. Managementul Programelor Europene In Judetul Xyz

Economie

. Managementul Programelor Europene In Judetul Xyz

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUVÂNT ÎNAINTE

„Proiect” a devenit unul dintre cele mai utilizate cuvinte ale vocabularului de afaceri în general și ale vocabularului actual al limbii române. Acest lucru se întâmplă deoarece ne confruntăm cu o explozie reală de proiecte la nivelul economiei mondiale. Tendința există – poate chiar mai pregnant – și la nivelul Uniunii Europene. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă modalitatea prin care organizațiile supraviețuiesc în mediul economic actual.

Proiectele au devenit atât de complicate, de diversificate și de complexe, încât s-a creat și o anumită teamă în jurul lor, un tip de percepție potrivit căreia derularea unui proiect reprezintă o performanță aproape ieșită din comun, care poate fi realizată doar de un număr restrâns de „inițiați”. Ca și în cazul altor domenii, teama provine de multe ori din neștiință.

Managementul proiectelor poate fi perceput ca o știință, ca o artă sau ca o tehnică, prin care se realizează un anumit scop. Managementul proiectelor nu este încă pe deplin înțeles, însă importanța sa este deosebit de mare. Managementul proiectelor reprezintă una din activitățile omniprezente ale societății moderne, chiar dacă sunt foarte puțini cei care recunosc sau fac trimitere la o astfel de preocupare.

De fapt, managementul unui proiect este ca și managementul unei afaceri sau mai mult managementul unui mod de viață :

Nu trebuie să fii un profet pentru a prezice viitorul unui om. Este suficient să-l pui următoarea întrebare: “Care este cel mai important scop al vieții tale, și care sunt planurile tale pentru a-l obține acel scop?” Acea persoană care acționează hotărât, având în față un scop bine definit și un plan de acțiune va atrage posibilitățile. Cum am putea să așteptăm ceva de la viață, dacă nu știm ce vrem de la ea? Cum ar putea ceilalți să ne ajute, dacă nici noi nu știm pe ce cale ne ducem ?

Trebuie să avem scopuri solide, planuri de acțiune, care să ne ducă din ce în ce mai aproape de țeluri, atitudine corespunzătoare și credință.

Există o formulă, care poate să faciliteze realizarea obiectivelor pe care ni le propunem:

Formularea cât mai clară și mai concisă a unui scop

Alcătuirea unui plan despre ceea ce vrem să realizăm

Stabilirea unui termen și respectarea lui

Perseverență în realizarea planului

Lucrarea de față își propune să ofere o serie de cunoștințe în domeniul managementului proiectelor, care să conducă la înlăturarea temerilor născute din neștiință și care să constituie un însoțitor de încredere pe drumul către performanță.

Prima parte a lucrării oferă câteva definiții ale proiectului, ale managementului proiectelor. După expunerea principiilor fundamentale ale managementului proiectelor, voi dedica o secțiune etapelor pe care le parcurge orice proiect, denumite și ciclurile de viață ale proiectelor – conceperea; planificarea/dezvoltarea ideii de proiect, declanșarea proiectului, derularea/execuția, monitorizarea, închiderea.

A doua parte a lucrării prezintă posibilitățile de finanțare în România (PHARE, SAPARD; ISPA; programele comunitare), accentuând care sunt strategiile și prioritățile României în perioada 2004-2006, înaintea aderării la Uniunea Europeană.

Partea finală a lucrării este un studiu de caz asupra proiectelor ce s-au realizat în județul Covasna, în marea majoritate proiecte PHARE, care sunt proiectele de scară largă, de investiții mari, respectiv ce planuri de realizat sunt în această zonă.

Capitolul I. Prezentare generală

1.1 Apariția noțiunii de management al proiectelor

„Proiect” a devenit unul dintre cele mai utilizate cuvinte ale vocabularului de afaceri în general și ale vocabularului actual al limbii române. Acest lucru se întâmplă deoarece ne confruntăm cu o explozie reală de proiecte la nivelul economiei mondiale. Tendința există – poate chiar mai pregnant – și la nivelul Uniunii Europene. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă modalitatea prin care organizațiile supraviețuiesc în mediul economic actual.

Managementul proiectelor poate fi perceput ca o știință, ca o artă sau ca o tehnică, prin care se realizează un anumit scop. Managementul proiectelor reprezintă una dintre activitățile omniprezente ale societății moderne, chiar dacă sunt foarte puțini cei care recunosc sau fac trimitere la o astfel de preocupare.

Managementul proiectelor, planificarea proiectelor și munca prin proiect sunt noțiuni relativ recente. Studiat, ca știință, numai de aproximativ 20 de ani (deși printre primele proiecte de amploare care ar putea intra în această categorie se află chiar vestitele piramide egiptene).

Aproape toate activitățile umane care implică o sarcină non-repetitivă pot fi considerate proiecte. Într-un fel cu toții suntem manageri de proiecte! Cu toții practicăm project management (PM). Dar există o mare diferență între a implementa un proiect simplu cu două persoane și unul care implică un mix complex de oameni, organizații și activități.

Proiecte de scară largă ca Piramidele foloseau un control deosebit de simplu și tehnici relativ simple ca forța brutală pentru a “motiva” forța de muncă.

Arta de a planifica pentru viitor a fost întotdeauna o trăsătură umană. Dar managementul proiectelor nu înseamnă numai planificare, el comportă termene ca motivare, control, muncă în echipă, managementul resurselor. Toate aceste activități sunt necesare pentru ca un proiect să fie de succes. Cum numărul organizațiilor care se bazează pe proiecte a început să crească, managementul proiectelor devine o cale spre o profesie și totodată un mod de a controla afacerile.

Mulți și-ar dori ca proiectele lor să fie în limita timpului stabilit, să fie de calitate și să nu coste mai mult decât bugetul. Acestea formează triunghiul clasic timp-cost-calitate.

De fapt, dacă dispunem de un buget nelimitat și timp suficient, managementul proiectelor devine relativ simplu. Pentru cei mai mulți însă, banii și timpul sunt puncte critice, tocmai de aceea managementul proiectelor este atât de important astăzi.

1.2 Care este explicația succesului tehnicilor de management al proiectelor?

Organizarea activităților pe proiecte și managementul proiectelor au reprezentat, inițial, o soluție foarte eficientă pentru atingerea unor obiective de anvergură, în domeniul militar sau cel al construcțiilor. Odată cu dezvoltarea sistemelor informaționale pentru conducerea activităților – în mod special odată cu generalizarea utilizării tehnicilor moderne aparținând tehnologiei informaționale – managementul proiectelor s-a extins la nivelul tuturor activităților din economie, deoarece și-a dovedit capacitatea de a face față noilor tendințe manifestate pe plan mondial:

creșterea accelerată a volumului de informație și a cunoștințelor;

creșterea cererii pentru bunuri și servicii tot mai complexe și mai puternic personalizate;

creșterea competiției pe piață.

1.2.1 Cadru istoric

Schimbările care s-au datorat căderii regimului comunist în Centrul și Estul Europei au avut repercursiuni majore în toate planurile. Ideologiile globale și-au pierdut credibilitatea și importanța, „Internaționala” nu mai avea impuls, și a fost înlocuit de noțiuni ca globalizarea și internaționalizarea piețelor.

Totodată schimbarea se datorează și altor factori mai vizibili și mai puternici, precum:

Programele apărute și anunțate în număr mare ale Uniunii Europene și dezvoltarea politicilor naționale.

În România, necesitatea formării de specialiști în managementul proiectelor a apărut nu de mult, fiind determinată de doi factori. Pe de o parte pătrunderea programelor Uniunii Europene, Băncii Mondiale și a altor organisme internaționale care sprijină integrarea țării noastre în structurile internaționale. Pe de altă parte, dezvoltarea companiilor multinaționale, care promovează organizarea flexibilă, prin intermediul proiectelor.

Dezvoltarea și consolidarea programelor a avut ca rezultat necesitatea dezvoltării unor capacități specifice – cunoștiințe tehnice, administrative și manageriale – concomitent cu o schimbare a mentalităților. Cei interesați erau nevoiți să organizeze, să administreze proiecte și să facă rapoarte.

Dezvoltarea și diversificarea programelor europene a însemnat începutul dezvoltării politicilor în unele state membre. Crearea agențiilor naționale pentru implementarea programelor – și alocarea bugetelor – a stimulat apariția termenelor de co-ordoonare și complementaritate între acțiunile la nivel național.

Fără îndoială folosirea ideilor de business, a ideologiilor și principiilor (neo)liberale și în general “triumful” capitalismului au cauzat apariția în proiecte a criteriilor de tip business, ca de exemplu: decontări, contabilitate, profitabilitate, management. Sectorul non-profit, societatea civilă până și administrația publică au împrumutat aceste criterii.

Chestiunile de refacere a democrației și a societății civile în estul Europei

După colapsul sistemului comunist, țările din estul și centrul Europei au sperat în ajutorul venit din “Vest”. Acest suport a venit deosebit de curând din partea UE și organizațiilor internaționale. Era o ocazie de a da răspuns la aceste solicitări. Se așteptau rezultate imediate și tangibile în loc de principii. Partenerii guvernamentali și non-guvernamentali din Europa de Est aveau nevoie de mijloace și capacități pentru a dezvolta politicile lor sau pur și simplu de a supraviețui într-o atmosferă unde totul părea suspect de a se prăbuși. Indiferent de cât de pertinente au fost sau sunt analizele și cerințele, trebuie să luăm în considerare rolul cursurilor de management al proiectelor, care au contribuit la schimbare și totodată apar din ce în ce mai multe cereri pentru traininguri profesionale sau profesionalizate de business.

Idealismul și angajamentul politic au fost înlocuiți cu realismul și acțiunea, calitățile au început să fie asociate cu proiectele. Rezultatele vizibile și experiența „prezentului” erau mai atractive pentru noutatea și tangibilitatea lor .

Faptul că limbajul și principiile managementului proiectelor sunt populare, nu înseamnă neapărat că:

Proiectele și managementul proiectelor nu au existat înainte;

Astăzi calitatea muncii e mai înaltă decât înainte;

Existau resurse, care nu au fost folosite;

Oricine este un bun manager de proiect

Nu trebuie uitat faptul că aceste probleme au fost rezolvate datorită faptului că astăzi sunt mai multe resurse decât în trecut, și numărul instituțiilor și partenerilor implicați a crescut exponențial. O tendință spre eficiență și răspundere a fost ceva inevitabil.

1.3 Valorile înainte și după apariția materiei de PM

1.3.1 Valori implicate în managementul proiectelor

(a) Eficiență

Metodologiile planificării proiectelor permit organizațiilor și instituțiilor de a fi mai eficienți, punând accent pe necesitățile concrete ale unei situații sau unui grup de oameni. Limitând domeniul intervenției și anticipând rezultatele cât mai concret, resursele vor fi mai rezonabil utilizate și eficiența totală se va îmbunătăți. Definiind scopurile intervențiilor există garanția ca rezultatele vor fi atinse, deoarece toate eforturile se vor concentra asupra țelurilor, și contribuția tuturor actorilor implicați va fi mai coerentă și mai bine coordonată.

(b) Responsabilitate

Se pune accent pe liderul de proiect și pe munca în echipă. Acești oameni au un grad înalt de autonomie în a proceda și a administra proiecte, după ce obiectivele proiectului au fost clarificate și acceptate la nivel politic. De aici se desprinde ideea că responsabilitatea pentru proiect poate fi definită mai clar, cei însărcinați fiind mai ușor de identificați în fiecare fază. Totodată proiectul acordă celor care lucrează în cadrul său, membrilor, voluntarilor o împărțire clară a responsabilității și a puterii.

(c) Egalitate și independență

Proiectele trebuie să corespundă criteriilor și priorităților, atât ca formă cât și conținut. Pentru ca un proiect să fie finannținut. Pentru ca un proiect să fie finanțat sau să primească suport este necesar să corespundă criteriilor și să respecte prioritățile pre-definite. În acest fel toate proiectele sunt egale, cel puțin în sensul că toate trebuie să îndeplinească criterii similare. Nepotismul în consecință este înlăturat, și acordarea privilegiilor și a favorurilor pentru o organizație sau alta trebuie justificate. În consecință toate organizațiile sunt a priori egale, elementul decisiv o constituie calitatea proiectului. Cei care iau deciziile – comitete de experți, nefiind sub o presiune politică – pot să decidă cu o independență mai mare.

(d) Economie și consistență

Sponsorii care acordă fonduri pot avea posibilitatea de a vedea mai clar modul în care sunt folosiți banii lor (bugetul este folosit în mod corespunzător). Devierile în folosirea banilor pot fi mai ușor identificate. Resursele sunt alocate pentru implementarea obiectivelor și activităților concrete, astfel există posibilitatea ca eficiența utilizării acestor resurse să crească, sau cel puțin cheltuielile nerezonabile sau necontrolate să fie limitate. Faptul că fiecare proiect are o limită de timp și diferite puncte de control pentru evaluare și monitoring, controlul finaciar și managementul proiectelor se ușurează, procesul intervențiilor și a corectării se accelerează. Fiecare activitate din proiect trebuie să îndeplinească scopuri și obiective bine definite, să îndeplinească toate condițiile de eligibilitate anunțate, în acest fel coerența și consistența pot fi mai ușor de urmărite, iar devierile și distorsiunile pot fi înlăturate.

(e) Calitate

Calitatea ca rezultat al managementului proiectului este potențial îmbunătățit prin posibilitățile extinse de a optimiza identificarea unor capacități, resurse și proceduri pentru o serie de obiective. Resursele sunt identificate în relație cu necesitățile specifice și scopul proiectului. Monitorizarea și evaluarea sunt mijloace importante de a măsura calitatea, cel puțin în a controla rata progresului față de obiectivele și scopurile definite, cantitativ și calitativ. A face mai bine și a face cât mai bine posibil, pe baza proiectelor, astfel opțiunile pot fi mai clar identificate.

(f) Realism

Esența proiectelor: să fie realiste, așa cum obiectivele proiectului să fie realizabile. Realismul este o valoare importantă deoarece ajută la eliminarea acelor proiecte al căror scop este inadecvat sau inconsistent ca mărime, capacitate sau scop. Realismul este o motivație în sensul că face ca realizările să fie mai probabile, și proiectul să fie mai vizibil. A pune în practică idei bune și rezultate ar putea fi un motto pentru oricare proiect.

(g) Flexibilitate

Proiectul trebuie planificat, implementat și evaluat. Managementul corect al proiectelor permite introducerea unor schimbări ca o consecință a progresului și evaluărilor regulate. Disfuncionalitățile și distorsiunile apărute în faza de planificare pot fi corectate, diferitele componente ale proiectului pot fi adaptate și ajustate la schimbările neprevăzute.

(h) Transparență și vizibilitate

Responsabilitatea înseamnă transparență și vizibilitate. Transparență, pentru că alocarea resurselor publice (private) și impactul asupra politicilor și a programelor este mai clar și mai ușor de urmărit. Nu beneficiarul și suma primită contează, ci pentru ce au fost primite banii – ce s-a realizat cu ajutorul lor. Pentru a promova transparența – de a preveni nepotismul și favoritismul – munca prin proiecte crește vizibilitatea politicilor și programelor – deoarece în urma lor se obțin rezultate tangibile, care pot fi mediatizate sau pot fi făcute cunsocute prin alte canale de comunicație. Vizibilitatea este tot atât de importantă pentru echipă și organizație (mobilizare, relații publice, comunicare, publicitate, motivare) cât și pentru sponsori și promovatori – trebuie să justifice, să demonstreze și să publice cum s-au folosit fondurile pe care le administrează. Transparența înseamnă și garanția onestității și integrității, valori cruciale pentru orice ONG și nu numai.

(i) Creativitate și inovare

Proiectele creative și inovative și-au găsit un nou mod de lucru, noi metode de a stabili scopuri și obiective. Toate proiectele noi trebuie să fie diferite și unice – principiul inovării. Astfel stimuleză creativitatea oamenilor și a organizațiilor. Pentru o performanță mai bună e un stimulent pentru non-conformism și neconvenționalitate – factori de motivare la fel de importanți pentru organizații. Creativitatea și inovarea rimează foarte bine cu modernitatea și modernismul – concepte cruciale în zilele noastre.

(j) Competiție

Una dintre cele mai importante valori ale societății postmoderniste, competiția este intensă și optimizată prin politici bazate pe finanțarea proiectelor. Prin stabilirea condițiilor, instituțiile publice și private finanțatoare manifestă presiune asupra solicitanților să fie mai performanți, mai eficienți și pe deasupra să fie eligibile pentru că sunt buni sau mai buni. Competiția este cert că nu e lipsită de riscuri, dar cu siguranță forțează echipele de proiecte și organizațiile să fie cât mai buni ca să poate să fie finanțate.

(k) Participare în proiecte, modernism și angajări

Prin proiecte se poate învăța, și dobândi experiență. Capacitatea de a practica managementul activităților ca proiecte semnifică achiziționarea, dezvoltarea și practicarea abilităților de a planifica și a gestiona. Prin acest mod se poate exersa responsabilitatea și autonomia, se dobândesc tehnici pentru a înlătura sentimente ca lipsa încredereii în sine, situații de marginalizare și excludere. Munca în proiect și munca în echipă – presupune dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare – de aceea e motivantă și încurajatoare. Proiectele au potențialul de a mobiliza comunitatea și de a contribui la dezvoltarea participării comunității. Statusul echipei poate să crească în cadrul comunității prin valoarea și importanța proiectului.

1.3.2 Valorile în proiecte

A cunoaște valorile după care derulăm proiectele. Acestea trebuie determinate de grupurile țintă implicate, de instituțiile sau organizațiile care implementează proiectele și de noi individual sau ca grupuri fiind liderii proiectului. În cele din urmă, pentru fezabilitatea financiară, trebuie să fie compatibilă cu valorile prioritare ale Instituțiilor Europene – sau altor sponsori. Valorile cheie ale fiecărui partener nu trebuie să fie identice, dar să fie compatibile. Liderii proiectului trebuie să fie conștienți de aceste valori, să le identifice și să le discute în mod implicit și explicit. În felul acesta, când trebuie să decidă despre priorități au o bază solidă și împărtășită.

În cazul proiectelor europene să fie conștient de faptul că se angajează într-o cooperare europeană.

(a) A fi capabil de a menține controlul

Poate cea mai importantă abilitate și atitudine în conducerea proiectelor este cea a controlului, a conduce proiectul în loc de a fi condus de evenimente și terți. Tocmai de aceea este foarte important să avem priorități clare, obiective, valori cheie și principii.

(b) A fi conștienți de limite

Un proiect poate fi o experiență unică și instructivă. Dar un proiect este doar un proiect cum o persoană este o persoană. Fiecare are limite în termen de obiective, scop și timp. Un singur proiect nu poate schimba societatea. Dar poate contribui la definirea sau rezolvarea unei teme particulare sau unei probleme. A lucra prin proiecte înseamnă a defini prioritățile și a exclude ceea ce nu este prioritar. Stabilirea priorităților implică stabilirea criteriilor în concordanță cu valorile, obiectivele și necesitățile. Însă trebuie să acceptăm ideea că avem limite – nu poate fi shimbat totul într-o singură dată.

1.3.3 Limitele în proiecte

Un proiect este în primul rând un mijloc pentru schimbare socială. Proiectele sunt rareori un scop final, ele sunt o modalitate diferită de a planifica, organiza, mobiliza și a îndeplini. Potențialul lor de a optimiza resurse și implica oameni fac din ele un mijloc foarte util pentru programele europene. Totuși pe lângă aspectele pozitive ale proiectelor trebuie identificați riscurile și limitele lor.

(a) Control intens și vulnerabilitate

Din cauza suportului redus pentru programe și organizații, organizațiile devin mai vulnerabile în finanțarea specifică a proiectelor – care au deseori obiective și forme restrictive și specifice. Este ușor de controlat dezvoltarea organizațiilor prin numărul și mărimea proiectelor finanțate. Prin limitarea finanțării proiectelor se poate frâna dezvoltarea programelor și limita posibilitățile de expansiune a unei organizații. Accentul pus pe proiecte permite autorităților să hotărască ușor scopul activităților ONG-urilor prin a decide ceea ce poate sau nu a fi finanțat.

(b) Proiecte mici și numeroase

Pentru a atrage atenția mediei și a putea prezenta realizări de succes există o preferință mai mare pentru cantitate decât pentru calitate. Sunt numeroase exemple de proiecte care nu sunt finanțate suficient de a fi implementate cu calitate, dar suficient pentru a crea efectul de clientelă, sau de a permite politicienilor să prezinte figuri largi presei înaintea alegerilor.

(c) Proiecte adevărate cu necesități false

Prioritatea politicii de a suporta proiecte poate avea efecte adverse de a genera proiecte care nu sunt necesare, sau a căror necesități nu sunt evidente. Organizațiile se bazează pe banii proiectelor pentru a supraviețui sau a păstra servicii esențiale sau posturi care altfel nu ar putea fi susținute. Aceste proiecte pot avea priorități artificiale – uneori vizibile în organizații implicate în diferite proiecte.

(d) La fel dar inegal

Democrația suportului prin proiecte – punând mai mult accent pe calitatea fiecărui proiect și mai puțin pe statutul carierei proiectului (totuși acesta probabil joacă un rol important, cel puțin în termeni de experiențe anterioare) – poate duce în unele cazuri la tratarea similară a unor realități foarte diferite. Condițiile de implementare cu succes a unui proiect depind de multe aspecte: experiență anterioară, dimensiunea și finanțarea organizației, capacitatea sa structurală de a gestiona întârzierile de plată, capacitatea de a genera sinergii interne și a mobiliza niveluri diferite de expertiză etc. Acesta este deseori accentuat prin tendința crescătoare de a cere organizațiilor de a finanța sau a găsi finanțări pentru o parte substanțială a bugetului. Este clar că unele organizații îndeplinesc aceste cerințe mai bine decât alții (îndeplinirea cerințelor de formalitate), acestea din urmă având un proiect cu un grad de risc foarte ridicat și calitate îndoielnică. Parafrazând pe Orwell: “Toate proiectele sunt egale dar unele sunt mai egale decât celelalte”.

(e) Distorsiuni în politica și managementul proiectului

Cert este că proiectele și programele sunt reflecții ale valorilor și priorităților politice, care includ, în multe țări, posibilitatea celui care decide sau politicianului de a influența proiecte și a avea un cuvânt în alocarea resurselor publice (prin proiecte). Proiectele sunt întotdeauna, o expresie a politicilor care, într-o democrație reprezentativă, include stabilirea unui echilibru între diferitele interese.

1.4 În ce domenii sunt necesare proiectele?

Managementul proiectelor este studiat îndeosebi în mediul de afaceri cu toate că este un fenomen mult mai general. Esența proiectelor este întotdeauna producerea unei schimbări de avantaj, de aceea ne întâlnim cu ea în fiecare domeniu al vieții.

Fundațiile pot supraviețui numai dacă sunt în continuu în fața publicului larg, majorarea capitalului provine din manifestări organizate, o activitate ce necesită planificare și organizare adecvată.

Politică: în majoritatea statelor democratice campania de alegere durează 2-3 luni, în schimb atragerea capitalului necesar pentru planificare și implementare începe cu mult timp înainte.

Muncă de inginer prin ea se realizează planul arhitectului.

Cercetări, dezvoltări Universitățile primesc finanțări de la stat numai pentru scopuri de cercetare bine definite. Până și organizațiile mai mari definesc scopuri concrete de cercetare, dezvoltare, numai în acest fel, prin implementarea unor astfel de proiecte pot rămâne competitivi.

În viața de zi cu zi derulăm o serie întreagă de proiecte, spre exemplu: renovarea casei, organizarea unei petreceri. Chiar și în cazul acestor evenimente un rol important joacă timpul, bugetul care stă la dispoziție și rezultatul final – cu toate că nu gândim în această formulă la ele.

Capitolul II. Proiectul, managementul proiectelor

2.1 Definirea noțiunii de proiect

Pentru a vorbi despre managementul proiectelor, trebuie mai întâi să știm ce înseamnă un proiect. Cu toate că termenul este des folosit, și credem că știm ce înseamnă această noțiune, a formula o definiție adecvată este foarte dificilă, deoarece linia de despărțire între ceea ce este și ceea ce nu este un proiect, nu e definit în mod concret. Putem astfel utiliza un dicționar, care ne dă o definiție generală, precum:

Plan, schemă

2.1.1 Originea și semnificația cuvântului “proiect”

Cuvântul a fost utilizat prima oară în jurul secolului 16, el derivă din cuvântul de origine latină projicere (= a arunca înainte). Cuvântul latin sugerează mișcare, o traiectorie, o anumită relație cu spațiul și timpul.

Procesul implică:

Un punct de plecare…

Folosit ca o bază, de la care…

Unul pornește înainte …

Spre atingerea unui scop.

Istoric, cuvântul și conceptul au fost folosite pentru prima oară de arhitecți. În secolul 15, Filippo Brunselleschi a făcut două inovații în practica arhitecturală:

Lucrările la Catedralul din Florența au fost întrerupte în secolul al 14-lea, și Brunelleschi a fost însărcinat de a completa această construcție cu o cupolă. Înainte de a începe, el a făcut un plan (progetto) al cupolei, folosind perspective variate pentru a putea reprezenta structura, așa cum a plănuit el. Prin efectul reciproc al acestor perspective, cupola însăși trebuia să reprezinte contextul istoric și politic al orașului. Florența dorea să fie orașul deschis lumii. Brunelleschi a raționalizat arhitectura și i-a dat o nouă perspectivă temporală – o abordare care a făcut posibil separarea planificării de implementare și performanță, proiect și implementare.

Exemplul lui sugerează că termenul de „proiect” trebuie regândit și redefinit ca un concept care servește la organizarea acțiunii.

2.1.2 Definiții

Trebuie să notăm că proiectul este:

Metoda care ne permite să pornim de la idee spre acțiune, structurând diferitele stagii din acel proces.

Are ca scop schimbarea mediului în care se va derula.

Se formează într-un anumit context social, spațial și temporal.

Are o dimensiune educațională și oamenii implicați pot învăța prin experimente.

Este produsul activității colective.

În mod necesar implică evaluare, care stabilește o legătură între idee și acțiune.

Exemple de definiții din literatura de specialitate despre managementul proiectelor:

O activitate (sau, un număr de activități conexe) desfășurată potrivit unui plan pentru a atinge un obiectiv într-o limită de timp bine definită, și care încetează când obiectivul este atins.
Un ansamblu de activități conexe, realizate într-o manieră organizată, cu un punct de început și final evident, pentru a obține rezultate dorite în a satisface obiective clar definite.

Definiția unui Program

Un program este o măsură stabilită de Comisia Europeană în favoarea unui țări sau grup de țări de a fi transpuse într-un număr de activități de îndeplinite și suportate de un angajament financiar din bugetul Comisiei Europene. Un program este subiectul unui memorandum financiar individual al cărui scop este implementarea ajutorului Comisiei într-un domeniu.

Definiția Proiectului

Proiectul este primul nivel al subdivizei programului, și în mod normal cuprinde un număr de sub-proiecte.

Potrivit unei cărți de referință standard despre managementul proiectelor, un proiect este « o tendință temporară de a crea un produs sau un serviciu unic ».

Un proiect trebuie să îndeplinească scopurile și obiectivele ce și-le-a propus într-o limită de timp și cu resurse limitate financiare și umane. Cum nu este vorba despre operațiuni de rutină, ci de activități noi, există un nivel de risc ridicat de eșec. Succesul unui proiect necesită planificare și organizare specifică. Fiecare proiect dezvoltă “propria sa cultură”, propriul sistem de reguli și valori, potrivit căruia membrii echipei lucrează împreună.

Cu toate că un sistem de planificare și organizare este indispensabil, managementul proiectelor rămâne un proces deosebit de dinamic.

Un proiect este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, în permanentă interacțiune, care evoluează spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele statutare ale organizației, cu strategia sa de dezvoltare, dar și cu contextul în care se desfășoară, cu nevoile și problemele comunității.

În viața unui proiect sunt antrenate în primul rând resurse (umane, materiale, documentare, financiare) aflate la baza derulării activităților care vizează atingerea obiectivelor.

Proiectul se finalizează cu rezultate evaluabile atât din prisma impactului activităților asupra publicului țintă (un proiect se face întotdeauna pentru una sau mai multe categorii de beneficiari direcți si/sau indirecți) și asupra celorlalți parteneri participanți la proiect, cât și din prisma eficienței cu care cele patru categorii de resurse menționate anterior au fost gestionate.

Proiectul:

Este caracterizat de contextul în care se desfășoară și de finalitatea sa.

Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezintă aceleași caracteristici.

Este deschis către alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente.

Are propriile sale reguli și mecanisme de adaptare la lumea exterioară.

Un proiect nu poate fi redus la o succesiune de responsabilități și acțiuni programate legate de o logică a finalității; el reprezintă un element al schimbării, un proces creativ si formativ.

Structurile publice – deși în aparență structuri birocratice, sunt confruntate tot mai mult în acest context de reforma cu necesitatea realizării de proiecte. Aceste proiecte sunt suportul inovației, al schimbării, al dinamicii activității – totul în beneficiul publicului pe care îl reprezintă și al cărui interese le promovează.

Oricare ar fi finalitatea proiectului, trebuie să avem în vedere câteva precauții si reguli comune, care ne permit să evităm dificultăți precum pierderi bugetare, conflicte interpersonale, diferențe nedorite.

Managementul proiectelor este o funcție importantă a fiecărei instituții sau organizații. A redacta un proiect și a-i da viață, a-l lansa si a-l evalua, a-i asigura eventual perspective de continuare și de dezvoltare este o activitate de maximă importanță, a cărei coordonare revine managerului organizației.

Pentru ca un proiect sa aibă șanse maxime de reușită, el trebuie să fie construit pe baza următoarelor principii:

Inovație

Parteneriat

Responsabilitate

Participare comunitară

Eficiență

Profesionalism

Transparență

2.2 Caracteristicile proiectelor

Proiectele au un scop: au scopuri clar definite și urmează producerea unor rezultate clar-definite. Scopul lor este de a rezolva o “problemă”, și acesta implică analiza anticipată a nevoilor.

Proiectele sunt realistice: scopul lor trebuie să fie posibile de îndeplinite, ținând cont de de cerințele ce trebuie îndeplinite și de resursele financiare și umane ce stau la dispoziție

Proiectele sunt limitate în timp și spațiu: au un început și un final, și sunt implementate într-un context și într-un loc specific.

Proiectele sunt complexe: implică variate abilități de planificare și implementare, diverși partneri și actori.

Proiectele sunt colective: derulate de o echipă, implică diverși parteneri și țintește la binele unei colectivități.

Proiectele sunt unice: fiecare proiect provine de la idei noi. Oferă un răspuns specific la o problemă într-un context specific. Sunt inovative.

Proiectele sunt o aventură: fiecare proiect este diferit, fiecare implică risc și incertitudine

Proiectele pot fi evaluate: sunt planificate și împărțite în obiective măsurabile

Proiectele sunt constituite din etape: au etape identificabile, distincte

Proiectul este o investiție de resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise. În alți termeni, un proiect este o idee de îmbunătățire a unei stări de lucruri. Astfel, proiectul nu este sinonim nici cu planul de afaceri (care trebuie să evidențieze situația unei organizații și a mediului său economic concurențial la un moment dat), nici cu studiul de fezabilitate (care trebuie să evidențieze necesitatea și avantajele implementării ideii unui proiect).

Planificarea și realizarea activităților necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului presupun utilizarea tehnicilor și instrumentelor specifice managementului proiectelor.

Elementele caracteristice ale unui proiect sunt:

are un început și un final bine definit;

implică un număr de activități, evenimente și sarcini;

utilizează o serie de resurse;

are un anumit grad de autonomie față de activitățile curente ale organizației;

are ca scop o schimbare percepută ca fiind durabilă de inițiatori.

interacționează cu operațiunile curente ale organizației și, adesea, cu alte proiecte.

realizarea unui proiect presupune utilizarea unor resurse umane și materiale utilizate deja în cadrul departamentelor funcționale ale organizației; foarte adesea, proiectul concurează proiecte sau acțiuni similare propuse sau derulate de alte organizații.

2.3 Ciclul proiectului

Proiectele trec printr-o etapă lentă de inițiere, cresc rapid, apoi ating apogeul, încep declinul și se finalizează.

Figura 2.3 Ciclul proiectului

2.4 Scheme de proiecte

A începe un proiect înseamnă a opta pentru acțiune, pentru o schimbare controlată în timp. “Un proiect nu e un vis … dar un vis care devine realitate poate fi un proiect.” Metoda de proiect este un cadru în care visul se poate contura și deveni realitate.

Există numeroase modele de proiecte, reflectând diferite definiții și dezvoltări în metodologie și în diferitele arii de aplicare. Fiecare model este construit pe baza unor factori – context, grup țintă, resurse valabile. Totuși fiecare proiect urmărește un model similar.

Structurarea proiectului prin răspuns la întrebările puse înaintea lansării proiectului

Tabelul 2.4 Structurarea proiectului

Prezentarea diagramatică a fazei planificării proiectului

Figura 2.4 Fazele proiectului

2.5 Definiția Managementului Proiectului

O definiție ar putea fi:

Managementul proiectului este un proces dinamic, condus de un set de constrângeri definite, care organizează și folosește resurse potrivite într-o manieră controlată și structurată pentru a atinge obiective clar definite.

În mod alternativ, putem fi mai clari.

A implementa proiecte.

Folosirea cunoștințelor, aptitudinilor, mijloacelor și tehnicilor pentru a desfășura activități planificate prin proiect, pentru a satisface nevoile și așteptările grupurilor interesate.

2.5.1 Fazele managementului proiectelor

Figura 2.5.1 Fazele managementului de proiecte

Structura proiectelor prezentate mai sus diferă una de cealaltă. Unele sunt mai detaliate și mai complexe decât celelalte, terminologia poate să difere, dar în general au aceeași structură, fiecare conține fazele următoare:

2.5.1.1 Geneza proiectului și definirea

definiție și fundal, mediul înconjurător

organizare, scopul organizației

grupuri țintă

percepție – analiză, estimarea situației, scopuri sociale

gestiunea proiectului, geneză și conturarea ideii

a dezvolta, a alege și defini scopuri și obiective

matricea cadru logic

buget

plan de evaluare

(a) La baza unui proiect stă întotdeauna o problemă, o nevoie concretă identificată la nivelul de intervenție respectiv (local, județean, național, internațional). Proiectul se construiește pentru a soluționa sau ameliora problema respectivă, de aceea în etapa de pregătire a proiectului este necesară o fină analiză a problemei.

Este important să amintim că un proiect se realizează în echipă, încă din faza de concepție, de pregătire a acestuia.

Iată pașii principali pe care o echipă trebuie să-i realizeze în pregătirea unui proiect:

se identifică "problema principală", prin intermediul unor dezbateri în cadrul echipei

se dezbat și se stabilesc cauzele acestei probleme, precum și efectele ei (analiza trebuie să fie cât mai concretă, legată de realitatea contextului – problema se dezbate încadrată în timp și în spațiu, având în vedere elemente geografice, socio-economice, culturale)

se identifică acele cauze asupra cărora se poate interveni prin proiect (evaluarea posibilităților de intervenție trebuie făcută cu responsabilitate, apreciind obiectiv nivelul de acțiune al organizatiei, resursele potențiale, experiența în domeniu, parteneriatul pe care-l poate dezvolta etc.)

se formulează justificarea proiectului: de ce este necesar, ce problemă sau probleme va ameliora sau rezolva.

se identifică și se analizează constrângerile si oportunitățile care pot interveni pe parcursul proiectului

(b) Odată selecționate cauzele problemei asupra cărora se va interveni prin proiect se pot formula obiectivele proiectului, în funcție de amploarea proiectului și de amplitudinea sa în timp, precum și de resursele pe care poate să le antreneze.

Obiectivele sunt:

– generale sau pe termen lung (încadrate într-o strategie pe termen lung)

– specifice sau pe termen scurt (obiective operationale).

Aceste obiective specifice trebuie să fie expresia unui rezultat concret (măsurabil sau cuantificabil), pe care vrem să-l atingem într-un interval de timp delimitat si cu mijloacele (umane, financiare, materiale, documentare) de care dispunem.

Proiectul va avea un număr relativ mic de obiective specifice, care e bine să îndeplinească câteva condiții de bază:

exprimate clar si coerent

ne-contradictorii între ele

delimitate precis în timp

măsurabile (se pot stabili indicatori de realizare a obiectivului respectiv)

Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obținut în efortul de atingere a scopului proiectului și, implicit, a rezolvării problemei. Pe măsură ce organizația/instituția atinge obiectivele proiectului, discrepanța dintre stadiul actual și scop se îngustează. Obiectivele sunt pași ce trebuie făcuți pentru a ne apropia de scop. Vorbim despre obiective la plural pentru ca este greu de presupus ca poate fi vorba despre unul singur. Ele se vor stabili gradat, în concordanta cu intervalele de timp avute în vedere pentru realizarea proiectului, fiind specifice unei anumite perioade.

În vederea formulării corecte a obiectivelor se va răspunde cu precizie la următoarele întrebări:

Care sunt zonele cheie pe care dorim să le schimbăm prin acest proiect?

Care este segmentul de populație care va fi implicat în schimbare? (trebuie să avem în vedere nu numai grupul-țintă ci și categoriile de populație cu care acesta interactionează major)

Care este direcția schimbării pe care o dorim? (creștere sau îmbunătățire, descreștere sau reducere)

Care este gradul sau proporția schimbării?

Care este termenul (sau intervalul de timp) prevăzut pentru atingerea gradului de schimbare?

Trebuie avută mare atenție atunci când se enunță obiectivele pentru a nu se confunda cu activitățile. Acestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiectivele. Obiectivele reprezintă "un sfârșit", în timp ce metodele reprezintă "un drum".

Caracteristicile pe care trebuie să le întrunească obiectivele: SMART (isteț):

S – specific – este obiectivul clar: cine, ce, când, unde, cum, grup-țintă?

M – măsurabil – sunt măsurabile rezultatele?

A – abordabil – este un obiectiv care poate fi, în general, atins?

R – realist – are organizația resursele necesare pentru atingerea lui în timpul dat?

T – încadrare în timp – există un termen limită?

Scopul și obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul și obiectivele organizației, deși în mod normal există o legătura între ele.

În această fază de schematizare a proiectului o metodă foarte eficientă este metoda matricei cadru logic: prezentarea rezultatului analizei în așa fel încât să avem o viziune de ansamblu asupra obiectivelor programului/proiectului sistematic și logic. Acesta ar trebui să reflecte relația cauzală între diferitele niveluri de obiective, să indice dacă aceste obiective au fost atinse, și să stabilească presupunerile, ipotezele ce se află în afara controlului programului/proiectului pot influența succesul proiectului.

Tabelul 2.5.1.1 Matricea cadru logic

(c) Identificarea și pregătirea resurselor

Fără resurse nu se poate realiza un proiect, deci grila de analiză a problemei și stabilirea obiectivelor sunt indisolubil legate de identificarea resurselor.

Categoriile de resurse sunt:

Resurse financiare

Resurse umane

Resurse documentare

Resurse materiale

Toate categoriile de resurse sunt la fel de importante pentru reușita unui proiect, deci este bine să le acordăm fiecăreia atenția cuvenită. Nimic nu se face fără bani, dar nici fără oameni sau fără un sediu cu o dotare minimă, sau fără a se documenta despre domeniul în care vrem să intervenim…

Resurse financiare: se identifică potențialele surse de finanțare și se stabilește un plan de parteneriat (potențiali sponsori, ONG-uri acreditate, structuri publice care co-finanțează proiecte în domeniu, organizații cu proiecte similare care pot fi partenere în proiect)

Resurse umane: Resursele umane antrenate în proiect sunt de următoarele categorii:

personal plătit angajat de serviciul public (cu contract de muncă sau de colaborare)

colaboratori din partea structurilor partenere, inclusiv a finanțatorilor

voluntari

beneficiari – reprezentanti ai publicului tintă al proiectului

colaboratori din partea mass-mediei

Resurse documentare: Pregătirea proiectului presupune și o amplă activitate de documentare, de inventariere a resurselor informative care pot fi utilizate în toate fazele acestuia. Nu trebuie omise următoarele categorii de resurse documentare:

legislația românească de specialitate (acte normative care au tangență cu problematica proiectului)

documente cu specific local sau județean (ex: strategia județeana pentru protecția copilului, dacă proiectul organizației are legătură cu acest domeniu)

statistici și studii realizate pe plan local sau național

repertoare și baze de date cu organizații, structuri publice, surse de finanțare, centre de resurse

reviste de specialitate și buletine de informare

cărți care abordează problematici legate de domeniul proiectului

internet (pagini web de specialitate)

Resurse materiale: Serviciul antrenează în proiecte și resurse materiale (imobiliare, logistice, aparatură pedagogică etc); unele sunt deja înscrise în patrimoniul său și în acest caz reprezintă o parte a contribuției materiale a serviciului la derularea proiectului, altele trebuie procurate din bugetul proiectului, fiind absolut necesare pentru atingerea obiectivelor.

(d) Etapa de pregătire a proiectului se finalizează cu redactarea acestuia, care presupune formalizarea în scris a justificării proiectului, a obiectivelor, a metodelor și a activităților, a resurselor antrenate și a metodelor de evaluare. Este necesar ca echipa implicată să-i înțeleaga particularitățile, să poată aprecia obstacolele și oportunitățile ce vor interveni, să estimeze cât mai realist resursele necesare atingerii obiectivelor.

Numai un proiect coerent, bine redactat și argumentat din punct de vedere documentar va avea credibilitate în rândul partenerilor și al potențialilor finanțatori.

Dacă am analizat în prealabil problema, am fixat obiectivele operaționale și știm ce rezultate intenționăm să obținem, dacă ne-am documentat suficient de bine pentru a avea argumente serioase de justificare a necesității proiectului, dacă contăm deja pe sprijinul unor parteneri, proiectul poate fi cu ușurintă redactat, fiindcă s-a investit un efort important în fazele precedente.

(e) Ce cuprind activitățile unui proiect?

Secțiunea din proiect referitoare la activități cuprinde descrierea detaliată a ceea ce organizația/instituția urmează să întreprindă pentru atingerea obiectivelor. Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Acest capitol trebuie să cuprindă

enunțarea fiecărei activități în parte.

specificarea responsabilului activității respective;

specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp)

descrierea secvențelor în timp și modul cum se interferează activitățile.

Figura 2.5.1.1 Gantt Chart – legătura dintre planul activităților și cel al timpului

(f) Cum pregătim bugetul unui proiect?

În sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere financiar.

Pregătirea unui buget detaliat și realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii obiectivelor proiectului. Astfel, bugetul atribuie valoare financiară activităților proiectului, planificarea generala a proiectului "mergând mâna în mâna" cu cea a bugetului. De asemenea, reprezintă și un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului, orice abatere trebuie luată în considerare.

Etape în realizarea bugetului:

planificarea activităților proiectului

estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate și subactivitate

estimarea potențialelor surse de venituri

reconcilierea diferențelor dintre cheltuieli si venituri

fluxul de numerar (bani pentru efectuarea plaților – sume, perioade)

aprobarea bugetului

stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, după începerea proiectului

revizuirea si actualizarea periodica a bugetului. Recomandări privind întocmirea bugetului

întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeți din timp;

consultați, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în acesta – veți avea mai multe șanse să fie realist, și, în plus, vă asigurați ca el va fi înțeles și acceptat în mod flexibil și nu privit ca o măsură birocratica de control

bugetul trebuie sa corespundă cu contractul de finanțare

Tipuri de buget:

buget pe categorii de cheltuieli – grupează veniturile și cheltuielile pe categorii.

buget pe categorii de cheltuieli și pe activități – grupează cheltuielile pe categorii și pe activități, în cadrul acelui proiect. Este tipul de buget cu care se operează atunci când se elaborează bugetul proiectului. Utilizându-l, ne putem asigura de faptul că nu scăpăm din vedere nici o activitate și nici o cheltuială.

buget pe surse – grupează cheltuielile pe categorii și pe surse de finanțare care participă cu fonduri. Acest tip de buget reprezintă, de obicei, forma sub care bugetul i se prezintă finanțatorului căruia i se solicita fonduri, având în vedere faptul că orice finanțator dorește sa știe cine mai susține din punct de vedere financiar proiectul respectiv și în ce măsura. Daca se dorește o detaliere privind modul în care s-a ajuns să se prevadă sumele aferente fiecărui tip de cheltuiala, se poate atașa și bugetul de tip b) (pe activități).

(g) Ce instrumente pot fi utilizate în elaborarea unui proiect?

Alături de instrumentele utilizate în mod curent pentru colectarea, sistematizarea și analiza informațiilor privind organizația solicitantă și mediul economico-social în care aceasta funcționează (bilanț, cont de profit și pierderi, alte evidențe financiar-contabile ale organizației, studii de piață etc.), managementul proiectelor utilizează o serie de instrumente și tehnici specifice (de exemplu: metoda cadrului logic, diagramele de tip Gantt sau de tip PERT sau analizele SWOT). Managementul proiectelor s-a dezvoltat inclusiv ca urmare a creșterii accesului la tehnologii informaționale moderne, astfel încât în prezent au devenit instrumente curente tehnologiile care facilitează lucrul în echipe multidisciplinare (groupware), utilizarea unor sisteme informaționale dedicate managementului proiectelor (care utilizează lucrul în cadrul unor birouri virtuale, programe pentru planificarea, realizarea și evaluarea proiectelor, evaluarea riscurilor aferente unui proiect etc.). Un instrument la fel de util, chiar dacă de o natură diferită, îl reprezintă asociațiile profesionale pentru managementul proiectului, care facilitează accesul la informații de ultimă oră relevante pentru organizațiile care utilizează – sau intenționează să-și dezvolte – o organizare managerială bazată pe proiecte.

(h) „Fund raising"

Este un termen consacrat, care înseamna strategia strângerii de fonduri -în acest caz, pentru realizarea proiectului. O condiție esențiala pentru a obține este să știm foarte clar ce cerem si să avem argumente în favoarea noastră.

Strângerea de fonduri este o activitate în sine, pentru care trebuie alocate resurse, pregătiți oameni și, mai ales, care trebuie planificată riguros. Colectarea fondurilor este cel mai adesea rodul unei activitătI permanente (fund raising) care cuprinde următoarele etape:

determinarea necesarului de resurse materiale și finaciare. A porni la drum în colectarea de fonduri fără o determinare precisă a nevoilor, încercând să se colecteze "cât mai multe mijloace finaciare" pentru susținerea "cât mai multor activități" din "prezent și viitor" este un demers cu foarte puține șanse de reușită.

determinarea potențialior finanțatori

2.5.1.2 Implementare

realizare, implementare

planificare, a stabili activitățile, a lua măsuri

2.5.1.2.1 Activități implicate în managementul proiectelor

Planificarea întregului proiect:

Planul de proiect este o parte integrantă a cererii de finanțare, dar o planificare mai detaliată și mai concretă trebuie făcut de-alungul duratei proiectului. Scopul și obiectivele generale trebuie definite și transpuse în rezultate și produse concrete. Este necesar un plan de acțiuni cu limite de timp, bazat pe valabilitatea resurselor și a bugetului.

Organizarea proiectului

Cu ajutorul și pe baza contractelor scrise, diferitele roluri și responsabilități în cadrul proiectului vor fi alocate în concordanță cu punctele forte și expertiza individuală. Trebuie organizate echipa și sub-echipele și relațiile cu mediul mai larg al proiectului.

Constituirea și conducerea echipei

O echipă motivată în care toți membrii sunt implicați în mod egal și se pot baza unul pe altul este un factor cheie de succes. Tocmai de aceea trebuie dedicat mai mult timp dezvoltării pozitive a culturii proiectului. Un sistem adecvat de rezolvare a conflictului este deasemenea necesar.

Organizarea și conducerea ședințelor

Monitorizare și evaluare

Dacă scopul proiectului este dobândirea calității este indispensabil monitorizarea permanentă a progreselor lucrărilor și evaluarea proceselor și ale produselor. Pentru aceasta e nevoie de un cadru de evaluare clară.

Administrarea și managementul bugetului

Datorită unui sistem transparent de rapoarte și contracte clare introduse la începutul proiectului poate salva timp și energie considerabilă. Pe de altă parte experiența de pe urma altor proiecte este extrem de valoroasă.

Implementarea proiectului începe cu organizarea administrativă, financiară și tehnică a proiectului, ce durează o perioadă de câteva luni, planul inițial este corelat și ajustat.

Mecanismele și mijloacele sunt dezvoltate pentru acest scop și folosiți pe parcursul perioadei de implementare.

Perioada de începere în general constă din următoarele elemente:

Înființarea biroului și recrutarea personalului

Dacă e necesar, implementarea unui studiu pentru a ajusta informația de bază

Discuții cu principalii stakeholderi, dacă e posibil includerea grupului țintă pentru a completa și ajusta matricea cadru logic, a elabora Planul General, planul de activități și planul resurselor.

Pregătirea și aprobarea Planului general și a primului plan de lucru anual

Foarte des, între faza de pregătire și implementare, numeroase schimbări vor interveni în viața proiectului. Se vor face ajustări în matricea cadru logic pentru a reflecta aceste noi circumstanțe. Deseori, un studiu trebuie elaborat, amplificând și ajustând informația de bază, prezentând situația de început a proiectului. Rezulatele vor servi ca punct inițial de referință pentru Indicatori. Indicatorii detaliați vor trebui dezvoltați și încorporați în matricea logică și planul de activități înainte ca Activitățile propriu-zise să înceapă. Cu toate acestea, în nici un caz această corelare nu trebuie să substituie indicatorii de bază ce au fost stabilite în faza de planificare.

Prin utilizarea acestor indicatori, personalul va fi capabil să monitorizeze în mod regulat progresele proiectului pe întreaga durată de implementare. Astfel se vor putea trage concluzii în legătură cu atingerea obiectivelor, se poate demonstra calitatea tehnică și dacă e cazul se pot întreprinde acțiuni corective pentru asigurarea succesului proiectului.

Perioada de implementare concretă

Această perioadă începe cu implementarea primului Plan Anual de Lucru. Conform contractului/acordului financiar agenția de implementare va avea următoarele responsabilități:

Pregătirea planului de lucru pe durata întreagă a proiectului, luând în considerare timpul pentru procesul de aprobare.

Planificarea și monitorizarea implementării

Pregătirea și aprobarea rapoartelor asupra progreselor

Pregătirea și aprobarea Raportului Anual

Colaborări cu consultanți externi responsabili pentru evaluări și audit

Perioada de implementare finală

Perioada finală implică toate acele activități care sunt necesare finalizării proiectului. În general constă în angajarea resurselor umane și predarea bunurilor procurate pentru cei care au fost stipulați în contract. Un raport final trebuie pregătit din care să reiese recomandările concrete pentru orice acțiune posibilă următoare. Din lecțiile învățate și concluziile proiectului putem decide o continuarea a proiectului. Raport trebuie deasemenea să ofere informații suficiente ca o bază pentru a reflecta asupra fazei de pregătire și de programare a unui nou proiect.

2.5.1.2.2 Cum se implementează un proiect câstigător?

Implementarea proiectului înseamnă organizarea și desfășurarea efectivă a activităților prevăzute în proiect. Din acest punct de vedere, se procedează ca în cazul organizării oricărei alte activități, ținând cont de o serie de observații specifice:

Posibilitățile de modificare a planului de activitate sunt reduse și trebuie argumentate în fața finanțatorului, uneori fiind necesar un acord expres al acestuia înainte de a le efectua – activitățile trebuie planificate cât mai bine încă din faza elaborării proiectului participant la licitație;

Bugetul poate fi modificat numai între anumite limite destul de reduse, orice modificare majoră neaprobată în prealabil de finanțator ducând la încheierea contractului de finanțare;

Se recomandă respectarea echipei proiectului care a fost prezentată în cadrul cererii de finanțare și anexele sale – modificările justificate trebuie argumentate;

Pentru achiziții de bunuri de valori ridicate finanțatorul poate solicita organizarea unor licitații, respectându-se anumite condiții prestabilite;

Finanțatorul solicită, de regulă, organizarea în mod separat a evidenței financiar-contabile a proiectului (cont bancar separat, conturi analitice distincte etc.);

Există reguli stricte privind organizația care poate efectua cheltuieli utilizând resursele financiare nerambursabile primite (deseori, solicitantul coordonator al proiectului este singura organizație care are dreptul să dispună utilizarea banilor din contul bancar al proiectului, acoperind inclusiv eventualele cheltuieli realizate de partenerii săi în cadrul proiectului) și documentele justificative acceptate pentru decontarea cheltuielilor efectuate (facturi, chitanțe fiscale, bonuri fiscale, ordine de plata etc.). În unele cazuri (de exemplu, unele programe ale Băncii Mondiale) beneficiarul nu primește direct suma câstigată prin proiect, o altă organizație separată plătind în numele beneficiarilor toate cheltuielile acestora realizate în cadrul proiectului.

2.5.1.3 Evaluare

• evaluare

• analiza evaluării

• rezultate

• rapoarte

• posibilități de dezvoltare.

Evaluarea este o estimare cât se poate de sistematică și obiectivă a unui proiect, a unui program sau politică în derulare sau finalizat a designului, a implementării și a rezultatelor. Scopul este a determina relevanța și realizarea obiectivelor, eficiența, eficacitatea, impactul și sustenabilitatea. O evaluare trebuie să asigure informație credibilă și folositoare pentru procesul de luare a deciziei atât pentru beneficiari cât și pentru finanțatori.

(a) Cum construim un plan de evaluare?

Această întrebare se referă la planul pe baza căruia membrii organizației/instituției urmează să evalueze proiectul, atât la terminarea lui, dar și pe parcurs, la diferite momente intermediare.

Evaluarea reprezintă emiterea de judecăți privind progresul înregistrat pe calea atingerii obiectivelor propuse. Motivele pentru care o activitate a unei organizații neguvernamentale este evaluată sunt diverse. O analiză simplă a acestor motive va identifica factori interni (care provin din interiorul organizației – membri, consiliu de conducere, angajați, simpatizanți) și factori externi (beneficiari, finanțatori, sponsori, contractanți, alte ONG, publicul general). Astfel, la întrebarea "De ce evaluăm?" putem identifica cauze interne și cauze externe, câteva dintre cele mai des întâlnite aflându-se mai jos:

Motivații interne:

pentru a vedea dacă facem ceea ce trebuie;

pentru a obține informații și reacții dacă ceea ce facem e necesar în luarea deciziilor;

pentru aprecierea performanțelor organizației în raport cu standardele de performanță internă în scopul îmbunătățirii performanțelor;

ne ajută să învățăm din greșeli și astfel să pregătim succesele viitoare.

Motivații externe:

pentru că finanțatorii doresc să se asigure organizația cheltuiește banii așa cum a prevăzut în cererea de finanțare;

pentru că organizația dorește să dovedească faptul că derulează proiecte și asigură servicii de care este nevoie, acoperă nevoile beneficiarilor și este capabilă să facă ceea ce afirmă că poate face;

pentru a arăta că suntem competitivi prin prisma raportului cost/beneficii;

pentru aprecierea performanțelor organizației în raport cu standardele de performanță externe;

pentru a compara activitatea cu ceea ce altor organizații similare.

Evaluarea se concentrează asupra a patru aspecte principale:

resurse investite;

activități desfășurate;

rezultate obținute;

beneficii realizate.

Pentru a putea fi realizată, evaluarea necesită, în cele mai multe cazuri, culegerea de date pe toată perioada derulării proiectului, adică monitorizarea proiectului.

Monitorizarea este procesul de colectare sistematică și analizare a informațiilor cu privire la activitațile organizației. Monitorizarea ne ajută sa efectuăm o verificare regulată a ceea ce facem în mod curent: informațiile reprezintă indicatori atât cantitativi, cât și calitativi.

Planul de evaluare trebuie să cuprindă deci referiri la modul cum vor fi culese informațiile cu privire la derularea proiectului (cum se va face monitorizarea) și la felul în care se va aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele și s-au obținut rezultatele preconizate.

Pentru a putea face o evaluare corectă a proiectului trebuie ca la sfârșitul procesului să răspundem la următoarele întrebări:

în ce măsură proiectul și-a atins obiectivele propuse?

în ce măsură atingerea acestor obiective poate fi atribuită în mod direct proiectului?

în ce măsură proiectul s-a desfășurat conform planificării propuse în cererea de finanțare?

Atât monitorizarea, cât si evaluarea sunt imposibil de făcut în mod efectiv atunci când organizația nu are foarte bine clarificate și formulate obiectivele.

Activitatea de monitorizare si evaluare trebuie incluse în planificare, iar costurile necesare efectuării lor trebuie cuprinse în buget.

Tabelul 2.5.1.3a Monitoring – pașii de bază

(b) Raport asupra progresului: Ce, Când, Cum ?

În general, rapoartele pot fi categorizate după cum urmează în funcție de termenul la care trebuie prezentați de către managementul proiectului autorităților respective.

Un raport inițial la scurt timp după lansarea proiectului (1-3 luni)

Un raport asupra progresului pe durata implementării proiectului, trimestrial sau semestrial

Raport Anual

Un Raport final când proiectul e finalizat.

Cheia principală a raportului: se acordă atenție la fel de importantă elementelor importante și critice începând cu stadiul de pregătire până la finalul proiectului.

Tabelul 2.5.1.3b Criterii de evaluare

Managementul proiectului înseamnă a conduce proiectul de la ideea inițială până la capăt, adapatându-se la realitate, gestionând resursele și oamenii prin diferitele faze ale proiectului. Acest proces nefiind deloc ușor, necesită multă concentrare și perseverență de-alungul proiectului.

Managementul proiectelor trebuie:

orientat spre obiective

orientat spre schimbare

să fie multi-disciplinar

inovativ (căutând idei noi și rezolvând noi probleme)

orientat spre control (a asigura finalizarea)

orientat spre performanță

flexibil (adaptat rapid la schimbări)

2.6 Diferența dintre managementul proiectelor și managementul organizațional

Desigur există o serie de similarități între managementul proiectelor și managementul organizațional, dar din natura proiectelor rezultă că sunt de asemena câteva diferențe în abordări. Acestea includ:

Lipsa permanenței staff-ului: oamenii pot fi angajați temporar sau ca și consultanți

Lipsa permanenței rolurilor: oamenii implicați în proiect pot avea roluri diferite la diferite momente, ierarhia nu este clar stabilită.

Aceste două puncte înseamnă că managementul oamenilor și abilitățile personale sunt foarte importante.

Deseori managementul proiectelor este văzut ca un subiect pur tehnic legat de tehnici de planificare: pentru a fi eficienți este foarte important comportamentul cu oamenii.

Proiectul are un plan foarte clar, un cadru de timp și buget, de aceea planificarea este deosebit de importantă. In managementul organizațional în mod frecvent constrângerile nu sunt atât de clar definite

Sunt obiective generale clare, și un timp cadru în care obiectivele pot fi atinse, iar succesul se va măsura prin abilitatea de a realiza obiectivele propuse.

Stakeholderii joacă un rol mai important și mai direct. Managerii de proiecte trebuie să ia în considerare nevoile specifice și interesul donatorilor, a grupurilor țintă și a tuturor instituțiilor cooperatoare în implementarea proiectului. Un manager într-o organizație este interesat în primul rând de acționari și clienți.

Managementul proiectelor este unul din mijloacele de a organiza sarcini, activități și a realiza obiective concrete, poate fi comparat cu:

planificarea strategică: orientare și definire a politicilor, activităților și dezvoltarea organizațională pe termen lung. Implică o capacitate de a prevedea și a se prepara pentru schimbare structurală sau adaptare la o perioadă relativ largă de timp. Planificarea strategică afectează sau ia în considerare schimbările structurale și infra-structurale.

planificarea tactică: foarte asemănător cu planificarea proiectelor, aceasta se referă la o serie de pași și procese de a atinge scopuri strategice sau, în general a conduce organizația pe termen scurt, prin adaptarea și reacția la schimbări neprevăzute și progres.

planificarea ciclică: managementul evenimentelor regulare sau a celor care pot fi prevăzute (activități pe perioada vacanțelor, Adunări Generale)

planificarea zilnică: activități ce trebuie realizate imediat sau într-un timp foarte scurt.

planificarea contingentă: măsuri și acțiuni luate sau prevăzute pentru a răspunde la situații neprevăzute, dacă și când ele apar.

managementul prin obiective: o abordare a managementului prin activități și echipe, concentrând asupra obiectivelor de realizat

2.7 Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării managementului de proiecte?

Managementul de proiecte permite:

un control foarte bun asupra utilizării resurselor, fiind extrem de util în situațiile când resursele disponibile în activitatea unei organizații sunt restrânse;

relații mai bune cu clienții;

timp redus de dezvoltare a organizației, costuri mai mici, calitate mai înaltă și marjă de profit mai mare;

creșterea eficienței activității în ansamblu, prin orientarea spre rezultate, îmbunătățirea coordonării interdepartamentale și îmbunătățirea moralului angajaților.

Managementul de proiecte poate duce, în același timp, la:

creșterea complexității organizației;

apariția unei tendințe mai accentuate de încălcare a unor componente ale politicii interne a firmei, dat fiind gradul ridicat de autonomie a personalului implicat în activitățile organizate pe bază de proiecte;

creșterea costurilor anumitor activități, apariția unor dificultăți în organizare, utilizarea incompletă a personalului în intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect și inițierea următorului proiect.

2.8 De ce reușesc sau eșuează proiectele?

Managementul proiectelor este o activitate complexă, care necesită respectarea anumitor algoritmi specifici. Reușita unui proiect depinde de măsura în care organizația inițiatoare reușește să evite (sau să reducă la minim) efectele acțiunii unor factori interni și externi:

A. Factori interni

evaluarea eronată a bazei de resurse disponibile pentru derularea proiectului;

planificarea defectuoasă a activităților din cadrul proiectului (sau a activităților de realizare a cererii de finanțare, ceea ce are un impact negativ asupra posibilităților de planificare și de realizare a activităților din cadrul proiectului);

problemele legate de aprovizionare;

lipsa de resurse (fonduri sau personal calificat);

ineficiența organizatorică.

B. Factori externi

factorii naturali (dezastre naturale);

influențe economice externe (de exemplu, modificarea nefavorabilă a cursului de schimb a monedei utilizate în cadrul proiectului);

reacția oamenilor afectați de proiect;

lipsa de voință politică în implementarea unor măsuri de politică economică sau socială necesare pentru derularea în bune condiții a proiectului;

nepotrivirea culturală dintre obiectivele și activitățile proiectului și mediul în care se desfășoară proiectul, care apare ca urmare a necunoașterii specificului local; astfel de neconcordanțe duc la respingerea proiectului de către beneficiarii cărora le este adresat proiectul.

Capitolul III. Posibilități de finanțare / surse de finanțare

3.1 Prioritățile de dezvoltare ale României

3.1.1 Prezentarea generală a situației de țară

România dispune de o serie de avantaje naturale, insuficient exploatate în prezent, care, dacă sunt bine gestionate, pot constitui un mare potențial de creștere economică. Acestea includ sectorul primar (agricultura și silvicultura), industria agro-alimentară și zone de atracție turistică în mediile rural și urban.

Volumul și valoarea exporturilor în industria prelucrătoare a crescut semnificativ în ultimii ani, deși aceasta s-a limitat la sectoarele cu valoare adăugată scăzută. Cu toate că această creștere a fost în principal generată de IMM-urile străine, în România s-a dezvoltat și o puternică industrie de tehnologia informației prin valorificarea resurselor umane interne. În plus, s-au înregistrat succese și în rândul fostelor companii de Stat privatizate. A crescut, de asemenea, nivelul antreprenorial în rândul populației, deși se desfășoară încă prea multe activități în domeniul comerțului și este necesară întărirea sectorului IMM, atât în domeniul producției, cât și al serviciilor.

România dispune încă de un bun sistem de învățământ și cercetare, iar forța de muncă are în medie un nivel educațional ridicat. Rata populației active este foarte mare, iar femeile au un rol important pe piața muncii. Cu toate acestea, din cauza lipsei investițiilor publice în ultimii ani, atât sistemul educațional, cât și sistemul de cercetare-dezvoltare au înregistrat un declin tot mai mare, care pune în primejdie perspectivele țării de creștere economică pe termen lung.

Procesul de privatizare este încă în plină desfășurare și ar trebui să deschidă noi oportunități de creștere în sectorul industriei prelucrătoare, sectorul bancar, precum și în sectorul utilităților publice.

Autoritățile locale și societatea civilă au fost tot mai mult implicate în elaborarea politicilor, ceea ce a dus la aplicarea mai consecventă a principiului subsidiarității la toate nivelurile din cadrul structurii instituționale a țării, ca și la implementarea pentru prima dată a unei politici de dezvoltare regională.

Unul din principalele puncte slabe ale țării rămâne infrastructura, care este în mare măsură neadecvată cerințelor de creștere economică și nu acționează ca un catalizator pentru investiții. Această deficiență este legată în primul rând de lipsa unor coridoare de transport moderne, care sa integreze România în piețele europene. Deși există un mare potențial de dezvoltare, accesibilitatea țării rămâne destul de redusă din multe puncte de vedere. La aceasta se adaugă faptul că infrastructura de bază este insuficient dezvoltată: carențe în materie de alimentare cu apă, terenuri pentru construcțiile industriale, linii telefonice, etc. Toți acești factori au contribuit la atragerea insuficientă de investiții străine directe în România.

Procesul dificil și lent de restructurare a companiilor de stat a fost însoțit de fenomenul de migrație către zonele rurale și în afara țării, ceea ce a dus la o scădere a productivității muncii și la un nivel semnificativ de subocupare. Majoritatea zonelor rurale sunt acum într-un impas de dezvoltare și sunt din ce în ce mai marginalizate în ceea ce privește veniturile, precum și în termeni sociali.

Sistemele de management al mediului (deșeuri, apă reziduală, apă potabilă), sunt încă foarte slab dezvoltate și uneori chiar inexistente. Același lucru se poate spune despre protecția în fața riscurilor reprezentate de calamitățile naturale, unde trebuie construită de la zero o “cultură” a prevenirii.

La nivel geografic, există probleme din ce în ce mai mari, deoarece dezvoltarea economică tinde să se concentreze în zona Bucureștiului, iar inegalitățile regionale sunt în creștere. Semnele tot mai frecvente ale declinului urban din afara Bucureștiului indică faptul că, pe termen lung, România este în pericol de a pierde posibilitățile de dezvoltare oferite de creșterea sistemelor productive locale.

Industria prelucrătoare este încă puternic dezechilibrată datorită ponderii pe care o au activitățile cu o valoare adăugată scăzută, caracterizate prin inexistența inovării sau un nivel scăzut al acesteia. Ramura prelucrătoare pare complet deconectată de la rețeaua de cercetare-dezvoltare. Productivitatea muncii în această ramură este încă foarte scăzută iar acest lucru împiedică dezvoltarea unui sector terțiar puternic. Există de asemenea un potențial ridicat de dezvoltare a sectorului agro-alimentar, dar legăturile cu agricultura, în prezent total ineficientă trebuie construite de la zero, iar aceasta din urmă trebuie întărită substanțial.

România se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme structurale legate de ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, iar acest lucru indică necesitatea unei reforme și a unei actualizări a sistemului educațional și a celui de instruire profesională (VET), concomitent cu introducerea politicilor active de ocupare. Necesitățile pieței muncii, aflate în continuă schimbare, accentuează nevoia de promovare a politicilor de învățare continuă, în prezent insuficient dezvoltate.

3.1.2 Oportunitățile României pe termen scurt

Aderarea la UE și, legat de aceasta, scăderea importanței barierelor comerciale și a granițelor pentru dezvoltarea economiei ;

Apartenența la o zonă geopolitică stabilă, care favorizează dezvoltarea coridoarelor de transport, inexistente până acum în istoria sa, inclusiv dezvoltarea Dunării pentru transportul mărfurilor ;

Oportunitățile oferite de societatea informațională, într-o țară care are deja o industrie a Tehnologiei Informației destul de bine dezvoltată, precum și o înclinație clară a populației către inovarea tehnologică (cel mai mare număr de telefoane mobile pe cap de locuitor din Europa Centrală și de Est )

3.1.3 Principalele amenințări pentru România

China și alți producători din Asia de Sud Est, care subminează avantajul său competitiv în sectoarele cu costuri de producție scăzute;

Alți competitori din Europa Centrală și de Est, care sunt capabili să-și mărească avantajul competitiv prin investirea resurselor UE din Fonduri Structurale;

Posibilitatea ca restructurarea unor mari întreprinderi industriale, aflate încă în proprietatea statului, să ducă la “șocuri” ale pieței muncii de la nivel local ;

Fenomenul de migrație peste graniță a forței de muncă calificate, lipsind țara de resursele umane care contribuie la creșterea economică;

3.2 Obiective și strategii

Planul Național de Dezvoltare 2004-2006 urmărește reducerea progresivă a discrepanțelor existente între România și Statele Membre ale Uniunii Europene, prin realizarea simultană a următoarelor obiective :

Asigurarea creșterii veniturilor pe termen lung;

Combaterea dezechilibrelor sociale și regionale;

Conformarea progresivă cu standardele de mediu pe care România va trebui să le atingă în totalitate în 2017.

România se situează printre țările cel mai puțin dezvoltate din Europa. Planul său pe termen lung este să realizeze o creștere economică constantă, mai rapidă decât media UE, în contextul unei dezvoltări echilibrate a teritoriului său, și în special al reducerii disparităților dintre mediul rural și cel urban. De aceea, Strategia Națională de Dezvoltare pe termen lung este formulată astfel încât să sprijine investițiile în sectoarele cu potențial de creștere economică, sprijinind astfel crearea și menținerea locurilor de muncă.

Perioada de trei ani acoperită de Planul Național de Dezvoltare 2004-2006 nu este suficientă pentru implementarea unei politici naționale de dezvoltare cuprinzătoare. Obiectivul global al acestui Plan este prin urmare soluționarea problemelor majore identificate în analiza socio-economică, pentru a reduce progresiv discrepanțele existente între România și Statele Membre ale Uniunii Europene.

Din obiectivul global al Planului Național de Dezvoltare se desprind din cinci priorități:

Prioritatea 1 Creșterea competitivității sectorului productiv

Prioritatea 2 Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport și energie și asigurarea protecției mediului înconjurător

Prioritatea 3 Dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluderii sociale

Prioritatea 4 Diversificarea economiei rurale și creșterea productivității în agricultură

Prioritatea 5 Promovarea unei participări echilibrate a tuturor regiunilor din România la procesul de dezvoltare socio-economică.

Cea mai mare parte a resurselor va fi dedicată investițiilor în infrastructură, în special în infrastructura de transport, considerată a fi cheia integrării României pe piețele mondiale, și o condițiile de bază pentru atragerea investițiilor private. Dezvoltarea economiei rurale și a sectorului primar va reprezenta a doua prioritate din punct de vedere al concentrării resurselor.

Dat fiind procentul ridicat al populației ocupate în domeniul agricol – peste 40% din totalul persoanelor ocupate lucrează în agricultură, producând mai puțin de 15% din valoarea adăugată totală – dezvoltarea agriculturii reprezintă o problemă majoră pentru dezvoltarea întregii țări. Deși strategia globală de dezvoltare, detaliată aici, va contribui la rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă procesul de restructurare a agriculturii, că modernizarea sectorului agricol și dezvoltarea industriei alimentare reprezintă o prioritate în sine.

Resursele alocate Priorității 3 vor fi utilizate în primul rând pentru combaterea semnelor accentuate de declin al sistemului educațional și pentru lansarea primelor programe în masă de politici ocupaționale active, inclusiv promovarea procesului de învățare continuă.

Resursele dedicate creșterii competitivității sectorului productiv vor fi relativ limitate, deoarece aici Statul are mai mult un rol de sprijin. Majoritatea eforturilor vor fi dedicate promovării activităților de cercetare și dezvoltare, asigurând în același timp un nivel minim de sprijin al IMM-urilor inovative.

Îndeplinirea cu succes a primului obiectiv depinde nu numai de implementarea cu succes a activităților specificate în cadrul priorității respective, dar și de implementarea cu succes a celorlalte priorități sectoriale. Mai mult, datorită naturii activităților incluse în aceste priorități, ele trebuie implementate în strictă legătură cu prioritatea de dezvoltare regională.

Acest plan definește obiectivele generale și măsurile grupate pe priorități, fără a identifica programele operaționale propriu-zise. Ca un exercițiu pregătitor însă, măsurile au fost grupate astfel încât să poată deveni programe operaționale în următoarea perioadă de programare, respectiv patru programe naționale sectoriale și a unui program regional. Importanța acordată din punct de vedere al bugetului priorităților naționale sectoriale reflectă în mod realist situația actuală din administrația publică din România, în care ministerele au un rol central și aproape exclusiv în dezvoltarea politicii și planificarea majorității activităților economico-sociale. Aceasta ar trebui să conducă la eficientizarea procesului de implementare.

PND 2004-2006 include și un obiectiv de dezvoltare regională. Acesta se va concetiza într-un viitor program operațional regional care va reflecta progresele realizate în dezvoltarea unei politici de dezvoltare regională și care, în concordanță cu acquis-ul UE, va urmări pe scară mai largă principiul de-concentrării și subsidiarității. Sub supravegherea și coordonarea Ministerului Integrării Europene, care acționează ca autoritate de programare, prioritatea de dezvoltare regională include politici și procese decizionale care deja reprezintă responsabilitatea autorităților locale (infrastructură locală). De asemenea, ea include și activități care necesită o componentă regională care să contracareze disparitățile regionale inevitabile create printr-o gestionare a politicilor exclusiv la nivel central (acest lucru se va realiza de exemplu în cazul înființării IMM-urilor și al instruirii profesionale – VET). Identificarea priorității regionale și a strategiei corespunzătoare s-a bazat și pe contribuția Agențiilor de Dezvoltare Regională, prin documentele de programare elaborate de acestea într-un larg proces de consultare. În aceste documente s-a pus accent pe investițiile în infrastructură și dezvoltarea turismului.

Principiul sustenabilității în ceea ce privește mediul înconjurător intervine în toate cele cinci priorități ale strategiei. Alaturi de investițiile care au ca scop direct îmbunătățirea infrastructurii de mediu, incluse în cadrul priorității 2, problemele de protecție a mediului vor fi luate în considerare în cadrul tuturor celorlalte obiective, acordându-se prioritate inițiativelor care au un impact scăzut asupra mediului.

3.3 Programe europene pentru România

3.3.1 PHARE

PHARE este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală și de Est în evoluția către o societate democratică și o economie de piață. Înființat la începutul anului 1989 pentru Polonia și Ungaria (primele două țări în care s-a realizat trecerea de la regimul comunist la democrație) programul s-a extins treptat, incluzând în prezent 10 țări candidate din Europa Centrală și de Est (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria), acordându-le sprijin în parcurgerea unei perioade de restructurare economică și schimbări politice importante.

Ca urmare a acestor evoluții, sfera de activitate a programului PHARE s-a lărgit, acesta orientându-se în prezent spre dezvoltarea economică pe termen lung și spre investițiile necesare procesului de aderare. Programul se concentrează pe următoarele două linii directoare:

Dezvoltare instituțională, sprijinirea administrațiilor țărilor candidate în adoptarea și aplicarea legislației comunitare (acquis comunitar);

Sprijinirea investițiilor, sub două forme: investiții pentru aplicarea acquis-ului și investiții în coeziunea economică și socială.

Între 1990 și 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde EURO prin programul PHARE. Pentru perioada 2000 – 2006, sumele alocate prin PHARE se ridică la aproximativ 250 milioane EURO anual, România fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia. În prezent, PHARE se concentrează în România asupra a trei mari sectoare: dezvoltare regională, dezvoltare instituțională și sprijinirea investițiilor în vederea implementării acquis-ului.

(a) Dezvoltare instituționalã

Întărirea capacității instituționale și administrative a țărilor candidate este o cerință cheie pentru a putea deveni membre ale Uniunii Europene, când se vor afla în situația de a adopta, implementa și urmări respectarea acquis-ului comunitar. Scopul dezvoltării instituționale este să ajute țările candidate în punerea bazelor instituționale necesare aderării. Sprijinul pentru dezvoltarea instituțională reprezintă aproximativ 30% din bugetul PHARE în țările candidate.

Dezvoltarea instituțională nu este legată numai de apropierea legislației țării candidate de cea a Uniunii Europene. Se referă, de asemenea, la modul în care legislația este pusă în practică și respectată. Aceasta implică pregătirea și echiparea unui număr mare de funcționari publici, oficiali și experți, de la judecători și inspectori financiari până la inspectori de protecția mediului și statisticieni. Un instrument de o importanță crucială al dezvoltării instituționale este înfrățirea instituțională (twinning), care implică detașarea unor funcționari publici ai Uniunii Europene în țările candidate.

(b) Sprijin pentru investiții

Adoptarea acquis-ului comunitar înseamnă că țările candidate vor trebui să-și adapteze infrastructura și întreprinderile pentru a atinge standardele Uniunii Europene, ceea ce va necesita o investiție considerabilă. Sprijinul investițional reprezintă aproximativ 70% din bugetul PHARE în țările candidate. Sprijinul instituțional se concentrează pe patru domenii-cheie.

Investiții mari

Întrucât Uniunea Europeană nu poate furniza, prin programul PHARE, decât o mică parte din necesarul finanțării pentru investiții de mare anvergură, asistența se concentrează pe rolul catalizator pe care programul îl poate juca în mobilizarea co-finanțării împreună cu țările partenere și instituțiile financiare internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială).

Investiții în norme UE

În al doilea rând, sprijinul este orientat către aplicarea normelor comunitare în domenii cum ar fi: concurența, energia (inclusiv siguranța în domeniul energiei nucleare), legislația socială și cea a muncii, normele veterinare și fito-sanitare, legislația produselor industriale, protecția consumatorilor, comerțul, justiția și afacerile interne.

Dezvoltare regională

În al treilea rând, țările candidate primesc sprijin pentru implementarea politicilor care le vor permite să beneficieze de Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.

Sprijinirea Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Acționând prin co-finanțare cu instituțiile financiare internaționale, bănci și alte surse comerciale, noile facilități pentru întreprinderi mici și mijlocii furnizează acestora capital, împrumuturi și garanții.

Programul Phare 2003 continuă obiectivele și măsurile puse în aplicare prin programele de coeziune economică și socială 2001 și 2002.

Întărirea capacității administrative și instituționale a structurilor naționale și regionale cu atribuții privind elaborarea politicii de dezvoltare regională, programarea, coordonarea implementării și gestionarea fondurilor în domeniul coeziunii economice și sociale.

(Sprijin pentru programarea și implementarea programelor regionale în perioada de preaderare și pregătirea pentru Fondurile Structurale, sprijin pentru crearea instrumentelor și capacităților compatibile cu cele din Fondurile Structurale)

Investiții în coeziunea economică și socială, care să asigure punerea în aplicare a politicii de dezvoltare regională, atât în scopul creșterii potențialului economic și social național cât și pentru dezvoltarea deprinderilor privind identificarea și realizarea proiectelor, precum și selecția, monitorizarea și evaluarea acestora, corespunzătoare cerințelor politicilor și practicilor Uniunii Europene în domeniu.

3.3.2 ISPA

ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale pentru Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea țărilor candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. ISPA oferă sprijin financiar pentru investiții în domeniul transporturilor și al protecției mediului, pentru a accelera procesul de armonizare a legislației țărilor candidate cu normele europene în aceste două sectoare.

România va beneficia de sume cuprinse între 240-270 milioane EURO pe an, fiind astfel cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia.

În sectorul transporturilor, se acordă prioritate investițiilor destinate integrării sistemului românesc de transport în cel al Uniunii Europene, precum și în viitoarele Rețele Trans Europene (Trans European Network – TEN). De asemenea, se acordă o importanță deosebită îmbunătățirii legăturilor cu alte state candidate în domeniul transporturilor, precum și îmbunătățirii sistemului național de transport prin eliminarea verigilor lipsă.

Principala prioritate a programului ISPA în domeniul protecției mediului este sprijinirea României în procesul de adoptare a legislației europene. O atenție specială este acordată apei potabile, tratării apelor uzate și evacuării reziduurilor menajere.

ISPA va finanța în perioada 2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport și de mediu. Programul a demarat la 1 ianuarie 2000 și se derulează în cele 10 țări candidate din Centrul și Estul Europei.

Obiectivele programului

Să sprijine țările beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene.

Să extindă și să conecteze rețelele de transport proprii cu cele trans-europene.

Să familiarizeze țările beneficiare cu politicile și procedurile aplicate de Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene.

Din mai 2004, o dată cu aderarea la Uniunea Europeana a primului val de state candidate, finanțarea anuală pentru România și Bulgaria va crește din 2004 pâna în 2006 cu 20%, 30% si 40% pe an.

Începând cu 2007, asistența financiară prin ISPA va fi înlocuită în mod automat de Fondurile de Coeziune și întregul sprijin financiar va crețte substanțial (de 7-8 ori mai mult decât pachetul ISPA la data aderării) provocînd autoritățile române să pregătească și să consolideze structuri administrative și de coordonare adecvate, în vederea creșterii capacității de absorbție a fondurilor.

(a) Mediu: Alinierea standardelor de mediu ale țărilor candidate la cele ale UE. Țările candidate vor trebui să aloce investiții substanțiale pentru a putea fi capabile să implementeze legislația UE și să atingă standardele comunitare în domeniul mediului.

Programul ISPA se va concentra pe “investiții masive” legate de directivele de mediu a căror implementare solicită costuri importante. Aceste domenii sunt următoarele:

rezerva de apă potabilă,

tratarea apelor reziduale,

administrarea deșeurilor solide și a celor periculoase și

poluarea aerului.

Implementarea acestor directive este strâns legată de îmbunătățirea sănătății și calității vieții populației și are un impact pozitiv în procesul de coeziune economică și socială al țărilor candidate.

(b) Transport: Extinderea rețelelor de transport trans-europene către țările candidate

Construirea și reabilitarea infrastructurii în țările candidate și legarea la rețelele de transport ale Uniunii Europene reprezintă un obiectiv important pentru țările candidate. Acesta este un element-cheie al strategiilor de dezvoltare economică în țările candidate și va fi de asemenea crucial pentru integrarea cu succes a acestor țări pe piața internă comunitară și pentru promovarea eficacității și eficienței pe această piață.

ISPA va contribui prin urmare la finanțarea reabilitării și dezvoltării căilor ferate, drumurilor, porturilor și aeroporturilor, cu scopul clar de a aduce infrastructura țărilor candidate la standardele Uniunii Europene, ținând cont de cerințele impuse pentru un transport durabil cu impact direct asupra dezvoltării economice.

(c) Asistența tehnică: Sprijin pentru pregătirea proiectelor ce urmează să fie finanțate

Beneficiarii programului ISPA pot fi autoritățile locale și centrale (ministerele de resort, consiliile județene, primăriile), regiile autonome și companiile naționale care sunt capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare.

3.3.3 SAPARD

SAPARD (Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini țările candidate în reforma structurală în sectorul agricol și al dezvoltării rurale, precum și în implementarea acquisului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună (PAC) și a legislației aferente.

În perioada 2000-2006, România urmează să primească 150 milioane EURO/an, fiind astfel cel de-al doilea mare beneficiar după Polonia. La această sumă se va adăuga contribuția de 50 milioane EURO a guvernului României.

SAPARD finanțează proiecte majore din domeniul agricol și al dezvoltării rurale. România a identificat patru domenii care urmează să fie finanțate cu prioritate în cadrul acestui program:

îmbunătățirea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricole și piscicole;

dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;

dezvoltarea economiei rurale (investiții în companiile cu profil agricol; diversificare economică; silvicultură);

dezvoltarea resurselor umane (îmbunătățirea pregătirii profesionale; asistență tehnică, inclusiv studii menite să sprijine pregătirea și monitorizarea programului, campanii de informare și publicitate).

Aproximativ 153 milioane EURO vor fi alocate anual României de către Uniunea Europeană pe o perioadă de șapte ani, sub forma de credite nerambursabile, pentru a facilita adoptarea legislației comunitare din domeniu și pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului agricol.

Conform volumului acestei alocații din partea UE, România ocupă locul secund (după Polonia). Sumei alocate de UE i se va adăuga o cofinanțare națională din bugetul de stat de 25% (circa 50 milioane EURO anual). Adăugând și contribuția privată, costul total al punerii în practică a programului românesc de dezvoltare rurală este aproximativ 300 milioane euro în fiecare an.

Tipuri de proiecte și modul de co-finanțare

Programul SAPARD va finanța două categorii de proiecte:
• Private (generatoare de venit), cum sunt cele aferente măsurii de invetiții în prelucrarea produselor agricole.
• Publice (negeneratoare de venit), cum sunt cele aferente măsurii privind dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale.

3.3.4 PROGRAME COMUNITARE

Programele comunitare au fost concepute de Uniunea Europeană pentru a promova cooperarea dintre statele membre în diverse domenii legate de politicile comunitare, pe o perioadă de câțiva ani. Aceste programe au fost extinse și asupra statelor candidate pentru a le sprijini în procesul de pregătire pentru aderare, ca o completare adusă celor trei instrumente financiare care le sunt destinate în exclusivitate (PHARE, ISPA și SAPARD).

Aceste programe respectă următoarele principii:

– aceleași condiții și criterii de selecție a proiectelor se aplică atât statelor membre cât și țărilor candidate;

– participarea la programele comunitare implică o contribuție financiară din partea țării participante, precum și compatibilitate legislativă în sectorul respectiv.

România participă la o serie de programe comunitare, precum Programul Cadru 6 (PC6) pentru cercetare și dezvoltare, LIFE pentru protecția mediului, Leonardo da Vinci, Socrates și Tineret/Youth – în domeniul educației, Cultura 2000, Egalitatea între sexe, Combaterea excluderii sociale și Combaterea discriminării – în domeniul social.

(a) “LIFE III” 2000 – 2004

Obiectivul general al acestui program este sprijinirea implementării și dezvoltării politicilor de mediu și legislației UE, în special integrarea politicii de protecție a mediului în cadrul altor politici și dezvoltarea durabilă în cadrul UE. Programul are două componente, LIFE-Mediu și LIFE-Natura, în cadrul cărora sunt finanțate măsuri de protecție a mediului și de conservare a habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice.

(b) Programul Cadru 5

Acțiuni de implementare a programelor de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații, acțiuni de promovarea cooperării cu țările terțe și organizațiile internaționale în domeniul cercetării, al dezvoltării tehnologice și al acțiunilor demonstrative, acțiuni de difuzare și optimizare a rezultatelor activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și ale acțiunilor demonstrative comunitare, acțiuni de stimulare a pregătirii profesionale și a mobilității cercetătorilor în cadrul comunității.

(c) Programul cadru 6 (2002 – 2006)

Programul cadru 6 (PC6) este principalul instrument al UE destinat finanțării cercetării în Europa, având scopul de a contribui la crearea unei adevărate „Zone de Cercetare Europeană” (ERA). ERA reprezintă imaginea viitorului pentru cercetarea în Europa, o piață internă a științei și tehnologiei. Ea asigură excelența activității științifice, a competitivității și a creativității, prin promovarea unei mai bune cooperări și coordonări între factori principali la toate nivelurile. PC6 este un program-cadru multi-anual care stabilește toate activitățile de cercetare, de dezvoltare tehnologică și experimentare din Comunitate (RTD). Programul are două părți distincte:

1. Programul-cadru al Comunității Europene (CE), destinat activităților de cercetare,

dezvoltare tehnologică și experimentare;

2. Programul-cadru Euratom destinat cercetării și instruirii în sectorul nuclear.

Scopul PC6 este de a contribui la crearea unui Spațiu European al Cercetării (ERA). ERA este o viziune a viitorului cercetării în Europa, o piață internă pentru știință și tehnologie.

(d) LEONARDO DA VINCI II 2000 – 2006

Programul Leonardo da Vinci promovează:

dezvoltarea aptitudinilor și competenței tinerilor aflați în procesul de formare profesională și instruire la toate nivelurile;

îmbunătățirea calității și încurajarea accesului la instruire permanentă, în vederea dezvoltării capacității de adaptare la schimbările tehnologice și organizaționale;

promovarea și întărirea contribuției pe care o are formarea profesională la inovație, în vederea creșterii competitivității și a spiritului antreprenorial pentru crearea de noi locuri de muncă; cooperarea între instituțiile de instruire, inclusiv între universități și companii comerciale, mai ales întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). programul sprijină în mod activ politicile de pregătire pe termen lung conduse de statele membre care duc la consolidarea unei zone europene de cooperare pentru educație și pregătire.

(e) SOCRATES II 2000 – 2006

Programul Socrates are următoarele obiective: consolidarea sistemului educațional la

toate nivelurile și facilitarea accesului la resursele educaționale în Europa; sprijinirea

cooperării prin schimburi între instituții și schimburi de informații; încurajarea învățământului deschis și la distanță, favorizarea recunoașterii diplomelor și a perioadelor de studii în străinătate; promovarea învățării limbilor străine și a egalității

șanselor în toate sectoarele educaționale; încurajarea mobilității și a educației. Acțiuni care vor întări dimensiunea europeană a educației la toate nivelurile, vor duce la cunoașterea limbilor europene, vor promova cooperarea și mobilitatea prin educație, vor încuraja inovarea în educație și vor promova oportunități egale în toate sectoarele educației.

Comenius: învățământ (preșcolar, primar, gimnazial).
Erasmus: învățământ universitar.
Grundtvig: educația adulților/ educația de-a lungul întregii vieți.
Lingua: promovarea învățării și predării limbilor străine.
Minerva: dezvoltarea unei dimensiuni europene in cadrul invatamantului deschis la distanta, și în folosirea tehnologiei informaționale și comunicaționale în educație.
Acțiunea 6 – Observare și inovare: promovarea cooperării la nivel european în domeniul politicilor privind educația.

(f) TINERET / YOUTH 2000 – 2006

Programul comunitar TINERET (YOUTH) trasează cadrul legal pentru spijinirea activităților neconvenționale educative pentru tineri și promovează mobilitatea, inițiativa, cooperarea interculturală în domeniul educației și solidaritatea tinerilor din Europa.

Programul TINERET se adresează, în principal, tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 25 ani stabiliți legal într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau în alte țări participante la programul TINERET. Programul urmărește de asemenea să contribuie la realizarea unei “Europe a Cunoașterii” și să creeze o platformă europeană pentru elaborarea în cooperare a unei politici pentru tineri, bazată pe educație neconvențională.

Programul sprijină, de asemenea, conceptul de formare continuă și dezvoltarea

competențelor care promovează activitatea civică, acțiuni ce promovează mobilitatea, inițiativa, învățarea interculturală și solidaritatea între tinerii din Europa și din întreaga lume.

(g) CULTURE 2000 (2000 – 2004)

Programul Cultura 2000 urmărește să contribuie la promovarea unui spațiu cultural comun pentru popoarele europene, caracterizat atât prin diversitate culturală, cât și printr-un patrimoniu cultural comun. Acest instrument financiar sprijină proiecte de cooperare culturală în toate sectoarele artistice și culturale (artă dramatică, arte vizuale și plastice, literatură, patrimoniu, istorie culturală etc). Cultura 2000 urmărește să încurajeze creativitatea și mobilitatea, accesul publicului la cultură, diseminarea artei și a culturii și dialogul intercultural. Programul se concentrează asupra rolului culturii în integrarea socială și în dezvoltarea socio-economică.

(h) Întreprinderi și antreprenoriat 2001 – 2005

Programul multianual pentru întreprinderi și antreprenoriat are următoarele obiective:

dezvoltarea mai intensă și creșterea competitivității afacerilor, într-o economie internaționalizată bazată pe cunoaștere; promovarea spiritului întreprinzător; simplificarea și îmbunătățirea cadrului administrativ și legislativ în domeniul afacerilor; îmbunătățirea mediului financiar, în beneficiul întreprinzătorilor și, în special, al IMMurilor; facilitarea accesului la serviciile de asistență, la programele și rețelele Comunității și îmbunătățirea coordonării acestor facilități.

(i) Daphne

Domeniul de finanțare: acțiuni preventive pentru combaterea violenței asupra copiilor, tinerilor și femeilor.

(j) Prince

Domeniul de finanțare: acțiuni de promovare a dimensiunii europene a dezbaterii privind viitorul Europei.

(k) Fiscalis

Domeniul de finanțare: participarea funcționarilor din administrațiile fiscale naționale la seminarii, schimburi și controale multilaterale.

(l) SAVE

Domeniul de finanțare: acțiuni ce privesc garantarea securității furnizării de energie, asigurarea competitivității, și promovarea compatibilității dintre dezvoltarea pieței energiei și obiectivele protecției mediului.

Capitolul IV. Situația proiectelor europene în județul Covasna

4.1 Scurta prezentare a județului

Județul Covasna este situat în centrul țării, în colțul de sud-est al Transilvaniei. Are o suprafață de 3.705 km2 și o populație de 230.000 de locuitori, fiind cel mai mic județ al țării. Din punct de vedere administrativ este organizat în două municipii, trei orașe și 34 de comune.

Figura 4.1a Județul Covasna

Structura economică a județului este determinată de principalele sale resurse naturale: pădurile întinse, terenurile agricole fertile și numeroasele ape minerale. În prezent cca.40% din populație este ocupată în industrie, 35% în agricultură și 25% în servicii.

În domeniul industriei, cea mai importantă ramură economică, ponderea cea mai semnificativă are industria ușoară, și în mod special industria textilă, industria alimentară și industria de prelucrare a lemnului. De altfel, acestea sunt și cele mai profitabile ramuri economice.

Agricultura, o îndeletnicire tradițională a meleagurilor covăsnene, continuă să fie prezentă cu o pondere importantă în viața economică a județului. Din totalul suprafețelor agricole jumătate sunt terenuri arabile (cele mai importante culturi finnd cartoful, cerealele și plantele de nutreț) și jumătate pășuni și fânețe, care au contribuit la dezvoltarea zootehniei (în special creșterea bovinelor și ovinelor).

Agricultura, și în special creșterea bovinelor furnizează materia primă necesară industriei alimentare, în cadrul căreia este deosebit de dezvoltată industria de prelucrare a laptelui.

În domeniul serviciilor rolul cel mai important este deținut de turism. Județul nostru este cunoscut pentru stațiunile sale balneo-climaterice de importanță națională și internațională (Covasna, Vâlcele, Băile Malnaș, Bálványos), renumite pentru efectele terapeutice în tratamentul bolilor cardio-vasculare, digestive și neuro-locomotorii. În majoritatea stațiunilor infrastructura turistică este îmbătrânită atât fizic, cât și moral. Reabilitarea și revitalizarea acestei infrastructuri reprezintă una din prioritățile județului. În ultimii ani a cunoscut o dezvoltare semnificativă turismul rural. Astăzi județul dispune de peste 80 de pensiuni agro-turistice, în zone pitorești, cu oferte culinare tradinționale.

O poziție semnificativă în viața economică a județului nostru au întreprinderile mixte și străine. Cele 230 de firme mixte și străine în ultimii 10 ani au realizat investiții în valoare de cca.40 milioane USD. Pentru a realiza dimensiunea investițiilor străine merită să scoatem în evidență faptul că investițiile străine pe cap de locuitor sunt cu 30% mai mari decât media pe țară și cu 20%peste media Regiunii 7 Centru.

Figura 4.1b Regiunile de dezvoltare în România

Deși evoluția indicatorilor macro-economici a județului este superioară mediei naționale, situația economică este departe de a fi îmbucurătoare. Dezvoltarea economică este preocuparea principală a județului.

Conceptul de dezvoltare economică se bazează pe patru priorități principale: sprijinirea IMM-urilor, atragerea investițiilor străine, valorificarea resurselor locale și corelarea dezvoltării și reabilitării infrastructurii cu dezvoltarea economică.

Unul dintre cele mai importante programe este INVEST COVASNA – derulat în parteneriat cu Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, Camera de Comerț și Industrie a județului Covasna și Consiliul Județean Covasna. Scopul principal al acestui program este promovarea oportunităților de investiții și consiliere pentru deschiderea unei afaceri în județul Covasna. În urma acestui program a început procesul de înființare a două parcuri industriale: unul în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, celălalt în orașul Baraolt.

Programul județean de gestionare a deșeurilor a fost conceput în colaborare cu Inspectoratul de Protecție a Mediului, primind avizul favorabil al consiliilor locale. Pentru realizarea efectivă a acestui plan – pe lângă aspectul scoial reprezintă și o oportunitate de afacere profitabilă – se caută un investitor pentru a încheia un parteneriat public-privat.

În domeniul dezvoltării infrastructurii se concentrează asupra reabilitării drumurilor, modernizării și extinderii rețelelor de apă și canalizare. Un proiect ambițios în acest sens este reabilitarea rețelei de alimentare cu apă din municipiul Sfântu Gheorghe și extinderea acesteia la satele înconjurătoare. În momentul actual toate localitățile din județ dispun de proiecte de alimentare cu apă, pentru care se caută surse de finanțare. O șansă remarcabilă în acest sens reprezintă programele SAPARD (pentru mediul rural) și SAMTID, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Statelor Unite ale Americii (USAID – United States Agency for International Development) pentru cele 5 orașe.

Județul Covasna, deși un județ mic, este bogat în resurse naturale, dispune de resurse umane bine calificate, are o viziune deschisă, un mediu de afaceri serios. Toate acestea au determinat ca județul nostru să fie preferat de investitorii străini.

Potrivit conceptului de dezvoltare a Consiliului Județean se acordă preferință acelor activități, care valorifică resursele naturale locale și nu deteriorează mediul înconjurător. Se acordă atenție deosebită dezvoltării serviciilor, și în special dezvoltării turismului.

Problemele cele mai stringente cu care se confruntă este lipsa de capital și dezvoltarea slabă a infrastructurii. Aceste probleme se doresc a fi surmontate prin atragerea capitalului străin în zonă și câștigarea granturilor anunțate prin licitații de proiecte.

4.2 Județul Covasna pe calea dezvoltării europene

În ultimii trei ani județul a beneficiat, prin diferitele programe de pre-aderare ale Uniunii Europene, de finanțări nerambursabile în valoare de aproape 14 milioane Euro, din care s-au realizat investiții importante.

Figura 4.2a Valoarea proiectelor câștigate

Figura 4.2b Valoarea proiectelor câștigate

Prezentarea grafică a proiectelor câștigătoare finanțate din fonduri de pre-aderare

Figura 4.2c Fonduri de pre-aderare atrase în județ

4.3 Proiecte câștigătoare

Dezvoltare socială

„Cantină socială și cămin de bătrâni în zona Baraolt”

Beneficiar: Consiliul local Baraolt în parteneriat cu Biserica Reformată Căpeni

Suma totală:183.299 Euro, din care grant:163.425 Euro (89,15%)

Ameliorarea condițiilor de trai ale persoanelor vârstnice, singure și a celor cu o situație socială sau financiară precară.

„O șansă pentru o zonă defavorizată”

Beneficiar: Grupul Școlar „Baróti Szabo David” în parteneriat cu Consiliul Local Baraolt

Suma totală: 45.550 Euro, din care grant: 27.134 Euro

Reintegrarea socială a populației din zona defavorizată Baraolt.

„Centru comunitar pentru integrarea rromilor”

Beneficiar: Asociația Pro Nobis

Suma totală: 78.213 Euro, grant: 44. 723 Euro

Înființarea unui centru pentru facilitarea integrării comunitare, creșterea accesului la servicii publice a rromilor, înființarea unei reprezentanțe rome comunitare.

„Integrarea socială a comunității rromilor din zona Orko prin extinderea

rețelelor de apă – din fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană în cadrul Programului RICOP și din fonduri ale Consiliului Local Sf. Gheorghe”

Comunitatea rromilor este formată din persoane cu pregătire insuficientă care nu s-au putut adapta la schimbările sociale și economice din ultimele decenii, motiv pentru care au apărut probleme de integrare socială. Proiectul prevede extinderea rețelei de alimentare cu apă în zonă, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de viață, a ridica gradul de civilizație și a crea un mediu propice pentru integrarea socială a comunității respective.

„Centru social pentru persoane fără adăpost”

Beneficiar: Consiliul Local Sf. Gheorghe

Suma totală: 64.100 Euro, din care grant: 38.050 Euro

Acordare de servicii de consiliere socială.

„Centru socio-medical pentru persoane vârstnice”

Beneficiar: Societatea Națională Crucea Roșie

Suma totală: 324.000 Euro, din care grant:162.000 Euro

Scurtă descriere: Amenajarea centrului de zi pentru persoane vârstnice.

Acordarea de servicii medicale, fizioterapie, chinetoterapie și consiliere socială.

„Cantină socială în mun. Târgu Secuiesc – RICOP 2000”

Beneficiar: Asociația Pentru Sprijin și Dezvoltare Locală Tg. Secuiesc
Partener: Consiliul Local al Mun. Târgu Secuiesc

Suma totală: 123.912 Euro, din care grant: 99.912 Euro

Cantina socială oferă masă zilnică pentru 130 de persoane asistate. Realizări infrastructurale: reabilitarea imobilului aflată în stare avansată de degradare respectiv dotarea bucătăriei și a sălilor de mese.

„Centru de urgență în mun. Târgu Secuiesc – RICOP MRS”

Beneficiar : Asociația Pentru Sprijin și Dezvoltare Locală Tg. Secuiesc
Partener: Consiliul Local al Mun. Tg. Secuiesc

Suma totală: 121.000 Euro, din care grant: 90.000 Euro

Pentru persoanele asistate centrul oferă: adăpost temporar pentru maxim 20 de persoane, consiliere medicală, terapie de grup, servicii oferite la domiciliul persoanelor aflate în dificultate. Realizări infrastructurale: renovarea clădirii aflate în stare avansată de degradare, dotarea adecvată a sălilor respectiv a dormitoarelor.

„Centru de consiliere socială și terapie familială din municipiul Sf.Gheorghe”

În urma restructurării industriale categoria cea mai afectată este reprezentată de disponibilizații colectiv cât și familiile acestora. Asociația Pro Nobis a oferit servicii unui număr de peste 400 de persoane, în urma acestor intervenții gravitatea problemelor psiho-sociale cauzate de șomaj la nivelul indivizilor, familiilor și a comunității din Sf.Gheorghe s-a diminuat semnificativ. Prin serviciile Centrului aproximativ 125 de persoane au fost sprijinite în mod direct să-și găsească un loc de muncă.

„Centru social în comuna Cernatul de Sus”

Beneficiar: Parohia Reformată din Cernatul de Sus

Suma totală: 8.400 Euro, Din care grant: 5.800 Euro

S-a realizat o infrastructura socială, care contribuie la rezolvarea problemelor unor categorii sociale, a copiilor sub 14 ani provenind din familii sărace din sat; se oferă masa de prânz de 2 ori pe săptămână, asistență medicală, educație. S-a renovat clădirea centrului, au fost amenajate și dotate corespunzător bucătăria și sala de mese.

„Un serviciu pentru nevoiași”

Beneficiar: Primăria comunei Catalina
Partener: Asociația de Prietenie Catalina-Buellas

Suma totală: 89.321 Euro, din care grant: 85.965 Euro

Scurtă descriere: servicii de tip cantină socială, oferită pentru un număr de 110 nevoiași din comună (disponibilizați, rromi). Realizări intrastructurale (reabilitarea unei părți din fosta fabrică de spirt din comună, dotare adecvată funcționării cantinei.)

„Centrul de Servicii Sociale Integrate – Întorsura Buzăului-Barcani-Sita

Buzăului”
Suma totala 248.669 EUR finanțare integrală PHARE

Oferă un program complex de reabilitare a condițiilor sociale, psihologice și medicale, oferind locuri de muncă persoanelor disponibilizate. Activitățile din centru și-au atins obiectivele: prevenirea izolării și marginalizării sociale, încurajarea relațiilor interumane, consiliere psihologică celor care traversează momente de criză, îngrijire medicală de specialitate, sprijin social și emoțional. Rezultatele pozitive se datorează faptului că intervenția s-a bazat pe nevoile comunității.

Protecția copilului și U.E.

Proiect de reformă a sistemului de protecție a copilului în România – anul 2001

valoarea proiectului:200.000 EURO

Serviciu de sprijin și suport pentru tineri peste 18 ani – anul 2001

valoarea proiectului:107.320 EURO

Centru de zi pentru 10 copii cu elemente de autism/deficiențe senzoriale – anul 2001

valoarea proiectului:54.600 EURO

Închiderea Centrului de plasament nr.1 Tg.Secuiesc – anul 2003

valoarea proiectului:335.781 EURO

Dezvoltare infrastructurală

„Reabilitarea sistemului de încălzire centrală și izolația termică a Spitalului

Orășenesc Baraolt” – PHARE mică infrastructură
Beneficiar: Consiliul Local Baraolt, în parteneriat cu Spitalul Baraolt

Suma totală: 132.966 Euro, din care grant: 116.966 Euro (87,97%)

Îmbunătățirea condițiilor de însănătoșire și de recuperare ale bolnavilor tratați în spital.

„Încălzire centrală proprie a școlii centrale Baraolt”

Beneficiar: Consiliul Local Baraolt

Suma totală: 60.058 Euro, din care grant: 47.061 Euro

Îmbunătățirea condițiilor sociale ale elevilor și personalului didactic

“Reabilitarea Școala generală clasele I-VIII din satul Căpeni, orașul Baraolt”

Beneficiar: Consiliul local Baraolt

Suma totală: 158.421,7 USD, din care grant: 141.667,2 USD

Îmbunătățirea condițiilor de studiu ale elevilor și condițiilor de predare ale cadrelor didactice

„Modernizarea strada Școlii, Covasna – RICOP LP”

Beneficiar: Primăria orașului Covasna

Suma totală: 160.216 Euro, Din care grant:143.116 Euro

Scurtă descriere: s-a efectuat modernizarea străzii prin refacerea trotuarelor, asfaltarea drumurilor, finalizarea canalizării pluviale și reamenajarea izvorului de apă minerală.

„Amenajarea parcului central din Covasna”

Beneficiar: Primăria orașului Covasna

Suma totală: 119.330 Euro, grant: 64.980 Euro

Scurtă descriere:

Parcul central al orașului constituie punctul de atracție pentru turiștii sosiți în stațiune pentru tratament și agrement, prin monumentul naturii

„Balta Dracului”, fântâna arteziană, spații verzi cu rânduri de flori, aleile și trotuarele pietonale, prielnice pentru plimbare, recreare și odihnă. Prin această lucrare a fost prevăzută reamenajarea parcului: modernizarea fântânii arteziene existente, într-un stil arhitectonic, refacerea cupolei și amenajarea unor pergole în jurul Bălții Dracului, refacerea aleilor și trotuarelor, refacerea rețelelor de apă, canalizare și iluminat public. Proiectul este destinat îmbunătățirii imaginii orașului Covasna, a parcului central ca obiectiv turistic, de el beneficiind atât locuitorii orașului, cât și turiștii sosiți în stațiune.

„Reabilitare CFF Covasna – Comandău”

Beneficiar: Asociația Sikló

Suma totală: aprox. 5.000 EUR, în totalitate finanțare externă sau sponsorizări

Obiectivul asociației este salvarea liniei CFF de la Covasna – Comandău împreună cu planul înclinat și împrejurimile ei și folosirea acestora în scopuri turistice

„Spațiu pentru cazare, piața agro-alimentară”

Beneficiar: Consiliul local Sf. Gheorghe

Suma totală: 100.061 Euro, din care grant: 88.081 Euro

Amenajare pensiune în piața agro-alimentară Sf.Gheorghe

O problemă a pieței din Sf.Gheorghe era situația producătorilor veniți din alte regiuni ale țării să-și vândă produsele în piață. S-a considerat ca fiind de strictă necesitate asigurarea de spațăă corespunzătoare pentru aceste activități cu atât mai mult cu cât acești producători completează sortimentația destul de redusă de mărfuri agroalimentare ce se produc în împrejurimile orașului. Proiectul a urmărit ridicarea gradului de civilizație a comerțului din Piața Centrală Agroalimentară a municipiului Sf.Gheorghe.

Modernizarea școlilor

Liceul Nicolae Bălcescu, Întorsura Buzăului PHARE TVET

Modernizarea sistemului de educație și formare tehnică și profesională (TVET)

Total: 300.000, Grant: 290.000

Liceul Korosi Csoma Sandor, Covasna PHARE TVET

Total: 300.000, Grant: 290.000

„Modernizarea Liceului Nagy Mózes – RICOP Lucrări Publice”

Beneficiar: Consiliul Local Târgu Secuiesc

Suma totală:

75.980 Euro, din care grant: 68.380 Euro

Investiția are ca obiect modernizarea clădirii aflată în administrarea Liceului teoretic Nagy Mozes, scopul fiind diminuarea costurilor pentru energie.

Realizări infrastructurale: s-a realizat înlocuirea tâmplariei vechi de 100 ani cu altele noi de tip termopan, suprafața totală fiind de aproximativ 900 mp.

„Grup de intervenție rapidă pentru reabilitarea drumurilor în mun. Tg.

Secuiesc”

Beneficiar: Asociația pentru Sprijin și Dezvoltare Locală Tg. Secuiesc
Partener: Consiliul Local al Mun. Tg. Secuiesc

Suma totală: 26.500 Euro, din care grant: 16.600 Euro

Scurtă descriere : Grupul de intervenție dotată cu utilaje adecvate rezolvă problema întreținerii drumurilor în mun. Tg. Secuiesc

„Modernizare str. Floroaia mare – rețea de apă, canalizare și sistem rutier”

Beneficiar Consiliul local Întorsura Buzăului
Suma totală 600.853 EUR, din care 540.347 EUR finanțare PHARE
Scurtă descriere: creșterea calitatea vieții urbane

„Proiect Rumeguș 2000 – PHARE – infrastructură regională”

Beneficiar: Consiliul local Intorsura Buzăului

Suma totală 2.742.434 EUR din care:

30% finanțare PHARE

40% finanțare guvernul danez

20% fondul special de dezvoltare al sectorului energetic

10% cofinanțare locala

Reabilitare drum comunal DC21 Dobolii de Sus –FRDS

Total: 61.000, Grant: 55.000

Reabilitare strada Ștefan cel Mare și Piliske – Covasna- PHARE mică

infrastructură

Total: 400.000, Grant: 360.000

Extindere rețea de apă – Întorsura Buzăului – PHARE mică infrastructură

Total: 621.000, grant: 62.100

Reabilitarea DJ 131 în vederea îmbunătățirii traficului regional

Beneficiari: Consiliile Județene Covasna, Harghita și Brașov

Valoarea totală: 9,8 milioane Euro, credit nerambursabil: 6,6 miloane Euro

Drumul județean DJ 131 face legătura între zona defavorizată Baraolt și județul Brașov către DN 13 (E60). Reabilitarea acestui drum este foarte importantă pentru dezvoltarea zonei. Proiectul este finanțat din fonduri nerambursabile primite în cadrul Programului RICOP. Co-finanțarea este asigurată din fondurile Consiliului Local.

Pe DJ 131 s-au executat lucrări de reabilitare finanțate din fonduri PHARE, Program RICOP în valoare totală de 255.936 EURO, din care valoare Grant PHARE 210.156,0 EURO și valoare de cofinanțare 45.780 EURO.

Dezvoltare economică

„Centrul de afaceri Baraolt”

Consiliului Local Baraolt

Suma totală: 139.100 USD, din care grant: cca. 134.000 USD

Oferirea de oportunități pentru potențialii întreprinzători dornici să investească în oraș.

„Centru pentru promovarea turismului în zona Târgu Secuiesc „

Beneficiar: Asociația Pentru sprijin și Dezvoltare Locală din Tg. Secuiesc
Partener: Primăria mun. Tg. Secuiesc

Suma totală: 13.400 Euro, din care grant: 8.500 Euro

Dezvoltarea turismului în zonă este o prioritate, centrul oferă informații pentru cei interesați respectiv servicii de cazare. Realizări infrastructurale: reabilitarea si amenajarea incintei biroului de informații; funcționarea unui minihotel cu 17 locuri de cazare

„Dezvoltarea IMM-urilor – Centrul de dezvoltare a afacerilor”

Beneficiar: Asociația IMM din jud.CV
Suma totală: 110.154, grant: 62.500 EURO

Renovarea sediului în Sfântu Gheorghe, achiziționarea echipamentelor, cursuri de perfecționare pentru întreprinzători, o rețea extinsă pe tot teritoriul județului Covasna – birouri în orașele Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt și Întorsura Buzăului.

Proiecte IMM

Figura 4.3 Proiecte câștigate de întreprinderi mici și mijlocii din județul Covasna (în EURO)

Dezvoltarea resurselor umane

În contextul restructurării industriale, este din ce în ce mai necesar ca forța de muncă să fie sprijinită pentru a se putea adapta mai ușor la cerințele pieței muncii în formare. Astfel, această componentă vizează dezvoltarea abilităților forței de muncă pentru a se putea adapta mai ușor la schimbările structurale, în conformitate cu aptitudinile profesionale necesare pe piața muncii, o atenție specială fiind acordată abilităților de management și de dezvoltare a întreprinderilor. Mai mult, va fi facilitat accesul la locurile de muncă pentru șomeri prin (1) consolidarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă, (2) dezvoltarea de noi calități profesionale în conformitate cu necesitățile crescânde de pe piața muncii și (3) promovarea egalității de șanse pentru persoanele vulnerabile (șomeri pe termen lung, șomerii de peste 45 de ani, tineri care părăsesc instituțiile rezidențiale, femei singure care au copii în întreținere etc.).

„Curs de calificare în meseria de tâmplar universal”

proiect condus de SC ALEX CO SA Covasna

În județ s-au înființat multe firme cu activități de prelucrare a lemnului, acest domeniu fiind un element specific zonei. Multe firme s-au confruntat cu lipsa de forță de muncă calificată. Astfel s-a născut ideea de a organiza cursuri de calificare sau recalificare. Proiectul le-a ajutat pe managerii de proiect să evolueze, învățând ce înseamnă să organizeze, să urmărească și să realizeze cursuri de calificare la standarde europene. Mentalitatea muncitorilor a fost sensibilizată prin faptul că au simțit grija altora pentru ca ei să-și poată găsi locuri de muncă și au simțit sprijinul acordat pentru începerea unei alte meserii.

„Servicii de ocupare Job Club – Sc Continental Transcom Srl Sf. Gheorghe”

Proiectul și-a propus să ofere sprijin persoanelor disponibilizate colectiv, persoane care au resimțit șocul șomajului și care nu știu cum să se comporte în condițiile unei piețe a forței de muncă libere. Activitățile derulate au urmărit: crearea de oportunități de angajare și creșterea eficienței și succesului personal în căutarea unui loc de muncă, crearea și stimularea motivației de a găsi un loc de muncă, oferirea de ajutor participanților de a căpăta încredere în forțele proprii și în capacitatea lor de adaptare, transfer de cunoștințe teoretice și practice.

„Dezvoltarea spiritului antreprenorial și a oportunităților de afaceri la

persoanele neocupate din județul Covasna” – AFACOV Consulting Group Sf. Gheorghe

Posibilitatea îmbunătățirii dotărilor și susținerii unor cheltuieli din alte surse decât cele proprii și posibilitatea instruirii gratuite a unor anumite categorii de beneficiari.

„O nouă șansă, un nou început”

Beneficiar: Grup Școlar Kós Károly

Suma totală: 43.641 Euro, din care grant: 38.396 Euro

Reconversia profesională în meserii din domeniul construcțiilor și prelucrării lemnului, precum și medierea angajării persoanelor formate .

Responsabilii de proiect se gândeau de mult timp să revină în sprijinul părinților elevilor lor, părinți care urmau să fie disponibilizați din întreprinderile cu profil mecanic din oraș. Doreau să le ofere o șansă, un sprijin de a se recalifica în meserii solicitate pe piața muncii în județ. Prin implementarea proiectului au reușit să constituie 3 formațiuni de pregătire în domeniile construcții și prelucrarea lemnului, să achiziționeze bunuri materiale necesare instruirii practice și teoretice, să elaboreze cursurile pentru cele 3 formațiuni de pregătire, să realizeze pregătirea profesională teoretică și practică.

„Inițiere și perfecționare în turism rural”

Beneficiar: ASIMCOV

Suma totală: 37.000 Euro, din care grant: 26.750 Euro

Calificare administratori de pensiuni.

„Organizarea unor cursuri de calificare și perfecționare în meseriile

administrator, baby sitter, ghid turistic”
Beneficiar: Consiliul Local Sf. Gheorghe

Suma totală: 18.000 Euro, din care grant:11.600 Euro

Organizarea de cursuri pentru administratori, baby sitteri și ghizi turistici.

„Calificarea și recalificarea forței de muncă în domeniul sudurii”

Beneficiar: Grup Școlar Puskás Tivadar

Suma totală: 34.000 Euro, din care grant: 23.570 Euro

– cursuri de calificare în domeniul sudurii pentru persoane angajate la diferite firme,

– realizare atelier sudură

„Șansă egală pentru toți”

Beneficiar: Grup Școlar Kós Károly

Suma totală: 21.000 Euro, din care grant : 14.500 Euro

Cursuri de calificare în domeniul tâmplăriei și confecțiilor.

„Instruirea profesională a funcționarilor publici din județul Covasna”

Beneficiar: Fundația Amoba

Suma totală: 36.000Euro, din care grant: 29.000 Euro

Cursuri ECDL și limbi străine pentru funcționari publici și management pentru primari.

„Reconversia forței de muncă pentru nevoile zootehniei”

Beneficiar: Asociația Județeană a crescătorilor de bovine din județul Covasna

Suma totală: 52.000 Euro, din care grant: 41.700 Euro

Amenajarea și dotarea centrului de instruire, cursuri de perfecționare în domeniul creșterii bovinelor.

„Modul de formare tehnologica si reconversie profesionala în orașul

Întorsura Buzăului” PROGRAMUL PHARE 2000
Beneficiar: Consiliul local Intorsura Buzaului
Suma totala: 189.831 EUR, din care:160.954 EUR contributie PHARE

Oferirea posibilitatii de recalificare a persoanelor disponibilizate

Pentru a crește interesul investitorilor locali și străini și având în vedere puținele resurse naturale a zonei, Consiliul Local a ajuns la concluzia că o soluție pentru depășirea situației actuale este creșterea educației forței de muncă. Scopul proiectului a fost construirea unui complex educațional capabil să implementeze standarde profesionale ridicate, realizând reconversia profesională în concordanță cu necesitățile reale pentru progresul zonei.

Alte realizări importante

„Drum spre Europa – Phare Europa”

Fondul “EUROPA” este un program care sprijină țarile candidate în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană. Programul se concentrează pe întărirea rețelelor regionale de informare europeană și își propune să contribuie la creșterea gradului de înțelegere cu privire la procesul de aderare și la legislația comunitară.

Total: 40.000, grant:36.000

Scopul proiectului: sprijinirea procesului de integrare al României în structurile UE.

Grupurile țintă: oameni de afaceri din judet, elevi, studenti, cadre didactice, jurnaliști, organizații non-guvernamentale, funcționarii publici din instituțiile publice locale.

Activitățile principale ale proiectului: amenajarea unui spațiu pentru birou, achiziționarea de echipamente de birotică, producerea de materiale de informare, inițierea de campanii de popularizare, consiliere în probleme de integrare, competiții realizate în domeniul integrării europene.

Obiectivele proiectului:

mai buna cunoaștere a structurilor și politicilor UE și a procesului de integrare,

aducerea mai aproape de nevoile publicului a informațiilor legate de UE,

sensibilizarea opiniei publice pentru creșterea interesului față de procesul de integrare europeană a țării.

Programul ISPA

Au fost transmise și cuprinse în strategia de proiectare în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor în perioada 2003 – 2006, pe baza documentațiilor tehnico-economice întocmite de către Consiliul Județean Covasna, direcția urbanism, următoarele lucrări:

Retehnologizarea stației de epurare municipiul Sf.Gheorghe

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Sf.Gheorghe

Alimentarea cu apă a localităților din zona municipiului Sf.Gheorghe

Aceste lucrări au fost cuprinse în program ISPA sub titulatura "Alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate în zona municipiului Sf.Gheorghe".

Pentru anul 2004 propunerea de alocație de la bugetul de stat este de 400.000 EURO pentru pregătirea aplicației ISPA.

Programul SAMTID

(program de dezvoltare a utilităților municipale de apă și canalizare pentru orașele mici și mijlocii)

Au fost elaborate studiile de fezabilitate pentru următoarele lucrări propuse a fi cuprinse în programul SAMTID:

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a mun. Sf.Gheorghe

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a mun. Tg.Secuiesc

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a orașului Intorsura Buzăului

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a orașului Baraolt

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a orașuluui Covasna

Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a municipiilor și orașelor din jud.Covasna

Program SAPARD

Alimentare cu apă sat Catalina / Catalina

Alimentare cu apă sat Brăduț / Brăduț

Aceste lucrări se află pe lista de așteptare la Regiunea 7 Centru Alba Iulia.

Proiectul pentru reabilitare DC 17 Boroșneu Mare – Zagon a fost aprobat, s-a ținut licitația și este în curs de perfectare contractul de lucrări. Total: 1.000.000 EUR,

Grant 1.000.000

4.4 Planuri viitoare – mari investiții

(a) Extinderea parcurilor industriale în județul Covasna

În Sfântu Gheorghe și Baraolt multe întreprinderi au fost supuse restructurării industriale și implicit a disponibilizării masive.

Principalele obiective ale proiectului sunt : stimularea dezvoltării economice în județ; atragerea firmelor capabile să desfășoare activități productive generatoare de produse cu valoare adăugată mare; crearea de noi locuri de muncă.

Principalul obiectiv al extinderii parcurilor industriale în județul Covasna este asigurarea condițiilor optime pentru realizarea investițiilor de către firmele mici și mijlocii române și străine și nu în ultimul rând, crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii zonei.

Parcul industrial este un factor eficient în dinamizarea economiei locale, care oferă spațiu pentru investiții concentrate de capital, iar în cadrul concurenței economice facilitățile oferite de un parc industrial atrag investitori în zonă.

Toate aceste obiective menționate se încadrează în obiectivul global al strategiei de dezvoltare a Regiunii, care este ridicarea nivelului de viață al locuitorilor prin dezvoltarea unei economii performante, bazată pe mobilizarea resurselor fizice și umane locale.

Realizarea proiectului are drept scop : promovarea mecanismelor economiei de piață în vederea îmbunătățirii competitivității și realizării unei creșteri economice durabile, principiu strategic care are un loc important în Strategia Națională de Dezvoltare Regională. Se propune creșterea atractivității investiționale a județului utilizând resurse locale.Crearea numărului de locuri de muncă (calificată) în cadrul acestor două parcuri ar duce la scăderea substanțială a șomajului.

(b) Rețea de incubatoare de afaceri în județul Covasna

Acest proiect se adreseaza intereselor țării în ceea ce privește necesitățile de dinamizare și dezvoltare a economiei. Obiectivele proiectului: dezvoltarea economică a județului Covasna, atragerea și sprijinirea I.M.M.-urilor, dezvoltarea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de munca. Principalul obiectiv al înființării unei rețele de incubatoare de afaceri în județul Covasna este asigurarea condițiilor optime (infrastructură, logistică etc.) pentru funcționarea firmelor mici și mijlocii – IMM – autohtone și crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii zonei. Prin proiectul "Rețea de incubatoare de afaceri în județul Covasna" se propune creșterea atractivității investiționale a județului utilizând resurse locale.

(c) Amenajare lacuri pentru pescuit la granița județelor Brașov si Covasna

Potențialul turistic nu este valorificat la nivelul posibilităților. Zona este folosită de multe specii de păsări ocrotite pentru cuibărit, loc de popas în timpul migrării. În acest sens vor trebui delimitate zonele cu acces limitat, controlul lor fiind realizat de personal specializat. Zona este folosită și de către pescarii amatori, existând interes, nevoie pentru locuri amenajate pentru case de vacanță, amenajări ale bălților.

Amenajarea zonei va duce la reducerea turismului necontrolat și astfel se va obține realizarea și igenizarea zonei și protejarea mediului.

Principalul obiectiv al proiectului este valorificarea economică a resurselor piscicole ale vechilor albii ale Oltului prin igenizarea si amenajarea acestora în lacuri pentru pescuit. Alte obiective sunt : îmbunătățirea infrastructurii de acces la zone turistice; protejarea mediului; crearea de noi locuri de munca; dezvoltarea I.M.M.- urilor.

(d) Reabilitarea zonei turistice Tușnad- Balvanyos, județele Covasna și Harghita

Zona este probabil cea mai bogată zonă în obiective turistice din regiune. Reabilitarea infrastructurii va duce la o dezvoltare durabilă a zonei, la îmbunătățirea infrastructurii de acces la zone turistice, protejarea mediului și crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea I.M.M.- urilor.

Obiective specifice (scopul proiectului): Valorificarea economică a resurselor turistice ale regiunii, reabilitarea infrastructurii edilitare în zona Tușnad-Balvanyos, reabilitarea și extinderea infrastructurii turistice, crearea infrastructurii de afaceri, centru de informare turistică (birouri Tourinform, amenajarea turistică a lacului de acumulare Bixad)

Zona Tușnad-Balvanyos este loc renumit de balneotratament, agrement, unde din cauza proastei administrări, mai ales a lipsei fondurilor, majoritatea obiectivelor turistice s-au degradat. Mai ales ștrandurile din Băile Tușnad și Băile Balvanyos necesită o reparație majoră, trebuiesc amenajate locuri de campare și parcări auto. Drumul dintre Bixad – lacul Sfânta Ana – Balvanyos (25 km) trebuie refăcut. Înființarea unei rețele de birouri Tourinfo.

(e) Drumul apelor minerale în județele Mureș, Harghita și Covasna

Localitățile cu posibilități balneare (Covasna, Balvanyos, Sugas Băi, Vâlcele, Malnaș, Hătuica, Ozunca, Tușnad, Praid, Harghita Băi, Chirui, Izvorul Mureșului, Sovata) care pot fi incluse în proiect au un istoric remarcabil în folosirea apei minerale, a „borvizului”, fiind puncte turistice de referință deja în urmă cu un secol. Din nefericire această tradiție nu a fost urmată de un management corespunzător și ele au intrat în declin, dar potențialul lor, chiar dacă nu la nivel mondial, dar la nivel local este de necontestat. Totodată marea varietate de ape minerale, gustul și întrebuințările medicale diverse ale lor poate fi folosit în realizarea unor trasee de 5-6 zile prin care acestea pot fi prezentate turiștilor împreună cu specificile locului.

Scopul proiectului: valorificarea economică a resurselor balneare, ale apelor minerale, extinderea infrastructurii turistice

Localitățile pot fi folosite pentru balneotratament după o prealabilă retehnologizare, reabilitare ale mofetelor, edilității balneare, pentru cure interne trebuie amenajate corespunzător izvoarele de apă minerală, îmrejurimile lor.

Capitolul V. Concluzii și recomandări

5.1 Proiectele și managementul proiectelor

Într-un mediu de afaceri bazat pe proiecte este deosebit de important managementul eficient al proiectelor. În oricare dintre domeniile economiei datorită concurenței accentuate este nevoie de manageri de proiecte cât mai eficienți. Proiectele de orice tip, mari sau mici, de anvergură sau la scară mai redusă reprezintă modalitatea prin care organizațiile supraviețuiesc în mediul economic actual.

Procesul complex, pluridimensional al trecerii dinspre economia de comandă spre cea de piață impune utilizarea unor metode, căi și instrumente specifice interne, care conjugate cu cele impuse de evoluțiile externe, oferă adevărata dimensiune a transformărilor. Managementul proiectelor este un nou mod de a gândi și de a acționa.

Trebuie să cunoaștem valorile și limitele proiectelor, care este rolul lor, de ce are avantaj o organizație, dacă utilizează managementul de proiecte.

Un proiect este:

o investiție de resurse

pe o perioadă determinată,

având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise

Este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, în permanentă interacțiune, care evoluează spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele statutare ale organizației, cu strategia sa de dezvoltare, dar și cu contextul în care se desfășoară, cu nevoile și problemele comunității.

Etapele pe care le parcurge orice proiect – conceperea; planificarea/dezvoltarea ideii de proiect, declanșarea proiectului, derularea/execuția, monitorizarea, închiderea.

5.2 Posibilitățile de finanțare

Nevoia de integrare a României în UE trebuie legată de nevoia de a realiza o creștere economică rapidă pentru ajungerea din urmă a țărilor avansate, corelată cu nevoia de a asigura stabilitate socială și politică.

România va beneficia în perioada 2004-2007 de fonduri de pre-aderare. Pentru absorbirea acestor fonduri e nevoie de o strategie de dezvoltarea adecvată pe plan național. Fondurile nerambursabile oferite de UE României vor crește semnificativ în perioada 2000-2006, până la o sumă anuală de cca 660 Meuro, sumă ce reprezintă aproximativ 2% din PIB și 7% din bugetul guvernului.

Oamenii, organizațiile trebuie să fie informați despre posibilitățile de finanțare (programe de pre-aderare și programele comunitare), despre posibilitățile de dezvoltare, despre șansa care le este oferită de aceste programe (PHARE, SAPARD, ISPA, programele comunitare)

5.3 Recomandări pentru județul Covasna

Conștientizarea comunităților locale a schimbărilor majore trebuie începute pentru perfecționarea proceselor aderării României la UE. Fiecare județ (fiecare comunitate) trebuie să participe la acest proces major pentru țara noastră, să avem un singur interes comun: bunăstarea și viitorul prosper al comunității.

Trebuie încurajate inițiativele locale, sprijinite toate eforturile, care vizează dezvoltarea județului și care ne îndreaptă mai aproape de Uniunea Europeană. Se poate observa că prin punerea în viață a unor idei bune, prin implementarea unei strategii, prin modernizarea structurilor, prin învățarea de la alții se pot obține rezultate vizibile, se poate realiza dezvoltarea județului.

Am putut vedea proiectele câștigătoare din județ, am putut observa diversitatea ce se poate realiza și câștiga prin fondurile europene de pre-aderare. Depinde de noi cum vom continua acest „proces spre dezvoltare”. Un rol important are și va avea sinergia dintre autoritățile publice locale, promotorii proiectelor și societatea civilă.

Trebuie acordată atenție următoarelor domenii:

Dezvoltarea infrastructurii (modernizarea drumurilor și a rețelei de apă, managementul deșeurilor prin atragerea fondurilor de pre-aderare ISPA și SAPARD)

Dezvoltarea economică (sprijinirea IMM-urilor, crearea de noi locuri de muncă, crearea unui mediu prielnic pentru investitori, dezvoltarea turismului.)

Dezvoltarea resurselor umane (cursuri, traininguri)

Devoltarea socială (Prin intermediul fondurilor sociale, membrii comunităților sărace au posibilitatea de a se implica activ în dezvoltarea comunităților din care fac parte.)

Bibliografie:

Council of Europe and European Commission: Project Management T-kit no. 3, November 2000

Elena Porumb: Managementul programelor europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2002

Elena Porumb: Programe Europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2002

European Commission: The enlargement process and the three pre-accession instruments – Phare, ISPA, Sapard, Enlargement Directorate General, February 2002

European Commission EuropeAid Co-operation Office General Affairs Evaluation: Manual Project Cycle Management – March 2001

European Commission EuropeAid Co-operation Office General Affairs Evaluation: Handbook Project Cycle Management – March 2002, version 2.0

Florentina Anghel, Andrei Popescu: Manual privind Managementul Proiectelor GRUNDTVIG Educația Adulților, Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene

Mihaela Luțaș: Integrarea Economică Europeană, Editura Economică, București, 1999

Peter Hobbs:Projektmenedzsment, Ed. Scolar, 1999

Planul Național de Dezvoltare 2004 – 2006 România: Cap. II. Strategia și Prioritățile Planului Național de Dezvoltare

Broșura: Programe ale Uniunii Europene: Cum să obții finanțare de la Uniunea Europeană 2003

Broșura: Programe ale Uniunii Europene: Programul PHARE al Uniunii Europene, iulie 2001

Broșura: Programe ale Uniunii Europene:ISPA în România

Curs: DHV Ungaria SRL – Alapfokú projektmenedzsment képzés területfejlesztőknek 1999-2000

Curs: Knowblesse Consult – From mission to management workshop

Curs: Szinergia Projekt Menedzsment SRL – PHARE Projektmenedzsment képzés – training

Curs: TMI Saxonia, ASIMCOV – Surse de finanțare, curs 2001

Curs: PONT – Projetkttervezés, pályázatmenedzsment, Támogatási rendszerek – Horvath Reka, Kadar Magor, Farkas Andras, 2004

http://bucuresti.uva.ro/content/despre_noi/cursuri/module_de_instruire/management/managementul_proiectelor.html

http://crips.digiro.net/material_r.htm

http://europa.eu.int/comm/education/socrates.html

http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm

http://www.euroconsulting.ro

http://www.euro-info.ccir.ro

http://www.europa.eu.int/comm/europeaid/evaluation/methods/pcm.htm

http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/ispa/ispa_en.htm

http://www.finantare.ro

http://www.finantare.ro/ro/resurse/instrumente/manag_proiect.shtml

http://www.fwd.aiesec.ro

Cumpăra Ulei CBD România Full Spectrum

http://www.infoeuropa.ro

http://www.leonardo.ro

http://www.pmtoday.co.uk/what_is_pm.asp

http://www.projectmanagement.ro

http://www.projectmanagement.ro/en/Part_II/Part_II.php

http://www.sapard.ro

http://www.snc.edu/socsci/chair/333/numbers.html

http://www.socrates.ro

http://www.socrates-uk.net/resources/res-docs-handbooks/Survival%kit2002.pdf

http://www.training-youth.net/tkit/tkit3.pdf

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: . Managementul Programelor Europene In Judetul Xyz (ID: 132482)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

. Managementul Programelor Europene In Judetul Xyz

Copyright Notice

Identificarea, Evaluarea Si Valorificarea Obiectivelor Turistice din Judetul Brasov

Conceptele de Eficienta Si Productivitate. Modalitati de Masurare

. Controlul Fiscal Privind Impozitele Indirecte

Relatia Management Marketing

Contabilitatea Marfurilor la O Intreprindere Comerciala cu Ridicata

Raportul de Audit Cazuri Si Ne Cazuri

Copyright Notice

Similar Posts