Managementul Proiectelor Pentru Dezvoltarea Activitatilor Turistice

=== 7740cbf340f938c1ac6d4066702ec97dc234dad3_575099_1 ===

Capitolul I

Analiza potențialului turistic și a perspectivelor de dezvoltare la nivelul regiunii Nord-Vest

Prezentarea Regiunii Nord-Vest

Suprafața Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest este de 34.159 km². Aceasta constituie circa 14,3% din întreag suprafață a României. Regiunea Nord-Vest este formată din 6 județe, respectiv Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Regiunea Nord-Vest are o populație de de 2.845.500 locuitori conform ultimului recensământ, reprezentând 12,7% din populația totală a României. Densitatea medie a populației în această regiune este de 82,7 locuitori/kmp. Din punct de vedere al dinamicii, putem vorbi de un spor natural de –1,8‰ la nivelul anului 2016, cu valoarea cea mai scăzută în județul Sălaj, de -3,0‰ și cea mai mare în județul Bistrița-Năsăud, de 0,0‰, ceea ce înseamnă că toate celelalte județe aparținând acestei regiuni u înregistrat un spor natural negativ.

Regiunea Nord-Vest mai poartă și denumirea de ”Transilvania de Nord”, aceasta fiind utilizată pentru promovarea brandului turistic regional. Turismul este un factor principal pentru dezvoltarea acestei regiuni, datorită potențialului natural și antropic de care regiunea dispune, fiind cunoscut atât în țară, cât și la nivel internațional.

Potențialul Regiunii Nord-Vest este carcterizat prin prezența de rezervații naturale, situri arheologice, lacuri glaciare și vulcanice, forme de relief speciale, stațiuni balneo-climaterice, fiind propice dezvoltării turismului de agrement, cultural, religios, agroturism, montan și de tratament. Etnoturismul are condiții favorabile de dezvoltre în județe precum Bihor, Cluj și Maramureș. Relieful muntos este foarte bine reprezentat, existând și fenomene precum peșterile, defileele și cheile..

În 2016, potențialul turistic al Regiunii Nord-Vest era valorificat în special prin cele 580 unități de primire turistică, care reprezentau 11,8 % din capacitatea totală de cazare a țării, fiind concentrate mai ales în Maramureș, Cluj și Bihor, ade cazare la nivel național. Legat de distribuția la nivel regional a capacității de cazare, aceasta se concentrează în județele Bihor, Maramureș și Cluj, respectiv 75,86% din totalul unităților de primire turistică ale regiunii. Cele trei județe menționate, ca urmare a faptului că au cel mai ridicat potențial turistic, înregistrează și cele mai multe cereri, respectiv 82,3% din totalul sosirilor și 81,5% in totalul înnoptărilor din Regiunea Nord-Vest.

Regiunea Nord-Vest

Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare și potențialului economic

– 2016-

1.2. Analiza evolutiei turismului în Regiunea Nord-Vest în perioada 2012-2016

Evoluția populației ocupate în domeniul serviciilor în Regiunea Nord-Vest, în perioda 2012-2016 a fost:

mii pers –

Se observă creșterea populației ocupate în turism în ultimii ani, situație bazată pe dezvoltarea semnificativă a acestei ramuri a economiei și pe importanța mărita care se acordă astazi turismului și componentelor sale. În general, există o evoluție pozitivă a populației ocupate în servicii pe ansamblu, excepție făcînd numarul persoanelor din învatamant, sănatate și asistentă socială care s-au menținut aproximativ în jurul aceleiași valori.

Ponderea fiecarui tip de serviciu în total populație ocupată la nivelul Romaniei

Sursa: Calculele sunt realizate pe baza datelor de pe www.insse.ro

Situația populației ocupate în Regiunea Nord-Vest:

– mii persoane –

Sursa: Statistica teritorială edițiile 2012-2016, Institutul Național de Statistică

Populația implicată în agricultură este în continuă scădere la nivelul regiunii studiate. La nivelul sectorului secundar observăm o creștere, iar în ceea ce privește serviciile se constată o creștere semnificativă.

Prezentăm mai jos ponderea pe care o au cele trei sectoare în populația ocupată din Regiunea Nord-Vest:

– %-

= = = 12,78 = = = 1,0925

= = = 1,125 = -100 = 9,25

Calculul acestor indicatori evidențiază urmatoarea situație: în medie, numarul persoanelor ocupate în turism în regiunea Nord-Vest în fiecare din anii perioadei analizate este = 12,78 mii persoane. Modificarea medie absolută a inregistrat o valoare pozitivă de 1,125 mii persoane, indicele mediu de dinamică este supraunitar 109,25 %, indîcand o creștere medie de 1,0925 ori fată de anul precedent. În consecintă, ritmul mediu are de asemenea o valoare pozitivă 9,25 %.

Populația ocupată în turism la nivelul regiunii Nord-Vest se încadrează în tendința de creștere care se manifestă în întreaga tară. Totuși această creștere are ritmuri moderate în regiunea analizată fată de cele înregistrate la nivelul Romaniei, astfel că de la o pondere de 13,48 % pe care o deținea populația ocupată în turism în regiunea de Nord-Vest în populația ocupată în același domeniu în intreaga țară, în 2016 ponderea înregistrată a fost de numai 11,37 %. În pofida acestor cifre, populația ocupată în regiunea Nord-Vest a cunoscut o creștere de la 10,6 mii persoane în 2012 la 15,1 mii persoane în 2016.

Investițiile brute din turism în regiunea Nord-Vest în prețuri comparabile

IB- investiții brute

= = 47,26 = = 1,2914

= = 9,8 = -100 = 29,14

Se observa ca și în realitate tendința investițiilor brute este una de creștere, excepție făcand anul 2014 cand a fost inregistrată o scădere fată de anul precedent. Însa, creșterile sunt mai mici în comparație cu valorile exprimate în prețuri curente. Această dinamică este ilustrată în figura de mai jos.

Evoluția investițiilor brute în turism în regiunea Nord-Vest în perioada 2012-2016

1.3.Corelația între gradul de dezvoltare economico-socială a regiunii Nord-Vest și evoluția turismului

Realizarea corelației dintre gradul de dezvoltare economico-socială a regiunii Nord-Vest și evoluția turismului în ceastă zonă se face cu ajutorul unui indicator care exprimă dezvoltarea economico-socială de ansamblu a regiunii analizate, iar pentru a exprima evoluția turismului folosim indicatorul: populația ocupată.

Pentru a stabili în ce masură investițiile brute în unitațile turistice influențează populația ocupată în turism din regiunea Nord-Vest se calculează coeficientul de corelația simplă (r).

Calcularea legaturii dintre populatia ocupată și investițiile brute din turism în regiunea Nord-Vest

r = ; r [ -1, 1]

r = 0,88

Valoarea obtinută pentru r (r=0,88) evidentiază o legatură directă și puternică intre cei doi indicatori studiați, populația ocupată în turism în reginea Nord-Vest și investițiile brute din această regiune.

De asemenea, vor fi calculați și coeficienții de corelație a rangurilor Spearman și Kendall, la nivel regional pentru anul 2016

Sp = 1- = 0,81

Valoarea înregistrată pentru coeficientul Spearman caracterizează o legatură directă și puternică intre indicatorii analizați pentru regiunea de Nord-Vest, și anume investițiile brute realizate în turism și populația ocupată în acest domeniu.

K = ; S = Pi – Qi

K = 0,64

La nivel teritorial, legatura dintre populația ocupată și investițiile brute realizate în turism este directă și puternică, arătand ca o dată cu creșterea valorii investițiilor se va inregistra și o creștere semnificativă a numarului persoanelor ocupate în acest domeniu.

1.4. Perspectivele turismului în regiunea Nord-Vest pentru perioada 2018-2019

Pentru calculul indicatorului referitor la populația ocupată în acdrul turismului în regiunea studiată, vom folosi trei metode de previziune și o vom alege pe aceea pentru care coeficientul de variație este mai mic de 5%.

Previziune pentru populația ocupată în turism în regiunea Nord-Vest

Metoda I-metoda sporului mediu

= 12,78 ;

= 1,125

σ = = 0,8148

v =*100 = 0,06376

v = 6,37% > 5%

Metoda a II-a – metoda indicelui mediu de dinamica

= 12,78; = = 1, 0924

σ = = 0,8123 ; v =*100 = 0,0635 ; v=6,35 %

Metoda a III-a – metoda trendului liniar

= 12,78 = a ; = 1,38

σ = = 0,7272 ; v =*100 = 0,0569 ; v = 5,69 % >5%

Dintre cele trei metode utilizate, metoda care ajustează seria de date cel mai bine este metoda trendului liniar, deoarece în acest caz coeficientul de variație a fost cel mai mic. În toate cele 3 cazuri coeficientul de variație a fost v > 5 %, însă, pentru ca prin metoda trendului liniar valoarea lui este apropiată de pragul de 5 %, vom previziona populația ocupată în turism în regiunea Nord – Vest în perioada 2017-2019 prin această metoda.

Se observă o creștere in ritmuri neregulate a populației ocupate în turism în perioada 2012-2016, aceasta fiind urmată de o creștere în ritmuri relativ constante în perioada 2017-2019. Tendința care se observă în urma previziunii este una favorabilă pentru regiunea Nord – Vest, ținand cont de faptul ca în economiile dezvoltate, populația ocupată în sectorul terțiar, deci implicit și în turism, are o pondere ridicată și este în creștere.

Propunerile de valorificare a potențialului turistic al regiunii, ținând cont de analizele efectuate și de tendințele în evoluția cererii turistice la nivel național și intenațional, presupun investirea din ce în ce mai mare în dezvoltarea capitalului uman al Regiunii Nord-Vest, cu scopul pregătirii și formării forței de muncă, astfel încât aceasta să aibă o calificare superioară, să fie eficientă și competitivă și să se adapteze la cerințele actuale ale pieții muncii, la nivel național și internațional.

Prioritățile în planul de dezvoltare regională și de valorificare eficientă a resurselor sunt reprezentate de:

Dezvoltarea forței de muncă din punct de vedere al eficacității și flexibilității, prin

formarea sa cu scopul implicării în afacerile inițite, cu accent pe persoanele din zonele rurale, pregătirea angajaților din cadrul companiilor, consilierea celor care se încadrează pe piața muncii, organizarea de cursuri de formare profesională cu scopul calificării superioare a personalului încadrat în turism, industrie și sectorul terțiar.

Ridicarea nivelului de ocupare din Regiunea Nord-Vest prin relizarea de activități cu

scopul introducerii de măsuri pentru creșterea nivelului de ocupare al celor din zonele rurale, a integrării absolvenților și tinerilor șomeri, precum și a celorlalte tipuri de șomeri, scăderea nivelului ocupării în zona economiei informale, precum și elaborarea de previziuni referitoare la piața muncii.

Crearea și dezvoltarea de parteneriate comunitare la toate nivelurile și în toate

domeniile.

Obiectivul major este reprezentat de creșterea calității vieții și dezvoltarea economico – socială durabilă a regiunii. Sunt trei obiective specifice prin care se ajunge la acesta:

• crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltări unei economi diversificate și creșteri atractivități regiunii. Acest lucru se obține prin dezvoltarea infrastructuri de susținere a sectorului privat; prin susținerea activităților economice bazate pe resurse locale; prin susținerea activităților restructurării industriilor nerentabile; prin promovarea și stimularea cooperării economice și a transferului de tehnologie; prin reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii fizice suport pentru industri noi și prin creșterea calități și competivități produselor și serviciilor.

• promovarea unei dezvoltări durabile în spațiul rural. Acest deziderat s-ar atinge prin reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii fizice din spațiul rural; prin crearea unui mediu favorabil pentru valorificarea optimă a resurselor locale; prin creșterea standardului de viață în comunitățile rurale; prin asigurarea unui acces sporit la bunuri și servicii și prin reabilitarea, protejarea și conservarea calității factorilor de mediu.

• susținerea dezvoltării și utilizării eficiente a resurselor umane. Cel de-al treilea obiectiv special s-ar realiza în concepția celor ce coordonează activitatea de dezvoltare regională prin stimularea spiritului antreprenorial și a inițiativei locale în domeniul serviciilor; prin îmbunătățirea calității managementului întreprinderilor economice și în administrația publică; prin susținerea proceselor de calificare / recalificare și orientare / reorientare a forței de muncă; prin stimularea implicării actorilor sociali în programe de acompaniere socială pentru șomeri și categorii defavorizate.

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest are un potențial de dezvoltare foarte ridicat, atât în ceea ce privește orșele mari, cât și zonele rurale, existând resursele disponibile pentru acțiuni de dezvoltare durabilă. Dacă în marile centre urbane există o multitudine de resurse și oportunități de dezvoltare, în zonele izolate, pe lângă efectele negative presupuse de acest statut, există și un aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare și a tradițiilor, care poate fi valorificat.

Capitolul II

Finanțarea europeană pentru dezvoltarea turismului în perioda 2014-2020

2.1. Strategia de dezvoltare a turismului românesc

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unei destinații turistice pe plan internațional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic național.

În acțiunea de creare a unei destinații turistice românești competitive trebuie să se pună accent pe componenta culturală alături de cea naturală, pe calitatea și funcționalitatea amenajărilor turistice și aplicarea standardelor europene în ceea ce privește calitatea serviciilor turistice și corelarea acesteia cu prețurile și tarifele impuse de prestatori. Din multitudinea formelor de turism practicate, oficialitățile române trebuie să acorde prioritate acelor sectoare care-i conferă un avantaj pe piața turistică europeană și care sunt mai puțin afectate de sezonalitate: turismul montan; turismul cultural; turism rural; turismul balnear; turism de afaceri și evenimente.

Considerăm că în acțiunea de modernizare a produsului turistic, Autoritatea Națională pentru Turism trebuie să aibă rolul de a orienta autoritățile publice locale și invistititorii privați către realizarea acelor produse care să fie competitive pe piața turistică europeană. Fiecare regiune de dezvoltare economică trebuie încurajată să-și dezvolte sectorul turistic în conformitate cu dorința și aspirațiile locuitorilor, cu resurserele turistice de care dispune. ANT trebuie să pună la dispoziția celor interesați să modernizeze produsele turistice toate informațiile care-i pot ajuta pe aceștia și să le ofere sprijin prin specialiștii de care dispune.

O implicare directă ar trebui să o aibă ANT în derularea activităților de marketing și promovare a destinației turistice ROMÂNIA deoarece doar instituție a statului poate să aibă resursele financiare, materiale și umane pentru desfășurarea acestei acțiuni. Împățirea piețelor turistice în trei categorii, în funție de importața lor pentru turismul românesc va conduce la o mai justă utilizare a fondurilor destinate marketingului și promovării.

Clasificarea piețelor turistice după importanță:

Întreținerea și dezvoltarea relațiilor cu reprezentanții mass-media și cu creatorii de opinie va ocupa un rol primordial în Strategia de Promovare a Turismului în România. Studiile realizate recent de Autoritatea Națională pentru Turism indică faptul că operatorii de tururi își modelează oferta în funcție de percepțiile și de preferințele clienților.

Din acest motiv este esențial ca periodic, mass-media de interes general dar și cele specializate în subiecte despre turism și călătorii, stil de viață, hobby să conțină în paginile lor relatări pozitive în legătură cu România.

Autoritatea Națională pentru Turism va continua să susțină financiar călătorii de documentare pentru reprezentanți ai mass-media din Europa în scopul publicării de editoriale în cotidiene și periodice care se adresează principalelor segmente de piață de interes pentru România.

Câștigarea încrederii operatorilor de tururi, oferirea de facilități și stimulente materiale și sprijinirea eforturilor lor de publicitate și reclamă vor rămâne o prioritate, cel puțin pentru următorii cinci ani. Prezența unui număr cât mai însemnat de programe pentru România în cataloagele și site-urile Internet ale operatorilor de tururi prestigioși va aduce un plus de credibilitate și poate stimula interesul turiștilor potențiali.

Bugetul pe care ANT estimează că îl va folosi în acțiunile de promovare a destinației turistice ROMÂNIA, chiar dacă este insuficient reprezintă totuși un pas înainte față de anii anteriori.

Bugetul pentru activități de promovare a turismului în anul 2014(mld. lei):

Situația actuală a formării profesionale a adulților din și pentru turism, impune implicarea ANT în definirea unor direcții strategice pe termen mediu și lung pentru formarea profesională a adulților din și pentru acest sector, care să aibă în vedere contextul de politici sectoriale, naționale și europene, promovarea învățării pe parcursul întregii vieți și atingerea țintelor privind performanțele sectorului din state ale Uniunii Europene cu tradiție în domeniu.

Strategiei pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională continuă, cu nominalizarea activităților prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv strategic, direcțiile de acțiune și responsabilitățile partenerilor implicați. Planul strategic de formare profesională continuă a personalului din și pentru turism, vizează două obiective strategice: sprijinirea sistemului de formare profesională continuă a personalului din și pentru turism presupune câteva direcții de acțiune; creșterea calității și eficienței sistemului de formare profesională continuă printr-un management orientat spre rezultate. Direcțiile de acțiune specifice vizează consolidarea structurilor instituționale și a parteneriatelor în formarea profesională continuă: definitivarea rolului și responsabilităților fiecărei instituții, stabilirea de parteneriate între instituiții, sprijinirea furnizorilor de formare profesională, perfecționarea formatorilor

Corelarea politicii în domeniul turismului cu politicile la nivel național și respectiv integrarea politicii în domeniul turismului în politica economică națională, are ca scop armonizarea legislației și tuturor acșțiunilor care să faciliteze dezvoltarea turismului. Rolul deterninant în acestă acțiune de armonizare îl are ANT care trebuie să se implice mai mult în acțiunea de conștirntizare la nivelul diverselor instituții publice a particularităților și importanței turismului pentru economia și societatea românească.

Strategiile de turism necesită proceduri de monitorizare și evaluare complete, corecte și clare pentru a asigura succesul implementării strategiei. Implementarea actualei strategii de dezvoltare a turismului din România este planificată a se desfășura în perioada 2014-2020.

Monitorizarea și evaluarea vor fi realizate la o scară largă, față de principalele obiective ale strategiei și la o scară mai redusă de implementare. Procesul de evaluare este planificat a se realiza anual pentru revizuirea (analiza) indicatorilor iar rezultatele obținute să permită efectuarea ajustărilor necesare privind redefinirea obiectivelor și acțiunilor.

Monitorizare și Plan de Evaluare:

Capitolul II

Finanțarea Europeană pentru dezvoltarea turismului în perioada 2014-2020

Comparând Cadrul financiar multianual 2007-2013 și Cadrul financiar multianual 2014-2020 și prin utilizarea datelor relevante oferite de Institutul Național de Statistică din România, se observă că România are potențialul de a beneficia pe viitor de politica UE în ceea ce privește dezvoltarea sectorului turistic, dar are nevoie de strategii și de capacitatea instituțională pentru a crește nivelul de absorbție a fondurilor europene.

Capacitatea României de a se poziționa la același nivel cu celelalte state membre ale UE poate fi sprijinită în domeniul turismului prin intermediul fondurilor structurale europene. În măsura în care diferențele cu privire la alte state sunt mari și experiența în timpul aplicării este diferită, România a început să stabilească primele puncte de referință în această direcție între 2007 și 2013. Având în vedere că situația turismului în România este, în prezent, o problemă aflată constant în atenție, dar care nu produce rezultate în strategia de dezvoltare a țării, problema trebuie abordată dintr-o perspectivă analitică a căilor deschise de accesul la fondurile structurale.

Potrivit OMC, România este bine reprezentată din punct de vedere turistic, dar este subminată de lipsa unității strategiei în acest domeniu (adică în Spania se promovează litoralul românesc, în Franța – castelele țării). Cel puțin aceasta a fost situația până în 2007, dar integrarea politică europeană a determinat această strategie să ia în considerare punctele comune de referință la nivelul UE, făcând astfel mai puțin probabil să existe o abordare haotică. România este, ca atare, implicată într-o dinamică integrată.

Proiectele europene din domeniul turismului trebuie percepute într-o imagine mai amplă. În plus, fondurile structurale fac parte din conceptul de coeziune teritorială. (Parlamentul European, 2015)

Prin coeziunea teritorială, România trebuie nu numai să reducă diferențele în turism înregistrate în comparație cu alte state, ci și să devină competitivă în acest domeniu sugerând alternative naționale specifice. De asemenea, în cazul în care guvernul va pune un accent mai mare pe dezvoltarea sectorului turismului, creșterea economică pe termen lung ar putea fi mai mare. (Blanke, J., Chiesa, T., 2013) Încurajarea dezvoltării prin inițiative private în turism reprezintă un obiectiv important pentru reducerea acestor diferențe în România, mai ales acolo unde lipsesc inițiativele de dezvoltare economică.

Dezvoltarea economică a regiunilor prin turism se bazează pe modalități de exprimare a caracterului specific național – cel mai puternic element în elaborarea strategiei de turism. Acesta reprezintă un mijloc de valorificare a potențialului turistic, istoric și cultural regional. Aceasta va contribui la creșterea activității regionale a turiștilor, a investitorilor, precum și a locuitorilor din zonă. Îmbinarea potențialului natural, bine reprezentat, cu potențialul cultural, istoric și sportiv este direcția care a avut succes în majoritatea statelor care au implementat fonduri structurale.

2.1. Starea turismului în România în urma finanțărilor din perioada 2007-2013

Deși cheltuirea fondurilor europene a fost un proces dificil, datele Institutului Național de Statistică au arătat o creștere puternică a sectorului turistic din România, în perioada 2007-2013, în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii turistice și creșterea numărului de turiști veniti în România. Din datele publicate de Institutul Național de Statistică (2014) se poate observa că numărul unităților de primire a turiștilor (cu funcții de cazare și capacitate de cazare pentru turiști) a crescut de la 4.840 (2008) la 5.003 (2011), apoi la 6,009 (2013).

Se observă o creștere rapidă înregistrată între 2011 și 2013 (20%). Principalul motiv pentru această creștere rapidă a fost construirea de noi hoteluri și pensiuni rurale și modernizarea celor existente, în principal prin atragerea de fonduri europene.

În același timp, numărul turiștilor care au venit în România și au fost cazați în unitățile de primire a turiștilor cu funcțiuni de cazare a scăzut de la 7,232,262 în 2008 la 7,031,606 în 2011, ca rezultat direct al crizei financiare și economice. Începând cu anul 2011, numărul turiștilor care vin în România a crescut în fiecare an. În anul 2013, Institutul Național de Statistică (2014) a înregistrat 7.943.153 de turiști (6.225.798 – români și 1.717.355 – străini).

Turismul românesc în anii anteriori integrării în UE a fost marcat de multe probleme în care strategiile adoptate au variat foarte mult. Lipsa unității în aplicarea măsurilor și înlocuirea politicilor pe termen scurt și mediu a determinat o scădere puternică a fluxului de turiști și, desigur, a veniturilor rezultate.

Chiar dacă situația în domeniul turismului nu era una foarte bună, specifică perioadei de tranziție, oportunitățile programelor europene începând cu anul 2007 au fost catalizatorul care a făcut ca diferitele direcții din domeniu să se convertească. Accesul la fondurile europene a fost permis doar în vara anului 2007, ceea ce a diminuat ușor entuziasmul potențialilor solicitanți, care au fost obișnuiți cu erori de politică în domeniul turismului.

Analizând situația turismului în România, realizăm câteva elemente extrem de importante din punct de vedere al potențialului și resurselor umane – acestea aduc rezultate numai într-un mod disipat.

Poate că cea mai importantă caracteristică a României este reprezentată de marea diversitate a peisajului armonios și simetric răspândit pe întreg teritoriul, care oferă posibilitatea de a folosi întreaga gamă de forme de turism pe parcursul întregului an. Resursele fizice și umane din peisaj sunt elemente importante potențiale, dar ele s-au degradat și trebuie reevaluate.

Cu un peisaj variat, România s-a concentrat totuși pe promovarea doar a unor părți din ea, insistând în special asupra ofertei litorale. Peisajele muntoase și deluroase au fost neglijate, chiar dacă din punctul de vedere al impactului vizual și sinergiei cu alte forme turistice sunt avantajoase.

O altă caracteristică a domeniului turistic este privatizarea acestuia. S-a încercat îmbunătățirea infrastructurii turistice și, ca atare, a calității și diversității serviciilor turistice oferite, prin investiții în turism. Și aici, lipsa de coordonare și fragmentare a politicilor turistice au condus la rezultate reduse și, în plus, la crearea unei imagini negative. Atunci când analizăm situația turismului, cele mai slabe elemente sunt infrastructura și calitatea serviciilor. În combinație cu potențialul menționat mai sus, ele reprezintă cauza involuției în numărul turiștilor și, ca atare, lipsa de fonduri pentru susținerea activităților turistice.

Un element definitoriu al perioadei de tranziție a turismului în România a fost accentuarea importanței turismului rural și agro-rural. Această formă alternativă a avut un impact și are șansa de a se dezvolta în zonele rurale din România datorită frumuseții peisajelor, unei părți substanțiale a teritoriului rural conservate într-un stat semi-natural și conservării unor tradiții și obiceiuri importante. Este forma turistică în care calitatea serviciilor a crescut cel mai mult, însă fără efectul dezvoltării infrastructurii locale în același timp. Trebuie să subliniem faptul că, în contextul imaginilor propuse pentru România, spațiul rural pare a fi esența mesajelor transmise în diverse proiecte de promovare a turismului.

Evoluția turismului rural diferă în funcție de aria geografică unde se desfășoară acestă activitate specifică, adică câmpuri, dealuri, munți. Astfel, acest lucru se reflectă în statistici, unde în perioada 2007-2013 sa înregistrat o tendință de creștere a numărului de case de oaspeți.

Turismul de afaceri, ca o formă recentă a introdus în planul strategic de dezvoltare pentru acest sector, a fost dezvoltat prin generarea de congrese, simpozioane și expoziții, acțiuni cu caracter diplomatic pentru aderarea România la NATO, intrarea România în UE, culturale și științifice, deschiderea afacerilor cu companii internaționale, extinderea afacerilor companiilor multinaționale din Romania. Continuă să reprezinte una dintre căile de succes, limitată însă la un număr mic de orașe, în special la București.

Caracteristicile semnificative menționate anterior au condus la dezvoltarea brandului național de turism. Punctele de referință ale imaginii reprezintă o prioritate generală, determinată de contribuția la crearea brandului țării, cu efecte în atragerea investițiilor străine și soldul contului curent. Imaginea României nu este bine subliniată ca destinație turistică, iar promovarea internă este insuficientă și subdimensionată în comparație cu cererea.

Pe o scară globală, în 2013, turismul românesc ocupa locul 163 din 184 de state în conformitate cu WTTC (Consiliul de Turism World Travel), în cazul contribuției la PIB, dovedind ineficiența politicilor aplicate (World Travel și Tourism Council, 2014).

Investițiile în turism sunt un alt aspect care prezintă deficite – rangul 83 subliniind starea critică. Pentru a schimba această situație și pentru a-și revitaliza turismul, România utilizează fondurile structurale europene începând cu anul 2007 și poate fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai Cadrului financiar multianual 2014-2020.

Suma alocată pentru perioada 2007-2013 a fost de aproximativ 577,94 milioane de euro, din care 491,25 milioane de euro provin din Uniunea Europeană, prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare regională și 86,69 milioane de euro din fonduri publice naționale.

2.2. Fondurile structurale în Europa

Inițial, problema turismului în contextul coeziunii continentale nu a reprezentat o prioritate sau un punct semnificativ în planurile de dezvoltare ale structurilor europene. Cu toate acestea, prin conectarea turismului la o imagine mai largă a dezvoltării regionale (în care reducerea diferențelor dintre regiuni a fost întotdeauna un punct central), politicile europene au început să aloce fonduri mai mari și mai mari acestui domeniu. Această problemă, legată de accesul la fondurile structurale, a fost inițiată în 1975, în contextul intrării Marii Britanii în Comunitatea Europeană. Dinamica înregistrată de fondurile structurale în ceea ce privește planurile din ce în ce mai numeroase incluse în acestea, subvențiile financiare în creștere și statele care le utilizează au dus în cele din urmă la domeniul turismului.

Decizia de includere a turismului în programele structurale a fost luată în 1992, când Comisia Europeană a declarat că turismul este un factor de dezvoltare economică pentru regiunile defavorizate, zonele rurale, precum și zonele industriale în declin (Comisia Europeană Comunitățile, 1996). Astfel, s-a acceptat că turismul face parte din cele 6 obiective prioritare care îndeplinesc criteriile de accesare a fondurilor.

Au fost subliniate următoarele obiective:

Obiectivul 1: promovarea dezvoltării și ajustării structurale a regiunilor a căror dezvoltare este în urmă.

Obiectivul 2: transformarea regiunilor sau a unor părți din regiuni grav afectate de declinul industrial.

Obiectivul 3: combaterea șomajului pe termen lung și facilitarea integrării în viața profesională a tinerilor și a persoanelor excluse de pe piața muncii, promovarea egalității de șanse de angajare pentru bărbați și femei.

Obiectivul 4: facilitarea adaptării lucrătorilor la schimbările industriale și la schimbările sistemelor de producție.

Obiectivul 5: promovarea dezvoltării rurale prin: accelerarea ajustării structurilor agricole în cadrul reformei politicii agricole comune și promovarea modernizării și ajustării structurale a sectorului pescuitului; facilitarea dezvoltării și ajustării structurale a zonelor rurale.

Obiectivul 6: promovarea dezvoltării și ajustării structurale a regiunilor cu o densitate extrem de scăzută a populației (Comisia Europeană, 1998).

Trebuie să subliniem faptul că turismul reprezintă încă o ramură secundară a politicilor de dezvoltare regională, iar problema sa va fi întotdeauna subordonată altor obiective ale politicilor europene de coeziune. În aceste condiții, succesul implementării fondurilor structurale de turism este unul dintre cele mai mari, chiar dacă proporția de alocare financiară reprezintă doar 5% din total. (Comisia Europeană, 2015)

Putem observa interesul diferențiat pentru fondurile structurale în turism. Austria este statul principal care a utilizat fonduri structurale pentru turism (peste 20%) pentru realizarea obiectivului 1, iar Țările de Jos se remarcă ca fiind foarte active în sectoarele 2 și 5b. Această imagine aproximativă a utilizării fondurilor structurale în statele europene în acele momente în timp se bazează pe condițiile politicilor din acele momente în timp, obiectivele și structura suferind modificări pe măsură ce noile state membre au fost integrate.

Cu alte cuvinte, România ar trebui să învețe de la alte țări, deoarece învățarea despre bunele practici din alte țări ale UE poate fi urmată de adaptarea și adoptarea celor mai bune practici pentru turismul românesc. Benchmarking-ul este util pentru a identifica modalități mai bune de a face afaceri (Ceptureanu, S., Ceptureanu, E., 2010).

În plus, România ar trebui să încerce să creeze un mediu economic și instituțional stimulativ, să utilizeze la scară largă și eficientă cunoștințele locale și globale în toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul turismului, pentru a stimula spiritul antreprenorial și pentru a permite și sprijini transformările economice și sociale generate de revoluția cunoașterii. (Ceptureanu, S. et al., 2012)

Direcționarea fondurilor structurale este, de asemenea, o opțiune; fiecare dintre țările eligibile ar cheltui sumele alocate în diferite proiecte. Cu toate acestea, există unele puncte comune între proiectele de investiții, principalele elemente de turism fiind:

– în industria hotelieră, pentru crearea de noi facilități, dar și pentru restaurare (aproape toate statele);

– construirea de noi facilități pentru ciclism în contextul îmbunătățirii accesului la rutele turistice (Austria, Germania, Suedia, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Țările de Jos);

– circuite rurale (Belgia, Grecia, Spania, Finlanda);

– parcuri turistice (Franța, Germania, Italia);

– restaurarea zonelor urbane istorice (în majoritatea statelor).

Din păcate, lipsa de date concrete, care este consistentă din punct de vedere metodologic, permite doar o evaluare sumară a investițiilor structurale în turism. Cu toate acestea, România are marele avantaj de a putea folosi aceste experiențe, rezultatele înregistrate fiind reușite în majoritatea proiectelor contractante. În România, trebuie să ținem cont de asemănările dintre proiecte și de posibilitatea de a le adapta la specificul național; turismul rural urmează în mod special aceste tendințe.

De asemenea, ca și în alte sectoare economice, investițiile în sectorul turismului din România sunt afectate de elemente contextuale cu impact negativ asupra activității și performanțelor IMM-urilor. Cele mai frecvente obstacole întâlnite în România sunt birocrația excesivă, evoluția cadrului legal, corupția și previzibilitatea insuficientă a mediului de afaceri. (Nicolescu, C., Ceptureanu, E., 2009).

România este una dintre statele membre eligibile ale UE și poate beneficia de aceste fonduri europene, pentru a reduce disparitățile economice și sociale și pentru a promova dezvoltarea durabilă.

Unele dintre acțiunile eligibile pe care România le poate implementa în sectorul turistic sunt:

– instruirea lucrătorilor pentru a ajuta companiile care se confruntă cu restructurarea sau lipsa de lucrători calificați;

– instruirea persoanelor în dificultate și a celor din grupurile defavorizate pentru a obține abilități și locuri de muncă mai bune;

– sprijinirea învățării reciproce, crearea de rețele, diseminarea și promovarea bunelor practici și metodologii în domeniul inovării sociale.

De asemenea, trebuie menționat faptul că toate persoanele juridice active pe piața muncii din domeniul turismului sau în domeniile educației și formării pot solicita acest tip de fonduri europene. ONG-urile, IMM-urile, camerele de comerț, sindicatele, fundațiile sunt toate incluse.

2.3. Principalele fonduri europene pentru finanțarea turismului

Fondul european pentru investiții strategice (EFSI) este o inițiativă lansată în comun de Comisia Europeană și de Grupul BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții) pentru a ajuta la depășirea deficitului actual de investiții în UE prin mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice. EFSI poate sprijini, printre altele:

– infrastructura strategică, inclusiv digitală, transport și energie;

– educație, cercetare, dezvoltare și inovare;

– extinderea energiei regenerabile și eficiența resurselor;

– sprijin pentru companiile mai mici și mijlocii.

În domeniul turismului, fondul finanțează orice tip de tranzacție sau investiție utilă pentru dezvoltarea activităților legitime ale IMM-urilor, peste tot în UE, inclusiv proiectele transfrontaliere (fără cote geografice). Astfel de activități se pot concentra, de exemplu, pe:

– infrastructuri de călătorie (aeroporturi regionale, porturi etc.);

– eficiența energetică a hotelurilor și a stațiunilor turistice;

– revitalizarea câmpurilor maro în scopuri recreative;

– acorduri de finanțare a turismului pentru IMM-uri;

– crearea de "platforme de investiții" (IP) dedicate turismului.

În sectorul turismului, pot aplica toate persoanele juridice (orice organism public, societate și în special IMM-uri, organizații de cercetare, universități, organizații neguvernamentale, grupuri de turism etc.) prin intermediarii lor financiari.

Tipul și nivelul finanțării EFSI variază. Contribuțiile EFSI și ESIF (Fondurile Structurale și de Investiții Europene) pot fi combinate la nivel de proiect, la nivel de instrument financiar și prin platforme de investiții.

Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF) este unul dintre cele cinci ”Fonduri Structurale și de Investiții” (ESIF). În conformitate cu normele ESIF, fiecare stat membru trebuie să elaboreze un plan strategic care să indice obiectivele și prioritățile sale de investiții 2014-2020 pentru utilizarea acestor fonduri. Odată ce observațiile Comisiei Europene au fost luate în considerare în mod corespunzător, acest plan devine un ”acord de parteneriat”. Statele membre trebuie, de asemenea, să elaboreze programe operaționale care să defalcheze prioritățile enumerate în acordul de parteneriat în acțiuni concrete. Programele operaționale (PO) sunt puse în aplicare de autoritățile de gestionare create de statele membre (la nivel național, regional sau de altă natură).

ERDF vizează consolidarea coeziunii economice și sociale în Uniunea Europeană prin corectarea dezechilibrelor dintre regiunile sale. Acesta poate oferi un sprijin esențial pentru îmbunătățirea competitivității și a calității turismului la nivel regional și local, în special în zonele care se confruntă cu un declin (industrial/rural) sau cele în curs de regenerare urbană.

Sprijinul FEDER poate merge la 11 obiective tematice și priorități de investiții, în conformitate cu prioritățile politicii Europa 2020. Cele mai relevante pentru sectorul turismului sunt:

– cercetare și inovare;

– tehnologiile informației și comunicațiilor;

– competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii;

– trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon;

– protecția mediului și eficiența resurselor;

– ocuparea forței de muncă și sprijin pentru mobilitatea forței de muncă;

– educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții.

ERDF nu numai că sprijină programele regionale și naționale în statele membre. De asemenea, finanțează ”Cooperarea teritorială europeană” (ETC) care acoperă programele de cooperare transfrontalieră (cunoscute sub denumirea de Interreg A), Programele de cooperare transnațională (cunoscute sub denumirea de Interreg B, între regiuni din mai multe state membre ale UE) și programele de cooperare interregională (cunoscute sub denumirea de Interreg C, care lucrează la nivel pan-european). Mai mult, ETC poate contribui la strategiile macroregionale.

Aceste programe pot, de exemplu, să sprijine:

– cercetarea în domeniul turismului, dezvoltarea tehnologică și inovarea, inclusiv inovarea serviciilor și clustere (incubatoare de servicii turistice, laboratoare vii, proiecte demonstrative etc.);

– dezvoltarea produselor TIC legate de turism (aplicații, exploatarea datelor etc.);

– dezvoltarea de servicii turistice inovatoare, în special în regiunile defavorizate și periferice cu structuri industriale subdezvoltate și puternic dependente de turism (noi modele de afaceri, exploatarea de noi idei etc.);

– dezvoltarea de produse și servicii cu valoare adăugată ridicată pe piețele de nișă (turism de sănătate, turism pentru vârstnici, cultural și ecoturism, turism gastronomic, turism sportiv etc.) prin mobilizarea resurselor locale specifice și, prin urmare, contribuind la specializarea regională inteligentă;

– activitățile de grupare între diferitele sectoare de turism, precum și cu industriile creative, diversificarea produselor turistice regionale și extinderea sezonului turistic (de exemplu în industria turismului nautic și navigațional, precum și în industria de croazieră);

– activități care leagă regiunile de coastă pentru o dezvoltare regională mai integrate;

– măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile în rândul IMM-urilor din turism;

– protecția, promovarea și dezvoltarea activelor turistice naturale și culturale și serviciile conexe;

– infrastructura culturală și durabilă pentru turism;

– măsuri în favoarea antreprenoriatului, a activității independente și a creării de întreprinderi, precum și a internaționalizării IMM-urilor și clusterelor din domeniul turismului;

– formarea profesională, perfecționarea competențelor.

Din sectorul turismului, pot aplica toate persoanele juridice (orice organism public, societate și în special IMM-uri, organizații de cercetare, universități, organizații neguvernamentale, grupuri de turism etc.)

Tipul și nivelul finanțării variază în funcție de programe, în funcție de nevoile și alegerile fiecărui stat membru. Alocarea EFDR poate fi plătită prin subvenții acordate destinatarilor individuali și consorțiilor; împrumuturi, capital de risc și garanții de credit prin instrumente financiare sau achiziții publice (pentru servicii de sprijin, studii de fezabilitate etc.). Pentru subvenții, rata maximă de cofinanțare este de 50% pentru regiunile cele mai dezvoltate, 60% pentru regiunile în tranziție (și în cazuri excepționale 80%) și 85% pentru regiunile mai puțin dezvoltate.

Fondul de coeziune (CF) este unul dintre cele cinci ”Fonduri Structurale și de Investiții” (ESIF). În conformitate cu normele ESIF, fiecare stat membru trebuie să elaboreze un plan strategic care să indice prioritățile sale de investiții pentru utilizarea acestor fonduri în perioada 2014-2020. Odată ce observațiile Comisiei Europene au fost luate în considerare în mod corespunzător, acest plan devine un ”acord de parteneriat”. Statele membre trebuie, de asemenea, să elaboreze programe operaționale care să defalcheze prioritățile enumerate în acordul de parteneriat în acțiuni concrete. Programele operaționale (PO) sunt puse în aplicare de autoritățile de gestionare create de statele membre (la nivel național, regional sau de altă natură).

Pentru a reduce disparitățile economice și sociale și pentru a promova dezvoltarea durabilă, Fondul de coeziune este destinat statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. În funcție de nevoile de investiții și de infrastructură specifice fiecărui membru, CF poate sprijini:

– iInvestițiile în mediu, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea durabilă și de energie care prezintă beneficii ecologice;

– rețele transeuropene de transport (TEN-T) în domeniul infrastructurii de transport.

Tipul de activități turistice eligibile pentru finanțare depinde de nevoile fiecărui stat membru eligibil, astfel cum este definit în programele lor operaționale.

Finanțarea se realizează prin granturi. Nivelul de finanțare este definit în apelurile pregătite de autoritățile de management. Rata maximă de cofinanțare de 85%.

Fondul Social European (ESF) este unul dintre cele cinci ”Fonduri Structurale și de Investiții Europene” (ESIF). În conformitate cu normele ESIF, fiecare stat membru trebuie să elaboreze un plan strategic care să indice prioritățile sale de investiții pentru utilizarea acestor fonduri în perioada 2014-2020. Odată ce observațiile Comisiei Europene au fost luate în considerare în mod corespunzător, acest plan devine un ”acord de parteneriat”. De asemenea, statele membre trebuie să elaboreze programe operaționale (PO) care să defalcheze prioritățile enumerate în acordul de parteneriat în acțiuni concrete. Aceste programe operaționale pot acoperi întregul stat membru și/sau regiune sau pot fi programe de cooperare care implică mai multe țări. Programele operaționale sunt implementate de autoritățile de gestionare create de statele membre (la nivel național, regional sau de altă natură).

ESF urmărește, în special, îmbunătățirea mobilității lucrătorilor, precum și a nivelului calificărilor profesionale în UE.

Acțiunile eligibile sunt enumerate în Programele operaționale elaborate de statele membre. În funcție de opțiunile lor, finanțarea din Fondul Social European poate fi utilizată, printre altele, pentru:

– instruirea lucrătorilor pentru a ajuta companiile să se confrunte cu restructurarea sau lipsa de lucrători calificați;

– formarea persoanelor în dificultate și a celor din grupurile defavorizate pentru a obține competențe și locuri de muncă mai bune;

– sprijinirea învățării reciproce, crearea de rețele și difuzarea și promovarea bunelor practici și metodologii în domeniul inovării sociale.

Majoritatea acțiunilor sunt regionale sau naționale, însă ESF poate sprijini cooperarea transnațională și interregională, în funcție de abordarea definită în programele operaționale.

În sectorul turismului, pot aplica toate persoanele juridice active pe piața muncii sau în domeniile educației și formării profesionale (de exemplu, IMM-uri, camere de comerț, sindicate, fundații, ONG-uri etc.).

ESF oferă granturi. Toate proiectele trebuie să fie cofinanțate, cu o contribuție maximă a UE de la 50% la 85% (95% în cazuri excepționale) din costurile totale ale proiectului, în funcție de bogăția relativă a regiunii (”Regiuni mai dezvoltate” sau ”Regiuni mai puțin dezvoltate”). Nivelul de finanțare variază foarte mult, în funcție de proiect și de programul operațional. Exemplele enumerate mai jos variază de la 50.000 EUR la 3 milioane EUR.

ESF poate sprijini, de asemenea, acțiuni prin instrumente financiare, inclusiv microcredite și fonduri de garantare. Statele membre gestionează programele operaționale ale FSE, care implică promovarea oportunităților de finanțare ale ESF, furnizarea de informații specifice și selectarea proiectelor eligibile.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (EAFRD) urmărește, printre altele, promovarea dezvoltării economice în zonele rurale. Fondurile pentru dezvoltare rurală sunt alocate de către autoritățile de gestionare desemnate de statele membre. În funcție de necesitățile și opțiunile fiecărui stat membru, se poate acorda sprijin pentru:

– diversificarea agricultorilor în activități non-agricole;

– dezvoltarea IMM-urilor non-agricole din zonele rurale și implicarea în turism durabil și responsabil;

– restaurarea / modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor și al peisajelor rurale.

Acțiunile eligibile sunt enumerate în programele naționale și regionale ”Programe de dezvoltare rurală” elaborate de statele membre. În funcție de alegerile lor, aceste PDR pot fi finanțate:

– acțiuni de formare profesională și de dobândire a competențelor (cursuri, ateliere de lucru, coaching etc., cum ar fi cum să dezvolte turismul rural), activități demonstrative și acțiuni de informare;

– servicii de consiliere pentru a ajuta fermierii, deținătorii de păduri, alți administratori de terenuri și IMM-urile din zonele rurale să-și îmbunătățească performanțele economice;

– ajutor pentru inițierea afacerilor, precum și investiții pentru activități non-agricole în zonele rurale (spații de cazare, magazine, restaurante, excursii ghidate etc.);

– elaborarea și actualizarea planurilor de dezvoltare a municipalităților și satelor din zonele rurale;

– investiții pentru utilizare publică în infrastructura de agrement, informații turistice și infrastructură turistică de mici dimensiuni;

– studii și investiții legate de întreținerea, restaurarea și modernizarea patrimoniului cultural și natural al satelor, a peisajelor rurale și a siturilor cu valoare naturală ridicată, inclusiv aspectele socio-economice legate de acestea, precum și acțiunile de conștientizare a mediului;

– cooperarea care implică cel puțin două entități (crearea de clustere și rețele, cooperarea între micii operatori în organizarea proceselor comune de lucru și partajarea facilităților și resurselor și pentru dezvoltarea și/sau comercializarea serviciilor turistice legate de turismul rural etc.)

În sectorul turismului, poate aplica orice persoană fizică sau juridică activă în zonele rurale (fermier, companie forestieră, IMM-uri care își desfășoară activitatea în zonele rurale etc.)

EAFRD oferă granturi, cu o rată minimă de contribuție de 20%. Fiecare ”Program de dezvoltare rurală” elaborat de statele membre include un tabel care stabilește o rată specifică de contribuție a EAFRD pentru fiecare tip de operațiune. Dacă este cazul, se indică separat rata de contribuție a EAFRD pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru celelalte regiuni. Politica regională de dezvoltare definește, de asemenea, ceea ce este considerat infrastructură la scară mică. Pentru acțiunile de cooperare, sprijinul este limitat la maxim 7 ani.

Fondul European pentru Pescuit și Maritim (EMFF) înlocuiește Fondul European pentru Pescuit și are printre prioritățile sale creșterea ocupării forței de muncă și a coeziunii teritoriale în comunitățile de coastă și cele din interiorul țării, în funcție de pescuit și acvacultură. Acest lucru ar trebui realizat prin:

– promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, crearea de locuri de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă în aceste comunități;

– diversificarea activităților în domeniul pescuitului și în alte sectoare ale economiei maritime.

Fiecare stat membru beneficiază de o parte din bugetul total al fondului în raport cu dimensiunea sectorului său de pescuit. Apoi, el elaborează un Program Operațional, care spune cum intenționează să cheltuiască banii. Odată ce programul este aprobat de Comisie, autoritatea de gestionare creată de fiecare stat membru (la nivel național sau regional) trebuie să o pună în aplicare.

Autoritățile de gestionare responsabile cu punerea în aplicare a programelor operaționale EMFF deleagă o serie de sarcini grupurilor de acțiune locală în domeniul pescuitului (FLAG-uri). Aceste parteneriate între actorii din domeniul pescuitului și alți actori locali/publici elaborează strategii de dezvoltare locală. FLAG-urile administrează, de asemenea, un buget pentru a sprijini implementarea tehnică și financiară a strategiei lor locale prin proiecte specifice.

În cadrul acestor strategii locale, sunt disponibile fonduri, în special pentru pescuitul cultural și patrimoniul cultural maritim. Aceasta poate include proiecte legate de turism, cum ar fi ecoturismul, pesca-turismul și turismul de pescuit, gastronomia locală (restaurante de pește și fructe de mare), cazare, trasee turistice, scufundări etc.

EMFF poate sprijini operațiuni precum:

– studii;

– proiecte, inclusiv proiectele de testare și proiectele de cooperare;

– conferințe, seminarii, forumuri și ateliere;

– informarea publică și schimbul de bune practici, campanii de sensibilizare și activități de comunicare și diseminare asociate, cum ar fi campanii de publicitate, evenimente, dezvoltarea și întreținerea site-urilor web, platformele părților interesate;

– formarea profesională, învățarea de-a lungul vieții și dobândirea de noi competențe profesionale care să permită profesioniștilor din sectorul pescuitului sau partenerilor lor de viață să intre în activități turistice sau să desfășoare activități complementare în domeniul turismului.

Din sectorul turismului, pot aplica toate persoanele juridice și fizice din comunitățile de coastă și interioare.

EMFF oferă granturi pentru cofinanțarea proiectelor, împreună cu finanțare națională. Programul operațional al fiecărei țări stabilește rata contribuției EMFF aplicabilă fiecărui obiectiv. Contribuția maximă a EMFF este de 75% din cheltuielile publice eligibile. Contribuția minimă a EMFF este de 20%.

LIFE este instrumentul financiar care sprijină proiecte de protecție a mediului și de protecție a naturii în întreaga UE. Domeniile prioritare ale subprogramului său pentru mediu sunt:

– mediul și eficiența resurselor;

– Natură și biodiversitate;

– guvernarea și informarea în domeniul mediului.

Domeniile prioritare ale subprogramului său pentru acțiuni în domeniul climei sunt:

– reducerea schimbărilor climatice (contribuția la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră);

– adaptarea la schimbările climatice (contribuind la creșterea rezilienței la schimbările climatice);

– guvernarea și informarea privind clima.

Activitățile turistice eligibile pentru finanțare cele mai relevante sunt probabil cele prevăzute în așa-numitele ”Proiecte tradiționale”, care pot lua diferite forme:

– proiectele-pilot evaluează eficacitatea unei metode/abordări care este nouă sau a fost utilizată într-un context diferit (geografic, ecologic, socio-economic); ele compară rezultatele sale cu cele obținute prin cele mai bune practici, pentru a determina dacă metoda ar trebui să fie testată pe o scară mai largă (adică într-un proiect demonstrativ) și să informeze părțile interesate;

– proiectele demonstrative testează și evaluează o metodă/abordare care este nouă sau a fost utilizată într-un context diferit; ele informează alte părți interesate despre rezultate și, acolo unde este cazul, le încurajează să aplice aceste metode/abordări;

– proiectele de bune practici aplică tehnici, metode și abordări adecvate, rentabile și de ultimă oră, ținând cont de contextul specific al proiectului;

– proiecte de informare, conștientizare și difuzare legate de unul dintre domeniile prioritare.

Dacă LIFE nu finanțează proiecte mari de infrastructură, poate sprijini investițiile în ”Infrastructura verde” prin granturi și împrumuturi/garanții bancare – NCFF (Instrumentul de finanțare a capitalului natural) și PF4EE (Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică). Infrastructura verde (GI) se referă la o rețea de zone naturale și semi-naturale de înaltă calitate, proiectată și gestionată pentru a furniza o gamă largă de servicii ecosistemice, de la protecția biodiversității la calitatea apei. Aceste servicii includ, de asemenea, activități recreative și turistice.

Infrastructura ecologică este formată din diferite lucruri, de la garduri vii, scări de pește sau de la autostrăzi pentru urși la măsuri referitoare la ecosisteme întregi, cum ar fi râurile care curg liber. Deoarece unele ecosisteme se extind dincolo de frontierele naționale, pot exista proiecte GI la nivel UE.

Din sectorul turismului, pot aplica: la granturi pentru ”Proiecte tradiționale” toate persoanele juridice (IMM-uri, ONG-uri, autorități publice etc.); la credite și/sau garanții de bancă NCFF toate persoanele juridice; credite și/sau garanții de bancă PF4EE IMM-urile și întreprinderile mari (în principal).

Granturile pentru ”Proiecte tradiționale” oferă 500.000 până la 1,5 milioane €, cu o rată maximă de cofinanțare de 60%, cu excepția proiectelor care vizează habitate și specii prioritare (75%).

Credite și/sau garanții de bancă NCFF – dacilitatea de finanțare a capitalului natural (NCFF) sprijină intermediari financiari selecționați care oferă împrumuturi/garanții bancare pentru Infrastructuri verzi și alte tipuri de investiții anticipate prevăzute în proiecte pilot generatoare de venituri sau de reducere a costurilor. Aceasta poate include plăți pentru servicii ecosistemice (de exemplu programe de protejare și de creștere a pădurii, biodiversitate, reducerea poluării apei sau a solului), precum și a întreprinderilor de biodiversitate și adaptare (de exemplu, silvicultura durabilă, agricultura, acvacultura, eco-turismul). Pe parcursul etapei pilot 2014-2017, proiectele vizate trebuie să fie amplasate în UE-28 și, în mod ideal, să aibă o dimensiune de 5-15 milioane EUR.

Credite și/sau garanții de bancă PF4EE – pentru investiții de eficiență energetică redusă, capabile să utilizeze economii de energie pentru a rambursa împrumutul în avans. Acest instrument ajută intermediarii financiari să-și intensifice activitățile de creditare și să ofere condiții mai bune pentru investiții între 40.000 și 1.125.000 € (scadența împrumutului de la 4 la 20 de ani).

Reunind trei programe/inițiative anterioare, Orizont 2020 este Programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare (2014-2020). Este alcătuit din ”secțiuni program” (numite și ”piloni”), unele fiind împărțite în subsecțiuni. Cele mai interesante secțiuni pentru turism sunt:

– Excelență în știință – subsecțiunea MSCA (”Acțiunile Marie Skłodowska-Curie”) pentru dezvoltarea carierei și formarea cercetătorilor – cu accent pe abilitățile de inovare – în toate disciplinele științifice prin mobilitate la nivel mondial și transsectorial;

– Leadership Industrial – subsecțiunea LEIT (”Leadership în Tehnologiile Aplicate și Industriale”), printre altele, pentru o mai mare competitivitate a sectoarelor culturale și creative europene prin stimularea inovării TIC în tehnologiile IMM-urilor;

– Provocări societale – subsecțiunea ”Europa într-o lume în schimbare – societăți incluzive, inovatoare și reflective”, în continuarea REFLECTIVE, pentru a aborda în special problemele amintirilor, identităților, toleranței și patrimoniului cultural.

– Instrumentul IMM pentru IMM-urile cu potențial ridicat de a dezvolta produse, servicii sau procese inovatoare inovatoare, capabile să facă față competiției pe piața mondială.

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie finanțează în special:burse individuale, care să permită cercetătorilor să lucreze la proiecte în interiorul sau în afara Europei; rețele de formare inovatoare, care oferă programe comune de formare în cercetare și/sau doctorat, implementate de universități, instituții de cercetare și organizații non-academice; schimb de personal pentru cercetare și inovare, care permite schimbul de personal între sectoare academice și non-academice.

LEIT finanțează ”Acțiunile de inovare” și ”Acțiunile de coordonare și sprijin” de interes pentru sectorul turismului. ”Acțiunile de inovare” ar trebui, printre altele, să dezvolte produse, instrumente, aplicații și servicii inovatoare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) pentru sectoarele culturale și creative (de exemplu, 3D, realitate augmentată, interfețe avansate ale utilizatorilor, calcul vizual), care demonstrează în mod clar potențialul lor comercial și de inovare ridicat. ”Acțiunile de coordonare și sprijin” se concentrează asupra unor activități care nu sunt de cercetare, cum ar fi diseminarea rezultatelor și promovarea utilizării inovației bazate pe TIC datorită unei rețele sustenabile de ”multiplicatori”. De asemenea, acestea ar putea contribui la conectarea IMM-urilor din sectoarele creative cu surse adecvate de finanțare (de exemplu, împrumuturi, capital de risc, investiții în afaceri de investiții, finanțare din partea mulțimilor etc.) și rețelelor de afaceri internaționale.

REFLECTIVE cuprinde în special acțiuni de cercetare și inovare1, acțiuni de inovare și acțiuni de coordonare și sprijin privind transmiterea patrimoniului cultural european, conservarea peisajelor culturale costiere și maritime europene, active culturale digitale și muzee virtuale, modelarea 3D a patrimoniului cultural și modele inovatoare pentru reutilizarea patrimoniului cultural.

Instrumentul IMM sprijină evaluarea fezabilității tehnice și comerciale a unui concept inovator, precum și dezvoltarea unui plan de afaceri. În cazul în care studiul de fezabilitate concluzionează că acest concept are potențial, dar necesită o finanțare suplimentară înainte ca acesta să poată fi comercializat, instrumentul pentru IMM-uri poate sprijini fazele de dezvoltare și de demonstrare. Nu în ultimul rând, acesta poate facilita accesul la finanțarea cu risc.

Din sectorul turismului pot aplica la MSCA, LEIT și REFLECTIVE toate persoanele fizice sau juridice (orice organism public, companie, organizații de cercetare, universități, organizații neguvernamentale etc.) indiferent de locul de stabilire sau de reședință, dar care posedă capacitatea operațională și financiară de a-și îndeplini sarcinile de cercetare propuse, IMM-urile din industriile creative (în special, dar nu exclusiv vizate de LEIT), furnizorii de tehnologie TIC (în special, dar nu exclusiv vizați de LEIT).

MSCA oferă granturi în toate etapele de carieră ale cercetătorilor, de la doctoranzi la cercetători cu experiență înaltă. Bursele individuale au durata de la 12 la 24 de luni. Contribuția UE calculată pe baza unui ”cost unitar al cercetătorului” de 4650 €/lună + 800 €/lună pentru costurile de cercetare + 650 €/lună pentru costurile de administrare ale instituției gazdă. ”Rețele de formare inovatoare” (”rețele europene de formare”): formare în domeniul cercetării și inovării de la 3 la 36 de luni; contribuția UE maximă de 3 186 000 EUR. Schimb de personal pentru cercetare și inovare: proiect de până la 4 ani, oferind subvenții pentru detașarea membrilor personalului de la 1 lună la 1 an. Contribuția UE este de 4500 € pe lună.

LEIT și REFLECTIVE. Pentru ”Acțiuni de cercetare și inovare”, subvențiile se dau pentru proiecte care durează de obicei între 36 și 48 de luni, cu o contribuție medie a UE de 2 până la 5 milioane EUR pentru perioada respectivă. Subvenția poate acoperi 100% din costurile eligibile totale. Pentru ”Acțiuni de inovare”, subvențiile pentru proiecte durează de obicei între 30 și 36 de luni, cu o contribuție medie a UE de 2 până la 5 milioane de euro în perioada respectivă. Subvenția poate acoperi 100% din costurile eligibile totale pentru organizațiile nonprofit și maximum 70% pentru entitățile profitabile. Pentru ”Acțiuni de coordonare și sprijin”, subvențiile se dau pentru proiecte care durează de obicei între 12 și 30 de luni și o contribuție medie a UE de la 500 000 EUR la 2 milioane în perioada respectivă. Subvenția acoperă 100% din costurile eligibile totale.

Instrumentul IMM. Pentru evaluarea fezabilității, se dau subvenții de 50.000 € (sumă forfetară) cu o durată tipică de 6 luni, acoperind maximum 70% din costul total al proiectului. În ceea ce privește proiectele de dezvoltare și demonstrație a inovării, subvențiile sunt de la 500 000 la 2,5 milioane EUR (interval indicativ), cu o durată tipică de 1 până la 2 ani, acoperă 70% din costul total al proiectului ca regulă generală). În ceea ce privește finanțarea cu risc, acest instrument permite intermediarilor financiari să ofere IMM-urilor mai multe împrumuturi, garanții sau contragaranții, precum și finanțări hibride sau capitaluri proprii.

COSME este programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Sprijină IMM-urile în patru domenii:

– facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare prin ”Facilitatea de garantare a împrumuturilor” și ”Facilitatea de capitaluri proprii pentru creștere”;

– îmbunătățirea accesului la piețe (în special datorită serviciilor furnizate de Rețeaua întreprinderilor europene);

– îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor din Uniune, în special datorită Planului de acțiune în domeniul turismului;

– promovarea spiritului antreprenorial și a culturii antreprenoriale, în special datorită schemei de schimb Erasmus pentru tinerii întreprinzători.

Activitățile eligibile sunt reprezentate de orice tip de tranzacție sau investiție utilă pentru dezvoltarea activităților legale ale IMM-urilor.

Unele dintre obiectivele Planului de acțiune pentru turism sunt urmărite prin cereri de oferte și cereri de oferte deschise sectorului turistic. Acestea se pot referi, printre altele, la:

– dezvoltarea și/sau promovarea produselor turistice tematice transnaționale durabile (legate, de exemplu, de trasee europene dedicate aspectelor specifice patrimoniului nostru cultural și industrial, trasee de ciclism, eco-turism, zone maritime și subacvatice etc.).

– dezvoltarea și/sau promovarea de produse de nișă care exploatează sinergiile dintre sectorul turistic și industriile creative la nivel european (de exemplu, ruta europeană în jurul produselor de vârf); parteneriate transnaționale publice și private care dezvoltă produse turistice care vizează grupuri de vârstă specifice (de exemplu, vârstnici și tineri) turismul între țările europene;

– schemele de construire a capacităților pentru ”turismul accesibil” (adică pentru toți, indiferent de limitele lor fizice, handicap sau vârstă) prin care managerii de destinație, întreprinzătorii etc. pot învăța de la operatori accesibili cu experiență și de succes lanțul de aprovizionare, să exploreze noi oportunități de piață și modalități de a face afaceri.

Erasmus pentru tinerii întreprinzători este o schemă de schimb care permite antreprenorilor tineri să petreacă între 1 și 6 luni cu un antreprenor experimentat, cu sediul într-o altă țară europeană și pregătit să acționeze în calitate de mentor. Tinerii întreprinzători și gazdele lor descoperă noi piețe europene sau parteneri de afaceri, diferite modalități de a face afaceri și, eventual, decid să-și continue colaborarea pe termen lung (de exemplu, întreprinderile mixte, activitățile de subcontractare, relațiile contractant-furnizor). Pentru tinerii antreprenori, această acțiune facilitează și începerea cu succes a afacerii lor sau întărește noua lor întreprindere. În ceea ce privește antreprenorii gazdă, aceștia beneficiază de idei proaspete de la un nou antreprenor motivat, care poate avea abilități sau cunoștințe specializate care să-i completeze.

Din sectorul turismului, pot aplica pentru planul de acțiune în turism toate persoanele juridice (IMM-uri, ONG-uri, autorități publice etc.), iar pentru Erasmus pentru tinerii întreprinzători, antreprenorii.

Planul de acțiune pentru turism oferă granturi pentru proiecte care durează de obicei 18 luni, cu o contribuție medie UE de 250.000 EUR., contracte de studii și analize cu durată și sumă variabile.

Erasmus pentru tinerii întreprinzători oferă subvenții care acoperă o parte din costurile de călătorie și de ședere în timpul vizitei. În funcție de țara de ședere, asistența financiară lunară variază de la 560 € la 1.100 €.

Programul Creative Europe ajută organizațiile culturale și creative să opereze transnațional, circulația operelor de cultură, precum și mobilitatea actorilor culturali. Reunind 3 programe pre-existente (Cultura, MEDIA și MEDIA Mundus), Creative Europe este alcătuită din 3 părți:

– subprogramul Cultura, pentru sectoare culturale și creative;

– subprogramul Media, pentru industria audiovizuală;

– componenta intersectorială pentru proiecte comune între sectoarele culturale și creative și industriile audiovizuale.

Subprogramul Cultura finanțează activități transnaționale în interiorul și în exteriorul UE, destinate dezvoltării, creării, producerii, diseminării și conservării bunurilor și serviciilor care exprimă expresii culturale, artistice sau alte forme creative. Aceasta include activitățile de dezvoltare a competențelor și know-how-ului, inclusiv modul de adaptare la tehnologiile digitale; pentru a testa noi modele de business și de management; să organizeze activități culturale internaționale, precum evenimente turistice, expoziții, schimburi și festivaluri; precum și pentru stimularea interesului și a îmbunătățirii accesului la opere culturale și creative europene. Programul nu va susține proiecte care includ materiale pornografice sau rasiste sau care susțin violența.

Subprogramul Cultura sprijină rețelele europene (adică grupuri structurate de organizații) care consolidează capacitatea sectoarelor culturale și creative de a funcționa la nivel transnațional și internațional, de a se adapta schimbărilor și de a promova inovarea. Un număr limitat de rețele cu acoperire largă vor fi susținute într-o gamă echilibrată de sectoare. O mai mare sinergie între rețelele existente este salutată pentru a consolida structura organizatorică și financiară a acestora și a evita suprapunerea eforturilor.

Titlul de ”Capitala europeană a culturii” este acordat în fiecare an unui oraș din două state membre, conform unei liste cronologice a statelor membre eligibile pentru perioada 2020-2033 (Croația și Irlanda în 2020, România și Grecia în 2021 etc.). Aceste orașe trebuie să creeze un program cultural special pentru acel an. Subprogramul Cultura sprijină implementarea acestui program, care trebuie să evidențieze bogăția și diversitatea culturilor europene și trăsăturile pe care le împărtășesc, precum și să promoveze o mai bună înțelegere între cetățenii europeni.

Componenta intersectorială va facilita împrumuturile întreprinderilor și organizațiilor culturale și creative. De asemenea, va sprijini activitățile transnaționale din sectoarele culturale, creative și audiovizuale, de exemplu pentru a face schimb de experiență și de know-how cu privire la noile modele de afaceri și de management.

Din sectorul turismului, la proiecte de cooperare transnațională, pot aplica toate persoanele juridice care activează în sectoarele culturale și creative; acestea trebuie să fi avut personalitate juridică timp de cel puțin 2 ani la data termenului limită pentru depunerea cererilor. Pentru rețelele europene, pot aplica rețele active în sectoarele culturale și creative, formate din cel puțin 15 organizații membre (persoane juridice) stabilite în cel puțin 10 țări participante; aceste rețele europene trebuie să fi avut personalitate juridică timp de cel puțin 2 ani la data termenului limită de depunere a cererilor. Pentru capitalul european de cultură pot aplica orașe.

În cadrul proiectelor de cooperare transnațională, pentru ”proiecte de cooperare la scară mai mica” (maxim 48 de luni și implementate de un consorțiu format din cel puțin 3 parteneri din 3 țări participante), granturile de până la 200.000 EUR reprezintă maximum 60% din bugetul eligibil. Pentru ”proiecte de cooperare la scară mai largă” (maxim 48 de luni și implementate de un consorțiu format din cel puțin 6 parteneri din 6 țări participante), granturile de până la 2 milioane EUR reprezintă maximum 50% din bugetul eligibil.

În cadrul rețelelor europene, se dau subvenții pentru acțiuni acordate în cadrul unui acord-cadru de parteneriat de 3 ani, care nu depășește 250 000 EUR pe an. Rata maximă de cofinanțare este de 80% din costurile eligibile totale.

Fiecare oraș care deține titlul ”Capitala europeană a culturii” primește 1,5 milioane de euro (premiul Melina Mercouri), cu condiția să îndeplinească o serie de criterii și să implementeze recomandările grupurilor UE.

În cadrul programului transsectorial, o facilitate de garantare financiară de până la 750 milioane EUR a fost înființată în 2016 pentru a permite intermediarilor financiari să acorde mai mult împrumut acestor sectoare.

Erasmus + își propune să sporească abilitățile și capacitatea de inserție profesională, precum și să modernizeze educația și formarea. Pe lângă noua acțiune sportivă și programul ”Tineretul în acțiune”, ea reunește 6 alte programe preexistente: programul de învățare de-a lungul vieții (Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius și Grundtvig); Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și programul de cooperare cu țările industrializate.

Pentru a promova inovarea și capacitatea de angajare, programul sprijină:

– oportunități de învățare pentru persoane fizice prin proiectele de mobilitate pentru studenții și personalul din învățământul superior, o schemă de garantare a împrumuturilor pentru a ajuta studenții de masterat să-și finanțeze studiile în străinătate și proiectele de mobilitate pentru elevi și cadre din domeniul VET (educație și formare profesională);

– cooperarea dintre instituțiile de învățământ, întreprinderi, autoritățile locale și regionale și ONG-urile, în principal prin intermediul programelor comune de masterat (adică programe universitare de studii integrate la nivel înalt de 60, 90 sau 120 ECTS);

– parteneriate strategice (care permit organizațiilor din diferite sectoare socio-economice să dezvolte și să difuzeze, printre altele, practici inovatoare care să conducă la învățământ, formare, învățare și muncă pentru tineri de înaltă calitate);

– alianțe de cunoaștere (să dezvolte abordări inovatoare și multidisciplinare în predare și învățare; să stimuleze antreprenoriatul și aptitudinile antreprenoriale în rândul personalului didactic și al lucrătorilor; să faciliteze schimbul, fluxul și co-crearea de cunoștințe între învățământul superior și întreprinderi);

– alianțe privind competențele sectoriale (de a elabora și furniza programe comune de formare profesională și metodologii de predare/formare, cu accent special pe învățarea la locul de muncă, oferind elevilor competențele necesare pe piața muncii);

– non-profit – evenimente sportive europene încurajând participarea la sport și activitate fizică.

Din sectorul turismului, pot aplica: la proiecte de mobilitate pentru învățământul superior – universități și alte instituții de învățământ superior/școli profesionale sau profesionale, toate persoanele juridice active pe piața muncii sau în domeniile educației și formării profesionale (de exemplu, IMM-uri, cameră de comerț, sindicat, fundație, ONG etc.); la măsuri de master – universități și alte instituții de învățământ superior (solicitând în numele unui consorțiu) și toate persoanele juridice care contribuie direct și activ la furnizarea diplomei de master comun (de exemplu, IMM-uri, camera de comerț, sindicat, fundație, ONG etc.); la parteneriatul strategic/ alianța cunoștințelor/ alianțele de competențe sectoare – toate persoanele juridice (instituții de învățământ superior, IMM-uri, camera de comerț, sindicat, fundație, ONG, organizație culturală, bibliotecă, muze etc.); la evenimentele sportului European – toate persoanele juridice active în domeniul sportului, stabilite într-o țară de programare.

Finanțarea proiectelor de mobilitate pentru studenți de învățământ superior se face prin stagii (plasare în străinătate) într-o întreprindere sau în orice alt loc de muncă relevant pentru 2 până la 12 luni (cu excepția călătoriei) în orice țară a programului. Subvenția UE pentru fiecare stagiar variază între 300 și 700 de euro pe lună (în funcție de costurile de trai ale țării gazdă) și costurile de călătorie de până la 1.100 de euro.

Finanțarea proiectele de mobilitate pentru învățământul profesional și învățământul de formare se face prin stagii în orice loc de muncă relevant pentru ucenici și studenți în școlile de formare profesională, de la 2 săptămâni până la 12 luni (cu excepția călătoriei) în orice țară a programului. Sprijinul UE pentru fiecare stagiar variază între 18 și 112 EUR pe zi (în funcție de costurile de trai ale țării gazdă) și costurile de călătorie de până la 1.100 EUR.

Finanțarea măsurilor de master se face prin granturi de 2 până la 3 milioane EUR, care acoperă proiecte de 4 până la 5 ani (în funcție de cazul în care Master-ul durează 1 sau 2 ani).

Finanțarea parteneriatelor strategice se face prin granturi de maximum 300.000 € pentru parteneriate de 2 ani și 450.000 € pentru parteneriate de 3 ani.

Finanțarea alianțelor pentru cunoaștere se face prin granturi de 700.000 € pentru o alianță de 2 ani; 1 milion de euro pentru o alianță de 3 ani.

Finanțarea situațiilor de competențe sectorile se face prin granturi de 700.000 € pentru o alianță de 2 ani; 1 milion de euro pentru o alianță de 3 ani.

Finanțarea evenimentelor sportului European se face prin granturi de până la 2 milioane EUR pentru evenimente sportive care implică participanți din cel puțin 12 țări participante la program.

Programul Inovare socială și ocuparea forței de muncă (EaSI) promovează un nivel ridicat de calitate și locuri de muncă durabile, garantând o protecție socială adecvată și decentă, combătând excluziunea socială și sărăcia și îmbunătățind condițiile de muncă. Reunește:

– PROGRESS (Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială);

– EURES (mobilitatea europeană a forței de muncă);

– Instrumentul financiar de garantare EaSI (dedicat finanțării microfinanțării și antreprenoriatului social).

PROGRESS sprijină activitățile analitice utile pentru elaborarea politicilor, inovarea socială și experimentarea politicii sociale (și anume testarea politicilor inovatoare la scară mică și creșterea celor mai reușite, inclusiv cu sprijinul Fondului Social European).

EURES sprijină mobilitatea lucrătorilor și ajută companiile să recruteze într-o altă țară europeană prin intermediul unor programe de mobilitate specifice (de exemplu, ”Primul loc de muncă EURES” pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă între 18 și 30 de ani). În afară de acordarea locurilor de muncă și de plasare a unui loc de muncă, aceste scheme pot acoperi o parte din costurile IMM-urilor pentru instruirea lucrătorilor nou-recrutați și pentru ajutarea acestora să se stabilească la noul loc de muncă.

Instrumentul financiar de garanție EaSI poate fi utilizat pentru a ajuta la înființarea sau dezvoltarea întreprinderilor mici/ întreprinderilor sociale, inclusiv pentru nevoile de investiții, leasing și de capital de lucru, precum și pentru achiziționarea de licențe și alte costuri de înființare. Finanțarea nu poate fi utilizată pentru acoperirea liniilor de credit, cum ar fi descoperitul de cont sau facilitățile de reînnoire pe termen scurt.

Din sectorul turismului, pot aplica: la PROGRESS, instituții de învățământ superior și institute de cercetare, autorități publice – servicii de ocupare a forței de muncă, parteneri sociali, experți în evaluare a impactului; la EURES – autorități publice – servicii de ocupare a forței de muncă, persoane care caută un loc de muncă (cetățenii UE și cei care trăiesc legal într-o țară a UE), întreprinderi – IMM-uri; la Instrumentul financiar de garantare EaSI – întreprinderi – microîntreprinderi, persoane fizice și întreprinderi sociale.

PROGRESS – pentru subvenții, fiecare cerere de propuneri stabilește un nivel maxim de finanțare. Bugetul disponibil în cadrul cererilor de ofertă variază de asemenea.

EURES (în cadrul primului loc de muncă EURES) – pentru IMM-uri, un grant pentru a acoperi o parte din costul de formare a lucrătorilor nou-recrutați și de a le ajuta să se stabilească în programul de integrare. Pentru solicitanții de locuri de muncă, o indemnizație forfetară (sau o sumă forfetară) pentru a acoperi cheltuielile efectuate pentru călătoriile de interviu și/sau să se stabilească într-o altă țară după ce a obținut locul de muncă.

Instrumentul financiar de garantare EaSI – furnizorii de microcredite susținuți de instrument pot oferi contra-garanții directe sau diferite, forme de împrumut diferite (maximum 25 000 EUR) și investiții în capitaluri proprii. În ceea ce privește întreprinderile sociale, intermediarii financiari acordă împrumuturi și alte instrumente financiare (până la 500 000 EUR pe întreprindere socială, cu condiția să nu fie cotate la bursă și cu o cifră de afaceri anuală care să nu depășească 30 milioane EUR.

Capitolul III

Proiect pentru dezvoltarea unei structuri de cazare turistică

I. Produsul turistic

1.1. Denumire Proiect: Pensiunea Rider Cluj

Localizare Proiect: Pe DN 16, la ieșirea din comuna Apahida.

1.3. Suma solicitata de la finanțator:

1.4. Rezumat proiect:

a. Scop: “loc de odihnă a drumeților” pentru cei care călătoresc în zonă;

b. Grupul țintă: turiști care vor să descopere această zonă.

1.5. Prezentare produs turistic:

Produsul turistic este reprezentat de o pensiune, construită cu specific zonal, cuprinzând 12 camere și anexe, respectiv living, bucătărie, sală de mese și spălătorie.

Serviciile oferite clienților constau în cazare și alimentatie, precum și un tur de o zi al zonei.

II. Planificarea Proiectului:

Structura proiectului

Comunicare

Roluri si performante

Ipoteze de exploatare a afacerii

II.1. Desfășurarea activităților.

Structura de organizare. Managementul de proiect:

a) in echipa de proiect care este orientată pentru realizarea muncii necesară proiectării, produsului turistic în toate fazele specifice:

Comanda clientului.Liste de sarcini necesara.Aprobarea acestora.

Achizitia produselor si a serviciilor: utilaje si echipamente, reabilitari si constructii noi, consultanta.

Proiectarea scenariilor: ’idei care se asamblează intr-un proiect ‘, ierarhizarea activităților in ’subproiecte’ conform cu defalcarea pe componente a comenzii de la client.

Exploatare.Teste de funcționare.Indicatori (recuperarea costurilor).

Monitorizare.Inregistrari.Evidente.

Evaluare,pe subproiecte si total proiect: costuri, durata, rezultate.

b)organizarea sarcinilor (echipei)este numai pe durata realizarii proiectului conform cu resursele alocate.

c)orientare echipei este centrata pentru finalizarea subproiectelor/a proiectului.Toti membrii echipei urmăresc aceleasi scopuri.

Calendarul activităților: standard cu 5 zile lucratoare pe saptamina, ziua are 8 ore, incarcarea resurselor fiind in funcție de desfasurarea subproiectelor/activităților, in serie sau paralel.

II.2.Resursele.

Sunt subordonate costurilor cu bugetul repartizat: de finanțator si de client, este identificat ca buget operațional si de investiții fiecare avind ca sub componenta buget de rezerva.

Costurile proiectului: se incadrează in bugetul estimat: client 123 000 euro (400 000lei) finanțator 123 000 euro (400 000 lei).

Suint stabilite in funcție de:

Volumul de lucru (om-zile lucratoare pe durata calendaristica de 18 luni).

Tarife pentru prestatii (manager de proiect, consultant de marketing, RU, personal de exploatare etc)

Preturi de piata ale constructiilor si prduselor necesare in proiect, identificate prin cerere si oferta (achizitie publica).

II.2.1 Resursele umane ale proiectului.

Managerul de proiect: Organizează, planifica, controlează, coordonează echipa pentru proiectare angajata in proiect, ‘’produce idei care le asamblează/montează /construieste “cu membrii echipei intr-un subproiect din componenta proiectului.Planifica activitățile pentru realizarea obiectivelor din proiect.

Coordonează de pe o pozitie funcționala activitățile desfasurate in acest proiect fiind centrat pe relatia: cu clientul, cu furnizorii interni(contabilitate, administratie, stocuri, inspectii, exploatare produs turistic) si externi (subcontractori, consultanti, autorități, auditori), cu echipa de proiect pentru executarea instructiunilor, progresul si controlul termenelor angajate si a duratei de executie, a costurilor bugetate si a volumului de munca alocat, corectarea si revizia progresului activităților pe durata proiectului.

Apreciază performanta fiecarui membru al echipei,a resurselor proiectului, evaluează corect si indruma prin consultanta si service (activități de proiect/exploatare/post utilizare a rezultatelor din proiect),ofera recompense justificate membrilor echipei.Ofera un mediu de lucru ideal pe durata proiectului.

Angajează si autorizează executia cheltuielilor.Crează baza de date a experientei din proiect pentru proiecte ulterioare.Preda proiectul la client si asigura interfata in perioada de garantie.

Managerul financiar are responsabilități de pregatire a achizitiilor de subcontractare, conjtrol al diferentelor de pret pe durata proiectului, a reletiei de personal: pontaje zilnice, plati CASS, CAS,TVA, control facturi la incasari si plati, bilantul contabil al proiectului, corelarea codurilor din contabilitatea clientului cu a proiectului, controlul preturilor de piata la achizitii, decontari conform cu contractele.Incadreează costurile prin colectarea acestora in faza de executie

Manageri de linie: personal de specialitate cu executia si controlul proiectului pe fazele de executie in “subproiecte”.Tehnic se subordonează mng de proiect si pe sectiuni economice, managerului financiar.

Personalul de exploatare a produsului turistic: este format din 9 persoane, specializati si integrati intr-o schema funcționala specifica funcționarii ‘’produselor turistice’’

II.2.2 Resursele materiale: sunt subordonate bugetului alocat, sint obtinute prin subcontractare de la clienti externi.Evidenta este grupata astfel:

Comportamentul in timp(fixe si variabile)

Modul de identificare la nivelul fiecarei componente a proiectului (directe si indirecte).

Natura resurselor (materiale/echipamente/dotari/mobilier/utilități) sub forma de servicii tangibile /intangibile sau produse.

Frecventa aparitiei (initiale unice/repetitive)

II.2.3 Resursele de timp: sunt conforme cu comanda clientului. Evidenta lor este planificata si urmarite pe o durata de 18 luni pe structura de activități a implementarii

proiectului.Sint defalcate si evaluate/monitorizate pe fiecare subproiect distinct si pe ansamblu proiect, interconectate.

Sint exprimate in proiect ca: zile calendaristice, zile lucratoare.Rezultatele proiectului sint evaluate lunar in faza de exploatare iar dupa terminare proiect (exploatare comerciala) in trimestre.

II.2.4. Resursele “volum de lucrari”: au ca forma de prezentare in proiect ca:

om-zile pentru durata de lucru a membrilor echipei de proiect si a personalului de prestare a produsului turistic.

cantități contractate/furnizate/livrate: material (mobilier, instalatii, dotari etc), intangibil (in actiuni de selectie, calitatea RU, in marketing/publicitate/fond de comert –vad comercial) sau servicii si lucrari (reabilitari/constructii noi).

II.2.5 Resursele financiare din bugetul proiectului: costuri cu bugetul estimat,aprobat, bugetul de rezerva (inclus in bugetul estimat), bugetul de exploatare de proba (pe durata proiectului) si comerciala de garantie si post garantie (dupa predarea proiectului).

Bugetul de venituri (intrari in proiect) si de cheltuieli (iesiri din proiect).

Toate aceste elemente de structura sint evaluate si prezentate in structura de calcul a costurilor de proiect precum si a duratei in care se recuperează costurile cu proiectul.

II.3. Componentele proiectului.

Proiectul are 2 componente:

– de implementare, conform “plan-proiect”, la comanda clientului;

– de demonstrare a viabilității (evaluare financiara “beneficiu-cost”) de recuperare a cheltuielior.

II.4. Resursele de initiere pentru implementare (executie) a proiectului “produs turistic”:

Manager de proiect (pe durata proiectului).

Manager financiar (pe durata proiectului).

Stakeholderi:finanțator, proprieter, subcontractori, clienti ai produsului turistic, personal de prestare a seviciilor clienti.

II.5.Structura organizatorica a proiectului de afaceri.

Grupari pe activități de funcționare tip “front-office” (contact nemijlocit cu clientul ca beneficiar al produsului turistic) si “back-office” cu caracter de suport pentru “front-office”.

Exploatarea produsului turistic:

II.5.1. Activități funcționale (back-office):

Departament de administratie si gestiune generala(achizitii, executia activităților administrative) (funcționare curenta pentru echipament si instrumente, realizare mediu ambiental), incasari si plati pentru produse turistice).

Departament Marketing-vinzari:(contracte de produse turistice, cazare, vinzari in spatii proprii, inchirieri prestatii: frizerie, spalatorie).

Compartiment energie -intretinere si prestatii.

II.5.2.Activități operaționale(front –office):

Departament de cazare(receptie, menaj, servicii de etaj, curatenie, bagaje, comunicatii)

Departament de alimentatie(alimente, preparare meniuri, servire)

Compartimente de realizare a prestatiilor(coafura, frizerie, vinzare)

Planul centralizator activități/resurse ale Proiectului

Incadrarea generala a proiectului in funcție de “subproiecte” compuse din poz.1-17:

III. Detalii privind estimarile folosite

Sistemul de organizare a costurilor proiectului

III.1 Sursele de informare:

■ Subproiect J1.1-reabilitare si constructii noi:

Achizitii publice de lucrari, depozite locale de materiale, buletinul constructiilor, pret la manopera pentru lucrari de constructii, costul cu proiecte similare locale/regionale, pretul de import, conditii speciale: calitatea produselor, termene de livrare, furnizori recunoscuti/acredități, oferte similare, site-uri cu oferte de furnizare a serviciilor si a produselor de constructii.

Proiecte anterioare similare/din experienta privind categoria de costuri: cu achizitia, cu durata de timp a executiei, cu calificarea personalului de constructii, cu instalatiile, defectarile instalatiilor, garantie acordata lucrarilor, recomandari de la clienti externi, termene de livrare ”lucrari la cheie “.

■ Subproiect J1.2 –mobilier si dotari:

Achizitii publice de lucrari, depozite locale de materiale, buletinul constructiilor din produse lemnoase, pret la manopera pentru lucrari de timplarie, costul cu proiecte similare locale/regionale, pretul de import, conditii speciale: calitatea produselor, termene de livrare, furnizori/fabricanti/reprezentanti recunoscuti/acredități,

Oferte ale furnizorilor: similare pentru mobilier, oferte similare pentru echipamente si dotari.Sevicii asociate acestor oferte: designer gratuit inainte de livrare, transport si montaj, fara plata, service, training, asistenta, rodaje si piese de schimb gratuite in post garantie, durate de garantie mari.

Proiecte anterioare similare/din experienta privind categoria de costuri: cu achizitia, cu instalarea, cu exploatarea, cu instalarea, defectarile in garantie, recomandari de la clienti externi, termene de livrare.

■ Subproiect complex J2.1, Jj3.1, J4.1, J5.1, J5.2

Oferte ale furnizorilor de servicii cu selectii date de atestari profesionale recunoscute, rezultate obtinute in proiecte similare, personal calificat si acreditat de organizatii profesionale cu recunoastere in domeniul resurselor umane sau al cercetarii de marketing si a selectarii solutiilor strategice pe piata turismului(reengineering-ul produselor turistice, cta de piata obtinuta dupa implementarea solutiilor, designeri, instrumente si tehnici de precizie si,,on-line’’ de efectuare si prezentare a sondajelor de piata), publicitate- media: dupa rating-ul acestora.

Proiecte anterioare similare/din experienta privind categoria de costuri: cu achizitia, cu livrarea serviciului, termene de livrare, discount-uri, facilități la termenele de plata, tarife de prestare a serviciilor de panotaj sau publicitate.

Costurile sint recurente sau nerecurente si sint evidentiate in cadrul proiectului.

■ Subproiect J3.2 –aprovizionare pentru servicii turistice:

Achizitii publice de lucrari, depozite locale de produse alimentare, costul cu proiecte similare locale/regionale, pretul de livrare, conditii speciale: calitatea produselor, termene de livrare, furnizori/fabricanti/reprezentanti recunoscuti/acredități, etichete ecologice,norme reglementate in domeniul sanitar.

Oferte ale furnizorilor: similare pentru produse de igiena personala, alimentare, oferte similare pentru astfel de produse.Sevicii asociate acestor oferte: facilități la livrare, transport si depozitare, ambalare, perisabilitate mare, garantii de inlocuire a produselor, rate de garantie mari.

Proiecte anterioare similare/din experienta privind categoria de costuri: cu achizitia, cu ambalarea si livrarea, cu utilizarea, recomandari de la clienti externi, termene de livrare.

■ Subproiect J3.2-prestare si exploatare produs turistic

Tarife de personal similare, prestatii similare in domeniul turistic si hotelier pentru categoria de “stele” precizata, organizarea activităților de servicii turistice pe schema de personal, proprie acestui proiect (precizata anterior), legislatie in domeniul muncii privind timpul si volumul de lucrari si a prestatiilor individuale ale personalului.Oferta de munca pentru meserii de baza: bucatari/chelneri/valet de etaj (acele activități care au contact cu clientul si dau calitate serviciului).

Perisabilitățile pentru serviciul de servire alimentara si asigurarile clientilor pentru prioada de cazare sint stabilite prin negociere cu furnizorii de asigurari sub forma de cote fixe.

Standardul de prestare al serviciului turistic identifica o structura de preturi /costuri specializata si complet diferita de celelalte activități din proiect.

■ Subproiect J6.1 Monitorizare activități

■ Subproiect J6.2 Evaluare finala a activității de proiect

(au relevanta cu pct. 3)

Elemente necesare pentru pregatirea planului de control al costurilor.

Informatiile ce trebuie colectate si analizate, precum si sursele de colectare.

Tin de programul de implementare a proiectului pe structura de activități stabilita precum si:

aprobarea proiectului de client in structura si componenta existenta cu indicatorii de cost, durata,volum de lucrari si indicatori de rezultate precizate ale fazelor din proiect si ale exploatarii.

Organizarea preliminara a proiectului: comunicare si corespondenta/logistica/raspunderi/inregistrari/ierarhizare.

Standarde si proceduri de proiectare.Colectare a datelor.Raportare.inregistrare.Predare.

Organizarea pregatirii materiale si a planificarii financiare.Buget al proiectului care este stabilit prin cost total al componentelor.

Inceperea activității, stabilirea calendarelor de lucrari pentru membrii echipei de proiect.

Documentatii aferente: aprobare buget, autorizatii de constructie, acord de racordare la utilități, documentatii de achizitie pentru contracte de furnizare etc.

Costurile sunt grupate activităților asociate din proiect (timpul celor care lucrează la proiect) si cumpararilor/achizitiilor necesare executiei/realizarii proiectului si a rezultatelor angajate:

-buget alocat fiecarei activități /subproiect in funcție de durata si cost aferent, buget total de cheltuieli, buget de rezerva (volum de munca, de timp, financiar asociat situatiilor exceptionale pe durata proiectului: sint planificate sau neplanificate);

-fond de timp alocat: foi de pontaj.inregistrare durata de lucru in proiect (pe activități/subproiecte/total proiect);

-achizitii: contracte angajate (facturate) de servicii/lucrari/produse;

-cheltuieli exceptionale asociate bugetului de rezerva pentru previziunea riscului si cheltuielilor neplanificate/neprevazute (de forta majora in proiect, intirziieri in livrare, diferente de pret, falimentul furnizorului, imbolnavirea unei persoane cheie din proiect etc.) sau de control bugetar: cost cu telefonul, corespondenta, multiplicare de documentatie in numele clientului etc;

– repartizarea costurilor in contabilitate dupa coduri ale proiectului /al clientului;

– durata lucrarilor dupa grafice calendaristice in funcție de timp si volum de lucrari;

– planificarea platilor /decontarea cu personalul din proiect si a prestatiilor de la terti(contracte);

– rapoarte privind progresul/trendul proiectului.Abateri de cost si durata intre planificat-realizat;

– jaloane de control/faze determinante. Controlul trendului /progresului dupa fazele semnificative

(asociate jaloanelor/fazelor determinante) sau a punctelor stationare;

-rapoarte privind volumul de lucrari realizat la fiecare faza determinanta, rapoarte de identificare a

factorului de eficienta /evaluare (% din cost sau durata sau din bugetul ramas);

-sedinte de proiect.

MONITORIZARE COSTURI DIN PROIECT.INREGISTRARI.

-calendarul proiectului, a activității, graficul de executie si plati, grafice de livrare (lucrari noi si reabilitare, echipamente, mobilier, publicitate externa si interna.

-costuri de operare(exploatare) si costuri de capital (investiții):documente de receptie si de inregistrare in contabilitate, foi de prezenta.

-foi de pontaj, completarea zilnica, vizarea prezentei pentru personalul proiectului.

-monitorizarea termenelor de livrare, progresul subcontractelor in,,termeni’’ de timp si volum de lucrari.

-intirziieri, impactdedurata, impact de cost si buget.

-plan de rezerva pentu intirziieri si sistare activități:

1.suplimentare de resurse,pentu odurata impusa,

2.suplimentare durata, la resurse impuse,

3.solutii de rezerva pt livrari intirziiate(echipamente, mobilier, aprovizionare produse alimentare.

4.oprire/sistare proiect (cresteri de pret la materiale/manopera, diferente de curs valutar, schimbari/revizii care nu pot fi depasite, beneficiul anticipat nu poate fi realizat, bugetul final al proiectului este anticipat cu o crestere de 10 % care nu poate fi sustinuta de client.

– monitorizarea riscului: reducerea probabilității de concretizare a riscului, reducerea impactului riscului, pregatirea unui plan de risc, evaluarea in termeni deimpact al riscului: timp/cost/volum de munca.

EVALUAREA – PRACTICI SI TEHNICI DE CONTROL A PROIECTULUI.

INREGISTRARE INDICATORI.

-Controlul planificat si realizat al proiectului.Abateri de cost si durata.Rapoarte tip.

-Bugetul de rezerva: planificare/revizia bugetului de proiect/suplimentarea sau dupa caz diminuarea bugetului alocat.

a) Indicatori de control ai proiectului bazati pe valoarea adaugata/cistigata/dobindita:

Bugetul estimat initial pentru realizarea proiectului(BAC-Budget At Completion)

BAC= 246 000 euro (400 000 lei).

Cheltuieli stabilite prin buget pentru munca planificata (CBMP)/Budget Cost for Work Screduled (BCWS),care este prezentat in grafic de cost –timp ca o curba in forma se “S”(curba costurilor cumulate).

Cheltuieli reale pentru munca realizata /Actual Cost for Work Performed (ACWP) –reprezentind cheltuieli efectuate pentru munca depusa pina in momentul analizei.

Indicele de realizare/Percentage Complete (PC)-evidentiază in procente progresul temporal al proiectului.

Cheltuieli stabilite prin buget pentru munca realizata /Budget Cost for Work Performed(BCWP) calculat cu relatia: BCWP = BAC x PC.

Valoarea adaugata /cistigata (VA) /Earned Value (EV) este o masura a valorii dobindite pina in momentul analizei: EV= BCWP.

Buget revizuit pentru finalizarea proiectului /Estimate At Completion (EAC):

EAC=(ACWP/BCWP) x BAC intrucit BCWP = BAC x PC rezulta: EAC = ACWP / PC.

Abaterea de la buget /Budget Variance (BV):BV = BAC – EAC.

Cheltuieli necesare pentru finalizarea proiectului incepind din momentul analizei /Estimate To Complete (ETC): ETC = EAC – ACWP.

Abaterea de la planificare.Scredule Variance (SV): SV = BCWP-BCWS sau procentual

SVP = SV /BCWS cu interpretarea:

– daca rezultatul este negativ, rezulta ca proiectul este in intirziiere.

– daca rezultatul este pozitiv, rezulta ca proiectul este in avans.

Abaterea de cost /Cost variance (CV): CV = ACWP –BCWP (procentual

CVP = CV /BCWP).

– daca rezultatul este negativ, costul real este mai mic decit cel preconizat.

– daca rezultatul este pozitiv, costul real este mai mare decit cel preconizat.

Indice de performanta in planificare /Scredule Performance Index (SPI).SPI =BCWP /BCWS

Indice de performanta a costului /Cost Performance Index (CPI).CPI = BCWP /ACWS.

Daca CPI este mai mic ca 1, rezulta ca in proiect se cheltuieste mai mult decit valoarea cistigata.

b) Indicatori de control ai proiectului,pe aceiasi structura, anterior prezentata, dar FARA SA OFERE INFORMATII ATIT DE DETALIATE CU COSTUL PROIECTULUI:

-Buget total –suma autorizata pentru proiect.

-Buget curent –suma alocata proiectului pina in prezent

-Cheltuieli efective –sumele cheltuite cu proiectul pina in prezent.

-Buget ramas –bugetul total minus bugetul curent

-Abaterea curenta –diferenta intre bugetul curent si cheltuieli efective.

-Prognoza estimata pentru incheiere –suma pe care planificati s-o cheltuiti din momentul actual pina la inchiderea proiectului.

-Abaterea estimata pentru incheiere –diferenta dintre bugetul ramas si prognoza estimata pentru finalizare.

-Abaterea estimata la incheiere –diferenta intre bugetul total pentru proiect si estimarea la incheiere.

-Cheltuieli neprevazute prinse in buget –fond adaugat proiectuluipentru acoperirea activităților planificate

-Cheltuieli neprevazute ramase –sume pentru cheltuieli neprevazute care nu s-au consumat in cadrul activității neplanificate.

c) Indicatori de control ai proiectului bazati pe evaluarea pe FAZE ETERMINANTE/ SEMNIFICATIVE:

Include aprecieri planificat /realizat:

EXPLICATII:

Faza 8 este in intirziiere cu 3 luni si are un buget depasit cu 5 000 euro.Rezulta masuri necesare.

Faza 34 este in avans cu 1 luna si economii la buget de 4 000 euro.Analiza rezultatului.Influiente.

Frecventa de colectare a datelor si de efectuare a analizelor: lunar(18 analize de proiect).

Stabilirea limitelor acceptabile ale variatiilor dintre cheltuieli efective si estimate: +/- 10 %.

Proceduri de aprobare a variatiilor de cost:

-note justificative ale situatiei care necesita majorari/diminuari de buget.

– formulare recunoscute in relatia client-manager de proiect-finanțator, de monitorizare a costului.

-incadrarea in limitele acceptate de variatie a cheltuielilor.

III. Subproiect J1.1. Pregatire spatii

Reabilitare/modernizare constructie existenta de 380 mp.Constructii noi (2 anexe: A1 si A2).

III.1 Descriere activități: (proiectarea activității).Ipoteze de lucru.

Se subcontractează activitățile prin licităție publica, acestea fiind incluse in 2 stadii fizice.

Pe durata constructiilor, din total de 25, 10 salariati specialisti, sint cazati in spatial hotelier,contra cost de 30 euro/zi.Restul de 15 sint din zona de constructie a proiectului.

III. 2 LISTA DE SARCINI PENTRU SUBCONTRACTARE

III.2.1.STADIU FIZIC I: Reabilitari care conțin urmatoarele lucrari:

I.1.Pereti: reparatii cu tencuieli, vopsitorie si tapet pt.aspect pereti “standard imbunatatit.Confort acustic si insonorizare camera EN 1287.Placare holuri cu marmora,lemn si sticla.Inlocuire usi de intrare si 6 ferestre cu timplarie de termopan.

I.2.Reparatie hidrotermica a acoperisului.

I.3.Instalatii de incalzire: revizii curente la calorifere si conducte, racordare la sursa de incalzire cu gaze naturale, incalzire holuri cu aer cald, Ventilare camere si spatii commune.

I.4.Instalatii si spatii sanitare: repatatii suprafete si grupuri sanitare (conducte, dus-uri, chiuvete, placari, gresie, faianta).Oglinzi.Revizie instalatie generala apa potabila, conducte apa de incendiu.

I.5.Climatizare: reparatii si inlocuire agent de climatizare de la fiecare instalatie din camera.

I.6.Amenajare salon in sala de conferinta dupa cerintele CEE privind sarcinile specifice si performanta spatiilor pentru utilizare colectiva cu peste 15 persoane.

I.7.Decorare spatii de cazare: anexe camere, cai de acces clienti: holuri si camere inclusive sala de conferinte: mocheta, covoare, draperii duble, marcaje de orientare (signalectica).

I.8.Instalatii electrice:

I.8.1 Instalatii de iluminat:camere (cu dirijare a fascicolelor luminoase -central, pentru perete, pat),

holuri –fara umbra, iluminat in nocturna.prize, stechere, cablare pertiala in spatiile sanitare.

I.8.2 Instalatii de curenti slabi: supaveghere video parcare /holuri/intrare/receptie, reparatii telecomunicatii, internet, cablare video si calculatoare.

I.8.3 Instalatii de securitate si protectie: valori depozitate de clienti, GPS –supraveghere copii, auto si eventual clienti pentru excursii individuale, alarmare in caz de incendiu si efractie, avertizare seismica, sistem automat de control al proceselor de securitate, supraveghere si alarmare.

DEVIZ OFERTAT si ADJUDECAT prin licităție: 72 200 euro (190 euro/mp).

Pretul pietei in zona, rezultat din sondaje,la lucrari similare: 175-197 euro/mp.

50 % din lucrari sint din categoria investițiilor, 50% sint reparatii (legea 15/1994).

III.2.2.STADIU FIZIC II: Constructii noi predate “la cheie“. Contine urmatoarele lucrari noi:

1. Anexa A1: restaurant, bar, spatii de vinzare(suveniruri, artizanat, cosmetice, sticlarie/portelan, tigari, ziare /reviste).

Suprafata construita: 140 mp.

2. Anexa A2: bucatarie, spalatorie, depozit de alimente:sala frigorifica si racire controlata, birouri administatie generala.Lucrari de executie trotuare/alei pavate, spatii verzi, imprejmuire ornamentala la parcare.

Suprafata construita: 80 mp.

DEVIZ OFERTAT si ADJUDECAT prin licităție: 72 600 euro (330 euro/mp)

Pretul pietei in zona, rezultat din sondaje, la lucrari similare: 320-340 euro/mp.

Sint numai lucrari de investiții (legea 15/1994)

III.3. Calcul de cost estimat al resurselor din proiect.

Tipuri de estimare a costurilor: in funcție de natura resurselor

PONDEREA ELEMENTELOR DE COST TOTAL al subproiectului:

IV. – Subproiect J1.2.echipamente si mobilier

IV.1 Descriere activități din F.T.(proiectarea activității).

Ipoteze de lucru.Scenarii de implementare a subproiectului.

Se urmareste achizitia cu dotari si echipamente a produsului hotelier.Participa numai mng. financiar si mng. de proiect care subcontractează activitățile.

IV. 2 LISTA DE SARCINI PENTRU SUBCONTRACTARE

Dotari camere de cazare (sint schimbate complet):

pat-1bc

lenjerie specifica-2 set-uri

masa de scris-1bc

noptiera -2 bc

scaune -3 bc

mobila pentru haine cu spatii pt. bagaje (dulap) -1bc

cuier cu accesorii-1bc

televizor cu telecomanda -1bc

frigider, combina cu bar -1bc

telefon-1bc

racorduri, comunicatii,net -1set.

inst de aer conditionat –sint existente.

Dotari cu echipamente:

masina de spalat (spalatorie) -1bc

inst aut. de spalat vase-1bc

set vesela(tacim-uri, tavi, farfurii etc) pt.70 persoane – 1 set

carucior -3bc

scaune (sala de conferinte si restaurant) – 105 bc

masa protocol, sala de conferinte -1bc

masa tehnica/pupitru instrumentar tehnic-1bc

video/proiectoare-1bc

ecran/tabla electronica -1bc

plita electrica-1bc

cuptor gaze-1bc

aspiratoare -5bc

IV.3. Calcul de cost estimat al resurselor din proiect.

Tipuri de estimare a costurilor: dupa natura resurselor.

SUBCONTRACTARI:

SUBCONTRACTARE PRODUSE CU SERVICII DE INSTALARE, DE LA TERTI: Dotari camere de cazare (sint inlocuite complet) -12 camere,inclusiv instalare:

pat-1bcx 120 euro x 12 = 1 440 euro

lenjerie specifica-2 set-uri x12x 25 euro =600 euro

masa de scris-1bcx30 eurox12 =360 euro

noptiera -2 bcx25 euro x 12 =600 euro

scaune -3 bcx 20 eurox 12 = 720 euro

mobila pentru haine cu spatii pt. bagaje (dulap) -1bc x 45 euro x12 = 540 euro

cuier cu accesorii-1bc x 30 euro x 12 = 360 euro

televizor cu telecomanda -1bc x 110 eurox 12 = 1320 euro

frigider, combina cu bar -1bc x 120 euro x 12 = 1 440 euro

telefon-1bc x 10 euro x 12 =120 euro

racorduri, comunicatii,net -1set x 15 euro x 12 = 180 euro

inst de aer conditionat –sint existente.

Total I: dotari si mobilier: 7 680 euro.

SUBCONTRACTARE CU SERVICII DE INSTALARE, DE LA TERTI: Dotari cu echipamente,inclusive instalare:

masina de spalat (spalatorie) -1bc X 350 =350 euro

inst aut. de spalat vase-1bc x 300 = 300 euro

set vesela(tacim-uri, tavi, farfurii etc) pt.70persoane: 1 set x 120euro x 70 =8400 euro

carucior restaurant -3bc x220 euro = 660 euro

scaune (sala de conferinte si restaurant) – 105 bc x 25 euro = 2 625 euro

masa protocol, sala de conferinte -1bc x 420 euro = 420 euro

masa tehnica/pupitru instrumentar tehnic-1set x 400 euro = 400 euro

video/proiectoare-1bc x 350 euro = 350 euro

ecran/tabla electronica -1bc x 600 euro = 600 euro

calculator, monitoare, comunicatii-2bc x 600 euro = 1200 euro

plita electrica-1bc x 900 euro = 900 euro

cuptor gaze-1bc x 1300 euro = 1300 euro

aspiratoare -5bc x 275 euro = 1 375 euro

Total II: echipamente si costuri cu instalarea: 18 880 euro x 1,15 (rezerva) = 21 712 euro.

TOTAL I + II = 29 392 euro.

IV.4. ACHIZITIA utilitatlor curente, publicitate:

apa (inclusiv pe durata montarii si a probelor).

gaze (inclusiv pe durata montarii si a probelor).

energie electrica (inclusiv pe durata montarii si a probelor).

telefon, fax, corespondenta.

consumabile, bilete calatorie transport.

asigurari, publicitate

TOTAL: 918 euro.

PONDEREA ELEMENTELOR DE COST TOTAL al subproiectului:

V. Subproiect J2.2. Selectarea personalului.

V.1 Descriere activități din F.T.(proiectarea activității).Ipoteze de lucru.Scenarii de implementare a subproiectului.

LISTA DE SARCINI

Intocmire fise de post /competente personal

Achizitie servicii de plasare forta de munca.

Selectarea personalului prin furnizori specializati de servicii.:

conditii de selectare

publicitate

selectare dosare concurs

interviu, rezultate concurs,evaluare

selectie candidate pentru angajare

semnare contracte

Se urmareste achizitia cu Resurse Umane pentru componenta ‘’servicii’’a produsului hotelier si prestatii servicii turistice. Participa Managerul de proiect si Managerul financiar.

V.2. Calcul de cost estimat al resurselor din proiect.

Explicatia instrumentelor si a tehnicilor utilizate in estimari.Variante de calcul.Unități de masura (UM). Se aplica varianta funcție de natura resurselor.

PONDEREA ELEMENTELOR DE COST TOTAL al subproiectului:

Valorile sint determinate pe baza de factura.

VI. Subproiect complex

Tratează comun subproiectele: j3.1, j4.1, j5.1, j5.2.

CA ACTIUNI DE MARKETING

Subproiect J3.1., Elaborarea ofertei de pachete turistice.

Subproiect J4.1, Planificarea de marketing.

Subproiect J 5.1, Campanie de publicitate.

Subproiect J5.2, Cercetare si selectare actiuni strategice cu tactici de promovare inclusive analiza de impact si crestere a vinzarilor(j5.2.2, j5.2.3., j5.2.4).

VI.1 Descriere activităților (proiectarea activității).Ipoteze de lucru.Scenarii de implementare a subproiectului.

Se subcontractează activitatea cu o firma specializata in consultanta de Marketing pentru proiectarea pachetelor turistice/realizarea ofertei turistice.

LISTA DE SARCINI PENTRU SUBCONTRACTARE

Activități care sint vizate in contractul de consultanta de marketing:

Studiu al concurentei si de piata

Oferta de pachete turistice:

Voiaje si servicii complete:hotel si turism.

Vinzare de bilete de calatorie si servivii de voiaje cu servicii complete (hotel/turism/servicii tip/evenimente).

Informare turistica/ghizi/gestionare a voiajelor/transport turisti/

Cazare hotel si servicii de restaurant: adulti si copii (vacanta/tabere etc)

Training-uri multifuncționale (religioase/escoala/expuneri etc).

Centru de expozitie polivalent cu caracter permanent

Evenimente (culturale: galerie de arta, sculptura, recreere, distractie)

Pensiune /cazare de scurta durata

Servicii de restaurant cu ospatari fara restrictii de acces

2.10 Servicii cafenea/bar/servire a bauturilor/mic dejun

2.11 Servicii de cazare de scurta durata

a) Subproiect J3.1, Elaborarea ofertei de pachete turistice.

Subproiect J4.1, Planificarea de marketing.

Cercetare de marketing/strategii si politici de marketing/planul tactic si operațional/evaluari si ipoteze privind analiza detaliata a obiectivelor si a calității produsului turistic:

cota de piata a sosirilor turistice

cota de piata a incasarilor pe zone turistice de desfacere a produsului proiectat

cota de piata a cheltuielilor.Cota de piata servita.

cota de piata a inoptarilor pe structuri de cazare/inoptari/primire turistica

gradul de concentrare a cererii turistice

determinarea cererii sezoniere a serviciilor turistice

studiul elasticicității cererii turistice

pozitionari pentru analiza concurentei pe relatia produs-piata

Instrumente si tehnici:

Analiza SWOT, modelul produs-piata a lui Ansoff, modelul Matricea Boston-Consulting –Group(BCG) Scala lui LiKert, teste Fisher,

Rezultate:

specifice mixului de marketing: canale de distributie, costuri aferente, cote de piata, solutii de promovare a produsului turistic, riscuri: tactice/tehnice/operaționale/de continuitate a afacerii/de asigurare.

b)Subproiect J5.1, Campanie de publicitate.

Instrumente si tehnici externe:

Anunturi si spoturi publicitare promovate, vizual-pasiv si animat /verbal pe toate canalele de distributie privind destinatia turistica,facilități si detalii ale obiectivelor turistice: filme, clipuri publicitare, postere, reclame radio/TV, panouri publicitare, afise, marcaje,

Se garantează clientilor, prin perfectarea contractuala a ofertelor turistice privitor la atmosfera de destindere agreabila si a perceptiilor estetice promovate cu produsul turistic.

c)Subproiect J5.2, cercetare si selectare actiuni strategice si tactici de promovare.

Instrumente si tehnici interne:

in cadrul pensiunii, la dispozitia personalului cu aceiasi tematica si continut cu cele prevazute la j5.1.:afise/pliante/panotaj/prospecte/comportament al personalului;

Rezultate:

economii cu costul resurselor utilizate in mixul de marketing intrucit cu personalul propriu,ca obligatie de serviciu, se pot promova actiuni de publicitate.

I. Denumire resurse alocate la VI.1

manager de proiect

manager financiar

materiale: subcontractare activitate ‘’consultant de marketing’’

contracte de publicitate media materiale/fixe/directe:

ziare

radio

panotaj pe autobuze de transport local/national

4.4 contract de furnizare: pliante/brosuri/postere/afise/bannere in interiorul pensiunii.

II.Calendar aferent resurselor

contracte de publicitate media: 520 zile calendaristice.

4.1 ziare: centrale, 2 ziare /1 anunt pe saptamina, 2 ziare locale /1 anunt pe saptamina.

4.2 radio: zilnic /3 spoturi/32 zile/timp de 1 min pentru fiecare spot

4.3 panotaj pe autobuze de transport local/national: 6 luni / local 2 autobuze, national 2 autocare.Panotaj in zona de desfasurare a produsului turistic (pescuit/planorism/vinatoare).

4.4 contract de furnizare: pliante/brosuri/postere/afise/banere in proprietatea si in interiorul

hotelului (sala de conferinte/spatii comune/receptie/spatii de vinzare/parcare):

1 contract de furnizare: pliante 100 bc, ghid-uri 100 bc, afise 50 bc, bannere 10 bc

Activități RU din proiect: sint in serie numai 67 zile calendaristice.

Cercetarea de piata si selectarea actiunilor strategice: 97 zile calendaristice.

Consultanta de marketing: 19 zile calendaristice.

VI.2. Calcul de cost estimat al resurselor din proiect

Explicatia instrumentelor si a tehnicilor utilizate in estimari.Variante de calcul.Unități de masura (UM).

Varianta de calcul adoptata este varianta in funcție de frecventa aparitiei.

■ Initiale / unice: materiale (sint costuri cu caracter nerecurent) TOTAL 3 010 euro,din care:

consultant de marketing, contract de consultanta:

Cost total cu consultanta de marketing, publicitate de marketing: 1500 +100 =1 600euro.

publicitate interna: contract de furnizare: pliante/brosuri/postere/afise/banere in proprietatea si in interiorul hotelului (sala de conferinte/spatii comune/receptie/spatii de vinzare/parcare):

1 contract de furnizare: pliante 100 bc, ghid-uri 100 bc, afise 50 bc, bannere 10 bc.

Cost, total cu materiale pentru publicitate interna: 300 euro.

publicitate externa: panotaj pe autobuze de transport local/national:18 luni / local 2 autobuze, national 2 autocare.Panotaj in zona de desfasurare a produsului turistic (pescuit/turism aerian cu mijloace clasice: balon-delta plan-parapanta/vinatoare).

Cost panotaj 610 euro.

sondaje de piata, cercetare de marketing: 500 euro.

■ Pe parcursul proiectului/repetitive sau recurente: TOTAL 3 000 euro, din care:

publicitate externa: contracte de publicitate media (394 zile lucratoare):

ziare: centrale, 2 ziare /1 anunt pe saptamina, 2 ziare locale /1 anunt pe saptamina.

Cost cu ziarele: 1100 euro.

publicitate externa: radio: zilnic /3 spoturi/32 zile/timp de 0,2 min pentru fiecare spot(394 zile lucratoare)

Cost radio: 1900 euro.

A.III.4.2 Cheltuieli indirecte.,TOTAL 6 814 euro, din care:

manager de proiect, durata 67 zile, inclusiv analiza impactului publicitar:

67 zile x 40 euro/zi = 2680 euro(sau 3 565,2 euro cu media pe activitate, cu rezerve: 891,3 Euro).

manager financiar, durata 67zile, inclusiv analiza impactului publicitar:

67 zile x 35 euro/zi = 2 345 euro (3 118,8 euro cu media pe activitate, cu rezerve: 779,7 Euro).

Consumabile: 65 euro.

Utilități: 65 euro.

TOTAL GENERAL: 12 824 euro.

PONDEREA ELEMENTELOR DE COST, TOTAL al subproiectului complex j3.1, j4.1, j5.1, j5.2.

VII.Subproiect J3.2. Aprovizionarea cu produse pentru servicii turistice

VII.1 Descriere activități din F.T.(proiectarea activității).

Ipoteze de lucru.Scenarii de implementare a subproiectului.

Achizitia de la terti a produselor pentru prestarea serviciului turistic:

LISTA DE SARCINI PENTRU SUBCONTRACTARE

produse de igiena si confort personal:

sapuniera

suport perie de dinti

sampon /1 singura utilizare

sapun/1 singura utilizare

prosoape /set

perie de pantofi

perie de haine

pliante cu instructiuni(utilizare a dotarilor, promovarea produsului hotelier/turistic etc)

produse alimentare:

2.1 vegetale(mazare/cartofi/soia/marar/patrunjel/legume/ceapa) stare proaspata.

2.2 vegetale in stare conservata

2.3 carne (vita/porc/mile)

2.4 lactate, bauturi, racoritoare,

2.5 semipreparate.

2.6 carne conservata

2.5 peste si preparate din peste

2.6 otet/ulei/grasimi vegetale si animale.

3.nealimentare/de revinzare:

artizanale/cristaluri/tigari/reviste/racoritoare/automate de servire.

VII.2.Calcul de cost estimat al resurselor din proiect (fisa de calcul)

Explicatia instrumentelor si a tehnicilor utilizate in estimari.Variante de calcul.Unități de masura (UM).Se alege varianta Funcție de natura resurselor.

De personal.

1.manager de proiect: 0,00 euro.

2.manager financiar: 0,00 euro.

Sint acxtivități in paralel cu activitățile anterioare.

I.Materiale.

De achizitie.

1.contract de furnizare produse alimentare:

1000 €/sapt x 8 sapt = 8 000 euro, se consuma 4000 euro (de exemplu, in avans de exploatare produs turistic)

2.contract de furnizare produse de igiena personala:

30 €/sapt x 8 sapt = 240 euro(in avans se consuma 120 euro)

3. asigurari /perisabilități: 212 euro

4. publicitate interna/externa: 32 euro.

II.Consumabile.Chelt Curente: becuri/prize/stechere/rezistente electrice/materiale de curatenie bucatarie, restaurant, spatii commune hotel si camere: 10 euro x 8 sapt = 80 euro

III.De utilizare:

Utilități curente: apa/gaz/canalizare/energie electrica: 35 euro x 8 saptamini = 280 euro

VII.PONDEREA ELEMENTELOR DE COST, TOTAL al subproiectului J 3.2.

APROVIZIONAREA CU PRODUSE PENTRU SERVICII TURISTICE

VIII. PONDEREA ELEMENTELOR DE COST, TOTAL al subproiectului j4.2.

EXPLOATARE PRODUS TURISTIC

VIII.Subproiect j4.2 -Prestare serviciu turistic

EXPLOATARE PRODUS TURISTIC

Descriere activități (proiectarea activității).Ipoteze de lucru.Scenarii de implementare a subproiectului.

Sint prezentate ca produs turistic integrat si care este evidentiat sub forma de PACHET DE SERVICII TURISTICE.

LISTA DE SARCINI PENTRU SUBPROIECT

Denumire resurse alocate:

Resurse umane:

1.Managerul de proiect si managerul financiar: sint activități paralele.

2.Personal operațional al Pachetului de Servicii Turistice,selectat (anterioar): 9 persoane.

Resurse materiale:

Produse alimentare si de igiena personala(anterioare)

Rezultate ale activității de marketing,promovare mix de marketing (anterioare).

Auto inchiriat in leasing pentru 2 luni (nou).

Costuri curente de exploatare cu (auto inchiriat).

Calendar aferent resurselor: 61 de zile calendaristice(43 de zile lucratoare).

Resurse umane (program de lucru standard):

Managerul de proiect si managerul financiar: zero activități.

Personal operațional al Pachetului de Servicii Turistice,selectat (anterior la subproiect j2.2):

2.1 Bucatar -2 persoane, in schimbul I este si chelner.

2.2 Paznic – 1 persoana, are supraveghere video in toate zonele critice ale zonei de cazare si anexe.

2.3 Receptioner -1 persoana care are si rol de vinzator in spatiile amenajate din hotel.Contact si asigurare support tehnic al salii de conferinte.

2.4 Sofer -1 persoana pentru transport turisti/bagajist/valet de etaj/personal de serviciu in parcare/manipulant. Este persoana cu cel mai mare contact cu clientii in timpul zilei.

2.5 Camerista -1 persoana cu rol si in activități de spalatorie.

2.6 Valet de etaj -1 persoana in sch. II, pentru comenzi clienti si prestare /control servicii hoteliere in relatia cu clientii si evenimentele la sala de conferinte.

2.7 Chelner -1 persoana care asigura servirea meniului, comenzi clienti ai restaurantului si de la personal hotel (valet de etaj).

2.8 Administrator –gestiune generala si management exploatare produs turistic.

Resurse materiale:

Produse alimentare si de igiena personala(anterioare).Livrare conform contracte angajate.

Rezultate ale activității de marketing,promovare mix de marketing (anterioare).

Auto inchiriat in leasing pentru 2 luni (cost nou).

Costuri curente de exploatare cu (auto inchiriat), pentru 2 luni.

Calcul de cost estimat al resurselor din proiect.

Explicatia instrumentelor si a tehnicilor utilizate in estimari.Variante de calcul.Unități de masura (UM).Varianta de calcul este de tipul dupa comportamentul in timp.

Tipuri de estimare a costurilor:

Dupa comportamentul in timp.

Fixe salarii in regie:

I. De personal (cu rezerva):

1.1Bucatar -2 persoanex 15 euro/zi = 30 euro, Total 30 x 43 zile = 1290 euro.

2.2 Paznic – 1 persoana X 10 euro/zi x 43 zile = 430 euro.

2.3 Receptioner -1 persoana x 20 euro/zi x43 zile = 860 euro

2.4 Sofer -1 persoana x 9 euro/zi x 43 zile = 387 euro.

2.5 Camerista -1 persoana x 10 euro /zi x 43 zile =430 euro

2.6 Valet de etaj -1 persoana x 9 euro/zi x 43 zile = 387 euro.

2.7 Chelner -1 persoana x 12 euro/zi x 43 zile = 516 euro.

2.8 Administrator – 1 persoana x 25 euro/zi x 43 zile = 1075 euro

Total: 5 375 euro, sporuri, bonuri de masa, rezerva, TOTAL 7 148 euro.

II. asigurari, perisabilități, leasing auto(Chirie, leasing auto:2 luni x 250 euro = 161 e) Tot.461 euro.

Variabile.

Se adopta prezentarea NUMAI in asociere cu DIMENSIUNEA EXPLOATARII produsului turistic. (cu venituri la pret de facturare cu regie/indirecte, TVA etc.asociate costurilor de exploatare):

Costuri cu produsele alimentare 8 000 euro (contract de achizitie pentru produse alimentare)

Produse hoteliere: de igiena personala:

Costuri,total: 240 euro.

Costuri materiale cu utilități curente:

apa/energie/gaze/consumabile intretineri curente-becuri, prize, funcționare curenta.

Costuri la pret de factura prestatii si bonuri de consum 880 euro.

Costuri materiale cu auto inchiriat:

Consumabile si piese de schimb: 2 luni x 300 euro = 600 euro.

Costuri de curatenie: 150 euro

Costuri de publicitate interna 60 euro.

Veniturile aferente pentru determinarea cash – flow-ului:

LISTA DE SARCINI PENTRU SUBPROIECT

Pe durata proiectului:

cazare salariati: 38 000 euro cu TVA 9 %.

Exploatare produs: Produse alimentare,serviciu de restaurant: funcție de clienti si meniuri solicitate:

Bufet suedez

meniuri

Meniuri speciale (pescarie/vinatoresc/haiducesc):

Produs turistic,,la pachet,,:

4 serii de elevi, turism rural si,,lectii de socializare in mediu istoric,,

Produs hotelier: cazare hotel.

Produse eveniment media –sala de conferinte: 3 intruniri

Inchiriere, training-uri diverse – sala de conferinte: 250 ore

Inchiriere automate pentru servire, vinzari suveniruri:

cafea/bauturi/artizanat/reviste /ziare.

Produse restaurant, pentru clienti din afara hotelului”.

Produse periferice: parcare auto, coafura, frizerie, spalatorie, supraveghere copii, room service, bar.

Veniturile identificate: luna I 37 032 euro, luna II 47 650 euro.

La costurile de mai sus(cheltuieli cu exploatarea) se adauga si costuri cu amortizarea.

IX CONTROLUL OPERAȚIONAL AL PROIECTULUI: Include 2 subproiecte.

Subproiect J6.1 Monitorizare activități

Subproiect J6.2 Evaluare finala a activității de proiect

Se apreciază in calcul, costuri specifice activităților de evaluare si monitorizare proiecte.

Sint grupate in costuri directe si indirecte:

Subproiect J6.1 – Monitorizare activităților

Consta in culegerea, inregistrarea si raportarea informatiilor despre proiect necesare clientului, finanțatorului, autorităților de control, tuturor persoanelor interesate.Monitorizarea verifica ceea ce s-a propus in planul initial al proiectului.

Se porneste de pe parcursul imlementarii pe fiecare componenta a proiectului descompus pe structura WBS: reper activitate/subactivitate /subproiect pina la proiectul in ansamblul sau.Prin planul de control al calității proiectului (in fazele de proiectare/implementare/exploatare de proba si predare la client) sint inregistrate datele reale cu relevanta in proiect.Operatiile specifice constau in culegerea, inregistrarea si raportarea informatiilor despre proiect

Se au in vedere urmatoarele tipuri de inregistrari care permit o colectare fidela a informatiilor necesare:

Documente recunoscute in relatia client/manager de proiect/finanțator de monitorizare a proiectului.

Contracte de servicii/furnizare/lucrari.

Cereri si comenzi de achizitie lansate/oferte primite.

Inregistrari contabile: note de receptie, avize de expeditie /facturi primite/incasate-platite.

Codul costurilor de la client /al proiectului.

Inspectii la client /furnizori, rapoarte de inspectie, rapoarte de neconformitate, revizii ale rezultatelor necorespunzatoare: receptii pe faze de executie care atesta termenele si rezultatele angajate prin contractele de lucrari/sevicii/furnizare.Revizii aferente fazelor de proiectare care impun astfel de masuri.Corelarea cu planificarea timpului si a costului.

Procese verbale de receptie a activităților, rapoarte de testare finala, inregistrare ca mijloace fixe sau obiecte de inventar a rezultatelor din proiect: documente care atesta conformitatea volumului de lucrari la termenele angajate si au relevanta cu subproiectele /activitățile/subactivitățile.

Foi de evidenta zilnica a personalului cu rol in implementarea proiectului /extrase de convorbiri telefonice/facturi de la utilități: plati ale facturilor de la utilități, pontaje colaboratori, intrari /iesiri pe durata proiectului.

Raportari de proiect: rapoarte la termen/analiza cu rol special si rapoarte ad –hoc/rapoarte generate de exceptii /rapoarte la cerere: absolut toate informatiile asociate cu activitatea proiectului in timp si construire a structurii pe sub proiecte.

Verificarea rezultatelor specifice realizarilor privind urmarirea in timp a informatiilor cu referire la: volum de munca/durata de executie /costuri aferente/rezultat al exploatarii de proba/beneficiul realizat: foi de pontaj, stat de salarii a membrilor echipei de proiect, data probelor, costul consumurilor pe durata probelor, beneficiul realizat in exploatare, nr de contracte de turism care s-a incheiat, expertize etc.

Evidentierea indicatorilor de performanta planificati/realizati in termeni de timp/cost/volum de lucrari /cantități /buget./rezerve de buget(de timp de cost): rapoarte de cost, rapoarte de terminare a subproiectului.executia instruirii etc

Etichetele produselor, documente de vama, certificate de calitate, dosare de produs, documente de origine a marfurilor livrate.(termen de garantie la produsele alimentre cumparate, certificarea conformității produselor de constructii, etichete ecologice)

Indosariere, arhivare, numerotare documente, indexare, marcare/poansonare.

(cartea constructiei, avize de la utilități, exproprieri in cadrul proiectului, contract de leasing)

Unele documente tip sint prezentate in anexe: procedura de comunicare in cadrul proiectului la nivelul echipei, raport de proiect, raport al echipei de proiect.

Costurile subproiectului sint grupate dupa modul de identificare pe componente ale proiectului:

Costuri directe:

Audit extern 200 euro.

Training cu personalul de exploatare: 150

Verificarea calității produsului turistic: 3 zile 174 euro

Materiale: inregistrari, rapoarte, analize, expertiza etc.

Costuri indirecte:

Neprevazute: 200 euro.

Consumabile si utilități: 50 euro

Publicitate /promovarea solutiilor: 15 euro.

Subproiect J6.2-Evaluare finala activități de proiect.

Proiectul are criterii de evaluare care tin de:

A. Evaluarea propriuzisa a proiectului.

Structura si organizarea proiectului in subproiecte simple si complexe care permit un control precis a duratelor de executie, al costurilor,al volumului de lucrari din achizitiile proiectului dar si a utilizarii personalului de proiect.

Activitățile desfasurate sint proiectate sa fie grupate ‘’in serie’’ sau’’in paralel’’ ceea ce conduce la economii de resurse cu echipa proiectului dar se identifica si un control riguros al executiei in termeni de cost/timp/cantități executate.

Structura costurilor subproiectelor si a proiectului in ansamblul sau permit sa fie apreciate cu rezultate precise utilizind instrumente cu tehnici de planificare,control si evaluare specifice managementului proiectelor:

Evaluarea costului proiectului prin metoda ‘’valorii adaugate /cistigate/dobindite’’.Este o dezvoltare a metodei‘’PERT – cost’’si a metodei ‘’Cost Scredule Control System Criteria ‘’fiind introdusa pentru prima data in aplicare de catre United States Departament of Defense.

Indicatorii specifici sint prezentati in sectiunea III, punct 3.a) sau la punctul 3.b) dar intr-o forma simplificata.Analiza se face pe date reale pe baza unui grafic in coordonate ‘’timp’’ si ‘’cost’’ pe o curba in forma de ‘’S’’ care are punctul de inflexiune 9schimbare a directiei la 50 % din durata proiectului.Evaluarea este inceputa cu curba planificarii data de termenul cel mai devreme (ACWP) de incepere a proiectului si curba cu termenul planificat de incepere cel mai intirziiat (BCWP).Cheltuielile stabilite prin buget pentru munca planificata (BCWS) sint date de o curba situata intre aceste limite de inceput’’ tirziu’’ si ‘’devreme’’.

Procedeul Program Evaluation and Review Technique –PERT/TIME este o procedura de analiza a drumului critic in planificarea proiectelor orientata spre anliza timpului probabilistic, considerind duratele activităților ca variabile aleatoare:

t= (a+4m+b)/6 reprezentind durata medie, unde: a- este durata optimista, m –durata probabila, b- durata pesimista.

d-dispersia duratei activității: d= (b-a)/6 la patrat.

Durata medie are o probabilitate de realizare de 50 % iar un rezultat care se evaluează:

Cu o probabilitate mai mica de 25 % indica un risc mare de anu se termina proiectul la termenul planificat.(apar economii de resursesi se impune revizuirea programului).

Cu o probabilitate mai mare de 60 % indica riscul de utilizare a unor resurse suplimentare.

Cu o probabilitate de 50 % se obtine un rezultat corect.

c) Metoda fazelor semnificative asigura controlul costurilor in relatia planificat/realizat.Fazele semnificative se asociază cu activități care nu consuma resurse pe durata proiectului asemanatoare cu jaloanele (terminare teste, receptia de intrare in contabilitate ca mijloc fix, punct stationar la stadiul lucrarii de instalare mobilier etc.)

Descrierea indicatorilor de control este realizata in sectiunea III pct 3.c).Un scenariu posibil din proiect este prezentat in ANEXA VIII.

B.Evaluarea performantei: reflecta masura in care proiectul obtine ce si-a propus in cadrul limitelor de finanțare, a volumului de lucrari, a duratei si a bugetului de cheltuieli asociat activităților aprobate.

Indicatorii de apreciere a rezultatelor:

Eficacitatea (obiective realizate /obiective planificate): firma are capacitate de a presta servicii de calitate cu valoare adaugata competitiva demonstrat de Cash flow-ul exploatarii si a termenului de recuperare a costurilor cu proiectul.Intretine si dezvolta pe piata locala a serviciilor turistice.Asigura dezvoltarea economica in regiune -in circuitul turistic fiind identificate societati comerciale,asociatii familiale care dezvolta activități centrate pe acest proiect.

Eficienta (efecte/eforturi sau rezultate /costuri) este demostrata prin beneficiul proiectat si rezultatele de exploatare fiind identificate obiectivele cantitățive si calitățive ale serviciilor turistice pe piata locala care sint orientate pentru dezvoltarea politicilor de team-building.

Economia (costuri planificate/ anterioare –costuri reale): pe baza experientei la lucrari similare aceaste constructie de proiect se evidentiază prin utilizarea fortei de munca de pe plan local (15 constructori reprezentind 60 % pe o durata de 15 luni a subproiectului de constructii si dotari noi) concomitent cu posibilitatea obtinerii de venituri din cazare pe aceiasi durata de la 10 constructori specialisti detasati in zona pe durata subproiectului.

Disponibilitatea si atingerea scopului proiectului (cantitatea si calitatea serviciilor /produselor oferite) este dimensionata corespunzator cu cerintele clientului multe facilități fiind evidente din structura de cost a proiectului. Solicitantii sint identificati pe baza contractelor de turism incheiate si a gradului de incarcare a salii de conferinte.

C.Evaluarea impactului:

proiectul dispune de elemente care conduc la identificarea masurilor care contribuie la atingerea obiectivelor generale ale turismului de afaceri datorita serviciile oferite, a stadardelor de calitate in turism de nivel european, precum si contributia sesizabila, la dezvoltarea mediului de afaceri local evidentiindu-se inscrierea in linia initiativelor de dezvoltare regionala si nationala din industria turismului.

Analiza impactului este o evaluare cu indicatori greu de cuantificat specifici situatiilor intangibile.

Structura costurilor acestui sub proiect este prezentata in elemente de cost directe si indirecte:

Costuri directe:

Transfer proiect la client: 50 euro.

Consultanta de m-king si neprevazute publicitate: 50 euro

Materiale: inregistrari, rapoarte, analize, expertiza etc.

Costuri indirecte:

Neprevazute, capitol de personal/rezerva:200 euro.

Consumabile si utilități: 40 euro

Publicitate /promovarea solutiilor: 50 euro.

Diferente de prêt: 500 euro.

TOTAL costuri cu evaluarea finala a activităților: 890 euro.

SITUATIE INTERMEDIARA

a costurilor estimative cu personalul la nivel de activități

Anexa: FORMULAR 1

Pag. 1/8

CALENDAR: total in 18 luni ale proiectului, din care:

2017:175 zile lucratoare,

2018: 215 zile lucratoare,

SE ALEGE URMATORUL CALENDAR GENERAL PENTRU FLUXUL DE NUMERAR DIN PROIECT:

plati la furnizori/subcontractari/achizitii:in durata celor 551 zile calendaristice,

pentru incasari,prestatii/furnizare:in durata a numai 518zile calendaristice (o rezerva la plati de 6% reprezentind 551-518=33 zile lucratoare(1,5 luni calendaristice).

Pag. 2/8

FOND DE TIMP PLANIFICAT: BUGET al CANTITĂȚILOR DE LUCRARI(volum de munca) ALOCAT ACTIVITĂȚILOR din PROIECT (CALCULAT/NORMAT) ANEXA: FORMULAR 2

FOND DE TIMP PLANIFICAT REAL: BUGET CANTITĂȚI DE LUCRARI ALOCAT EFECTIV ACTIVITĂȚILOR DIN PROIECT (ANGAJAT) ANEXA: FORMULAR 2.1

Pag 3/8

ESTIMAREA COSTURILOR ANEXA: FORMULAR 3

IESIRI – PE DURATA PROIECTULUI(plan initial al bugetului-cost baseline)

Planul initial al proiectului IESIRI (cheltuieli cu proiectul) FORMULAR 4

Pag. 5/8

INTRARI – PE DURATA EXPLOATARII PROIECTULUI (col.2, 3, 4) si ulterior (12 luni de exploatare) FORMULAR 5

Planul initial al proiectului INTRARI (Venituri din proiect pe durata implementarii si durata de recuperare a costurilor din proiectare)

Pag. 6/8

REZULTAT AL STUDIULUI TEHNICO -ECONOMIC (benefice/cost) FORMULAR 6

PRAGUL DE RENTABILITATE AL AFACERII ESTE IDENTIFICAT DUPA 38 de luni dela data de START PROIECT

Pag.7/8

RESTRUCTURARI: IESIRI – COSTURI PE DURATA PROIECTULUI (plan initial al bugetului-cost baseline)

Planul initial al proiectului IESIRI (cheltuieli cu proiectul) FORMULAR 7

ANEXE ALE PROIECTULUI

FORMULARE

ANEXA I

PLAN DE

COMUNICARE IN CADRUL PROIECTULUI

Manager de proiect,

ANEXA II

RAPORT DE PROIECT

Manager de proiect,

ANEXA III

RISCURILE SUBPROIECTULUI

J1.2

(sectiune din planul de risc al proiectului)

Manager de proiect,

ANEXA IV

RAPORT DE ACTIVITATE AL CONTRIBUTIEI MEMBRILOR ECHIPEI DE PROIECT

IN CONTROLUL CONTRACTELOR

JALON: Dupa terminarea selectiei resurselor umane

Manager de proiect,

ANEXA V

Cerere de modificare a costurilor proiectului Nr. 7/2017

Data: ……………………………

Motivul schimbarii:

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Schimbarea propusa:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sursa de acoperire:

Solicitant: Aprobari: Director de proiect

………………………………. ………………………………..

ANEXA VI

Cerere de plata pentru finanțareaproiectului

Data cererii de plata: ……………………

In atentia:

………………………………………………………………………………………

Autoritate de aprobare:

……………………………………………………………………………………………….

Codul proiectului: 7.

Titlul proiectului: Pensiunea Rider

Numele si adresa beneficiarului:

………………………………………………………………………………………

Cerere de plata, numarul:

Perioada de acoperire a cererii de plata: de la ……/……/….. pina la……./…./…..

Subsemnatul (a) ………………………….. ……………..prin prezenta solicit:

 Plata avansului (maxim 30 % din valoarea primului an),

 Plata intermediara (maxim 50 % din valoarea primului an),

 Plata finala (maxim 20 % din valoarea primului an),

din cadrul proiectului mentionat mai sus.

■ Suma ceruta este de: ………………………………………..

■ Anexez urmatoarele documente suport:

Contract de finanțare aprobat, pentru plata avans 

Raportul de audit 

Raportul tehnic si financiar interimar, plati intermediare 

Raportul final de implementare 

Suma ceruta de raportul de audit care se deduce din suma totala a platilor din avans si intermediare ale acestui contract este urmatoarea ………………………………………………………………………………………

Plata trebuie facuta in urmatorul cont bancar: …………………………….

Subsemnatul (a) ……………………………………………..prin prezenta certific ca informatiile furnizate in aceasta cerere de plata sint complete, corecte si reale, iar costurile care decurg din acestea sint eligibile si in concordanta cu Contractul, iar aceasta cerere de plata este sustinuta de documentele suport adecvate si verificabile.

Cu stima,

Funcția in cadrul proiectului: ………………………………………….

Prenumele si NUMELE: ……………………………………………….

Semnatura: …………………

Stampila: ……………………

ANEXA VII

MANAGEMENTUL FINANCIAR AL PROIECTULUI

Exprima rezervele care sint la dispozitia proiectului pe durata implementarii si este o forma de control al costurilor cu implementarea.

Manager financiar,

ANEXA VIII

EXEMLU DE CALCUL AL INDICATORILOR DIN PROIECT

Utilizarea Fazelor semnificative:

NOTA: se observa cum acest scenariu poate sa perturbeze indicatorii de proiectare:

Pe parcursul proiectului: COST, DURATA, REZERVA BUGET, BUGET ALOCAT,

La sfirsitul proiectului cu influiente de restituire DAR mai GRAV, compromite estimarea beneficiilor din exploatare cu 1 luna calendaristica, funcționarea proiectului

In situatii reale aceste informatii POT SA MOTIVEZE chiar sistarea pentru revizie /inchiderea proiectului sau daca e realizat NU se identifica performanta de proiectare la nivel de beneficii estimate.

ANEXA IX

TIPURI DE COSTURI DIN PLANIFICAREA PROIECTULUI

BIBLIOGRAFIE

Bârgăoanu, A., Managementul Proiectelor. Curs, Editura Comunicare, București 2006

Cohesion Policy în Support of Growth and Jobs: Community Strategic Guidelines, 2007-2013

Constantin Opran, Sergiu Stan “Managementul Proiectelor”, București, ed.Comunicare.ro, 2008

Cоman, А., Аnalіza ecоnоmіcă, Edіtura Unіverѕіtatea de Νоrd, Βaіa Μare, 2001

Deniss Lock, „Project Management Sixth Edition”, Gower Publishing 1996, București, ed. Codecs 2000

Dobre A., Coman R., România și integrarea europeană, Editura Institutul European, Iași 2005

Dоna, І., Ecоnоmіa Rurală, Ed. Ecоnоmіcă Βucureștі, 2005

John M.Nicolas“ Projet Management for Business and Engineering”, Printed in the – 2004

Lutzeler P. M., Europa după , Editura Institutul European, , 2004

Mocanu, M., Schuster, C., Managementul proiectelor, ed. aIII-a, București, Editura All Beck, Colecția Afaceri, 2004, p.45

Postăvaru, N., Managementul proiectelor, Editura Matrix Rom, București, 2002

Pușcaș V., România spre Uniunea Europeană, Editura Institutul European, , 2007

Rоmânu, І., Vaѕіleѕcu, І., Μanagementul іnveѕtіțііlоr, Edіtura Μărgărіtar, Βucureștі, 1997

Tratatul privind UE, art.158

www.finantare.ro

www.icc.ro

Νіcоleѕcu, О., Verbоncu, І., Μanagement, Edіtura Ecоnоmіcă, Βucureștі, 1999

Ѕtăncіоіu, І., Μіlіtaru, Gh., Μanagement – Elemente fundamentale, Edіtura Teоra, 1999