de primar;

Delegare de atribuții și copmpetență:-;

Întocmit de:

Numele și prenumele: ing. Blan Marinel

Funcția: PRIMAR

Semnătura: ………………………..

Data întocmirii: 24.03.2014

PRIMĂRIA ORAȘULUI FRASIN

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ

Regulamentul de ordine interioară constituie cadrul care trebuie să asigure în incinta instituției, desfășurarea în bune condiții a activității fiecărui funcționar public și salariat, respectarea strictă a regulilor stabilite privind ordinea și disciplina muncii, drepturile și obligațiile salariaților, organizarea timpului de muncă al angajaților, recompensele și sancțiunile ce pot fi aplicate. Acest Regulament se aplică tuturor funcționarilor publici și salariaților din aparatul de specialitate al Primarului Orașului Frasin, indiferent de raporturile de serviciu, de natura contractului de muncă încheiat, precum și temporar studenților în perioada efectuării practicii și altor personae delegate de către agenții economici sau unități bugetare, pentru prestarea unei activități în incinta instituției. Prezentul Regulament s-a întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative:

Constituția României;

Legea nr. 215/2001- privind administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 188/1999- privind statutul funcționarilor publici, republicată;

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției- Secțiunea a 5-a Incompatibilități privind funcționarii publici cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.53/2003- Codul Muncii;

Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici;

Legea nr. 477/ 2004 Codul de conduită al personalului contractual din instituții publice.

EXTRAS DIN REGULAMENT

CAPITOLUL I

REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI A ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII

Art. 1 Liberatatea muncii este garantată prin Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngradit. Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze. Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc. În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalitățiii de tratament față de toți salariații și angajatorii. Orice discriminare direct sau indirectă față de un salariat bazată pe criterii se sex, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență sau activitate sindicală este interzisă.

Art. 2 Orice funcționar public sau salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale fără nici o discriminare.Tuturor funcționarilor publici și salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru munca egală precum și dreptul la protecția datelor cu character personal.

Art. 3 Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei credințe.Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc în condițiile legii.

CAPITOLUL II

OBLIGAȚIILE CONDUCERII EXECUTIVE A PRIMĂRIEI

Conducerii executive a Primăriei Orașului Frasin îi revin următoarele obligații

Art. 4 Asigurarea dotărilor necesare desfășurării activității angajaților (spațiu în birouri, mobilier, tehnică de calcul, rechizite, diverse material), asigurarea condițiilor normale de muncă și igienă, de natură să le ocrotească sănătatea și integritatea fizică și psihică și urmărirea utilizării efeciente a timpului de muncă.

Art.5 Acordarea drepturilor ce decurg din actele normative în vigoare tuturor funcționarilor publici și salariaților, în raport cu funcția deținută și munca efectiv prestată.

Art. 6 Asigurarea de șanse și tratament egale între angajați, femei și barbati, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel.

CAPITOLUL III

OBLIGAȚIILE ANGAJAȚILOR

OBLIGAȚII GENERALE

Art. 7 Salariații aparatului de specialitate al Primarului, funcționarii publici sau cu contract individual de muncă, indiferent de locul de muncă unde își desfășoară activitatea, în concordanță cu prevederile legale în vigoare, au următoarele obligații:

a. Să îndeplinească cu fidelitate, conștiinciozitate și la termenele prevăzute îndatoririle de serviciu stabilite prin fișa postului și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice, ori prestigiului corpului funcționarilor publici.

b. Să nu desfășoare în incinta instituției activități cu caracter politic, în spijunul partidelor politice, organizațiilor sau asociațiilor de acest fel, în timpul programului.

c. Funcționarii publici au obligația să prezinte, în condițiile legii, conducătorului autorității declarația de avere la numirea într-o funcție publică sau la încetarea raportului de serviciu și să respecte întocmai, regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților stabilite potrivit legii.

d. Să respecte legislația în vigoare, hotărârile Consiliului Local și dispozițiile primarului și să ducă la îndeplinire sercinile primate din partea conducerii primăriei

e. Să-și perfecționeze continuu nivelul de pregătire profesională, atât prin studiul individual, cât și prin cursurile organizate de către Consiliul județean, în colaborare cu Institutul Național de Administrație sau cu alte instituții abilitate potrivit legii.

f. Să păstreze secretul de serviciu în activitățile de primire, întocmire, multiplicare, difuzare și păstrare a documentelor cu character secret.

g. Să respecte programul de muncă stabilit în instituție, urmărind folosirea cu eficiență maximă a timpului de muncă pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

OBLIGAȚIILE CE REVIN FUNCȚIONARILOR PUBLICI PREVĂZUTE CU NORMELE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

Art. 8 Funcționarii publici, în conformitate cu normele de conduită, au următoarele obligații:

a. De a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor Consiliului Local.

b. În exercitarea funcției publice, de a avea un comportament profesional, precum și de a asigura, în condițiile legii transparența administrativă, pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integrarea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice.

c. Prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

d. Să se conformeze dispozițiilor legale, în conformitate cu atibuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

e. De a apăra în mod loial prestigiul autorității în care își desfășoară activitatea, precum și de a abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

CAPITOLUL IV

COMUNICARE ȘI LIMITELE DE COMPETENȚĂ

Art. 9 Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către conducerea Primăriei sau de către funcționarii publici desemnați în acest sens de conducătorul autorității, în condițiile legii.

Art. 10 Funcționarii publici desemnați să participle la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducătorul instituției.

Art. 11 În cazul în care nu sunt desemnați în acest sens, funcționarii publici pot participa la activități sau dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctual de vedere oficial al autorității ori instituției publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea.

CAPITOLUL V

UTILIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC

Art. 12 Accesul la INTERNET se face numai în interes de serviciu, fiind interzise activități de comerț electronic în interes privat, vizitarea site-urilor cu caracter obscen sau de propagandă, instigatoare la violență sau acte de terorism, de muzică, filme, jocuri, chat-ul etc. Răspunderea pentru acesta revine utilizatorului, istoricul paginilor vizate, timpul de acces, informația descărcată și adresa de IP fiind monitorizate.

Art.13 Publicarea pe INTERNET a datelor, imaginilor și informațiilor referitoare la activitatea Consiliului Local se va face numai cu aprobarea conducerii instituției.

Art.14 Este interzis accesul neautorizat în spațiile digitale, altele decât cele locale sau cele publice din rețea, folosirea altor conturi decât cele care au fost stabilite, furtul sau folosirea fișierelor neautorizate din rețea.

Art.15 Este obligatorie respectarea măsurilor de securitate privitoare la contul de acces, parola, drepturi partajate în sistem de acces la resurse și la INTERNET. Modificarea acestora se face cu aprobarea primarului.

CAPITOLUL VI

ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ

Organizarea timpului de muncă se stabilește în raport cu specificul activității astfel:

Art.24 Durata săptămânii de muncă este de 5 zile lucrătoare, iar a zilei de muncă la locurile de muncă obișnuite este de 8 ore.

Art.25 (1) Programul de muncă în incinta primăriei orașului Frasin de luni până vineri începe la ora 8 și se termină la ora 16.

(2) Programul de lucru cu publicul se stabilește în zilele lucrătoare între orele 8,30 și 16,30 iar în fiecare joi între orele 8,30 și 18,30.

Art. 26 (1) Pentru orele lucrate din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice, peste durata normal a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare, funcționarii publici de conducere și de execuție au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază, în conformitate cu prevederile legii în voigoare. Numărul orelor prestate peste programul normal de lucru nu poate depăși 360 într-un an. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în cele 30 de zile prevăzute de lege, în luna următoare munca suplimentară se va plăti prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.

Art.27 Evidența zilnică a prezenței la lucru a salariaților se realizează de către primarul orașului prin condici de prezență. Semnarea condicilor de prezență de către salariați se face personal la începerea și terminarea programului de lucru.

Art.28 Durata zilnică a prezenșei la lucru a salariaților conform condicilor de prezență se centralizează o data pe lună de către conducerea instituției.

Art. 29 Programarea concediilor de odihnă se propune de conducerea instituției, după consultarea funcționarilor publici și a salariaților, ținând seama de necesitatea asigurării continuității în executarea sarcinilor specific și se aprobă de conducerea instituției, până cel târziu la data de 30 ianuarie a anului în curs.

Art.30 Evidența concediilor de boală, a învoirilor și a concediilor fără plată și de studii se ține de către persoana desemnată de către conducătorul instituției prin dispoziție.

Art.31 Pentru interesele personale, bine justificate, salariații și funcționarii publici pot solicita, conform reglementărilor legale, concedii fără plată, prin cerere scrisă care se aprobă de primar în măsura în care activitatea compartimentului din care face parte solicitantul, nu este afectată prin lipsa acestuia de la locul de muncă.

CAPITOLUL VII

ACCESUL ÎN INSTITUȚIE

Art.32 Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Primăriei orașului Frasin care vor intra în instituție după ora 15,30, vor semna în registrul special și vor cere acordul conducerii Primăriei iar în ziua următoare vor prezenta un raport de activitate.

Art.33 Relații privind problemele ce intră în competența de rezolvare a Consiliului Local, se depun zilnic, de luni până vineri, între orele 9.00- 15.00, angajatului din cadrul Compartimentului registratură și relații cu publicul, care este în subordinea primarului.

CAPITOLUL VIII

PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE FUNCȚIONARILOR PUBLICI ȘI SALARIAȚILOR

Art. 34 Funcționarii publici și salariații au dreptul și obligația să sesizeze nemulțumirile sau comportamentul neprincipal al altor salariați.

Art.35 Sesizarea se va face în scris.

Art 36. Competența de soluționare este a primarului.

Art.37 Termenul de soluționare a acestor sesizări este de 10 zile.

Art.38 Dacă din motive bine întemeiate soluționarea nu se poate face în termenul stabilit, fiind necesare analize și verificări ample, acesta se poate prelungi cu încă 10 zile, petiționarul urmând a fi înștiințat despre acstest aspect.

CAPITOLUL IX

RECOMPENSE

Art. 39 Salariații care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției pot fi stimulate prin:

Promovarea în clase, grade și trepte profesionale, conform prevederilor legale;

Acordarea salariului de merit;

Premii individuale acordate în cursul anului, în conformitate cu prevederile legale.

Art.40 (1) Recompensa se acordă la propunerea scrisă a secretariatului și viceprimarului, apoi aprobată de primar.

(2) Contestațiile vizând acordarea recompenselor se vor adresa primarului.

CAPITOLUL X

SANCȚIUNI DISCIPLINARE

Art. 41 Încălcarea, cu vinovăție, a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, inclusive a normelor de comportare stabilite, constituie abatere disciplinară și se sancționează ca atare, indiferent de funcția deținută de salariații care au săvârșit-o.

Art.42 Sancțiunile care se aplică salariaților în cazuri de abateri disciplinare sunt cele stipulate de legislația în vigoare privind raporturile de muncă Legea 53/2003- Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publivi, republicată și anume:

Pentru funcționarii publici, sancțiunile disciplinare sunt:

Mustrare scrisă;

Diminuarea drepturilor salariale cu 5-20 % pe o perioadă de până la 3 luni;

Suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau după caz de promovare în funcția publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani.

Trecerea pe o funcție publică inferioară pe o perioadă de până la 1 an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;

Distituirea din funcția publică.

Art.43 Sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârșite și după audierea funcționarului public; audierea funcționarului public trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității.

Art.45 (1) Pentru salariații cu contract individual de muncă sancțiunile prevăzute de Codul Muncii sunt:

Avertisment scris;

Suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă ce nu poate depăși 10 zile lucrătoare;

Retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;

Reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

Reducerea salariului de bază și/sau, după caz, a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

(2) Nici o măsură, cu excepția celei prevăzute la litera a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, prin comunicarea în scris cu precizarea obiectului, datei, orei și locului întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută, fără un motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare în scris, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

Art.46 Decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

Art.47 Răspunderea contravențională sau civilă a funcționarului public se angajează în conformitate cu prevederile art.76 și 77 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, iar repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publice se dispune în conformitate cu prevederile art.78 din legea amintită.

Art.48 Pentru salariații cu contract individual de muncă răspunderea patrimonială este reglementată de Codul Muncii prin prevederile art. 269-275.

CAPITOLUL XI

REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN CADRUL INSTITUȚIEI

Art. 49 Salariații vor desfășura activitatea în așa fel încât să nu expună pericolelor de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alți angajați, în conformitate cu pregătirea și instruirea în domeniul protecției muncii.

Art.52 În caz de pericol imminent salariatul va lua măsurile care se impun pentru protejarea propriei persoane, a altor salriați și a bunurilor instituției.

Art.53 Conducătorul autorității are obligația de a lua toate măsurile pentru protejarea vieții și sănătății salriaților.

Art.54 Conducătorul autorității va implementa măsurile de asigurare a securității și sănătății salariaților ținând seama de principiile generale de prevenire.

Art.55 Salariații nu vor fi implicate în nici o situație în costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, dar pot răspunde material și financiar pentru degradarea, distrugerea sau deteriorarea bunurilor achiziționate de instituție în scopul asigurării securității și sănătății muncii.

CAPITOLUL XII

DISPOZIȚII FINALE

Art.56 Prezentul Regulament de ordine interioară a fost elaborate pe baza prevederilor Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, ale Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, ale Legii nr.7/2004, privid Codul de conduită a funcționarilor publici și ale Legii nr.477/2004 privind Codul de conduit a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice.

Art.57 Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a funcționarilor publici și personalului contractual, în condițiile legii.

Art.61 Modificările sau completările prezentului regulament se vor face ținând seama de actele normative în vigoare la data modificării (completării), prin grija secretarului orașului.

Art.62 Regulamentul de ordine interioară se va aduce la cunoștința angajaților sub semnătură.

CONCLUZII

Având în vedere cele prezentate în lucrarea de mai sus pot concluziona că toate aceste aspecte ale managementului resurselor umane, evoluția acestuia în plan mondial, evoluția managementului în România, organizația și resursele umane, managementul resurselor umane, managementul public au o serie de implicații în acest domeniu vast și deschis spre toate cercetările realizate în relația cu ființa umană

-Lucrarea de față prezintă aspecte teoretice și practice cele mai importante privind managementul resurselor umane în instituțiile publice din țară cât și din unele țări memebre U.E. precum Franța, Germania, Marea Britanie, Italia.

Managementul resurselor umane este un proces indispensabil oricarui tip de instituție bugetară din țară cât și din spațiul Uniunii Europene.Acesta diferă de la țară la țară prin organizare, legi, subordonare și salarizare, motivații de natură economică și istorică, dar și prin particularitățile organizării politico-administrativă a puterii politice existente în fiecare țară.

Managementul M.R.U. în țara noastră a luat amploare după 1989, în zilele de astăzi managementul resurselor umane din instituțiile publice este un management modern bazat pe Constituție și legi temeinice, deciziile administrației publice sunt obligatorii fără a se cere acordul celor cărora li se aplică, administrația publică putând utiliza, atunci când este necesar, mijloace de constrângere.

Prin studiu de caz- aplicarea managementului administrativ la primăria orașului Frasin, pot concluziona că acest management se bazează pe multiple legi, pe un Regulament de ordine interioară bine stabilit de către primarul orașului.

Procesul de recrutare și selecție a personalului din cadrul primăriei orașului Frasin este în temeiul prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. Descrierea postului se realizează prin intermediul ,,Fișei postului”, definirea profilului indicând formarea, experiența, aptitudini etc.

Satisfacerea necesităților cetățenilor de către autoritățile administrative din administrația publică, instituțiile publice și de către funcționarii publici reprezintă o prioritate în vederea alinierii sistemului administrativ românesc la instituțiile juridice europene, o mai bună planificare a calității a serviciilor publice și administrative, prin

stabilirea politicilor, a procedeelor, a acțiunilor.

Strategiile guvernamentale privesc cu prioritate realizarea unui management al funcției și al funcționarilor publici pe baza unei strategii coerente și durabile, a principiului profesionalizării și specializării funcției publice, precum și a standardizării procedurilor de recrutare pe baze legale, asigurându-se totodată și atingerea altor obiective cum ar fi creșterea responsabilității, a integrității și imparțialitii profesionale a funcționarilor publici sau schimbarea fundamentală a relației dintre cetățean și administrație în sensul creșterii gradului de satisfacere a interesului acestuia din urmă.

Omul este cel mai prețios capital în administrația publică.

Investindu-se în oameni, pregătindu-i profesional, aceștia duc la performanță și eficiență în cadrul administrativ din orice nivel al structurii bugetare.

ANEXE

ROMANIA

JUDEȚUL SUCEAVA

ORAȘUL FRASIN

PRIMAR

DISPOZIȚIE

Privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin

Ing. BALAN MARINEL- primarul orșului Frasin, județul Suceava;

Având în vedere precederile Constituției României, ale Legii nr. 215/2001- privind administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției- secțiunea a 5-a Incompatibilități privind funcționarii publici cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.53/ 2003- Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici, ale Legii nr.477/2004 Codul de conduită al personalului contractual din instituții publice, cu modificările și completările ulterioare, prevederile programului de măsuri de combatere a birocrației conform H.G.R. nr. 1723/2004.

În temeiul art.68 alin. (1) și art.115 alin.(1) lit a) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

DISPUN

Art.1 Se aprobă Regulamentul de ordine interioară pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre

Art. 2 Prezentul act administrative intră în vigoare la data de 01.01.2013 și cu aceeași dată orice dispoziție contrară abrogă.

Art. 3 Secretarul orașului va comunica prezenta hotărâre persoanelor interesate.

PRIMAR,

Ing. BALAN MARINEL

AVIZAT PENTRU LEGALITATE

SECRETARUL ORAȘULUI

Lupașcu Tatiana

Frasin, 28.12.2012

Nr. 449

ROMÂNIA

JUDEȚUL SUCEAVA

PRIMĂRIA ORAȘULUI FRASIN

Orașul Frasin, localitaea Frasin, Calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava, cod 727245

Telefon/fax 0130-235534

Cod fiscal 4535651

Nr. 367 din 21.01.2014

CĂTRE,

REGIA AUTONOMĂ “MONITORUL OFICIAL” BUCUREȘTI

În temeiul prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, vă rugum să publicați contra cost, anunțul de organizare și desfășurare a concursurilor de recrutare pentru ocuparea unui număr de trei funcții publice vacante la Primăria orașului Frasin, județul Suceava de inspector clasa I debutant în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite, ce consilier juridic clasa I debutant în cadrul Compartimentului juridic și de consilier clasa I debutant din cadrul Compartimentului urbanism, mediu și fond funciar, anexat prezentei.

Totodată vă facem cunoscut că documentația de organizare și desfășurare a concursurilor a fost transmisă spre înștiințare/ avizare la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în temeiul legal stabilit, cu nr. 9930 din 23.12.2013.

Vă rugăm ca acest anunț să apară cel târziu în data de 28.02.2014.

În vederea achitării contravalorii serviciului dumneavoastră, vă rugăm să ne trimiteți factura proformă prin prin fax la nr. 0230/235334. De asemenea solicităm un exemplar al minitorului în care apare anunțul.

Persoana de contact LUPAȘCU TATIANA- secretar oraș, mobil 0720375554, tel.0230/235334.

PRIMAR,

Ing.Balan Marinel

SECRETAR ORAȘ,

Lupașcu Tatiana

Anexă la adresa Primăriei orașului Frasin nr.367 din 21.01.2014

ANUNȚ

Primăria orașului Frasin, județul Suceava anunță concursuri de recrutare, după cum urmează:

Concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de inspector clasa I, gradul profesional debutant în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite.

Concursul se va desfășura la sediul Primăriei orașului Frasin, Calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava. Proba scrisă va avea loc în ziua de 03 martie 2014 ora 10, interviul va avea loc în ziua de 05 martie 2014 ora 10.

Concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de consilier juridic clasa I, gradul profesional debutant în cadrul Compartimentului juridic. Concursul se va desfășura la sediul Primăriei orașului Frasin, calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava. Proba scrisă va avea loc în ziua de 10 martie 2014 ora 10, interviul va avea loc în ziua de 12 martie ora 10.

Concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de consilier clasa I, gradul profesional debutant în cadrul compartimentului urbanism, mediu și fond funciar. Concursul se va desfășura la sediul Primăriei orașului Frasin, Calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava. Proba scrisă va avea loc în ziua de 17 martie 2014 ora 10, interviul va avea loc în ziua de 19 martie ora 10.

Condițiile de participare, bibliografia și conținutul dosarului de înscriere la concursuri sunt afișate la sediul și pe site-ul Primăriei orașului Frasin.

Dosarele de înscriere la concursuri se vor depune în termen de 20 de zile de la data publicării anunțului de organizare concursuri în Monitorul Oficial, partea a III a, la sediul Primăriei orașului Frasin- Compartimentul registratură și relații cu publicul.

Relații suplimentare se pot obține la telefonul 0230-235334.

PRIMAR,

Ing. BALAN MARINEL

SECRETAR ORAȘ,

Lupașcu Tatiana

ROMÂNIA

JUDEȚUL SUCEAVA

Nr. din

CĂTRE

AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Ca uramare a solicitării noastre în vederea obținerii avizului prevăzut de art.5 alin (3) DIN O.U.G. NR. 77/2013, prin adresa nr.104688 din 19.12.2013 (pe care o anexăm prezentei în xerocopie) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ne comunică ca a avizat favorabil ocuparea prin concurs/ examen a unui număr de 4 funcții publice din cadrul aparatului de specialitate al primarului Orașului Frasin: funcția publică de auditor, funcția publică de consilier juridic, funcția publică de inspector în cadrul Compartimentului urbanism, mediu și fond funciar.

Având în vedere prevederile art. 5 alin.(3) din O.U.G. nr.77/2013, cu prevederile art.8 din Ordinul comun nr. 2338/1454/2013 și în conformitate cu prevederile art.58 alin.(2) lit.a) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (r2) cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile art.21 din H.G nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm prin prezenta că dorim organizarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante din aparatul de specialitate al primarului orașului Frasin de AUDITOR clasa I, gradul profesional SUPERIOR în cadrul Compartimentului audit.

Propunem organizarea concursului în cederea ocupării funcției publice vacante de auditor în zilele de 24 februarie 2014 proba scrisă și 26 februarie 2014 interviul.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune în termen de 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, partea a III a, la sediul Primăriei orașului Frasin, județul Suceava.

Candidații trebuie să îndeplinească condițiile generale prevăzute la art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (r2) cu modificările și completările ulterioare:

Studii universitare de licență absolvite cu diploma/studii superioară de lungă durată, absolvite cu diploma de licență sau echivalentă în domeniul științelor economice;

Vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice: minimum 9 ani;

Bibliografia este cea potrivit anexei la prezenta.

Membri propuși în Comisia de concurs:

Lupașcu Tatiana- secretar oraș;

Cosmatchi Sorina- consilier în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite;

Membri propuși în Comisia de soluționare a contestațiilor:

Brădățan Mihaela Laurenția- consilier în cadrul Compartimentului taxe și impozite;

Sahlean Rahila- consilier în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite;

Ținând cont de art. 58 alin (5) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici r2 cu modificările și completările ulterioare astfel aum a fost modificat prin art.unic pct.3 din O.U.G. nr.82/2013 precizăm că nu suntem de accord cu redistribuirea de functionari publici existenți în baza noastră de date ANFP și care îndeplinesc această condiție pentru nici unul dintre cele 3 posturi vacante menționate mai sus.

Vă rugăm să aveți în vedere prevederile art.58 alin.(4) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici r2 cu modificările și completările ulterioare și să aprobați delegarea competenței de a organiza concursul primăriei orașului Frasin, județul Suceava.

PRIMAR, SECRETAR ORAȘ,

Ing. Balan Marinel Lupașcu Tatiana

BIBLIOGRAFIE

Concurs ocupare funcție publică vacantă din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin, județul Suceava de auditor clasa I grad profesional superior

Legea nr.672/2002 privind audirul public intern, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr.38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului de conduită etică a auditorului intern;

Legea contabilității nr.82/1991, republicată;

O.M.F.P. nr, 1971/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilităților instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanța și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale;

Legea 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/ control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;

O.G. nr.119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv, republicat;

O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. NR.2861/2009 PENTRU APROBAREA Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

Legea nr.273/2006 a finanțelor publice locale;

Legean nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, (r2), cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.7/2004 privind Codul de conduit a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

Notă: candidații vor avea în vedere la studierea actelor normative din bibliografie inclusiv republicările, modificările și completările acestora

Bibliografie

Androniceanu, Armenia- ,,Noutăți în managementul public”, Editura Universitară, București, 2004

Borza, Anca- ,, Managementul resurselor umane în contextul european“ Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999

Burciu, Aurel (coord.); Prelipcean, Gabriela; Bostan, Ionel; Valentin, Hapenciuc; Chașovschi, Carmen; Roman, Costică; Popescu, Mihai; Vancea, Romulus; Dîmbu, Dumitru; Năstase, Carmen, ,, Introducere în management” Editura Economică, București, 2008

Burciu, Aurel- ,,Management general”, Editura Universității ,,Ștefan cel Mare,, Suceava, 1991

Burciu, Aurel- ,,MBO& Ciclul afacerilor’’, Editura Economică, București, 1999

Burduș E., Căprărescu Gh.- ,,Fundamentele managementului organizației” Editura Economică, București, 1999

Burloiu, Petre- ,,Managementul resurselor umane“ Editura Lumina Lex, București, 1997

Coleman., D.- Management competitiv. Managementul resurselor umane, , Centre for Open Distance Educational România, 1991

Certo C., Samuel – ,,Managementul modern” Ed. Teora, București, 2001

Certo, S.,C.- Managementul modern- Diversitatea, calitatea, etica și mediul global, Editura Teora, București, 2001

Chașovshi, C.- Cercetări privind managementul resurselor umane în contextul dezvoltării regionale, EDP, 2006

Chișu, Viorica Ana- ,, Manualul specialistului în resurse umane”, Casa de Editură Irecson, București, 2001

Cole, Gerald, A. -,, Managementul personalului”, Editura Codecs, București, 2001

DeCenzo, A. David, P.Robbins-Perssonel/ Human Resource Management, Englewod Cliffs, Prentice-Hall, 1988

Dijmărecu, Ion- ,,Bazele managementului” , Strategic Management Group, București, 1998

Drucker, P.- Managing the Non-Profit Organization, Harper- Collins, New York, 1990; The Pension Fund Revolution, Harper & Row Publishers, 1976; The New Society, Harper & Row Publishers, 1950

Druker, P.F -Post- capitalist society, Harper &Collins, New York, 1993, traducere Societatea post-capitalistă, Editura Image, București, 1999

Drucker, P.,F.- The Practice of Management, Heinemann Professional Publishing Ltd., London, 1954

Fisher, C.,.Shaw. J.B – Human Resource Management, Houghton Mifflin Co, Boston, 1999

Ilie, Camelia Suzana (coord.); Roxana,Georgescu – ,,Organizarea resurselor umane” Editura Oscar Print, București, 2006

Ilieș, Liviu- ,,Managementul resurselor umane”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003

Lynn., L.- ,,Managementul public ca artă, știință și profesie, Editura ARC, București, 2004

Lefter, Viorel, Manolescu, Aurel- ,,Managementul resurselor umane’’Studii de caz, probleme, teste, Editura Economică, București, 1999

Manolescu, Aurel- ,,Managementul resurselor umane”, Editura Tehnică, București, 1998

Mihuleac, Emil – ,, Bazele managementului” Ed. Romfel, București, 1993

Milkovich, G.T., J.W.Boudreau- Human Resource Management, Sixth Edition, Irwin, Boston, 1991, p.3

Morariu, Alunica- ,,Dimensiuni manageriale privind factorul uman integrat sistemului administrativ public”, Tipo Moldova, Iași, 2010

Morariu, Alunica – ,,Investigarea potențialului MRU privind optimizarea unor activități specifice de la nivelul administrației publice locale” , Editura Accent, 2012

Munteanu, V., A.,- Managementul public local, Tipografia Moldova, Iași, 2003

Nica, Panaite.C.- ,, Managementul firmei”, Editura Condor S.R.L. , Chișinău, 1994

Nicolescu O., Verboncu I., ,,Management”, Editura Economică, București, 1999

Nicolescu, Ovidiu- ,,Management comparat”, Editura Economică, 1997

Pânișoară, Georgeta; Pânișoară, Ion-Ovidiu, ,,Managementul resurselor umane” , Ghid practic, Polirom, 2010

Petrecu, Ioan- ,, Management,,, Editura Holding, 1991

Pollit C., Bouckaert G.- Public Management Reform: A Comparative Analysis, Oxford University Press, 2000; traducere în limba romînă, Reforma managementului public, editura Epigraf, 2004

Rusu, Corneliu- ,, Management’’, Editura Expert, București, 1994

Thurow, L.- Head to Head, The Coming Economic Battle among Japan Europe and America, William Marrow and Company, Inc, New York, 1992

Țuțurea, Moise; Sorin, Mărginean; Florea, Liviu; Bucur, Viorel-,,Bazele Managementului”, Ediția a 2-a, Editura Universității ,,Lucian Blaga,, din Sibiu, 1999

Vancea, Romulus, ,,Management general’ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008

Zaharia, Marian; Zaharia, Camelia; Deac, Adela; Vizinteanu, Florina- ,,Mangement teorie și aplicații, C++”, Editura Tehnică, București, 1993

Zaharia, Valentina- ,,Management”, Editura Economică, 2008

Constituția României;

Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Parlamentului;

Legea nr. 215/2001- privind administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 188/1999- privind statutul funcționarilor publici, republicată;

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenșei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției- Secțiunea a 5-a Incompatibilități privind funcționarii publici cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.53/2003- Codul Muncii;

Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici;

Legea nr. 477/ 2004 Codul de conduită al personalului contractual din instituții publice.

BIBLIOGRAFIE

Concurs ocupare funcție publică vacantă din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin, județul Suceava de auditor clasa I grad profesional superior

Legea nr.672/2002 privind audirul public intern, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr.38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului de conduită etică a auditorului intern;

Legea contabilității nr.82/1991, republicată;

O.M.F.P. nr, 1971/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilităților instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanța și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale;

Legea 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. nr.946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/ control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;

O.G. nr.119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv, republicat;

O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive, cu modificările și completările ulterioare;

O.M.F.P. NR.2861/2009 PENTRU APROBAREA Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;

Legea nr.273/2006 a finanțelor publice locale;

Legean nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, (r2), cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.7/2004 privind Codul de conduit a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

Notă: candidații vor avea în vedere la studierea actelor normative din bibliografie inclusiv republicările, modificările și completările acestora

Bibliografie

Androniceanu, Armenia- ,,Noutăți în managementul public”, Editura Universitară, București, 2004

Borza, Anca- ,, Managementul resurselor umane în contextul european“ Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999

Burciu, Aurel (coord.); Prelipcean, Gabriela; Bostan, Ionel; Valentin, Hapenciuc; Chașovschi, Carmen; Roman, Costică; Popescu, Mihai; Vancea, Romulus; Dîmbu, Dumitru; Năstase, Carmen, ,, Introducere în management” Editura Economică, București, 2008

Burciu, Aurel- ,,Management general”, Editura Universității ,,Ștefan cel Mare,, Suceava, 1991

Burciu, Aurel- ,,MBO& Ciclul afacerilor’’, Editura Economică, București, 1999

Burduș E., Căprărescu Gh.- ,,Fundamentele managementului organizației” Editura Economică, București, 1999

Burloiu, Petre- ,,Managementul resurselor umane“ Editura Lumina Lex, București, 1997

Coleman., D.- Management competitiv. Managementul resurselor umane, , Centre for Open Distance Educational România, 1991

Certo C., Samuel – ,,Managementul modern” Ed. Teora, București, 2001

Certo, S.,C.- Managementul modern- Diversitatea, calitatea, etica și mediul global, Editura Teora, București, 2001

Chașovshi, C.- Cercetări privind managementul resurselor umane în contextul dezvoltării regionale, EDP, 2006

Chișu, Viorica Ana- ,, Manualul specialistului în resurse umane”, Casa de Editură Irecson, București, 2001

Cole, Gerald, A. -,, Managementul personalului”, Editura Codecs, București, 2001

DeCenzo, A. David, P.Robbins-Perssonel/ Human Resource Management, Englewod Cliffs, Prentice-Hall, 1988

Dijmărecu, Ion- ,,Bazele managementului” , Strategic Management Group, București, 1998

Drucker, P.- Managing the Non-Profit Organization, Harper- Collins, New York, 1990; The Pension Fund Revolution, Harper & Row Publishers, 1976; The New Society, Harper & Row Publishers, 1950

Druker, P.F -Post- capitalist society, Harper &Collins, New York, 1993, traducere Societatea post-capitalistă, Editura Image, București, 1999

Drucker, P.,F.- The Practice of Management, Heinemann Professional Publishing Ltd., London, 1954

Fisher, C.,.Shaw. J.B – Human Resource Management, Houghton Mifflin Co, Boston, 1999

Ilie, Camelia Suzana (coord.); Roxana,Georgescu – ,,Organizarea resurselor umane” Editura Oscar Print, București, 2006

Ilieș, Liviu- ,,Managementul resurselor umane”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003

Lynn., L.- ,,Managementul public ca artă, știință și profesie, Editura ARC, București, 2004

Lefter, Viorel, Manolescu, Aurel- ,,Managementul resurselor umane’’Studii de caz, probleme, teste, Editura Economică, București, 1999

Manolescu, Aurel- ,,Managementul resurselor umane”, Editura Tehnică, București, 1998

Mihuleac, Emil – ,, Bazele managementului” Ed. Romfel, București, 1993

Milkovich, G.T., J.W.Boudreau- Human Resource Management, Sixth Edition, Irwin, Boston, 1991, p.3

Morariu, Alunica- ,,Dimensiuni manageriale privind factorul uman integrat sistemului administrativ public”, Tipo Moldova, Iași, 2010

Morariu, Alunica – ,,Investigarea potențialului MRU privind optimizarea unor activități specifice de la nivelul administrației publice locale” , Editura Accent, 2012

Munteanu, V., A.,- Managementul public local, Tipografia Moldova, Iași, 2003

Nica, Panaite.C.- ,, Managementul firmei”, Editura Condor S.R.L. , Chișinău, 1994

Nicolescu O., Verboncu I., ,,Management”, Editura Economică, București, 1999

Nicolescu, Ovidiu- ,,Management comparat”, Editura Economică, 1997

Pânișoară, Georgeta; Pânișoară, Ion-Ovidiu, ,,Managementul resurselor umane” , Ghid practic, Polirom, 2010

Petrecu, Ioan- ,, Management,,, Editura Holding, 1991

Pollit C., Bouckaert G.- Public Management Reform: A Comparative Analysis, Oxford University Press, 2000; traducere în limba romînă, Reforma managementului public, editura Epigraf, 2004

Rusu, Corneliu- ,, Management’’, Editura Expert, București, 1994

Thurow, L.- Head to Head, The Coming Economic Battle among Japan Europe and America, William Marrow and Company, Inc, New York, 1992

Țuțurea, Moise; Sorin, Mărginean; Florea, Liviu; Bucur, Viorel-,,Bazele Managementului”, Ediția a 2-a, Editura Universității ,,Lucian Blaga,, din Sibiu, 1999

Vancea, Romulus, ,,Management general’ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008

Zaharia, Marian; Zaharia, Camelia; Deac, Adela; Vizinteanu, Florina- ,,Mangement teorie și aplicații, C++”, Editura Tehnică, București, 1993

Zaharia, Valentina- ,,Management”, Editura Economică, 2008

Constituția României;

Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Parlamentului;

Legea nr. 215/2001- privind administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 188/1999- privind statutul funcționarilor publici, republicată;

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenșei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției- Secțiunea a 5-a Incompatibilități privind funcționarii publici cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr.53/2003- Codul Muncii;

Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici;

Legea nr. 477/ 2004 Codul de conduită al personalului contractual din instituții publice.

ANEXE

ROMANIA

JUDEȚUL SUCEAVA

ORAȘUL FRASIN

PRIMAR

DISPOZIȚIE

Privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin

Ing. BALAN MARINEL- primarul orșului Frasin, județul Suceava;

Având în vedere precederile Constituției României, ale Legii nr. 215/2001- privind administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției- secțiunea a 5-a Incompatibilități privind funcționarii publici cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.53/ 2003- Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici, ale Legii nr.477/2004 Codul de conduită al personalului contractual din instituții publice, cu modificările și completările ulterioare, prevederile programului de măsuri de combatere a birocrației conform H.G.R. nr. 1723/2004.

În temeiul art.68 alin. (1) și art.115 alin.(1) lit a) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

DISPUN

Art.1 Se aprobă Regulamentul de ordine interioară pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Frasin, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre

Art. 2 Prezentul act administrative intră în vigoare la data de 01.01.2013 și cu aceeași dată orice dispoziție contrară abrogă.

Art. 3 Secretarul orașului va comunica prezenta hotărâre persoanelor interesate.

PRIMAR,

Ing. BALAN MARINEL

AVIZAT PENTRU LEGALITATE

SECRETARUL ORAȘULUI

Lupașcu Tatiana

Frasin, 28.12.2012

Nr. 449

ROMÂNIA

JUDEȚUL SUCEAVA

PRIMĂRIA ORAȘULUI FRASIN

Orașul Frasin, localitaea Frasin, Calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava, cod 727245

Telefon/fax 0130-235534

Cod fiscal 4535651

Nr. 367 din 21.01.2014

CĂTRE,

REGIA AUTONOMĂ “MONITORUL OFICIAL” BUCUREȘTI

În temeiul prevederilor Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, vă rugum să publicați contra cost, anunțul de organizare și desfășurare a concursurilor de recrutare pentru ocuparea unui număr de trei funcții publice vacante la Primăria orașului Frasin, județul Suceava de inspector clasa I debutant în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite, ce consilier juridic clasa I debutant în cadrul Compartimentului juridic și de consilier clasa I debutant din cadrul Compartimentului urbanism, mediu și fond funciar, anexat prezentei.

Totodată vă facem cunoscut că documentația de organizare și desfășurare a concursurilor a fost transmisă spre înștiințare/ avizare la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în temeiul legal stabilit, cu nr. 9930 din 23.12.2013.

Vă rugăm ca acest anunț să apară cel târziu în data de 28.02.2014.

În vederea achitării contravalorii serviciului dumneavoastră, vă rugăm să ne trimiteți factura proformă prin prin fax la nr. 0230/235334. De asemenea solicităm un exemplar al minitorului în care apare anunțul.

Persoana de contact LUPAȘCU TATIANA- secretar oraș, mobil 0720375554, tel.0230/235334.

PRIMAR,

Ing.Balan Marinel

SECRETAR ORAȘ,

Lupașcu Tatiana

Anexă la adresa Primăriei orașului Frasin nr.367 din 21.01.2014

ANUNȚ

Primăria orașului Frasin, județul Suceava anunță concursuri de recrutare, după cum urmează:

Concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de inspector clasa I, gradul profesional debutant în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite.

Concursul se va desfășura la sediul Primăriei orașului Frasin, Calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava. Proba scrisă va avea loc în ziua de 03 martie 2014 ora 10, interviul va avea loc în ziua de 05 martie 2014 ora 10.

Concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de consilier juridic clasa I, gradul profesional debutant în cadrul Compartimentului juridic. Concursul se va desfășura la sediul Primăriei orașului Frasin, calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava. Proba scrisă va avea loc în ziua de 10 martie 2014 ora 10, interviul va avea loc în ziua de 12 martie ora 10.

Concurs de recrutare pentru ocuparea funcției publice de consilier clasa I, gradul profesional debutant în cadrul compartimentului urbanism, mediu și fond funciar. Concursul se va desfășura la sediul Primăriei orașului Frasin, Calea Bucovinei, nr.85, județul Suceava. Proba scrisă va avea loc în ziua de 17 martie 2014 ora 10, interviul va avea loc în ziua de 19 martie ora 10.

Condițiile de participare, bibliografia și conținutul dosarului de înscriere la concursuri sunt afișate la sediul și pe site-ul Primăriei orașului Frasin.

Dosarele de înscriere la concursuri se vor depune în termen de 20 de zile de la data publicării anunțului de organizare concursuri în Monitorul Oficial, partea a III a, la sediul Primăriei orașului Frasin- Compartimentul registratură și relații cu publicul.

Relații suplimentare se pot obține la telefonul 0230-235334.

PRIMAR,

Ing. BALAN MARINEL

SECRETAR ORAȘ,

Lupașcu Tatiana

ROMÂNIA

JUDEȚUL SUCEAVA

Nr. din

CĂTRE

AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Ca uramare a solicitării noastre în vederea obținerii avizului prevăzut de art.5 alin (3) DIN O.U.G. NR. 77/2013, prin adresa nr.104688 din 19.12.2013 (pe care o anexăm prezentei în xerocopie) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice ne comunică ca a avizat favorabil ocuparea prin concurs/ examen a unui număr de 4 funcții publice din cadrul aparatului de specialitate al primarului Orașului Frasin: funcția publică de auditor, funcția publică de consilier juridic, funcția publică de inspector în cadrul Compartimentului urbanism, mediu și fond funciar.

Având în vedere prevederile art. 5 alin.(3) din O.U.G. nr.77/2013, cu prevederile art.8 din Ordinul comun nr. 2338/1454/2013 și în conformitate cu prevederile art.58 alin.(2) lit.a) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (r2) cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile art.21 din H.G nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici cu modificările și completările ulterioare, vă comunicăm prin prezenta că dorim organizarea concursului pentru ocuparea funcției publice vacante din aparatul de specialitate al primarului orașului Frasin de AUDITOR clasa I, gradul profesional SUPERIOR în cadrul Compartimentului audit.

Propunem organizarea concursului în cederea ocupării funcției publice vacante de auditor în zilele de 24 februarie 2014 proba scrisă și 26 februarie 2014 interviul.

Dosarele de înscriere la concurs se pot depune în termen de 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, partea a III a, la sediul Primăriei orașului Frasin, județul Suceava.

Candidații trebuie să îndeplinească condițiile generale prevăzute la art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (r2) cu modificările și completările ulterioare:

Studii universitare de licență absolvite cu diploma/studii superioară de lungă durată, absolvite cu diploma de licență sau echivalentă în domeniul științelor economice;

Vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice: minimum 9 ani;

Bibliografia este cea potrivit anexei la prezenta.

Membri propuși în Comisia de concurs:

Lupașcu Tatiana- secretar oraș;

Cosmatchi Sorina- consilier în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite;

Membri propuși în Comisia de soluționare a contestațiilor:

Brădățan Mihaela Laurenția- consilier în cadrul Compartimentului taxe și impozite;

Sahlean Rahila- consilier în cadrul Compartimentului contabilitate, taxe și impozite;

Ținând cont de art. 58 alin (5) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici r2 cu modificările și completările ulterioare astfel aum a fost modificat prin art.unic pct.3 din O.U.G. nr.82/2013 precizăm că nu suntem de accord cu redistribuirea de functionari publici existenți în baza noastră de date ANFP și care îndeplinesc această condiție pentru nici unul dintre cele 3 posturi vacante menționate mai sus.

Vă rugăm să aveți în vedere prevederile art.58 alin.(4) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici r2 cu modificările și completările ulterioare și să aprobați delegarea competenței de a organiza concursul primăriei orașului Frasin, județul Suceava.

PRIMAR, SECRETAR ORAȘ,

Ing. Balan Marinel Lupașcu Tatiana