Managementul Proiectelor Educationale C [304260]
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA PERSONALULUI DIDACTIC
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Lucrare de absolvire
COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. RENATA CERCEL
CURSANT:
CRISTINA CORDA
ORADEA
2017
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA PERSONALULUI DIDACTIC
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Managementul proiectelor educaționale
COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. RENATA CERCEL
CURSANT:
CRISTINA CORDA
ORADEA
2017
CUPRINS
Argument………………………………………………………………………………………………………………4
Introducere…………………………………………………………………………………………………………….5
Capitolul I: Managementul proiectelor…………………………………………………………………..6
I.1. Note definitorii…………………………………………………………………………………..6
I.2. Managerul de proiect………………………………………………………………………….9
I.3. Elaborarea și organizarea proiectelor…………………………………………………11
I.4. Derularea și evaluarea proiectelor……………………………………………………..14
Capitolul II: Managementul proiectelor educaționale…………………………………………….18
II.1. Analiza conceptuală a proiectelor educaționale…………………………………18
II.2. Proiectarea managerială………………………………………………………………….19
II.3 Proiectele educaționale în procesul managerial………………………………….21
II.4. Tipologia proiectelor educaționale……………………………………………………25
Capitolul III: STUDIU DE CAZ: Poiectul Educativ „Orașul Viitorului”………………..28
III.1. Informații despre aplicant………………………………………………………………28
III.2. Informații despre proiect………………………………………………………………..29
III.3. Parteneri……………………………………………………………………………………….31
III.4. Prezentarea proiectului…………………………………………………………………..33
III.5. Concursul județean de creație „Orașul Viitorului”…………………………..36
III.6. Simpozionul județean „Orașul Viitorului”……………………………………….37
III.7. Evaluarea concursului…………………………………………………………………..38
III.8. Rezultatele proiectului……………………………………………………………………46
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………48
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………..50
Anexe
Declarație de autenticitate a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. De exemplu: [anonimizat]iar curățenia în apartament. Raportându-mă la meseria pe care o am, și anume, cea de dascăl, în fiecare zi realizez câte un „proiect” pentru ziua ce urmează, îmi propun pașii pe care îi voi urma, începând de la organizarea clasei pentru ziua în curs, întâlnirea de dimineață, activitățile pe centre pe care le voi desfășura și așa mai departe, iar după managerierea activității de la școală, urmează managerierea axctivității din timpul liber. Există persoane care încearcă să realizeze un manegement de proiect pentru toată viața, aș putea spune, în ordinea: carieră, casă și, mai apoi, copiii, însă managerierea vieții e puțin mai complicată, așa că mai bine ne oprim la managerierea unor proiecte desfășurate pe o perioadă mai scurtă de timp.
În termenii unui proiect, în general, aproape orice activitate întreprinsă de către o persoană sau organizație / instituție poate fi gândită ca un proiect. În orice domeniu de activitate sau în orice sferă de acțiune pot fi imaginate, create și puse în practică exemple de proiecte, pornind de la construcția unei mașini sau, de ce nu, a unei navete spațiale, sau a unui pod peste un râu, a unei case, și terminând cu formarea profesională a unor elevi de liceu, ori studenți, ori proiecte educaționale de orice fel pentru orice ciclu de învățământ, începând de la cel preșcolar, până la cel universitar, ori chiar postuniversitar.
Proiectele la care lucrăm în cadrul unei instituții, este foarte adevărat că sunt mult mai complexe și necesită un nivel mai ridicat de cunoștințe și abilități pentru a le putea concepe și desfășura. Administrarea unui proiect poate să pară o sarcină dificilă, care necesită implicarea unui personal specializat, însă nu e obligatoriu ca tot personalul implicat în proiect să fie de specialitate, dar e bine să apelezi la un specialist în proiecte care să îți arate pașii de urmat în proiectarea și realizarea unui proiect, deoarece, totuși, întocmirea unui proiect presupune un anumit grad de cunoștințe și abilități. Poate să pară greu de înțeles, de realizat și de finalizat, cu siguranță poate îți vine să renunți la întocmirea proiectului, deoarece pe parcursul realizării lui s-ar putea să întâmpini anumite dificultăți, să te bați de anumite uși închise, să iei de la început anumiți pași, de ce nu, întreg proiectul, însă o dată ce ai început să te implici în organizarea și realizarea unui proiect nu e bine să dai înapoi, la fel ca în viață, deoarece la sfârșitul proiectului vei avea o satisfacție foarte mare, că ai fost implicat și că ai dus la bun sfârșit un proiect important.
Am ales ca temă pentru lucrarea mea de absolvire a cursului postuniversitar „Management Educațional” subiectul „Managementul proiectelor educaționale”, deoarece aceasta mi s-a părut mai accesibilă, anul trecut școlar, și anume 2016 – 2017, făcând parte din echipa unui proiect județean ce a fost organizat de școala la care predau, adică Școala Gimnazială „Iuliu Maniu”, din Zalău. Proiectul în care m-am implicat s-a numit „Orașul Viitorului” și s-a adresat atât elevilor, cât și cadrelor didactice din învățământul preuniversitar sălăjean.
Un alt motiv pentru care am ales această temă este faptul că în zilele noatre sunt foarte importante proiectele de orice fel, în orice domeniu, după cum am mai precizat, însă din punctul meu de vedere, un rol foarte important îl joacă proiectele din domeniul învățământului, în special cele educaționale, deoarece cu ajutorul proiectelor educaționale se promovează unitățile de învățământ, însă cel mai important este că în urma unui astfel de proiect cineva va avea un beneficiu, va învăța ceva și, poate, chiar îl va ajuta în dezvoltarea personală, iar de beneficiile proiectelor educaționale pot avea parte atât cadrele didactice ce se implică, cât și elevii ce iau parte la astfel de proiecte.
Introducere
Cuvântul „proiect” a devenit unul dintre cei mai utilizați termeni ale vocabularului limbii române, deoarece în zilele noastre ne confruntăm cu o explozie reală de proiecte în toate domeniile posibile. Orice tip de proiect, fie mai mare sau mai mic, fie de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă modalitatea prin care orice organizație supraviețuiește în mediul actual.
„O problemă cheie a reformei instituționale și curriculare, care a determinat preocupări ale factorilor de decizie și experților în management educațional de a dezvolta cadre metodologice și instrumente operaționale o reprezintă optimizarea procesului de implementare a politicilor și strategiilor educaționale europene și naționale în învățământul românesc. Managementul prin proiecte reprezintă o paradigmă a managementului de succes în sistemul educațional, iar dezvoltarea competențelor și abilităților manageriale de elaborare și coordonare a implementării proiectelor educaționale este o țintă strategică a demersurilor de creștere a numărului proiectelor (mai ales a celor cu finanțare europeană) și de îmbunătățire a practicilor manageriale de coordonare a acestora.”
În elaborarea lucrării am ales să pornesc de la general la particular, astfel încât lucrarea de față este organizată în trei părți, referitoare la fundamentele teoretice ale managementului proiectelor, premiselor metodologice ale proiectelor educaționale și, nu în ultimul rând, studiul de caz privind organizarea și desfășurarea unui proiect educațional la nivel județean, dar și rezultatele obținute în urma unui astfel de proiect.
Capitolul I, „Managemetul proiectelor”, este un capitol teoretic care abordează tema „proiectelor” în general, acesta fiind un preambul pentru celelalte capitole care fac referire la proiectele educaționale. În acest capitol voi face referire la anumite caracteristici ale proiectelor, în general, la rolul important al managerului de proiect, dar și la elaborarea, organizarea, derularea și evaluarea proiectelor.
Capitolul al II-lea, „Managementul proiectelor educaționale”, cuprinde elemente de teorie ce se referă la analiza conceptului de proiectare educațională, a conceptului de proiectare managerială, rolul proiectelor educaționale în procesul managerial dar și la tipologiile proiectelor din domeniul învățământului.
Capitolul al III-lea, „Studiu de caz: Proiectul Județean Orașul Viitorului” prezintă proiectarea, desfășurarea și organizarea unui proiect educațional ce se desfășoară la nivel județean. În acest capitol voi preciza informații despre aplicantul proiectului, informații despre proiect, partenerii ce au fost implicați în desfășurarea proiectului, prezentarea proiectului, prezentarea concursului de creație pentru elevi, simpozionul județean organizat cu ocazia desfășurării acestui proiect, dar și evaluarea concursului și rezultatele obținute ân urma derulării proiectului.
Prin această lucrare, consider că am contribuit într-un mod cât mai concret, la ajutarea colegilor din sistem care ar dori să organizeze și să desfășoare un proiect județean, studiul de caz ajutându-i să întocmească un proiect și să știe care sunt pașii de urmat în elaborarea, organizarea și derularea unui proiect educațional la nivel de județ, fiind prezentate toate documentele și tot ce au nevoie pentru realizarea proiectului.
Capitolul I
Managementul proiectelor
I.1. Note definitorii
În zilele noastre orice activitate este privită ca un proiect modern, care impune o viziune nouă începând cu analiza necesităților proiectului și terminând cu reutilizarea eficientă a rezultatelor acestuia. În literatura de specialitate a apărut drept urmare, termenul de management de proiect ca un istrument de planificare, coordonare, realizare și control al activităților din cadrul proiectelor derulate în diferite sectoare ale societății. Existența unei nevoi în cadrul organizației, instituții sau a societății este asociată cu apariția unui proiect, acesta fiind un răspuns la o problemă apărută. Una din caracteristicile cele mai pregnante ale proiectului este noutatea sa, deoarece orice proiect aduce un element de noutate, o schimbare față de situația existentă.
Dacă ar fi să definim acest fenomen am spune că: „Managementul proiectelor a apărut ca un instrument de planificare, coordonare, realizare și control al activităților complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale și politice moderne.”
Introducerea progresivă a unei culturi orientate spre atingerea rezultatelor într-o perioadă dată este permisă datorită unui proiect ce dispune de termene precise, de obiective, de un responsabil și de mijloace alocate.
Punerea în practică a conceptului de management de proiect este extrem de diversificată în perioada actuală. Elaborarea de proiecte se poate realiza în domenii foarte variate și se referă atât la proiecte generale, care vizează dezvoltarea unei organizații, comunități sau persoane, cât și la proiecte care vizează schimbul de experiență, organizarea de seminarii etc.
Proiectele pot implica o persoană sau echipe de persoane. Acestea apar la toate nivelele de organizare. Un proiect cu termene și obiective precise, cu mijloace exacte alocate este necesar pentru atingerea de rezultate pozitive în unei culturi organizaționale orientată spre succes. De aici rezultă că sunt necesare structuri organizaționale flexibile care să permită reacția rapidă la mediu, orientarea spre piață, să asimileze și să prelucreze în timp util informații noi, să fie inovative și să găsească soluții noi, astfel spus, trebuie dezvoltate concepte manageriale care să permită implicarea personală a angajaților și asumarea răspunderii personale, individuale. Managementul proiectelor poate fi un prim pas spre afirmarea angajaților în spiritul cooperării și deschiderii spre nou.
Pentru început este necesară definirea termenilor de specialitate, înainte de a vorbi despre elaborarea proiectelor, despre managementul de proiect, se vor defini termenii „proiect” și „management”.
Cuvântul „proiect” provine din latinescul „projectum” al verbului „proicere” (a arunca ceva înainte) format din prefixul „pro-” (care indică ceva ce precede acțiunea următoare a cuvântului în timp) și rădăcina „iacere” (a arunca). Rădăcina latină sugerează mișcarea, o traiectorie, o anume relație cu spațiul și timpul. Procesul implicat presupune un punct de plecare folosit ca o bază, de unde cineva se „aruncă” înainte, către un scop. Literatura engleză a adoptat termenul de proiect referindu-se la „un plan a ceva ce trebuie întreprins” și nu efectiv la „actul îndeplinirii acestui plan”.
Dicționarului Explicativ al Limbii Române precizează că termenul de „proiect” are mai multe înțelesuri, cea mai interesante fiind cea de plan sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru. Un alt înțeles conform DEX este de text inițial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat, completat, aprobat și apoi pus în aplicare.
În literatura de specialitate există mai multe definiții pentru un proiect, majoritatea au ca factori generali următoarele caracteristici: unicitate, obiective specifice ce necesită să fie îndeplinite, după un plan, care are la îndemână anumite resurse umane, materiale și un buget stabilit dinainte.
O definiție simplă a proiectului are în vedere faptul că acesta reprezintă „un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate, un produs unic sau un serviciu unic.”
Altă definiție, apropiată de aceasta, subliniază că sub denumirea de proiect sunt reunite „o serie de activități interdependente, care se derulează potrivit unui plan pentru a atinge un anumit obiectiv/pentru a obține anumite rezultate într-o perioadă de timp bine delimitată; activitățile din cadrul proiectului încetează în momentul în care obiectivul respectiv a fost atins.”
Teoreticianul Harold Kerzner definește proiectul ca „o serie de activități și sarcini care au obiective specifice ce trebuie îndeplinite ținând cont de anumite specificații, cu un început și un sfârșit bine definite, având un buget limitat și utilizând resurse umane și materiale.”
Joseph Weiss și Robert Wysocki consideră că un proiect poate fi definit pe baza următoarelor caracteristici: „activitate complexă, unică, finită, cu resurse și buget limitat care implică o serie de persoane și are ca rezultat un produs sau un serviciu.”
Conform lui Constantin Opran proiectul este „un proces nerepetitiv care realizează o cantitate nouă, bine definită, în cadrul unei organizații specializate. Proiectul se caracterizează ca o acțiune unică, specifică, compusă dintr-o succesiune logică de activități componente coordonate și controlate, cu caracter inovațional de natură diferită, realizat într-o manieră organizată metodic și progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost, destinat obținerii cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite.”
Definițiile enunțate mai sus subliniază faptul că proiectele reprezintă activități unice, orientate spre anumite obiective, cu un grad ridicat de noutate și cu o sarcină de lucru complexă, care sunt limitate atât temporal, cât și din punctul de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând, de obicei, o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, implicând o singură persoană sau echipe de persoane, iar obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi, care să fie de folos atât organizației, cât și comunității / beneficiarilor.
În schimb, definițiile mai noi ale proiectelor evidențiază faptul că acestea sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare ale unei organizații/instituții/companii, reprezentând, de fapt, modalitatea prin care este implementată strategia de dezvoltare a unei organizații iar managementul proiectelor oferă „un marcant avantaj strategic”.
De cele mai multe ori, caracteristicile specifice ale unui proiect ies în evidență prin compararea acestuia cu caracteristicile activităților curente. Câteva dintre diferențe se regăsesc în tabelul de pe pagina următoare.
Tabel 1.1.1. – Proiecte vs. activități curente
De aici concluzionăm că, spre deosebire de activitățile curente:
proiectul are un început și un sfârșit clar definite, iar străbaterea acestuia include o succesiune de pași și activități conturate și distinse;
resursele umane, materiale, de timp și financiare, sunt alocate în mod special în vederea realizării activităților folosite în proiect;
fiecare proiect produce un rezultat unic, iar aceste rezultate au obiective specifice de calitate și performanță, așadar atunci când proiectul s-a finalizat, ceva nou a fost creat, ceva ce nu a existat înainte;
proiectele urmăresc un plan organizat pentru a satisface obiectivele stabilite;
un proiect implică în mod normal o echipă care să-l ducă la bun sfârșit: managerul de proiect, echipa de proiect, partenerii, reprezentanți ai guvernului, alte persoane interesate de proiect.
Termenul „management” provine din englezescul „management”, conform DEX precizează următoarele sensuri importante, și anume activitatea și arta de a conduce, dar și ansamblul activităților de organizare, de conducere și de gestiune a întreprinderilor.
În literatura de specialitate managementul este definit ca „meseria care constă în a conduce, într-un context dat, un grup de oameni cu scopul de a atinge în comun obiective conforme finalităților organizației de apartenență”.
De aici rezultă că:
managementul este o meserie: deci o activitate practică ce regrupează un ansamblu de experiențe, cunoștințe tehnice și relaționale;
această meserie constă în a conduce, „a conduce” trebuie perceput ca un termen generic pentru a desemna diferite stiluri de management care sunt posibile;
meseria în cauză se exercită într-un context dat; este vorba aici de mediul economic, politic, social, tipul de cultură dominant, mentalitățile, tradițiile ce determină apariția unor constrângeri/oportunități specifice;
managementul presupune totodată a conduce un grup de oameni; nu trebuie deci confundat managementul cu simplul fapt de a avea un grup de oameni în subordine.
managementul vizează atingerea în comun a unor obiective conforme cu finalitățile organizației.
Așadar putem trage concluzia că managementul proiectelor reprezintă utilizarea unui set de cunoștințe, competențe, deprinderi, instrumente, metode și tehnici specifice în vederea îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale unui proiect anume. Scopul managementului proiectelor îl reprezintă obținerea unui anumit rezultat, respectând constrângerile financiare, de timp, de calitate și cele de natură tehnică impuse proiectului.
I.2. Managerul de proiect
Profesia de „manager de proiect” este una relativ nouă, chiar și la nivel mondial. Există dezbateri aprinse în jurul ideii dacă este sau nu o profesie, iar eforturile de a adjudeca un corp comun de cunoștințe și de competențe, de a stabili criterii profesionale pe baza cărora cineva poate fi numit manager de proiect, de a standardiza aceste cunoștințe, competențe, criterii la nivel global sunt relativ recente, dar destul de substanțiale. Se poate vorbi chiar despre o proliferare a asociațiilor profesionale, a programelor de pregătire în managementul proiectelor, a publicațiilor și a institutelor de profil, ceea ce denotă o anumită efervescență a domeniului.
Managementul proiectelor include și o pregnantă notă legată de modă, în prezent. Utilizarea obositoare, excesivă a termenilor de „proiect”, „managementul proiectelor”, „activitatea prin proiecte”, „managementul prin proiecte”, „manager de proiect” poate conduce la erodarea prestigiului, a statutului activităților și profesiei respective, deși titlul de manager de proiect este în vogă, sună bine, impune, atrage un tip de respect amestecat cu admirație.
Rolul și responsabilitățile unui manager de proiect diferă de la o organizație la alta, însă, în general, munca acestuia presupune definirea obiectivelor, scopului, riscurilor, a bugetului etc., include, de asemenea, definirea sau adoptarea procedurilor specifice managementului proiectelor care vor fi utilizate. Odată proiectul început, managerul de proiect trebuie să gestioneze și să controleze cu succes munca, care presupune:
identificarea, urmărirea, gestionarea și rezolvarea problemelor legate de proiect;
diseminarea proactivă a informațiilor referitoare la proiect;
identificarea, gestionarea și contracararea riscurilor de proiect;
asigurarea calității soluției;
urmărirea îndeaproape a scopului proiectului;
definirea, coordonarea și monitorizarea matricelor de lucru pentru a monitoriza evoluția proiectului și pentru a asigura că rezultatele obținute sunt calitative;
gestionarea planului de lucru pentru a asigura împărțirea și încadrarea muncii într-un interval de timp și un buget stabilite anterior.
Un manager de proiect trebuie să aibă abilități excelente de gestiune a resurselor umane, acestea incluzând:
aptitudini de management general pentru a stabili procesele și asigurarea urmării lor de către oamenii din echipă;
aptitudini de lider pentru a determina echipa să urmeze direcția stabilită, leadership-ul înseamnă comunicarea unei idei, determinarea echipei să o accepte și să se straduiască pentru realizarea acesteia;
stabilirea unor așteptări rezonabile, provocatoare și clare față de membrii echipei, și acordarea responsabilității pentru îndeplinirea acestora;
capacitatea de a acorda feedback-uri echipei în ceea ce privește calitatea performanțelor;
rezistența la stres, putere mare de muncă, capacitatea de a motiva și conduce oamenii, capacitate de control și corecție a planului de execuție, diplomație, putere de convingere, fermitate și flexibilitate;
abilitatea de avea o viziune de ansamblu asupra proiectului, de a corobora și intercala informații care vin din domenii de activitate principial diferite și, nu în ultimul rând, de a menține cursul proiectului permanent către obiectivul final.
Un rol esențial pentru managerul de proiect este rolul de a indica direcția, perspectiva, orientarea strategică, rolul de a armoniza obiectivele proiectului cu obiectivele organizației în ansamblu. Este adevărat că managerul de proiect trebuie să realizeze echilibrul între cei patru factori constrângători buget – timp – calitate – domeniu, adică să să facă tot posibilul astfel încât:
proiectul să se încheie la termenul stabilit;
proiectul să respecte bugetul angajat;
echipa de proiect să fie motivată și în permanență stimulată;
produsul final să fie livrat la parametrii tehnici și la standardele de calitate stabilite inițial.
Comunicarea este principala calitate necesară unui manager de proiect eficient. Posibilitatea apariției erorilor de comunicare crește, date fiind varietatea intereselor implicate în proiecte și mediul în rapidă schimbare al acestora. Facilitează transmiterea la timp a informațiilor în interiorul proiectului, influențând prin aceasta tot ceea ce se face în proiect, o sensibilitate deosebită și o capacitate de a realiza procesul de comunicare în toate aspectele lui. O atenție sporită trebuie acordată aspectelor structurate ale fluxului informațional și, în același timp, crearea unor legături de comunicare adecvate între persoane și instituții care trebuie să știe cum evoluează lucrurile. Un bun manager de proiect trebuie să aibă faptul că trebuie să și asculte echipa de priect, activitate de o importanță critică, capacitatea de a discerne semnalele slabe emise de evenimentele și persoanele cu relevanță pentru schimbare, putând astfel evita anumite și probleme.
Cerințele unui proiect, ale unei echipe sau ale unui departament, pe calea obținerii unei înțelegeri ori a unui compromis cu alte părți interesate sunt îndeplinite prin procesul negocierii. Negocierea are loc atunci când managerul trebuie să se bazeze pe oamenii asupra cărora nu are o autoritate directă, și care, la rândul lor, nu au autoritate asupra managerului de proiect, pentru a obține toate datele și informațiile necesare realizării unui proiect. Negocierea se petrece întotdeauna între două sau mai multe părți, iar în momentul în care participă la negociere, fiecare parte are o anumită poziție de plecare, cu privire la un rezultat pe care îl consideră ideal, și o poziție de rezervă, care, pentru cei care dețin controlul resurselor, reprezintă concesia maximă pe care o pot face, iar pentru echipa de proiect, este minimum necesar de la care mai pot porni lucrările. Managerul de proiect trebuie să negocieze o întreagă gamă de elemente necesare în proiect: resurse, programe sau grafice de lucrări, priorități, standarde și condiții de calitate, proceduri, costuri și aspecte legate de forța de muncă.
În cadrul unui proiect, managerii depind de regulă de o serie de alte persoane, care îi ajută să realizeze schimbarea, uneori este vorba de un grup relativ neînchegat de persoane, alteori de o echipă de proiect constituită în mod oficial. Managerii de proiect trebuie să fie în stare să le insufle spiritul de echipă, sa îi determine să colaboreze în vederea obținerii rezultatului asteptat, indiferent de statutul grupurilor respective.
În conclzie un bun manager de proiect trebuie să aibă:
abilități bune de comunicare;
capacitatea de a fi un bun negociator;
entuziasm față de proiect;
abilitatea de a răspunde la schimbări;
atitudine tolerantă față de situațiile ambigue;
abilități de team building;
orientarea spre client;
cunoștințe referitoare la industria sau tehnologia din proiect.
I.3. Elaborarea și organizarea proiectelor
Prezentarea principalelor etape din ciclul vieții proiectului o voi face în următoarele două subcapitole, elaborarea și organizarea proiectelor o voi face în acest subcapitol, iar în următorul voi vorbi despre derularea și evaluarea proiectelor. Includerea unor puncte de hotărâre după fiecare etapă, o verificare a desfășurării proiectului, sarcini precise și o prevedere a cheltuielilor de proiect mai deosebită, reduce gradul de nesiguranță în derularea proiectelor în structuri clare, faze și procese.
Metodele și structurile suficient standardizate, pentru a oferi siguranță în derulare, pentru a ajuta la reducerea complexității problemelor abordate, pentru a fi ușor de comunicat și adaptabile la cerințele multiple ale realității organizației, sunt necesare în managementul proiectelor. Desfășurarea și etapele de proiect se deosebesc doar în amănunt, în chintesență se mențin aceleași, în funcție de sfera de activitate în care se derulează un proiect.
Un ansamblu de procese, care se suprapun, se intercondiționează reciproc și se pot derula de mai multe ori având intrări diferite, alcătuiesc un proiect, acestea fiind: procese de inițializare; de planificare; de controlling; de execuție și de încheiere.
Premisele derulării tuturor activităților de viitor sunt asigurate de procesele de inițializare, ieșirile acestor procese constituie intrări pentru procesele de planificare.
Pentru atingerea obiectivelor unui proiect, procesele de planificare sunt deosebit de importante. Un proces de bază în cadrul proiectelor îl reprezintă planificarea. Fazele unui proiect sunt: prelevarea informațiilor/analiza, diagnoza, elaborarea soluției, evaluarea soluției și luarea deciziei.
Asigurarea unei imagini cât mai cuprinzătoare și completă asupra situației de la care se pleacă precum și asupra tendințelor de dezvoltare în domeniu este realizată de prelevarea și analiza informațiilor. Interviul și chestionarul sunt tehnici de prelevare a datelor și informațiilor cunoscute din marketing și organizare ce se aplică în această fază.
Relevarea punctelor tari și slabe ale soluției propuse, detectarea șanselor, și a riscurilor este realizată în faza de diagnoză ce presupune o evaluare conștientă a unei stări sau soluții și luarea unei prime decizii, de a continua sau de a abandona proiectul.
Elaborarea soluției este un proces creator ce depinde de membri echipei de proiect, personalitatea, capacitatea de a depăși limitele experienței, de a gândi viitorul, dar și de talentul de moderator și motivator al managerului de proiect. Pentru a ajunge prin compararea avantajelor și dezavantajelor la o decizie cât mai rațională este importantă elaborarea de alternative.
Evaluarea are ca scop alegerea soluției care corespunde cel mai bine obiectivelor propuse și scopului urmărit. De sistemul de valori al celor implicați depinde orice evaluare.
Procesul de planificare cuprinde și aspecte de conținut: panificarea obiectivelor, a sarcinilor, a termenelor, a timpilor de lucru, a cadrului organizatoric, a resurselor, a derulării proiectului a calității rezultatelor precum și planificarea informațională.
În paralel cu procesele de planificare, execuție și încheiere, se derulează procesele de controlling. Documente și informațiile livrate de procesele de execuție reprezentată intrările acestora. Procesele de controlling arată dacă planul întocmit este valid sau trebuie ajustat, comandă procesele de execuție și cele de încheiere, în urma analizei documentelor și informațiilor prezentate.
Realizarea obiectivelor din punct de vedere funcțional, deci execuția în cadrul proiectului, punerea în practică a tuturor măsurilor planificate este reprezintă de procesele de execuție. Astfel se derulează mai multe subprocese ajutătoare: distribuția informației, dezvoltarea echipei de proiect, stabilirea necesităților, selecția resurselor, administrarea contractului, asigurarea calității, acoperirea integrală a obiectivelor. Prin intermediul echipei de proiect se derulează procesele de execuție, însă, dacă este necesar, se apelează și la specialiști externi. Coordonatorul de proiect nu este implicat în realizarea proiectelor, în cazul celor mari, îndeplinind funcția de coordonator de proiect.
Predarea rezultatelor beneficiarului și încheierea administrativă a proiectului este vizată de procesele de încheiere. Postanaliza derulării proiectului asigură atingerea unui standard ridicat de calitate cu costuri reduse în proiectele care vor fi abordate în viitor.
Managementul proiectelor se realizează prin parcurgerea următoarelor etape/faze numite și ciclurile de viață ale proiectului: conceperea, planificare/dezvoltarea ideii de proiect, declanșarea proiectului/formarea echipei, implementarea, monitorizarea și încheierea proiectului, potrivit specialiștilor, însă unii consideră că aceste etape sunt: concepția, planificarea, implementarea și încheierea/evaluarea.
Concepția este prima etapă în cadrul activității de management de proiect și constă în clarificarea ideii care va sta la baza propunerii de proiect, astfel trebuie definit ce și cum vrem să facem, cu cine vrem să lucrăm și de ce resurse avem nevoie. În această etapă este necesar să se acționeze în concordanță cu strategia organizației/ instituției sau a comunității, în funcție de resursele interne și factorii externi, în condițiile prezente și viitoare, în caz contrar se poate vorbi despre un proiect punctual care nu se încadrează în strategia organizațională, ci vine în întâmpinarea unei nevoi/probleme de moment identificate la nivelul organizației sau a comunității, ori ca răspuns la o posibilitate de finanțare. Trebuie să se țină seama, încă din faza de concepție, de strategia globală a organizației/comunității și chiar de strategia regională și națională, urmărindu-se cu prioritate corelarea activității de elaborare și management de proiecte cu activitățile de planificare strategică, în elaborarea proiectelor, astfel orice proiect trebuie să urmărească să vină în întâmpinarea necesităților strategice ale organizației/comunității.
În concordanță cu obiectivele strategice și operaționale ale organizației, cu prioritățile comunității, cu scopurile și valorile asumate, cu misiunea și viziunea organizației trebuie să fie obiectivele proiectului.
Analiza mediului intern și extern, a punctelor tari și slabe, a oportunităților și riscurilor, adică analiza SWOT, trebuie să fie la baza elaborării proiectului. Luând în considerare factorii interni și externi ai unei echipe sau ai unei organizații, analiza SWOT are scopul de a realiza un plan strategic sau de a găsi o soluție la o problemă. Principalul avantaj al acestei analize îl constituie consensul între membrii echipei, care, după ce au căzut de acord asupra punctelor tari și slabe, a oportunităților și a amenințărilor care afectează echipa, este mult mai ușor să se identifice soluțiile necesare.
Întregul proces de management al proiectelor, începând cu concepția și planificarea, dar și pe parcursul celorlalte etape, de implementare și evaluare/încheiere, trebuie să urmărească la toate nivelele și prin toate componentele (managementul activităților, managementul financiar, managementul resurselor umane etc.) “firul roșu” al strategiei organizaționale.
După estimarea impactului în spațiu și timp a proiectelor, asupra organizației și a comunității în ansamblul ei, trebuie luate în vedere cele două laturi ale componentei strategice a managementului proiectelor, de perspectivă și de ansamblu. Un proiect trebuie analizat în profunzime înainte de a fi adoptat, fiind necesară stabilirea priorităților, ținându-se cont de măsura în care proiectul corespunde unor obiective extinse ale organizației și eficiența proiectelor la prima vedere.
Organizarea este a doua fază a activităților din cadrul managementului de proiect. În cadrul acestei etape se ia decizia privind abordarea organizațională ce va fi adoptată și se trece la elaborarea proiectului. După ce în etapa precedentă s-au identificat proiectele necesare, se derulează activitatea de planificare/organizare a proiectului.
În cadrul etapei de organizare este foarte importantă activitatea de documentare referitoare la alte proiecte asemănătoare, derulate în țară sau străinătate. De regulă, un proiect este necesar pentru: a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); a promova ceva nou sau a rezolva o problemă concretă.
Definirea obiectivelor și rezultatelor; stabilirea punctuală a activităților proiectului; identificarea resurselor necesare pentru proiect; dar și conceperea formei finale și planificarea proiectului se realizează în această etapă din ciclul unui proiect.
Un obiectiv poate fi definit ca un deziderat care în urma implementării proiectului poate fi realizat și totodată reprezintă un pas în atingerea scopului propus. Obiectivul proiectului trebuie să fie atât de concret, încât măsura îndeplinirii sale să fie cuantificabilă. Un obiectiv este o stare imaginată, viitoare, selectată și dorită conștient, care poate fi obținută printr-o secvență de activități.
Cei implicați în proiect vor stabili împreună obiectivele necesare proiectului, astfel se vor putea ulterior identifica cu acestea și vor putea depista din timp eventualele piedici care stau în calea îndeplinirii acestora. Deoarece cei implicați în derularea proiectului pot să aibă puncte de vedere diferite, stabilirea obiectivelor poate fi deseori anevoioasă, însă este indicat ca pentru derularea cu succes a unui proiect, toți cei implicați să înțeleagă și să accepte atât obiectivele organizației, cât și cele concrete ale proiectului. Conducerea instituției stabilește obiectivele organizației și cele de dezvoltare, ele constituind baza tuturor activităților și acțiunilor organizației.
Obiectivele trebuie să fie clar formulate, măsurabile, tangibile, relevante, delimitate în timp și verificabile. Pe baza specificației proiectului, împreună cu managerul de proiect și echipa de proiect, se formulează obiectivele proiectului. Problemele tipice care apar în definirea obiectivelor sunt:
obiectivele nu convin tuturor părților implicate;
obiectivele proiectului sunt prea rigide și nu se pot adapta priorităților de schimbare;
nu există suficient timp pentru a defini clar, în totalitate, obiectivele;
obiectivele nu sunt cuantificate corespunzător;
obiectivele nu sunt suficient de bine documentate;
eforturile personalului de proiect nu sunt coordonate.
Este necesar un plan detaliat care definește toate eforturile ce trebuie întreprinse, stabilește responsabilitățile pentru fiecare element organizațional, precum și termenele și bugetele pentru îndeplinirea muncii, pentru a obține rezultatele dorite la nivel de proiect. Managerului de proiect, care este asistat în această activitate de către echipa sa, are responsabilitatea de a pregăti acest plan. Specificarea activităților și detaliea lor, în funcție de organizarea avută în vedere a proiectului și constrângerile impuse, sunt premisele planifiării proiectului.
Stabilirea punctuală a activităților proiectului reprezintă elementul de bază pentru planificarea, controlul și măsurarea performanțelor proiectului. Managerul de proiect poate să aibă posibilitatea să supervizeze efectuarea fiecărei sarcini în parte, dacă documentarea cu privire la activitățile proiectului este completă și bine structurată.
Resursele necesare pentru fiecare activitate sunt transpuse într-un plan al resurselor, după întocmirea planului de activități. Acestea sunt: materiale, umane sau financiare. Factorii cost și timp sunt importanți în planificarea resurselor. Adaptate necesităților reale trebuie să fie sumele incluse în buget și să reflecte realitatea.
Concluzionând, în cadrul conceperii formei finale și planificării proiectului, după consultarea tuturor factorilor de decizie sau a beneficiarilor proiectului, se conturează forma finală. „În momentul începerii activității de elaborare de proiecte trebuie avute în vedere următoarele sfaturi utile pentru elaborarea proiectelor:
Folosiți limbajul partenerilor
Subliniați aspectele de interes pentru donatori
Orientare pe obiective realiste, fezabile
Centrare pe o problemă reală, clară
Folosiți punctele tari/resursele partenerilor
Combinație de resurse
Compatibilitate cu prioritătile naționale/locale
Asigurați implicarea fermă și participarea partenerilor
Activități concrete, practice
Definiți rolurile și responsabilitățile
Indicatori relevanți
Sustenabilitate.”
I.4. Derularea și evaluarea proiectelor
Derularea proiectelor reprezintă a treia etapă în evoluția oricărui proiect, aceasta fiind acea etapă din ciclul de viață al unui proiect în care se execută efectiv lucrările, se îndeplinesc obiectivele și se realizează rezultatele, în măsura în care este posibil.
Sunt definite de la bun început, înainte de declanșarea oricărei activități, criteriile pe baza cărora proiectul este considerat un succes atât în ceea ce privește derularea, cât și produsul final. Respectarea limitelor de timp; respectarea bugetului; exploatarea eficientă a tuturor celorlalte resurse, dar și percepția creată în jurul proiectului trebuie luate în vedere când ne referim la criteriile de succes referitoare la derularea proiectului.
La proiectele simple, faza de implementare se rezumă la implementarea propriu-zisă a noii soluții. În cazul proiectelor complexe trebuie elaborat un concept de implementare, utilizatorii noilor soluții trebuie informați, trebuie elaborat un plan care să susțină soluția practică, iar documentația trebuie să pe înțelesul utilizatorului.
Utilizarea resurselor materiale, financiare și umane este realizată în conformitate cu planul de activități stabilit pentru îndeplinirea dezideratelor propuse în etapele anterioare.
Selectării persoanelor care vor activa în cadrul proiectului necesită o atenție mărită. De capacitățile persoanelor implicate vor depinde într-o foarte mare măsură rezultatele obținute în urma implementării, de aceea resursa umană este una dintre cele mai importante resurse ce vor fi alocate proiectului. Munca în cadrul unui proiect reprezintă un efort colectiv al unui grup format din diferiți indivizi cu capacități, așteptări, experiențe și culturi diferite. În măsură să întrevadă soluții la problemele externe de adaptare este echipa, aceasta răspunzând complexității prin luarea în considerare a unei diversități de perspective care răspund de luarea deciziilor la momentul potrivit.
Coordonarea unei echipe de lucru, derivă o serie de provocări la adresa coordonatorului. Pentru coordonatorul/managerul de proiect este foarte important să dețină aptitudini de construire a unei echipe, în așa fel încât oamenii să lucreze bine împreună și să fie motivați să lucreze din greu pentru realizarea proiectului, în mod special dacă este foarte mare echipa iar proiectul se desfășoară pe o perioadă foarte lungă de timp, cu atât Echipa implicată într-un proiect trebuie să fie capabilă să ia decizii de ordin organizațional și financiar și, în același timp, să insufle un sentiment de energie și încredere în cadrul proiectului, fiind astfel extrem de importantă în dezvoltarea proiectului. Unul dintre elementele cheie ale muncii în echipă este cooperarea eficientă. Marea majoritate a problemelor apărute în cadrul procesului de cooperare se referă la aspectele de ordin relațional și pragmatic.
Fig. 1.4.1. Cei patru poli ai cooperării
Tabel 1.4.1. Cei patru poli ai cooperării
Pentru ca o echipă să aibă succes și să fie eficientă trebuie ca acești patru poli să fie în echilibru. Un model de succes de muncă în echipă presupune existența următorului triunghi:
Pentru a fi eficientă, o echipă are nevoie de existența unui echilibru între produse, procedee și oamenii din cadrul ei. Pentru o mai bună funcționare a echipei pe termen lung trebuie păstrat un echilibru dinamic. Echipele se dezvoltă pe parcursul muncii în echipă, fiind nevoie de timp și efort pentru a deveni efectiv o echipă, astfel încât, orientarea, conștientizarea membrilor echipei și statutul ei sunt într-un proces continuu de transformare iar pentru a fi eficient, grupul trebuie să treacă prin acest proces.
Un manager de proiect performant și o echipă motivată sunt factorii de succes în realizarea unui proiect, motivarea membrilor echipei fiind foarte importantă.
Fig. 1.4.2. Piramida lui Maslow
La baza motivației stă teoria motivațională care cunoaște o gamă largă de factori. Munca de conducere a managerului de proiect se orientează după cunoașterea necesităților și motivațiilor generale ale personalului de proiect. Necesitățile omului la nivel general sunt ierarhizate de către Piramida lui Maslow, însă la nivelul individual acestea sunt diferite și depind în mare parte de personalitatea individului și de contextul cultural și social. Fiecăre membru al echipei are necesități foarte diferite, astfel încât pentru managerul de proiect este important să cunoască atât necesitățile generale, cât și pe cele particulare, individuale ale membrilor echipei de proiect și așteptările acestora în scopul influențării și organizării cadrului motivațional adecvat pentru a-și desfășura activitatea.
Evaluarea proiectului încheie angajamentele avute cu partenerii și se face evaluarea legată de utilitatea proiectului. O activitate foarte importantă, ce va fi realizată în etapa de evaluare, se referă la stabilirea modalităților prin care proiectul va fi continuat ulterior. Un plan de acțiune concret va fi realizat abia în această etapă, deși, în general, astfel de lucruri sunt prevăzute încă din faza elaborării proiectului. Aici se realizează evaluarea proiectului, care reprezintă emiterea de judecăți asupra următoarelor aspecte: dacă s-au atins obiectivele urmărite prin proiect; dacă resursele (umane, financiare și de timp) au fost bine folosite și dacă calitatea activităților a fost corespunzătoare.
O evaluare eficientă presupune îndeplinirea a trei cerințe esențiale: obiectivele proiectului să fie clar definite de la început; monitorizarea trebuie să se efectueze pe parcursul întregului proiect, iar informațiile trebuie culese și prelucrate cu grijă, și nu în ultimul rând rezultatele evaluării trebuie să producă schimbări la nivelul abordării organizaționale. Rezultatele reprezintă finalitatea pentru care este elaborat și implementat proiectul. Atingerea lor reprezintă îndeplinirea obiectivului/lor urmărite. Din acest motiv este important ca, încă de la început, să stabilim rezultatele la care se ajunge în urma implementării proiectului.
Persoane care aparțin organizației, ce implementează proiectul, sau externi pot realiza evaluarea proiectului. Detaliile privind efectuarea acestei activități este bine să fie stabilite încă de la începutul proiectului.
Evaluarea este realizată în trei etape distincte: pre-evaluare, implementarea evaluării și post-evaluare. Planificarea activității de evaluare este realizată în prima etapă. Se stabilește motivul pentru care se face, pentru cine se face, ce se evaluează, de către cine este realizată evaluarea și planul de acțiune al evaluării. Colectarea informațiilor pe baza cărora se face evaluarea, analiza acestora și prezentarea rezultatelor se fac în a doua etapă. În cea de-a treia etapă din activitatea de evaluare se obține acordul asupra recomandărilor care reies din evaluare.
Motivele care stau la baza succesului unui proiect sunt:
Structura organizațională este potrivită echipei proiectului
Echipa proiectului participă la planificare
Echipei proiectului îi este încredințată stabilirea programului
Echipei proiectului îi este încredințată stabilirea unui buget realist
Succesul proiectului este legat de existența unei rețele tehnice planificate
Echipa proiectului lucrează cu birocrația, politica și procedurile existente și nu împotriva lor
Echipa proiectului trebuie să fie de aceeași părere cu privire la stabilirea unor scopuri realiste și specifice ale proiectului
Publicul țintă este implicat de la început în cadrul proiectului.
Concluziile acestui capitol sunt că proiectul este un proces ce presupune:
un punct de plecare de la care cineva „aruncă” ceva „înainte” spre o anumită țintă;
existența unor resurse;
existența unor scopuri care trebuie să fie posibil de îndeplinit;
soluție specifică la o problemă specifică, într-un anumit context;
un început și un final bine definite desfășurate într-un spațiu concret;
implicarea unor variate abilități de planificare și implementare, diverși parteneri sau susținători, precum și a unui număr de activități, evenimente și sarcini;
existența unei echipe ce țintește la binele unei organizații/comunități;
o serie de riscuri și elemente de incertitudine;
existența unor obiective măsurabile care pot fi evaluate, astfel putându-se aprecia dacă s-a făcut ce s-a propus, la calitatea dorită;
un anumit grad de autonomie față de activitățile curente ale organizației;
un ciclu de viață determinat, compus din mai multe etape obligatorii, denumite astfel: identificarea, analiza și formularea proiectului, pregătirea acestuia, evaluarea preliminară a proiectului, angajarea finanțării, implementarea, monitorizarea și evaluarea finală a rezultatelor proiectului.
În consecință putem spune că toate proiectele, indiferent de domeniu, parcurg un ciclu de viață similar, adică faze de proiect similare: faza de elaborare a conceptului; de realizare a conceptului/ sistemului, de implementare, respectiv utilizarea propriu-zisă și de evaluare.
Capitolul II
Managementul proiectelor educaționale
II.1. Analiza conceptuală a proiectelor educaționale
Factori ce condiționează implementarea cu succes a strategiei descentralizării instituționale în domeniul educațional, situați pe mai multe niveluri, sunt:
nucleul conceptual, care conferă consistență cognitivă și legitimează științific procesul managerial;
cadrul metodologic, care validează axiologic și tehnicoprocedural opțiunile strategice ale echipei manageriale;
palierul operațional al activității manageriale, concepută și realizată în mod rațional, în sensul premiselor teoreticometodologice și ca expresie a competențelor tehnologice ale echipei manageriale;
nivelul creativității manageriale, care constituie garanția flexibilității aplicării proiectelor instituționale în diversitatea contextelor organizaționale.
Complexitatea activităților manageriale în contextul reformei instituționale a învățământului românesc, unde școala devine centrul de greutate al deciziilor privind dezvoltarea organizațională și evidența rezultatelor bune în practica managerială a strategiei „managementului prin proiecte”, legitimează eforturile specialiștilor de conturare a unei baze conceptuale în domeniul proiectelor educaționale. Decantarea unor analize conceptuale operaționale, ale termenilor utilizați în activitatea de elaborare de proiecte educaționale și în managementul acestora, pe baza cărora se dezvoltă strategii manageriale și care constituie referențiale în evaluarea proiectelor, este facilitată de un cadru conceptual consistent și specific domeniului educațional.
O abordare comprehensivă a conceptelor esențiale și derivate din domeniul proiectelor educaționale asigură, în cele din urmă, premisele configurării unei culturi a proiectului educațional, care condiționează emergența culturii manageriale și constituie premisele obținerii de rezultate bune ale reformei educaționale, pe mai multe planuri:
proiectele strategice de reformă, cărora le asigură consistența, coerența, adecvarea și fezabilitatea;
procesul dezvoltării organizațiilor școlare, unde schimbările preconizate și produse prin proiecte induc transformări care privesc toate componentele instituționale, de la cele normative până la cele strategic-instrumentale și palierul expresiv (comunicare, climat organizațional);
nucleul dur al rezultatelor reformelor educaționale, reprezentat de optimizarea proceselor de instruire și creșterea performanțelor școlare ale elevilor, ca efect al implementării proiectelor educaționale axate pe dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice, pe optimizarea programelor de instruire și îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
Proiectele educaționale joacă un rol foarte important în funcționalitatea procesului managerial și a celui de instruire. Din această perspectivă, cadrul conceptual al domeniului proiectelor educaționale are un statut epistemologic și metodologic bine conturat, întrucât:
reprezintă conceptul cheie al paradigmei și domeniului „managementului prin proiecte în educație”, în jurul căruia se cristalizează rețeaua conceptuală specifică;
are statutul de reper paradigmatic în problematica reformei curriculare și instituționale și în managementul educațional, unde există preocupări de optimizare a planului operațional la nivelul căruia se implementează schimbările în educație;
în strânsă legătură cu viziunea postmodernă asupra curriculumului, focalizată pe analiza curriculumului în contextul cultural în care se structurează și instituționalizează și pe focalizarea analizelor conceptuale pe percepțiile și ideologiile curriculare, se impune o analiză conceptuală interpretativ-comprehensivă a conceptelor cheie din domeniul proiectelor educaționale, multe dintre acestea fiind proiecte care vizează schimbări la nivelul curriculumului școlar, în toate ipostazele sale (la nivelul componentelor curriculare, al proceselor și produselor curriculare).
Conceptele cheie ale managementului prin proiecte educaționale, în sensul rațiunilor prezentate mai sus, pe care se bazează analizele conceptuale și în spiritul managementului educațional orientat de principiile descentralizării manageriale, sunt:
a) termenii generici de proiectare, proiect, managementul de proiect;
b) conceptul de proces managerial în domeniul proiectelor educaționale, a cărui înțelegere adecvată presupune o analiză sistemic-funcțională a subdomeniilor și activităților componente;
c) conceptele cu care se operează în managementul proiectelor educaționale și care constituie instrumentul primordial al comunicării profesionale: proiectare managerială; proiect educațional; managementul proiectelor educaționale. În aceeași logică interpretativă, sunt și conceptele specifice derivate referitoare la: tipurile de proiecte educaționale, strategii manageriale de proiectare și management în domeniul proiectelor educaționale.
II.2. Proiectarea managerială
Activitatea conștientă, cu un mare grad de raționalitate, de anticipare și prefigurare a demersurilor de realizare a finalităților definite și asumate la nivelul unui sistem, subsistem sau proces, materializată prin proiecte și programe operaționale, desemnează conceptul general de proiectare. În relație cu alte concepte specifice, precum proiectare educațională și proiectare curriculară, proiectarea managerială în educație este un termen derivat.
Proiectarea activității manageriale reprezintă o funcție a managementului instituțional, un proces de anticipare a demersului managerial orientat către realizarea obiectivelor instituționale, un sistem de acțiuni de diferite grade de generalitate/operaționalitate, o activitate ce pune în valoare competențele cognitive și metodologic-acționale ale echipei manageriale, în sens larg, procesual.
Proiectarea managerială reprezintă activitatea de prefigurare a proiectelor și programelor instituționale și educaționale, precum și a strategiilor, metodologiilor de implementare și evaluare a acestora, la nivelul managementului strategic, tactic și operativ, în sens restrâns, strategic-instrumental,.
În opinia lui Șerban Iosifescu, proiectarea managerială reprezintă activitate de „stabilire a traiectului (lor) ipotetic (e) de la ceea ce este – starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizațional – la ceea ce trebuie să fie – starea dezirabilă a (sub)sistemului sau procesului respectiv”. Autorul atenționează asupra delimitării termenului de proiectare de cel de planificare. Astfel, proiectarea desemnează „demersul de stabilire a misiunii și a unor scopuri generale de schimbare motivată a unui sistem sau subsistem și de selectare a opțiunilor strategice sau a căilor privilegiate de acțiune”, în timp ce planificarea are accepțiunea de „stabilire a pașilor concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului: acțiunile efective ce vor fi realizate, resursele (umane, financiare, etc.) alocate fiecărei acțiuni, termene și responsabilități concrete, indicatori de performanță și rezultate concrete așteptate.”
Autoarea Elena Joița abordează proiectarea managerială ca activitate ulterioară actului decizional strategic, care definește problemele care fac obiectul managementului în unitatea școlară, valorificând viziunea sistemică asupra procesului managerial, cu prevalarea funcției decizionale care definește celelalte activități manageriale, astfel încât, proiectarea managerială arată „modalitatea generală de cuprindere a problemelor pe obiectivele unității, de găsire și ordonare a modalităților de realizare în timp, cu factori dați, până la evaluare, de orientare a eforturilor necesare și posibile.”
În contextul aplicării strategiei descentralizării instituționale, proiectarea managerială valorifică noile atribute ale managementului schimbării: modificarea modului de intervenție în situații concrete, pentru diversificarea lor; activizarea și motivarea personalului didactic/a elevilor, în acord cu așteptările, particularitățile acestora; înlocuirea managementului bazat pe control cu unul proiectat pe participare, afirmare, asumare responsabilă de roluri în diversitatea situațiilor educative; opțiunea strategică pentru comunicare, motivare, participare, formare, pentru dezvoltarea activă a organizației școlare; cunoașterea, abordarea constructivă și înlăturarea barierelor în calea schimbării.
Adaptând modelul curricular al proiectării pedagogice, axat pe obiectivele instructiv – educative și bazat pe relațiile de interdependență dintre elementele curriculare și modelul proiectării manageriale a curriculumului, avansăm următoarea schemă a proiectării manageriale a programelor educaționale, care reprezintă grafic esența acestei activități:
Fig. 2.2.1. Modelul proiectării manageriale a programelor educaționale
Proiectarea managerială este realizată pe trei niveluri de generalitate: prognoza, planificarea, programarea, pentru asigurarea coerenței, logicității și operaționalității demersurilor de prefigurare a demersurilor manageriale. Acțiunile anticipative pe nivele de realizare a obiectivelor, în care sunt puse în acțiune sarcini, resurse, structuri, relații, programe concrete și denumesc componentele proiectării manageriale, sunt definite de acești termeni.
Dimensiunea strategică a proiectării manageriale la nivelul organizației școlare, anticipând demersurile de aplicare a reformei învățământului, este reprezentată de prognoză. Dezvoltarea unității școlare în perspectivă, anticiparea problemelor ce pot apărea pe parcursul procesului de dezvoltare a unității școlare, conturarea liniilor directoare în activitatea instituțională, devenind instrument de politică managerială, se prevăd în acest nivel al proiectării. Prognoza urmărește realizarea obiectivelor generale care conduce la dezvoltarea țintelor strategice, la dezvoltarea curriculară, la dezvoltarea bazei materiale a școlii, la dezvoltarea personalului didactic, la dezvoltarea relațiilor comunitare ale școlii, și este concretizată în proiectul de dezvoltare instituțională a școlii, raportându-se la obiectivele instituționale ale școlii.
Planificarea reprezintă dimensiunea tactică a proiectării manageriale, cuprinzând demersurile manageriale de realizare a problemelor definite prin prognoză, de obicei pe intervalul unui an școlar. Planificarea managerială, ca formă a proiectării pe termen mediu, precizează operații, precum:
efectuarea evaluării inițiale a resurselor, factorilor generali și specifici (materiali, umani, sociali);
repartizarea, coordonarea sarcinilor, mijloacelor, a responsabilităților, a termenelor;
evaluarea punctelor critice, a riscurilor, a tipurilor de decizii posibile, a variantelor strategice după condițiile concrete;
gruparea problemelor conturate specific, a factorilor corespunzători în jurul obiectivelor unității;
stabilirea criteriilor de evaluare a realizării obiectivelor instituționale.
În viziune sistemică este elaborată planificarea, astfel încât fiecare activitate devenind mijloc de realizare a obiectivelor generale, etapă în procesul progresiv de realizare a țintelor strategice, după cum fiecare dintre aceste activități este concretizată prin programe și planuri operaționale. Proiectul managerial al unității școlare pe un an școlar, uneori un semestru școlar, și proiectul curricular al școlii, elaborat de regulă pe ani școlari, sunt produsele planificării.
Dimensiunea operațională a proiectării manageriale, ce anticipează demersurile manageriale de realizare a obiectivelor pe acțiuni concrete, sarcini și operații este reprezentată de programare. După formularea țintelor strategice, a obiectivelor generale și definirea strategiilor de realizare, vine activitatea de programare, aceasta fiind rezultatul deciziilor operative și asigurând elementul de conexiune al proiectării cu celelalte activității manageriale, și anume organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea și reglarea procesului managerial. Programele, planurile operaționale, în care sunt precizate sarcini concrete, resursele disponibile, responsabilități și termene de realizare, sunt instrumentele activității de programare.
II.3. Proiectele educaționale în procesul managerial
Termenul de proiect desemnează instrumentul prin care se întreprinde o activitate cu caracter ameliorativ, care materializează demersul anticipativ la nivelul unui sistem sau proces și care angrenează, în vederea atingerii obiectivelor prestabilite, un ansamblu de strategii, resurse umane, materiale, financiare, temporale, modalități, tehnici și proceduri de implementare, monitorizare și evaluare, în sens larg.
Elementele definitorii ale proiectului, relevate în studiile indicative, sunt:
proiectul este o întreprindere unicat, cu o inițiere și finalizare clară, desfășurată în vederea realizării unor obiective bine conturate, cu raportarea la o serie de parametri de costuri, termene, calitate;
proiectul este constituit dintr-un sistem de resurse delimitate (umane, materiale, financiare, procedurale), astfel angrenate și gestionate de un pol unic de responsabilitate, încât să se producă schimbările dezirabile;
toate categoriile de proiecte au un ciclu de viață asemănător, constituit din faze, etape și operații de elaborare, implementare și evaluare;
proiectele se deosebesc de nonproiecte prin unicitate și implementarea unor schimbări.
Analizele termenului de proiect educațional relevă diverse conotații ale termenului, a căror clarificare este necesară pentru înțelegerea sensului managerial al proiectului educațional. În procesul educațional, sensul de bază al termenului de proiect este cel didactic, dar și acest caz desemnează realități pedagogice diferite:
metodă de învățare, bazată pe principiul “learning by doing“;
instrumentul curricular, elaborat de profesor, care concretizează demersul anticipativ al procesului instructiveducativ la nivelul unei unități de învățare sau unități de conținut, fiind un intermediar între anticiparea mintală și materializarea faptică a situațiilor de instruire;
metodă alternativă de evaluare, care constă în elaborarea de către elevi a unei lucrări aplicative de cercetare în care este prefigurat demersul investigativ, de la faza pregătitoare până la cea de finalizare, de valorificare a rezultatelor.
Proiectul educațional reprezintă o activitate sau un set de activități desfășurate potrivit unui plan, cu scopul de a atinge un obiectiv clar definit, pe o perioadă de timp dată și care se vor incheia o dată cu realizarea obiectivelor, altfel spus acesta prezintă modul de organizare a unei activități caracterizat prin: utilizarea unor resurse prestabilite, alocate special, pe o perioadă bine determinată, pentru atingerea unor obiective clar definite.
O activitate repetitivă; o organizație; un set de active (un proiect poate pune în funcțiune un set de active; un set de active poate fi o resursă pentru un proiect; un ,,activ” reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere) nu sunt proiecte.
În cadrul unei lucrări metodice în domeniul proiectelor educaționale, Venera Cojocaru și Liliana Sacară, sintetizând și interpretând studiile indicative din literatura de specialitate, relevă conotațiile pedagogice actuale ale termenului de proiect educațional, de la cea de modalitate de organizare a activității de învățare la cea mai cuprinzătoare ipostază, formă de interacțiune educativă/managerială:
investigație amănunțită realizată de către elevi, focalizată pe o temă generală, subiect de interes pentru copii, pe care îl vor dezvolta;
acțiune de cunoaștere de natură practică, având caracter de învățare prin descoperire, dintr-o dublă perspectivă: efort deliberat de cercetare realizat de către copii, abordând subiectul în mod amplu și o investigare extinsă a unui subiect din sfera idealului sau practicului către care copilul își canalizează toată atenția și energia;
instrument de sprijinire a dezvoltării comportamentului elevilor de la experiența instinctivă la cea reflexivă;
modalitate de învățare și dezvoltare colaborativă, care abordează educabilii ca participanți activi la propria formare;
un ansamblu de activități corelate, organizate, ancorate în scopuri și obiective bine delimitate, cu strategii și resurse specifice, ceea ce evidențiază caracterul de instrument al schimbării, dezvoltării instituției școlare în plan structural și funcțional, sensul managerial al termenului de proiect educațional.
Proiectului educațional are un sens managerial mult mai cuprinzător decât cel al proiectului didactic, referindu-se atât la activitatea echipei manageriale a școlii, cât și la cea a profesorilor, ca manageri ai clasei de elevi, dar și ca membri ai echipelor de proiect în cadrul unității școlare.
Un demers inițial, ce asigură o bună înțelegere a conceptelor specifice managementului proiectelor educaționale, constă în delimitarea termenilor de proiect, program educațional, plan operațional:
proiectul cuprinde un set de intenții generale vizând dezvoltarea individuală, a unui colectiv de elevi, a unei organizații școlare, rețele instituționale;
programul educațional reprezintă un sistem unitar de activități orientate spre atingerea unor obiective clar definite, în funcție de obiective ale dezvoltării instituționale, analiza de nevoi educaționale și resursele disponibile;
planul operațional reprezintă o suită de activități și modalități organizatorice, clar definite și descrise, care urmăresc atingerea finalităților stabilite prin program.
Ansamblul principiilor, direcțiilor strategice și procedurilor operaționale de desfășurare la nivel structural-funcțional, analiza de context și nevoile educaționale, deciziile privind obiectivele generale ale schimbărilor preconizate, elaborarea proiectelor educaționale și organizarea echipelor de proiect, coordonarea implementării proiectelor și monitorizarea proiectelor, evaluarea multilaterală a proiectelor și reglarea procesului și revizuiri proiectelor, în direcția realizării la standarde de înaltă performanță reprezintă procesul managerial în domeniul proiectelor educaționale.
Adaptând abordările generale ale procesului de învățământ, propuse de profesorul Dan Potolea (1991, apud Iucu, 2000), la procesul managerial în domeniul proiectelor educaționale, avansăm următoarele modele interpretative:
a) Abordarea procesuală, reprezentând planul dinamic al desfășurării procesului managerial, presupune o analiză diadică, la nivel de:
– faze: analiza resurse-nevoi, proiectare, implementare, evaluare; ceea ce poate fi reprezentat grafic astfel:
– procese: decizii strategice, proiectare, organizare, coordonare, monitorizare, evaluare, reglare. Decizia ca centrul vital al procesului managerial este valorificată de managementul actual. În acest sens, reprezentarea grafică a analizei procesuale a managementului în domeniul proiectelor educaționale este prezentată în figura următoare.
Fig. 2.3.1. Planul procesual de analiză a managementului în
domeniul proiectelor educaționale
b) Abordarea structurală, care include următoarele componente: analiza resurse-nevoi educaționale; obiective educaționale; proiecte și programe educaționale; strategii manageriale de implementare, monitorizare, evaluare și reglare a proiectelor și programelor educaționale; timpul de derulare a proiectelor; relații educaționale în cadrul echipelor de proiect și în context partenerial. Abordarea structurală reprezintă planul static de analiză al procesului managerial și poate fi reprezentat grafic astfel:
Fig. 2.3.2. Planul structural de analiză a procesului managerial
în domeniul proiectelor educaționale
Realizarea unor analize globale și de finețe asupra conceptelor din nucleul epistemic al activității manageriale în domeniul proiectelor educaționale, care să le ofere calitatea comprehensiunii cognitive și proprietatea de parte teoretică fezabilă, este permisă datorită abordărilor multidimensionale ale procesului managerial.
II.4. Tipologia proiectelor educaționale
O bază teoretică bine definită, dezvoltată pe perspectivele de abordare și domeniile educaționale de referință, prin construirea unui sistem taxonomic al proiectelor și programelor educaționale, reprezintă un demers legitim, prin necesitatea existenței unor repere normative și metodologice pentru factorii responsabili ai proiectării și managementului proiectelor și programelor. În funcție de mai multe criterii pot fi reunite categoriile de proiecte și programe educaționale:
1. După nivelele de percepere a proiectelor, inventarul proiectelor este organizat în jurul a trei paliere, de unde pot fi selecționate categorii de proiecte relevante în domeniul educațional (Boutinet, 1993, apud Alecu, 2007):
nivelul I (situații ale vieții cotidiene în context tehnologic): proiectul legat de vârste (proiectul adolescent de orientare, proiectul adult: vocațional, personal); proiectul de activitate (proiectul de formare, proiectul de dezvoltare, proiectul de cercetare); proiectul de intenții (proiectul de lege, proiectul de dispozitiv tehnic); proiectul de organizații (proiectul de referință, proiectul participativ);
nivelul II (abordările științifice care conferă statutul teoretic al proiectului): proiectul ca necesitate vitală (proiectul teleologic, proiectul teleolonomic); proiectul ca miză existențială (proiectul fenomenologic, proiectul behaviorist și cibernetic, proiectul personal și umanist, proiectul societal);
nivelul III (operatoriu): proiectul pedagogic (proiectul educativ, de formare); proiectul tehnologic (proiectul instituțional).
2. După aria de extensiune a schimbărilor preconizate:
proiectul educațional, ca activitate de interes general, configurat în jurul orientărilor și valorile fundamentale ale educației (concepția despre om, idealul educației);
proiectul pedagogic, ca acțiune anticipativă de configurare a activităților și proceselor educaționale, referitoare la activitatea educatorilor și a educabililor, la relațiile între aceștia;
proiectul instituțional, ca instrument al politicii manageriale, centrat pe schimbarea, inovarea și dezvoltarea unității școlare în plan structural și funcțional.
3. După semnificația paradigmatică:
proiecte și programe educaționale în manieră behavioristă;
proiecte și programe educaționale în viziune cognitivconstructivistă.
4. În funcție de axarea pe anumite dimensiuni ale proiectării (dimensiunea tehnologică sau descriptivă):
proiecte tehnologice;
proiecte procesuale;
proiecte situaționale.
5. După tipul de management al proiectului:
proiecte cu un management bazat pe responsabilitate individuală;
proiecte cu un management bazat pe un stat major, constituit din managerul de proiect și o echipă de specialiști;
proiecte cu un management mixt.
6. În funcție de sursele de finanțare ale proiectului:
proiecte cu finanțare internă, din bugetul instituției;
proiecte cu finanțare externă, din bugete ale organismelor Uniunii Europene sau internaționale (Banca Mondială, UNICEF), din fonduri guvernamentale sau ale organizațiilor și fundațiilor nonguvernamentale;
proiecte în cofinanțare.
7. În funcție de domeniul educațional la care se raportează proiectele și programele:
proiecte și programe din domeniul dimensiunilor clasice ale educației: programe modulare de aprofundare/ extindere/ remediere a pregătirii teoretice și practice (pentru elevi, studenți, cadre didactice), proiecte de educație prin teatru și prin activitate fizică și sport, proiecte și programe sociale, proiecte și programe culturale, proiecte și programe din domeniul educației estetice;
proiecte și programe tematice, din domeniul problematicii actuale a educației.
8. În funcție de spațiul educațional de derulare a proiectelor:
proiecte derulate la nivelul organizației școlare;
proiecte educaționale zonale;
proiecte educaționale naționale;
proiecte derulate în spațiul european;
proiecte internaționale.
9. După factorii implicați în implementarea proiectului:
proiecte educaționale elaborate și gestionate de o singură entitate administrativă (instituție școlară, organizație nonguvernamentală, instituții ale structurilor guvernamentale);
proiecte bilaterale, bazate pe administrarea proiectului de către două entități, pe baza unui acord de parteneriat;
proiecte multilaterale, gestionate în baza unui acord de parteneriat încheiat între cel puțin trei entități.
10. După domeniul funcțional al strategiei de dezvoltare a instituției școlare:
programe de dezvoltare curriculară la nivel formal și nonformal;
programe de dezvoltare a bazei materiale și achiziționare de echipamente;
programe de dezvoltare a resurselor umane;
programe de dezvoltare a parteneriatelor școlare;
programe de dezvoltare a relațiilor școlii cu factori ai comunității locale sau cu alți factori educativi.
11. În funcție de grupurile-țintă:
programe pentru dezvoltarea profesională a corpului profesoral;
programe de învățare remedială (pentru elevi cu dificultăți de învățare);
programe de excelență, pentru elevi cu posibilități aptitudinale înalte;
programe de asistență psihopedagogică specializată a elevilor;
programe de egalizare a șanselor fiecărui elev în cadrul instruirii pe baza noilor tehnologii de informare și comunicare;
programe pentru educația adulților;
programe pentru educația părinților;
programe de popularizare a ofertei educaționale a școlii.
12. În funcție de axele prioritare și domeniile majore decintervenție în vigoare, ale Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanțate prin Fondul Social European:
12.1. Proiecte educaționale din Axa prioritară 1 – Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, încadrate în următoarele domenii majore:
Domeniul 1.1. Acces la educație și formare profesională inițială de calitate;
Domeniul 1.3. Dezvoltarea resurselor umane în educație și formare profesională;
Domeniul 1.4. Calitate în formarea profesională continuă;
12.2. Proiecte educaționale din Axa prioritară 2 – Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii, din domeniile majore:
Domeniul 2.1. Tranziția de la școală la viața activă;
Domeniul 2.2. Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii;
Domeniul 2.3. Acces și participare la formarea profesională continuă;
12.3. Proiecte educaționale din Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale, încadrate în Domeniul major de intervenție 6.2. Îmbunătățirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile pe piața muncii.
13. După categoriile de programe și direcții strategice ale Comisiei Europene, din cadrul Lifelong Learning Programme:
proiecte educaționale din cadrul Programului Sectorial Comenius, adresat instituțiilor de învățământ preuniversitar;
proiecte educaționale aparținând Programului Erasmus, bazat pe cooperarea multilaterală în cadrul învățământului superior european.
Capitolul III
Studiu de caz
Proiectul educativ „Orașul Viitorului”
III.1. Informații despre aplicant
În acest capitol voi prezenta un model de proiect educațional, din a cărei echipă de organizare a proiectului am făcut parte, și rezultatele obținute în urma desfășurării acestuia.
Proiectul educativ în organizarea căruia m-am implicat s-a numit „Orașul Viitorului”. Acesta s-a desfășurat la nivel județean, deoarece a fost prima ediție. Tipul proiectului a fost: concurs județean de creație artistico-plastică.
Desfășurarea concursului a avut loc în anul școlar 2016-2017, perioada derulării fiind din noiembrie 2016 până în mai 2017.
Proiectul educativ „Orașul Viitorului” a fost avizat de Inspectorul Școlar General, profesor Pop Maria. (Anexa 1)
Formularul de aplicație pentru proiectele ce au fost cuprinse în calendarul activităților educative județene a fost avizat de către Inspector educativ al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj, profesor Jurcă Ildiana , cu numărul 10042, din data de 22.11.2016. (Anexa 2)
Numele instituției care a aplicat, a organizat și a desfășurat concursul a fost Școala Gimnazială „Iuliu Maniu”, din localitatea Zalău, județul Sălaj. Adresa școlii este Bulevardul Mihai Viteazul, numărul 35, numărul de telefon / fax: 0260 613 318 iar adresa poștei electronice este scimaniu@yahoo.com.
Coordonatorii proiectului au fost:
Bolojan Lucia Florina, profesor pentru învățământul primar, e-mail: bolojanlucica@yahoo.com;
Marosy Stefania Veronica, profesor pentru învățământul primar, e-mail: stefania_marosy@yahoo.com;
Chiș Delia Ioana, profesor limba și literatura română, e-mail: iona_delia_chis@yahoo.com.
Toate cadrele didactidce coordonatoare sunt profesori titulari în școala care a organizat și desfășurat concursul. Numărul total al cadrelor didactice din școală, participante la proiect a fost de 34, dintre care 3 coordonatori, 12 în echipa de organizare a proiectului iar restul au participat doar cu lucrări. Numărul elevilor din unitate participanți la proiect a fost de 150.
Echipa de organizare a proiectului a fost alcătuită din 12 membri, după cum am mai precizat, aceștia fiind:
Ciupe Carmen Florentina, profesor informatica, e-mail: ciupe.carmen@yahoo.com;
Iosif Gabriella, profesor educație fizică, e-mail: gabiiosif_gabi@yahoo.com;
Asandului Liana, profesor istorie, e-mail: lianapop04@yahoo.com;
Ilieș Alexandra-Camelia, profesor limba engleză, e-mail: camelia_alexandra_i@yahoo.com;
Damian Alina Ligia, secretar, e-mail: damian_alina@yahoo.com;
Brebeanu Loredana, profesor educație plastică, e-mail: lorebrebeanu@yahoo.com;
Gordan Viorica, profesor pentru învățământul primar, e-mail: gordan50zalau@yahoo.com;
Șandor Maria, profesor pentru învățământul primar, e-mail: maria_sandor45@yahoo.com;
Corda Cristina, profesor pentru învățământul primar, e-mail: cristinanaghiu13@yahoo.com;
Oros Daniela, profesor pentru învățământul primar, e-mail: oliver_as72@yahoo.com;
Șortan Crina Claudia, profesor pentru învățământul primar, e-mail: sortan_crina@yahoo.com;
Sântămărean Lia, învățătoare, e-mail: sintamareanlia@yahoo.com.
III.2. Informații despre proiect
Proiectul a avut ca motto: „Logica te va duce de la A la B. Imaginația te va purta dincolo de limite.”, Albert Einstein.
După cum am mai menționat titlul proiectului este „Orașul Viitorului” iar tipul activității principale din cadrul proiectului este aceea de concurs, ce s-a organizat la nivelul județului Sălaj.
Domeniul în care s-a încadrat proiectul a fost domeniul cultural-artistic, arte vizuale. În anul școlar 2016-2017 s-a desfășurat prima ediție a concursului.
Numărul de participanți la proiect a fost unul mare. În organizarea și desfășurarea concursului s-au implicat un număr semnificativ de participanți din unitatea de învățământ aplicantă: 150 de elevi și 15 cadre didactice. Proiectul a fost deschis tuturor elevilor și cadrelor didactice din învățământul preuniversitar sălăjean.
Bugetul total al proiectului a fost de 1750 ron, din care 1500 ron a constituit bugetul solicitat de la Primăria Municipiului Zalău, iar diferența de 250 ron a fost contribuția proprie a aplicantului. Devizul estimativ al proiectului a fost aprobat, semnat și ștampilat de directorul unității aplicante. (Anexa 3) Devizul a fost următorul:
Tabel 3.2.1 Deviz estimativ
Proiectul derulat a fost unul cu participare atât directă și indirectă, cât și online.
Beneficiarii direcți ai activităților derulate în cadrul proiectului au fost elevii și cadrele didactice din școală, dar și elevii și cadrele didactice ale unităților de învățământ partenere. Reprezentanții instituțiilor partenere, părinții elevilor și membrii ai comunităților locale care au participat la acest proiect au constituit beneficiarii indirecți ai proiectului.
În cadrul proiectului s-au încheiat acorduri de parteneriat cu instituții reprezentative în domeniul educației și culturii ale județului Sălaj: Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, Primăria Municipiului Zalău, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu”, Asociația Învățătorilor Sălăjeni.
Desfășurarea activităților proiectului s-a realizat în mai multe etape, etape pe care le voi prezenta în continuare.
În primul rând, s-a constituit echipa de proiect, s-au stabilit partenerii, s-a formulat scopul, s-au stabilit obiectivele, s-au stabilit activitățile propuse și modalitățile de desfășurare a acestora, s-au stabilit responsabilitățile.
Un alt pas important a fost mediatizare proiectului cu precizarea condițiilor de participare.
În ceea ce privește implicarea elevilor în concurs, aceștia au trebuit să realizeze, sub îndrumarea unui cadru didactic coordonator, lucrări cu tema „Orașul viitorului”, potrivit celor două secțiuni:
Creații artistico-plastice, utilizând tehnici de lucru variate pe suport A4/A3 (pictură, machetă, colaj);
Creații literare care implică realizarea unui material scris sau în format electronic. Fiecare cadru didactic a putut să participe cu maximum 3 lucrări realizate de elevi, care să respecte tematica dată.
Următorul pas, în ceea ce privește elevii, coordonați de profesori, a fost înscrirea lucrărilor în concurs, urmată de expedierea acestora către adresa Școlii „Iuliu Maniu”, Zalău, în cazul lucrărilor de la secțiunea „Creații artistico-plastice”, iar în cazul lucrărilor de la secțiunea „Creații literare”, acestea au trebuit trimise la adresa electronică: concurs_creatie_scimaniu@yahoo.com.
După primirea lucrărilor, s-a organizat o expoziție cu lucrările elevilor și a început diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul unităților partenere.
O altă e parte a proiectului a fost organizarea Simpozionului Județean „Orașul viitorului” desfășurat la Școala Gimnazială „Iuliu Maniu”, Zalău, simpozionul fiind adresat cadrelor didactice din județul Sălaj, din toate ciclurile de învățământ, adică: preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
Un alt punct a fost realizarea revistei „Orașul Viitorului”, nr. 1, cu înregistrare ISSN.
La final s-au înmânat/expediat documentele proiectului către participanți, și anume acord de parteneriat semnat și vizat de unitatea de învățământ aplicantă, adeverință de participare pentru cadrele cordonatoare și cele participante la simpozion, diplome pentru lucrările premiate ale elevilor și CD-uri cu toate lucrările elevilor și ale profesorilor.
Activitățile principale ale proiectului au fost:
concursul de creație artistico-plastică în format electronic pentru elevii din învățământul primar și gimnazial;
derularea activităților din proiect ce au generat un schimb de experiențe și practici educaționale menite să cultive sensibilitatea artistică a elevilor și să dezvolte imaginația creatoare a acestora.
Impactul educativ asupra grupului țintă a vizat valorificarea potențialului creativ al participanților.
III.3. Parteneri
Un rol foarte important l-au jucat partenerii implicați în proiect, atât instituțiile reprezentative locale ale județului Sălaj, care au cât și unitățile de învățământ parterne, din județ.
În continuare voi enumera parteneri implicați în proiect și descrierea parteneriatului. Voi începe cu instituțiile reprezentative locale, 6 instituții și comitetul părinților școlii aplicante: (Anexa 4)
Primăria Municipiului Zalău, cu sediul în Zalău, Piața Iuliu Maniu, nr. 3, telefon: 0260 610 550, e-mail: primaria@zalausj.ro, site: www.zalausj.ro;
Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, cu sediul în Zalău, Piața 1 Decembrie 1918, nr. 11, telefon/fax: 0260 612 870, e-mail: office@culturasalaj.ro;
Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu”, cu sediul în Zalău, Piața Iuliu Maniu, nr. 13, cod 450016, telefon/fax: 0260 632 007, e-mail: bibadulti@yahoo.com, bibcopii@yahoo.com, site: www.bjs.ro, persoană de contact: Prof. Florica Pop;
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, cu sediul în Zalău, strada Unirii, nr. 9, cod 450042, telefon: 0260 612 223; fax: 0260 661 706, e-mail: muzeul.zalau@gmail.com, site: www.muzeuzalau.ro, persoane de contact: dr. Pop Marin și prof. Szabo Attila;
Casa Corpului Didactic Sălaj, cu sediul în Zalău, strada Unirii, nr. 2, cod 450059, telefon: 0260 661 396, fax: 0372 873 614, e-mail: ccdsalaj@yahoo.com, site: www.ccdsj.ro, persoană de contact: prof. Corina Emilia Forț;
Asociația Învățătorilor Sălăjeni, cu sediul în Zalău, strada. Crișan, nr. 15/A, telefon: 0740 302 729, e-mail: asociatia_invatatorilor_salajeni@yahoo.com, site: www.bizartelecom.ro/ais/, persoană de contact: inspector Teodor Sărăcuț-Comănescu;
Comitetul de părinți ai Școlii Gimnaziale „Iuliu Maniu” Zalău, reprezentant –Țurcaș Anca, telefon: 0721 218 878.
Școlile partenere în derularea proiectului județean au primit o „Invitație”, în care au fost date toate detaliile pentru înscrierea și participarea, atât la concursul de creație destinat elevilor, cât și la simpozionul adresat cadrelor didactice. (Anexa 5) Școlile partenere au fost următoarele:
Liceul Tehnologic „Cserey-Goga” Crasna, cu sediul în Crasna, Piața Eroilor, nr. 14, telefon/fax: 0260 636 062, e-mail: grupscolarindcrasna@yahoo.com, persoană de contact: înv. Chiș Iulia , cu telefon: 0740 591 727. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
Școala Gimnazială „Horea” Cizer, cu sediul în Cizer, nr. 262, telefon: 0260 625 408, fax: 0260 625 515, e-mail: horeacizer@yahoo.com, persoană de contact: înv. Turcaș Florica, cu telefon: 0748 198 695. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială Nr. 1 Agrij, cu sediul în Agrij, nr. 46, telefon/fax: 0260 658 587, e-mail: scoalaagrij@yahoo.com, persoană de contact: înv. Pop Simona, cu telefon: 0745 529 816. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Porolissum” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Porolissum, nr. 9, telefon/fax: 0260 612 388, e-mail: sc_porolissum@yahoo.com, persoană de contact: prof: Săbăduș Daniela, cu telefon: 0751 122 237. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Liceul Tehnologic Nr. 1 Gîlgău, cu sediul în Gâlgău, nr. 28, telefon/fax: 0260 647 057, e-mail: samgalgau@yahoo.com, persoană de contact: prof. Hozan Crina, cu telefon: 0745 302 661. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
Școala Gimnazială „Aurelia și Lazăr Cosma” Treznea, cu sediul în Treznea, nr. 81, telefon/fax: 0260 658 060, e-mail: scoala_treznea@yahoo.com, persoană de contact: prof. Crișan Simona, cu telefon: 0741 984 021. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială Nr. 1 Dobrin, cu sediul în Dobrin, nr. 28, telefon: 0260 668 805, fax: 0260 668 872, e-mail: scoaladobrin@zalau.astral.ro, persoană de contact: prof. Hebe Daniela, cu telefon: 0753 944 788. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Simion Bărnuțiu” Zalău, cu sediul în Zalău, Bulevardul Mihai Viteazul, nr. 3, telefon/fax: 0260 616 959, e-mail: scoala_simion_barnutiu@yahoo.com, persoană de contact: înv. Ciunt Florentina, cu telefon: 0745 238 935. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Simion Bărnuțiu” Bocșa, cu sediul în Bocșa, nr. 74, telefon: 0260 623 518, fax: 0372 873 243, e-mail: scoalabocsa@yahoo.com, persoană de contact: înv. Ficuț Claudia, cu telefon: 0740 875 777. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Corneliu Coposu” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Simion Bărnuțiu, nr. 75, telefon: 0260 612 381, fax: 0260 667 084, e-mail: scoalacoposu@yahoo.com, persoană de contact: înv. Crainic Daniela, cu e-mail: daniela_crainic@yahoo.com. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Gheorghe Lazăr, nr. 3, telefon/fax: 0260 615 469, e-mail: scoalaghlazar@yahoo.com, persoană de contact: înv. Negrean Monica, cu telefon: 0745 752 155. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Crișan, nr. 15/A, telefon/fax: 0260 612 263, e-mail: sceminescu@samtv.ro, persoană de contact: înv. Horvat Rodica. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială Nr. 1 Hereclean, cu sediul în Hereclean, strada E81, nr. 32, telefon: 0260 629 163, fax: 0260 629 531, e-mail: scoalahereclean@yahoo.com, persoană de contact: prof. Lipovan Carmen, cu telefon: 0740 243 279. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială Nr. 1 Buciumi, cu sediul în Buciumi, nr. 193, telefon/fax: 0260 624 687, e-mail: scoalabuciumi@yahoo.com, persoană de contact: prof. Ciupe Anca, cu telefon: 0746 855 863. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială Nr. 1 Bănișor, cu sediul în Bănișor, nr. 36, telefon/fax: 0260 637 504, e-mail: scoala_banisor@yahoo.com, persoană de contact: prof. Iepure Ana, cu telefon: 0740 138 564. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Vasile Lucăcel” Someș Odorhei, cu sediul în Someș Odorhei, nr. 235, telefon/fax: 0260 654 616, e-mail: somes_odorhei_scoala@yahoo.com, persoană de contact: prof. Creț Alina, cu telefon: 0745 238 228. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
Liceul cu Program Sportiv „Avram Iancu” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Avram Iancu, nr. 38, telefon/fax: 0260 613 441, e-mail: lic.avramiancu@yahoo.com, persoană de contact: prof. Brebeanu Loredana, cu telefon: 0746 711 422. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar, gimnazial și liceal.
Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Aleea Torentului, nr. 9, telefon/fax: 0260 610 201, e-mail: liceuldearta_ioansima@yahoo.com, persoană de contact: prof. Ciofa Aurica, cu telefon: 0749 372 897. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar, gimnazial și liceal.
Liceul Ortodox „Sfântul Nicolae” Zalău, cu sediul în Zalău, strada Crișan, nr. 15/A, telefon/fax: 0260 610 842, e-mail: seminarul.ortodox.zalau@gmail, persoană de contact: prof. Cucevan Liliana, cu telefon: 0746 104 453. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar, gimnazial și liceal.
Școala Gimnazială „Horea” Șimleu Silvaniei, cu sediul în Șimleu Silvaniei, strada Horea, nr. 26, telefon: 0360 566 006, fax: 0360 511 834, e-mail: s_horea@yahoo.com, persoană de contact: prof. Brebeanu Loredana, cu telefon: 0746 711 422. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar, primar și gimnazial.
III.4. Prezentarea proiectului
Proiectul „Orașul viitorului” a început de la întrebarea „Cum văd lumea în viitorul îndepărtat?”. Pentru a răspunde la aceasta, copiii claselor primare și gimnaziale și-au imaginat, au cercetat, au proiectat și au construit orașe ale viitorului care au întruchipat viziunea lor despre evoluția urbană, cât și soluții la problemele deja existente, incluzând managerierea apei, agricultura urbană și energia verde.
Acest proiect educațional flexibil, interdisciplinar, a oferit elevilor ocazia de a desfășura munca unui inginer, de a identifica probleme, a aduna idei, a găsi soluții de proiectare, de testare, retestare apoi construcție și de a-și împărtăși rezultatul muncii. Elevii participanți:
au aplicat concepte de matematică și științe în rezolvarea problemelor lumii reale;
au dezvoltat aptitudini de scris, gestionare a timpului și rezolvare a problemelor;
au răspuns provocărilor inginerești, prin cercetarea și propunerea de soluții;
au învățat modul în care funcționează comunitatea și devin cetățeni mai buni;
au dezvoltat capacități de manageriere eficientă a timpului.
Scopul proiectului a fost de a valorifica potențialului creativ prin realizarea unor compoziții artistico-plastice sau literare folosind diverse materiale și tehnici adecvate.
Obiectivele specifice ale proiectului au fost:
cultivarea sensibilității artistice a copiilor;
valorificarea experienței pozitive a cadrelor didactice în abordarea educației artistico-plastice;
realizarea de lucrări artistico-plastice folosind, la alegere, diferite tehnici de lucru învățate;
dezvoltarea spiritului de competiție și colegialitate;
dezvoltarea imaginației și a creativității elevilor, prin solicitarea aestora de a elabora lucrări literare, practice și plastice;
valorificarea potențialului creativ al școlarilor;
realizarea unei expoziții cu lucrările copiilor.
Grupele țintă cărora li s-a adresat proiectul au vizat atât elevii ciclului primar și gimnazial, cât și cadrele didactice din județul Sălaj.
Beneficiari direcți ai proiectului au fost elevi și cadrele didactice implicate, din județ.
Beneficiari indirecți au fost părinți, membri ai comunității locale, reprezentanți ai instituțiilor din domeniul educațional și cultural.
Durata de desfășurare a proiectului a fost de 7 luni, după cum am mai precizat.
În cadrul proiectului educativ județean „Orașul viitorului”, ce s-a desfășurat în perioada noiembrie 2016 – mai 2017, în cadrul Școlii Gimnaziale „Iuliu Maniu”, Zalău, la care au participat: elevi, cadre didactice, părinți, dar și reprezentanți ai comunității locale, s-au desfășurat mai multe activități, după cum urmează.
Activitatea 1: Constituirea echipei de proiect, stabilirea partenerilor, formularea scopului, a obiectivelor, stabilirea activităților propuse și a modalităților de desfășurare a acestora, stabilirea responsabilităților.
Activitatea 2: „Călător din viitor…printre cărți”, activitate în colaborare cu Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu”.
Activitatea 3: Mediatizarea proiectului cu precizarea condițiilor de participare.
Activitatea 4: Concursul de creație artistico-plastică, desfășurare și jurizare.
Activitatea 5: Organizarea și desfășurarea simpozionului județean.
Activitatea 6: Organizarea expoziției „Orașul viitorului”.
Activitatea 7: Înmânarea/expedierea documentelor proiectului către participanți.
Activitatea 8: Diseminarea rezultatelor proiectului.
Proiectul a urmărit implicarea cadrelor didactice într-un demers educativ de la care s-a așteptat:
implicarea a cel puțin 300 de elevi în realizarea unor lucrări de creație literară și plastică;
creșterea interesului elevilor pentru activități școlare și extrașcolare;
implicarea continuă a comunității locale în activitățile școlii;
creșterea prestigiului școlii.
Modalitățile de monitorizare și de evaluare ale proiectului au fost:
analiza produselor activității;
expoziție cu rezultatele activităților;
raport final de proiect;
diplome și adeverințe;
un CD care cuprinde lucrările elevilor și cadrelor didactice, cu înregistrare ISSN;
popularizarea proiectului prin publicarea de articole în presă, pe site-ul școlii și în alte medii online și de socializare.
În ceea ce a privit resursele umane, deschiderea elevilor și profesorilor spre activități extracurriculare, spre munca în echipă, au fost confirmate de rezultatele obținute în urma participării la acest gen de activități organizate în școală sau în afara ei.
Resursele materiale necesare desfășurării proiectului au fost la îndemâna școlilor angajate în proiect reprezentând o parte dintre spațiile din școală, calculatoare, imprimante, internet etc.
Din punct de vedere financiar, cheltuielile au fost acoperite din sponsorizări.
Activitățile de promovare/mediatizare și de diseminare care au fost realizate în timpul implementării proiectului au fost următoarele:
popularizarea activităților din proiect pe site-urile partenerilor și unităților de învățământ preuniversitar participante;
mediatizarea proiectului în mass-media locală (presă, televiziune);
organizarea expoziției cu lucrările elevilor.
Pe pagina următoare voi prezenta Diagrama Gantt (după creatorul acestora, Henry Gantt, care a inventat-o în perioada primului război mondial) a activităților desfășurate în cadrul proiectului educativ județean „Orașul Viitorului”, incluzând perioada de desfășurare a activității, precum și responsabilii activităților.
Tabel 3.4.1 Diagrama Gantt a activităților
III.5. Concursul județean de creație pentru elevi
Concursul de creație artistico-plastică „Orașul Viitorului” s-a adresat elevilor din învățământul primar și gimnazial, sub coordonarea cadrelor didactice din județul Sălaj.
După cum am mai precizat, elevii au realizat, sub îndrumarea cadrului didactic coordonator, lucrări cu privire la evoluția urbană în viitorul îndepărtat, pe baza activității de cercetare, de studiere a direcției de dezvoltare, de identificare a problemelor/situațiilor deja existente care pot influența tendințele etc.
Fiecare cadru didactic a putut participa cu maximum 3 lucrări care au respectat tematica dată.
Înscrierea lucrărilor în concurs s-a făcut până în data de 30 aprilie 2017, prin completarea unei „Fișe de înscriere” (Anexa 6), pentru concursul județean „Orașul Viitorului” și expedierea acesteia prin e-mail la adresa: concurs_creatie_scimaniu@yahoo.com. Toate lucrările au fost fi trimise în original la secretariatul unității școlare organizatoare, și anume Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău, iar cele în format electronic, inscripționate pe un CD, până la data de 5 mai 2017, însoțite de contractul de parteneriat listat și ștampilat în dublu exemplar, cu număr de înregistrare, fișa de înscriere listată, un plic autoadresat și timbrat, pentru primirea ulterioară a adeverințelor și diplomelor, la adresa Școala Gimnazială „Iuliu Maniu”, Bulevardul Mihai Vieazul, nr.35, Zalău, jud. Sălaj, cu mențiunea: Pentru concursul „Orașul Viitorului”.
Pentru înscrierea la concurs, nu s-a perceput nici un fel de taxă, școala aplicantă, prin directorul ei, luându-și un angajament. (Anexa 7) Lucrările nu au fost returnate.
În elaborarea lucrărilor s-a avut în vedere specificul celor trei secțiuni: creații plastice, creații literare și creații în format electronic.
În cadrul secțiunii „Creații plastice” lucrările au putut fi executate pe formatele A3 sau A4 în următoarele condiții tehnice: ulei, acuarelă, vopsele acrilice, peniță, pastel, tehnică mixtă, pe hârtie sau colaj.
Lucrările au purtat un titlu conform temelor enunțate și au fost etichetate pe verso, cu majuscule, astfel: titlul lucrării, numele și prenumele elevului, clasa, școala, numele și prenumele cadrului didactic coordonator, localitatea.
Criteriile de apreciere a lucrărilor au fost următoarele:
încadrarea în temă;
gradul de acoperire al lucrării, armonia cromatică;
originalitate;
aspect îngrijit.
Au fost luate în considerare lucrări efectuate doar de elevi.
La secțiunea „Creații literare” s-au putut înscrie elevi din învățământul primar și gimnazial.
Cerințele pentru redactarea compunerilor au fost următoarele:
compunerea a trebuit să fie scrisă cu litere de mână sau la calculator, pe format A4;
la sfârșitul compunerii, în partea dreaptă, s-a scris numele și prenumele elevului, clasa, școala și numele cadrului didactic îndrumător.
Cerințele pentru redactarea creațiilor literare în format Word au fost următoarele:
format Word 2003, dimensiune A4, 1-2 pagini, Times New Roman 12, distanța dintre rânduri de 1. Toate lucrările vor fi redactate cu diacritice (ș, ț, ă, â, î), în caz contrar nu vor fi luate în considerare;
titlul lucrării se va scrie cu Times New Roman 14, bold, centrat, iar numele elevului, al profesorului coordonator și școala unde funcționează se vor scrie cu Times New Roman 14, bold, aliniere dreapta.
Criteriile de evaluare a creațiilor literare au fost următoarele:
respectarea structurii specifice tipului de scriere pentru care s-a optat;
încadrarea în temă /concordanță între titlu și conținut;
viziune personală, originală asupra temei propuse;
organizarea ideilor în scris;
acuratețea și bogăția limbajului;
stilul și vocabularul adecvate conținutului; claritatea enunțului; varietatea lexicului;
respectarea regulilor de ortografie și de punctuație;
așezarea corectă în pagină.
Fiecare elev a putut participa cu o singură creație literară.
În cadrul celei de-a treia secțiuni, și anume „Creații în format electronic”, s-au acceptat lucrări în următoarele formate:
Desene create cu: Paint, Pixlr, Gimp, Photoshop etc.;
Prezentari electronice: ppt, pps pptx, ppsx, create cu PowerPoint sau Google Slides;
Video create cu: Movie Maker, Youtube Editor, WeVideo etc;
Pentru platformele online (Prezi, Google Slides, WeVideo, Youtube Editor) vă s-a trimis link-ul proiectului, care a fost făcut public pentru a putea fi vizualizat.
Criteriile de evaluare a creațiilor în format electronic au fost:
informația a fost bine structurată, clară și concisă;
aspectul estetic al lucrării;
originalitatea lucrării;
proiectul nu a trebuit să conțină materiale aflate sub incidența drepturilor de autor –
copyright.
S-au acordat diplome și medalii pentru premiile speciale, iar pentru locurile I, II, III și mențiuni, diplome, pentru fiecare nivel de clasă, diplome de participare pentru elevi și diplome pentru cadrele didactice coordonatoare.
În data de 12 mai 2017, s-a organizat o expoziției cu lucrările elevilor la Primăria Municipiului Zalău.
Persoana de contact din cadrul concursului a fost prof. înv. primar. Bolojan Lucia Florina, cu telefon: 0740 902 988, e-mail: bolojanlucica@yahoo.com.
III.6. Simpozionul Județean „Orașul Viitorului”
Scopul simpozionului a fost de a promova valorile educaționale și culturale, schimbul de experiențe și bune practici (demersuri didactice, proiecte și parteneriate educaționale, discipline opționale) care să evidențieze importanța încurajării imaginației creatoare în educația copiilor și tinerilor.
Simpozionul a avut două secțiuni:
Secțiunea 1: „Călător în viitor”, unde au fost valorificate lucrări și experiențe ale unor personalități care au surprins în scrierile lor anumite aspecte dintr-un viitor probabil, regăsite în prezentul pe care îl trăim.
Secțiunea 2: „Experiențe și practici educaționale”, menite să evidențieze imaginația creatoare a elevilor. La această secțiune au fost descrise activități și metode specifice din experiența personală prin care se încurajează și se valorifică creativitatea și imaginația elevilor.
Pentru a participa la simpozion, cadrele didactice din județ, au trebuit să îndeplinească anumite condiții de participare, pe care le voi menționa în rândurile ce urmează. Regulamentul simpozionului a fost avizat de către Inspectorul Școlar General Sălaj. (Anexa 8)
După cum am mai menționat, proiectul a fost deschis tuturor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar sălăjean.
Cadrele didactice care au dorit să participle la acest simpozion au completat „Fișa de înscriere” (Anexa 9), la Simozionul Județean „Orașul viitorului” care s-a trimis prin email la adresa: simpozion_scimaniu@yahoo.com până la data de 30.04.2017.
Cadrele didactice participante la simpozion au primit o diploma de participare precum și CD-ul publicat cu ISSN. Pentru fiecare lucrare s-au admis maximum 2 autori la o lucrare.
La fel ca și în cazul concursului județean de creație pentru elevi, nici în cazul simpozionului județean, dedicat cadrelor didactice, nu s-a perceput taxă de participare.
În continuare voi prezenta cerințele pentru redactarea lucrărilor ce au fost relizate, trimise si primite.
Lucrările propuse au trebuit să se încadreze în tematica celor două secțiuni și au respectat următoarele cerințe:
format Word 2003, dimensiune A4, 2-4 pagini, Times New Roman 12, distanța dintre rânduri de 1; toate lucrările au fost redactate cu diacritice (ș, ț, ă, â, î), în caz contrar nu au fost luate în considerare;
titlul lucrării s-a scris cu Times New Roman 14, bold, centrat, iar autorul/autorii și școala unde funcționează s-au scris cu Times New Roman 14, bold, aliniere dreapta;
o lucrare a putut avea maximum doi autori, după cum am mai precizat;
la bibliografie s-au consemnat obligatoriu sursele, inclusiv cele de pe internet; nu au fost acceptate lucrări plagiate sau lucrări care au participat și în alte competiții, responsabilitatea afirmațiilor din materiale a aparținut autorilor;
lucrările în format Word 2003, redactate conform cerințelor de mai sus, au avut următoarea denumire: nume_prenume_secțiunea (ex: Popa_Monica_secțiunea 1) și au fost transmise organizatorilor în format electronic pe adresa de e-mail simpozion_scimaniu@yahoo.com până la data de 05.05.2017, însoțite de „Fișa de înscriere”;
expedierea prin poștă (data limită 05 mai 2017) a „Acordului de parteneriat educațional” (Anexa 10), listat și ștampilat în dublu exemplar, cu număr de înregistrare, fișa de înscriere listată, un plic autoadresat și timbrat, pentru primirea ulterioară a adeverințelor și diplomelor la adresa: Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău , Bulevardul Mihai Vieazul nr.35, Zalău, jud. Sălaj.
Simpozionul s-a desfășurat cu participarea indirectă a cadrelor didactice implicate, la sediul Școlii Gimnaziale „Iuliu Maniu” Zalău, Bulevardul Mihai Viteazul, nr. 35, sala festivă, în data de 11 mai 2017.
Toate lucrările au fost evaluate de către Comisia de evaluare compusă din:
Președinte: prof. Ciupe Carmen Florenina
Membri: Pop Florica, Bejenariu Corina, Săuca Daniel, Sărăcuț-Comănescu Teodor, prof.Chiș Delia Ioana.
Persoana de contact a fost prof. înv. primar. Bolojan Lucia, tel: 0740 902 988, e-mail: bolojanlucica@yahoo.com, la fel ca și în cazul concursului județean de creație dedicat elevilor.
III.7. Evaluarea concursului
În urma concursului județean de creație pentru elevi s-au acordat în total 69 de premii și mențiuni, distribuite pe nivel de clasă și în funcție de numărul de lucrări total pentru fiecare nivel de clasă.
Pentru jurizarea lucrărilor s-a constituit un juriu format din 5 membri, care au evaluat lucrările și au acordat premii. Membrii juriului au fost reprezentanți ai unităților / instituțiilor locale partenere.
Juriul a fost alcătuit din următorii membri:
Ciupe Carmen, profesor de informatică, reprezentat al școlii aplicante, și anume, Școala Gimnazială „Iuliu Maniu”, Zalău;
Florica Pop, directorul Bibliotecii Județene „Ioniță Scipione Bădescu, din municipiul Zalău;
Corina Bejenariu, directorul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, din județul Sălaj;
Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură și Artă Sălaj, situat în municipiul Zalău;
Sărăcuț -Comănescu Teodor, profesor doctor, inspector școlar de specialitate, învățământul primar, reprezentant al Asociației Învățătorilor Sălăjeni.
În concurs au fost înscrise în total 312 lucrări realizate de elevi, la cele 3 secțiuni. Pe lângă cele 20 de unități școlare, pe care le-am menționat în subcapitolul „Parteneri”, care au fost de la început parteneri ai proiectului, s-au mai alăturat elevi și profesori de la încă 6 unități școlare din județ. Aceste instituții de învățământ, ce s-au alăturat pe parcurs proiectului, sunt:
Școala Gimnazială Archid, cu sediul în Archid, nr. 115, telefon: 0260 653 151, e-mail: scoalaarchid@yahoo.com, persoană de contact: prof. Simai Klara Krisztina, cu telefon: 0749 555 871. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: preșcolar și primar.
Liceul Tehnologic „Ioachim Pop”, cu sediul în Ileanda, str. Simion Bărnuțiu, nr. 37, telefon/fax: 0260 648 728, e-mail: grsc_ipop_ileanda@yahoo.com, persoană de contact: prof. Mihuț Camelia, cu telefon: 0748 756 245. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială Nr. 1, Românași, cu sediul în Românași, nr. 15, telefon: 0260 624 115, fax: 0260 624 116, e-mail: scoalaromanasi@yahoo.com, persoană de contact: prof. Ciupe Carmen Florentina, cu telefon: 0740 858 246. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Gheorghe Sincai”, cu sediul în Bobota, nr. 81/A, telefon/fax: 0260 652 485, e-mail: scoala_bobota@yahoo.com, persoană de contact: prof. Risco Raluca Anamaria, cu telefon: 0766 857 354. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Școala Gimnazială „Petri Mor”, cu sediul în Nușfalău, Str. Petöfi Sandor, nr. 16, telefon: 0260 670 007, fax: 0260 670 171, e-mail: scoalapetrimor@yahoo.com, persoană de contact: prof. Moisi Mirela, cu telefon: 0755 124 897. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
Liceul Tehnologic „Octavian Goga”, cu sediul în Jibou, Str. Wesselenyi Miklos, nr.3, telefon/fax: 0260 644 652, e-mail: scoalagogajibou@yahoo.com, persoană de contact: prof. Baboș Gabriela, cu telefon: 0743 548 846. Au participat din cadrul școlii, elevi și profesori, din nivelul: primar și gimnazial.
În continuare voi prezenta situația concretă a premiilor, a mențiunilor și a premiilor speciale, pentru fiecare secțiune în parte, pe nivel de clasă.
La secțiunea „Creații artistico-plastice” au fost înscrise cele mai multe lucrări, și anume un total de 207 lucrări. Câteva dintre lucrările premiante la această secțiune le voi anexa. (Anexa 11) În rândurile de mai jos voi prezenta situația distribuirii premiilor pe nivel de clasă. La ciclul primar au fost înscrise 120 lucrări, obținându-se 26 premii, din care la clasa pregătitoare au fost înscrise 16 lucrări și s-au obținut 4 premii, după cum urmează în tabelul următor:
Tabel 3.7.1. Premii clasa pregătitoare, „Creații artistico-plastice”
La nivelul clasei I s-au obținut 6 premii, fiind înscrise 24 de lucrări, situația premiilor fiind prezentată în continuare:
Tabel 3.7.2. Premii clasa I, „Creații artistico-plastice”
Din totalul de 31 de lucrări înscrise la nivelul clasei a II-a, s-au obținut 6 premii, după cum urmează:
Tabel 3.7.3. Premii clasa a II-a, „Creații artistico-plastice”
Pentru nivelul clasei a III-a au fost înscrise 29 de lucrări și s-au obținut 6 premii, tabelul următor arătând situația concretă a premiilor obținute:
Tabel 3.7.4. Premii clasa a III-a, „Creații artistico-plastice”
Clasa a IV-a a avut înscrise 20 de lucrări, 4 premii s-au obținut, distribuite astfel, după cum arată tabelul:
Tabel 3.7.5. Premii clasa a IV-a, „Creații artistico-plastice”
Pentru ciclul gimnazial s-au obținut 18 premii, dintr-un total de 87 de lucrări înscrise, iar la clasa a V-a s-au obținut 4 premii, din 17 lucrări înscrise, după cum urmează în tabelul de mai jos:
Tabel 3.7.6. Premii clasa a V-a, „Creații artistico-plastice”
Clasa a VI-a a înregistrat un număr de 20 de lucrări înscrise, 4 dintre acestea fiind premiate, după cum arată tabelul:
Tabel 3.7.7. Premii clasa a VI-a, „Creații artistico-plastice”
La nivelul clasei a VII-a au fost înscrise un număr total de 23 de lucrări și s-au obținut 5 premii după cum urmează:
Tabel 3.7.8. Premii clasa a VII-a, „Creații artistico-plastice”
Pentru clasa a VIII-a s-au înscris 27 de lucrări și s-au obținut 5 premii, după cum urmează în tabelul următor:
Tabel 3.7.9. Premii clasa a VIII-a, „Creații artistico-plastice”
La secțiunea „Creații literare” s-au înregistrat 97 de lucrări, iar din acestea 22 au fost premiate. (Anexa 12) La această secțiune nu s-au înscris lucrări pentru următoarele clase: clasa pregătitoare, clasa a V-a și clasa a VIII-a.
La ciclul primar, s-au înscris în total 52 de lucrări, dintre care 16 au fost premiate. după cum urmează să precizez în continuare.
Pentru clasa I s-au înscris în total 25 de lucrări, dintre care 5 au fost premiate, situația premiilor fiind prezentată în tabelul următor:
Tabel 3.7.10. Premii clasa a I-a, „Creații literare”
La nivelul clasei a II-a s-au înscris 15 lucrări și s-au obținut 4 premii, situația la acest nivel fiind prezentată în tabelul următor:
Tabel 3.7.11. Premii clasa a II-a, „Creații literare”
Pentru clasa a III-a s-au înscris 19 lucrări, 4 obținând premii, după cum urmează în tabelul următor:
Tabel 3.7.12. Premii clasa a III-a, „Creații literare”
În tabelul de pe pagina următoare este prezentată situația celor 3 premii obținute, la nivelul clasei a IV-a, dintr-un total de 15 lucrări înscrise.
Tabel 3.7.13. Premii clasa a IV-a, „Creații literare”
La ciclul gimnazial au fost înscrise 27 de lucrări, dintre care 6 au fost premiate. Clasa a VI-a a înregistrat un total de 14 lucrări înscrise, dintre care 3 au obținut premii:
Tabel 3.7.14. Premii clasa a VI-a, „Creații literare”
La nivelul clasei a VII-a s-au înscris 13 lucrări, dintre care 3 au fost premiate:
Tabel 3.7.15. Premii clasa a VII-a, „Creații literare”
Pentru secțiunea „Creații în format electronic” s-au înscris 8 lucrări și s-au obținut 3 premii, după cum urmează în tabelul următor:
Tabel 3.7.16. Premii secțiunea „Creații în format electronic”
La Simpozionul Județean „Orașul viitorului” s-au înscris 20 de lucrări. (Anexa 13) Lucrările au fost verificate și validate de către membri de echipă de proiect, dar și de către Sărăcuț – Comănescu Teodor, profesor de limba și literatura română, doctor, inspector școlar de specialitate, învățământul primar, de această dată, în calitate de reprezentant al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj. În tabelul următor voi prezenta ce lucrări au participat în cadrul simpozionului județean:
Tabel 3.7.17. Lista lucrări Simpozion „Orașul Viitorului”
III.8. Rezultatele proiectului
Activitatea din cadrul proiectului a adus o mare contribuție la descoperirea și stimularea talentelor, aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului și a pasiunii pentru creativitate. Sarcinile de învățare au vizat creativitatea și implicarea elevilor în diverse activități extrașcolare.
Proiectul s-a desfășurat conform planificării, atingând scopul și obiectivele propuse. Acțiunea pedagogică din acest proiect s-a centrat în egală măsură pe formarea competențelor și a capacităților intelectuale de bază, prin raportarea problematicii la experiențele copiilor.
Rezultatele reprezintă ceea ce obținem efectiv în urma derulării unui proiect. Ele sunt direct legate de obiective, astfel âncît dacă obiectivele au fost realizate atunci și proiectul a atins rezultatul dorit.
În continuare voi realiza analiza SWOT a proiectului educațional județean
„Orașul Viitorului”.
Puncte tari:
Realizarea unui program de activități atractive, flexibile, adaptabile și creative ce au contribuit la dezvoltarea personală a participanților în vederea îmbunătățirii atingerii obiectivelor propuse.
Activitățile propuse au contribuit la dezvoltarea personală a participanților în vederea îmbunătățirii atingerii obiectivelor propuse.
Cunoașterea și dezvoltarea creativității, atât în rândul elevilor, cât și în rândul cadrelor didactice implicate.
O bună delimitare a responsabilităților fiecărui elev în ceea ce privește realizarea lucrării.
Stârnirea interesului pentru activitățile non-formale.
Majoritatea cadrelor didactice din școala aplicantă s-au implicat în pregătirea și desfășurarea activităților extrașcolare.
Puncte slabe:
Lipsa cunoașterii în profunzime a ceea ce înseamnă elaborarea, organizarea și desfășurarea unui proiect, lucru cea a creat anumite obstacole, însă acestea au fot depășite.
Oportunități:
Modele de bună practică.
Amenințări:
Influența negativă a stării economice generale asupra cadrelor didactice și elevilor.
Rezultatele înregistrate în urma activităților desfășurate au fost unele pozitive, în desfășurarea proiectului implicându-se numeroși elevi, dar și multe cadre didactice, ținând cont de faptul că este doar prima ediție a proiectului, implicarea acestora ducând la:
dobândirea, de către elevii din grupul țintă, de competențe și abilități necesare inserției sociale și autodezvoltării profesionale prin activități extracurriculare;
identificarea problemelor din comunitate care s-ar putea rezolva prin activități ale școlii;
dezvoltarea imaginației și a creativității elevilor, prin solicitarea aestora de a elabora lucrări literare, practice și plastice.
realizarea de expoziții cu lucrările copiilor, atât la Primăria Municipiului Zalău, cât și la școala aplicantă, și anume Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău.
Dintre rezultatele măsurabile ce s-au concretizat în urma desfășurării proiectului, cea mai importantă realizare este că acesta a primit continuitate pe mai mulți ani deoarece a primit International Standard Book Number (ISBN). Casa Corpului Didactic a ajutat și a contribuit la acordarea ISBN, au finanțat codul internațional de identificare pentru CD-urile trimise cu cod de bare, la Biblioteca Națională din Bucuresti, 6 CD-uri care au costat in jur de 600 lei.
Cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău s-au organizat întâlniri lunare, pe diferite teme, pentru promovarea proiectului. (Anexa 14) La aceste întâlniri lunare au participat elevi și cadre didactice din cadrul școlii aplicante. Activitățile desfășurate pe parcursul derulării proiectului au fost următoarele:
„Ultimii dinozauri din Transilvania” – expoziție de dinozauri în luna octombrie 2016;
„Bijuteriile naturii – fluturi și gândaci” – expoziție de fluturi și gândaci în luna noiembrie 2016;
„Măști tradiționale din Maramureș” – expoziție de măști în luna decembrie 2016;
„Cool să fii cool-t” – vermnisajul expozițiilor realizate în urma proiectului cu același nume în luna ianuarie 2017;
„Să învățăm arta țesutului” – atelier practic desfășurat în luna februarie 2017;
„Povestea lutului” – atelier practic desfășurat în luna martie 2017;
„Din tainele naturii” – atelier practic desfășurat în luna aprilie 2017;
„În bucătăria bunicii” – atelier practic desfășurat în luna mai 2017.
Cu Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj, din municipiul Zalău s-au organizat la fel activități lunare pentru promovarea proiectului. (Anexa 15) Activitățile desfășurate au fost următoarele:
„Zalăul peste 20 de ani” – oră de Educație Civică, la BiblioDivertisment în luna septembrie 2016;
„Club de lectură și dezvoltate artistică” – atelier de creație desfășurat în luna noiembrie 2016;
„Asta-i țara mea” – activitate desfășurată cu ocazia sărbătoririi Zile Naționale în luna decembrie 2016;
„Ziua Luceafărului Poeziei Românești, Ziua Culturii Naționale” – program artistic desfășurat în luna ianuarie 2017;
„Ziua internațională a cititului” – atelier practic desfășurat în luna februarie 2017;
„Ziua Internațională femeii” – recital, activitate desfășurată în luna martie 2017;
„Ziua internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret” – jocuri de rol și dramatizare, activitate desfășurată în luna aprilie 2017;
„Prietenie pe … o sfoară” – atelier de creație desfășurat în luna mai 2017.
Elevii au fost foarte activi și s-au implicat foarte mult în urma defășurării activităților de la muzeu și de la bibliotecă, fiind încântați în special de atelierele practice și de creație.
Pentru viitor ar fi ideal ca proiectul să primească o finanțare mai consistentă pentru a se putea dezvolta, pentru a putea derula mai multe activități în care să fie implicați atât elevii, cât și profesorii, dar și pentru o promovare mai intensă.
Concluzii
Cel mai important lucru atunci când te gândești să elaborezi, organizezi și desfășori un proiect este să ântețeși foarte bine ce înseamnă un „proiect”. Așadar conclzionez că proiectul este un proces ce presupune un punct de plecare de la care cineva “aruncă” ceva “înainte” spre o anumită țintă.
Principalele trăsături ale unui proiect sunt următoarele:
orice proiect are un scop bine formulat, care până la sfârșitul desfășurării acestuia să fie atins;
obiectivele proiectului trebuie să fie clar formulate și realizabile;
este realist, după cum am menționat mai sus scopul și obiectivele trebuie să fie posibil de îndeplinit;
este unic, adică trebuie să fie original;
este limitat în timp și spațiu pentru că are un început și un final bine definite și se desfășoară într-un spațiu concret;
este complex deoarece implică variate abilități de planificare și implementare, diverși parteneri sau susținători, implică un număr de activități, evenimente și sarcini;
este colectiv, acesta fiind organizat și derulat de o echipă de proiect ce țintește la binele unei colectivități;
este o aventură ce implică risc și incertitudine, însă important e să fii hotărât și să nu te abați de la realizarea acestuia;
poate fi evaluat deoarece conține obiective măsurabile care pot fi evaluate; astfel se poate aprecia dacă s-a realizat ceea ce s-a propus, la calitatea dorită;
are un anumit grad de autonomie față de activitățile curente ale instituției ce în organizează;
are un ciclu de viață determinat, compus din mai multe etape obligatorii, denumite astfel: elaborarea, organizarea, deruarea și evaluarea proiectului.
Prin urmare, un proiect reprezintă un efort concret, practic, orientat spre un rezultat ce este direcționat spre soluționarea unei probleme sau chestiuni relativ complexe, acesta fiind o activitate cu obiective clare și rezultate anticipate, care este limitat atât de timp cât și de resursele financiare, tehnice și umane, fiind planificat din timp și evaluat la sfârșit.
Proiectul educațional județean „Orașul viitorului”, prin obiectivele formulate, prin implicarea permanentă a echipei de proiect, a implicat numeroase intituții locale, numeroși elevi și cadre didactice, care împreună au valorificat potențialului creativ prin realizarea unor compoziții artistico-plastice sau literare folosind diverse materiale și tehnici adecvate, au realizat importanța activităților cultural-artistice, a dezvoltării competențelor din anumite domenii.
Prin derularea responsabilă a proiectului, elevii și cadrele didactice au avut posibilitatea să-și formeze un comportament liber, responsabil, deschis spre comunicare și inițiativă. Au conștientizat valoarea efortului depus prin contribuția lor activă la realizarea unor expoziții.
Obiectivele specifice ale proiectului au fost îndeplinite, astfel:
elevilor și s-a cultivat sensibilitatea artistică prin lucrările realizate;
cadrele didactice au valorificat experiențe pozitive în abordarea educației artistico plastice;
elevii au realizat lucrări artistico-plastice folosind, la alegere, diferite tehnici de lucru învățate;
s-a dezvoltat spiritului de competiție și colegialitate, atât între elevi, cât și între cadrele didactice;
imaginația și creativitatea elevilor s-a dezvoltat, prin elabora de către aceștia a unor lucrări literare, practice și plastice, astfel valorificându-se potențialului creativ al școlarilor;
s-au realizat expoziții cu lucrările copiilor.
În urma desfășurării proiectului instituțiile locale implicate au rămas, pe lângă minunata experiență din cadrul activităților desfășurate cu elevii și cadrele didactice, din cadrul școlii aplicante, și anume Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău, cu o mapă ce a cuprins un CD cu ISBN, cu toate lucrările elevilor și a cadrelor didactice.
Toți elevii participanți au primit diplome de participare, însă cei mai creativi au primit diplome de premii și mențiuni, pe nivel de clasă, iar cei care au avut cele mai frumoase lucrări au primit premii speciale și o medalie.
Cadrele didactice participante la proiect, ce au coordonat elevii au primit diplome de coordonator. Cadrele didactice care au participar la Simpozionul Județean „Orașul viitorului” au primit diplome de participare și un CD cu ISBN, cu toate lucrările elevilor și a cadrelor didactice.
Un plan de viitor, în ceea ce privește Proiectul Educațional Județean „Orașul Viitorului”, organizat de către Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău, este transformarea acestuia dintr-un proiect județean, în unul regional, și de ce nu, pe viitor să fie chiar un proiect național.
BIBLIOGRAFIE
Alecu Simona, Dezvoltarea organizației școlare: managementul proiectelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007;
Balogh Márton, Balogh Natalia, Curs Managementul proiectelor, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, 2013;
Buchanan David A., Huczynzk Andrej, Organizational Behaviour, Prentice Hall International, U.K., 1985;
Bunăiașu Claudiu Marian, Elaborarea și managementul proiectelor educaționale, Editura Universitară, București, 2012;
Cojocariu Venera – Mihaela, Sacară Liliana, (coord.) Managementul proiectelor pedagogice. Ghid metodologic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005;
Hințea Călin Emilian, Ghiolțan Călin, Management public I, Editura Gewalt, Cluj-Napoca, 2000;
Iosifescu Șerban, Management educațional. Ghid metodologic pentru formarea formatorilor, Editura ProGnosis, București, 2001;
Iucu Romiță Bumbu, Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași, 2000;
Joița Elena, Management educațional. Profesorul – manager– roluri si metodologie, Editura Polirom, Iasi, 2000;
Kerzner Harold, Project Management, John Wiley &Sons. Inc., New Jersey, Canada, 2003;
Maciuc Irina (coord.), Proiecte și programe educaționale pentru adolescenți, tineri și adulți, Editura Universitaria, Craiova, 2009;
Mocanu Maria, Schuster Carmen, Managementul proiectelor – Calea spre creșterea competivității, Editura ALL BECK, București, 2001;
Opran Constantin (coord.), Stan Sergiu, Năstasă Steluța, Abaza Bogdan, Managementul proiectelor, Editura Comunicare.ro, București, 2002;
Păun Emil, Școala – abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999;
Păun Emil, Potolea Dan (coord), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002;
Pinar William F., Reynolds William M., Slaterry Patrick, Taubman Peter M., Understanding Curriculum, Peter Lang Publishing, Ink., New York, USA, 1995;
Raynal Serge, Le Management par Projets, Éditions d’Organisation, Paris, Franța, 2000;
Weiss Joseph W., Wysocki Robert K., 5–Phase Project Management, Perseus Books Publishing, USA, 1992;
A Guide to the Project Management Body of Knowledge, Project Management Institute Inc., Newtown Square, Pennsylvania, USA, 2000;
Curs Managementul proiectelor și programelor, Institutul Național de Administrație, București, 2003;
Project Management Manual, IPS Associatesc Inc., San Carlos, California, 1996.
ANEXE
ANEXA 1
Avizul Inspectorului Școlar General, prof. Maria Pop
ANEXA 2
Avizul Inspectorului educativ I.S.J. Sălaj, prof. Ildiana Jurcă
ANEXA 3
Devizul estimativ al proiectului semnat și avizat de către directorul Școlii Gimnaziale „Iuliu Maniu” Zalău
ANEXA 4
Acordul și semnătura partenerilor locali implicați în proiect
ANEXA 5
Prima pagină a invitației Proiectului Educativ Județean „Orașul Viitorului”
ANEXA 6
FIȘA DE ÎNSCRIERE
CONCURS JUDEȚEAN
<<ORAȘUL VIITORULUI>>
Numele cadrului didactic: ________________________________________
Specialitatea: __________________________________________________
Unitatea de învățământ ___________________________________________
Adresa unității de învățământ ______________________________________
Adresa de corespondență (unde se va dori expedierea diplomelor) _________
______________________________________________________________
Clasa _________________________________________________
Telefon:________________________________
E-mail:________________________________(OBLIGATORIU!)
ANEXA 7
Angajamentul școlii aplicante, semnat de directorul unității de învățământ, precum și de coordonatorii proiectului.
ANEXA 8
Avizul Inspectorului Școlar General pentru Simpozionul Județean „Orașul Viitorului”
ANEXA 9
FIȘA DE ÎNSCRIERE
SIMPOZION JUDEȚEAN
<<ORAȘUL VIITORULUI>>
Numele cadrului didactic: _________________________________________
Specialitatea:___________________________________________________
Unitatea de învățământ___________________________________________
Adresa unității de învățământ_______________________________________
Adresa de corespondență (unde se va dori expedierea diplomelor)
______________________________________________________________
Telefon: ________________________________
E-mail:________________________________(OBLIGATORIU!)
ANEXA 10
Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău Instituția/Școala …………………………………….
Nr._____ din ________ Nr. _____ din _______
ACORD DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
Părțile contractante:
A) Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” cu sediul în Zalău, B-dul Mihai Viteazu, nr. 35, reprezentat de doamna director prof. Chiș Ioana Delia și
B) …………………………………………………………………… cu sediul în……………………………………, str………………………………………… reprezentat de director ……………………………………………. și profesor coordonator………………………………………………..
Convin prezentul protocol de colaborare, pe bază de parteneriat pentru stabilirea și dezvoltarea relațiilor de colaborare în domeniul educației.
Obiectul contractului:
Obiectul prezentului acord de parteneriat îl reprezintă colaborarea dintre aplicant și partener în vederea organizării și desfășurării de activități extrașcolare în cadrul Proiectului „Orașul viitorului”
Obligațiile părților:
A) Aplicantul se obligă :
– să informeze școlile, instituțiile partenere despre proiectul educațional;
– să pregătească elevii pentru activitate;
– să respecte regulamentul de desfășurare a activităților;
– să evite orice situație generatoare de risc ce poate afecta în mod negativ imaginea proiectului;
– să respecte termenele de desfășurare a activităților cuprinse în proiect.
B) Partenerul se obligă să respecte următoarele condiții:
– Participarea prin angajații comunitari, la activitățile inițiate de școală pentru sprijinirea elevilor și a cadrelor didactice îndrumătoare;
– Sprijinirea unității școlare în vederea asigurării condițiilor optime de desfășurare a acțiunilor.
Durata acordului:
Acordul intră în vigoare la data semnării acestuia și este valabil în anul școlar 2016-2017.
Modificarea acestui protocol va fi făcută numai cu acordul scris al părților prin act adițional datat și semnat de ambele părți.
Prezenta convenție se încheie în două exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte și intră în vigoare de la data semnării.
Aplicant, Partener,
Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău Instituția/Școala …………………………….
Director, prof. Chiș Delia Ioana Director, …………………………….
ANEXA 11
Lucrări ale elevilor premiate
ANEXA 12
Curpinsul creațiilor literare de pe CD-ul proiectului
ANEXA 13
Cuprinsul lucrărilor cadrelor didactice, de pe CD-ul proiectului, participante la Simpozion
ANEXA 14
Poze realizate în cadrul activităților desfășurate la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
ANEXA 15
Poze realizate în cadrul activităților desfășurate la Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE ABSOLVIRE
Titlul lucrării: Managementul proiectelor educaționale
Autorul lucrării: Corda Cristina
Lucrarea de absolvire a cursului „Management educațional” este elaborată în vederea susținerii examenului de finalizare a cursului organizat de către Departamentul pentru pregătirea și perfecționarea personalului didactic, din cadrul Universității din Oradea, sesiunea noiembrie a anului universitar 2017.
Prin prezenta, subsemnatul Corda Cristina, CNP 2861113245042, declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost scrisă de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.
Oradea,
Data Semnătura
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Proiectelor Educationale C [304260] (ID: 304260)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.