Managementul Proiectelor Europene DE Dezvoltare A Intreprinderilor Mici Si Mijlocii Reglementari, Facilitati Si Obstacole. Studiu DE Caz
Cuprins
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………….2
CAPITOLUL I
Fondurile europene și politica de coeziune a UE
Politica și obiectivele……………………………………………………………………………..3
Mijloacele financiare – Instrumentele structurale și complementare………6
Instrumente Structurale – Domenii de intervenție Fondul European de Dezvoltare Regională…………………………………………………………………………………………………7
Asistență financiară pentru România……………….. ……………………………….10
CAPITOLUL II
Capacitatea financiară de absorbție a fondurilor europene în România
2.1.Gradul de utilizare al fondurilor europene în România……………………………13
2.2.Progresul pe tipuri de intervenție………………………………………………………………17
2.3.Impactul crizei financiare în programele UE la nivelul României………………………………………………………………………………………………………………….20
CAPITOLUL III
Studiu de caz privind accesarea, finanțarea și derularea proiectului "Modernizarea unitatii de productie a SC Electro Sistem SRL prin achizitionarea de echipamente si utilaje "
3.1. Descrierea companiei………………………………………………………………………………26
3.2. Prezentarea proiectului "Modernizarea unitatii de productie a SC Electro Sistem SRL prin achiziționarea de echipamente si utilaje"……………………………………….30
3.3 Bugetul proiectului……………………………………………………………………………………32
3.4 Activități previzionate a se realiza…………………………………………………………….40
CAPITOLUL IV
Concluzii și recomandări…………………………………………………………………………………………..47
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………52
Anexe……………………………………………………………………………………………………………………….53
INTRODUCERE
Lucrarea de față prezintă o analiză a stadiului de implementare a fondurilor europene în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului nr. 1083/2007, privind obligația statelor membre de a transmite informații privind stadiul implementării programelor operaționale 2007-2013 cofinanțate din instrumente structurale. Lucrarea este structurată în patru părți care cuprind o analiză a principalelor direcții prevăzute în CNSR din dublă perspectivă: cea a rezultatelor obținute în 3 ani de la implementare și cea a proiecțiilor așteptate pentru perioada următoare. Se face o analiza a situației fondurilor europene și un pronostic optimist asupra evoluției acestora.
În prima parte am vorbit despre fondurile europene ca principale instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice și sociale și a solidarității. Fondurile structurale reprezintă un important complement al politicilor naționale și, atât direct cât și printr-un efect de pârghie, contribuie la dezvoltarea armonioasă a UE.
În a doua parte am analizat capacitatea financiară de absorbție de fonduri a României întru-cât instrumentele structurale reprezintă una dintre cele mai mari oportunități pentru România de a remedia deficiențele de dezvoltare socio-economică, de a moderniza economia și societatea, de a crește nivelul de calitate a vieții și, implicit, de a reduce decalajele de dezvoltare față de restul Uniunii Europene.
În a treia parte am analizat proiectul propus de S.C. Electro Sistem S.R.L b#%l!^+a?“Modernizare întreprindere prin achiziția de echipamente înalt tehnologizate”. Necesitatea investiției se impune ca urmare a studiului complex efectuat în cadrul firmei în vederea modernizării dotării tehnice pentru a mării capacitatea de producție, respectiv productivitatea.
În a patra parte am pus în evidență concluziile ce se desprind din implementaea proiectului !^+a?“Modernizare întreprindere prin achiziția de echipamente înalt tehnologizate”, inițiat de S.C. Electro Sistem S.R.L. Compania și-a atins scopul proiectului de mărire a capacității și calității producției prin modernizarea echipamentelor de producție, achiziționarea unei linii de utilaje de ultima generație.
b#%l!^+a?
Capitolul I
Fondurile europene și politica de coeziune a UE
1.1 Politica și obiectivele
De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeană în noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice și sociale a devenit, din punct de vedere oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe lângă înființarea pieței interne și a Uniunii Economice și Monetare. De-a lungul istoriei integrării europene postbelice s-a acordat tot mai multă importanță coeziunii. Însă, pe măsură ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii economice și sociale a devenit mai dificilă, deoarece statele membre deveneau tot mai eterogene.
România a primit din momentul aderării la Uniunea Europeană asistență financiară pentru dezvoltare, fondurile alocate statelor membre potrivit politicilor Uniunii Europene.
Politica de Coeziune Economică și Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală a b#%l!^+a?UE fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său și urmărește:
Reducea disparităților de dezvoltare economică și socială între statele membre/regiunile UE;
Îmbunătățirea funcționării Pieței unice;
Promovarea dezvoltării stabile și durabile a UE.
Obiectivele de intervenție ale PCES:
Convergență – pentru regiunile unde PIB/locuitor este sub 75% din media UE;
Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergență;
Cooperare teritorială europeană – pentru regiuni, județe și zone transnaționale.
Pentru perioada 2007-13, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona și la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forței de muncă).
Sumă totală alocată pentru perioada 2007-2013: 33.53 mld. euro
Repartizare pe obiective la nivel european:
Politica de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013 s-a concentrat pe trei axe b#%l!^+a?tematice stabilite în noua reglementare privind dezvoltarea rurală: îmbunătățirea competitivității pentru agricultură și păduri; mediu și peisaj rural; îmbunătățirea calității vieții și diversificarea economiei rurale. O a patra axa, numită „Leader” se bazează pe experiența dată de inițiativele comunitare.
Pentru perioada 2014-2020, documentul ce stă la baza strategiei este comunicarea lansată la 3 martie 2010 de către Comisia Europeană și intitulată EUROPa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene (UE) în următorul deceniu, printr-o abordare tematică unitară a reformelor în plan economic și social, concentrată pe un numar de 3 priorități reprezentative, structurate în 7 inițiative emblematice și cuantificabile în 5 obiective principale.
Strategia Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:
I. creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
II. creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
III. creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40% din b#%l!^+a?generația tânără ar trebui să aibă studii superioare; b#%l!^+a?
numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situația sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective și traiectorii naționale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorități – o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional.
b#%l!^+a?
1.2 Mijloacele financiare – Instrumentele structurale și complementare
Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale și cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională și b#%l!^+a?Fondul Social European), și Fondul de Coeziune. aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale și de Coeziune (FSC). Fonduri complementare: Fondul European pentru agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, societatea informațională, IMM-uri, protecția mediului, turism, energie.
Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, creșterea accesului pe piața forței de muncă, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor și a migranților, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării.
Fondul de Coeziune (FC) finanțează proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum și proiecte care vizează îmbunătățirea managementului traficului aerian și rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea și modernizarea transportului multimodal.
Fondul European pentru agricultură și Dezvoltare Rurală (FEaDR) are ca scop creșterea competitivității în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale prin promovarea diversității activităților economice.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) investește în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcațiunilor de pescuit și îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de coasta.
b#%l!^+a?
1.3 Instrumente Structurale – Domenii de intervenție b#%l!^+a?
Fondul European de Dezvoltare Regională
Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Convergență” prin susținerea dezvoltării economice integrate la nivel regional și local și durabile prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice, în special în domeniile:
Cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, sprijinirea cercetării și dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătățirea legaturilor dintre IMM-uri și universități și centre de cercetare, dezvoltarea rețelelor și centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de tru agricultură și Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, societatea informațională, IMM-uri, protecția mediului, turism, energie.
Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, creșterea accesului pe piața forței de muncă, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor și a migranților, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării.
Fondul de Coeziune (FC) finanțează proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum și proiecte care vizează îmbunătățirea managementului traficului aerian și rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea și modernizarea transportului multimodal.
Fondul European pentru agricultură și Dezvoltare Rurală (FEaDR) are ca scop creșterea competitivității în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural și îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale prin promovarea diversității activităților economice.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) investește în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcațiunilor de pescuit și îmbunătățirea prelucrării și comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de coasta.
b#%l!^+a?
1.3 Instrumente Structurale – Domenii de intervenție b#%l!^+a?
Fondul European de Dezvoltare Regională
Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Convergență” prin susținerea dezvoltării economice integrate la nivel regional și local și durabile prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice, în special în domeniile:
Cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, sprijinirea cercetării și dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătățirea legaturilor dintre IMM-uri și universități și centre de cercetare, dezvoltarea rețelelor și centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanțare dedicate stimulării antreprenoriatului și inovației;
Societatea informațională, inclusiv dezvoltarea serviciilor și aplicațiilor locale, îmbunătățirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor;
Protecția mediului, inclusiv investiții legate de managementul deșeurilor, aprovizionarea cu apă, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor contaminate, promovarea biodiversității și protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode durabile de producție prin introducerea managementului de mediu eficient și adoptarea tehnologiilor de prevenire a poluării; b#%l!^+a?
Susținerea dezvoltării economice integrate la nivel regional și local și durabile prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice, în special în domeniile:
cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, sprijinirea cercetării și dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătățirea legăturilor dintre IMM-uri și universități și centre de cercetare, dezvoltarea rețelelor și centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanțare dedicate stimulării antreprenoriatului și inovației;
societatea informațională, inclusiv dezvoltarea serviciilor și aplicațiilor locale, îmbunătățirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor.
Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”:
1. Dezvoltarea activităților economice și sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru dezvoltarea teritorială durabilă (ex.: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru sănătate, protecția mediului);
2. Stabilirea și dezvoltarea cooperării transnaționale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiuni maritime, prin finanțarea rețelelor și a activităților ce conduc la dezvoltarea teritorială integrată (managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, rețele de cooperare științifică și tehnologică); b#%l!^+a?
3. Promovarea lucrului în rețea (networking) și a schimbului de experiență între autoritățile locale și regionale, inclusiv programele de cooperare și acțiuni ce implică studii, culegere de date, monitorizarea și analiza tendințelor de dezvoltare în comunitate.
Fondul Social European
Domenii de intervenție pentru Obiectivul „Convergență”:
Sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor;
Creșterea accesului pe piața forței de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a persoanelor inactive, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor și migranților;
Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării;
Reforma în domeniile ocupării și incluziunii sociale, în particular prin promovarea dezvoltării parteneriatelor și a convențiilor prin lucrul în rețea al actorilor relevanți la nivel național, regional și local;
Extinderea și îmbunătățirea investițiilor în capitalul uman (educație și formare profesională);
Întărirea capacității instituționale și a eficientei administrațiilor publice și serviciilor publice la nivel național, regional și local, pentru a putea implementa reforme, în special în domeniul economic, social, al ocupării forței de muncă, protecției mediului și judiciar.
Fondul de Coeziune
Domenii de intervenție:
Rețelele trans-europene de transport;
Proiecte majore de infrastructură de mediu;
Domenii care se pot dezvolta durabil și care prezintă beneficii evidente în ceea ce ^+aprivește protecția mediului (eficiența energetică și energie regenerabilă, sisteme de transport b#%l!^+a?în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial și maritim, transport urban și transport public ecologic).
1.4 Asistență financiară pentru România
Asistența financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică și Socială a Uniunii Europene se acordă României prin Fondurile Structurale și de Coeziune în cadrul obiectivelor „Convergență” și „Cooperare teritorială europeană”.
Suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013 au fost de 19,21 mld. euro, din care 12,661 mld. au fost alocate alocate b#%l!^+a?prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergență”, 6,552 mld. euro au fost alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 mld. au fost alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.
Alocările proiectate corespund priorităților naționale stabilite prin Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Național de Dezvoltare 2007-2013 (PND).
Asistența financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii agricole Comune a Uniunii Europene însumează 8,022 mld. euro acordându-se României prin Fondul European de Dezvoltare Rurală. Prioritățile au fost stabilite prin Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013.
Alocări financiare
Potrivit Perspectivei Financiare 2007-2013 convenită la Consiliul European din Decembrie 2005, Statele Membre al căror PNB (PPS) mediu per capital în perioada 2001-2003 este sub 40% din media UE sunt îndreptățite să primească transferuri de Instrumente Structurale în valoare maximă de 3.78% din PIB-ul lor. Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergență", având în vedere că PIB-ul (PPS) per locuitor în fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media UE. România va primi finanțare și în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană", pentru acțiuni de cooperare transfrontalieră, transnațional și interregională. Ca stat membru al cărui PNB (PPS) este sub 90% din media UE, România va beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport și de mediu, proporția Fondului de Coeziune va fi stabilită la o treime din alocarea financiară totală (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile State Membre în perioada 2007-2013.
b#%l!^+a?
Tab.1.1 Pachetul financiar structural și de coeziune pentru România în perioada 2007- 13
-mil euro-
*Sursa : Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013
Suma totală a Fondurilor Structurale și de Coeziune alocate României este de 19,668 mld. euro, din care 12,661 mld. euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului „Convergență”, 6,552 mld. euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,454 mld. euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru asistență de Pre-aderare – IPa și Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat – ENPI). Tabelul financiar al CSNR prezintă defalcarea pe Programe Operaționale a sumei totale corespunzătoare contribuției Fondurilor Structurale din cadrul Obiectivului Convergență și Fondului de Coeziune, care se ridică la suma totală de 19,213 mld. euro.
Tab.1.2 alocare financiară pe programe
*Sursa: CSNR iunie 2012
Cofinanțare
Reglementările referitoare la Fondurile Structurale și de Coeziune prevăd ca împrumuturile nerambursabile UE să fie cofinanțate de statele membre. Nivelul maxim al unui împrumut nerambursabil UE va fi stabilit în Regulamentul General, în conformitate cu Perspectiva Financiară UE pentru 2007-2013. României i se oferă o rată maximă de finanțare comunitară la nivelul PO de 85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE și FC.
Alocarea CSNR în cadrul obiectivului „Convergență" necesită o finanțare națională estimată la 4,4 mld. euro, constituită atât din surse publice cât și din surse private. Cofinanțarea publică va fi asigurată de la bugetul de stat de către Guvernul României și de la bugetele locale de către autoritățile publice locale, care vor aplica pentru finanțare din Instrumente Structurale. Cofinanțarea privată va fi necesară pentru proiectele adresate beneficiarilor privați, cum ar fi întreprinderile.
De la fondurile de pre-aderare la fondurile post-aderare b#%l!^+a?
Tab.1.3 Fonduri preaderare – postaderare
În perioada 2000-2006 România a beneficiat de asistență financiară nerambursabilă din partea UE prin intermediul a trei instrumente financiare de pre-aderare: PHaRE, ISPa și SaPaRD. Obiectivul general al acestor instrumente a fost, în esență, pregătirea României pentru aderarea la UE. Începând cu anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, obiectivele celor trei instrumente de finanțare au fost preluate de instrumentele structurale de finanțare europeană: Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune alături de fondurile complementare acestora: Fondul agricol European pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.
Diferențe fonduri preaderare și fonduri post-aderare
• Creșterea semnificativă a fondurilor;
• Baze legale și scopuri diferite;
• Managementul descentralizat al programelor;
• Principii solide de parteneriat și structuri pentru programare și implementare.
Capitolul II
Capacitatea financiară de absorbție a fondurilor europene în România
2.1 Gradul de utilizare al fondurilor europene în România b#%l!^+a?
Programele de informare ale UE
În perioada 2007-2013, România a beneficiat de fondurile UE alocate în principal prin trei programe:
• Planul Național de Dezvoltare (PND) care a fost pus în aplicare prin intermediul PO în cadrul Obiectivului "Convergență" (cinci sectoriale, unul regional și un PO Asistență Tehnică) cu 19,21 mld. de euro din fondurile structurale;
• Politica de dezvoltare rurală (PDR) inclusiv intervenții de dezvoltare rurală, cu 8,02 mld. euro a contribuției comunitare; și
• Programul Operațional Național în domeniul pescuitului (NFOP), cu 231 mil. euro a resurselor FEP.
Fondurilor UE informații
În perioada 2007-13, Uniunea Europeană a acordat României fonduri UE în valoare de 27,47 mld. euro. Împreună, cu contribuția publică națională, întreaga sumă disponibilă pentru totalurile beneficiarilor a fost de 33,53 mld. euro. Fondurile UE/loc au fost de 1,276 de euro, care este cu mult sub cifra medie pentru UE. Suma anuală totală a fondurilor UE constituie 2.8% din PIB-ul anual al țări b#%l!^+a? (calculat pentru 2013), care se clasează cel mai mic în rândul țărilor din UE.
b#%l!^+a?
Fig. 2.1 Progresul înregistrat în atragerea fondurilor europene
Țara a contractat 16% din bugetul total disponibil pentru UE co-finanțate de dezvoltare. În ceea ce privește Planul Național de Dezvoltare (PND), pe durata celor 5 ani de la punerea în aplicare au fost contractate 3,66 mld. de euro, care reprezintă 16% din bugetul alocat celor 7 ani.
Cele șapte Programe Operaționale din cadrul Obiectivului Convergență, prin care se implementează Cadrul Strategic Național de Referință 2007-13 beneficiază de o alocare de 19,21 mld. euro din Fondurile Structurale, la care se mai adaugă o cofinanțare națională estimată la 5,6 mld. euro.
Repartiția alocării pe cele 3 fonduri este următoarea:
FEDR – 8,97 mld. euro
FSE – 3,68 mld. euro
FC – 6,55 mld. euro b#%l!^+a?
Distribuția procentuală a alocării CNSR pe cele 7 Programe Operaționale (PO) este ilustrată în figura de mai jos:
Fig.2.2 Alocarea CSNR pe Programe Operaționale
Cadrul Strategic Național de Referință 2007-13 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iunie 2007, iar cinci din cele 7 Programe Operaționale au fost aprobate în luna iulie b#%l!^+a?2007 (PO Regional, POS Mediu, POS Transport, POS Creșterea Competitivității Economice și PO Asistență Tehnică). Cele 2 PO finanțate din FSE si anume POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) și PO Dezvoltarea capacității Administrative (PO DCA) au primit aprobarea Comisiei Europene în luna noiembrie 2007.
Anul 2007 a fost dedicat, în principal, unor activități pregătitoare, de informare și publicitate cu privire la Programele Operaționale și de lansare a primelor cereri de proiecte. Implementarea propriu-zisă a cunoscut în general un nivel redus în anul 2007, dar destul de diferit de la un program operațional la altul. Astfel, până la sfârșitul anului 2007, fuseseră b#%l!^+a?deschise în total 11 linii de finanțare, din care multe pentru POS Mediu(6) și POR(4). Pentru cele 2 PO aprobate în noiembrie 2007(POS DRU și PO DCA), primele cereri de proiecte s-au lansat în februarie, respectiv mai 2008.
Lansarea programelor a cunoscut un ritm accelerat în prima jumătate a anului 2008, astfel că liniile de finanțare deschise în primul semestru acopereau aproximativ 75% din domeniile acoperite de programele operaționale. La sfârșitul anului 2008, dintr-un total de 121 de linii de finanțare din cele 7 programe operaționale, fuseseră lansate 105, iar din cele 16 apeluri rămase au fost lansate în cursul primelor 3 trimestre din 2009 un număr de 7, astfel că la 30 septembrie 2009 erau încă nedeschise linii de finanțare doar pentru 6 operațiuni din cadrul POS CCE și 3 operațiuni din cadrul POS Transport. Acestea sunt operațiuni complexe, a căror lansare depinde de o serie de precondiții, precum aprobarea schemelor de ajutor de stat.
Este de remarcat faptul că, datorită interesului foarte mare manifestat față de unele operațiuni, valoarea proiectelor depuse la un moment dat depășea substanțial alocarea pentru acea operațiune, ceea ce a determinat unele Autorități de Management să suspende depunerile de proiecte în cadrul acestor operațiuni.
Aceste situații, precum și diferențele mari care se prefigurează în gradul de absorbție la nivelul unor axe prioritare au impus în perioada următoare, în cadrul fiecărui PO, o analiză atentă a gradului de acoperire prin proiectele aprobate a bugetelor alocate diverselor Axe prioritare și fundamentarea realocărilor de fonduri între axe, care să fie supuse aprobării.
b#%l!^+a?
Fig. 2.3. Viziunea strategică a CSNR
Sursa:CSNR 2007-2013
Dacă la sfârșitul anului 2007 stadiul implementării evidenția un număr de 137 de proiecte depuse în cadrul celor 3 PO care lansaseră până la acel moment cereri de proiecte (POR; POS Mediu și POS CCE), iar dintre aceste proiecte numai 3 fuseseră aprobate și doar 1 contract semnat, în anii următori se observă o accelerare vizibilă a procesului de depunere, aprobare și contractare de proiecte. b#%l!^+a?
Între Programele de Asistență tehnică și Programele Operaționale există o mare diferență de la început datorită scopului utilizării acestor fonduri. Valoarea totală arată că încă mai există loc de îmbunătățiri în acest domeniu.
b#%l!^+a?
2.2 Progresul pe tipuri de intervenție
Descriere generală
În general, există o distribuire inegală între ratele de contractare și tipul de intervenție. Cea mai bună rată de contractare este de 30%, iar cea mai mică este de 3%. Având în vedere cantitatea de buget disponibil este evident că resursele umane și intervenții legate de dezvoltare sunt cele mai importante. Dar nu sunt de neglijat nici intervențiile în alte domenii cum ar fi R&D și inovare, Dezvoltare regională, deși bugetele lor sunt mai mici.
Cu toate că majoritatea fondurilor disponibile au fost contractate în mediul rural, intervențiile legate de dezvoltare, pescuit și transport au o rată a subvențiilor contractate de 17% și respectiv 3%.
Rezultatele obținute sugerează că România se găsește încă într-o fază relativ incipientă a construirii capacității sale de absorbție. Primul pas în pregătirea în vederea gestiunii instrumentelor structurale este agregarea obiectivelor strategice ce urmează a fi atinse și identificarea soluțiilor de management pentru a îndeplini aceste obiective.
Alocarea financiară pe POS, 2007-2013
b#%l!^+a?
Fig.2.4 Progresele înregistrate pe tipuri de intervenție
Comparând rata de contractare a fondurilor pe tipuri de intervenții aceasta este sub media UE din cauza datorită procesului lent de punere în aplicare. După primii trei ani, raportul de contractare pe tipuri de intervenții se prezenta astfel:
– excepțional în R&D și inovație, și
– rămase în urmă în Transport, Energie și Asistență tehnică, în comparație cu cifrele din UE.
2.3. Impactul crizei financiare în programele UE la nivelul României
În România, criza a declanșat imediat condiții mult mai severe pentru obținerea de credite. Aceasta a condus la oprirea de credit și la imposibilitatea de a obține garanții bancare. Efectul a fost deosebit de vizibile pentru sectorul privat, care a intrat în imposibilitatea de a încheia contracte individuale de finanțare în lipsă de pre-finanțare sau de scrisori de garanții. Acest lucru explică numărul semnificativ de proiecte sprijinite care nu au devenit cele contractate.
Guvernul român a încercat să facă mai ușoare condițiile pentru a se conforma cu cerințele privind datoriile la stat sau bugetele locale. În caz că arată a fi un bun contribuabil, atunci datoriile curente nu duc în mod automat la respingerea unei cereri de finanțare. În plus, Guvernul recent a aprobat garanții de stat pentru accesarea fondurilor UE de către autoritățile locale, mai mare pentru instituțiile de învățământ și institute de cercetare.
Ca urmare a acestor intervenții a rezultat:
• plăți în avans până la 30% din valoarea de subvenționare ar putea fi, de asemenea, accesate de către companii private;
• anumite cerințe de eligibilitate au fost simplificate (de înregistrare de profit; număr mai mic de documente de verificare în ceea ce privește proprietatea, situația financiară, etc);
• garanțiile de stat au fost stabilite pentru autoritățile locale și de cercetare și institute de învățământ care solicită finanțare UE pentru a ușura condițiile și pentru a asigura resurse proprii de co-finanțare.
Instrumentele structurale reprezintă una dintre cele mai mari oportunități pentru România de a remedia deficiențele de dezvoltare socio-economică, de a moderniza economia și societatea, de a crește nivelul de calitate a vieții și, implicit, de a reduce decalajele de dezvoltare față de restul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, pe fondul constrângerilor bugetare generate de criza economică și financiară, instrumentele structurale reprezintă o sursă de finanțare nerambursabilă semnificativă și extrem de convenabilă. Prin urmare, obiectivul natural al României este acela de a asigura un nivel cât mai înalt de absorbție al acestor fonduri până la finalul perioadei de programare 2014-2020. De altfel, CSNR stabilește o țintă de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune în cadrul Obiectivului Convergență de cel puțin 90% din alocarea disponibilă.
Obstacole în accesarea fondurilor europene
Deficitul de capacitate instituțională în gestionarea investițiilor străine reprezintă una dintre problemele esențiale ale perioadei 2007-2012, atât la nivelul instituțiilor responsabile de managementul programelor operaționale, cât și la nivelul beneficiarilor cu precădere în ceeace privește implementarea proiectelor majore de către autoritățile publice locale. Din perspectiva autorităților de management principalele ”lecții învățate” se referă la necesitatea simplificării procedurilor de sistem și la extenelizarea unor activități, respectiv la existența unei strategii de asistență tehnică realiste și flexibile, care să servească nevoilor identificate în implementarea programelor.
O altă deficient întâlnită în sistemul de gestiune a programelor operaționale a fost capacitatea redusă de monitorizare a proiectelor și managementul deficitar al riscurilor, în special în cazul POS Transport, POS CCE și POS DRU.
Autoritățile publice locale au reprezentat și vor reprezenta o importantă categorie de beneficiari, de care depinde în mare masură absorbția fondurilor europene. Existența la nivelul acestora a unor Unități de pregătire și implementare a proiectelor cu o expertiză b#%l!^+a?corespunzătoare este esențială. De acestă expertiză depinde în mare măsură identificarea și soluționarea din timp a unor probleme legate de situația juridical a terenurilor aferente investițiilor și punerea acestora la dispoziția proiectului, de fluxurile financiare și disponibilitățile de numerar la nivelul bugetului local mai ales în situațiile când sunt implementate concomitent mai multe proiecte, de achizițiile publice sau de elaborarea/aprobarea unor documentații tehnice de calitate. Implementarea proiectelor majore, mai ales cele din cadrul POS Mediu și POS Transport au relevat necesitatea corelării proiectelor propuse cu alte strategii locale de dezvoltare sau/și Master Planuri și realizarea unor analize aprofundate a alternativelor de atingere a obiectivelor stabilite (ex.: reabilitări vs investiții noi, sistem de colectare a deșeurilor din poartă în poartă vs centre de colectare, compost centralizat vs compost individual).
De asemenea în implementarea POS Mediu s-au constatat deficiențe în elaborarea Studiilor de Fezabilitate și a Analizelor Cost – Beneficiu, lipsa unor avize obligatorii, costuri unitare de investiție supraestimate, supra/subdimensionarea facilităților propuse care fie nu vor funcționa la parametrii proiectați, fie vor genera costuri greu de suportat pentru populație. În cazul POS Transport, lipsa unor proiecte mature la momentul lansării programului și întârzierile/dificultățile ulterioare de implementare (contracte de servicii fără clauze clare în ceea ce privește calitatea lucrărilor și respectarea calendarului implementării proiectului; neglijarea costurilor de operare) au dus la conturarea unui risc major de dezangajare a fondurilor în 2013. Implemetarea proiectelor din Listele prioritare aferente Planurilor Integrate de Dezvoltare ale Polilor de creștere finanțați în cadrul POR au relevat necesitatea implementării unui sistem de corelare/bonificare în evaluare a proiectelor finanțate din diverse programe operaționale/ fonduri europene dar care sunt subsumate unor obiective strategice de dezvoltare teritorială. În categoria lecțiilor învățate se mai poate include necesitatea dezvoltării și operaționalizării unui sistem de monitorizare bine definit care să permit realizarea de prognoze financiare privind utilizarea fondurilor și atingerea indicatorilor programați, precum și coordonarea între diferitele investiții susținute din fonduri publice în scopul concentrării resurselor și maximizării impactului.
În ședința din 13 iunie 2012, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema„Aprobarea acțiunilor și documentelor privind pregătirea accesării și implementrii fondurilor europene în perioada 2014-2020”. Prin acest memorandum, Ministerul Afacerilor Europene a promovat un set de orientări metodologice pentru procesul de programare a fondurilor europene nerambursabile 2014-2020, astfel încât să fie asigurată o coordonare coerentă și unitarăa procesului de elaborare a documentelor naționale. De asemenea, memorandumul stabilește principalele elemente privind organizarea și funcționarea cadrului partenerial, astfel încât să se realizeze formalizarea cadrului instituțional care să corespundă abordărilor comunitare.
Experiența implementării programelor 2007-2013 a pus pregnant în evidență necesitatea unor măsuri și acțiuni dedicate dezvoltării și întăririi capacității administrative și instituționale a structurilor de management implicate și pregătirea unui portofoliu de proiecte mature astfel încât să fie asigurată demararea în bune condiții a perioadei viitoare de programare. O serie de proiecte de asistență tehnică demarate cu sprijinul înclusiv al JASPERS și al IFI au ca scop pregătirea corespunzătoare a unor proiecte majore, elaborarea de studii, analize, master-planuri, elaborarea strategiilor de dezvoltare în diverse domenii.
Oportunități de finanțare în perioada 2014-2020
Pentru România, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și promovarea creșterii economice la nivel regional și local, consolidarea competitivități și creșterea ocupării forței de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene. Este recunoscut faptul că îndeplinirea acestor obiective este posibilă prin asigurarea unui mediu favorabil investițiilor, înființarea de noi companii sau dezvoltarea celor existe contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de muncă și generarea de valoare adăugată.
În acest context, utilizarea sprijinului structural pentru perioada 2014-2020 urmărește
crearea condițiilor de îmbunătățire și dezvoltare constantă a mediului de afaceri, având ca obiective principale:
stimularea competitivității întreprinderilor;
facilitarea accesului la finanțare;
crearea unui mediu favorabil creării de noi afaceri și încurajarea culturii antreprenoriale;
sprijinirea companiilor de a opera în plan extern și de a acces noi piețe;
asigurarea unei forțe de muncă calificată și adaptabilă.
Măsurile în cadrul acestei provocări vor fi orientate către următoarele arii tematice:
cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare.
Intervențiile propuse sunt orientate către susținerea inovării în cadrul întreprinderilor, precum și prin consolidarea capacităților pentru excelență în cercetare și inovare și pentru schimbări tehnologice. În zonele rurale, inovarea și baza de cunoaștere vor fi consolidate prin cooperarea între sectoarele agricol, alimentar și forestier și alți actori, precum și prin crearea b#%l!^+a?de clustere și rețele și utilizarea serviciilor de consultanță.
tehnologia informației și comunicațiilor.
Acțiunile vor fi orientate către creșterea capacității întreprinderilor să dispună de servicii TIC, precum și încurajarea acestora să utilizeze astfel de servicii.
competitivitatea IMM-urilor, a sectorului agricol și a sectorului de pescuit și acvacultura.
Eforturile vor fi orientate către sprijinirea investițiilor în spiritual antreprenorial, în exploatarea comercială a noilor idei și a rezultatelor cercetării, prin furnizarea de servicii de consiliere în domeniul afacerilor, precum și sprijinirea dezvoltării instrumentelor online. Intervențiile pentru îmbunătățirea competitivității sectorului agricol vor ajuta la asigurarea unei producții alimentare viabile în UE și vor contribui la crearea și păstrarea locurilor de muncă, precum și la creștere economic în zonele rurale.
O privire de ansamblu asupra programelor operaționale și a priorităților propuse spre
finanțare în următoare perioadă:
Programul Operațional Competitivitate
sprijinirea investițiilor private în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) și a cercetării colaborative dintre întreprinderi și organizații de cercetare pentru a încuraja transferul de cunoștințe, tehnologic și de personal cu expertiză avansată și pentru a permite dezvoltarea de produse și servicii CDI în sectoarele economice cu potențial de creștere;
promovarea instrumentelor financiare menite să susțină riscul de investițiilor private în cercetare și inovare și să stimuleze start-up-urilor inovative;
dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice și private, atât ca parte din clustere existente/emergente, centre de excelență și alte tipuri de structuri de cercetare (naționale/ regionale /europene) și în domenii specifice identificate ca prioritare, pe baza existenței unui potențial și/sau a unui avantaj competitiv, cum ar fi sănătatea;
acțiuni pentru promovarea adoptării de către întreprinderi a TIC, inclusiv a aplicațiilor și inovațiilor comerțului electronic;
acțiuni pentru dezvoltarea de instrumente de e-Guvernare pentru întreprinderi și cetățeni;
acțiuni pentru dezvoltarea „cloud computing“;
Programul Operațional Regional
acțiuni pentru consolidarea culturii antreprenoriale și pentru conștientizarea opțiunii și a sprijinului potențial pentru crearea de întreprinderi;
acțiuni pentru îmbunătățirea accesului la finanțare, inclusiv prin oferirea unei game adecvate de instrumente financiare;
acțiuni pentru îmbunătățirea productivității IMM‐urilor și oferirea de oportunități de creștere, inclusiv consolidarea accesului la sprijin pentru planificarea afacerilor, consultanță tehnică, consultanță și sprijin pentru export;
dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic în sectoarele public și privat, în special în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în concordanță cu principiul specializării inteligente.
Programul Național de Dezvoltare Rurală
crearea și oferirea de servicii de consultanță, în vederea îmbunătățirii performanței economice și de mediu;
colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și tehnologii noi etc;
înființarea unor grupuri operative (fermieri, cercetători, consultanți), care vor participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”;
acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice și pentru restructurarea și modernizarea agriculturii, în special în vederea creșterii participării și orientării către piețe, precum și pentru diversificarea activităților agricole;
facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol;
crearea de noi întreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea afacerilor în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici din afara domeniului agricol, precum și dezvoltarea de activități non-agricole în zonele rurale.
sprijinirea activităților demonstrative pentru transferul de cunoștințe referitoare la noile practice în domeniu; informare, schimburi pe termen scurt și vizite în interiorul UE în scopul promovării schimbului de bune practici; încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în general în mediul rural (pe lângă cursurile sau formarea furnizate în mod obișnuit în sistemul de învățământ secundar și superior), precum formarea în gestiunea
afacerilor și alte competențe necesare diversificării în afara sectorului agricol.
Programul Operațional Maritim și de Pescuit
diversificarea pescuitului și a sectorului acvaculturii prin sprijinirea creării de noi întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă în domeniu;
sprijinirea infrastructurii școlare și dezvoltarea resurselor în educația și îngrijirea copiilor preșcolari, din învățământul primar, secundar, terțiar și din cel tehnic și profesional, în scopul îmbunătățirii calității învățământului și formării precum și a relevanței acestuia pentru piața muncii.
investiții în sectorul acvaculturii: noi unități, modernizarea unităților existente, b#%l!^+a?diversificarea speciilor, îmbunătățirea potențialului siturilor de acvacultură;
sprijin pentru înființarea, organizarea și funcționarea lanțului producători ‐ procesatori -comercianți;
diversificarea pescuitului și a sectorului acvaculturii prin sprijinirea creării de noi întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă în domeniu.
Un element esențial în buna funcționare a întreprinderilor și dezvoltarea antreprenoriatului îl reprezintă asigurarea unei forțe de muncă calificată și adaptabilă.
În acest sens sunt create oportunități de investiție în educație și instruire, atât printr-un program dedicat capitalului uman, cât și prin programele pentru sectorul agricol și sectorul
pescuit și acvacultură.
Programul Operațional Capital Uman
încurajarea și facilitarea participării angajatorilor la dezvoltarea forței de muncă și a învățării pe tot parcursul vieții;
îmbunătățirea corelării învătământului profesional și tehnic cu nevoile pieței muncii, asigurându‐se relevanța ofertei de formare, acordându‐se prioritate sectoarelor cu potențial viitor de creștere și promovându‐se parteneriate între personale interesate relevante;
modernizarea învățământului terțiar prin dezvoltarea studiilor aprofundate.
Capitolul III
Studiu de caz privind accesarea, finanțarea și derularea proiectului "Modernizarea unitatii de productie a SC Electro Sistem SRL prin achizitionarea de echipamente si utilaje "
3.1. Descrierea companiei
Grupul de firme Electro Sistem are ca obiect de activitate proiectarea de rețele și sisteme cu tensiuni până la 110 kV, producția de posturi de transformare compacte, tablouri electrice de medie și joasă tensiune și comercializarea de echipamente de medie și joasă tensiune pentru sistemele de distribuție a energiei electrice.
Societatea comercială Electro Sistem, din Baia Mare, s-a inființat în anul 1996 ca reacție la oferta scăzută de pe piața românească de aparate pentru distribuția și comanda electricității de medie și joasă tensiune, cu scopul de a produce și comercializa asemenea aparate, anticipându-se din acest lucru un avantaj concurențial.
Pentru înființarea societății pe acțiuni s-au asociat 5 persoane, deja asociate într-o altă firmă existentă la acea dată (Sistem Grup Impex SRL). Structura acționariatului s-a modificat în timp, astfel încât în prezent au ramas doar 2 asociați: dl. Blasko Ștefan și dl. Kerekes Roland, capitalul social fiind deținul în cote egale.
Evoluția capitalului social și a structurii asociaților poate fi surprinsă în următorul tabel:
Electrosistem S.R.L. este firma de producție a grupului. Încă de la înființarea sa, în 1996, firma s-a orientat spre soluții integratoare a tehnologiilor moderne în industria echipamentelor electrice de medie și joasă tensiune.
Ca urmare, portofoliul de produse din fabricația proprie s-a lărgit de la un an la altul, astfel că firma produce astăzi, la nivelul exigențelor europene, posturi de transformare compacte, echipamente pentru posturi de transformare aeriene și linii electrice aeriene, celule electrice de medie tensiune, tablouri electrice de joasă tensiune.
Posturile de transformare compacte au fost concepute având în permanență în vedere nevoile de flexibilitate și diversitate ale clienților și beneficiarilor finali. Societatea b#%l!^+a?oferă astfel posturi de transformare compacte în anvelopă de beton sau de metal, cu exploatare din exterior sau din interior. Pentru posturi de transformare aeriene produce lanțuri de izolatoare, separatoare, cadre de siguranțe, cutii de distribuție.
Electrosistem S.R.L. produce totodată celule electrice de medie tensiune, cu barele izolate în aer, cu echipamentul de comutație în aer și SF6 pentru separatoare și vid pentru întrerupătoare.Societatea amintită are în fabricație tablouri de distribuție de rețea până la 6300 A, cutii de distribuție pentru posturi de transformare aeriene, firide de branșament, BMPT-uri și FDCP-uri.
Grupul oferă de asemenea servicii de proiectare rețele și sisteme cu tensiuni până la 110 kV. Toate activitățile firmei, de la consultanță și proiectare și până la testare și livrare, precum și ulterior, în perioada de garanție și post-garanție, se ghidează după principalele valori ale grupului: calitate, tehnicitate, termene ferm respectate și prețuri corecte.
B&K Electrosistem este firma de comerț a grupului pentru piața din România. Înființată în 2003, firma a ajuns în scurt timp un furnizor important de echipamente electrice pentru distribuția electricității de medie și de joasă tensiune.
În prezent societatea acoperă toată gama de echipamente, începând cu celula de medie tensiune din stațiile de transformare, până la cutiile de distribuție de joasă tensiune.
Principalele noastre produse sunt celulele electrice de medie tensiune, toată gama de transformatoare de putere ermetice în ulei și uscate, echipamente pentru linii electrice aeriene și posturi de transformare aeriene, precum și toată gama de cutii și dulapuri de distribuție a electricității de joasă tensiune.
Serviciile organizației
Posturile de transformare compacte prefabricate sunt asamblate industrial în atelierele companiei specializate și se livreaza direct „la cheie” catre beneficiar.
Acestea sunt compuse din:
Anvelopa: fundație (cuva trafo, canale cabluri, depresurizator, presetupe, prize de ridicare), pereți, uși, acoperiș;
Echipamentul de medie tensiune;
Transformatorul în compartiment separat;
Echipamentul de joasă tensiune.
Posturile de transformare compacte cu anvelopa de beton sau metalică sunt utilizate în rețelele electrice de distribuție în cablu, urbane și rurale, publice sau industriale, șantiere de construcții, exploatări miniere, irigații în agricultură etc.
Electro Sistem mai execută, folosind aceeași tehnologie, și posturi compacte prefabricate netipizate (ex.: BK(SIK) 40-23, BK(SIK) 64-23, BK(SIK) 71-23, BK(SIK) 50-27 I, BK(SIK) 70-25 I etc.).
Departamentul de proiectare și consultanță energetică elaborează documentații tehnice pentru următoarele tipuri de lucrări:
Alimentări cu energie electrică a obiectivelor civile și industriale;
Instalații electrice aferente clădirilor civile și industriale;
Tablouri de distribuție adaptate solicitărilor beneficiarului;
Linii electrice aeriene/subterane cu tensiuni nominale de 0,4÷20 kV, utilizând tehnologii clasice sau moderne;
Posturi de transformare de medie tensiune (puncte alimentare, puncte de conexiuni);
Baterii staționare de acumulatori;
Instalații de compensare a factorului de putere;
Automatizări industriale;
Conceperea și implementarea de proiecte de eficiență energetică.
Proiectele sunt realizate cu ajutorul metodelor moderne de proiectare asistată de calculator, prin utilizarea de programe specializate, care reduc durata de întocmire a documentației.
Clienții companiei
Misiunea companiei este de a evidenția și de a oferi acces optim la o diversitate de produse și servicii integratoare a tehnologiilor moderne în industria echipamentelor electrice de medie și joasă tensiune.
Misiunea firmei constă în oferirea unor servicii de calitate, la standarde internaționale, partenerilor săi sau publicului larg, ce mobilizează toate abilitățile și experiența echipei sale, fiecare canal de distribuție existent și fiecare nouă oportunitate fiind folosită din plin pentru optimizarea vizibilității și vânzărilor portofoliului de produse oferite: strategii de vânzare moderne și servicii specializate.
Clienți importanți, pe unitățile de afaceri ale firmei sunt clienții direcți revânzători, respectiv societățile de profil, care revând produsele și serviciile Electro Sistem în cantități însemnate, motiv pentru care aceștia sunt pentru Electro Sistem clienți-cheie (key account) și beneficiază de condiții speciale (discount-uri însemnate, termene de plată privilegiate). b#%l!^+a?
Concurența
Compania se diferențiază de principalii concurenți prin faptul că produce posturi de transformare intr-un singur modul compact, cu toate încercarile de lot efectuate în fabrică, care se livrează la cheie. Acest lucru scurtează punerea în funcțiune a produselor la beneficiar.
Totodata, compania a integrat în procesul de fabricație și activități pe care multe firme concurente nu le execută în cadrul firmei (de.ex. construcția fundației sau a anvelopei, a tablourilor electrice etc). În această direcție există avantajul unor costuri mai reduse și o dependență mai redusa față de termenele de livrare ale unor terți, respectiv posibilitatea efectuării unor încercări și pe parcursul fluxului de producție și nu la punerea în funcțiune.
3.2. Prezentarea proiectului "Modernizarea unitatii de productie a SC Electro Sistem SRL prin achizitionarea de echipamente si utilaje "
3.2.1. AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE
PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL „CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE”
AXA PRIORITARĂ 1 – „Un sistem inovativ și ecoeficient de producție”
DOMENIUL DE INTERVENȚIE 1.1 – „Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM”
Operațiunea a) – „Sprijin pentru consolidarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile”
3.2.2 Locația proiectului
România: România
Regiunea: Nord Vest
Județul: Maramureș
Localitatea: Baia Mare
3.2.3 Descrierea proiectului
Obiectivul general al proiectului propus spre realizare îl constituie modernizarea activității productive desfășurate de către SC Electro Sistem SRL.
Obiectivul specific al proiectului este achiziționarea de echipamente și utilaje moderne în vederea optimizării și rentabilizării fluxului de producție, respectiv creșterea productivității activității desfășurate de către societate prin creșterea capacității productive a acesteia și prin diminuarea costurilor operaționale.
Produsele realizate în urma implementării proiectului de investitii vor fi produse cu caracteristi tehnice superioare, fiabile, cu o durată de viata mai mare și la un preț competitiv. Pentru executarea lor se va folosi o tehnologie nouă și modernă.
Echipamentele ce vor fi achiziționate prin proiect vor conduce la dezvoltarea și îmbunătățirea funcționalității procesului tehnologic desfășurat în cadrul unității, atât sub aspect calitativ prin creșterea calității produselor, cât și sub aspect cantitativ prin mărirea capacității de producție și realizarea de noi locuri de muncă. Modernizarea activității productive din cadrul unității garantează performanța și consolidarea activității societății pe termen lung.
Prin obiectivele sale și rezultatele așteptate, proiectul companiei Electro Sistem raspunde obiectivului Axei Prioritare 1 a POS-CCE de consolidare și dezvoltare a sectorului productiv.
Prin implementarea proiectului de investiții propus de societatea Electro Sistem se urmărește creșterea competitivității societății și respectarea principiilor de dezvoltare durabile. Achizițiile propuse prin proiect – echipamente noi și moderne – vor contribui la:
creșterea calității produselor
micșorarea termenelor de livrare și creșterea rulajului
mărirea capacității de producției și creșterea cifrei de afaceri
reducerea consumurilor energetice
flexibilitate în realizarea produselor
adaptarea la normativele europene
realizare a noi locuri de munca bazate pe competitie – profesionalism, calitatea muncii cât și productivitate.
Îmbunătățirea caracteristicilor tehnice ale produselor oferite și reducerea costurilor de fabricație va avea ca rezultat creșterea productivității și competitivității societății ELECTRO SISTEM SRL.
Astfel, produsele realizate în urma implementării proiectului vin în întampinarea exigențelor consumatorilor prin oferirea unui produs cu caracteristici calitative superioare b#%l!^+a?și la un preț mai scăzut decât al concurenței ceea ce va determina creșterea productivității societății Electro Sistem și implicit reducerea decalajelor față de productivitatea medie înregistrata la nivelul UE.
Proiectul propus de modernizare, optimizare și retehnologizare a fluxului de producție a unității de producție se încadrează în obiectivul general al programului POS CCE, deoarece contribuie la creșterea productivității întreprinderii românești SC Electro Sistem SRL și implicit la creștere a competitivității întreprinderilor românești, cu asigurarea prîicipiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea la nivelul Uniunii Europene.
În scopul creșterii competitivității capacității de producție în cadrul firmei Electro Sistem SRL, s-a propus îmbunătățirea fluxului actual prin achiziția de noi utilaje și echipamente, care fie să le înlocuiască pe cele depășite moral și/sau fizic, fie să le suplimenteze pe cele existente și cu caracteristici tehnice satisfăcătoare cu scopul creșterii capacității și eliminarea locurilor înguste, fie să înlocuiască anumite operații care în stadiul actual se execută în mod manual.
3.3 Bugetul proiectului:
Impactul implementării preentului proiect asupra personalului societății, în sensul creșterii numărului de locuri de muncă este prezentată în tabelul următor:
Tabelul nr 4.1.
Personalul societății
Avantajele și calitatea produselor societății fata de cele ale competitorilor după implementarea proiectului de investiții:
Implementarea proiectului de investitii va aduce un spor de tehnicitate, ceea ce se va traduce atât în creșterea productivității și reducerea consumurilor energetice și de manoperă, b#%l!^+a?cât și într-un spor de calitate.
Sporul de calitate este dat de utilizarea unor utilaje performante de prelucrări prin așchiere și a prelucrării tablelor, cu comandă numerică (ceea ce duce la precizie mult sporită), respectiv de utilizarea unor aparate performante de încercări și măsurări electrice a caracteristicilor echipamentelor ce intră în componența produselor, sporind astfel siguranța în exploatare și mărind durata de viață a produselor.
Introducerea unui cazan cu aburi de joasa presiune va contribui la reducerea ciclului de fabricație a fundațiilor din beton, ducând la eliminarea unui loc îngust și deci la creșterea productivității. Creșterea productivității este dată și de introducerea unor sisteme performante de manipulare a posturilor de transformare în cadrul atelierului de montaj, respectiv printr-un sistem eficient de ridicare a posturilor în mijloacele de transport.
Aceste lucruri se vor reflecta pe piață în oferirea unor produse mai performante la prețuri mai scăzute, ceea ce va duce la obtinerea de avantaj concurențial.
Modernizarea fluxurilor productive presupune achiziționarea următoarelor echipamente și utilaje care vor înlocui sau vor suplimenta echipamentelor existente:
Produsele pe care societatea le realizează în urma în urma implementării proiectului vor fi produse de o calitate superioară la prețuri competitive. Modernizarea procesului tehnologic conduce la creșterea calității produselor crescând astfel competitivitatea societății în raport cu concurenții săi.
Beneficiari direcți :
În categoria beneficiarilor direcți ai proiectului de investitii se încadrează societatea Electro Sistem și clienții acesteia.
Principalul beneficiar direct ale rezultatelor proiectului propus este S.C. Electro Sistem S.R.L. PrIn proiectul propus se urmărește creșterea capacității de producție și a calității produselor și reducerea costurilor operaționale prin introducerea de tehnologii noi și moderne cu impact redus asupra mediului. Acest lucru va conduce la creșterea vânzărilor și implicit la creșterea competitivității societății.
Concurența pe acest domeniu de activitate este în creștere determinând sporirea exigențelor consumatorilor. Produsele rezultate în urma implementării proiectului de investiții vin în întampinarea acestor exigențe, prin oferirea unor produse cu caracteristici calitative superioare și prețuri competitive.
De asemenea, principalii beneficiari direcți ai proiectului propus sunt proprietarii întreprinderilor de furnizare a electricității și consumatorii de electricitate după cum urmează:
Furnizorul de electricitate este beneficiar al produselor în special în cazul lucrărilor de modernizare a echipamentelor și instalatiilor electrice din infrastructura existentă aflată în dotarea sa. În aceste situatii, furnizorul de electricitate anunță prin sistemul de licitații publice echipamentele ori instalațiile care fac obiectul achiziției publice, iar furnizorii de echipamente răspund cu oferte. O pondere însemnată a acestor echipamente care necesită înlocuiri este dat de tablourile electrice de medie tensiune și de joasă tensiune, aflate și în portofoliul de produse al firmei Electro Sistem. O altă situație în care furnizorul de electricitate achiziționează asemenea echipamente este în cadrul programelor de trecere de la tensiuni de serviciu de 6-10 kV la tensiuni de 20 kV pentru posturile de transformare și punctele de alimentare aflate în dotare. În aceste situații, echipamentele care se înlocuiesc sunt de obicei tablourile electrice de medie tensiune.
Consumatori de electricitate
În cazul lucrărilor noi de investiții în construcții civile și industriale, beneficiarii direcți ai produselor posturi de transformare și tablourilor electrice de medie și joasă tenșiune sunt fie constructorii electrici care au contractat cu beneficiarul lucrarii furnizarea și instalarea echipamentelor electrice și a efectuării branșamentelor necesare, fie beneficiarul în sine al lucrării ori antreprenorul general.
În toate cazurile însă, beneficiarul indirect și final al acestor echipamente este consumatorul de energie electrică, care poate fi persoana fizică (utilizator casnic), în cazul construcțiilor rezidențiale, ori persoana juridică, în cazul investițiilor în obiective industriale, centre comerciale, clădiri de birouri.
Graficul de prezentare a cererilor de rambursare
Informații cu privire la contul deschis pentru efectuarea decontărilor
Coordonatele contului de trezorerie deschis pentru efectuarea decontărilor aferente proiectului de investiii propus sunt:
Cod IBAN : RO80TREZ436509801X006136
Titular cont : SC Electro Sistem SRL
Denumire/adresa Trezoreriei : Trezoreria Municipiul Baia Mare / Al. Serelor, nr. 2A, jud. Maramures
Detalierea costurilor proiectului pe fiecare categorie de cheltuială:
Bugetul prezentat în proiectul initial depus este prezentat în continuare conform structurii indicate în tabelul de mai jos:
Detalierea costurilor proiectului este prezentat într-un document atasat la ceerea de finanțare, semnat și stampilat de către reprezentantul legal al proiectului.
3.4 Activități previzionate a se realiza
Programul de implementare a proiectului cuprinde următoarele etape cheie:
a)Formarea echipei – pentru realizarea unui studiu privind fazele tehnologice care prezintă puncte slabe în realizarea produselor societății;
b)Documentarea – se efectuează un studiu tehnic și financiar al situației actuale cu analiza procesului de producție, a duratei de execuție a fiecărei etape de lucru și se identifică punctele nevralgice. Se realizează baza de date cu documentarea tehnică privind posibilitățile existente pe piață, adaptate la echipamentele deja existente, și realizarea unei linii de fabricație care să corespundă necesităților actuale;
c)Întocmirea bugetului investiției – cu analiza posibilităților de sustenabilitate financiară de implementare a investiției;
d)Elaborarea planului managerial – și a etapelor concrete de urmat pentru realizarea cu succes a investiției;
e)Elaborarea documentației – necesare efectuării achizițiilor publice;
f)Achiziția echipamentelor – recepția, montarea și efectuarea probelor;
g)Publicitatea proiectului, auditului financiar.
Toate operațiile enumerate vor fi executate de personalul tehnic SC Electro Sistem SRL.Proiectul este propus a se desfășura pe durata a 24 de luni.
SC ELECTRO SISTEM SRL va începe implementarea proiectului în maxim 2 luni de zile după semnarea contractului de finanțare.
Pentru atingerea scopului acestui proiect etapele cheie sunt grupate în următoarele activități principale:
Activitatea 1. – Pregătirea implementării proiectului, definirea echipei, elaborare plan de acțiune
– Publicitate: anunț în ziar regional.
– Durata: 1 lună.
Activitatea 2. Organizarea licitațiilor privind achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare conform OUG. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Durata: 5 luni
Activitatea 3. Achiziționarea echipamentelor și a soft-ului. Durata: 5 luni
Activitatea 4. Angajarea a patru operatori tehnici de înaltă calificare. Durata: 1 lună
Activitatea 5. Publicitatea proiectului. Durata: 3 luni
Activitatea 6. Auditul financiar. Durata: 1 lună
Activitatea 7. Managementul de proiect. Durata: 24 luni
Detalierea activităților:
Activitatea 1: Pregătirea implementării proiectului, definirea echipei, elaborare plan de acțiune; publicitate – anunț în ziar regional. Durata: 1 lună.
Analiza situației la semnarea contractului de finanțare și pregătirea implementării. După semnarea contractului de finanțare se va întruni echipa managerială, care va analiza situația existentă și va stabili în detaliu modalitățile de implementare ale proiectului.
Se face un anunț într-un ziar regional prin care se descrie proiectul aprobat și modalitatea de finanțare, cu sprijinul fondurilor structurale.
Activitatea 2: Organizarea licitațiilor privind achiziționarea bunurilor și serviciilor necesare conform OUG. 34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Durata: 5 luni
Achiziționarea bunurilor și serviciilor din cadrul proiectului se va realiza conform ordonanței de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. În cazul acestei activități se vor pregăti specificațiile tehnice și documentația de licitație pentru achizițiile de bunuri și servicii și se vor organiza procedurile de achiziție publică în conformitate cu normele interne de achiziții, ce fac parte, ca anexă, la Contractul de Finanțare.
Activitatea 3: Achiziționarea echipamentelor. Durata: 5 luni b#%l!^+a?
SC Electro SistemSRL va avea în vedere prospectarea pieței pentru identificarea furnizorilor de echipamente specifice, la un raport calitate-preț cât mai avantajos. Acțiunea se realizează prin emiterea de cereri de ofertă, studierea de cataloage de specialitate, prospecte, pliante și alte surse de informare.
Activitatea 4: Angajarea a patru operatori tehnici de înaltă calificare. Durata: 1 lună
În vederea angajării operatorilor tehnici, se va organiza un concurs, conform procedurilor specifice: se va alcătui o comisie de specialitate, vor fi stabilite criteriile de selecție, se va stabili tematica, bibliografia precum și subiectele testărilor. Se are în vedere principiul egalității de șanse, nediscriminării personalului și respectarea criteriilor de selecție de comisia de specialitate.
Activitatea 5: Publicitatea proiectului. Durata: 3 luni
SC Electro SistemSRL va asigura o vizibilitate și o promovare adecvată a începerii implementării proiectului – prima lună din graficul de activități – precum și a obiectivelor realizate, a rezultatelor obținute, în conformitate cu prevederile contractuale.
Această activitate va avea următoarele rezultate:
3 articole în presa regională;
O placă explicativă;
Echipamente achiziționate prin proiect vor avea aplicate un autocolant ce menționează elementele prevăzute în Manualul de identitate vizuală;
Broșuri, pliante – care să prezinte realizările proiectului.
Activitatea 6: Auditul financiar. Durata: 1 lună
Această activitate se desfășoară în ultima lună a planului de implementare a proiectului, când se va verifica modul în care au fost respectate procedurile de achiziție publică, de gestionare financiară a proiectului. Această activitate va fi realizată fie de către Autoritatea de Audit, delegată de Autoritatea de Management al Programului, fie de o firmă independentă, specializată în astfel de activități. Costurile de audit vor fi suportate din bugetul prezentului proiect.
Activitatea 7: Managementul de proiect. Durata: 24 luni
Această activitate se va desfășura pe toată perioada de implementare a proiectului.
Managementul proiectului
Metode de implementare
Implementarea proiectului trebuie să asigure alocarea eficientă și optimă a activităților responsabilităților astfel încât proiectul să fie calificativ, conform cerințelor și încadrat în timp și buget. Principiile de bază ale implemetării proiectului corelate cu metodologia de implementare sunt:
Configurarea procesului corect
Stabilitatea scopului
Adaptarea la o schimbare continuă
Măsurarea progresului și raportarea
Accelerarea succesului proiectului
Managementul proiectului, respectiv funcțiile cheie în desfășurarea analizei detaliate a sistemului existent pentru implementarea și configurarea aplicațiilor vor fi asigurate de către specialiștii din cadrul SC ELECTRO SISTEMSRL.
Echipa de proiect va elabora o documentație în care se vor preciza organigrama proiectului, funcțiile proiectului, obiectivele proiectului, planul de implementare (cu fazele, etapele, durata și eșalonarea în timp ale acestora), resursele materiale, financiare și umane, dezvoltând detaliat subpunctele ce vor fi cuprinse în fazele proiectului.
Relația cu alte programe/Strategii/ Proiecte
Tab.4.4 Programele folosite la implementarea proiectului
*Sursa: CSNR iunie 2007
Astfel, fazele de implementare ale proiectului de creștere a capacității de producție industrială aplicată la SC ELECTRO SISTEM SRL sunt:
Conceptualizarea (inițierea) proiectului:
S-au făcut analize asupra:
concurenței pe piață;
cererii pieței;
situației financiare actuale a societății;
structurii personalului firmei ELECTRO SISTEM SRL.
Fezabilitatea
S-a stabilit necesitatea eficientizării și creșterii calității activității de producție al întreprinderii, șansă de penetrare a pieței cu produse competitive și durabile. Pentru găsirea modalității optime de dezvoltare s-au identificat mai multe posibilități de desfășurare a activității care au luat în considerare:
potențialul tehnic, financiar și uman actual al SC Electro SistemSRL;
potențialul economic derivat din valorificarea rezultatelor proprii cercetări;
caracteristicile specifice ale domeniului în care se desfășoară activitatea;
resursele financiare actuale ale societății;
posibilitatea identificării altor surse de finanțare;
alternativele existente în materie de dotare materială;
experiența managerială și profesională a personalului existent în companie.
Au fost propuse următoarele variante:
continuarea activității curente, în condițiile actualei dotări;
modernizarea dotării tehnice și creșterea productivității;
crearea infrastructurii înalt tehnologizată, cu utilaje de ultimă generație.
A fost aleasă ultima variantă ca fiind cea optimă pentru scopul propus. Pentru această variantă s-a întocmit un plan de afaceri.
Planificarea preliminară – s-a făcut pe baza studiului planului de afaceri
au fost studiate datele tehnice specifice de realizare a proiectului;
s-a făcut o evaluare a disponibilului în resurse financiare, tehnice, materiale și umane;
s-a realizat o estimare a timpului disponibil pentru un plan general al proiectului.
În vederea realizării unei dotări moderne a SC Electro SistemSRL s-a evidențiat necesitatea angajării a încă 4 persoane. Din punct de vedere al dotării, activitatea se desfășoară utilizând un proces semi-automat, cu utilaje uzate fizic și moral, iar pentru a îmbunătății calitatea și eficiența muncii s-a prevăzut prin proiect achiziționarea de echipamente și linii complete de asamblare, toate conform standardelor internaționale și de ultimă generație.
Resursele financiare s-au dovedit insuficiente pentru proiectul propus. Au fost identificate mai multe surse pentru acoperirea necesarului de finanțare și s-a hotărât încercarea de atragere a unei finanțări nerambursabile.
Perioada de implementare a proiectului este de 24 luni.
Planificarea detaliată – a stabilit pas cu pas etapele de implementare a proiectului.
S-au avut în vedere: – toate analizele făcute anterior asupra pieței de profil, concurenței, clienților, furnizorilor de utilaje, materii prime, materiale și forță de muncă. S-au luat în calcul elementele de risc care pot apărea pe parcursul derulării proiectului. A fost stabilit un plan detaliat al tuturor activităților și etapelor necesare implementării proiectului.
Execuția
S-a conceput un ansamblu de proceduri care reglează metodele specifice de realizare a fiecărei activități. Pentru achiziția de echipamente și pentru liniile tehnologice unitare în concordanță cu dotarea tehnică existentă:
determinarea caracteristicilor tehnice necesare
solicitare de oferte de la furnizori sau invitații la licitație
selecție de oferte
contractare
plată
recepție
montare si punere în funcțiune
asigurare
Pentru activitățile de angajare:
derularea procedurilor specifice pentru organizarea unor concursuri pe domeniile necesare;
încheierea contractelor de muncă cu persoanele selectate în urma concursurilor;
Pentru activitățile de promovare și diseminare: b#%l!^+a?
selectarea furnizorilor de servicii;
încheierea contractelor pentru furnizarea serviciilor specifice;
elaborarea planului de marketing și realizarea serviciilor de promovare ale proiectului.
Finalizarea
După completarea modernizării și dotărilor se face punerea în funcțiune a echipamentelor și aducerea acestora la parametrii de productivitate și calitate propuși. Se fac verificări ale procesului tehnologic cu diferite reglaje ale echipamentelor, folosind dispozitive specifice operațiunilor efectuate.
Motivele pentru alegerea metodologiei propuse:
Considerentele care au stat la baza metodologiei mai sus caracterizate sunt:
creșterea productivității întreprinderii;
atingerea unui nivel al venitului (din produse vândute) care să amortizeze investiția în cel mult 5 ani;
diversificarea producției;
creșterea calității produselor finite;
crearea de noi locuri de muncă în activitatea de producție.
Cum intenționează proiectul să continue un proiect anterior
Proiectul de față nu intenționează să continue un proiect anterior. Scopul acestui proiect contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice pe termen lung ale firmei Electro Sistem SRL și anume producția la scară largă a materialului rulant, creșterea competitivității economice a societății și dezvoltare susținută și eficientă pe termen lung.
Procedurile de evaluare internă:
Monitorizarea proiectului, în cadrul tuturor fazelor sale: de întocmire, de implementare, de finalizare și de control al rezultatelor se realizează prin următoarele metode de evaluare internă:
înainte de implementarea proiectului, prin identificarea punctelor tari și punctelor slabe și corelarea parametrilor proiectului cu realitatea pieței;
în timpul implementării, prin urmărirea planului de activitate;
după implementare, prin compararea rezultatelor obținute cu cele propuse.
Evaluarea efectelor implementării proiectului se va face de către managerul de proiect, împreună cu ceilalți membrii responsabilii.
Durata proiectului
Durata de implementare a proiectului este de 24 luni de la data semnării contractului de finanțare.
CAPITOLUL IV
Concluzii și recomandări
Fondurile Structurale și de Coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaționale, pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.
Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene în perioada 2007-2013:
– Obiectivul Convergență: destinat să grăbească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urmă, prin investiții în capitalul uman și infrastructura de bază;
– Obiectivul Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă: destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă printr-o dublă abordare (angajați și angajatori);
– Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană: urmărește întărirea cooperării la nivel transfrontalier, transnațional și interregional.
Pentru perioada 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri Structurale respectiv: b#%l!^+a?
– Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educație, sănătate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorială;
– Fondul Social European (FSE): educație și formare profesională, adaptabilitatea forței de muncă și a întreprinderilor, incluziunea socială, creșterea eficienței administrative;
– Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport și mediu.
Principalele obstacole cu care se confruntă noile State Membre ale UE, implicit și România, sunt reflectate în abilitatea redusă de a folosi eficient fondurile internaționale, în lipsa experienței pentru elaborarea unor proiecte de mare amploare la standarde europene, deficitul de transparență în organizarea licitațiilor, precum și gradul scăzut de înțelegere a metodelor prin care se pot accesa finanțări europene.
Obiectivul general urmărit este reducerea rapidă a disparităților sociale si economice între România și statele membre de la 31.1% din media PIB–ului UE/ loc în 2004 la 41% din medie în 2013, iar obiectivele specifice sunt: creșterea pe termen lung a competitivității economiei românești, dezvoltarea infrastructurii la standarde europene, dezvoltarea capitalului uman, consolidarea capacității administrative, promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
Cheltuirea Fondurilor Structurale și de Coeziune implică anual aproximativ 50 mld. de la bugetul UE, plus cofinanțare privată națională și regională. În total, sunt peste 400 de programe naționale și regionale administrate de statele membre, inclusiv zeci de mii de proiecte selectate anual.
Majoritatea țărilor care au aderat la Uniunea Europeana în mai 2004 s-au dovedit a fi foarte eficiente în contractarea fondurilor. Într-adevăr, țări precum Slovenia au contractat peste nivelul angajamentelor UE pentru a asigura utilizarea integrala a fondurilor în situația în care implementarea unor proiecte eșuează. Cu toate acestea, în majoritatea țărilor, absorbția fondurilor structurale a crescut destul de lent în timp deoarece le-a luat ceva timp să creeze capacitatea administrativă necesară pentru verificarea proiectelor, implementarea eficientă, asigurarea cofinanțării și decontării fondurilor UE după transmiterea documentației corespunzătoare. De exemplu, Cehia și Polonia au avut o evoluție foarte modestă inițial, astfel încât în 2005 cererile pentru plăți intermediare erau de sub 5% din angajamentele aferente perioadei 2004-06. Slovenia, Lituania și Letonia se descurcă bine, dar Sloveniei i-a luat un an după aderare până a început să atragă fonduri structurale. Structura organizațională și procedurile pentru aceste fonduri erau prea complicate pentru a fi eficiente. După modificarea sistemului la începutul anului 2005, Slovenia a devenit cea mai performantă țară dintre noile state membre în ceea ce privește atragerea de fonduri UE.
Capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor de postaderare în România nu se situează încă la un nivel suficient, existând multe și serioase slăbiciuni care trebuie rezolvate. Comparațiile efectuate cu evaluări ale capacității de absorbție din alte state, la momente similare de timp, trag un semnal de alarmă suplimentar, ținând cont de locul codaș ocupat de România. Există senzația unei lipse de autoritate și de coordonare a procesului de pregătire pentru administrarea fondurilor comunitare. Miza reală în momentul de față este ca România să fie capabilă să absoarbă cât mai mult din fondurile comunitare care i-au fost sau îi vor fi alocate. Pentru ca să cheltuiești cât mai mult (și, evident, cât mai eficient) din banii altuia, în principiu, nu te împinge nimeni de la spate. În plus, nu de puține ori, managementul politic al instituțiilor implicate pare a fi destul de puțin implicat și interesat de problematica aceasta, care – să recunoaștem – necesită nu numai un limbaj, dar și cunoștințe specifice. Ar fi necesară o recentralizare a procesului de construire a unei capacități administrative de absorbție corespunzătoare. Crearea unui grup de lucru, cu puteri reale (autoritate în obținerea informațiilor, dar și autoritate de decizie), la nivelul guvernului, care să urmărească (în scopul de a accelera) toate aspectele legate de creșterea capacității de absorbție ar putea fi o idee bună.
În ceea ce privește structura instituțională, ar fi poate necesară o mai bună conectare a întregului sistem de gestiune a fondurilor structurale la nivelurile superioare de decizie din cadrul guvernului. Comunicarea și dezbaterea regulată, la nivel de miniștri, a problemelor legate de operaționalizarea structurii de gestiune a fondurilor structurale ar fi dezirabilă, pentru a se putea da prioritate în mod corespunzător acestui proces. Pe ansamblu, mai puțin de 40% din personal are experiență în lucrul cu fonduri comunitare. Este vorba mai ales de experiență în sensul de a fi primit asistență tehnică sau de a fi monitorizat programe finanțate din fonduri europene. Este mai puțin vorba de realizarea de analize economico-sociale, elaborarea de strategii și cuantificarea obiectivelor de dezvoltare. La nivelul AM-urilor ponderea personalului cu experiență variază între 20% și 40%. La nivelul OI-urilor, b#%l!^+a?cazul cel mai frecvent este acela al unui număr de 1 – 2 persoane cu experiență în realizarea de analize, elaborarea de strategii și cuantificarea obiectivelor.
Sunt necesare programe specifice de pregătire a personalului, axate pe aspectele legate de fondurile structurale, la toate instituțiile implicate, dar în special la nivelul OI – urilor. Majoritatea acestora a beneficiat mai degrabă de cursuri cu caracter general sau chiar nepotrivit cu sarcinile pe care le vor avea. În contextul creat de noutatea și complexitatea subiectelor legate de utilizarea fondurilor structurale și de coeziune, precum și de lipsa experienței în acest domeniu impactul asistenței tehnice primite poate fi determinant. Majoritatea AM-urilor (70%) și cele mai multe dintre OI-uri au beneficiat și continuă să beneficieze de o astfel de asistență, fapt ce indică o oarecare expunere a personalului la experiențele și cerințele UE. Multe dintre programele de asistență tehnică aflate în curs de desfășurare sunt programe de înfrățire instituțională (twinning). În primul rând, în multe situații implicarea reală a instituțiilor din spațiul comunitar este mai degrabă formală. În al doilea rând, programul asistenței tehnice a fost elaborat, de regulă, de partea străină, care doar în rare cazuri a beneficiat de cunoașterea prealabilă a mediului specific românesc. În al treilea rând, nu de puține ori conținutul cursurilor de pregătire este determinat și de calificarea experților străini care pot fi mobilizați pentru a veni în România la momente date. Pe scurt, eficiența programelor de twinning nu este cea anticipată, și asta din vina ambelor părți, care au serioase probleme de comunicare și de implicare.
O analiză a eficienței programelor de twinning pare a fi necesară. Se impune o implicare masivă a acestor programe în construirea capacității de absorbție a instituțiilor românești. Cu alte cuvinte, dacă tot beneficiem de asistență tehnică, trebuie să o folosim la ceea ce avem nevoie. Motivarea resurselor umane rămâne o prioritate, pentru a se evita plecările de personal în momentul în care acesta ajunge la o expertiză evaluată mai profitabil, din punct de vedere salarial, în sectorul privat. Există elemente nonsalariale care pot contribui la menținerea funcționarilor publici, cum ar fi perspectivele legate de carieră, stabilitatea, prestigiul sau expunerea europeană. Referitor la organizarea cadrului partenerial, s-a constatat că numai o parte dintre AM-uri folosesc în prezent structuri parteneriale extinse, celelalte fiind într-un stadiu relativ avansat de pregătire a acestor structuri. Din punct de vedere calitativ, în construcția structurilor parteneriale majoritatea AM-urilor își selectează partenerii din rândul instituțiilor și organizațiilor reprezentative în domeniile de activitate acoperite de planul sau programul operațional. Activitatea trebuie să se desfășoare într-un cadru deschis, atât la nivelul instituției, cât și prin folosirea unui cadru partenerial extins. În primul caz, ne referim la relațiile de colaborare cu celelalte departamente ale instituției, iar în cel de-al doilea, folosirea unui cadru partenerial extins este o condiție esențială pentru desfășurarea activității de programare, reprezentând totodată și una dintre cerințele obligatorii pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune. Coerența, coordonarea și lipsa de suprapuneri a programelor operaționale, focalizarea lor pe problemele cu adevărat importante sunt aspecte deosebit de importante. Toate acestea nu pot fi realizate din birou sau de o instituție coordonatoare, printr-o abordare de sus în jos. Ele se pot realiza doar printr-o abordare de jos în sus, bazată pe parteneriate reale. O provocare majoră a perioadei următoare este internalizarea capacității de evaluare și monitorizare, pentru a scădea dependența de asistența tehnică externă, foarte scumpă, și care nu permite acumulări prea mari de memorie instituțională. Un prim pas este acela de formare, mai ales cea de tip „la locul de muncă” și nu cea teoretică, necesară și ea de altfel. Un al doilea pas este acela de externalizare graduală către instituții de cercetare – evaluare – monitorizare autohtone. Acest pas nu trebuie văzut ca un rabat de la calitate, ci trebuie gândit ca un progres firesc spre capacități independente de evaluare și monitorizare, localizate în sectorul privat sau în cel neguvernamental de tip ONG. În ceea ce privește folosirea instrumentelor, manualelor și procedurilor de lucru, se remarcă faptul că numai o mică parte dintre AM–uri dispun de o serie de proceduri de lucru, majoritatea celorlalte AM-uri fiind abia în faza de elaborare a acestora. Lipsa procedurilor de lucru și absența metodologiilor detaliate, în conexiune cu structura fragilă a unora dintre instituțiile implicate, pot constitui o amenințare importantă asupra procesului de absorbție.
În ceea ce privește SC Electro SistemSRL acesta și-a atins scopul proiectului de mărire a capacității și calității producției prin modernizarea echipamentelor de producție, achiziționarea unei linii de utilaje de ultima generație. Efectele în urma implementării proiectului au fost următoarele:
Valorificarea sectorului productiv prin modernizare, achiziționare de echipamente și linii tehnologice noi;
Achiziționarea de echipamente realizate conform standardelor internaționale;
Promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului și îmbunătățirea competitivității pe piața internațională;
Angajarea de personal calificat.
Prin acest proiect SC Electro Sistem SRL a reușit modernizarea și completarea dotării secției de producție poduri rulante, cu echipamente automatizate, de ultimă generație.
În urma analizei tehnico-economice din cadrul SC Electro Sistem SRL s-a constatat că soluția tehnică propusă prin prezentul proiect răspunde în totalitate obiectivelor identificate: b#%l!^+a?
Creșterea productivității și calității la fabricarea chesoanelor sudate prin mecanizarea cu perspective de automatizare a procesului de îmbinare nedemontabilă prin sudare;
Creșterea gradului de pregătire profesională a personalului de execuție;
Reducerea efortului fizic, reducerea noxelor în procesul de sudare;
O mai bună precizie dimensională a construcțiilor metalice sudate, datorată unor tensiuni reduse care rezultă prin tehnologii noi, adaptate la noile echipamente;
Reducerea timpilor de pregătire-încheiere în procesele de fabricație prin manevrabilitate sporită a pieselor mari din tablă și a montajului plăcilor de capăt cu dispozitive specializate mecanizate;
Atingerea nivelului de competitivitate economică similar cu cel existent în economia internațională.
Concluzionând, trebuie subliniate următoarele aspecte:
se pot consuma multe fonduri, și acest lucru să nu aibă rezultate notabile, așa cum se pot cheltui bani puțini cu folos;
absorbția fondurilor comunitare trebuie însoțită de o politică economică bazată pe o strategie coerentă, de lungă durată;
este de preferat ca banii europeni să fie investiți cu preponderență în sectorul public, pentru că, ulterior, beneficiarul investiției este tot public.
BIBLIOGRAFIE
Banciu, Iuliu, Fondurile structurale și de coeziune. În: Economie și administrație locală, v. 11, nr. 4, 2009;
Dobrescu, M. E. (coord.), Fondurile structurale, Editura Eurolobby, București, 2009;
Farta, C-tin, Asistența structurală. Politica de coeziune și implementare în administrația publică locală, nr. 3, București,2011
Onica, Daniela, Implementarea fondurilor structurale și de coeziune în România, Revista Finanțe Publice și Contabilitate, v. 18, nr. 6, 2010;
Pociovălișteanu, Diana-Mihaela, Thalassinos, E., Regional development of Romania as a new member of European Union, paper presented at Eastern Economic Association Annual Conference 2008, Boston, USA, and published in Studies in Regional & Urban Planning, Greece, 2009;
Pociovălișteanu, Diana-Mihaela, Dobrescu, M.E., The Role of Structural Funds in Economic and Social Cohesion Process, European Research Studies, Vol. XII, Issue (2), 2009;
Pascariu, Gabriel; Stănculescu, Manuela, Politica de coeziune a UE și dezvoltarea economică și socială la nivel regional în Romania. EU cohesion policy and Romania's regional economic and social development. București: Institutul European din România, 2007;
Socol, Cristian; Socol, Aura, Modelul european: creștere economică, convergență și coeziune. În: Economie teoretică și aplicată, v. 13, nr.8, 2011;
Ordonanța de Urgență nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, aprobată prin Legea nr. 22/2000;
Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conține prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională;
Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională;
Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European;
Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune;
Cadrul Strategic National de Referință 2007-2013;
PND 2007-2013, Ministerul Finanțelor Publice;
POS CCE – Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice;
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală;
POR – Programul Operațional Regional;
POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu;
POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative;
***
http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/romania/index_en.htm
http://europa.eu/pol/reg/index_en.htm
http://www.infoeuropa.ro
http://www.fonduri-structurale.ro
http://www.electro-sistem.com
Anexa nr.1
Celule de medie tensiune de distribuție secundară
Din producție proprie oferim clienților noștri celule de distribuție secundară, tip ES-01, cu tensiunea nominală de 6-10-20 kV, curent nominal 630 A, curent de scurtcircuit 16 kA. b#%l!^+a?
Celulele ES-01 se execută în mai multe variante constructive în funcție de echiparea solicitată de client:
-Celula de linie cu separator de sarcină în SF6
-Celula de transformator cu separator de sarcină combinat cu siguranțe fuzibile
-Celula cu întreruptor în vid și separator în SF6 (și măsură)
-Celula de cuplă cu separator de sarcină în SF6 (și măsură)
-Celula de măsură
-Celula de măsură cu separator în SF6
-Celula de racord.
Celule de medie tensiune de distribuție primară (celule de stație)
Celulele ZK8 Plus sunt echipamente electrice de medie tensiune, de interior, în carcasă metalică, cu izolație în aer, extensibile, compartimentate, având ca echipamente de comutație întreruptoare în vid și separatoare de sarcină în aer.
Gama ZK8 Plus este compusă din celule individuale tipizate cu diferite funcțiuni. Construcția modulară permite realizarea tuturor configurațiilor cerute în diverse aplicații.
Celulele ZK8 Plus sunt destinate distribuției primare pe partea de medie tensiune a stațiilor de transformare din sistemele de distribuție a energiei electrice.
Unitățile funcționale sunt rezistente la arc electric intern conform standardului SR EN 62271-200:2003, cap. AA, clasa A de accesibilitate, criteriile 1-5.
Caracteristicile tehnice generale:
-Tensiunea nominală: max. 24 kV
-Curentul nominal al barelor generale: max. 2500 A
-Curentul de scurtcircuit: 25 kA (3s).
Anexa 2
Separator de sarcină tripolar de exterior FLC, 24 kV, cu sistem de stingere a arcului electric
Separatorul de sarcină DRIBO FLC, fabricat sub licență DRIBO Cehia, este echipat cu mecanism de stingere a arcului cu resort. Separatorul are o greutate redusă, montarea și operarea acestuia fiind deosebit de ușoară și rapidă.
Contactele separatoarelor de sarcină tip FLC sunt din cupru, argintate galvanic.
Separatorul de sarcină de exterior FLC este construit cu părțile în mișcare pe lagăre de bronz. Aceasta îi asigură o funcționare ușoară și o durată mare de viață.
Aceste separatoare sunt încercate la închidere și deschidere în condiții meteorologice severe, inclusiv acoperite cu un strat de gheață de până la 20mm.
Separatorul FLC se fabrică conform standardelor EN 60694, EN 60265-1, iar izolatorii suport de tip compoziți siliconici utilizați satisfac specificațiile gradului de poluare IV, definite în standardul CSN 33 0405.
În condiții normale de exploatare nu necesită mentenanță pe o perioadă de 16 ani.
b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?
BIBLIOGRAFIE
Banciu, Iuliu, Fondurile structurale și de coeziune. În: Economie și administrație locală, v. 11, nr. 4, 2009;
Dobrescu, M. E. (coord.), Fondurile structurale, Editura Eurolobby, București, 2009;
Farta, C-tin, Asistența structurală. Politica de coeziune și implementare în administrația publică locală, nr. 3, București,2011
Onica, Daniela, Implementarea fondurilor structurale și de coeziune în România, Revista Finanțe Publice și Contabilitate, v. 18, nr. 6, 2010;
Pociovălișteanu, Diana-Mihaela, Thalassinos, E., Regional development of Romania as a new member of European Union, paper presented at Eastern Economic Association Annual Conference 2008, Boston, USA, and published in Studies in Regional & Urban Planning, Greece, 2009;
Pociovălișteanu, Diana-Mihaela, Dobrescu, M.E., The Role of Structural Funds in Economic and Social Cohesion Process, European Research Studies, Vol. XII, Issue (2), 2009;
Pascariu, Gabriel; Stănculescu, Manuela, Politica de coeziune a UE și dezvoltarea economică și socială la nivel regional în Romania. EU cohesion policy and Romania's regional economic and social development. București: Institutul European din România, 2007;
Socol, Cristian; Socol, Aura, Modelul european: creștere economică, convergență și coeziune. În: Economie teoretică și aplicată, v. 13, nr.8, 2011;
Ordonanța de Urgență nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, aprobată prin Legea nr. 22/2000;
Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conține prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională;
Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională;
Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European;
Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune;
Cadrul Strategic National de Referință 2007-2013;
PND 2007-2013, Ministerul Finanțelor Publice;
POS CCE – Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice;
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală;
POR – Programul Operațional Regional;
POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu;
POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative;
***
http://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/romania/index_en.htm
http://europa.eu/pol/reg/index_en.htm
http://www.infoeuropa.ro
http://www.fonduri-structurale.ro
http://www.electro-sistem.com
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Proiectelor Europene DE Dezvoltare A Intreprinderilor Mici Si Mijlocii Reglementari, Facilitati Si Obstacole. Studiu DE Caz (ID: 142323)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.