Managementul Public In Contextul Crizei Economice Actuale

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………………pag 2

Capitolul I – Teorie, reglementări și practică în domeniul managementului………………..pag 3

1.1 Conceptul de management și practica managerială…………………………………………….pag 3

1.2 Evoluții în teoria managementului…………………………………………………………………..pag 12

1.3 Cerințe legale actuale în domeniul managementului public în România …………..pag 13

Capitolul II – Problematica bugetară și managementul public …………………………………pag 18

2.1 Administrația publică locală………………………………………………………………………….pag 19

2.2 Servicii publice locale………………………………………………………………………………….pag 20

2.3 Rolul managementului public în contextul crizei financiare și al insolvenței unităților administrativ teritoriale………………………………………………………………………………………..pag 23

Capitolul III-Managementul Bugetului public local al municipiului Constanța…………pag 26

3.1 Expunere de motive privind bugetul municipiului Constanța pe anul 2014…………pag 26

3.2 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare ale municipiului Constanța……………..pag 34

3.3 Priorități și provocări în contextul legii responsabilității bugetare………………………pag 39

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………….pag 42

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………pag 43

Introducere

Criza economică începută în 2007 având termen de finalizare incert reprezintă un subiect preocupant pentru multă lume. Este cert că asistăm la cea mai gravă criză din ultimii 80 de ani. Există o explicație oficială a crizei, furnizată de instituțiile publice, potrivit căreia problema își are originea în comportamentul nepotrivit al agenților economici și în imposibilitatea pieței de a funcționa adecvat și de a asigura alocarea corespunzătoare a resurselor.

Pe de altă parte, majoritatea cercetătorilor – membri corpului academic, dar și analiștii din sectorul privat – susțin că tocmai intervenția statului a sădit semințele turbulențelor financiare pe care le traversăm în prezent. Potrivit acestora, rețeta prescrisă de autorități nu poate duce la atenuarea dificultăților economice ci, din contră, la agravarea lor.

Condițiile crizei, dezbaterile publice despre descentralizare și reformă administrativă, controversele în jurul alocării fondurilor bugetare și al absorbției celor europene, transferul instituțiilor culturale, apoi al celor medicale și de învățământ în subordinea autorităților locale – toate aceste realități ale ultimilor ani au ridicat probleme noi pentru sistemele de management din administrația publică.

Managementul public din România, în prezent, se află în fața unor provocări noi. Criza economică este o provocare imediată care cere măsuri eficiente și efective legate de performanța generală a sistemului public administrativ. Nu trebuie uitat că și statul este un actor în economie atât prin achizițiile publice de bunuri și servicii dar și ca proprietar sau acționar în cadrul unor entități economice.

Tema abordată în această lucrare este denumită „Managementul public în contextul crizei economice actuale” și este rezultatul curiozității mele și al unei provocări date de cursul opțional Buget și trezorerie publică. Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de important, atat la nivelul Uniunii Europene, al tuturor statelor membre, implicit și al României, cât și la nivel mondial, deoarece criza economică este o problemă principală aparută în anul 2007 ce afectează toate domeniile inclusiv sectorul bugetar și managementul public despre care vorbim în acest proiect.

Capitolul I – Teorie, reglementări și practică în domeniul managementului

1.1 Conceptul de management și practica managerială

Etimologic, originea cuvântului management se regăsește în cuvântul latin manus care înseamnă mână, dar și în alte cuvinte precum cuvintele italiene maneggiare care înseamnă a dresa caii și maneggio care înseamnă menaj și în termenii francezi: manèger care înseamnă a dresa caii și manège care înseamnă manej, cu aceeași semnificație ca a celor în limba italiană.

Termenul management n-a avut, de la început, o consacrare în economie. A fost introdus și folosit la început în administrație, poliție, politică, armată și abia la începutul secolului al XX-lea , termenul de management își găsea consacrarea în domeniul economic, în Statele Unite, unde începe să semnifice conducerea unei afaceri.

În accepțiunea Asociației Americane de Management, managementul presupune:

a obține rezultate prin alții, asumându-ne responsabilități pentru aceste rezultate;

a fi orientat spre mediul înconjurător;

a lua decizii vizând finalitatea firmei;

a avea încredere în subordonați, încredințându-le responsabilități pentru rezultatele vizate a fi obținute;

a aprecia oamenii în funcție de rezultatele obținute;

Conceptul de management în sensul cel mai larg include ansamblul concepțiilor metodelor și mijloacelor de soluționare a problemelor cu care se confruntă activitatea practică de conducere. Frederick W. Taylor definea managementul, în cartea sa „Shop Management”, publicată în 1903, astfel: „a ști exact ce doresc să facă oamenii și a-i supraveghea ca ei să realizeze aceasta pe calea cea mai bună și mai ieftină”. Henry Fayol,în cartea sa „Administration industrielle et generale”, publicată în 1916, menționa că „a administra înseamnă a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona și a controla”.

Managementul a fost definit în mod diferit de diverși specialiști, astăzi cunoscându-se peste 140 de definiții ale managementului. Ca știință relativ nouă, interdisciplinară, managementul reprezintă un ansamblu unitar de concepte, principii, metode și tehnici de lucru cu caracter general, a căror utilizare asigură folosirea optimă a potențialului uman, material și financiar dintr-o organizație.

Bernard Galambaud, un apreciat autor francez consideră că a conduce înseamnă a transforma munca altora în performanță durabilă. Termenul de management desemnează procesul prin care se obțin rezultate eficace și performanțe prin și împreună cu ceilalți.

În mod concret, obiectul de studiu al științei managementului îl constituie analiza proceselor și relațiilor de management din cadrul organizațiilor și cercetarea mediului ambiant economic, social și cultural în care aceste organizații acționează. Ca urmare a acestui studiu, se descoperă principiile, regulile și celelalte elemente de esență care explică conținutul și dinamica managementului. Toate acestea, ca și procesele și relațiile pe care le reflectă, cunosc o continuă evoluție, de unde decurge și nevoia, necesitatea unui efort novator de continuă actualizare astfel încât acestea să exprime esența managementului în toată complexitatea sa, corespunzătoare condițiilor actuale și viitoare.

Având în vedere caracterul aplicativ al acestei științe, un rol major în cadrul său îl deține conceperea de noi metode și tehnici de management care pot fi utilizate în conducerea organizației.

Caracteristic științei managementului este situarea în centrul investigațiilor sale a omului, în toată complexitatea sa, ca subiect și obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, în strânsă interdependență cu obiectivele, resursele și mijloacele de care organizația dispune.

Managementul organizației este o componentă a științei managementului. El reprezintă aplicarea principiilor și legităților specifice acestei științe la cadrul concret al organizației respective.

Procesul de Management

Procesele de management sunt caracterizate prin aceea că o mică parte din forța de muncă din cadrul organizației acționează asupra majorității salariaților pentru realizarea obiectivelor stabilite, în condiții de eficiență cât mai ridicată.

Procesele de management reprezintă ansamblul fazelor,proceselor, acțiunilor prin care se determină obiectivele organizației,resursele și procesele de muncă necesare realizării obiectivelor,executanții proceselor de muncă.Prin procesele de management se integrează și corelează muncapersonalului folosind un complex de metode și tehnici în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a obiectivelor fixate.

În cadrul proceselor de management se disting mai multe componente principale care reprezintă funcțiile managementului:

-Previziunea și planificarea;

-Organizarea;

-Coordonarea;

-Antrenarea;

-Control și evaluare;

Aceste funcții alcătuiesc conținutul procesului tipic de management care se exercită în toate sistemele social-economice, inclusiv în firme de afaceri, indiferent de caracteristicile lor. Procesul tipic de management se structurează, în funcție de modul în care sunt exercitate funcțiile sale, în trei faze:

a)Faza previzională – caracterizată prin predominarea previziunii și prin exercitarea celorlalte funcții ale managementului într-o viziune prospectivă, axată pe anticiparea de modalități,metode, soluții organizatorice, motivaționale și de evaluare superioară, corespunzătoare evoluției prestabilite a organizației respective.

Managementul de tip previzional se concentrează asupra stabilirii de obiective pentru respectiva organizație, deciziile strategice și deciziile tactice sunt prioritare, ceea ce-i conferă un caracter anticipativ.

b)Faza de operaționalizare (de aplicare, de executare) căreia îi corespunde predominarea organizării, coordonării și antrenării personalului la realizarea zilnică a obiectivelor din planurile organizației. Acestei faze îi este caracteristic managementul operativ,cu un accentuat caracter efectuoriu în care predomină adoptarea și implementarea de decizii curente, majoritatea referitoare la activitatea de producție.

c)Faza finală – este faza de comensurare și interpretarea rezultatelor obținute (se mai numește și faza postoperativă). În această fază este preponderentă exercitarea funcției de control și evaluarea modului în care au fost realizate obiectivele planificate în prima fază.

Managementul post-operativ, specific acestei faze, are un caracter constatativ.El încheie un ciclu de conducere și pregătește condițiile pentru reluarea următorului ciclu de conducere.

Cele trei faze există într-o strânsă interdependență, unitate și intercondiționare, fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere.

“Materia primă” prin care se fundamentează fazele și funcțiile ce alcătuiesc procesul de management este informația. Aceasta servește la elaborarea deciziei, care este principalul instrument de management prin care se manifestă, în modul cel mai pregnant,specificitatea proceselor de management. De calitatea deciziei depinde esențial eficacitatea managementului respectivei organizații.

Funcțiile managementului: Esența Conducerii

În cadrul procesului de management se desfășoară fazele acestuia, adică funcțiile managementului.

Specialiștii în management apreciază că funcțiile managementului constituie esența conducerii întrucât aceste funcții constituie condiția esențială pentru desfășurarea procesului de conducere și pentru reușita acestuia.

Specialiștii din țara noastră susțin existența a cinci funcții, care sunt prezentate în continuare:

Funcția de previziune și planificare

Previziunea (planificarea, după Fayol) înseamnă “a scruta” viitorul și a întocmi planul de acțiune considerând prevederea o componentă esențială a managementului.

Prevederea înseamnă a pregăti viitorul, considerând că cel mai eficace instrument în această acțiune este planul.

Această funcție stabilește obiectivele esențiale ale organizației și componentelor sale, precum și resursele și mijloacele necesare realizăriilor.

Funcția de organizare

Funcția de organizare reunește ansamblul fazelor prin care se identifică procesele de muncă necesare realizării obiectivelor planificate,se grupează(potrivit anumitor criterii) și se repartizează spre executare unor persoane și grupe de persoane (compartimente de muncă).

Funcția de organizare se concretizează în două componente: organizarea formală (oficială sau instituțională) și organizarea informală(neoficială).

Funcția de coordonare (îndrumare sau dirijare)

Vizează elemente de detaliu și se referă la perioade mai scurte de timp ,de aceea, mai este numită și “organizare în dinamică”.Coordonarea urmărește sincronizarea deciziilor și acțiunilor personalului în cadrul previziunilor și ale sistemului organizatoric existent.

La baza coordonării se află comunicarea (procesul de transmitere a unui mesaj și de receptare a acestuia de către destinatar).

Forma oficială, predominantă, prin care se realizează funcția de coordonare, este ședința (reuniunea de lucru).

Funcția de antrenare

Funcția de antrenare reunește ansamblul proceselor prin care se determină personalul organizației să participe la stabilirea și realizarea obiectivelor organizației.

Antrenarea are ca fundament motivarea, care presupune corelarea satisfacțiilor personale din procesul muncii cu eforturile depuse, și mai ales, cu rezultatele obținute.

Funcția de control-evaluare

Control-evaluarea reprezintă ansamblul proceselor prin care se urmărește și se măsoară rezultatele obținute prin comparație cu prevederile planurilor, în vederea adoptării de măsuri corective sau de dezvoltare.

Controlul are în vedere adoptarea unor măsuri corective(de corecție) atunci când se înregistrează abateri de la planurile stabilite.

Nivelurile și piramida managementului

În cele mai multe organizații, managerii sunt situați pe o scară ierarhică care alcătuiește piramida managementului, care cuprinde 3 trepte ierarhice, și anume:

1. Top Management = managementul de vârf;

2. Middle Management = managementul de mijloc;

3. Lower Management = managementul inferior sau de jos.

În Top Management se regăsesc președintele firmei, membrii Consiliului de Administrație și Comitetului de Direcție, adică personalul din conducerea de vârf a firmei.

Aceștia îndeplinesc o serie de roluri:

• În primul rând, stabilesc strategia și politicile organizației;

• Prefigurează obiectivele generale ale organizației;

• Reprezintă organizația în relațiile cu mediul (băncile, furnizorii, clienții, sindicatele etc) îndeplinind rolul de reprezentare a organizației.

În Middle Management sunt încadrați directorii executivi (comercial, tehnic, economic) și șefii de departamente.

Aceștia sunt responsabili pentru implementarea politicilor și strategiilor elaborate de managementul de vârf.

În Lower Management se situează conducătorii din prima linie (se mai numesc și managerii din prima linie), adică, personalul cu funcții de conducere operativă. Aceștia sunt supervizorii (supraveghetorii), personalul operativ de conducere, care au în subordine numai executanți (non-manageri).

Ceea ce distinge aceste trei categorii de management din piramida managementului este ponderea diferită a proceselor de conducere și a proceselor de execuție, potrivit locului ocupat de fiecare manager în ierarhia managementului. După cum rezultă din examinarea figurii nr.1.1., amploarea procesului de conducere crește pe măsura ascensiunii pe verticala (piramida) managementului, concomitent cu diminuarea ponderii proceselor de execuție. În mod firesc, maximum de extindere a procesului de management se înregistrează la nivelul conducerii superioare (Consiliul de Administrație, Comitetul de Direcție). La nivelul conducerii de nivel mediu are loc o echilibrare relativă a sarcinilor de management cu cele de execuție. În schimb, la nivelul conducerii inferioare (de bază), sarcinile de execuție devin preponderente, procesele de management situându-se, cantitativ, pe plan secund.

Figura 1.1. Piramida Managementului

1.2 Evoluții în teoria managementului

Preocupările privind conducerea activității umane au apărut odată cu primele forme de organizare socială și s-au amplificat pe măsura progresului material și spiritual al omenirii.

Deși elemente și concepte ale managementului apar încă din antichitate, elaborarea lor științifică este dată recentă, dacă privim evoluția managementului în perspectivă istorică.

Dezvoltarea științei și tehnicii a accelerat și îmbogățit gândirea umană asupra conducerii și asupra organizării economice.

Trebuie să spunem că managementul nu a apărut pe un teren virgin. Până la conceptele moderne din zilele noastre, știința managementului a parcurs aproape un secol.

În ceea ce privește managmentul științific ca proces(aplicarea perceptelor, tehnicilor, concepțiilor de management în conducerea concretă a organizației) putem distinge trei etape evolutive principale:

a) Etapa managementului empiric – care caracterizează perioada în care funcția de conducere era îndeplinită de proprietarii organizației și se baza pe intuiție, experiență practică, acumulată în timp.

b) Începuturile managementului științific – sunt marcate de apariția și consolidarea unor concepte de management. Folosirea în procesul de producție a unor mijloace de producție de mare valoare și randament ridicat, introducerea mecanizării, automatizării, modificările calitative ale forței de muncă au determinat schimbări profunde în structura internă a proceselor de producție.

Aceste schimbări au necesitat competențe cărora conducerea empirică nu le mai putea face față.

În acest context, la începutul secolului al XX-lea, apar lucrările lui F. Winslow Taylor și Henri Fayol, lucrări de referință în management, care-i consacră pe cei doi ca „părinți” ai managementului modern.

Inginerul englez F.W. Taylor publică în 1911 lucrarea „Principiile managementului științific” , iar cel de-al doilea, tehnicianul francez H.Fayol, publică în 1916 lucrarea „Administrare industrială și generală”.

c) Managementul științific – este etapa actuală, contemporană, în care numeroase raționamente apărute în prima jumătate a secolului al XX-lea s-au conturat și clarificat, astfel încât ele au putut fi integrate într-un concept general, cuprinzător, de management.

1.3 Cerințe legale actuale în domeniul managementului public în România și rolul autorităților publice locale

Actualul context economic impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, inclusiv la creșterea eficienței entităților publice (instituții publice, regii autonome și societăți în care statul deține participații integrale sau majoritare). Întreprinderile publice – regii autonome și societăți comerciale la care statul deține participații integrale sau majoritare – reprezintă un segment important al economiei naționale și în consecință, lichiditatea, solvabilitatea și funcționalitatea acestor societăți au o influență determinantă asupra stabilității ansamblului economiei, dată fiind necesitatea creșterii rapide a contribuției reale a întreprinderilor publice la îmbunătățirea parametrilor economiei românești și la echilibrarea bugetului de stat. S-a considerat necesar a fi instituite pârghii de garantare a obiectivității și transparenței selecției managementului și a membrilor organelor de administrare, de asigurare a profesionalismului și responsabilității deciziei manageriale, mecanisme suplimentare de protecție a drepturilor acționarilor minoritari și o transparență accentuată față de public atât a activității societăților de stat, cât și a politicii de acționariat a statului, având în atenție faptul că îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat reprezintă un obiectiv asumat de Guvernul României.

În cele ce urmează vom arăta rolul instituției Consiliului Local/Primăriei ca autoritate publică tutelară pentru întreprinderile publice din subordine. Conform noilor cerințe legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, Consiliul local /Primăria Municipiului Constanța a devenit instituția care coordonează, are în subordine sau sub autoritate una sau mai multe întreprinderi publice și care exercită, în numele statului/unității administrativ-teritoriale, calitatea de acționar la întreprinderile publice. Termenii și expresiile uzuale în acest domeniu au următoarele semnificații:

guvernanța corporativă a întreprinderilor publice : ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare și control în cadrul unei întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară și organele întreprinderii publice, între consiliul de administrație/de supraveghere, directori/directorat, acționari și alte persoane interesate;

2. întreprinderi publice:

a) regii autonome înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială;

b) companii și societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic, majoritar sau la care deține controlul;

c) societăți comerciale la care una sau mai multe întreprinderi publice prevăzute la lit. a) și b) dețin o participație majoritară sau o participație ce le asigură controlul;

3. autoritate publică tutelară – instituția care:

a) coordonează, are în subordine sau sub autoritate una sau mai multe întreprinderi publice;

b) exercită, în numele statului/unității administrativ-teritoriale, calitatea de acționar la întreprinderile publice;

c) coordonează exercitarea de către una sau mai multe întreprinderi publice a calității de acționar sau asociat la o societate comercială controlată;

4. control- raportul dintre stat-acționar sau o întreprindere publică, pe de o parte, și societatea comercială la care:

a) deține direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot;

b) poate să numească sau să revoce majoritatea membrilor organelor de administrare și de control;

c) poate exercita, în calitate de acționar, o influență determinantă, în virtutea unor clauze de natură pentru a stabili strategia de management a întreprinderii publice, cuprinse în contracte încheiate cu întreprinderea publică sau în actul constitutiv al acesteia;

5. director – persoana căreia i-au fost delegate atribuții de conducere a societății, în conformitate cu prevederile art. 143 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare; directorul financiar/ economic este asimilat directorului.

Autoritatea publică tutelară are anumite competențe la regiile autonome:

a) să numească și să revoce membrii consiliului de administrație;

b) să aprobe planul de administrare elaborat de consiliul de administrație;

c) să evalueze periodic activitatea consiliului de administrație, pentru a se asigura, în numele statului sau al unității administrativ-teritoriale fondator, că sunt respectate principiile de eficiență economică și profitabilitate în funcționarea regiei autonome;

Autoritatea publică tutelară are în mod asemănător și la nivelul societăților comerciale anumite competențe specifice:

a) să numească reprezentanții statului sau, după caz, ai unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a acționarilor și să aprobe mandatul acestora;

b) să propună, în numele statului/unității administrativ-teritoriale acționar, candidați pentru funcțiile de membri ai consiliului de administrație sau, după caz, de supraveghere, cu respectarea condițiilor de calificare și experiență profesională și selecție prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

c) să evalueze periodic, prin reprezentanții săi în adunarea generală a acționarilor, activitatea consiliului de administrație, pentru a se asigura, în numele statului/unității administrativ-teritoriale , că sunt respectate principiile de eficiență economică și profitabilitate în funcționarea societății comerciale;

d) să asigure transparența politicii de acționariat a statului în cadrul societăților față de care exercită competențele de autoritate publică tutelară;

La societățile comerciale la care una sau mai multe întreprinderi publice dețin o participație majoritară sau o participație ce le asigură controlul, autoritatea publică tutelară are competențe specifice și anume:

să vegheze la exercitarea de către întreprinderea publică, în condiții de eficiență economică și strategică, a calității de acționar;

să vegheze la respectarea de către societatea controlată a principiilor de eficiență economică și profitabilitate;

Autoritatea publică tutelară și Ministerul Finanțelor Publice nu pot interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice iar competența luării deciziilor de administrare și a deciziilor de conducere a întreprinderii publice precum și răspunderea, pentru efectele acestora revine consiliului de administrație și directorilor, dacă le-au fost delegate atribuțiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului.

Regiile autonome sunt administrate de un consiliu de administrație, format din 5-7 persoane. Acesta este constituit din:

un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, licențiat în științe economice și cu experiență în domeniul economic, contabilitate, de audit sau financiar de cel puțin 5 ani de la data obținerii diplomei de studii superioare;

un reprezentant al autorității tutelare, cu experiență de cel puțin 5 ani în domeniul de activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii autonome;

3-5 persoane cu experiență în administrarea/ managementul unor regii autonome sau societăți comerciale profitabile din domeniul de activitate al regiei autonome, inclusiv societăți comerciale din sectorul privat.

Aceste persoane nu pot fi selectate din rândul funcționarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare sau al altor instituții publice ci membrii consiliului de administrație se numesc de autoritatea publică tutelară și de Ministerul Finanțelor Publice, în cazul reprezentantului acestei instituții. Desemnarea membrilor consiliului de administrație, inclusiv a reprezentanților autorității publice tutelare și ai Ministerului Finanțelor Publice, se face în baza unei evaluări/selecții prealabile efectuate de o comisie organizată la nivelul autorității publice tutelare și al Ministerului Finanțelor Publice, formată din specialiști în recrutarea resurselor umane. Autoritatea publică tutelară poate decide ca această comisie de selecție să fie asistată sau ca selecția să fie efectuată de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane. Criteriile de selecție a administratorilor sunt stabilite de comisia sau, după caz, expertul independent, cu luarea în considerare a specificului și complexității activității regiei autonome. Transparența este asigurată prin anunțul privind selecția membrilor consiliului de administrație care se publică în două ziare economice și/sau financiare cu largă răspândire și pe pagina de internet a întreprinderii publice (regia autonomă). Acesta trebuie să includă condițiile ce trebuie întrunite de candidați și criteriile de evaluare a acestora. Selecția se realizează cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței. După selecție, lista membrilor consiliului de administrație este publicată pe pagina de internet a întreprinderii publice pe întreaga durată a mandatului acestora.

Interdicții și incompatibilități : Nu pot fi administratori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor sau pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței (cu referire la responsabilitățile și cauzele intrării în insolvență). Membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 consilii de administrație ale unor regii autonome sau societăți comerciale. Durata mandatului membrilor consiliului de administrație este stabilită prin actul de înființare și nu poate depăși 4 ani. Remunerația membrilor consiliului de administrație este stabilită de autoritatea publică tutelară. Aceasta este formată dintr-o indemnizație lunară fixă, stabilită prin contractul de mandat și revizuită anual, în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță prevăzuți în contractul de mandat. Remunerația membrilor consiliului de administrație poate fi diferențiată, în funcție de numărul de ședințe la care participă, atribuțiile în cadrul unor comitete consultative și de alte atribuții specifice stabilite prin contractul de mandat. Consiliul de administrație este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al regiei autonome și are următoarele atribuții de bază:

aprobă direcțiile principale de activitate și de dezvoltare a regiei autonome;

verifică funcționarea sistemului de control intern/ managerial, implementarea politicilor contabile și realizarea planificării financiare;

numește și revocă directorii și stabilește remunerația lor;

evaluează activitatea directorilor, verifică execuția contractelor de mandat ale acestora;

elaborează raportul semestrial, prezentat autorității publice tutelare, privitor la activitatea regiei autonome, care include și informații referitoare la execuția contractelor de mandat ale directorilor.

Consiliul de administrație reprezintă regia autonomă în raport cu terții și în justiție, prin președintele său. Autoritatea publică tutelară încheie cu administratorii regiei autonome contracte de mandat având ca obiect administrarea regiei autonome, care constituie anexă la actul administrativ de numire.

Contractul de mandat cuprinde obiectivele și criteriile de performanță stabilite de autoritatea publică tutelară, între care, alături de criteriile de performanță specifice, se prevăd în mod obligatoriu obiective cuantificate privind reducerea obligațiilor restante, reducerea pierderilor, creșterea profiturilor, a cifrei de afaceri, creșterea productivității muncii.

Aceste ultime criterii reprezintă preocuparea majoră a ultimilor ani dat fiind că îndeplinirea lor prezintă mari dificultăți.

Capitolul II – Problematica bugetară și managementul public

Prin bugete locale se înțelege listele de venituri și cheltuieli al unităților administrativ-teritoriale necesare satisfacerii nevoii pe plan local.

Resursele financiare ale unităților administrativ-teritoriale se constituie din:

a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte

venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;

d) donații și sponsorizări.

Bugetele locale sunt organizate în conformitate cu organizarea administrativ –

teritorială a țării în bugete pe județe, municipii, orașe și comune. După cum s-a prezentat și anterior fiecare unitate administrativ – teritorială își întocmește buget propriu în condiții de autonomie. La nivel superior, pe plan județean, statal se întocmesc bugete centralizate pe baza agregării bugetelor locale. La nivel de județ avem:

1.Bugetul centralizat al județului format din:

1.1.bugetul propriu al județului;

1.2.bugetele unităților administrativ – teritoriale;

2.Bugetul centralizat al municipiului format din:

2.1.bugetul propriu al municipiului;

2.2.bugetul comunelor subordonate.

În România, sistemul bugetar este structurat ca în orice alt stat cu caracter unitar, în

funcție de împărțirea administrativ teritorială și cuprinde bugetul administrației centrale de

stat (denumit buget de stat, conform Constituției României) și bugetele locale ale județelor,

municipiilor, orașelor și comunelor, la care se adaugă bugetul asigurărilor sociale de stat.

Bugetele locale evidențiază acțiunile specifice administrației de stat locale ce se finanțează în cea mai mare parte din venituri proprii. Așadar, în conformitate cu împărțirea administrativ teritorială a statului nostru, bugetele locale sunt formate din bugetele județelor și al municipiului București, bugetele municipiilor, orașelor și comune lor.

2.1 Administrația publică locală

În administrarea fondurilor publice, prin bugetul de stat și bugetele locale, un

rol important îl are administrația publică centrală și locală. Finanțele locale sunt

administrate financiar prin organele administrației publice locale. Administrația publică în cadrul unităților administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor:

-autonomiei locale;

-descentralizării serviciilor publice;

-eligibilității autorităților administrației publice locale;

-legalității;

-consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale.

Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice. Acest drept se exercită de consiliile locale și de primari, precum și de cele județene, autorități ale administrației publice locale, alese prin vot. Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Autonomia locală este numai administrativă și financiară și privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile organelor administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care aparțin comunei, orașului sau județului, după caz. Autoritățile administrației publice locale sunt deliberative și executive. Autoritățile deliberative sunt consiliile locale, iar primarii reprezintă autoritatea executivă. Titularii bugetelor locale sunt consiliile locale.

În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale, în baza prevederilor legii finanțelor publice locale, au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugete de venituri și cheltuieli la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

2.2 Servicii publice locale

Serviciile publice locale sunt finanțate din bugetele publice locale, sunt administrate de autoritatea publică locală dar pot fi gestionate în regim public și privat prin concesionarea dreptului de furnizare a acestora.

Serviciile publice locale sunt:

A. Servicii de administrare a domeniului public și privat ale statului;

B. Servicii publice de gospodărie comunală;

Ambele categorii se află în sarcina autorităților administrative publice locale și se organizează pe baza urmatoarelor principii:

1. Autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice;

2. Responsabilitatea și legalitatea în furnizarea acestor servicii;

3. Corelarea cerințelor cu resursele;

4. Dezvoltarea durabilă;

5. Asocierea și parteneriatul public privat;

6. Liberul acces la informații și consultarea cetățenilor;

7. Respectarea regulilor economiei de piață și eficienței economice;

Prin servicii de administrare a domeniului public și privat de interes local

ințelegem totalitatea acțiunilor și activităților edilitar-gospodărești prin care se

asigură administrarea,gestionarea și exploatarea bunurilor din domeniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Prin domeniul public al unităților administrativ-teritoriale întelegem totalitatea

bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea publică a unităților administrativ-

teritoriale potrivit legii sau prin natura lor care sunt de uz sau interes public local sau

județean.

Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale reprezintă totalitatea bunurilor mobile și imobile care se află în proprietatea unităților administrativ teritoriale și care nu fac parte din domeniul public al acestora.

Serviciile de administrare a domeniului public și privat al statului sunt destinate satisfacerii unor nevoi ale comunității locale și contribuie la ridicarea gradului de civilizație și confort al acestora.

Activitățile ce reprezintă obiectul serviciilor de administrare a domeniului public sunt:

• construirea,modernizarea,exploatarea și întreținerea drumurilor, podurilor, străzilor,etc;

• amenajarea și întreținerea zonelor verzi,a parcurilor și grădinilor publice, a lacurilor de agrement, a terenurilor de sport și de joacă pentru copii;

• amenajarea , întreținerea și exploatarea lacurilor,ștrandurilor;

• deratizarea și dezinsecția instituțiilor publice,locale,spațiilor comerciale;

• construirea,modernizarea,administrarea și exploatarea piețelor agro-alimentare a târgurilor;

• instalarea,întreținerea,funcționarea sistemelor de semnalizare;

• indepărtarea zăpezii și preîntâmpinarea formării poleiului și gheței;

• amenajarea,organizarea și exploatarea parcurilor,a locurilor publice de afișaj și reclame,

a panourilor publicitare;

B.Serviciile publice de gospodărie comunală reprezintă ansamblul activităților și acțiunilor de utilitate și interes local desfășurate sub autoritatea administrației publice locale prin care se asigură următoarele:

1. alimentarea cu apa;

2. canalizarea și epurarea apelor uzate și fluviale;

3. salubrizarea localităților;

4. alimentarea cu energie termică produsă centralizat;

5. alimentarea cu gaze naturale;

6. alimentarea cu energie electrică;

7. transportul public local;

8. administrarea fondului locativ public;

Serviciile publice de gospodărie comunală trebuie să îndeplinească următoarele

condiții:

1. continuitate din punct de vedere cantitativ și calitativ(dezvoltare durabilă);

2. adaptabilitate la cerințele consumatorilor;

3. acces egal la serviciul public(în condiții contractuale);

4. asigurarea sănătății publice și a calității vietii;

2.3 Rolul managementului public în contextul crizei financiare și al insolvenței unităților administrativ teritoriale

Încă de la apariția ultimei legi a finanțelor publice locale s-a pus problema unui proiect de lege specială referitor la criza financiară și insolvența unităților administrativ teritoriale. Ulterior, după mulți ani de înregistrare a unui volum mare al arieratelor înregistrate de unitățile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale față de furnizorii de bunuri, servicii și lucrări și  necesitatea deblocării activității furnizorilor de bunuri, servicii și lucrări care au avut de recuperat de la autoritățile administrației publice locale sume ce reprezintă arierate, a fost adoptată o reglementare care să dea soluții de îmbunătățire a managementului public în cazul crizei financiare și a insolvenței unităților administrativ teritoriale. Interesul public a fost cel care a condus la necesitatea reglementării procedurii privind criza financiară și insolvența unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Astfel, prin stabilirea cadrului general și procedurilor colective pentru acoperirea pasivului unităților administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvență, au fost reglementate următoarele aspecte:

modul de implicare a instituțiilor abilitate în redresarea economico-financiară a unității administrativ-teritoriale în situații de criză financiară și de insolvență;

drepturile și obligațiile creditorilor unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și drepturile și obligațiile autorităților administrației publice locale;

În acest context, termenii utilizați în reglementare și în practică au semnificatii specifice:

Criza financiară este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în urmatoarele situații:

1) neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 90 de zile și care depășesc 15% din bugetul general al unității administrativ-teritoriale respective, cu excepția celor aflate în litigiu comercial;

2) neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri și cheltuieli sau în bugetele instituțiilor ori serviciilor publice de interes local sau județean, după caz, pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scadenței;

Criza financiară se constată și se soluționează în mai multe etape:

– Adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local privind existența situației de criză financiară;

– Înregistrarea situației de criză financiară în Registrul local al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale;

-Înființarea Comitetului pentru situații de criză financiară;

– Elaborarea unui Plan de redresare financiară după analiza propunerilor strategice preliminare de către ordonatorul principal de credite;

Planul de redresare financiară cuprinde:

1.prezentarea situației economico-financiară a unității administrativ-teritoriale;

2.măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esențiale de către autoritățile administrației publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară;

3.măsuri de îmbunătățire a managementului financiar și a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esențiale;

4.măsuri de creștere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum și de generare de venituri suplimentare;

5.măsuri pentru reducerea cheltuielilor;

6.planificarea economico-financiară și bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:

a)analiza tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, precum și elaborarea de rectificări ale bugetului local;

b)proiecția veniturilor și cheltuielilor pentru anul curent și pentru următorii 2 ani;

c)restructurarea conducerii, organizării și gestionării aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, a serviciilor și instituțiilor publice de interes local sau județean, după caz;

7.stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective, persoane responsabile și termene;

Insolvența este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvența este prezumată în următoarele situații:

1) neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din bugetul general al unității administrativ-teritoriale, fară a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;

2) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă și prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței;

Participanții competenți la procedura insolvenței sunt: ordonatorul principal de credite, autoritățile deliberative, instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor și administratorul judiciar. Aceștia trebuie să asigure, întocmirea documentelor și realizarea operațiunilor.

Capitolul III – Managementul Bugetului public local al municipiului Constanța

3.1 Expunere de motive privind Bugetul municipiului Constanța pe anul 2014

Bugetul municipal pe anul 2014 a fost aprobat la venituri în sumă de 675.788 mii lei, la cheltuieli în sumă de 739.473 mii lei, cu un excedent al anului 2013 în sumă de 63.685 mii lei a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.10856 din 24.01.2014.

Aceasta cuprinde următoarele elemente bugetare:

– sinteza bugetului municipal pe anul 2014 detaliată la venituri pe capitole și subcapitole, iar la cheltuieli pe capitole, subcapitole și paragrafe, în clasificația economică și funcțională;

-detalierea cheltuielilor de capital, pe acțiuni și categorii de investiții;

-regulamentul finanțărilor nerambursabile privind activitățile sportive si culturale;

-bugetele instituțiilor din subordinea Consiliului Local al Municipiului Constanța;

-bugetul creditelor externe și interne;

Veniturile proprii ale bugetului municipal s-au aprobat în sumă de 386.400 mii lei.

Veniturile curente ale bugetului municipal s-au aprobat în sumă de 544.627 mii lei, din care venituri fiscale în sumă de 501.815 mii lei și venituri nefiscale în sumă de 42.812 mii lei.

Veniturile fiscale au fost construite din impozit pe venit, profit și câștiguri din capital în sumă de 198.018 mii lei, impozite și taxe pe proprietate în sumă de 97.030 mii lei impozite și taxe pe bunuri și servicii în sumă de 185.437 mii lei și alte impozite și taxe fiscale în sumă de 21.330 mii lei.

Veniturile nefiscale sunt constituite din venituri din proprietate în sumă de 10.630 mii lei, vânzări de bunuri și servicii în sumă de 32.182 mii lei.

Cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit au fost aprobate în sumă de 190.000 mii lei.

Excedentul anului 2013 în sumă de 63.685 mii lei a fost utilizat în anul 2014 ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetul local au fost aprobate în sumă de 158.227 mii lei din care:

a)Învățământ preuniversitar de stat

-cheltuieli de personal 111.917 mii lei

-cheltuieli pentru bunuri și servicii 15.000 mii lei

-cheltuieli hotărâri judecătorești 19.323 mii lei

b) Creșe 776 mii lei

c) Sume defalcate pentru serviciul de evidență a populației 101 mii lei

d)Sume defalcate pentru persoane cu handicap 10.676 mii lei

e)Sume defalcate pentru ajutor social încălzire locuințe 79 mii lei

f) Sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale 355 mii lei

Subvențiile de la bugetul de stat au fost în sumă de 48.447 mii lei.

Subvențiile de la alte administrații au fost în sumă de 1.783 mii lei.

Sumele primite de la U.E / alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări sunt în sumă de 80.931 mii lei.

Cheltuielile pentru Autorități publice și acțiuni externe se aprobă în sumă de 41.547 mii lei din care 20.104 mii lei cheltuieli pentru bunuri și servicii, 19.955 mii lei cheltuieli de personal și 1.488 mii lei cheltuieli de capital .

Cheltuielile pentru alte servicii publice generale se aprobă în sumă de 225 mii lei din care cheltuieli pentru bunuri și servicii în sumă de 15 mii lei și cheltuieli de personal în sumă de 210 mii lei.

Cheltuielile pentru Tranzacții privind datoria publică și împrumuturi se aprobă în sumă de 300 mii lei din care cheltuieli pentru bunuri și servicii în sumă de 1 mii lei și cheltuieli pentru dobânzi în sumă de 299 mii lei.

Cheltuielile la capitolul Ordine publică și siguranță națională se aprobă în sumă de 14.503 mii lei din care cheltuieli de personal suma de 3.550 mii lei, cheltuieli pentru bunuri și servicii suma de 10.943 mii lei și cheltuieli de capital în sumă de 10 mii lei.

Cheltuielile pentru capitolul Învățământ au fost aprobate în sumă de 146.658 mii lei din care cheltuieli de personal în sumă de 111.917 mii lei, cheltuieli pentru bunuri și servicii în sumă de 15.418 mii lei și cheltuieli pentru acordarea unor drepturi de natură salarială prevăzute prin hotărâri judecătorești suma de 19.323 mii lei.

Detalierea cheltuielilor pe articole și alineate precum și pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat pentru finanțarea complementară a fost efectuată la prima rectificare de buget pe anul 2014.

Cheltuielile pentru Sănătate au fost aprobate în sumă de 5.881 mii lei reprezentând cheltuieli de personal în sumă de 4.400 mii lei, cheltuieli pentru bunuri și servicii 50 mii lei cheltuieli pentru asistența socială 120 mii lei și de capital în sumă de 1.311 mii lei.

Cheltuielile pentru Cultură, Recreere și Religie au fost aprobate în sumă de 43.441 mii lei din care 787 mii lei transferuri între unități ale administrației publice, cheltuieli pentru bunuri și servicii în sumă de 37.558 mii lei, alte cheltuieli în sumă de 5.096 mii lei.

Municipiul Constanța în calitatea sa de membru asociat în cadrul Adunării Generale a Clubului C.S. Handbal Club Municipal Constanța a aprobat alocarea sumei de 4000 mii lei pentru anul 2014, la capitolul 67 Cultură, Recreere și Religie, titlul alte cheltuieli.

Cheltuielile pentru Asigurări și Asistență socială au fost aprobate în sumă de 53.449 mii lei din care 6.157 mii lei bunuri și servicii, 13.617 mii lei cheltuieli de personal, 2.675 mii lei transferuri între unități ale administrației publice, asistență socială în sumă de 30.554 mii lei, alte cheltuieli în sumă de 446 mii lei.

Cheltuielile totale pentru Locuințe, Servicii și Dezvoltare publică au fost aprobate în sumă de 278.907 mii lei din care 14.245 mii lei cheltuieli de personal, 39.769 mii lei bunuri și servicii, subvenții în sumă de 3.752 mii lei, proiecte cu finanțare din FEN suma de 114.500 mii lei, alte transferuri în sumă de 32.033 mii lei, rambursări de credite în sumă de 17.122 mii lei și cheltuieli de capital în sumă de 57.486 mii lei.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii vor asigura finanțarea următoarelor activități :

1. Iluminatul public, cu 20,380 mii lei;

2. Alte programe de gospodărie publică cu 10.927 mii lei;

3. Serviciul Public de Impozite și Taxe și alte venituri ale bugetului local cu 8.462 mii lei;

La capitolul Protecția mediului cheltuielile au fost aprobate în sumă de 74.680 mii lei pentru cheltuielile pentru bunuri și servicii.

Cheltuielile la capitolul Combustibil și energie au fost aprobate în sumă de 32.052 mii lei pentru alte subvenții reprezentând ajutoare pentru încălzirea locuinței cu energie termică.

Cheltuielile pentru Transporturi au fost aprobate în sumă de 47.830 mii lei din care 27.430 mii lei bunuri și servicii, subvenții în sumă de 20.400 mii lei.

La capitolul Locuințe, Servicii și Dezvoltare publică privind credite interne au fost aprobate cheltuielile pentru proiecte cu finanțare din FEN în sumă de 10.917 mii lei.

La capitolul Protecția mediului privind credite interne au fost aprobate cheltuielile de capital în sumă de 2000 mii lei.

În bugetul municipal a fost alocată suma de 2.500 mii lei pentru punerea în executare a sentinței civile nr.4853/2004, pronunțată de Tribunalul Constanța în procesul cu FINCOGERO SPA CATANIA, urmând ca din sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat să suplimenteze cu diferența de 1.634 mii lei.

În conformitate cu această sentință, pentru anul 2014 suma ce a fost alocată si plătită până la 31 decembrie a fost de 4.134 mii lei.

Compartimentul Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local va comunica prezenta hotărâre Direcției Financiare , Direcției Tehnic Achiziții precum si Compartimentul Audit Public Intern în vederea aducerii la îndeplinire și spre știință Instituției Prefectului Județului Constanța.

Proiectul de buget pe anul 2014 s-a elaborat avându-se în vedere următoarele :

-prognozele principaliilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul 2014, precum și pentru următorii ani, conform scrisorii-cadru a Ministerului Finanțelor Publice nr.351670/02.10.2013.

-politicile și strategiile locale precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget comunicate de direcțiile din cadrul Primăriei Municipiului Constanța, de instituțiile publice, societățile comerciale și regiile autonome din subordinea Consiliului Local Municipal Constanța.

-Legea nr.356 din 18 decembrie 2013 privind bugetul de stat pe anul 2014.

-Legea nr.273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale.

Veniturile bugetelor locale se constituie din :

a) Venituri proprii, formate din : impozite, taxe, constribuții, alte vărsăminte , alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;

b) Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) Subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;

d) Donații și sponsorizări;

e) Sume primite de la Uniunea Europeană și/sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări;

Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetului local s-a bazat pe constatarea, evaluarea și inventarea materiei impozabile și a bazei de impozitare în funcție de care se calculează impozitele și taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate și a veniturilor obținute din acestea, precum și de alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor.

De asemenea, s-a avut în vedere cadrul legislativ în vigoare pentru anul 2014 precum și gradul de realizare a veniturilor proprii în anii 2012 și 2013.

Pentru anul 2014 veniturile bugetului local propuse sunt în cuantum de 675.788 mii lei, compuse din :

-venituri proprii 386.400 mii lei.

-sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat 158.227 mii lei.

-subvenții de la bugetul de stat și de la alte bugete 50.230 mii lei.

-sume de primit de la Uniunea Europeană 80.931 mii lei.

Comparând veniturile propuse pentru anul 2014 cu veniturile încasate în anul 2013 respectiv 675.788 mii lei față de 596.444 mii lei, observăm o creștere în anul 2014 cu 79.344 mii lei care se datorează în special creșterii sumelor de primit de la Uniunea Europeană.

La elaborarea bugetului pe anul 2014 s-a avut în vedere și excedentul înregistrat la data de 31 decembrie 2013 în sumă de 63.685 mii lei care, în conformitate cu normele emise de Direcția de Sinteză a Politicilor Bugetare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, nu se utilizează în faza de programare a bugetelor.

Cheltuielile bugetului local pentru anul 2014 au destinație precisă și limitată, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinație.

Cheltuielile bugetului se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenți.

Pentru anul 2014 cheltuielile prognozate în buget sunt în sumă de 739.473 mii lei din care cheltuieli pentru implementarea programelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt în sumă de 114.500 mii lei.

Având în vedere că proiectele cu finanțare europeană postaderare funcționează pe principiul rambursării (se achită sumele de către beneficiar și apoi se rambursează de către Autoritatea de Management ) , a faptului că există întârzieri în rambursarea sumelor achitate, precum și condițiile restrictive de acordare a prefinanțării și în anul 2014 Primăria recurge la finanțare rambursabilă internă sub forma unei linii de finanțare, respectiv cu suma de 12.917 mii lei.

Pentru anul 2014 cheltuielile sunt în general la același nivel, indexate cu rata inflației, ca și în anul 2013 excepție făcând cheltuielile de personal unde salariul minim pe economie a crescut începând cu 01.01.2014 la 850 lei și începând cu 01.07.2014 la 900 lei iar CAS-ul s-a diminuat cu 5% începând cu semestrul II 2014.

Din totalul cheltuielilor în sumă de 739.473 mii lei, 30,17% sunt alocate cheltuielilor de dezvoltare respectiv 223.157 mii lei iar 69,83% sunt alocate cheltuielilor de funcționare, respectiv 516.316 mii lei.

Cheltuielile de funcționare sunt alocate pe următoarele categorii de cheltuieli :

-învățământ : cheltuieli de personal, materiale, hotărâri judecătorești 146.658 mii lei, respectiv 28,41%;

-protecția mediului, salubritate, toalete publice, platforme de gunoi 75.350 mii lei, respectiv 14,60%;

-gospodărie comunală inclusiv SPIT și RAEDPP 57.766 mii lei, respectiv 11,19%;

-asistență socială 53.449 mii lei, respectiv 10,36%;

-subvenții RATC și reparații drumuri 47.830 mii lei, respectiv 9,26%;

-spații verzi și evenimente culturale, sportive, etc 43.441 mii lei, respectiv 8,41%;

-autorități executive : cheltuieli de personal și cheltuieli materiale 40.182 mii lei, respectiv 7,79%;

-ajutoare energie termică RADET 32.052 mii lei, respectiv 6,20%;

-alte cheltuieli : poliția locală, pază, protecție civilă, evidența populației, CRTS, dobânzi 19.588 mii lei, respectiv 3,78%;

Urmărind dezvoltarea durabilă a Municipiului Constanța și a zonei Metropolitane, în conformitate cu viziunea și obiectivele sectoriale ale Planului Local de Dezvoltare a Municipiului, în anul 2014 se continuă investițiile importante din programele cu finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, cum sunt :

„Restaurarea și reamenajarea promenadei și a spațiilor verzi din zona Vraja Mării Cazino Port Tomis”, “ Restaurarea și reamenajarea integrală a zonei istorice- Piața Ovidiu” , „ Îmbunătățirea accesului în Stațiunea Mamaia prin construirea unor pasarele pietonale” , „Parcul Seniorilor” , „Promenada turistică Mamaia”, „Reamenajarea integrală a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului Constanța” , „Amenajare Parc Carol I” , „Construire Parcare zona Albatros” , „Amenajarea integrate a zonei de acces în portul turistic Tomis și Plaja Modern” , „Reabilitare și modernizare iluminat public în zona Metropolitană” , „Realizare pistă bicicliști”, „Reabilitare și amenajare Parc Arheologic”, „Modernizare și extindere Centru Social Fair Play”.

De asemenea, se continuă programele multianuale, așa cum sunt modernizarea infrastructurii, programul de plantări de material dendrologic, ornamentarea intersecțiilor și executarea de covoare florale în parcuri, executarea de parcaje iluminate și împrejmuite, continuarea realizării de platforme moderne pentru colectarea deșeurilor, betonate, împrejmuite și acoperite, în toate cartierele de blocuri din municipiu, redeschiderea a două cluburi pentru pensionari.

În anul 2014 va începe și etapa a II a a lucrărilor de construire a unității locative modulare în Municipiul Constanța iar spre sfârșitul anului încep lucrările de reabilitare și modernizare a locurilor de joacă pentru copii, program derulat pe parcursul a doi ani.

Programele și acțiunile cu caracter social ocupă o pondere semnificativă în cadrul bugetului local. Se continuă cunoscutele acțiuni de asistență socială prin acordarea de ajutoare în natură cu ocazia celor mai importante sărbători religioase, pensionarilor care se încadrează în limitele plafonului de pensie, persoanelor fără venituri și persoanelor cu handicap, gratuitățile pe mijloacele de transport în comun pentru persoanele cu handicap, premiile în bani oferite persoanelor care împlinesc vârsta de 80 de ani și familiilor care aniversează 50 de ani de la căsătorie, ajutoarele pentru încălzirea locuinței cu combustibili solizi, butelii și energie electrică. Și în anul 2014, pentru ca locuitorii din Municipiul Constanța să beneficieze de servicii medicale de cea mai bună calitate și să aibă șansa să fie salvați, Primăria Municipiului Constanța va acorda sprijin financiar pentru susținerea cheltuielilor pacienților diagnosticați cu infarct miocardic.

În conformitate cu art.29 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, sumele rezultate din vânzarea , în condițiile legii, a unor bunuri aparținând domeniului privat al unităților administrativ teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale și se cuprind în secțiunea de dezvoltare, prin rectificare bugetară locală, numai după încasarea lor.

Pentru anul 2014, în funcție de ratele contractuale ce se vor încasa și ținând cont de noile contracte ce se vor încheia din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat, prognozăm că se va încasa suma de 6.655 mii lei. Această sumă, pe măsura încasării , prin rectificare bugetară va fi alocată prioritar în următoarele direcții :

a) Punerea în executare a sentinței civile nr.4853/2004, pronunțată de Tribunalul Constanța în procesul cu FIN.CO.Ge.RO.SPA respectiv eșalonarea plății din titlul executoriu pe o perioadă de 15 ani, în rate anuale egale;

În bugetul municipal este alocată suma de 2.500 mii lei pentru punerea în executare a sentinței civile menționate mai sus, urmând ca din sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat să suplimenteze cu diferența de 1.634 mii lei.

În conformitate cu această sentință, pentru anul 2014 suma ce va fi alocată și plătită până la 31 decembrie va fi de 4.134 mii lei.

b) Alte proiecte de investiții;

Stabilirea cheltuielilor bugetului local s-a efectuat în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Proiectul de buget al anului 2014 se bazează pe propunerile direcțiilor și serviciilor din cadrul Primăriei municipiului Constanța și reflectă menținerea în condiții normale a proiectelor de investiții realizate în anii anteriori precum și funcționalitatea instituțiilor din subordine.

3.2 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare ale municipiului Constanța

Tabel 3.1

Statistica bugetului în ultimii 3 ani :

Tabel: 3.2 Veniturile bugetului public al municipiului Constanța pe anul 2014:

Figura 3.1

Figura 3.2

Tabel 3.3 Cheltuielile bugetului public al municipiului Constanța pe anul 2014:

Figura 3.3

TOTAL VENITURI

Figura 3.4

Cheltuielile Sectiunii de Funcționare

Tabel 3.4

Deficitul Bugetar

3.3 Priorități și provocări în contextul legii responsabilității bugetare

Municipiul Constanța are încă o serie de proiecte care reprezintă atât priorități dar și provocări de ordin bugetar. Aceste proiecte în curs sunt următoarele:

REAMENAJAREA LOCURILOR DE JOACĂ EXISTENTE ȘI AMENAJAREA DE NOI LOCURI DE JOACĂ ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA

TOTAL LOCURI DE JOACĂ PROPUSE PENTRU REAMENAJARE- 69 locuri de joacă, din care 3 locații noi. Acestea vor fi dotate cu echipamente noi iar suprafața de joc va fi amenajată cu paviment din cauciuc reciclat. Până în prezent s-au realizat următoarele:
– obținerea situațiilor juridice ale terenurilor aferente locurilor de joacă ce fac obiectul proiectului;
– obținerea Certificatelor de Urbanism;
– încheiere contracte pentru:
– realizare studii topografice pentru 66 locații;
-serviciul de proiectare în etapa DALI și PAC, PT + CS pentru execuția proiectului de reamenajare a locurilor de joacă existente;
– serviciul de proiectare în etapa SF și PAC, PT + CS pentru execuția lucrărilor de amenajare de noi locuri de joacă.
Contractele sunt în curs de semnare urmând următoarele etape:
– întocmirea documentației de avizare și obținerea avizelor prevăzute în Certificatele de Urbanism;
– după realizarea DALI și SF, acestea vor fi supuse spre aprobare Comisiei Tehnico Economice a Primăriei Municipiului Constanța, urmând să fie aprobate prin HCL;
– elaborarea și aprobarea PAC, PT + CS.

Numai după parcurgerea acestor etape preliminare care presupun termene prevăzute de lege, poate fi demarată procedura de achiziție a lucrărilor de reamenajare a locurilor de joacă existente și amenajarea de noi locuri de joacă. Întrucât legislația în domeniu prevede etape și termene stricte, se estimează punerea în aplicare a proiectului în luna septembrie 2015.

Amenajare parc Carol I
Sursa de finanțare: Administrația Fondului pentru Mediu și buget local;
Valoare contract: 1.962.237 lei nerambursabil;
Contract de finanțare nr. 662/23.11.2011;
Perioada de implementare: noiembrie 2011 – decembrie 2015;
Obiectiv: Îmbunătățirea calității mediului prin realizarea de noi spații verzi, respectiv amenajarea parcului Carol I – Zona Termele Romane – Edificiul cu mozaic;
Faza actuală:Contract lucrări în curs de execuție din data de 02.06.2014

Promenada turistică Mamaia
Sursa de finanțare: POR –Axa 1.1.
Valoare contract: 68.685.880,49 lei din care nerambursabil 48.317.628,50 lei;
Contract de finanțare nr. 3438/17.08.2012; 
Durata de implementare: 34 luni;
Obiectiv: Modernizarea și reamenajarea promenadei turistice din municipiul; Constanța- zona Sat Vacanță și Stațiunea Mamaia;
Rezultate :
    – Reabilitarea aleii pietonale principale din Sat Vacanță;  
    – Reabilitare și reamenajare promenada Malibu – Perla – Cazino Mamaia; 
    – Reabilitare și modernizare promenada Cazino Mamaia; 
    – Reabilitarea și reamenajarea promenadei Cazino Club Castel – până în vecinătatea hotelului Vega;

Față de aceste proiecte bugetare în derulare dar și față de întreaga activitate a Municipiului Constanța privind managementul public în executarea bugetului , Primăria Constanța se va confrunta cu noi exigențe date de Legea responsabilității fiscal- bugetare. Guvernul României își definește și își derulează politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:

Principiul transparenței: În ceea ce privește stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare și derularea politicii fiscale și bugetare, Guvernul și autoritățile publice locale au obligația de a face publice și de a menține în dezbatere într-un interval de timp rezonabil toate informațiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale și bugetare , rezultatelor acestora și a stării finanțelor publice centrale și respectiv locale.

Principiul stabilității: Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.

Principiul responsabilității fiscale: Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligatiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung.

Principiul echității: Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în considerare impactul financiar potențial asupra generațiilor viitoare, precum și impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung.

Principiul eficienței: Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, inclusiv cele finanțate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, se vor baza pe evaluarea economică , precum și pe evaluarea capacității de absorbție.

Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice:

Politica salarială și a numărului de personal aferentă instituțiilor, autorităților, entităților publice și/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu țintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinație.

Obiectivele politicii fiscal-bugetare:

Menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;

Gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;

Menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

Asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare;

Transparența politicii fiscal-bugetare se manifestă prin aceea că în termen de 45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor publice va publica pe site-ul propriu programarea financiară trimestrială a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, în clasificație economică, pe baza programului trimestrial de colectare a veniturilor bugetare.

În fiecare an în termen de 55 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanțelor Publice va publica pe site-ul propriu, estimările trimestriale referitoare la cheltuielile bugetelor locale, bugetelor instituțiilor autofinanțate și altor bugete componente ale bugetului general consolidat care nu au fost menționate la alin(1) în clasificație economică.

Ministerul Finanțelor Publice publică pe propria pagină de internet date bugetare bazate pe contabilitatea de casă sau datele echivalente provenite din contabilitatea publică, în cazul în care datele bazate pe contabilitatea de casă nu sunt disponibile, cel puțin cu următoarea frecvență: (i) lunar și înainte de sfârșitul lunii următoare, pentru administrația centrală, administrația de stat și subsectoarele administrațiilor de securitate socială; trimestrial și înainte de sfârșitul trimestrului următor, pentru subsectorul administrației locale;

Concluzii

Lucrarea are ca scop să pună în lumină problematica bugetară la nivelul administrației publice locale și importanța managementului public în sectorul bugetar. Previziunile bugetare pe anul 2014 au servit drept bază de analiză a situației fondurilor publice privind sursele și destinația lor față de interesele comunității.

Capitolul I a reprezentat stadiul cunoașterii la nivelul programului de studii de licență specializarea Management.

Capitolul II a prezentat problematica bugetară prin Bugetele publice locale în România cu accent pe elemente de administrație publică locală și de servicii publice locale. Tot aici a fost relevat rolul managementului public în contextul crizei financiare și al insolvenței unităților administrativ teritoriale. Această ultimă temă reflectă titlul lucrării de licență și arată ce responsabilități apar în contextul crizei financiare și al insolvenței la nivelul unităților administrativ teritoriale.

Capitolul III – Managementul Bugetului public local al municipiului Constanța reprezintă studiul de caz ales și are în structură: 3.1 Expunere de motive privind bugetul municipiului Constanța pe anul 2014; 3.2 Analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare ale municipiului Constanța ; 3.3 Priorități și provocări în contextul legii responsabilității bugetare.

Concluzia finală a lucrării de licență este că interesul public față de comunitățile locale trebuie atins cu eficiență în gestionarea fondurilor publice. Rolul managementului public și responsabilitatea bugetară sunt elemente cheie de care depinde satisfacerea nevoilor comunitare în condiții de transparență și eficiență.

Bibliografie

[1] Dobre Elena ,Buget și trezorerie publică, Editura ExPonto 2003

[2] Dobre Elena , Caiet de studiu individual ID Buget și trezorerie publică, Editura Ovidius University Press 2010;

[3]Ion Petrescu – “Management General”,1991, p.16

[4] Iordan Nicola, „Managementul serviciilor publice locale”, Ed. All Beck,Bucuresti, 2003;

[5] Parlagi Anton, „Serviciile publice locale”, Editura Economică, București, 2001;

[6] Petrovici Virgil – “Capacitatea managerială”,Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996;

[7] Petrovici Virgil – “Bazele Managementului”,Editura Muntenia, Constanța,2006;

[8] Popovici Norina-„Management general”, Editura University Press,Constanța,2011;

Site-uri consultate:

www.cjc.ro

www.legestart.ro

www.primaria-constanta.ro/Fisiere/Primarie/Financiar/BugetulMunicipal2014

*** Colecția Monitorul Oficial al României partea I Resurse juridice :

-Scrisoarea de intenție către Fondul Monetar Internațional, aprobată de Guvern prin memorandum la data de 7 iunie 2011

-OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în M. Of. 883/14.12.2011;

-Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare,

-OUG nr. 46/2013 privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, publicata in M. Of. nr. 299/ 24.05.2013.

-Legea nr.69/2010 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 6 aprilie 2015