Managementul Proiectelor Europene. Studiu de Caz la S.c. Ideal Board Games S.r.l

INTRODUCERE

Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilității și analizei veniturilor pe care le obține întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune precum și a cheltuielilor pe care le efectuează întreprinderea în vederea realizării veniturilor.

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, dezvoltată în Europa ce este compusă din 28 țări. Aderarea se face pe baza votului însă nu este o condiție suficientă pentru integrarea propriu zisă.

Calitatea de stat membru al UE nu se poate obține de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Odată îndeplinite condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația europeană în toate domeniile.

În condițiile actuale, în care economia româneasca, din păcate încă se confruntă cu probleme structurale destul de serioase, coroborate și cu criza economică mondială, considerată de unii specialiști, fără precedent, este absolut firesc să considerăm ca extrem de important suportul financiar acordat de către Uniunea Europeană României, ca fiind o sursă sigură de finanțare și necesară dezvoltării statului roman în ansamblul său pentru a recupera diferențele semnificative față de alte state europene.

Fondurile Europene sunt acele instrumente create de Uniunea Europeana cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijinii tariile membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare atat economică cat și socială.

Am abordat această tema pentru a evidenția importanța utilizării Fondurilor Europene în dezvoltarea economica.

Lucrarea este structurată în 3 capitole. În capitolul I se regăsesc noțiuni despre Managementul de Proiect, acest capitol este structurat la rândul lui în 3 subcapitole. În capitolul II se regăsesc date despre Fondurile Europene, el este structurat în 3 subcapitole. Capitolul III cuprinde managementul unui proiect cu finanțare europaeană la firma SC Ideal Board Games SRL prin Programul Operațional Sectorial: Creșterea Competivității Economice.

Capitol I.-PARTICULARITĂȚILE MANAGEMENTULUI

DE PROIECT

1.1. Concepte și principii ale managementului de proiect.

Potrivit Dicționarului englez Oxford, termenul de „proiect” este este explicat ca fiind un plan, o schemă. Principalele definiții ale acestui termen în literatura de specialitate sunt:

1. O activitate care se desfășoară conform unui plan prestabilit în vederea realizării obiectivelor fixate în termenul stabilit.

2. Un grup de activități intercondiționate desfășurate într-o manieră organizată, cu un punct de plecare și un punct final bine definit, în vederea realizării unor rezultate specifice dorite pentru a satisface o serie de obiective clar definite.

3. Un ansamblu de activități ce trebuie realizate într-o succesiune logică pentru a îndeplini obiectivele prestabilite indicate de client/beneficiar.

Autorul american, Tom Peters, a precizat că de regulă în cadrul marilor firme, aproximativ 50% din activitate se desfășoară sub forma activității de proiecte. Managementul proiectelor a devenit o disciplină importantă și un domeniu de studiu al managementului. Istoria proiectelor este una milenară (piramida lui Keops, Marele Zid Chinezesc, Templele Maiașe, sunt câteva exemple din istoria proiectelor).

În încercarea de a da o definiție clara notiuni de proiect am consultat una dintre cele mai bune surse si anume Dicționarul Explicativ al Limbii Romane. Conform acestuia, cuvântul proiect provine din germană, projekt sau din latină, projectus și reprezintă: „1. Plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. 2. Prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.), care urmează să fie discutat și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare. Proiect de lege = text provizoriu al unei legi, care urmează să fie supus dezbaterii organului legiuitor (și opiniei publice).”

În cartea ,,Manual de instruire avansată în managementul proiectelor”, proiectul reprezintă o sumă de activități care conduc la realizarea unui scop comun și necesită un consum important de resurse (umane, materiale, financiare, echipamente, informații documentare și timp).

O definiție complexă o oferă M. Mocanu și C. Schuster: „Proiectele sunt acivități unice, orientate spre obiectiv, cu un grad ridicat de noutate și cu o sarcină de lucru complexă. Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, precum și metodici speciale și implicând riscuri specifice. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi (produs, serviciu, structură ș.a.). Sau mai pe scurt: Proiectul presupune efectuarea unei activități temporare în scopul creării unui produs sau serviciu nou.”

Managementul proiectelor este un domeniu care a cunoscut o creștere majoră datorită faptului că, la scară europeană și internațională, tot mai multe acțiuni se desfășoară în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte (mai ales cele financiare) au un rol din ce în ce mai mare în dezvoltarea economică iar aria lor de aplicabilitate este în creștere.

În sens larg, ,,managementul de proiect se definește ca fiind o sumă a abilităților dobândite prin utilizarea de cunoștiințe, conferirea de competențe, exersarea unor deprinderi, valorificarea de informații obținute prin instrumente și technici specifice, cu scopul de a organiza, planifica, conduce și monitoriza resurse, pentru a îndeplini obiectivele generale și detaliate, prestabilite ale unui anumit proiect.”

Istoricul managementului de proiect

Managementul proiectelor a apărut în anii 1950 pentru coordonarea și controlul activităților complexe din industria modernă. Apariția și dezvoltarea sa sunt legate îndeosebi de inițierea și derularea programelor spațiale ale N.A.S.A, de concurența dintre națiuni pentru supremație în domeniul militar, de presiunea clienților care doreau ca proiectele lor să fie realizate cât mai repede, astfel încât să poată să-și recupereze cât mai rapid investițiile.

Aparut în S.U.A., managementul proiectelor a fost preluat rapid și în Europa, primele încercări de standardizare a practicilor în domeniu datând din 1979 și aparținând unui institut din Marea Britanie – The Chartered Institute of Building. Acesta a devenit în prezent, alături de alte organizații, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor, un organism care certifică atât managerii de proiect, cât și programele de instruire în domeniu din întreaga lume. De asemenea, la nivel european s-au elaborat proceduri privind calitatea în domeniul managementului proiectelor, proceduri înscrise în standardele Organizației Internaționale de Standardizare (I.S.O).

Deși din punct de vedere al știintific, managementul proiectelor este o apariție relativ recentă, abordarea specifică are o istorie milenară. Astfel, cele mai vechi proiecte sunt considerate a fi piramidele egiptene deoarece structura organizatorică utilizată era una specifică proiectelor. În timpul constructiilor existau supervizori, din partea faraonului, care nu erau cuprinși în structura obișnuită a statului și care jucau rolul managerului de proiect în timp ce lucrătorii erau atât permanenți, cât și temporar angajați doar pentru aceste proiecte.

Managementul proiectelor este fără doar și poate, derivat din managementul general și împrumută metode și tehnici din acesta. Un reper important în acest sens este contribuția lui Henry Gantt care a conceput graficul care îi poartă numele și a devenit mai târziu, odată cu cristalizarea managementului proiectelor ca disciplină, una din tehnicile specifice.

În anii 50 odată cu inițierea programelor spațiale începe adevărata sa dezvoltare atunci se dezvoltă metodologiile CPM si PERT ce vor fi utilizate intensiv in cadrul proiectelor de DoD (Departamentul Apărării din S.U.A.) si care au fost imediat adoptate și în domeniul construcțiilor. În anii 60 ca o continuare a dezvoltării apar si alte metodologii cum ar fi MINUTEMAN care își va atinge celebritatea sub denumirea de EVM (Earned Value Management – Managementul Valorii Câștigate).

O a doua etapă, de maturizare a managementului proiectelor este cuprinsă între anii 1970- 1980 când se efectuează diverse studii, dar nu se poate vorbi despre o dezvoltare extensivă a managementului proiectelor, cea mai importanta contribuție fiind considerată apariția primelor culegeri de texte pe specificul managementului de proiect care să ilustreze cazurile de bună practică denumite generic CDC (Corpul de cunoștințe) care in engleză ai acronimul BOK (Book of Knowledge).

Anii 1990 înseamnă explozia cunoștințelor și aplicațiilor din domeniul managementului de proiect. Acumulările din anii 1970-1980, dar și dezvoltarea informaticii au favorizat o expansiune foarte accentuată a managementului proiectelor. Apar noi metodologii cum ar fi PRINCE ( Marea Britanie – 1990), XP (Extreme Programing – Ken Beck, 1996), RUP (Relational Unified Process) etc – marea lor majoritate vizând domeniul informaticii.

Dupa anul 2000 cele mai intense preocupări au fost în domeniul dezvoltării unui model matur de managementul proiectelor în furnizarea tuturor instrumentelor necesare transformării organizațiilor în organizații orientate spre proiecte și corelarea acestui domeniu cu noua economie – economie bazata pe cunoștințe.

Principiile managementului proiectelor

Indiferent de tipul de proiect, independent de personalitatea și stilul managerului său și de metoda specifică adoptată, managementul de proiect va respecta următoarele principii:

1. Unicitatea obiectivului: un proiect are un singur obiectiv principal (general). Acesta este motivul pentru care proiectul există și este finanțat. Atingerea obiectivului înseamnă rezolvarea problemei care a fost identificată la începutul ciclului de viață al proiectului.

2. Managerul de proiect (coordonatorul) – proiectul este condus de un singur manager (“team leader”) care are, pe lângă competența necesară, întreaga autoritate și completa responsabilitate în ceea ce privește conducerea proiectului. În funcție de capacitatea sa managerială, de talentul și stilul său de lucru, managerul de proiect poate delega colaboratorilor din echipa sa (“project team”) luarea unor decizii. Este important ca delegarea să se facă prin notificări scrise, pentru ca fiecare să-și asume responsabilitatea, potrivit rolului său în proiect. Membrii echipei răspund pentru propriile decizii (fie că sunt sau nu delegate de șeful de proiect) în fața managerului de proiect.

3. Descompunerea structurală a proiectului: în funcție de complexitatea proiectului, acesta se împarte în subunități structurale (subproiecte, sarcini, grupuri de activități, activități) pentru a utiliza competența fiecărui membru al echipei. Nici un manager de proiect nu ar putea conduce singur proiecte cu sute, mii sau chiar sute de mii de activități care se desfășoară de cele mai multe ori simultan și în locații diferite.

4. Abordarea pornind de la obiectiv către resurse: alocarea resurselor necesare realizării obiectivelor proiectului se face numai după ce sunt identificate toate activitățile necesare; resursele se calculează și se alocă numai pentru punerea în practică a acestor activități. Niciodată nu se vor elabora proiecte al căror obiectiv este numai consumarea unor fonduri.

5. Evaluarea / Reevaluarea: este recomandabil ca, încă din faza de concepție, după fiecare etapă sau stadiu al proiectului să fie prevăzută o etapă de reevaluare care să permită luarea deciziilor impuse de practică. Aceasta deoarece probabilitatea săvârșirii unor erori este mai mare în faza de concepție a proiectului, iar consecințele acestora se pot identifica relativ târziu, abia în faza de implementare. Costul remedierii lor este cu atât mai mare cu cât sunt identificate mai târziu. Prin reevaluări și analize succesive se pot identifica eventualele erori încă din faza de „proiectare”, când costurile sunt minime.

6. Monitorizarea și evaluarea: proiectele sunt permanent monitorizate de managementul proiectului intern și pot fi monitorizate extern, de evaluatori din afara proiectului, de finanțator etc.

Gradul de complexitate a unui proiect este dat de numărul sarcinilor presupuse a fi îndeplinite, de numărul și intensitatea constrângerilor care apar pe parcursul desfășurării sale.

Orice proiect depinde de trei factori:

a). Timp. Necesarul de timp așa cum este el reflectat de planificarea inițială a proiectului.

b). Bani. Bugetul proiectului, bazat pe costul resurselor necesare

c). Obiective. Scopurile proiectului și activitățile cerute de punerea lui în practică.

Acești termeni definesc „triunghiul” proiectului. Modificarea oricăruia dintre ei determină schimbarea celorlalți doi. Deși în general sunt la fel de importanți, de obicei numai unul dintre ei este predominant în cadrul unui proiect. De altfel, relațiile dintre acești trei termeni variază de la un proiect la altul, ceea ce determină de fapt problemele pe care le avem de rezolvat și soluționarea lor. Orice informație privitoare la acești trei termeni trebuie avută în vedere pentru un bun management al proiectului.

1.2 Ciclul de viață și obiectivele proiectelor.

Proiectele se realizează într-o succesiune de etape, pornind de la un document strategic de dezvoltare din care se desprinde ideea de proiect într-un anumit domeniu, care este apoi formulată, implementată și în final evaluată, cu scopul de a crea condițiile necesare pentru realizarea unor acțiuni viitoare dezvoltate.

În cartea ,,Proiecte cu finanțare externă” sunt prezentate cele 6 etape ale proiectelor cu finanțare externă:

1 Inițierea sau conceperea proiectului – Inițierea sau conceperea proiectului este prima fază a MCP (Managementul Ciclului de Proiect ) care constă în stabilirea modalității de aplicare a strategiei firmei, instituției, organizației în fața situaților noi aparute, aceasta devenind identică cu ideea de proiec.

2 Definirea obiectivelor și formarea parteneriatelor – Această etapă constituie o etapă dificilă dar prioritară prin conținut și importanță, constând în principal din planificarea precisă a obiectivelor proiectului, în paralel cu înscrierea lor în obiectivele generaleale programelor de finanțare.

3 Redactarea Proiectului și formarea echipei – Din punct de vedere formal această etapă este cea mai importantă etapă a unui proiect , fiind relativ comparabilă doar cu redactările succesive ale rapoartelor intermediare. Aceasta se poate detalia în urmatoarele componente: identificarea manierei de realizare a proiectului, atribuirea responsabilităților, planificarea temporală a activităților, realizarea metodologiei și planificării temporal a activităților de autoevaluare si monitorizare, întocmirea planului de diseminare sau transmitere a rezultatelor, dimensionarea bugetului, identificarea resurselor și necesarului de cofinanțare.

4 Evaluarea – În etapa de evaluare sau apreciere a gradului de realizare a obiectivelor se vor definitiva, stabilirea impactului proiectului, soluționarea neconcordanțelor și a deficiențelor semnalate de evaluările periodice, corectarea deficiențelor apărute pe baza evaluărilor parțiale și chiar finale este rezultatul comensurării cantitative a calității proiectului, dependentă relativ și de discernământul evaluatorului.

5 Implementarea sau execuția unui proiect – Resursele materiale și umane implementării proiectului sunt utilizate pentru îndeplinirea scopului propus prin proiect (rezultatele propuse prin proiect se adresează grupurilor-țintă și beneficiarilor), contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor generale ale proiectului.

6 Diseminarea și sustenabilitatea rezultatelor proiectului – Diseminarea și sustenabilitatea rezultatelor proiectului închid ciclul de viață al acestuia. În această etapă se vor identifica și valorifica rezultatele, impactul general al proiectului asupra zonei în care a fost implementat publicul și intituțiile țintă.

În practică, durata și importanța fiecărei faze a (MCP) Managementul Ciclului de Proiect, pot fi diferite, dar procesul de bază este același pentru toate proiectele și programele, indiferent de domeniu.

Principiile de bază ale MCP sunt:

Folosirea Cadrului Logic (Matricei Logice) în elaborarea proiectului sau programului;

Elaborarea, în fiecare fază, a documentelor-cheie de bună calitate, pentru a asigura un proces de luare a deciziilor structurat și bine fundamentat;

Consultarea și implicarea factorilor-cheie interesați, cât de mult posibil;

Formularea clară a scopului proiectului, în termeni de beneficii durabile pentru grupul/grupurile beneficiarilor;

Încorporarea, încă din faza de formulare, a aspectelor-cheie ale calității.

Obiectivele proiectului

Din această perspectivă, definirea obiectivelor proiectului capătă o importanță majoră, pentru că în funcție de acestea ne stabilim strategia și metodele folosite. Conform teoriei manageriale, obiectivele trebuie să fie de tipul “SMART”:

Specifice – pentru a defini foarte clar ceea ce va fi realizat.

Măsurabile – rezultatul obținut trebuie să poată fi măsurat.

Acceptate – de toți membrii echipei.

Realiste – pentru a putea fi îndeplinite.

Timp precizat – stabilirea unui interval de timp realist pentru a le realiza.

Pentru atingerea obiectivelor vom avea întotdeauna nevoie de „puncte fixe” în care să evaluăm fiecare pas al proiectului, pentru a putea introduce corecțiile necesare. Aceste „puncte fixe” trebuie integrate unui plan de monitorizare internă, care să permită evaluări intermediare, făcute înainte de momentul de sfârșit al proiectului când va fi prea târziu pentru a mai putea corecta ceva. De aceea, în cazul proiectelor mari, este necesar ca managerul să solicite periodic rapoarte de activitate. Acestea vor cuprinde nu numai realizările, ci și eventualele probleme întâmpinate de membrii echipei în planul relațiilor orizontale sau verticale. Impunerea unui asemenea plan de monitorizare nu este ușoară, dar este absolut necesară pentru păstrarea controlului asupra desfășurării proiectului. Un manager care nu asigură monitorizarea internă nu va putea prevedea nici una dintre problemele inerente oricărui proiect și nu își va putea exercita una dintre principalele atribuții care îi revin – evaluarea periodică și permanentă. Aceasta îi permite revizuirea obiectivelor și redefinirea sarcinilor. De asemenea, el devine vulnerabil față de orice tip de monitorizare externă.

Tocmai de aceea, proiectul va fi împărțit în sarcini și etape bine precizate, programate în ordinea succesiunii lor și ordonate în timp. Se obține astfel o diagramă care poate fi reprezentată grafic, pentru a permite o mai ușoară urmărire a progresului proiectului (o diagramă Gantt). În permanență, managerul de proiect trece prin procesul „buclei de control” care constă în planificarea, monitorizarea, elaborarea deciziilor, replanificarea activităților etc. În cazul în care una dintre faze nu este tratată corect, se poate ajunge la întârzieri și penalizări.

În concluzie, numai asigurând echilibrul permanent al „triunghiului” proiectului, stabilind obiective “SMART”, implementând un program de monitorizare și evaluare internă permanentă, menținând deschisă comunicarea cu membrii echipei și în afara ei, obținem premisele succesului proiectului propus.

1.3 Finanțarea proiectelor

Apelarea la resursele de finanțare oferite de fondurile structurale reprezintă astăzi un subiect de actualitate, dezbătut cu un ton ridicat de mediul de afaceri, de presă, de mediul politic etc. Gradul de absorbție al fondurilor europene (circa 8% după 5 ani) reprezintă un criteriu de evaluare în aprecierea eficienței diverselor structuri publice, care gestionează în calitate de autoritate de management diverse fonduri europene. În toate aceste discuții, accentul cade pe capacitatea potențialilor beneficiari de a scrie proiecte și de a obține mult doritele resurse nerambursabile.Bine-nțeles că dificultatea „scrierii” unui proiect nu poate fi ignorată, dar în condițiile existenței unui număr ridicat de societăți de consultanță specializate în realizarea, spunem noi mai mult formală, a unor asemenea proiecte considerăm că o astfel de dificultate este deja depășită. În implementarea proiectelor finanțate din fonduri structurale problema cea mai mare pentru orice beneficiar o constituie existența unor resurse proprii, suficient de mari pentru a asigura finanțarea proiectului. Deoarece mecanismul decontării cheltuielilor impune ca acestea să fie efectiv plătite la momentul depunerii oricărei cereri de rambursare este evident că potențialii beneficiari trebuie să asigure o finanțare a activităților prevăzute în proiect peste contribuția proprie la proiect. Altfel spus aceștia au nevoie de un fond de rulment, care să acopere plățile efectuate în cadrul proiectului pe intervalul de timp în care acesta este reîntregit, pe baza rambursării cheltuielilor efectuate.

Intervalul de timp în care are loc această rambursare a cheltuielilor conține pe de-o parte intervalul de timp necesar organismelor intermediare și de management pentru a realiza verificarea documentelor contabile (de regulă 30 de zile) și pentru a efectua plata către beneficiar (de regulă 45 de zile), iar pe de altă parte este intervalul de timp care se scurge din momentul achitării acelei cheltuieli și momentul în care cererea de finanțare este efectiv depusă În acest context, derularea proiectului atrage pentru beneficiar noi probleme de gestionare, deoarece alături de contribuția proprie, trebuie să asigure și un fond de rulment care să permită, prin avansare și recuperare succesivă, desfășurarea activităților proiectului. În condițiile în care majoritatea întreprinzătorilor apelează în finanțarea proiectelor proprii la fondurile structurale pentru a obține resurse „gratuite”, este foarte importantă conștientizarea faptului ca astfel de resurse atrag după sine costuri ascunse care îngreunează derularea unei finanțări care, teoretic, este acceptată odată cu aprobarea proiectului. Un astfel de cost este reprezentat chiar de costul asigurării acestui fond de rulment.

Dacă acceptăm ipoteza lipsei resurselor proprii, întreprinzătorul care solicită o astfel de finanțare este obligat să apeleze la resurse împrumutate, aceste resurse împrumutate atrag după sine o dobândă și asigurarea pentru finanțator a unor garanții acoperitoare. Lipsa garanțiilor presupune apelarea la fondul de garantare, fond de garantare care impune plata unor comisioane, iar toate aceste elemente de efort: comisioane, dobânzi pe care le face beneficiarul unei astfel de finanțări reprezintă cheltuieli neeligibile în raport cu bugetul proiectului finanțat. În consecință vor fi suportate exclusiv de către beneficiar, fără a avea posibilitatea de a le recupera. Deci ceea ce apare la o primă vedere ca resurse gratuite atrag după sine un set de costuri suplimentare a căror nivel trebuie conștientizat și identificat apriori depunerii cererii de finanțare și bine-nțeles semnării oricărui contract de finanțare.

Dificultățile legate de implementarea proiectelor de investiții, cauzele și costurile suplimentare generate de acestea nu se opresc însă aici. La momentul în care un astfel de proiect a fost acceptat orice întreprindere devine o virtuală instituție publică, deoarece va beneficia de bani publici, context în care raționamentele după care se ghidează plățile făcute pentru proiect se supun unor reguli extrem de stricte și spunem noi chiar foarte complicate pentru un întreprinzător mic sau mediu care nu beneficiază neapărat de cunoștințele economice și juridice necesare.

Capitolul II. PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL

“CREȘTEREA COMPETIVITĂȚII ECONOMICE”.

2.1 Definirea fondurilor europene

Uniunea Europeana este una dintre regiunile cele mai prospere din lume,are puterea unei piețe interne a 27 de state membre cu peste 454 milioane locuitori care locuiesc în 254 de regiuni. Însă nu toți europenii au aceleași avantaje și șanse de succes în termeni socio-economici.

Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 va pune la dispoziție până la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță. În fine, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului pentru pescuit, eficiența va fi corelată, de asemenea, cu guvernanța economică pentru a încuraja respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european.

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D); – obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități – o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional.

Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

Tabelul 1.

Inițiativele emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

Sursa: Realizat de autor.

2.2 Programele operaționale

Programele operaționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au ca obiectiv implementarea priorităților sectoriale și/sau regionale cuprinse în Planul Național de Dezvoltare care sunt aprobate spre finanțare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.

Programele Operaționale (PO) sunt documente strategice elaborate de statul membru și aprobate de către Comisia Europeană care cuprind setul de priorități multianuale, care pot fi cofinanțate din Instrumentele Structurale – Fondurile Structurale și de Coeziune.

Programele Operaționale au ca obiectiv implementarea prioritaților sectoriale și/sau regionale prevăzute în Planul Național de Dezvoltare.

Programele Operaționale sunt de două feluri: regionale sau sectoriale.

Fondurile structurale și de coeziune care finanțează Programele Operaționale, reprezintă intrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune.

Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene în perioada 2014 – 2020:

1. Obiectivul Convergența – destinat investițiilor pentru dezvoltare și locuri de muncă pentru regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile în tranziție. Primește finanțare din trei fonduri – FEDR, FSE și FC

2. Obiectivul Competivitate și ocuparea forței de muncă – prevede investiții pentru dezvoltare și locuri de muncă pentru regiunile mai dezvoltate. Primește finanțare din două fonduri – FEDR, FSE.

3. Obiectivul Cooperare teritorială europeană – urmarește întărirea cooperării la nivel transfrontalier, transnațional și interregional. Este finanțat din FEDR.

Fondurile structurale sunt de trei tipuri:

1. FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională – acordă sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educație, sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială;

2. FSE – Fondul Social European – finanțează educația și formare profesională, adaptabilitatea forței de munca și a întreprinderilor, incluziunea socială, creșterea eficienței administrative;

3. FC – Fondul de Coeziune – sprijină investiții în infrastructura mare de transport și mediu.

Programele Operaționale sunt stabilite pentru perioade de programare de 7 ani, respectiv 2007 – 2013, 2014 – 2020.

Programele Operaționale sunt prezentate în Acordul de Parteneriat încheiat de România cu Comisia Europeană.

Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020 a fost semnat în luna ianuarie 2014, iar în martie 2014 a fost aprobarea de către Comisia Europeană a Programelor Operaționale.

Pentru perioada 2014 – 2020 sunt prevazute 6 programe operaționale, față de 7 programe operaționale existente în perioada 2007 – 2013, respectiv:

– POS Infrastructură Mare

– POS Competitivitate

– PO Regional

– PO Asistența Tehnică

– POS Capital Uman

– PO Capacitate Administrativă

Întrucât Programele Operaționale pentru perioada 2014 – 2020 nu au fost aprobate în forma finală, vom prezenta programele operaționale aferente perioadei 2007 – 2013.

a. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU

Elaborat de România și aprobat de Comisia Europeană  definește intervenția Fondului Social European în România în acord strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane.

POSDRU a fost elaborat în conformitate cu prevederile Orientărilor Strategice Comunitare privind Coeziunea, cu Strategia Lisabona privind ocuparea și locurile de muncă, ținându-se cont de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European și Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.

Obiectiv general POSDRU:

Dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Obiective specifice:

–          Promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv educația superioară și cercetarea;

–          Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii;

–          Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

–          Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive;

–          Promovarea inserției/reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

–          Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

–          Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație și pe piața muncii.

Strategia POS DRU cuprinde 6 axe prioritare și o axă prioritară dedicată asistenței tehnice, astfel:

AP 1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere.

  DMI 1.1. Acces la educație și formare profesională inițială de calitate

DMI 1.2. Calitate în învățământul superior

DMI 1.3. Dezvoltarea resurselor umane în educație și formare profesională.
DMI 1.4. Calitate în formare profesională continuă

DMI 1.5. Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării

AP 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

  DMI 2.1. Tranziția de la școală la viața activă

DMI 2.2  Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii

DMI 2.3. Acces și participare la formarea profesională continuă

 AP 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor  DMI  3.1.  Promovarea culturii antreprenoriale

DMI  3.2.  Formare și sprijin pentru întreprinderi și angajați pentru promovarea adaptabilității

DMI 3.3. Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali și societatea civilă 

AP 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

DMI 4.1. Întărirea capacității Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de  ocupare

DMI 4.2.  Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare

AP 5: Promovarea masurilor active de ocupare

DMI  5.1    Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare

DMI 5.2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca

AP 6: Promovarea incluziunii sociale

DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale

DMI 6.2. Imbunatatirea accesului si a participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii

DMI 6.3. Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii

DMI 6.4. Initiative transnationale pentru o piata inclusiva a muncii

AP 7: Asistenta tehnica

DMI 7.1.Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POSDRU

 DMI 7.2. Sprijin pentru promovare si comunicare POSDRU

b. Programul Operațional Sectorial de Mediu – POSM

Stabilește strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în România, în perioada 2007-2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și prin Fondul de Coeziune (FC) fiind unul din cele 7 programe operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergență” pentru perioada de programare 2007–2013 în acord cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013 – “Protecția și îmbunătățirea calității mediului” și Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”.

POS Mediu este cel mai important program de asistență financiară pentru infrastructura de mediu fiind un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai curat și o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu continuă programele naționale existente de dezvoltare a infrastructurii de mediu și ia în considerare facilitățile și proiectele de dezvoltare finanțate de programele de asistență pentru preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).

Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu și urmărește reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Implementarea programului se va concretiza în servicii publice mai eficiente și mai performante legate de furnizarea apei, canalizare și încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.

POS Mediu se bazează în totalitate pe obiectivele și prioritățile politicilor Uniunii Europene pentru mediu și infrastructură și este în acord cu obligațiile internaționale ale României și interesele sale naționale specifice.

AXE PRIORITARE TEMATICE

A P.1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată.
DMI 1.1. Extinderea/modernizarea sistemelorde apă/apă uzată

A P.2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric.

DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor

DMI 2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric

A P. 3 – Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai poluate. 

DMI 3.1. Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinți (hot-spot)

A P. 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii.

DMI 4.1. Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management în vederea protejării biodiversității și Natura 2000

A P. 5 – Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

DMI 5.1. Protecția împotriva inundațiilor

DMI 5.2. Reducerea eroziunii costiere

A P.6 – Asistență Tehnică

DMI 6.1. Sprijin pentru managementul și evaluarea POS

DMI 6.2. Sprijin pentru informare și publicitate

c. Programul Operational Sectorial Transport – POST

Elaborat în  baza obiectivelor Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) și stabilește prioritățile, obiectivele și alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România.

POST are la bază legislația Uniunii Europene (Regulamentele (CE) Nr. 1080/2006, (CE) Nr. 1083/2006, (CE) Nr. 1084/2006) care stabilesc regulile aplicabile Fondului de Coeziune, Fondului European de Dezvoltare Regională și Fondului Social European pentru perioada de programare 2007-2013.

POST este în acord cu Orientările Strategice Comunitare pentru Coeziune (Decizia Consiliului Nr. 2006/702/CE), precum și cu legislația națională relevantă în domeniul politicii de transport, achiziției de terenuri, achizițiilor publice, finanțărilor publice și vizează reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și ține cont de faptul că un sistem de transport eficient, durabil, flexibil și sigur poate fi considerat o precondiție esențială pentru dezvoltarea economică, coroborat cu angajamentul de a dezvolta rețeaua TEN-T și proiectele prioritare TEN-T,

Obiectivul general POST este de promova un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiții de siguranță, rapid și eficient, pentru persoane și mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel național, european, între și în cadrul regiunilor din România.

Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce direct la creșterea competitivității produselor și aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie ale economiei și în cadrul tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătățirea activității economice în România.

Bugetul total al POST pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ 5,7 miliarde EURO, reprezentând aproximativ 23% din totalul fondurilor alocate României pe baza CSNR, pentru perioada mai sus amintită. Din această sumă, 4,57 miliarde EURO reprezintă contribuția financiară din partea Comunității, în timp ce co-finanțarea națională va totaliza aproximativ 1,09 miliarde EURO. Finanțarea comunitară este asigurată din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională.

AXE PRIORITARE TEMATICE:

A.P. 1 – Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE 

1.1 Infrastructura rutiera de-a lungul Axei Prioritare nr.7

1.2 Infrastructura feroviara de-a lungul Axei Prioritare nr.22

1.3 Infrastructura navala de-a lungul Axei Prioritare nr.18

A.P. 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara axelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui sistem national de transport durabil 

2.1 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale

2.2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii feroviare nationale si a serviciilor pentru calatori,

2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene si maritime

2.4 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian

A.P. 3 – Modernizarea sectorului de transport in scopul cresterii protectiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor 

3.1 Promovarea transportului intermodal

3.2 Imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport

3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului

A.P. 4 – Asistenta Tehnica pentru POS-T

4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementarii, monitorizarii si controlului POS-T

4.2 Sprijinirea activitatilor de informare si publicitate pentru POS-T

d. Programul Operațional Regional POR

Proiectele finanțate prin POR urmăresc, printre altele:

– Îmbunătățirea calității vieții și a înfățișării orașelor, precum și creșterea rolului lor în regiune;

– Îmbunătățirea accesibilității regiunilor prin dezvoltarea rețelelor de infrastructură − drumuri județene și șosele de centură;

– Modernizarea serviciilor sociale: școli, clinici, servicii de intervenție în situații de urgență etc.;

– Creșterea investițiilor în afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor, îmbunătățirea rețelei de utilități și a infrastructurii de afaceri;

– Modernizarea și reabilitarea infrastructurii turistice existente.

Solicitanții de fonduri pot fi:

– Autoritățile administrației publice (primării, consilii locale, consilii județene);

– Instituțiile publice, cum ar fi cele de sănătate, instituțiile academice, serviciile de intervenție în situații de urgență;

– Organizațiile neguvernamentale (ONG-uri);

– Companiile private, în special IMM-urile (întreprinderile mici ți mijlocii) și microintreprinderile.

Are ca obiectiv general dezvoltarea regională din cadrul Planului Național de Dezvoltare (PND) și contribuie împreună cu Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice la realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și ale Cadrului Național Strategic de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE.

Programul Operațional Regional a fost elaborat conform principiului european al subsidiarității, în baza strategiilor de dezvoltare regionale și se adresează regiunilor de nivel NUTS II în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1059/2003 de clasificare statistică a unităților teritoriale, care corespund celor 8 Regiuni de dezvoltare ale României, astfel:

e.Programul Operațional Dezvoltarea Capacitații Administrative – PODCA

Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti.

Obiective specifice:

Obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de politici publice.

Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

AXE PRIORITARE TEMATICE:

A.P. 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice
1.1 Îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor

1.2 Creșterea responsabilizării administrației publice

1.3 Îmbunătățirea eficacității organizaționale

A.P. 2: Îmbunătățirea calitații și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare
2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor

2.2 Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor

A.P. 3: Asistență tehnică
3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general și evaluarea PO DCA si pentru pregatirea urmatorului exercitiu de programare
3.2 Sprijin pentru activitățile de comunicare și de promovare ale PO DCA

2.3.Programul Operațional Sectorial Creșterea Competivității Economice – POSCCE

Programul operațional sectorial "Creșterea competitivității economice" reprezintă principalul instrument pentru realizarea primei priorități tematice a Planului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 – Creșterea competitivității economice și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere

Obiectiv general al POS – Creșterea Competitivității Economice îl constituie creșterea productivității întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

 Obiective specifice:

Consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv

Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor  

Creșterea capacității C&D și stimularea cooperării între instituții de CDI și sectorul productiv 

Valorificarea potențialului TIC și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (cetățeni, întreprinderi) 

Creșterea eficientei energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic promovarea surselor regenerabile de energie 

Promovarea potențialului turismului romanesc

Intreg teritoriul Romaniei este impartit in 8 Regiuni de Dezvoltare, carora se acorda finantare prin POS CCE . Aceste 8 Regiuni de Dezvoltare sunt:

• Regiunea 1: Nord-Est include 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui

• Regiunea 2: Sud-Est include 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea

• Regiunea 3: Sud include 7 județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman

• Regiunea 4: Sud-Vest include 5 județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea

• Regiunea 5: Vest include 6 județe: Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș

• Regiunea 6: Nord-Vest include 6 județe; Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj

• Regiunea 7: Centru include 6 județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu

• Regiunea 8: București – Ilfov include capitala țării București și Județul Ilfov.

AXELE PRIORITARE SI DOMENII DE INTERVENTIE

Având în vedere atât posibilitățile identificate pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor românești pentru a face față noilor provocări și folosirea oportunităților rezultate din operarea pe Piața Unica Europeană, cât și regiunile eligibile pentru finanțarea din FEDR, în cadrul POS-CCE au fost identificate următoarele axe prioritare:

Tabel 2.

Axele prioritare si domeniile de interventie din cadrul POS CCE.

Sursa: Realizat de autor.

POSCCE finanțează:

–  extinderea capacității de producție;

– modernizarea întreprinderii;

– sprijin financiar pentru accesul instituțiilor publice și IMM-urilor la internet și servicii conexe, precum și pentru achiziționarea de hardware și software;

– extinderea și modernizarea rețelelor de transport, distribuție și furnizare a energiei electrice, gazelor naturale și petrolului, în scopul reducerii pierderilor.

Cine poate obține finanțare prin POSCCE:

– IMM-urile și întreprinderile mari;

– autoritățile locale;

– operatorii economici din sectorul energetic;

– furnizorii de rețele de comunicații electronice.

Prin Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE) se vor finanța acele proiecte viabile și sustenabile care răspund obiectivelor programului. Proiectele trebuie să fie în conformitate cu cerințele specificate în regulamentele privind Fondurile Structurale, în programul operațional, în documentul cadru de implementare și în regulamentele europene și naționale relevante.

Criteriile esențiale, condițiile și documentele necesare pentru accesul la finanțare  vor fi detaliate în apelul de proiecte și în documentele conexe, inclusiv ghidul pentru solicitanți.

Pentru toți cei interesați recomandăm să urmărească informațiile actualizate pe site-ul Ministerului Economiei, secțiunea Fonduri Structurale sau folosind direct adresa de web a Autorității de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice": http://amposcce.minind.ro.

DOCUMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE – este documentul care detaliază modul în care se implementează strategia și prioritățile Programului Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”

Conține, în principal:

Domeniile prioritare și operațiunile prin care se implementează fiecare axă prioritară;

Durata operațiunilor ;

Categorizarea intervențiilor la nivelul domeniului major de intervenție (tema prioritară, tipul teritoriului, forma de finanțare) ;

Mărimea grantului ;

Eligibilitatea proiectelor/beneficiarilor și criteriile de selecție ;

Proceduri pentru implementare la nivel de operațiune ;

Indicatorii de monitorizare (de realizare și rezultat) relevanți;

Tipul de beneficiari eligibili;

SISTEMUL DE IMPLEMENTARE

Autoritatea de Management este responsabilă cu managementul și implementarea programului operațional. Monitorizarea POS CCE este responsabilitatea Autorității de Management, sub controlul Comitetului de Monitorizare. Organismul Intermediar, prin acord de delegare cu Autoritatea de Management, este responsabil în principal pentru implementarea operațiunilor din POS CCE.

CRITERII DE ELIGIBILITATE ȘI SELECȚIE

Criterii generale

Conformitatea proiectului cu obiectivele operațiunii descrise în “Apelul de propuneri”.

Eligibilitatea proiectelor și a cheltuielilor.

Solicitantul să desfășoare activități economice incluse în clasificarea indicată în PC și specificată în ghidul pentru solicitanți.

Solicitantul să fie o întreprindere înființată în România, conform legislației românești.

Solicitantul să nu aibă datorii publice restante, conform legislației naționale.

Solicitantul nu trebuie să fie în situație de faliment sau lichidare, afacerea să nu fie gestionată de un judecator sindic, să nu aibă alte restricții asupra activităților comerciale, în conformitate cu legea.

Proiectul să se încadreze în durata de timp stabilită în apelul de propuneri.

Solicitantul trebuie să anexeze toate documentele solicitate, necesare începerii proiectului.

În cazul întreprinderilor noi, existența unei garanții bancare.

În cazul întreprinderilor existente, solicitantul va avea minim 2 ani

Criterii specifice

În funcție de tipul de operațiune, pot fi avute în considerare criterii specifice,

cum ar fi:

Contribuția financiară a solicitantului (ex. raportul între capitalul propriu și totalul investițiilor eligibile).

Nivelul grantului solicitat (ex. raportul între grantul maxim posibil, potrivit regulilor, și grantul cerut de solicitant).

Nivelul de inovare al proiectului (ex. raportul între investiții în licențe, brevete, mărci și know how și totalul investițiilor eligibile).

Structura investițiilor (ex. raportul între investițiile în echipamente de producție și totalul investițiilor eligibile).

Creșterea numărului locurilor de muncă (raportul între numărul de noi angajați și totalul costurilor eligibile).

Criterii orizontale

Contribuția la protecția mediului

Egalitatea de șanse.

Axa Prioritară 3: Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public

Obiectiv

• Sprijinirea competitivității economice prin creșterea interacțiunilor dintre sectorul public și întreprinderi/cetățeni prin valorificarea la maxim a potențialului TIC.

Principalele acțiuni ce vor fi realizate pentru a atinge acest obiectiv se adresează nevoii de a îmbunătăți infrastructura TIC în zonele de eșec al pietii (zonele rurale și mic urbane), de dezvoltare și utilizare efectivă a serviciilor publice electronice și de a dezvolta un mediu de ebusiness sigur și dinamic. Din această perspectivă, va fi necesară introducerea și susținerea sistemelor productive inovatoare în procesul administrativ, în viața de zi cu zi, și dezvoltarea unei piețe competitive a produselor și serviciilor din noua generație.

Fundamentare

În economia globală de astăzi, ținând cont de necesitatea de a întări competitivitatea la diferite nivele, companiile românești, administrația publică și alți actori economici și sociali se confruntă cu provocări majore. Creșterea productivității poate fi considerată un factor decisiv pentru o dezvoltare cu succes a pieței, iar un impact pozitiv al acesteia pentru TIC este bine cunoscut.

În conformitate cu obiectivele specifice stabilite în Agenda Lisabona și cu strategia i2010 ("i2010 – O societate europeana informațională pentru creștere economică și crearea de noi locuri de muncă"), este esențială sublinierea importanței accesibilității și dezvoltării infrastructurii broadband ca priorități ale dezvoltării societății informaționale în România.

In România, conexiunile broadband s-au dezvoltat în special în zonele urbane. În zonele mai puțin populate sau în care distanțele până la utilizatorul final sunt prea mari, operatorii nu au considerat profitabil să investească și să îmbunătățească sau să extindă infrastructura, pe motiv că cererea prognozată este insuficientă pentru rentabilitatea investiției. Pentru acest motiv și în conformitate cu ”Liniile directoare privind citeriile și modalitățile de implementare a fondurilor structurale în sprijinul comunicațiilor electronice” (CE, 2003), se consideră că fondurile publice în aceste zone joacă un rol vital în stimularea investițiilor în infrastructura de broadband și în servicii, determinând astfel creșterea competitivității și a inovarii (așa cum este prezentat și în Comunicare CE ”Depășirea decalajului privind broadband-ul”).

Ținând cont și de faptul că finanțarea publică poate juca un rol important în încurajarea raspândirii broadband-ului prin politici care stimulează cererea, se va acorda sprijin pentru stimularea cererii de sevicii TIC , care include: ¾ Inițiative care au ca scop creșterea utilizării în sectorul public și dezvoltarea conținutului cum ar fi: e-guvernare, e-sanatate și e-educație ¾ Stimularea creării de aplicații specifice pentru IMM-uri.

Strategia Natională de Broadband a României, care va fi în curând aprobată, prevede ca obiective strategice: extinderea infrastructurii de broadband în zonele insuficient deservite și creșterea extensivă a disponibilității și atractivității e-serviciilor.

Există un număr de sectoare de prioritate strategică, care joacă un rol determinant în dezvoltarea pieței serviciilor broadband: guvern, educație, sănătate, economie. De aceea, operațiunile finanțate prin această axă prioritară vor susține într-o manieră complementară strategiile naționale în sectoarele specifice menționate mai sus.

Principala contribuție a sectorului TIC la creșterea economică este susținută în principal prin asimilarea acestuia la nivelul întreprinderilor. Utilizarea TIC stimulează dezvoltarea extensivă și intensivă a sectorului producției de bunuri și servicii. În ceea ce privește dezvoltarea extensivă, TIC oferă oportunitatea firmelor românești de a accesa noi piețe, pe plan regional și global și de a promova și comercializa produse și servicii pe piața internă prin mijloace electronice. Dezvoltarea intensivă este posibilă datorită scăderii costurilor de producție, administrare, marketing, datorată utilizării TIC, ce poate rezulta într-o creștere semnificativă a productivității.

Decalajele majore privind accesul la Internet prin broadband au fost prezentate în capitolul de analiză. Deși politicile europene sunt în principal direcționate către competiția liberă, s-a observat o întarziere în asigurarea infrastructurii corespunzatoare în unele cazuri, ceea ce necesită intervenția publică.

Noua Comunicare CE i2010 militează pentru comunicații în banda largă sigure și accesibile din punct de vedere financiar, conținut bogat și diversificat, servicii digitale, incluziune, servicii publice mai bune și calitatea vieții. O mare provocare este aceea de a îmbunătăți aceste servicii, de a le face mai accesibile și mai eficiente din punct de vedere al costurilor.

Dezvoltarea aplicațiilor e-Guvernare, e-Sănătate, e-Educație ar trebui de asemenea abordată în acest cadru, cu scopul de a susține creșterea economică și a competitivității în România. Aplicațiile e-Educație vor fi susținute în acord cu o evaluare detaliata a nevoilor, evaluare realizată în strânsă cooperare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și în sinergie cu acțiunile asociate implementate prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane. Aceste aplicații vor contribui la crearea unui mediu pozitiv pentru dezvoltarea produselor și serviciilor inovative, prin dezvoltarea interacțiunilor între diferiții jucători sociali și economici.

E–economia oferă beneficii pentru o gama largă de activități specifice mediului de afaceri. La nivelul întreprinderilor aplicațiile TIC sunt esențiale pentru comunicațiile în interiorul și exteriorul firmei, precum și pentru un management eficient al resurselor și clienților. Astfel, ponderea redusă a comerțului electronic în totalul cifrei de afaceri (în anul 2004 – 1,3% în România, comparativ cu 2,1 % în UE25) reflectă gradul redus de eficiență a companiilor. Pentru reducerea decalajelor este necesar sprijinul pentru adoptarea TIC la nivelul întreprinderilor, însoțit de măsuri de creștere a securității transferurilor electronice.

Domenii majore de intervenție:

• Susținerea utilizării TIC

• Dezvoltarea și eficientizarea serviciilor publice electronice

• Sprijinirea e-Economiei

2.4 Documentele necesare pentru accesarea fondurilor UE

Pentru a accesa un fond european trebuie întocmit un dosar și trebuie făcute mai multe demersuri la diferite instituții (primărie, poliție, finanțe,etc.).

Documentele necesare pentru accesarea fondurilor UE:

– actele de firmă (copie după Certificatul de înregistrare, cu ștampila sau înscrisul "Conform cu originalul"  si Certificatul constatator de la Registrul Comerțului – eliberat special pentru accesarea acestor fonduri! – acte ștampilate și semnate de titularul firmei, solicitantul); Deci pentru a accesa un fond european trebuie să aveți o firmă, indiferent de tipul acesteia (P.F.A – persoană fizică autorizată, I.I – intreprindere individuală, S.R.L – societate cu răspundere limitată). Dacă încă nu aveți puteți începe demersurile pentru accesarea fondului respectiv, urmând să vă autorizați ulterior, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de finanțare.

– copie după Cartea de Identitate (sau Buletinul de identitate) atât a solicitantului cât și a soției/soțului acestuia;prin aceast act se dovedește vârsta solicitantului, care trebuie să fie de maxim 40 de ani.

– adeverință de la Banca unde firma are deschis contul prin care se certifică fapul că firma respectivă are deschis cont, în acest cont se vor vira banii europeni, după aprobarea dosarului.

– cazier fiscal – eliberat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului în care firma își desfășoară activitatea, prin care se dovedește faptul că firma nu are fapte înscrise în Cazierul Fiscal. Firmele cu datorii – impozite neplătite sau aflate în insolvență nu pot accesa aceste fonduri.

– cazier judiciar – eliberat de Inspectoratul Județean de Poliție al județului unde solicitantul își are reședința prin care se atestă faptul că solicitantul (persoana fizică, titularul firmei) nu este înscris în Cazierul Judiciar cu fapte de natură penală. Acest act are o valabilitate de 2 luni, deci este bine să-l lăsați printre ultimele acte puse la dosar.

– diploma de studii – trebuie să fiți absolventul unui liceu/facultate cu profil de apicultură sau a unui curs de calificare în apicultură, în țară sau străinătate, recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Copiile diplomelor eliberate în străinătate trebuie să fie traduse la un traducător autorizat și legalizate iar cursul, respectiv instituția care a organizat cursul respectiv de calificare să fie, de asemenea, recunoscută de Minister. În acest sens se atașează o adeverință de la instituția respectivă prin care se dovedește recunoașterea cursului organizat (și implicit a diplomei de studii) de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale din România.

– cerere de finanțare (Anexa 1, în format PDF);

– plan de afaceri (Anexa 2, în format DOC, trebuie completat conform rubricilor acestuia);

– contract de finanțare (Anexa 3);

– declarații (Anexa 6);

– cerere de plată (Anexa 4 – Formulare de plată);

– opis  (cuprinsul dosarului, în care se menționează documentul și numărul de pagină corespunzător. Toate paginile dosarului trebuie numerotate în partea dreată-sus, semnate și ștampilate);

– coperta (cu mențiunea ORIGINAL și COPIE, conform celor două exemplare ale dosarului).

Pentru a putea depune dosarul pentru o anumită măsură și a accesa aceste fonduri este necesar în primul rând ca sesiunea pentru depunerea proiectelor de investiții pentru măsura respectivă, prin (POS) Programul Operațional Sectorial, să fie deschisă. POS este documentul pe baza prin intermediul căruia poate fi accesat Fondul Social European pentru dezvoltarea mediului public și privat, care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare ale Uniunii Europene. 

În concluzie orice firmă care îndeplinește condițiile menționate mai sus poate și este eligibila pentru scrierea unui proiect cu finanțare europeana.

Capitolul III. STUDIU DE CAZ PRIVIND MANAGEMENTUL UNUI PROIECT LA S.C. Ideal Board Games S.R.L.

3.1. Prezentarea generală a societății comerciale S.C. Ideal Board Games S.R.L.

Societatea comercială S.C. Ideal Board Games S.R.L a fost înființată în anul 2008 și este înmatriculată în Registrul Comerțului începând cu data de 21.07.2008.

Societatea are sediul în Str. Balotesti, Nr. 10, Pitesti, Arges și a dispus la înființare de un capital social subscris și vărsat de 16.000 lei.

Societatea comercială Ideal Board Games S.R.L. este persoană juridică romană și s-a constituit cu răspundere limitată, iar părțile sociale sunt deținute de un singur acționar, formând o societate cu unic asociat.

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie.

Obiectul de activitate

Firma activează în domeniul fabricării și distribuirii jocurilor de societate.

3.2. Completarea cererii de finantare

Durata societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie.

FORMULAR PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE

Axa Prioritară III "Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public "

Domeniul Major de Intervenție 1 "Susținerea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor"

Operațiunea 1 “Sprijinirea accesului la internet și la serviciile conexe”

CUPRINSUL CERERII DE FINANȚARE

1. Informații privind solicitantul

2. Descrierea proiectului

3. Concordanța cu politicile UE și legislația națională

4. Finanțarea Proiectului

5. Lista de anexe

„SPRIJINIREA SC SOCIETATEA SRL IN VEDEREA ACCESULUI LA INTERNET SI LA SERVICIILE CONEXE PRIN UTILIZAREA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI SI A COMUNICATIILOR”

INFORMAȚII PRIVIND TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Tipul asistenței comunitare nerambursabile: Fondul European de Devoltare Regională.

INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1 SOLICITANT

Numele firmei: SC IDEAL BOARD GAMES SRL

Cod de înregistrare fiscală: J03/2033/2008

Cod unic de înregistrare: 1234567

Nr. de la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor:………Nu e cazul…………..

Adresa poștală: Str. Balotesti, Nr. 10, Pitesti, Arges

Telefon / Fax : +40.743 099 927

Adresa e-mail [anonimizat]

TIPUL SOLICITANTULUI:

□ Microîntreprindere,

Întreprindere mică,

□ Întreprindere mijlocie, definite în conformitate cu Legea nr.346/2004, cu modificările și completările ulterioare

□ ONG (constituite potrivit OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații)

Anul înființării IMM-ului/ONG-ului:

1.3 REPREZENTANTUL LEGAL

Nume, prenume Georgescu Marius

Funcție ADMINISTRATOR

Număr de telefon 0241/123443

Număr de fax 0241/123443

Adresă e-mail: [anonimizat]

1.4 PERSOANA DE CONTACT

Nume, prenume ADRIAN CÎRSTEA

Funcție DIRECTOR

Număr de telefon 0241/123443

Număr de fax 0241/123443

Adresă e-mail: [anonimizat]

1.5 BANCA/TREZORERIE

Banca/ Sucursală: ING Bank România

Adresa: Bld. I.C Brătianu nr. 28, Mun. Pitești, Județ Argeș

Cod IBAN: RO22 OTPV 1200 0003 1112RO01

Trezorerie / Sucursală TREZORERIA PITEȘTI

Adresa: Bd. Republicii, Nr. 118, Pitești, judetul Argeș

Numărul de cont IBAN: RO92 INGB 0000 9999 0088 8842

1.6 SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ȘI/SAU ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)

Ați beneficiat de asistență nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în ultimii 3 ani?

Da □ Nu ■

Vă rugăm să specificați dacă pentru proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE?

Da □ Nu ■

Vă rugăm să specificați dacă proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 3 ani?

Da □ Nu ■

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 Axa prioritară pentru programul operațional sectorial creșterea competitivității economice și domeniul major de intervenție

AXA PRIORITARĂ III – „Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru Sectoarele Privat și Public”

Domeniul major de intervenție 1 „Susținerea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor ”

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT: Ordinul Ministrului Economiei și Finanțelor nr.632/2008 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în vederea accesului la broadband și la servicii conexe” publicată în Monitorul Oficial nr. 202/17 martie 2008.

2.2 LOCAȚIA PROIECTULUI: ROMÂNIA

JUDEȚUL / JUDEȚE: Argeș

LOCALITATEA / LOCALITĂȚI: Str. Balotesti, Nr. 10, Pitesti, Arges 

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3.1 Obiectivul proiectului

Obiectivul general al POS CCE este creșterea productivității întreprinderilor românești, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivității Uniunii Europene.

Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă creșterea productivității SC Ideal Board Games SRL prin investiții în domeniul tehnologiei informației și comunicării respectând asigurarea unei dezvoltări durabile și reducerea decalajelor față de unități similare din UE.

Atingerea acestui obiectiv va fi realizat prin creșterea productivității globale a societății exprimată de eficiența crescătoare a tuturor factorilor de producție implicați în obținerea unui rezultat.

Creșterea eficienței factorilor de producție va fi realizată prin:

– Eficiența utilizării resurselor umane.

Productivitatea muncii reprezintă un indicator sintetic de bază care ilustrează eficiența muncii. Accelerarea ritmului de creștere a productivității muncii este legată de înțelegerea conținutului și semnificației sale, a factorilor prioritari de influență și a modului de valorificare. Sporirea productivității muncii reducerea sistematică a cheltuielilor de muncă vie, ceea ce contribuie direct la micșorarea costurilor și sporirea eficienței muncii desfășurate. Factorii care influențează gradul de creștere a productivității muncii sunt: progresul tehnic; perfecționarea organizării conducerii, producției și muncii; calificarea, perfecționarea profesională și creșterea îndemânării executanților.

Implementarea actualului proiect la nivelul societatii prin acționarea directă asupra factorului de influență progres tehnic va avea următoarele efecte asupra persoanlului:

Condiții mai bune de lucru;

Accesul nelimitat și în timp real la informații legate de activitatea societății, legislație și alte informații cu caracter profesional;

posibilitatea partajării resurselor și o creștere a eficienței lucrului în echipă cu efecte pozitive asupra conceptului de echipă și asupra comunicării;

gestionarea informației și a circuitului documentelor în cadrul societații;

eficientizarea proceselor operaționale din cadrul societății;

reducerea semnificativă a timpului de lucru necesar fiecărei activități;

crearea premizelor unor perfecționări viitoare ale personalului;

creșterea mobilității informațiilor și documentelor în cadrul societății;

Eficiența utilizării resurselor materiale

dezvoltarea durabilă a societății prin reducerea consumurilor;

specific activităților de consultanță ca obiect principal în cadrul societății un element important în cadrul operațiuni îl constituie consumul mare de medii de stocare al informației. Pentru o dezvoltare durabilă în raport cu mediu se va utiliza hârtia ca mijloc de arhivare doar în situațiile strict necesare, în celelalte situații arhivarea proiectelor și al informațiilor făcându-se pe medii electronice de stocare (CD, DVD, hard, etc)

Odată cu dezvoltarea sistemelor informaționale pentru conducerea activităților – în mod special odată cu generalizarea utilizării tehnicilor moderne aparținând tehnologiei informaționale – managementul proiectelor s-a extins la nivelul tuturor activităților din economie, deoarece și-a dovedit capacitatea de a face față noilor tendințe manifestate pe plan mondial.

Axa prioritară 3 – Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru sectoarele privat și public” sprijină competitivitatea economică și promovarea interacțiunii între sectorul public și întreprinderi/cetățeni prin valorificarea pe deplin a potențialului TIC.

Scopul principal al acestui proiect constă în conectarea la internet prin conexiuni broadband a SC Ideal Board Games SRL și achiziționarea urmatoarelor echipamente conexe:

Obiectivul specific al Domeniului Major de Intervenție 1 „Susținerea utilizării tehnologiei informației și comunicațiilor” este creșterea utilizării TIC prin susținerea conectării la broadband precum și prin consolidarea infrastructurii TIC.

Contribuția pe care utilizarea TIC o aduce la creșterea economică se realizează prioritar prin utilizarea sa la nivelul firmelor. Utilizarea TIC-ului este de natură a stimula dezvoltarea extensivă și intesivă a sectorului producției de bunuri și servicii. În ceea ce privește dezvoltarea extensivă, TIC-ul oferă oportunitatea SC Ideal Board Games de a accesa noi piețe, pe plan regional și global sau de a promova și comercializa produse și servicii interne prin mijloace electronice. Dezvoltarea intensivă se datorează scăderii costurilor de producție, administrare, desfacere datorate utilizării TIC ce poate rezulta într-o creștere semnificativă a productivității factorilor utilizați.

Obiectivele specifice al proiectului sunt :

a) Creșterea utilizării Tehnologiei Informației și Comunicațiilor prin conectarea tuturor calculatoarelor societății SC Ideal Board Games SRL (atât existente cât și achiziționate prin proiect) la internet broadband , ce se va realiza prin completarea mijloacelor exitente cu echipamente TIC performante din punct de vedere tehnic ce vor ajuta la desfășurarea mai bună a activității personalului. Odată cu achiziționarea echipamentelor se va realiza și conectarea la internet broadband a acestora în cadrul unei rețele la nivelul firmei, ce va avea ca avantaje :

Viteza foarte mare de comunicații;

Informare instantanee – Deoarece utilizatorii vor fi conectați la internet permanent, email-urile, cererile de oferta, noutățile (stirile), ajung imediat ce au fost trimise catre destinatar. Prin conexiunea broadband se vor putea descarca de pe internet documente sub formă de fisiere mari iar navigarea web va fi mult mai rapidă;

Lucru în echipă – Partajarea accesului la internet de către angajații care utilizează rețeaua locală va îmbunatăți eficiența în companie și comunicarea în echipă;

Relații cu clienții – Angajatii vor putea răspunde cererilor clienților mult mai rapid și eficient, folosind email-ul. Comunicarea în timp real este foarte importantă în cadrul societății, astfel desfașurarea activității în ceea ce priveste relația : furnizor-client, se va imbunatați. Acest lucru va avea ca rezultat semnarea de noi contracte de prestări servicii, un lucru benefic pentru societate, accelerând creșterea din punct de vedere economic a acesteia. Același lucru este valabil și pentru relația cu furnizorii.

Eficiența în afaceri – Utilizând o conexiune broadband își va putea crea un cont online pe site-uri speciale ce se ocupă de recrutări de personal, putând selecta diverși candidați pentru posturile oferite din cv-urile ce se vor primi pe adresa respectivă. Totodată, se vor putea ține legături cu clienții, banca cu care se lucrează în prezent și cu instituțiile statului direct prin internet, economisind timp și resurse materiale.

Economia de resurse – Utilizând mediile de stocare electronice se va diminua consumul de resurse de stocare, dat fiind faptul că mediile de stocare electronice permit o capacitate mare de stocare, cât și posibilitatea refolosirii acestora fără costuri suplimentare.

b) Creșterea numărului de clienți cu 20% la finalizarea proiectului, prin crearea unui site de promovare a firmei, site specializat în informarea potențialilor clienți în accesarea fondurilor nerambursabile. Astfel pagina web a firmei va conține un forum în care potențiali și actualii clienți vor putea comunica. Existența acestui forum, pe lângă prezentarea societații va avea ca scop evidențierea cererilor și întrebărilor clienților, precum și transmiterea on-line (în cadrul forumului sau prin e-mail) de informații și oferte necesare accesării fondurilor structurale.

Deasemenea în cadrul website-ului se vor prezenta actele necesare fiecărui tip de proiect cu finanțare nerabursabilă, specifică fiecărei măsuri, cât și sesiunile de depunere pentru acestea.

Deasemenea solicitantul finanțării nerambursabile se încadreaza în categoria beneficiarilor țintă ai programlului fiind o societate comercială ce face parte din categoria întreprinderilor mici definită astfel de Legea nr.346/2004 (cu modificarile ulterioare ), a înregistrat profit din exploatare în ultimul exercițiu financiar încheiat și nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice pentru același tip de activitate.

2.3.2 Context

SC Ideal Board Games SRL , a fost înființată în anul 2008 și funcționează în baza Legii nr.346/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Acționarul societății este Georgescu Marius, cetățean român, iar firma are un capital integral privat de 500 ron și are ca obiect de activitate principal Producerea și distribuția jocurilor și jucăriilor – cod CAEN – 3240

Principalul serviciu oferit de societate este: Producerea și distribuția jocurilor de societate.

Conform planului național de dezvoltare indicatorul compozit în utilizarea TIC de către întreprinderi prezintă un decalaj de -3,03 în România față de UE.

Serviciile nu pot exista sau nu pot fi dezvoltate fără modalități rapide și sigure de a face schimb de informații. Astfel, extinderea rețelelor broadband este o condiție obligatorie pentru existența unei economii bazate pe cunoaștere.

Nivelul scăzut al veniturilor în România face ca achizițiile de calculatoare și conectarea la Internet să se mențină la un nivel scăzut așa cum arată și evoluția pieței IT. Decalajul actual între România și UE justifică nevoia de susținere a accesului on-line la nivel corporatist.

Proiectul de față un este componentă în cadrul unui program mai amplu, însă este necesar pentru rezistarea și menținerea pe piață a societății. Deasemenea inovarea și adoptarea progresului tehnologic ca modalitate de dezvoltare a societății se va constitui în creșterea competitivității pe piață a societății, dezvoltare care raportată la nivel de macroîntreprindere va constitui o creștere a competitivității economiei românești în raport cu celelalte țări membre UE.

2.3.3. Activități previzionate a se realiza

Activitățile previzionate a se realiza după înscrierea on-line:

1.Depunere cerere de finanțare – Întocmirea și depunerea cererii de finanțare în urma căreia se va obține fișa de conformitate.

2. Semnarea contractului de finanțare – Se vor stabili condiițile în baza cărora se va semna contractul de finanțare ce va avea ca rezultat obținerea finanțării nerambursabile.

3.Achiziția echipamentelor și serviciilor specifice – Se va studia piața specifică și se vor achiziționa echipamentele și serviciile solicitate ce vor avea ca rezultat creșterea copetitivității firmei. Se vor crea condiții de muncă mai bune, se va califica personalul angajat, se va crea o bază de date coputerizată.

3.1 Elaborarea documentației pentru caietul de sarcini privind achiziționarea echpamentelor IT – Se va desemna o echipă ce se va ocupa de realizarea tuturor documentelor necesare pentru caietul de saracini, în conformitate cu regulile UE, privind achiziționarea echipamentelor.

Organizarea licitației – Se vor face publice documentele ce alcătuiesc caietul de sarcini, și se vor analiza ofertele cele mai convenabile ca preț a ofertanților.

Semnarea contractelor de achiziții cu ofertanții – În urma licitației se vor desemna ofertele câștigătoare, și se vor semna contractele de achiziții a echipamentelor cu ofertanții.

Achiziție echipamente, software și echipamente de rețelistică – În urma semnării contractului cu ofertantul, se vor achiziționa echipementele și programele software. – Se vor achiziționa echipamente de rețelistică și cablare ( switch, router, mount rack, conector, cablu de rețea interior, cablu de rețea exterior, priză simplă îngropată) Se va contracta o firmă specializată pentru montarea echipamentelor și instalarea programelor necesare pentru desfășurarea activităților acestora.

Achiziționarea serviciului de cablare structurată – Se va contracta o firmă specializată ce va efectua acest serviciu de cablare structurată, ce va reprezenta baza pe care va fi construită întreaga rețea de calculatoare a societății.

Achiziție servicii internet broadband – Se va încheia un contract cu o firmă specializată ce va furniza internet broadband, alegându-se un abonament convenabil din punct de vedere al raportului „ calitate-preț” , ce va avea ca rezultat următoarele: viteza foarte mare de comunicații, informare instantanee, îmbunătățirea lucrului în echipă și îmbunătățirea relațiilor cu clienții și furnizorii.

Realizare website – Prin achiziționarea serviciului website, vor avea acces la informațiile și la detaliile în ceea ce privesc activitatea firmei toate persoanele ce vor folosi internetul. Acest lucru va avea ca rezultat creșterea portofoliului de clienți ai societății.

Achiziționare și implementare soluție de semnatură electronică – Se va achiziționa și implementa soluția de semnatură electronică ce va putea fi asociată logic cu alte date în formă electronică și care va servi ca metodă de identificare. Semnatura va asigura identificarea semnatarului și va identifica în mod unic documentul caruia i se atașează.

4. Promovarea proiectului – Se va analiza piața societăților cu specific publicitar , se va întocmi o cerere de ofertă și se va semna un contract de prestări servicii, în urma căruia firma aleasă se va ocupa de publicarea și distribuirea materialelor publicitare necesare pentru proiect.

4.1 Cererea de ofertă pentru serviciul de informare și promovare – Se va întocmi o cerere de ofertă, se vor analiza ofertele primite și se va semna un contract cu o firmă specializată ce se va ocupa de informare și publicitate în legătură cu asistența financiară nerambursabilă .

4.2 Semnarea contractului pentru servicii de informare și promovare respectându-se termenii din contractul de finanțare – Se va semna contractul de prestări servicii, respecatându-se termenii: publicarea a 2 articole în presa scrisă, lipirea de autocolante pe echipamentele achiziționate prin proiect, afișarea unui banner, distribuirea de pliante

4.3 Publicarea și distribuirea materialelor publicitare avizate de către Organismul Intermediar – Se vor distribui broșuri și pliante realizate conform instrucțiunilor prezentate în ghidul solicitantului.

5. Raportarea și depunerea cererii de plată – După raportarea proiectului se va întocmi și se va depune cererea de plată.

2.3.4 Justificarea necesității implementării proiectului

Calculatorul a devenit o componentă normală a activității noastre zilnice, iar tehnologia comunicațiilor și posibilitățile oferite de Internet au produs transformări în întreaga societate, pătrunzând în toate aspectele vieții economice, sociale și culturale. Societatea Informațională a secolului XXI aduce în prim-plan comunicarea la nivel global și accesul rapid la informația stocată oriunde în lume. Accesul la informație prin intermediul Internetului și, mai ales, abilitatea de a analiza o mare cantitate de date cu ajutorul calculatorului, constituie avantaje fără precedent care, dacă sunt puse la dispoziția unui număr cât mai mare de indivizi, instituții, agenți economici sau administrații, determină creșterea productivității, progresul societății și creșterea calității vieții, în general.

Necesitatea implementării proiectului este dată de nivelul redus de echipamente TIC de care societatea dispune în prezent (un calculator și o imprimantă), ceea ce face ca întreaga activitate să fie îngreunată, iar accesul la informațiile publice să fie condiționat de diversi factori externi.

Prin proiect se dorește achiziționarea a 3 sisteme de calcul, 1 server, 4 monitoare, 1 laptop, 4 surse neîntreruptibile, 1 cameră web, 1 imprimantă multifuncțională, 3 imprimante A3 laser negru. Pe cele 3 sisteme de calcul și pe laptop vor fi instalate 4 sisteme de operare, 4 suite office, 4 licențe antivirus (câte una pentru fiecare.) Serverul va avea monitor, licență sistem de operare, licență antivirus pentru server. Deasemenea se vor achiziționa elemente active pentru realizarea rețelei: 1 switch 5 porturi, 1 router, 1 mount rack 19”, 10 conector RJ45, 300ml cablu rețea interior cat 5E, 5 prize simple îngropate. Serviciile achiziționate vor fi serviciul de internet broadband(conectarea și abonament pe 12 luni), realizare website, achiziționare și implementare semnătură electronică și serviciu de cablare structurată. SC Ideal Board Games SRL deține achizitionat domeniu de la furnizorul national de domenii (.ro) idealboardgames.ro

Echipamentele TIC ce vor fi achiziționate au în prezent un rol esențial în munca de birou, permițând rezolvarea mai eficientă a unor probleme de zi-cu-zi, cum ar fi: întocmirea corespondenței; întocmirea formularelor de lucru; întocmirea prezentărilor; contabilitatea; calculul costurilor; statistica și verificarea, administrarea clienților, adreselor; urmărirea termenelor; corespondența electronică („e-mail”) și multe altele.

Calculatorul își găsește utilitatea în fiecare domeniu al muncii de birou, de la secretariat și personal, până la relații publice.

Deoarece sistemele informatice moderne oferă toate datele și informațiile relevante din cadrul unei instituții, folosirea lor nu este limitată numai la sarcinile de rutină. Există programe utilizate în realizarea de prezentări sau în procesul de predare, dar există și programe utilizate în procesele de decizie (management information systems), de exemplu în domeniul financiar sau al planificării proiectelor.

În afară de acestea, în domeniul muncii de birou calculatoarele oferă posibilitatea unei colaborări mai ușoare între angajați. Datele pot fi vehiculate prin rețeaua de calculatoare în câteva secunde, chiar și atunci când colaboratorii sunt împrăștiați în toata țara.

Procurarea informațiilor pe Internet

Internetul este o sursă nelimitată de informații. Accesul societății la acesta va avea ca efect:

Informarea personalului cu privire la jocurile noi apărute ;

Posibilitatea de a oferi asistența și consultanță cumpăratorilor.

Pentru perioada de programare 2007-2013, perioada în care țara noastră beneficiază de fonduri structurale, firma noastra și-a propus să furnizeze clienților din sectorul privat servicii de consultatnță și colaborare în domeniul jocurilor de societate.

Rețele

Rolul rețelelor

Independent, calculatoarele pot realiza aproape orice, însă dacă resursele lor sunt folosite în comun, calculatoarele devin mult mai eficiente. Mai multe calculatoare dintr-un birou pot fi conectate la o singură imprimantă, economisindu-se astfel costul de achiziție pentru numeroase imprimante.

Ca atare, principalul scop al rețelelor de calculatoare este de a face posibilă utilizarea în comun a resurselor. Aceste resurse sunt foarte diverse: imprimantă, scanner, spațiu de stocare pentru fișiere, dar și informații.

Softuri și utilizarea lor legală – necesare pentru activitatea cu echipamentele TIC

Programele de calculator pot fi folosite pentru o serie de activități, ușurând munca de zi cu zi. Ele ușurează lucrul cu cantități mari de date, simplifica prelucrarea și transferul informațiilor, permit îmbinarea rapidă a informațiilor de diferite feluri (text, imagine, sunet, animații) și preiau o serie de sarcini repetitive.

Comunicarea se va realiza, prin:

• schimb de mesaje:

– chat: prin conexiune directă, similară unei convorbiri telefonice, realizată prin intermediul unui program care permite conversația în timp real

– poștă electronică (e-mail): legătură indirectă, similară unei expediții poștale

– grup de discuții: prin schimbul de mesaje în interiorul unui grup (lista de discuții, grupuri de știri)

– conferință: prin conexiune directă și simultană între mai mulți utilizatori

• transfer de date:

– serviciul FTP (File Transfer Protocol): permite transmiterea rapidă de fișiere

– atașarea de fișiere la mesajele trimise prin poșta electronică

– descărcarea de pe Internet (download) prin www

– rețelele punct-la-punct (peer-to-peer) care permit copierea de pe alte calculatoare, gratuit sau contra cost, a diferitelor fișiere

Astfel, si din punctul de vedere al relației cu clientii, Internetul devine un mijloc prin care se diseminează informațiile, ușurând munca salariatilor societatii legată de informarea cu privire la activitatile firmei si la noi oportunitati de finantare pentru potentialii clienti.

Căutarea în WEB

Internetul poate fi considerat ca fiind cea mai mare bibliotecă disponibilă și actualizată permanent. De aceea uneori găsirea informației care ne este necesară poate fi dificilă.

Poșta electronică (E-mail)

Poșta electronică permite transmiterea electronică a mesajelor prin intermediul rețelei Internet, oferind utilizatorilor un serviciu rapid și economic de trimiteri poștale.

Mesajul transmis ca e-mail este alcătuit dintr-un text scris căruia i se pot atașa imagini și sunete, fișiere cu programe sau alte tipuri de fișiere.

Atât în cazul fluxului de documente pe hârtie cât și în cazul celor electronice, este important să păstrăm referințe despre autorii lor, expeditorii sau destinatarii cărora le-au fost trimise. Astfel, va fi întotdeauna ușor de aflat de unde provin anumite informații sau documente, respectiv cine a fost informat despre anumite schimbari.

Tehnologia ajută oamenii să comunice mai ușor, mai repede, în orice loc.

2.3.5. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului

Resursele materiale implicate în realizarea proiectului :

aport financiar propriu la proiect pentru susținerea cheltuielilor neeligibile și a cofinanțării;

imobil – sediu social – situat în Str. Balotești, Nr. 10, Pitești, Argeș printr-un contract de comodat conform și certificatului constatator ORC valabil până la 31.12.2019

Echipamentele IT folosite în prezent pentru desfășurarea activității:

1 calculator

1 imprimantă

2.3.6 Rezultate anticipate

2.3.7 Potențialii beneficiari ai proiectului/ grupul țintă cuantificat

Ca potențiali beneficiari ai proiectului avem 3 categorii :grupul ținta, beneficiarii direcți și beneficiarii indirecți.

Grupul țintă este reprezentat de membrii activi ai SC Ideal Board Games SRL (administratori, angajați- cei ce vor lucra efectiv pe sistemele ce se vor achiziționa).

În categoria beneficiarilor direcți includem clienții, care vor dispune de servicii la o calitate superioara comparativ cu cea actuala. Cuantificat, se preconizează o creștere cu minim 20% a numărului de clienți deja existenți.

În categoria beneficiarilor indirecți includem piața de profil din regiune

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Georgescu Marius – responsabil legal, având ca atribuții semnarea tuturor documentelor necesare pentru depunerea cererii de finanțare și a documentelor solicitate pe parcurs și menținerea legăturii cu Autoritățile Contractante

Echipa de implementare a proiectului este formată din :

Adrian Cîrstea (director) – În cadrul proiectului manager de proiect

Responsabil de managementul proiectului având ca atribuții coordonarea managementului de proiect și monitorizarea, în cele mai bune condiții, a tuturor activităților legate de proiect, pe toata perioada desfășurării acestuia. Aceasta va avea ca obiectiv supravegherea activităților necesare pentru realizarea proiectului: analiza și stabilirea obiectivelor de proiect, evaluarea și controlul riscurilor, estimarea resurselor, alocarea resurselor, organizarea proiectului, achiziționarea de resurse, stabilirea sarcinilor, conducerea activităților de proiect, controlarea executării proiectului, urmărirea și raportarea derulării proiectului, analizarea rezultatelor, definirea rezultatelor finale ale proiectului, previzionarea tendințelor proiectului, managementul calității, managementul problemelor, stabilirea punctelor de control în verificarea implementării proiectului

Costescu Florin – funcție contabil;

Responsabil financiar, se va ocupa de partea economică a proiectului: proiectarea și dimensionarea realistă a bugetului, întocmirea devizelor generale și pe obiecte, păstrarea evidenței înregistrărilor contabile ale documentelor financiare legate de proiect, întocmirea rapoartelor financiare ale proiectului. De asemenea se va ocupa de organizarea licitației publice, în cele mai bune și corecte condiții, respectându-se bugetul previzionat.

Echipa tehnică a proiectului este formată din:

Florescu Marius – funcție tehnician service. În cadrul proiectului va fi responsabil tehnic. El se va ocupa de testarea calităților echipamantelor ce se doresc a se achiziționa, de contractarea unor firme specializate pentru acesarea serviciului de internet brodband și realizarea rețelei LAN, coordonarea lucrărilor în ceea ce privesc realizarea acestor activități. Acesta va coordona și se va implica direct, în defășurarea tuturor operațiunilor necesare din punct de vedere tehnic din momentul semnării contractului de finanțare până la finalizarea acestuia și după finalizarea acestuia.

Aceștia întrunesc aptitudinile și experiența necesară implementării proiectului, în vederea competitivității și dezvoltării durabile din cadrul SC Ideal Board Games SRL. Deasemenea în cadrul societății se va asigura necesarul de resurse umane atât numeric cât și calitativ în perioada de implementare a proiectului cât și în cel puțin 3 ani după implementarea acestuia.

CV-urile și fișele de post ale membrilor echipei de proiect se regăsesc ca documente atașate prezentei documentații.

2.5 DURATA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Precizați durata implementării proiectului, exprimată în luni:

Durata de implementare a proiectului se va realiza pe o periodă de 4 luni

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR PROPUSE

2.7 INDICATORI

2.8 PARTENERII IMPLICAȚI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Nu se aplică

Implementarea proiectului se face în parteneriat?

Da □ Nu ■

2.9 RELAȚIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE

Momentan nu putem aprecia dacă proiectul interacționeaza sau nu cu alte programe sau strategii.

Implementarea proiectului va produce însă efecte benefice atât pentru grupul țintă cât și pentru beneficiarii direcți și indirecți ai proiectului.

Odată cu implementarea acestui proiect se crează premisele utilizării instrumentelor structurale în scopul reducerii disparităților de dezvoltare economică și socială dintre firmele cu același domeniu de activitate din România , iar la nivel macroeconomic dintre România și statele membre UE .

Aceste rezultate nu se pot obține imediat ele urmând a se constitui în obiective de atins pentru activitatea viitoare a societății. Baza logistică pentru realizarea acestor obiective însă se va crea prin implementarea prezentului proiect.

2.10 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Organizația este plătitoare de TVA?

Da ■ Nu □

Dacă DA, există activități în cadrul proiectului pentru care solicitați finanțare conform prezentei cereri, pentru care organizația este plătitoare de TVA ?

Da ■ Nu □

Daca DA, vă rugăm să prezentați codul de plătitor de TVA pentru activitățile desfășurate.

Cod de platitor de TVA RO 18053385

2.11 PROIECT GENERATOR DE VENIT

Nu se aplică

Este proiectul pentru care solicitați finanțarea generator de venituri?

Da □ Nu ■

2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Pentru implementare proiectul va beneficia de 80% finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană și 20% din surse proprii.

După încetarea finanțării pentru menținerea în stare de funcționare a echipamentelor achiziționate se va aloca anual o sumă de bani din veniturile societății pentru mentenanța acestora, operațiune realizată de firme specializate pe baza unui contract de prestări servicii.

Avand în vedere serviciile producție și distribuție pe care societatea le desfașoară și datorită faptului că în perioada post aderare la UE România, prin entitățile publice și private, are acces la o serie de finanțări nerambursabile până în 2013, obiectivul de creștere al competitivității poate fi atins prin dotarea corespunzătoare a societății.

Beneficiând de o echipă specializată, și vizând mereu creșterea gradului de pregătire al personalului, SC Ideal Board Games SRL va asigura resursele umane pe perioada de implementare cât și pe o perioada mai mare de 3 ani după implementarea proiectului de față. Acest lucru este dovedit de calificarea actuală al personalului și de obiectivul managementului de a menține personalul într-un continuu grad de perfecționare și de creștere continuă a personalului atât numeric cât și ca nivel de calificare.

Activitatea propusă finanțării este una sustenibilă, dat fiind faptul ca investiția se poate realiza și din surse proprii, iar odată având achiziționate aceste echipamente performante și conectarea lor la internet broadband, se poate vorbi despre creșterea productivității societății, despre îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Costurile conexe precum și cele post implementare vor fi suportate din surse proprii ale societății SC Ideal Board Games SRL.

2.13 IMPACTUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Asistența financiară nerambursabilă pe care o solicitați va avea rolul să:

a) accelereze implementarea proiectului

Da ■ Nu □

Vă rugăm să detaliați.

SC Ideal Board Games SRL, își poate susține și din surse proprii achiziționarea echipamentelor informatice solicitate prin proiect. Ajutorul financiar nerambursabil constituie însă o oportunitate pentru societate, în vederea achiziționării acestor tehnologii. Pentru implementare proiectul va beneficia de 80% finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană și 20% din surse proprii.

Ca urmare a accesării programului, banii economisiți vor fi realocați pentru dezvoltarea societății, pentru următoarele etape de modernizare a acesteia.

b) este esențială pentru implementarea proiectului

Da □ Nu ■

Vă rugăm să detaliați.

Asa cum am precizat și mai sus, asistența financiară nerambursabilă solicitată, va avea rolul să accelereze implementarea proiectului și nu este esențială pentru implementarea acestuia

2.14 INFORMARE ȘI PUBLICITATE

Prezentați detalii privind măsurile propuse de informare și publicitate în legătură cu asistența financiară nerambursabilă

Informarea și publicitatea se vor realiza în conformitate cu prevederile Regulamentului CE Nr. 1083/2006 privind normele generale asupra Fondurilor Structurale, Regulamentului CE Nr. 1828/2006 privind regulile de implementare a Regulamentului CE Nr. 1083/2006 și a Regulamentului Nr. 1080/2006 al Parlamentului și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională ce definesc măsurile de informare și publicitate privind operațiunile finanțate din instrumente structurale.

Pentru serviciul de informare a clienților și promovarea serviciilor oferite SC Ideal Board Games SRL, va semna un contract cu o firmă specializată care se va ocupa de realizarea activităților de informare și promovare a proiectului prin: distribuirea de pliante; afișarea unui banner; publicarea a 2 articole în presa scrisă, lipirea de autocolante pe echipamentele achiziționate prin proiect.

Beneficiarul finanțării nerambursabile (SC Ideal Board Games SRL) va face public prin intermediul mas-media că Uniunea-Europeană a cofinanțat proiectul. Toate prezentările în acest scop se vor face în conformitate cu regurile relevante privind vizibilitatea acțiunilor externe, stabilite de Comisia Europeană.

CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

3.1 Vă rugăm să explicați modul în care proiectul va respecta principiul “poluatorul plătește” (dacă este cazul)

SC Ideal Board Games SRL, dorește modernizarea activității prin achiziționarea de echipamente TIC. Acestea vor fi avansate din punct de vedere tehnologic cât și toate accesoriile și echipamentele necesare pentru rețelistică, corespunzând standardelor internaționale și respectând legislația în vigoare privind efectele asupra mediului înconjurător. Acestea vor avea un consum redus de energie electrică, fiind mai puțin poluante pentru mediul înconjurător. De asemenea societatea funcționează cu respectarea standardelor și normelor comunitare în vigoare, având implementat ISO -9001:2001- Certificarea sistemului de management al calității.

3.2 DEZVOLTAREA DURABILĂ

Dezvoltarea durabilă este un concept foarte complex, care a pornit de la preocuparea față de mediu, ideea fiind îmbogățită în timp cu o dimensiune economică și una socială.

Dezvoltarea durabilă presupune amenajarea și conservarea resurselor naturale și orientarea schimburilor tehnice și instituționale într-o manieră care să satisfacă nevoile generațiilor actuale și viitoare. Durabilitatea nu se limitează doar la aspectele ecologice ale dezvoltării durabile, din contră, concepția are un caracter global, toți factorii economici și sociali fiind de o importanță egală și se referă la optimizarea resurselor, la gestiunea mediului și la asigurarea unor producții abundente și stabile. Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și caută în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, atât sub aspect economic cât și social.

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci și pe termen lung, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural.Dezvoltarea durabilă presupune satisfacerea necesităților în prezent, fără a pune în pericol capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități de dezvoltare. TIC este parte a dezvoltării durabile, prin promovarea tehnologiilor curate și reducerea resurselor de consum.

SC Ideal Board Games SRL, dorește modernizarea activității prin achiziționarea de echipamente TIC. Acestea vor fi avansate din punct de vedere tehnologic cât și toate accesoriile și echipamentele necesare pentru rețelistică, corespunzând standardelor internaționale și respectând legislația în vigoare privind efectele asupra mediului înconjurător. Acestea vor avea un consum redus de energie electrică, fiind mai puțin poluante pentru mediul înconjurător. De asemenea societatea funcționează cu respectarea standardelor și normelor comunitare în vigoare, având implementat ISO -9001:2001- Certificarea sistemului de management al calității.

Implementarea sistemului de management al calității ISO – 9001: 2001 face parte din programul de implementare de sisteme de management în cadrul societății, următorul sistem de management vizat a fi implementat fiind ISO 14001 – sistemul de management de mediu. În acest sens societatea dispune de proceduri operaționale pentru reducerea resurselor de consum, vizând încheierea de contracte cu agenți economici autorizați pentru preluarea deșeurilor. SC Ideal Board Games SRL respectă principiile dezvoltării durabile atât din punct de vedere economic cât și din punct de vedere ecologic. Societatea dorește achiziționarea unor echipamente informatice moderne din punct de vedere tehnologic, care vor scadea consumul de resurse naturale și materiale, prin utilizarea eficientă a acestora, reducând astfel efectele negative asupra mediului înconjurător. Din punct de vedere economic societatea se bazează pe principiul generării unui venit maxim în condițiile menținerii capitalului – natural, fizic, uman, optică financiară a firmei fiind abordata sub aspectul eficienței economice, și anume acumularile trebuie să depășească consumurile.

3.3 EGALITATEA DE ȘANSE

Egalitatea șanselor este o valoare importantă a sistemului de valori democratice și europene. Dar ea nu există în sine, nu este un dat natural. Egalitatea de șanse se construiește, prin acțiunea conjugată a cetațenilor, colectivităților și statului. Egalitatea de șanse constă, pe de alta parte. Dar cine investește în punerea în practică a acestui principiu, investește în viitor.

În calitate de solicitant, SC Ideal Board Games SRL va respecta prevederile legislației în vigoare cu privire la egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul muncii, egalitate de șanse și nediscriminare și va lua în considerare în implementarea proiectului toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlaturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Așa cum se poate vedea și din prezentarea activităților proiectului, în cadrul selectării contractelor de furnizare bunuri, lucrări și servicii pe care le va încheia în vederea realizării obiectivelor proiectului propus spre finanțare, reprezentanții SC Ideal Board Games SRL vor respecta legislația în vigoare privind egalitatea de șanse, promovarea nediscriminării. Se vor organiza licitații corecte, deschise, transparente, în vederea achiziționării lucrărilor, bunurilor și serviciilor necesare realizării investiției propuse prin proiect.

În cadrul SC Ideal Board Games SRL este promovata egalitatea de șanse și de tratament între angajați, femei și barbați, privind relațiile de muncă de orice fel. De asemenea societatea susține nondiscriminarea, având ca angajați persoane aparținând grupurilor minoritare.

În cadrul implementării contractului de furnizare pe care îl va încheia în vederea realizării obiectivelor proiectului propus spre finanțare, societatea va respecta legislația în vigoare privind egalitatea de șanse, promovarea nondiscriminării. Se va organiza o licitație corectă, deschisă, transparentă în vederea achiziționării echipamentelor necesare îmbunătățirii activităților desfășurate de SC Ideal Board Games SRL.

Menționăm de asemnea ca în toate activitățile proiectului cât și în perioada ulterioară implementării acestuia se vor respecta Ordonanța Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 99 din 8 februarie 2007 si Legea nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 150 din 1 martie 2007.

3.3 Achiziții efectuate, finanțarea proiectului și opisul cererii de finanțare.

Achiziții demarate/efectuate până la depunerea cererii de finanțare

4.FINANȚAREA PROIECTULUI

4.1 DETALIEREA COSTURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIALĂ

* Taxa pe valoare adaugată (TVA) aferentă cheltuielilor eligibile

4.2 SURSE DE FINANȚARE A PROIECTULUI

Prezentați detalierea surselor de finanțare ale proiectului, conform tabelului:

5.1 LISTA ANEXELOR

În continuare se găsește lista documentelor necesare la depunerea proiectului.

5.2 DECLARAȚIE

Confirm că informațiile incluse în această cerere și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și asistența financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm că nu am cunoștință de nici un motiv pentru care proiectul ar putea sa nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această secțiune, ar putea fi respins.

Prezenta cerere a fost completată în conformitate cu prevederile art. 292 din Codul Penal cu privire la fals in declaratii.

Data: 20.07.2014

Funcția ocupată în organizație : ADMINISTRATOR

Nume și prenume Georgescu Marius

Semnătura și ștampila: _____________

Concluzii

Pentru a asigura un viitor durabil, trebuie să privim deja dincolo de prioritățile pe termen scurt. Europa trebuie să se redreseze și, apoi, să se mențină pe poziție. Acesta este obiectivul strategiei Europa 2020, care își propune să creeze mai multe locuri de muncă și să asigure condiții de viață mai bune. Strategia ne arată că Europa este în măsură să asigure o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, să găsească mijloace pentru a crea noi locuri de muncă și să imprime o direcție clară societăților noastre. Există consens în rândul liderilor europeni cu privire la învățămintele de reținut în urma crizei. Există, de asemenea, consens cu privire la caracterul urgent al măsurilor pe care trebuie să le luăm în fața provocărilor care ne așteaptă. Este momentul să ne conjugăm eforturile pentru a reuși. Europa are numeroase atuuri. Avem o forță de muncă talentată și o bază tehnologică și de cunoaștere solidă. Avem o piață internă și o monedă unică datorită cărora am reușit să rezistăm în cele mai grele momente. Avem o economie de piață care și-a dovedit meritele. Trebuie să avem încredere în capacitatea noastră de a ne stabili o agendă ambițioasă și de a ne canaliza apoi eforturile pentru a o realiza.

Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene cinci obiective măsurabile care vor ghida acest proces și vor fi transpuse în obiective naționale: ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, schimbările climatice și energia, educația și combaterea sărăciei. Acestea vor imprima direcția în care ar trebui să ne îndreptăm și vor reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru. Aceste obiective sunt ambițioase, însă pot fi îndeplinite. Ele au la bază propuneri concrete, menite să garanteze realizarea lor. Inițiativele emblematice cuprinse în acest document ilustrează modul în care UE poate avea o contribuție decisivă.

Avem la dispoziție instrumente puternice: noua guvernanță economică, susținută de piața internă, bugetul, comerțul și politica economică externă, precum și nomele și sprijinul uniunii economice și monetare. Reușita noastră depinde de implicarea reală a liderilor și a instituțiilor din Europa. Noua noastră agendă necesită un răspuns coordonat la nivel european, în care să fie implicați partenerii sociali și societatea civilă. Numai împreună putem contracara efectele crizei și putem ieși din această situație mai puternici. Avem la dispoziție noi instrumente și o nouă ambiție. Nu ne mai rămâne decât să trecem la acțiune.

Societatea Sc Ideal Board Games SRL a obținut prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competivității Economice o finanțare în cuantumul sumei de 105.590,96 lei reprezentând valoarea totală a proiectului din care:

37.467,76 lei contribuția solicitantului.

68.123,20 lei asistență financiară nerambursabilă.

Prin accesarea fondurilor europene firma SC Ideal Board Games a reușit mărirea numărului de client cu aproape 20%, scăderea costurilor de productie și de întreținere. În același timp prin intermediul TIC societatea a acesat noi piețe, atât pe plan regional cât și pe plan global. Echipamentele achiziționate vor duce la o rezolvare mai eficientă a problemelor apărute, mediul informational va fi mai accesibil iar frecvența comunicării va crește considerabil.

În urma accesării programului european și rambursării sumei de 80% prin programul POS-CCE , societatrea a reușit economisirea unei sume de banii ce pot fi realocați pentru dezvoltarea acesteia.

În concluzie ajutorul primit de SC Ideal Board Games SRL din fondurile europene este un ajutor substanțial si evolutiv ce permite creșterea randamentului serviciilor oferite și totodată creșterea profitului firmei.

Bibliografie

1. Androniceanu, M. Comănescu, O. Sabie, M. Sava, B. Năstase, A. Plesca, D. Jiroveanu – ,,Managementul Proiectelor Publice cu finanțare Internațională”, Editura Universitară, București 2010, pag.87.

2. C. Scarlat și H. Galoiu, Manual de instruire avansată în managementul proiectelor (PCM), București,2002.

8. Cf. Open University Business School, Management performant, vol.2, Controlul managerial, Codecs, București, 2000.

3. D. Florescu, Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Ed. C.H. Beck, București 2012, Pag. 1

5. D. Lock, Management de proiect, Editura Codecs,,Bucuresti 2000.

4. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, acad. Ion Coteanu, dr. Luiza Seche, dr. Mircea Seche, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998.

9. G. Săvoiu, S. Ene, L. Mihailov, N. Marcu, F. Dima – ,,Proiecte cu finanțare externă”, Ed. Independența Economică, Pitești 2006, pag 70.

5. Mocanu, M., Schuster, C. – Managementul proiectelor Ed. A II-a, Editura All Beck, București, 2004, pag. 4

6. http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/fonduri_europene/instrumente_ structurale/index_ro.htm

7. http://www.minind.ro/cctc_2014_2020/dse/Strategia_Europa_2020.pdf

8. http://www.fse.anofm.ro/index.php?option=com_content&view=article&id =33&Itemid=144

9. http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//competitivitate/00000028/ g32kc_POSCCE_romana.pdf