Managementul Prin Bugete Tendinte Si Modificari ALE Impozitelor Si Taxelor Locale LA Primaria

CUPRINS

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A PRIMARIEI MUNICIPIULUI ALBA IULIA. ORGANIGRAMA ………………………………………………………….…. 3

1.1.Prezentarea generala a municipiului Alba Iulia………………………….…. 3

1.2.Organizarea si functionarea primariei municipiului Alba Iulia…………….. 4

1.3.Intocmirea si aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli………………….. 6

1.4.Finantarea Institutiilor publice…………………………………………….… 8

CAPITOLUL II …………………………………………………………..… 11

STABILIREA,URMARIREA SI COLECTAREA IMPOZITELOR

SI TAXELOR LOCALE……………………………..………………………….. 11

2.1.Structura Directiei Venituri……………………………………….…………… 11

2.2.Administrarea impozitelor si taxelor locale la Primaria municipiului

Alba Iulia………………………………………………………………………. 11

2.2.1.Inregistrarea fiscala……………………………………………………………. 11

2.2.2.Stabilirea,verificarea si colectarea impozitelor si taxelor……………………. 13

2.2.3.Solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale……….. 21

CAPITOLUL III. …………………………………………………………… 22

EVOLUTIA VENITURILOR INCASATE DIN TAXE SI IMPOZITE IN

PERIOADA 2003-2006 ………………………………………………………….. 22

CAPITOLUL IV……………………………………………………………… 31

IMPOZITE SI TAXE LOCALE LA PRIMARIA MUNICIPIULUI

ALBA IULIA…………………………………………………………………….. 31

4.1.1.Impozitul pe cladiri persoane fizice……………..…………………………. 32

4.1.2.Impozitul pe cladiri persoane juridice……………………………………… 47

4.2.Impozitul pe teren……………………………………………………………. 49

4.3.Taxa asupra mijloacelor de transport………………………………………… 54

4.4.Taxa pentru eliberarea certificatelor,avizelor si a autorizatiilor……………… 56

4.5.Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate…….…………… 57

4.6. Impozitul pe spectacol………………………………….…………………… 58

4.7. Taxa hoteliera……………………………………………………………….. 59

4.8.Taxe speciale………………………………………………………………… 60

4.9.Alte taxe locale………………………………………………………………. 61

CONCLUZII…………………………………………………………………….. 62

PROPUNERI…………………………………………………………………….. 64

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………….………… 67

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A PRIMARIEI MUNICIPIULUI ALBA IULIA .ORGANIGRAMA.

1.1.PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI ALBA IULIA.

Municipiul Alba Iulia, reședință a județului Alba, este situat în centrul județului, în lunca Mureșului. Teritoriul administrativ al municipiului Alba- Iulia este in suprafața de 10.065 ha., învecinându-se la nord cu teritoriile comunelor Ighiu, Sântimbru și Galda, la sud cu teritoriile municipiului Sebeș și ale comunei Vințu de Jos, la vest cu teritoriile comunei Meteș, la est cu teritoriile comunelor Ciugud și Daia Română. Municipiului Alba Iulia îi mai aparțin localitățile:Micești, Oarda, Partoș, Pâclișa, Bărăbanț.

Oraș învăluit în nimbul legendar al unor evenimente istorice petrecute între bătrânele-i ziduri, Alba Iulia s-a întipărit adânc în mintea și inima poporului român.

Din punct de vedere demografic municipiul Alba Iulia se prezintă astfel:

Populație stabilă 66293 persoane

Ponderea populației active 48,7%

Număr mediu al salariaților 29511

Număr șomeri 1365

Structura populației ocupate pe activitați ale economiei naționale:

Agricultură și silvicultură 3,55%

Industrie 35,77%

Construcții 7,33%

Comerț, hoteluri restaurante 16,22%

Transporturi telecomunicații 6,00%

Activitați financiare, bancare, asigurări imobiliare 4,78%

Administrație publică 9,91%

Invățământ, sănătate 13,58

Alte activităti 2,96

Economia municipiului Alba Iulia este dominată de câteva întreprinderi renumite a căror producție se exportă pe toate meridianele.

Numărul total al societaților comerciale din Alba Iulia este de 3079 din care:

– cu capital majoritar de stat 81,

– cu capital privat 2998,

– cu capital integral străin 27,

– cu capital mixt 150,regii autonome 9,

– organizații cooperatiste-17,

– persoane fizice si asociații familiale-335.

Intre societătile care activează în municipiul Alba Iulia cu mari contribuții la bugetul local amintim:

SEWS ROMANIA S.A.

DIRECTIA DE TELECOMUNICATII S.A.

APULLUM S.A.

SATURN S.A.

AURELIUS IMPARATUL ROMANILOR S.A.

BANCA COMERCIALA ROMANA S.A.

BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE – GSG

FLIPS S.A.

ARDELEANA S.A.

1.2. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI ALBA IULIA.ORGANIGRAMA.

Potrivit Constitutiei si a Legii 215/2001, administrația publică locală se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei financiare, eligibilității autorităților administrației locale, legalității și consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Autonomia locală administrativă și financiară privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii aparțin colectivității locale. Competențele și atribuțiile autorităților administrației publice locale sunt depline și exclusive și se stabilesc numai prin lege.

Autoritățile administratiei publice locale sunt Consiliul local ca Autoritate deliberativă și Primarul ca Autoritate executivă.

Consiliul local si Primarul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de 4 ani în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Consiliul local Alba Iulia, autoritate administrativă autonomă deliberativă, este compus din 23 de consilieri aleși în condițiile Legii, se întrunește lunar în ședințe ordinare și ori de câte ori este nevoie în ședințe extraordinare.

În exercitarea atribuțiilor ce ii revin consiliul local adopta Hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenti, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de funcționare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii, administrarea domeniului public și privat al municipiului, participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră, organizarea și dezvoltarea urbanistică a localitații și amenajarea teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritați publice, cu organizații nonguvernamentale, cu persoane juridice române sau străine se adopta cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție. Hotărârile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale de la data comunicării.

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, fiind șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autoritaților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează, potrivit atribuțiilor prevazute de Legea administrației publice locale.

In exercitarea atribuțiilor sale emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoștinta publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Anual la propunerea Primarului, Consiliul local aprobă Organigrama.

Organigrama Primăriei municipiului Alba Iulia este prezentata in fig.1

In subordinea directă a Primarului (demnitar) și Consiliului Local, se află urmatoarele compartimente:

– cabinetul primarului

– compartimentul Centrul Pentru Tineret Euro 26

– compartimentul audit

-compartimentul Protecție Civilă

-compartimentul informare, presă, comunicare și relații publice

-compartimentul relații cu asociațiile de proprietari

DIRECȚIA VENITURI, condusă de un director având în subordine următoarele:

– Compartiment constatare impunere persoane fizice

– Compartiment constatare impunere persoane juridice

– Birou urmarire impozite si taxe locale persoane fizice si juridice

– Compartimentul incasări impozite si taxe locale

DIRECȚIA CHELTUIELI condusă de un director având în subordine următoarele :

– Serviciul financiar, salarizare, contabilitate

– Serviciul transport, libera inițiativă, control comercial

– Birou informatică

– Birou resurse umane, relații internationale

In subordinea Viceprimarilor se află :

– Direcția urbanism, amenajarea teritoriului, condusa de Arhitectul șef

– Serviciul urbanism și disciplina în construcții

– Serviciul autorizări și acord unic

– Compartiment gestiunea zonelor istorice

– Directia dezvoltare condusă de un Director executiv

– Serviciul investiții si lucrări publice

– Birou achiziții publice si monitorizare

– Serviciul administrare clădiri

– Serviciul administrare drumuri si rețele

In subordinea Secretarului municipiului se află :

– Serviciul administrare publica locală, contencios, autoritate tutelară.

– Compartiment registru agricol.

Organigrama Aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local al municipiului Alba Iulia a fost aprobată prin H.C.L.din 28.02.2006.

1.3. INTOCMIREA ȘI APROBAREA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activități și operațiuni bugetare integrate coerent și convergent. Activitățile acestui proces se desfășoară într-un cadru constituțional și administrativ, prezintă particularități de la o țară la alta, determinate de evoluția istorică, dar și trăsături comune.

Procesul bugetar local este:

– decizional – constă în alocarea unor resurse limitate în raport cu nevoile societății de bunuri și servicii;

– democratic -pe parcursul derulării etapelor procesului bugetar se manifestă atât atributele statului de drept, între care cel al separației puterilor în stat, cât și posibilitatea impunerii intereselor economico – sociale ale diferitelor grupuri de cetățeni; predominant politic – principiile anualității și publicitătii, cu precizarea termenelor concrete de derulare și finalizare;

Etapele procesului bugetar local se referă la :

– elaborarea proiectului de buget;

– aprobarea bugetului local;

– execuția bugetului local;

– încheierea execuției bugetului local;

– controlul execuției bugetului local;

-aprobarea execuției bugetului local.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusă cerințelor de dimensionarea cheltuielilor bugetare în funcție de prioritățile și necesitățile reale, corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autorităților, serviciilor și instituțiilor publice locale din fiecare comună, oraș și județ. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale propun programe specifice activității desfășurate pentru a fi bugetizate. Aceste programe se aprobă ca anexe ale bugetului local. Legea finanțelor publice locale nr.189/1998 stabilește procedurile ce se efectuează în vederea examinării și adoptării bugetelor locale și calendarul acestora.

Consiliile locale și județene elaborează bugetele locale pe formularul care cuprinde veniturile și cheltuielile după clasificația funcțională și detalierea cheltuielilor pe articole și aliniate.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor se aprobă de către:

a) Ministerul Finanțelor, pentru sumele defalcate din impozitul pe venit, cotele defalcate din TVA și alte prelevări din bugetul de stat, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la direcțiile județene ale finanțelor publice și controlului financiar de stat;

b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii, bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate.

In proiectul de buget se poate prevedea un fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, în cotă de până la 5 % din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pe baza hotărârii consiliilor respective, pentru finanțarea acțiunilor sau a sarcinilor intervenite în cursul anului, precum și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.

Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până llocal;

– încheierea execuției bugetului local;

– controlul execuției bugetului local;

-aprobarea execuției bugetului local.

Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusă cerințelor de dimensionarea cheltuielilor bugetare în funcție de prioritățile și necesitățile reale, corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor autorităților, serviciilor și instituțiilor publice locale din fiecare comună, oraș și județ. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale propun programe specifice activității desfășurate pentru a fi bugetizate. Aceste programe se aprobă ca anexe ale bugetului local. Legea finanțelor publice locale nr.189/1998 stabilește procedurile ce se efectuează în vederea examinării și adoptării bugetelor locale și calendarul acestora.

Consiliile locale și județene elaborează bugetele locale pe formularul care cuprinde veniturile și cheltuielile după clasificația funcțională și detalierea cheltuielilor pe articole și aliniate.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor se aprobă de către:

a) Ministerul Finanțelor, pentru sumele defalcate din impozitul pe venit, cotele defalcate din TVA și alte prelevări din bugetul de stat, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la direcțiile județene ale finanțelor publice și controlului financiar de stat;

b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii, bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate.

In proiectul de buget se poate prevedea un fond de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local, în cotă de până la 5 % din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pe baza hotărârii consiliilor respective, pentru finanțarea acțiunilor sau a sarcinilor intervenite în cursul anului, precum și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.

Fondul de rezervă bugetară poate fi majorat, în cursul anului, de către consiliul local, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfirșitul anului.

Proiectul bugetului local se prezintă spre aprobare consiliilor locale în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Înainte de aceasta, se publică în presa locală sau se afișează la sediul primăriei, timp de 15 zile.

Organul împuternicit de lege să aprobe proiectul de buget este consiliul local.

Hotărârile consiliului local prin care se aprobă bugetele anuale, conferă acestora forța de acte juridice obligatorii pentru toate subiectele de drept vizate. In același timp, aceste hotărâri produc efecte juridice de autorizare a veniturilor și cheltuielilor prevăzute în fiecare buget local, ară nici o autorizare sau confirmare, de către un alt organ de stat, fapt ce contribuie la întărirea autonomiei locale.

Proiectul de buget ce se prezintă spre aprobare Consiliului local, parcurge următoarele etape:

– prezentarea de către primar, a raportului pe marginea proiectului de buget în plenul consiliului;

– examinarea de către comisii de specialitate, structurate de obicei pe domenii, cum ar fi învățământ, sănătate, cultură, asistență socială sau alte acțiuni economice;

– analiza contestațiilor primite în urma afișării proiectului de buget;

– aprobarea sau respingerea amendamentelor aduse proiectului de buget de către comisile de specialitate constituite în cadrul Consiliului local;

– adoptarea prin hotărâre a proiectului de buget votat mai întîi pe capitole, subcapitole, articole și anexe;

Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioadele în care se efectuează cheltuielile.Pe parcursul exercițiului bugetar, consiliile locale, pot aproba rectificarea bugetului local, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. De asemenea, se pot efectua virări de credite, înainte de angajarea cheltuielilor, începând cu trimestrul al – III-lea al anului bugetar. Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se aprobă de către Consiliul local, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, iar cele în cadrul aceluiași capitol sunt de competența primarului. Nu pot fi majorate prin virări de credite alocațiile pentru cheltuieli de personal.

După adoptare, hotărârea de aprobare a bugetului local se publică în presa locală sau se afișează la sediul primăriei, moment în care bugetul devine operațional, trecându-se la execuția acestuia, care se realizează pe durata anului bugetar.

Execuția bugetului constă în încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor aprobate. Acest proces, deosebit de amplu și de complex, antrenează participarea unui număr mare de operatori bugetari și anume, aparatul fiscal, instituțiile publice și celelalte structuri de subordonare locală.

Responsabilitatea execuției bugetare revine Primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, care prin compartimentele specializate trebuie sa-și dovedească capacitatea de administrare, atât a procesului de colectare la un nivel cât mai ridicat al veniturilor, cât și a procesului de utilizare a alocațiilor bugetare.

1.4. FINANTAREA INSTITUȚIEI PUBLICE

Resursele financiare publice se clasifică după mai multe criterii, astfel:

a) după ritmicitatea încasării lor la buget, se împart în:

– venituri ordinare care se încasează în mod obișnuit, au caracter permanent și volumul lor poate fi estimat (impozite, taxe, resursele de trezorerie);

– venituri extraordinare la care se apelează în împrejurări deosebite (împrumuturile)

b) după proveniență se împart în:

– venituri interne, cele localizate în interiorul țării;

– venituri externe, concretizate în împrumuturi și ajutoare din alte țări;

Veniturile bugetare se pot împărți în patru mari categorii și anume:

1. prelevări cu caracter obligatoriu – denumite și venituri fiscale: impozite , taxe, contribuții. Acestea dețin o pondere importantă în totalul resurselor, dar volumul lor nu poate fi crescut în funcție de necesități, deoarece implică modificări de legislații, cu implicații majore asupra gradului de fiscalitate.

2.resurse de trezorerie – sunt împrumuturi pe termen scurt, pînă la un an, cu caracter rambursabil 1 care se apelează în situații de goluri temporare de casă în execuția bugetară, după utilizarea fondului de rulment.

3. resurse financiare din împrumuturi – acestea reprezintă o sursă se completare a veniturilor publice la care se apelează frecvent în ultimii ani, deoarece veniturile ordinare nu acoperă cheltuielile.

4. titluri de valoare sau de obligațiuni municipale – o sursă puțin utilizată de autoritățile locale. Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se poate face direct de către autoritățile administrației locale sau prin intermediul unor agenții specializate.

Fiecare componentă a structurii resurselor financiare publice constituie un instrument prin care statul intervine în economie în funcție de mai mulți factori, dintre care deficitul bugetar are o mare importanță. Acoperirea acestui deficit se poate face, fie prin mărirea impozitelor, fie prin apelarea la împrumuturi.

Mărirea impozitelor afectează contribuabilii mici și mijlocii. În cazul împrumuturilor contribuabilii vor suporta serviciul datoriei publice într-o perioadă viitoare. Creșterea impozitelor poare duce la reducerea veniturilor impozabile și deci, în final, la reducerea resurselor bugetare. Numărul important al impozitelor și taxelor care constituie veniturile bugetului și marea diversitate a destinației cheltuielilor bugetare au acut necesară elaborarea unui cadrul unitar pentru gruparea și codificarea lor sub forma "Clasificației bugetare ". Aceasta se publică în Monitorul Oficial și are caracter obligatoriu pentru toate instituțiile pubbce și cuprinde la venituri capitole și subcapitole.

Veniturile administrației publice locale sunt:

– venituri proprii;

– sume defalcate din bugetul de stat;

– subvențiile primite din bugetul de stat sau de la alte bugete;

– împrumuturile;

Se definesc ca fiind formate din: venituri curente (fiscale sau nefiscale), venituri de capital și venituri cu destinație specială.

Cele mai semnificative venituri curente fiscale cuprind cu precădere următoarele categorii de impozite directe și indirecte:

– impozitul pe profit;

– impozite și taxe de la populație și persoane juridice (impozitul pe clădirile deținute în proprietate, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat și altele);

– impozitul pe spectacole;

– alte impozite indirecte (taxele extrajudiciare de timbru, taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare, etc.)

Veniturile curente nefiscale au o pondere mai redusă în bugetul local, având pe parcursul anilor, conform legilor bugetare, următoarea componență:

– vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;

– vărsăminte de la instituțiile publice, cum ar fi: veniturile privind circulația, contribuțiile datorate pe persoanele beneficiare ale cantinelor de ajutor social, vărsămintele din disponibilitățile instituțiilor publice și ale activităților autofinanțate, etc.

– diverse venituri mai importante fiind cele provenite din amenzi, din recuperarea cheltuielilor de judecată sau din concesiuni și închirieri.

Veniturile din concesiuni au devenit în ultimii ani o sursă importantă a bugetelor locale datorită transformării regiilor locale în societăți comerciale și privatizării serviciilor publice locale.

Veniturile din capital au o pondere tot mai redusă în bugetul local și cuprind următoarele categorii:

– venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice;

– venituri din vânzarea locuințelor construite din fondurile statului;

– venituri din privatizare.

Veniturile cu destinație specială pot fi clasificate din punct de vedere al provenienței în trei mari categorii:

– din surse proprii, cum ar fi veniturile din taxe speciale, din amortizarea mijloacelor fixe sau din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat al unității administrativ-teritoriale;

– din surse atrase, cum sunt donațiile, sponsorizările, sumele acordate de persoane juridice și fizice în vederea participării la finanțarea unor acțiuni de interes public;

– din alocații de la fondurile speciale, cum sunt veniturile din fondul de locuințe, din fondul special pentru drumurile publice, din fondul de intervenție.

Ca o noutate în materie și în spiritul adâncirii procesului de descentralizare administrativă șide întărire a autonomiei locale, prin legea finanțelor publice locale, legiuitorul a stabilit că începând cu anul 1999, din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, unitatea plătitoare virează la data plății salariilor, o cotă de 50 % la bugetul de stat, 40 % la bugetul unității administrativ – teritoriale unde își desfășoară activitatea și 10 % la bugetul județului respectiv.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unităților administrativ – teritoriale prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate , din unele venituri ale bugetului de stat, precum și criteriile de repartizare a acestora. Conform acestei prevederi de la bugetul de stat s-au alocat anual sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Din acestea 25 % se alocă bugetului propriu al județului, iar diferența se repartizează pe comune, orașe și municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistența tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice, în funcție de criteriile de repartizare aprobate.

Consiliile locale pot aproba în condițiile legii, contractarea de împrumuturi interne sau externe, pe termen mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale. Hotărârea privind contractarea de împrumuturi trebuie luată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși.

Rambursarea împrumutului contractat trebuie să se facă din resursele aflate la dispoziția unității administrativ – teritoriale, cu excepția transferurilor de la bugetul de stat. Împrumuturile interne pot fi angajate de către consiliile locale, ară garanția Guvernului, dar cu condiția informării prealabile a Ministerului Finanțelor Publice.

Autorităților publice locale li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului ce urmează să fi angajat în anul respectiv, depășește limita de 20 % din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe salarii.

Autoritățile locale care angajează împrumuturi, în condițiile de mai sus, sunt supuse următoarelor limite:

– valoarea împrumutului din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului nu va putea depăși 5 % din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului fiscal;

– autoritățile local nu pot angaja împrumuturi mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiași an fiscal;

Datorită condițiilor aspre impuse de bănci, a lipsei patrimoniului cu care trebuie garantat orice împrumut, soluția cea mai viabilă este tot mai mult, emiterea de obligațiuni municipale.

Baza legală pentru emiterea acestora a devenit completă abia după 1999, odată cu definitivarea reformei finanțelor publice locale, când alături de legea nr.189/1998, privind finanțele publice locale a fost adoptată și legea nr.81/1999 – legea datoriei publice. Această sursă de finanțare ar corecta situația actuală, când investiții pe termen lung, sunt finanțate din venituri curente. Mai mult, principiul echității în finanțarea investițiilor locale susține că cei ce beneficiază de pe urma unei investiții trebuie să și plătească pentru aceasta. Dacă un obiectiv de investiții, de exemplu o groapă ecologică de deșeuri, are o perioadă de utilizare de 30 ani, ar trebui ca și plata costului său să se facă pe parcursul aceleiași perioade de timp. Acest lucru ar fi posibil numai prin intermediul unei finanțări pe termen lung.

Obligațiunile municipale conduc, prin atragerea de fonduri, la dezvoltarea comunităților locale prin efectuarea de investiții care s-ar desfășura altfel în timp îndelungat, sau nu s-ar efectua deloc. De asemenea, oferă flexibilitate financiară autorităților locale, acestea putând reduce oricând valoarea împrumutului prin cumpărare de obligațiuni proprii de pe piață.

La nivelul Primăriei Alba Iulia, s-a analizat posibilitatea atragerii de fonduri prin emiterea de titluri de valoare, pentru continuarea investiției începute în anul 1998 la obiectivul de alimentare cu apă a orașului, dar datorită veniturilor bugetare mici și puterii economice reduse, s-a renunțat la această modalitate de finanțare.

CAPITOLUL II

STABILIREA, URMĂRIREA SI COLECTAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE

2.1. STRUCTURA DIRECȚIEI VENITURI

Serviciile de administrare a taxelor și impozitelor locale, sunt organizate și structurate în funcție de mărimea localității și de numărul de contribuabili. În cadrul Primariei municipiului Alba Iulia, constatarea, impunerea, urmărirea si colectarea impozitelor si taxelor locale se face de către Direcția Venituri, condusă de către un Director executiv, în subordinea căruia se afla un sef birou si 23 salariați, cu următoarea structură funcțională:

– Directorul executiv, supervizează direct personalul și procedurile, instituie proceduri de control pentru a asigura onestitatea, eficiența și acuratețea biroului de colectare. De asemenea, supraveghează contactul, relația cu plătitorii, în vederea asigurării unui tratament politicos, cinstit și corect. Are în subordine:

-Compartimentul constatare si impunere persoane fizice, care se ocupă cu stabilirea, constatarea și verificarea pe teren a declarațiilor de impunere privind taxele și impozitele aferente persoanelor fizice. Totodată, acesta oferă persoanelor fizice informații și asistență în completarea declarațiilor și a altor documente.

-Compartimentul constatare si impunere persoane juridice, care se ocupă cu stabilirea, constatarea și verificarea pe teren a declarațiilor de impunere inițiale sau rectificative, privind taxele și impozitele aferente persoanelor juridice.

Totodată, acesta oferă persoanelor juridice informații și asistență în completarea declarațiilor și a altor documente.

– Compartimentul incasari impozite si taxe locale,care se ocupă cu încasarea taxelor și impozitelor locale, cu exploatarea bazelor de date și a rețelei de calculatoare.

– Biroul urmarire impozite si taxe locale,condus de un sef birou,care se ocupă cu evidența, urmărire, controlul veniturilor și cu executările silite.

2.2.ADMINISTRAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE LA PRIMARIA MUNICIPIULUI ALBA IULIA

Prin administrarea impozitelor și taxelor locale se înțelege ansamblul activităților desfășurate de organele fiscale în legătură cu:

1. Inregistrarea fiscală

2.Stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor și taxelor

3.Soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrative fiscale.

2.2.1. Inregistrarea fiscală

Inregistrarea fiscală a contribuabililor persoane fizice se face prin compartimentul persoane fizice, în baza declarațiilor de impunere (formulare tipizate puse la dispoziție cu titlu gratuit), depuse de către contribuabili, la care trebuie anexate acte și documente care atestă dreptul de proprietate

asupra bunului patrimonial declarat.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor declarate se dovedește cu:

– factură sau contract de vânzare-cumpărare pentru bunurile achiziționate, acesta din urmă însoțit de schițe ale locuinței sau terenului;

– act notarial pentru bunurile primite cu titlu gratuit;

– act notarial pentru bunurile primite drept moștenire;

– sentințe civile investite cu formulă executorie pentru bunurile revendicate pe această cale și rezultate din divorțuri, partaje, etc.

– autorizații de construire pentru construcțiile noi. In conformitate cu legea nr.50/1991,modificată prin Legea nr.125/1996, proprietarul unei construcții noi este obligat să o înregistreze în evidența fiscală în momentul în care clădirea respectivă este terminată, dar nu mai tîrziu de 15 zile de la expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire.

In funcție de situația concretă, pentru a se realiza concordanța între date, se mai solicită:

– adeverință de la registrul agricol, serviciul din cadrul primăriei, prin care se certifică totalul suprafețelor de teren deținute și înregistrate precum și a suprafețelor ocupate de construcții.

La prezentarea contribuabilului, dosarul este examinat de inspectorul de serviciu, care acordă viza ce atestă că acesta conține toate documentele. Dosarul se depune la registratură și se dă în lucru pentru operare la data prezentării.

În municipiul Alba Iulia, se folosește metodologia prezentată mai sus pentru înregistrarea contribuabililor persoane fizice și pentru actualizarea bazelor de date. Înregistrarea se face la solicitarea contribuabililor, care se prezintă la ghișeele serviciilor de specialitate ale Primăriei.

Metodologia este următoarea:

l.Contribuabilul persoană fizică, se prezintă la ghișeul specializat pentru înregistrarea bunurilor imobile și mobile (autovehicule) ale contribuabililor persoane fizice, din sala de lucru cu publicul. Aici sunt afișate informații privind documentele necesare înregistrării și a procedurilor de îndeplinit. Totodată, contribuabilii sunt informați asupra modului de completare a declarației de impunere. La acest ghișeu lucrează referentul de la serviciul persoane fizice, care verifică declarația de impunere împreună cu documentele prezentate.

2. In cazul în care totul este în regulă, acest referent introduce informațiile în baza de date informatizată fie deschizând un nou rol fiscal, fie actualizând unul deja existent, iar documentele prezentate sunt îndosariate și introduse în arhivă.

3. Dacă documentele prezentate sunt incomplete, contribuabilul este informat asupra a ceea ce mai are de făcut.

Se colaborează cu Biroul Urbanism – cadastru și cu cel de registru agricol, din cadrul primăriei și cu poliția locală, în anumite cazuri, care se referă la:

– corecta identificarea a imobilelor și terenurilor- cu biroul cadastru din cadrul primăriei;

– corecta identificare a autovehiculelor – cu poliția locală;

Inregistrarea contribuabililor persoane juridice – societăți comerciale, se efectuează prin compartimentul persoane juridice pe baza certificatelor de cod fiscal și de înregistrare la Camera de Comerț, la care se anexează și copii de pe statut și hotărârea judecătorească de înființare. Stabilirea taxelor și impozitelor în cazul persoanelor juridice se realizează tot în baza declarațiilor de impunere întocmite și certificate de reprezentanții legali ai acestora.

Pentru contribuabilii persoane juridice, atestarea dreptului de proprietate se dovedește cu:

– facturi și contracte de vânzare-cumpărare pentru bunurile achiziționate;

– titlul de proprietate pentru terenuri;

– acte notariale pentru bunurile primite cu titlul gratuit;

– autorizații de construire și procese – verbale de receptie pentru constructiile nou realizate;

La prezentarea contribuabilului, dosarul este examinat de inspectorul de serviciu, care atestă că acesta contine toate documentele.

Atât în cazul persoanelor fizice cât și a celor juridice există obligativitatea declarării în termen de 30 de zile a modificărilor de intervin prin majorarea ori diminuarea patrimoniului supus impozitării sau taxării.

La declarațiile rectificative ce se depun în cursul anului, se anexează după caz, documente și acte legal întocmite, atât pentru majorarea cât și pentru diminuarea patrimoniului. Diminuarea patrimoniului se operează în evidența fiscală cu prima zi a lunii următoare celei în care se face dovada reducerii patrimoniului cu acte legal întocmite, respectiv:

– contract de vânzare – cumpărare sau factură și certificat de radiere pentru mijloacele de transport (bunuri înstrăinate);

– acte notariale sau sentințe civile rămase definitive și investite cu formula executorie pentru bunurile cedate cu titlu gratuit rezultate din partajări, divizări, divorțuri etc; proces- verbal de casare – declasare, demolare, dezmembrare și aprobarea organului colectiv de conducere pentru casări – construcții , precum și autorizația de demolare.

– confirmarea organelor Ministerului de Interne pentru bunurile, mijloacele de transport declarate furate.

In municipiul Alba Iulia, se constată o practică unitară, care respectă metodologia prezentată mai sus:

l.Contribuabilul persoană juridică se prezintă la ghișeul specializat din sala de lucru cu publicul. Aici sunt afișate informații privind documentele necesare înregistrării și a procedurii de îndeplinit.;

2. La acest ghișeu lucrează referentul – persoane juridice, care verifică declarația initială sau cea rectificativă de impunere, împreună cu documentele prezentate ;

3. In cazul în care totul este în regulă, referentul introduce informațiile în baza de date informatizată fie deschizând un nou rol fiscal, fie actualizând unul deja existent, iar documentele prezentate sunt înregistrate, îndosariate și introduse în arhivă;

4. Dacă documentele prezentate sunt incomplete, contribuabilul este informat asupra a ceea ce mai are de facut.

Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale și a oricăror cereri adresate organului fiscal, iar acesta are sarcina de a motiva decizia de impunere pe bază de probe sau constatări proprii.

Declarațiile de irnpunere sunt cele mai importante documente din care rezultă obligațiile de plată a oricărui contribuabil, pentru materia impozabilă deținută în raza teritorială a fiecărui consiliu local, deci joacă un rol decisiv în activitatea de constatare, stabilire și urmărire a încasării veniturilor locale prin compartimentele de specialitate ale primăriilor.

Prin formularele cu declarații de impunere trebuie să se prevadă:

a) elementele de identificare ale contribuabilului precum: denumirea, adresa, contul, banca la care este deschis, codul fiscal;

b) elementele de identificare ale materiei impozabile: adresă, loca de amplasare, de folosire, număr de identificare în cazul mijloacelor de transport;

c) elemente strict necesare pentru calculul, stabilirea obligațiilor de plată;

– din evidența contabilă a contribuabilului, precum: suprafața, zona de fertilitate, valoarea de inventar, capacitatea cilindrică;

– din prevederile legale, în vigoare, precum: cota de impozit, taxa pe metru pătrat, taxa pentru fiecare 500 cmc, capacitate;

Principalul scop al unei declarații de impunere este de a se comunica organului fiscal, de către contribuabil: obligația de plată, termenul legal de plată, plăți efectuate, data plății, cu precizarea dispoziției de plată.

Numai pe baza unei declarații de impunere organul fiscal are posibilitatea urmăririi depline, exacte și permanente a modului în care fiecare contribuabil se achită, la termenele legale de plată, de fiecare obligație de plată pe care o are față de buget.

2.2.2 Stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor și taxelor

Stabilirea nivelului taxelor și impozitelor locale pentru anul 2006, s-a facut pe baza Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, iar indexarea bazei de impozitare a impozitelor și taxelor locale sa acut prin hotărârea Consiliului local, aprobată pînă la data de 31 mai a anului 2005 pentru anul 2006.

In municipiul Alba Iulia, referatul pentru indexarea bazei de impozitare este realizat de Directia Venituri, pe baza informațiilor periodice primite de la comisia județeană de statistică privind nivelul lunar al inflației, precum și prin colaborarea cu serviciile interesate ale primăriei, în cadrul echipei de management al acesteia , formată din primar, viceprimar și șefii serviciilor implicate.

A fost analizat fiecare impozit și taxă și nivelul acestora a fost stabilit ținându-se cont de nivelul încasărilor din anul precedent, de gradul de colectare, de suportabilitatea acestora și de nevoile bugetului local. Referatul a fost aprobat de primar și a intrat în discuția comisiilor de specialitate ale consiliului local, iar apoi a fost discutat și aprobat de acesta, prin HOTARAREA nr.298 din 27 septembrie 2005.

Atribuțiile privind calculul și verificarea impozitelor și taxelor stabilite prinlege și pe baza hotărârii consiliului local, revine Directiei Venituri, prin personalul cu aceste atribuții. Acesta stabilește anual pentru fiecare contribuabil, impozitele datorate în funcție de situația de la 1 ianuarie a fiecărui an. Procedura de colectare începe cu reactualizarea bazei de date, după care înștiințările cu obligațiile de plată privind impozitele și taxele locale, sunt automat calculate și realizate pentru toți contribuabilii. După aceasta, urmează un alt proces automat, acela de transmitere a înștiințărilor cu obligațiile de plată către fiecare contribuabil la domiciliul său.

Informațiile din înștiințările de plată privind impozitele și taxele locale sunt:

– numele și adresa contribuabilului;

– proprietățile care sunt impozitate și valorile lor;

– suma impozitului ce trebuie plătită;

– numărul de rate (tranșe) în care poate fi plătit impozitul;

– datele de scadență ale tranșelor;

– moduri de plată

– posibilitatea și modul de depunere a plângerilor

Există o clară separare a funcțiilor între serviciile/ persoanele care au sarcina de a actualiza baza de date și serviciile / persoanele care au sarcina de a colecta și administra aceste taxe și impozite. După actualizarea bazei de date în conformitate cu situația de la 1 ianuarie a fiecărui an, o copie este transmisă de la serviciul de întreținere a bazei de date, către serviciul de colectare a impozitelor. Această copie este folosită ca bază de date pentru colectarea și administrarea impozitelor și taxelor locale în anul respectiv.

In ceea ce privește verificarea contribuabililor persoane fizice, acestea se fac numai punctul de către inspectori atunci când sunt reclamații sau se sesizează nereguli. In cazul contribuabililor persoane juridice, aceste verificări se fac sistematic și perndic de către biroul specializat al primăriei.

Etapele parcurse în procesul de colectare a impozitelor și taxelor locale:

1. Pregătirea listelor de înștiințări de plată, liste care trebuie să includă numele contribuabililor, adresa, suma totală a noilor impozite, suma totală a celor vechi, toate penalitățile și majorările adăugate înștiințării, numărul contului și baza de impozitare. Reprezentanții autorității locale ce au în sarcină pregătirea listei de înștiințări, trebuie să o semneze și dateze pe ulima pagină, indicând aprobarea sa pentru ca lista să fie trimisă la inspectorii colectori.

2. Întocmirea listelor. In momentul de față se utilizează "Înștiințarea de plată", model ITL 037 (anexa nr.2), atât în cazul persoanelor fizice cât și în cazul persoanelor juridice, numai pentru comunicarea obligațiilor de plată restante.

3.facturarea proceselor verbale de impunere când apar modificări privind materia impozabilă, precum și facturarea înștiințărilor de plată pentru debitele curente.

4.încasarea sumelor care se poate realiza prin:

– încasări în numerar la ghișeu sau la contribuabil prin deplasarea inspectorilor la sediul acestora odată cu înmânarea înștiințării de plată;

– încasări prin virament prin ordin de plată, stopaj la sursă, cărți de credit, decontări din conturi personale sau prin popriri;

– stingerea obligației de plată prin compensare care reprezintă virarea unor sume achitate în plus la alte taxe și impozite locale;

– încasare prin execuție silită;

Procedura încasării impozitelor și taxelor la ghișeu prin prezentarea contribuabililor la sediul unității colectoare este cea mai răspândită, fiind mai comodă pentru serviciu și preferată de unii contribuabili.

Pentru procedura plăților prin poștă, se pot utiliza mai multe modalități de plată:

– trimiterea sumelor cu mandat poștal, în conturile corespunzătoare, ale bugetelor locale deschise la trezorerie;

– contractarea serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale cu oficiile poștale, situație în care baza de date cuprinzând evidența contribuabililor și a obligațiilor de plată, va fi transmisă oficiilor poștale, iar contribuabilii vor achita obligațiile la ghișeele acestora;

– plata prin CEC, cu trimiterea prin poștă a înștiințărilor de plată și a formularului de CEC , completat. Procedura plății prin cont (virament) – în fiecare zi personalul înregistrează toate încasările în conturile debitorilor. Dacă se respectă cartoteca, plățile pot intra la grămadă, iar calculatorul le aranjează în ordinea scadenței. La sfirșitul fiecărei zile, trezoreria întocmește execuția încasărilor și o prezintă unității administrativ – teritoriale.

Modalitățile de elaborare a execuției veniturilor și confruntarea cu trezoreria, vor fi prevăzute în manualul veniturilor. O raportate simplă este dată de toate încasările efectuate. Lunar se confruntă execuția de casă a unității administrativ- teritoriale cu trezoreria și evidența contabilă. Incasările prin executare silită se aplică contribuabililor cu debite restante și se efectuează în baza unui titlul executoriu întocmit de către biroul control și evidența veniturilor, cu aprobarea șefului acestui birou.

Etapele execuției silite:

l. Măsuri pregătitoare:

a) transmiterea unei înștiințări de plată cu notificarea sumei datorate împreună cu majorările datorate pentru plata cu întîrziere, cu precizarea termenului de 15 zile în care debitorul să achite obligațiile.

Calculul majorărilor și penalităților de întârziere pentru obligații bugetare neonorate la scadentă:

c) Somația se întocmește în situația în care debitorul nu s-a conformat termenului prevăzut de înștiințarea de plată

Contine: – datele de identificare ale debitorului

– data emiterii;

– sumele datorate;

– semnătura și ștampila organului de executare (anexa 3)

Modul de comunicare a somației:

– prin poștă cu confirmare de primire;

– prin funcționarii organelor de executare;

Dovada comunicării se păstrează la dosarul de executare. În cazul în care sumele restante rămân neachitate, se începe executare silită care se poate realiza prin: înființare poprire pe venituri din salarii, pensii, etc. sechestru și valorificare bunuri mobile și imobile executare pe conturi bancare pentru contribuabili persoane juridice;

In cazurile normale, încasarea se realizează prin plata de bunăvoie la casieria din cadrul biroului sau prin viramente prin cont, sau se încasează și la domiciliul contribuabililor de către agenții fiscali încasatori.

Creanțele bugetare care sunt supuse procedurii de executare silită:

impozite, taxe, amenzi; alte sume ce reprezintă resurse fmanciare publice.

Condiția esențială pentru începerea procedurii de executare silită o reprezintă titlu executoriu. Titlu de creanță este actul prin care potrivit legii se constată și se individualizează obligația de plată privind creanțele bugetare. Titlul de creanță se transformă în titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă:

– prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege;

– stabilit de organul competent

– în alt mod prevăzut de lege;

Titlul executoriu va contine:

– antetul emitentului;

– numele și prenumele sau denumirea debitorului;

– domiciliul sau sediul debitorului;

– cuantumul și natura sumelor datorate;

– temeiul legal al puterii executorii a titlului;

– data, semnătura și ștampila organului de executare (anexa nr.4).

Obligațiile organelor de executare silită:

– să confirme primirea titlurilor executorii (în 30 de zile)

– să identifice sediul (domiciliul) debitorilor (cu sprijinul băncilor și a organelor de Poliție);

– să înscrie în întregime debitul în evidențele sale;

– să stabilească măsuri asiguratorii, prin indisponibilizarea bunurilor și

veniturilor urmăribile ale debitorului, atunci când există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de le executarea silită:

Competențele organelor de executare silită:

– să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum și să cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile cu consimțământul persoanelor, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanței judecătorești competente;

– să intre în orice incintă de afaceri a debitorului sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor și valorilor care pot fi executate silit;

– să solicite și să cerceteze orice documente sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietatea debitorului,

In absența debitorului sau dacă acesta refuză accesul în spațiile menționate, organul de executare nu poate să pătrundă în aceste spații decât în prezența unui reprezentant al Poliției și a doi martori majori. Cheltuielile necesare efectuării executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, dacă legea nu prevede altfel.

Sunt supuse executării silite:

– toate bunurile și veniturile debitorului, urmăribile potrivit legii;

– veniturile bănești ale debitorului, persoană fizică, realizate din activitatea proprie, pensii de orice fel, precum și ajutoarele sau îndemnizațiile cu destinație specială, numai în limitele prevăzute de Codul de procedură civilă. Nu pot fi urmărite bunurile persoanelor fizice strict necesare vieții și muncii debitorului și a familiei sale.

2. Modalități de executare silită

a) Executare silită prin poprire se aplică pentru orice sume urmăribile:

– organul de executare silită transmite o adresă însoțită de o copie certificată după titlul executoriu; despre înființarea popririi va fi înștiintat și debitorul;

Obligațiile organelor de executare silită:

– să confirme primirea titlurilor executorii (în 30 de zile)

– să identifice sediul (domiciliul) debitorilor (cu sprijinul băncilor și a organelor de Politie);

– să înscrie în întregime debitul în evidențele sale;

– să stabilească măsuri asiguratorii, prin indisponibilizarea bunurilor și veniturilor urmăribile ale debitorului, atunci când există pericolul evident de înstrăinare, substituire sau sustragere de la executarea silită: martori majori. Cheltuielile necesare efectuării executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit dacă legea nu prevede altfel.

Sunt supuse executării silite:

– toate bunurile și veniturile debitorului, urmăribile potrivit legii;

– veniturile bănești ale debitorului, persoană fizică, realizate din activitatea proprie, pensii de orice fel, precum și ajutoarele sau îndemnizațiile cu destinație specială, numai în limitele prevăzute de Codul de procedură civilă. Nu pot fi urmărite bunurile persoanelorfizice strict necesare vieții și muncii debitorului și a familiei sale.

– în termen de 5 zile, terțul poprit este obligat să înștiințeze dacă torează vreo sumă de bani debitorului;

– poprirea este înființată, la primirea confirmării sau la expirarea termenului de confirmare;

b) Executare silită prin încasarea creanțelor bugetare din conturile bancare – fără acceptul debitorului.

– comunicarea somației și a titlului executoriu debitorului;

– introducerea în banca la care debitorul are deschis contul, a unei copii certificate de pe titlul executoriu. Acest lucru va fi adus la cunoștința

debitorului.

c) Executarea silită asupra bunurilor mobile prin sechestrare și valorificare.

Aplicarea sechestrului: prin proces verbal de sechestru care conține următoarele elemente:

-denumirea organelor de executare;

-indicarea locului, a zilei și a orei când s-a facut sechestru;

-numărul legitimației și funcția executorului;

-precizarea titlului executoriu care stă la baza sechestrului;

-actul normativ în baza căruia se face sechestrul;

-sumele datorate, majorările de întârziere și temeiul legal în baza cărora s-au calculat;

-numele și prenumele debitorului sau a unei persoane majore ce locuiește împreună cu debitorul;

– data și numărul de înregistrare a somației de plată;

– descrierea bunurilor mobile sechestrate pentru individualizarea acestora; cu menționarea stării de uzură, luarea măsurilor pentru neschimbare (sigilii, custodii, etc);

-eventuale obiecții facute de persoanele de față la aplicarea sechestrului;

-valoarea estimativă a fiecărui bun sechestrat și valoarea totală;

-numele, prenumele și adresa persoanei la care s-au lăsat bunurile în custodie;

-mențiunea debitorului că bunurile sechestrate nu au fost în prealabil sechestrate de un alt organ;

-semnătura organului de executare, a debitorului sau a persoanei majore care a reprezentat și dacă este cazul a custodelui (anexa nr.5).

Odată cu sechestrarea se va face și evaluarea bunurilor sechestrate, care se anexează la procesul verbal de sechestru. Se comunică și debitorului.

Valorificarea bunurilor sechestrate:

– se face dacă în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului- verbal de sechestru,obligația bugetară nu a fost achitată;

– se alege modalitatea cea mai eficientă prin:

– vânzare în consignație;

– vânzare directă unui cumpărător;

– licitație;

-alte modalităti.

In cazul în care bunurile sechestrate nu au putut fi valorificate, acestea se restituie debitorului, aplicându-se alte modalități de executare silită.

– întocmirea procesului verbal de identificare a bunului supus executării;

– comunicarea somației debitorului cuprinzând datele de identificare a bunului, mențiunea că s-a luat măsura înscrierii somației în evidențele de publicitate imobiliară și precizarea termenului de 5 zile până la care acesta poate face plata.

– un exemplar din somație va fi trimis și organului competent în a cărui rază teritorială se află imobilul, pentru înscriere în evidențele de publicitate.

Valorificare:

– prin licitație publică;

– prin vânzare directă;

– alte modalități prevăzute de lege;

Autoritățile care țin evidențele de publicitate mobiliară vor comunica, la cererea organelor de executare, drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit.

Titularii acestora vor fi înștiințați și chemați la termenele fixate pentru vânzarea imobilului și distribuirea prețului. Creditorii debitorului vor comunica organului de execuție în 30 de zile de la înscrierea în registrele de publicitate imobiliară drepturile pe care le au asupra imobilului.

Obligațiile bugetare se pot stinge total sau parțial prin trecerea imobilului supus executării silite în proprietatea statului, cu acordul Ministerului Finanțelor.

3.Eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită.

Sumele rezultate prin una din modalitățile de executare menționate, se distribuie astfel:

– se eliberează creditorului până la acoperirea integrală a drepturilor sale;

– se acoperă cheltuielile pentru executare silită;

– eventualele diferențe rămase, se restituie debitorului;

– se distribuie altor creditori, în măsura în care aceștia au depus titlurile lor.

Creditorii care nu au participat la executarea silită, pot depune titlurile lor în vederea participării la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, numai pînă la data întocmirii de către organele de executare a procesului verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silită, se face numai după 15 zile de la data depunerii sumei cu înștiințarea părților și creditorilor care și-au depus titlurile.

4. Contestatia la executarea silită ,

– la instanța judecătorească competentă împotriva executării silite

– fiecărui act de executare

– în cazul refuzului de executare în condițiile legii.

– împotriva titlului executoriu.

Termen: 15 zile de la data când:

– contestatorul a luat cunoștință de executarea ori de actul de executare pe care îl contestă.

– contestatorul a luat cunoștință de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare;

– cel interesat a luat cunoștință de eliberarea sau de distribuirea sumelor pe care le contestă;

– o terță persoană care pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, de la data efectuării executării;

Instanța care a admis contestația, va dispune prin hotărârea de desființare a executării și restituirea celui îndreptățit a sumei ce i se cuvine din sumele încasate în urma execuției.

5. Inlesniri la plata obligațiilor bugetare

– Amânări și eșalonări la plata impozitelor, taxelor și a altor obligații bugetare;

– Scutiri și reduceri de impozite și taxe în condițiile legii;

– Amânări, eșalonări, scutiri sau reduceri de majorări de întârziere.

Pentru creanțele aparținând bugetelor locale înlesnirile pot fi acordate numai de către autoritățile administrative, publice locale.

Înlesnirile de plată pot fi acordate atît înaintea începerii executării silite, cât și în timpul efectuării acesteia.

6. Compensarea, restituirea, scăderea pentru cauze de insolvabilitate și anularea obligațiilor bugetare.

Compensarea sumelor se face din oficiu sau la cererea plătitorului, în termen de 30 de zile pentru:

– sumele plătite fără existența unui titlul de creanță:

– sumele plătite în plus față de obligația bugetară;

– sumele plătite ca urmare a unei erori de calcul;

– sumele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;

– sumele de rambursat de la bugetul de stat;

Sumele plătite în plus se compensează:

– cu obligațiile bugetare restante, începând cu cele mai vechi, din anii precedenți;

– cu obligațiile bugetare scadente din anul în curs;

– cu obligațiile bugetare viitoare, numai la cererea plătitorului;

Se înștiințează în scris plătitorul despre măsura compensării în termen de 7 zile de la efectuare.

Scăderea din evidență se face în situația în care:

– debitorul respectiv se găsește în stare de insolvabilitate .

– în cazul calamităților naturale cu aprobarea Guvernului;

Cheltuielile de executare pot fi mai mari decât obligațiile bugetare supuse executării silite.

7.Prescripția dreptului de a cere executarea silită.

Incepe de la data când,potrivit legii , se naște acest drept.

Termene:

– 5 ani – pentru creanțele bugetare provenite din impozite, taxe, alte contribuții stabilite potrivit legii și din majorările aferente.

– 3 ani- de la data nașterii dreptului de a cere executarea silită a creantelor provenind din amenzi sau alte creanțe bugetare decât cele de mai sus. Intreruperea termenelor de prescripție:

– în cazurile în care în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescriptie a dreptului de acțiune pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlu executoriu ori a recunoașterii orice alt mod a datoriei;

– pe data îndeplinirii în cursul executării silite, a unu act de executare silită,

– pe data întocmirii actului de constatare a insolvabilității debitorului.

Suspendarea termenelor de prescripție:

– în cazul suspendării dreptului la acțiune;

– când suspendarea este prevăzută de lege sau prin hotărâre judecătorească,

– pe perioada amânării sau eșalonării plății obligațiunilor bugetare;

– pe timpul când debitorul s-a obligat să facă plata datoriei.

– pe timpul când debitorul se sustrage cu rea credință de la executare.

Procedura de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor și a altor

venituri: CONTRIBUABILUL PLATITOR întocmește un dosar care cuprinde:

1. Cerere de înlesnire la plata impozitelor și taxelor bugetului local:

– elemente de identificare a contribuabilului.

– sumele datorate / neachitate, pentru care se solicită înlesnirea, destinația lor

bugetară

– perioada pentru care sunt datorate /neachitate, data scadenței lor.

– natura înlesnirii solicitare, prezentarea posibilităților de plată a debitelor

pentru care se solicită înlesnirea:

– modul de respectare a eventualelor înlesniri la plată

2. Ultimul bilanț contabil și balanța de verificare, anterioare depunerii cererii.

3. Situația creditelor curente, contractate și nerambursate pînă la data cererii.

4. Comunicare F.P.S. privind statutul juridic și economic financiar, dacă este

cazul.

5. Alte elemente și documente considerate utile pentru soluționarea cererii.

Dosarul se depune la Consiliul local, iar în termen de 30 de zile se primește soluționarea. Compartimentele de specialitate a administrației publice locale, analizează dosarul și fac propunerea de soluționare.

Consiliul Local adoptă hotărârea de :

– Aprobare

– Respingere

– Modificare

– Completare

– Clasarea în caz de imposibilitate a completării dosarului.

– Transformarea înlesnirii solicitate în reducere, scutire pentru majorări în

amânare sau reeșalonare.

Se înștiințează contribuabilul în scris în 5 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii. Cererea probată pentru:

1 . eșalonare la plata impozitelor, taxelor și altor venituri, poate începe cu acordarea unei grațieri de 6 luni;

2. amânările, eșalonările la plata impozitelor, taxelor și altor venituri, se acordă pe maxim 5 ani.

3. scutiri, reduceri la plata impozitelor, taxelor și altor venituri prevăzute expres în legislație.

4. amânări, eșalonări, scutiri, reduceri la plata majorărilor de întârziere la plata impozitelor, taxelor și altor venituri.

De la data aprobării se calculează majorările conform prevederilor legale.

Se depun garanții bancare, două rate medii din eșalonare aprobată în 45 de zile de la aprobare, sau scadența primei rate, pentru eșalonări la plata impozitelor,taxelor și altor venituri, majorări > 100 milioane fiecare,> 12 luni.

In cazul imposibilității plății unei rate, se poate acoperi din garanție, cu condiția reîntregirii ei, pînă la plata ratei următoare.

Nerespectarea condițiilor în care a fost acordată înlesnirea, duce la:

– pierderea valabilității înlesnirii;

– calcularea majorărilor de întîrziere

– începerea sau continuarea procedurii de executare silită.

– posibilitatea depunerii unei noi cereri de înlesnire numai peste 6 luni;

2.2.3. SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR IMPOTRIVA ACTELOR ADMINISTRATIVE FISCALE

Orice persoană fizică sau juridică poate depune obiecțiuni sau contestații privind felul în care serviciile de specialitate ale Consiliului local au stabilit taxele și impozitele locale, majorările și penalitățile de întârziere.

Obligațiunile și contestațiile sunt căi administrativ-jurisdicționale de atac prin care se solicită diminuarea sau anularea, după caz, a impozitelor și taxelor locale, a majorărilor de întârziere aferente, a penalităților și a altor sume, precum și împotriva măsurilor constatate și aplicate de serviciile de specialitate ale Consiliilor locale.

Impotriva contestațiilor și a măsurilor stabilite, realizate de către serviciile de specialitate ale Primăriei, plătitorii de taxe și impozite pot face obiecțiuni în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ, care se depune la serviciul de specialitate care a încheiat actul respectiv. Soluționarea obiecțiunilor se face în termen de 30 de zile de la primirea acestora, de către șeful serviciului de specialitate, unde au fost depuse. Contribuabilul nemulțumit de modul cum au fost soluționate obiecțiunile, poate depune o contestație adresată primarului orașului, în termen de 15 zile de la data comunicării răspunsului. Contestația va fi rezolvată în maxim 30 de zile de la data depunerii ei, prin dispoziție motivată a primarului, și se expediază celui în cauză în termen de 5 zile de la data emiterii.

Contestația trebuie depusă la organul care a soluționat obiecțiunile urmând ca acestea, în termen de 5 zile de la primire, să înainteze contestația și dosarul obiecțiunilor, la organul competent să soluționeze contestația. Contestația înaintată primarului nu poate avea ca obiect alte sume sau măsuri, decât cele asupra cărora, s-au soluționat obiecțiunile.

Obiecțiunile și contestațiile sunt supuse unei taxe de timbru de 1 % din valoarea sumei contestate, ce se plătește anticipat și care se poate restitui parțial sau total, în funcție de admiter~ parțială sau totală a obiecțiunilor și contestațiilor.

Ca urmare, a soluționării obiecțiunilor și contestațiilor, nu se pot stabili impozite și taxe mai mari decât cele constatate și aplicate prin actul administrativ atacat.

Contribuabilul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa tribunalului cu actiune pentru anularea actului administrativ respectiv.Termenul de introducere a acțiunii este de 5 zile de la data comunicării dispoziției emisă de primar.

Persoana fizică sau juridcă nemulțumită de sentința tribunalului se poate adresa cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicarea sentinței, Curții de Apel.

La Primaria municipiului Alba Iulia s-au depus obiecțiuni și contestații care au fost soluționate conform procedurilor prezentate mai sus, precum și nelămuriri ale contribuabililor, care au fost explicate de către personalul de specialitate.

CAPITOLUL III

EVOLUȚIA VENITURILOR ÎNCASATE DIN TAXE SI IMPOZITE IN PERIOADA 2003-2006

Având în vedere faptul ca in perioada analizată (2003 – 2006) a avut loc denominarea monedei naționale (2005) , respectiv transformarea din ROL in RON (10.000 ROL = 1 RON) am introdus în lucrare valori în RON .

În evoluția veniturilor încasate din impozite și taxe la bugetul local al municipiului Alba Iulia, voi porni de la evoluția în ansamblu a veniturilor încasate în perioada 2003-2006, iar apoi voi efectua o evoluție a structurii veniturilor bugetului local, a dinamicii acestora, a unora dintre cauzele care au determinat evoluția respectivă.

Veniturile încasate din impozite și taxe la bugetul local sunt formate din:

– total impozite și taxe de la populație- cont 210302, dezvoltat pe analitice:

– impozit pe clădiri persoane fizice – cont 21030202,

– taxa asupra mijloacelor de transport deținute de pers.fizice cont 21030203

– impozit pe teren persoane fizice – cont 21030209

– alte impozite și taxe de la populație – cont 21030230

– taxă pe teren – cont210402

– impozit pe clădiri și teren persoane juridice – cont 210502, dezvoltat pe analitice:

– impozit pe clădiri persoane juridice – cont 21050201

– impozit teren persoane juridice – cont 21050202

Alte impozite indirecte – cont 210802, dezvoltat pe analitice:

– taxă mijloace de transport deținute de persoane juridice – cont 21080205

-impozit teren agricol – cont 21080206

– alte încasări din impozite indirecte – cont 210802301

– impozitul pe spectacole -cont 211502

– total impozite indirecte – cont 2117 dezvoltat pe analitice:

– taxe, tarife pentru licențe și autorizații de funcționare – cont 21170203

-taxe timbru judiciar – cont 21 170210

– taxe notariale – cont 21 1 7021 2

– taxe extrajudiciare – cont 21170213

– alte încasări din impozite indirecte – cont 21 170230

-alte venituri privind circulația – cont 21210206

– venituri din amenzi, penalități de întârziere – cont21220203

– taxa pe mijloace de transport marfă >12t – cont 5033-cont în afara bilantului din care 60% intră în bugetul local, iar 40% în contul Consiliului Județean.

Ponderea veniturilor încasate din impozite și taxe locale la bugetul primăriei

Alba Iulia, precum și creșterea acestora în perioada 2003-2006 pentru fiecare cont sunt prezentate în tabelul următor:

Studiind datele cuprinse în contul de execuție bugetară, al municipiului Alba Iulia,observăm că veniturile totale ,au crescut în perioada analizată de la 5497 lei RON în anul 2003, la 14200 lei RON în anul 2006, crescând de 2,58 ori;(graficul nr. 1 )

Această creștere se datorează în principal modificării legislației și a creșterii ratei inflației. Din aceste creșteri, ponderile cele mai mari la nivelul anilor 2003-2006 le dețin taxele notariale, impozitul datorat pentru clădiri de catre persoanele juridice și taxa asupra mijloacelor de transport.

Impozitele și taxele locale sunt reglementate prin Legea nr. 27/1994, modificată prin O.U. nr. 64/1998, abrogată de ordonanța nr. 26/2002 și de Legea nr. 571/2003, care dau posibilitatea consiliilor locale să stabilească aceste impozite în funcție de condițiile concrete din teritoriu. Aceste impozite au fost indexate din 1999 cu indicele inflatiei.

Modificările amintite dau posibilitatea consiliilor locale să majoreze sau să diminueze cu până la 50 % impozitele și taxele locale. Hotărârea consiliului local trebuie adoptată până la data de 31 mai și se aplică pentru anul următor.

Graficul nr.2 ,reprezinta ponderea taxelor si impozitelor in perioada de studiu .

În cazul impozitul pe clădiri persoane fizice – cont 21030202, aceste încasări

dețin, în perioada 2003-2006, 29% din totalul veniturilor încasate. În perioada analizată, veniturile încasate din impozitul pe clădiri persoane fizice,se observa o crestere de la 2000 lei în 2003 la 3.200 lei în 2006,cea mai mare crestere observandu-se in anul 2006.

Această evoluție este prezentată în graficul nr. 3.

Creșterea mai pronuntată din 2006 față de 2005 nu se datorează creșterii cotei de impunere, ci modificării valorii de impunere,care crește pe diferite tipuri de proprietate.

Urmărind evoluția încasărilor din impozitul pe teren persoane fizice, cont 21030209, aceste încasări au urmat un trend fluctuant de la 410 lei în 2003 la 300 lei în 2004,de la 550 lei in 2005 la 500 lei, in 2006. Această creștere se datorează modificării valorii de impunere a impozitului pe teren . Această evoluție este prezentată în graficul nr. 4.

Taxa asupra mijloacelor de transport încasată de la persoane fizice, cont21030203, nu are o pondere prea semnificativă în totalul veniturilor încasate la primăria municipiului Alba Iulia, dar și aceste venituri prezintă o evolutie ascendentă după cum putem vedea și din graficul nr. 5.

Impozitele pe clădiri și taxa asupra mijloacelor de transport încasate de la persoane juridice, cont 210502, dețin o pondere însemnată în veniturile bugetului local 2006. Creșterea care se constată se datorită fiscalității crescute înregistrate în 2003, mai ales pentru persoanele juridice.

Impozitul pe teren persoane juridice cunoaște o evoluție ascendentă de la

200 lei în 2003 la 450 lei în 2006. Toate aceste variatii sunt prezentate în graficul nr. 6,7,8,9.

Veniturile provenite din masuri privind circulatia, la bugetul local au o pondere destul de însemnată, 6% sunt prezentate in graficul nr.10 .

Veniturile din taxe notariale cunoscand cea mai spectaculoasa ascensiune de la 300 lei in 2003 la 1950 in 2006 , crestere datorata modificarilor legislative.

Această creștere este reprezentată în graficul nr.11

Taxele si tarifele privind eliberarea de autorizatii si licente repreziunta 6% din veniturile bugetare datorita numarului mare de eliberari,reprezentate in graficul nr.12.

Impozitele și taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor administrativ teritoriale, constituind surse de fmanțare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetele proprii ale acestor unități.

Veniturile încasate din impozite și taxe locale au o pondere importantă în totalul bugetului local, acestea împreună cu veniturile nefiscale, veniturile de capital,venituri cu destinație specială, transferurile, subvențiile și alocațiile de la bugetul de stat formează bugetul local al municipiului Alba Iulia.

GRAFICUL NR.13.

Prevederile privind veniturile bugetare pentru anul 2006 aprobate de Consiliul local al municipiului Alba Iulia.

In tabelul urmator este prezentata situatia prevederilor veniturilor bugetare, pentru anul 2006, pentru fiecare trimestru in parte,aprobat de catre Consiliul local al municipiului Alba Iulia, prin Hotararea nr.298/27.09.2005.

Lei RON

CAPITOLUL IV

IMPOZITE SI TAXE LOCALE LA

PRIMARIA MUNICIPIULUI ALBA IULIA

Impozitele și taxele locale constituie integral venituri proprii ale bugetelor unităților administrativ – teritoriale, constituind surse de finanțare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetele proprii ale acestor unități.

Impozitele și taxele locale sunt reglementare prin Legea nr.27/1994, modificată prin Ordonanța de Urgență nr.64/1998, abrogată de ordonanța nr.26/2002 și de legea nr.571/2003, care dau posibilitatea consiliilor locale să stabilească aceste impozite în funcție de condițiile concrete din teritoriu. Acest impozite începând cu anul 1999, au fost indexate cu indicele de inflație.

Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, se reduc cu 50 % în conformitate cu ordonanța Guvernului nr.27/1996, privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei "Delta Dunării", – republicată, cu rnodificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază și trăiesc în localitățile precizate în:

a) Hotărârea Guvernului nr.32311996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localități din Munții Apuseni, cu modificările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr.395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri și acțiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico – sociale a județului Tulcea și a rezervației Biosferei "Delta Dunării", cu modificările ulterioare.

Impozitele și taxele locale sunt după cum urmează:

l. Impozitul pe clădiri;

2. Impozitul pe teren;

3. Taxa asupra mijloacelor de transport;

4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;

5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;

6. Impozitul pe spectacol;

7. Taxa hotelieră;

8. Taxe speciale;

9. Alte taxe Iocale.

Datorită faptului că în Capitolul III al lucrării am tratat evolutia încasărilor din impozite și taxe locale pe perioada 2003- 2006, vom prezenta în continuare baza legală și modul de calcul a acestor impozite pentru fiecare an fiscal.

4.1. IMPOZITUL PE CLĂDIRI

Impozitul pe clădiri se aplică oricărui contribuabil care deține în proprietate imobile situate pe teritoriul României, impozit care se datorează anual la bugetul local al unității administrativ teritoriale, unde este situată clădirea.

4.1.1. Impozit clădiri persoane fizice

Calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice se determină pe bază de cotă deimpozitare, diferențiată în funcție de locul în care se află situată clădirea, respectiv:

– cota procentuală de 0,2 % pentru clădirile situate în mediul urbam ,

– cota procentuală de 0,1 % pentru clădirile situate în mediul rural.

Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date:

a) suprafața construită a imobilului;

b) tipul clădirii și instalațiile cu care este dotată aceasta;

c) data finalizării clădirii;

d) majorarea adoptată de Consiliul local

e) rangul localității unde se află situată clădirea; teritoriul unde se află:

– în intravilan

– în extravilan

g) zona în cadrul localității, potrivit încadrării de la lit. b);

h) suprafața construită desf așurată;

i) tipul clădirii și instalațiile cu care este dotată aceasta;

j) în cazul apartamentului, dacă acesta se află amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente;

k) data finalizării clădirii;

1) în cazul în care au în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuință, în vederea majorării impozitului datorat de către contribuabil;

m) majorarea adoptată de Consiliul local

Suprafața construită a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor tuturor secțiunilor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, ale spațiilor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite. Dacă clădirile nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desiașurată a clădirii, se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu coeficientul dintabelul următor:

Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, se au în vedere instalațiile cu care este dotată clădirea. Se încadrează la categoria cu instalații dacă sunt dotate cumulativ cu instalatii de apa, canalizare, electrice si de incalzire.

Se încadrează la categoria fără instalații, dacă nu au nici una din aceste instalații sau au una două sau trei astfel de instalatii.

Valoarea impozabilă a unei clădiri , se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a clădirii, exprimată în metrii pătrați, cu valoarea corespunzătoare din tabelul următor:

A. CLADIRI CU INSTALATII

A. CLADIRI FARA INSTALATII

Pentru locuințele situate la subsol, demisol sau la mansardă valoarea impozabilă reprezintă 75 % din suma ce s-ar aplica unei clădiri.

Pentru spațiile cu altă destinație, situate la subsol, demisol sau la mansardă, valoareaimpozabilă reprezintă 50 % din suma ce s-ar aplica unei clădiri.

Pentru anii 2004 și 2005, impozitele și taxele locale au fost reglementate prin O.G. nr.36/2002 și de legea nr.571/2003, privind Codul fiscal.

Ierarhizarea funcțională a localităților urbane și rurale, potrivit prevederilor Legii nr.351/2001, este următoarea:

– rangul 0 – Capitala României;

– rangul I – municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;

– rangul II- municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua localității;

– rangul III – orașe;

– rangul IV – sate reședință de comună;

– rangul V – satele componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor. Delimitarea zonelor și stabilirea numărului acestora, atât în intravilan cât și în extravilan,se stabilesc prin hotărâri adoptate de consiliile locale. Identificarea zonelor se face prin literele A, B, C și D.

Suprafata construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor tuturor secțiunilor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, loggiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desiașurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de amplasarea clădirii, prin înmulțirea sumei determinate cu coeficientul de corecție corespunzător.

In cazul unui apartament amplasat, într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție se reduce cu 0,10.

Pentru clădirile finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoare impozabilă se reduce cu 15 %, iar pentru clădirile finalizate după 31 decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 %.

Dacă o persoană fizică deține în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuintă, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:

a) cu 15 % pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50 % pentru cea de a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu ,

c) cu 75 % pentru cea de a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu

d) cu 100 % pentru cea de a patra clădire și următoarele, în afara celei de la

adresa de domiciliu;

EXEMPLE de calcul pentru impozitul pe clădire persoane fizice:

I. Pe baza declarației depusă de contribuabil și prezentată în anexa nr.6, se

Cunosc următoarele date despre imobil:

AN 2003

a) rangul localității unde este situat imobilul II

b) teritoriul unde se află:intravilan

c) zona în cadrul localității: B

d) suprafața utilă a apartamentului:79,14 mp

e) tipul clădirii: cu pereți din cărămidă arsă și dotată cu toate cele patru

instalatii amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente

g) data finalizării:31 decembrie 1945 h) prima clădire, cea de domiciliu.

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfașurată- coeficient de transformare 1,20:

79,14 mp X 1,20 = 94,968 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă, cu toate cele patru instalații:

94,968 mpX 530 lei/ mp = 50,333,04 lei

se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei B și rangul II, coeficient redus cu 0,10 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,15-0,10= 1,05

se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de cotecție determinat:

50,333,04 lei X 1,05 = 52849,69 lei

– apartamentul este finalizat înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoare impozabilă se înmulțește cu 0,85.

52849,69 lei X 0,85 = 44.922,23 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002.

44.922,23 lei X 0,002 = 89,844 lei

– potrivit prevederilor pct. 15 alin.1, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracțiunile sub 500 lei inclusiv, se neglijează, astfel impozitul datorat pe anul 2003 este: 44,9 lei.

An 2004

a) rangul localității unde este situat imobilul: II

b) teritoriul unde se află:intravilan

c) zona în cadrul localității: A

d) suprafața utilă a apartamentului:79,14 mp

e) tipul clădirii: cu pereți din cărămidă arsă și dotată cu toate cele patru

instalatii amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente

g) data finalizării:31 decembrie 1945 h) prima clădire, cea de domiciliu.

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfășurată – coeficient de transformare1,20:

79,14 mp X 1,20 = 94,968 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă, cu toate cele patru instalații:

94,968 mp X 737,50 lei/ mp = 56.031,12 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei A și rangul II, coeficient redus cu 0,10 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,20-0,10= 1,10

se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

56.031,12 lei X 1,10 =61634,23 lei

– apartamentul este finalizat înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85.

61.634,23 lei X 0,85 = 52.389,10 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specificăn mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002.

52.389,10 lei X 0,002 = 104,78 lei

astfel impozitul datorat pentru anul 2004 este = 104,78 lei

AN 2005

a) suprafața utilă a apartamentului

b) tipul clădirii: cu pereți din cărămidă și dotată cu toate cele patru instalații

c) data finalizării clădirii:31 decembrie 1945.

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită- coeficient de transformare: 1,20

79,14 mp X 1,20 = 94, 968 mp.

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă, cu toate cele patru instalații:

94,968 mp X 631,30lei /mp = 59.953,30 lei.

– Apartamentul este finalizat în anul 1961, valoare impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85

59.953,30 lei X 0,85 = 50.960,31 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilă cu 0,002:

50.960,31 lei X 0,002 =101,92 lei.

Impozitul de plată este: 101,92 lei.

AN 2006

a) suprafața utilă a apartamentului

b) tipul clădirii: cu pereți din cărămidă și dotată cu toate cele patru instalații

c) data finalizării clădirii:31 decembrie 1945.

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită- coeficient de transformare: 1,20

79,14 mp X 1,20 = 94, 968 mp.

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței

construite cuvaloarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă, cu toate cele patru instalații:

94,968 mp X 669 lei /mp = 63.534 lei.

– Apartamentul este finalizat în anul 1961, valoare impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85

63.543lei.X 0,85 = 54.004 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilă cu 0,002:

54.004 lei X 0,002 =108 lei.

Impozitul de plată este: 108 lei.

II. Pe baza declarației speciale depuse de contribuabil persoană fizică și prezentată în anexa nr.7, ce deține în proprietate două clădiri utilizate ca locuință, se cunosc următoarele date despre imobil:

a) rangul localității unde este situată a doua proprietate: II.

b) teritoriul unde se află: intravilan.

c) zona în cadrul localității: B

d) Suprafața utilă a apartamentului: 56,47 mp.

e) Tipul clădirii: cu pereți din beton și dotată cu toate cele patru instalații.

Amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente

g) Data finalizării: 1 decembrie 1965.

h) A doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu și nu este închiriată.

Anul 2003

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfășurată – coeficient de transformare 1,20:

56,47 mp X 1,20 = 67, 764 mp.

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din beton, cu toate cele patru instalații:

67,764 mp X 530 lei/ mp = 35.914,92 lei.

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei B și rangul II, coeficient redus cu 0, I 0 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,15 – 0,10 = 1,05

– se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

35.914,92 lei X 1,05 = 37.710,67 lei.

– apartamentul este finalizat după 31 decembrie 1960 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,95:

37.710.67 lei X 0,95 = 35.825,14 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

35.825,14 lei X 0,002 = 71,65 lei

– potrivit prevederilor pct. 15 alin .2 și alin.3 lit. c) fracțiunea de 0,65 lei se întregește la un leu, prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjește la : 72 lei.

– potrivit prevederilor pct. 15 alin.1, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că ceea ce depășește 500 lei se întregește la 1.000 lei, prin adaos astfel :

impozitul datorat pe anul 2003 este:- 72 lei

Anul 2004

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfâșurată- coeficient de transformare 1,20:

56,47 mp X 1, 20 = 67,764 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din beton, cu toate cele patru instalații:

67,764 mp X 590 lei/mp = 39.980,76 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei B și rangul II coeficient redus cu 0,10 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,15-0,10= 1,05

– se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

39.980,76 lei X 1,05 = 41.979,80 lei.

– apartamentul este finalizat dupa 31 decembrie 1960 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoare impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă seînmulțește cu 0,95:

41.979,80 lei X 0,95 = 39.880,81 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

39.880,81 lei X 0,002 = 79,76 lei

Intrucat pentru contribuabil locuinta este considerata prima cladire in afara celei de domiciliu suma se majoreaza cu 15%.

79,76 lei X 1,15 =91,73 lei

– potrivit prevederilor pct. 15 alin.2 și alin.3 lit. c) , impozitul calculat se rotujește la: 92 lei

Anul 2005

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfășurată- coeficient de transformare 1,20:

56,47 mp X 1, 20 = 67,764 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din beton, cu toate cele patru instalații:

67,764 mp X 631,3 lei/mp = 42.779,41 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei B și rangul II coeficient redus cu 0,10 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,15-0,10= 1,05

– se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

42.779,41 lei X 1,05 = 44.918,38 lei.

– apartamentul este finalizat dupa 31 decembrie 1960 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,95:

44.918,38 lei X 0,95 = 42.672,46 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilă cu 0,002:

42.672,46 lei X 0,002 = 85,34 lei

Intrucat pentru contribuabil locuinta este considerata prima cladire in afara celei de domiciliu suma se majoreaza cu 15%.

85,34 lei X 1,15 =98,14 lei

Anul 2006

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfâșurată- coeficient de transformare 1,20:

56,47 mp X 1,20 = 67,764 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din beton, cu toate cele patru instalații:

67,764 mp X 669 lei/mp =45.334 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei B și rangul II coeficient redus cu 0,10 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,15-0,10= 1,05

– se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

45.334 lei X 1,05 = 47.601 lei.

– apartamentul este finalizat dupa 31 decembrie 1960 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoare impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă seînmulțește cu 0,95:

47.601 lei X 0,95 = 45.220,95 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

45.220,95 lei X 0,002 = 90,44 lei

Intrucat pentru contribuabil locuinta este considerata prima cladire in afara celei de domiciliu suma se majoreaza cu 15%.

90,44 lei X 1,15 =104 lei

III. Pentru un contribuabil persoană fizică, care detine în proprietate o casă despre care se cunosc următoarele date:

ANUL 2003

rangul localității unde este situată proprietatea: II

teritoriul unde se află: intravilan.

zona în cadrul localității: C

suprafața construită desfâșurată: 78 mp, anexe 36 mp, pivnită 16 mp locuintă situată la mansardă 42 mp.

tipul clădirii : cu pereți din cărămidă arsă și dotată cu instalații de apă ,încălzire și instalație electrică; anexă cu pereți din cărămidă nearsă și dotată cu instalații de apă, încălzire și instalație electrică;

nu este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente

data finalizării: 1 decembrie 1935 și anexa : 1 ianuarie 1973.

Prima clădire, cea de domiciliul.

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

1 ) pentru casă: – suprafața construită des așurată: 78 mp. – se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fară instalații.

78 mp X 310 lei/mp = 24.180 lei.

-se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei C și rangul II, coeficientul nu se reduce cu 0,10 deoarece imobilul nu este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente: 1,10.

-se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corectie determinat:

24.180 lei X 1,10 = 26.598 lei

– imobilul este finalizat înainte de 1 ianuarie 1951, valoare impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85:

26.598 lei X 0,85 = 22.608 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

22.608 lei X 0,002 = 45,22 lei.

2) pentru anexă:

– suprafața construită desfășurată: 36 mp.

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă nearsă și instalații.

36 mp X 80 lei/mp = 2.880 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei C și rangul II, coeficientul nu se reduce cu 0,10 deoarece imobilul nu este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:1,10

– se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

2.880 lei X 1,10 = 3.168 lei.

– anexa este finalizată după 31 decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 % , pentru ușurarea calculului, valoare impozabilă se înmulțește cu 0,95 :

3.168 lei X 0,95 = 3009,6 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a anexei se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

3009,6 lei X 0,002 = 6,02 lei.

– potrivit prevederilor pct. 15 alin.l, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracțiunile sub 500 lei inclusiv, se neglijează, astfel impozitul datorat pe anul 2003, este : 6 lei.

3) pentru pivniță:

– suprafața construită des așurată: 16 mp.

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu 50% din valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fără instalații.

16 mp X ( 310 lei/ mp X 50 %) = 2.480 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei C și rangul II, coeficientul nu se reduce cu 0,10 deoarece imobilul nu este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente: 1,10.

– se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

2.480 lei X 1,10 = 2.728 lei.

– clădirea este finalizată înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15 % pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85:

2.728 lei X 0,85 = 2.318,80 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a pivniței se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

2.318,80 lei X 0,002 = 4,64 lei.

– potrivit prevederilor pct. 15 alin.l, impozitele și taxele anuale, se calculează prin rotunjire, astfel, impozitul datorat pe anul 2003 este: 5 lei

4)pentru mansardă:

– suprafața construită des așurată: 42 mp.

– se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu 75 % din valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fară instalații

42 mp X (310 lei/mp X 75 %) = 9.765 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei C și rangul II, coeficientul nu se reduce cu 0,10 deoarece imobilul nu este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente: 1,10.

– se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

9.765 lei X 1,10 = 10.741,50 lei.

– clădirea este finalizată înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85:

10.741,50 lei X 0,85 = 9.130,28 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a mansardei se aplică cota de impozitare de ,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilă cu 0,002.

9.130,28 lei X 0,002 =18,26 lei.

potrivit prevederilor pct.l5 alin2 și alin. 3 lit.c) fracțiunea de 0,500 lei de întregește la un leu, prin scadere, iar impozitul astfel calculat se rotunjește la: 18lei.

Impozitul anual pentru imobil este:

45 + 6 + 5 + 18 = 74 lei (740.000)

Anul 2004

suprafața construită desfășurată: 78 mp, anexe 36 mp, pivniță 16 mp, locuință situată la mansardă 42 mp.

tipul clădirii: cu pereți din cărămidă arsă și dotată cu instalații de apă, încălzire și instalație electrică; anexă cu pereți din cărămidă nearsă și dotată cu instalații de apă, încălzire și instalație electrică;

data finalizării clădirii 1 decembrie 1935 și anexa:l ianuarie 1973.

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

1. pentru casă:

– suprafața construită desfășurată:78 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fară instalații

78mp X 350 lei/mp= 27.300 lei

– se identifică coeficientul de corecție 1.00 – se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

27.300 lei X 1.00 = 27.300 lei

– imobilul este finalizat înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85:

27.300 lei X 0,85 = 23.205 lei

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2% specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002

23.205 lei X 0.002 = 46,41 lei

2. pentru anexă:

– suprafața construită desfășurată: 36 mp.

– se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă nearsă si fara instalatii :

36 mp X 40 lei/ mp = 1.440 lei

– se identifică coeficientul de corecție 1,00.

– se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corectie determinat:

1.440 lei X 1,00 = 1.440 lei

– anexa este finalizată după 31decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,95:

1.440 lei X 0,95 = 1.368 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a anexei se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilă cu 0,002:

1.368 lei X 0,002 = 2,74 lei.

3) pentru pivniță:

-suprafața desfășurată: 16 mp.

-se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu 50 % din valoare corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fără instalații:

16 mp X (350 lei/ mp X 50 %) = 2.800 lei.

-se identifică coeficientul de corecție: 1,00 – se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

2.800 lei X 1,00 = 2.800 lei.

-clădirea este finalizată înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului , valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85 %:

2.800 lei X 0,85 = 2.380 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

-asupra valorii impozabile a pivniței se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002;

2.380 lei X 0,002 = 4,76 lei.

4) pentru mansardă:

suprafața construită des așurată: 42 mp.

se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu 75 % din valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fără instalații

42 mp X (350 lei/mp X 75 % ) = 11.025 lei.

– se identifică coeficientul de corecție:l,00.

– se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corectie determinat:

11.025 lei.X 1,00 = 11.025 lei.

– clădirea este finalizată înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se

reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu0,85:

11.025 lei. X 0,85 = 9.371,25 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a mansardei se aplică cota de impozitare de 0,2 %,specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

9.371,25 lei X 0,002 = 18,74 lei.

-potrivit prevederilor pct. 15 alin.2 și alin.3 lit. impozitul astfel calculat se rotunjește la 19 lei.

Impozitul anual pentru imobil este:

46 + 3 + 5 + 19 = 73 lei (730.000)

Anul 2006

Impozitul pe clădiri se calculează astfel:

– se determină suprafața construită desfâșurată- coeficient de transformare 1,20:

56,47 mp X 1, 20 = 67, 764 mp

– se determină valoarea impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței

construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din beton, cu toate cele patru instalații:

67,764 mp X 669 lei/mp =45.334 lei

– se identifică coeficientul de corecție corespunzător zonei B și rangul II coeficient redus cu 0,10 deoarece imobilul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 nivele și 8 apartamente:

1,15-0,10= 1,05

– se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

45.334 lei X 1, 05 = 47.601 lei.

– apartamentul este finalizat dupa 31 decembrie 1960 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoare impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,95:

47.601 lei X 0,95 = 45.221 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

– asupra valorii impozabile a clădirii se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilăcu 0,002:

45.221 lei X 0,002 = 90 lei

Intrucat pentru contribuabil locuinta este considerata prima cladire in afara celei de domiciliu suma se majoreaza cu 15%.

90 lei X 1,15 =104 lei

2. pentru anexă:

suprafața construită desfășurată: 36 mp.

se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă nearsă si fara instalatii :

36 mp X 102 lei/ mp = 3.672 lei.

se identifică coeficientul de corecție 1,00.

se ajustează valoare impozabilă cu coeficientul de corectie determinat:

3.672 lei X 1,00 = 3.672 lei

anexa este finalizată după 31decembrie 1950 și înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 %, pentru ușurarea calculului , valoare impozabilă se înmulțește cu 0,95:

3.672 lei X 0,95 =3.488 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

asupra valorii impozabile a anexei se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoare impozabilă cu 0,002:

3.488 lei X 0,002 = 7 lei.

3) pentru pivniță:

suprafața desfășurată: 16 mp.

se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu 50 % din valoare corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fără instalații:

16 mp X ( 397 lei/ mp X 50 %) = 3.176 lei.

se identifică coeficientul de corecție: 1,00 – se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție determinat:

3.176 lei X 1,00 =3.176 lei.

clădirea este finalizată înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului , valoarea impozabilă se înmulțește cu 0,85 %:

3.176 lei X 0,85 =2.697 lei.

Se determină impozitul pe clădiri anual:

asupra valorii impozabile a pivniței se aplică cota de impozitare de 0,2 % specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002;

2.697 lei.X 0,002 =5,40 lei.

4) pentru mansardă:

suprafața construită des așurată: 42 mp.

se determină valoare impozabilă a clădirii, prin înmulțirea suprafeței construite cu 75 % din valoarea corespunzătoare clădirii cu pereți din cărămidă arsă și fără instalații

42 mp X (397 lei/mp X 75 % ) = 12.505 lei.

se identifică coeficientul de corecție:l,00.

se ajustează valoarea impozabilă cu coeficientul de corectie determinat:

12.505 lei X 1,00 = 12.505 lei.

clădirea este finalizată înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se

reduce cu 15 %, pentru ușurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulțește cu0,85:

12.505 lei X 0,85 = 10.600 lei

Se determină impozitul pe clădiri anual:

asupra valorii impozabile a mansardei se aplică cota de impozitare de 0,2 %,specifică mediului urban sau pentru ușurarea calculului se înmulțește valoarea impozabilă cu 0,002:

10.600 lei X 0,002 = 21,2 lei.

Impozitul anual pentru imobil este:

104 lei +7 lei+5,4 lei+ 21,2 lei.= 138 lei

4.1.2. Impozit clădiri persoane juridice

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică, aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

In cazul impozitului pe clădiri datorat de persoanele juridice calculul acestuia se face prin aplicare unei cote de impozitare stabilită de consiliul local, asupra valorii de inventar al clădirii. Cota de impozitare stabilită de Consiliul Local Alba Iulia,este de :

– an 2003 – 1,50 % , asupra valorii de inventar, înregistrate in contabilitate.

– 7,50 asupra valorii de inventar, inregistrate in contabi asupra valorii de inventar, înregistrate in contabilitate, în cazul în care nu s-a efectuat reevaluarea cladirilor, începând cu anul 1998.

– an 2004 – 1,50 % asupra valorii de inventar, înregistrate în contabilitate.

– 7,50%, asupra valorii de inventar, înregistrate în contabilitate, în cazul în care nu s-a efectuat reevaluarea clădirilor, începând cu anul 1998.

– an 2005 – 1,20%, pentru clădirile reevaluate in ultimii 3 ani.

– 12 % pentru clădirile pentru care nu s-a facut reevaluarea in ultimii 3 ani, ai anului de referintă.

– an 2006 – 1,50 % asupra valorii de inventar, înregistrate în contabilitate.

– 12 %, asupra valorii de inventar, înregistrate în contabilitate, în cazul în care nu s-a efectuat reevaluarea cladirilor, începând cu anul 1998.

– an 2007 – 1,50 % asupra valorii de inventar, înregistrate în contabilitate.

– 12 %, asupra valorii de inventar, înregistrate în contabilitate, în cazul în care nu s-a efectuat reevaluarea clădirilor, începand cu anul 1998.

Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii și care poate fi:

costul de achiziție, pentru clădirile dobândite cu titlul oneros;

costul de producție, pentru clădirile construite de persoana juridică;

valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ținându~se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice și economice similare sau apropiate, pentru clădirile obținute cu titlul gratuit;

valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii / fuziunii, determinată prin expertiză;

valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții legale;

Valoarea impozabilă a clădirilor, proprietatea persoanelor juridice, care a fost recuperată,integral pe calea amortizării, se reduce cu 15 %. Pentru clădirile care fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. Impozitul pe clădiri pe perioada de leasing se determină pe baza valorii negociate între părți, exclusiv taxa pe valoare adăugată și înscrise în contract. Incepând cu data de întâi a lunii următoare celei în care expiră contractul de leasing, impozitul pe clădiri se determină după cum contribuabilul este persoană fizică sau juridică.

Pentru clădirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculează de către aceștia prin aplicarea cotei stabilite de către consiliul local, fiind obligați să depună declarația de impunere până la data de 31 ianuarie a fiecărui an .

EXEMPLE de calcul pentru impozitul pe clădire persoane juridice.

Clădire reevaluată în anul 2000.

Valoare de inventar: 18.000 lei.

Impozit datorat pentru anul 2003:

18.000 lei X 1,5 % = 270 lei/an.

Impozit datorat pentru anul 2004:

18.000 lei X 1,5 % = 270 lei/an

Impozit datorat pentru anul 2005:

18.000 lei X 1,2 % = 216 lei/an

Impozit datorat pentru anul 2006:

18.000 lei X 1,5 % = 270 lei/an

2. Clădirea care nu a fost reevaluată după 1 ianuarie 1998. Valoare de inventar: 5.600 lei

Impozit datorat pentru anul 2003:

5.600 lei X 7,5 % = 420 lei/an.

Impozit datorat pentru anul 2004:

5.600 lei X 7,5 % = 420 lei/an.

Impozit datorat pentru anul 2005:

5.600 lei X 12% = 672 lei/an.

Impozit datorat pentru anul 2006:

5.600 lei X 12% = 672 lei/an.

Impozitul pe clădiri se plătește anual, în doua rate egale, respectiv:

rata I, până la data de 31 martie inclusiv;

rata II, pînă la data de 30 septembrie inclusiv;

In situația în care contribuabilul persoană fizică achită impozitul integral până la data de 31 martie, beneficiază de o bonificație de 10 %, stabilită prin hotărârea Consiliului local. Impozitul pe clădiri, precum și amenzile și penalitătile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unității administrativ – teritoriale în raza căreia este situată clădirea.

4.2. IMPOZIT TEREN

Impozitul pe teren se aplică oricărui contribuabil care detine în proprietate terenuri situate pe teritoriul României, impozit care se datorează bugetului local al unitătii administrativ – teritoriale, unde este situat terenul.

Pentru anul fiscal 2003 – 2004, impozitul pe teren se stabilește anual, în sumă fixă pe metru pătrat, diferentiat pe categorii de localități, iar în cadrul localităților, pe zone, în perimetrul construibil, după cum urmează:

Contribuabilii, persoane fizice, care detin în proprietate terenuri neocupate de clădiri, sau alte construcții în suprafată de până la 1.000 mp (inclusiv), datorează impozit pe teren, iar pentru suprafata ce depășește 1.000 mp sunt obligați să achite impozitul pe terenul agricol.

Pentru anul 2003 – 2006, impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrati, rangul localității în care este amplasat terenul și zona sau categoria de folosintă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

In cazul unui teren situat în intravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmultirea numărului de metri pătrați cu suma corespunzătoare din tabelul de mai jos.

Conform Legii nr.351/06.07.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului, municipiul Alba Iulia are rangul II.

Impozitul pe teren se stabilește anual în sumă fixă, în lei pe metru pătrat, în mod diferențiat, în intravilanul și extravilanul localității, după cum urmează:

a) în intravilan:

1) pe ranguri de localități, identificate prin cifre romane: O,I,II,III,IV și V;

2) pe zone, identificate prin litere: A;B; C și D;

3) pe categorii de folosintă:

4) prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie :

in extravilan

Indiferent de rangul localitatii,de zona si de categorie,impozitul pe teren este de 1 lei/hectar.

Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul localitătilor, atât în cazul persoanelor fizice și juridice, sunt necesare următoarele date:

rangul localității unde se află terenul;

zone în cadrul localității;

categoria de folosință;

suprafața terenului;

în cazul terenului încadrat la categoria de folosintă terenuri cu constructii, suprafata construită la sol a clădirii.

Contribuabilii care achiziționează terenuri sunt obligați să depună declarațiilefiscale (anexa nr.9), pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza cărora se află terenurile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora.

EXEMPLE de calcul pentru impozitul pe teren.

I. Teren cu construcții

Datele despre teren:

rangul localității unde este situat terenul : II

zona în cadrul localității : A.

categoria de folosință: teren cu constructii.

suprafața terenului:350 mp.

suprafața construită la sol a clădirii: 56 mp.

se determină suprafața pentru care se datorează impozit pe teren:

350 mp – 56 mp = 294 mp

Se determină impozitul pe teren:

ANUL 2003

suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul II este: 0,43 lei, care se înmulțește suma cu suprafața terenului:

0,43 lei X 294 mp = 126,42 lei

potrivit prevederilor pct.l5 alin.1, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că ceea ce nu depășește 0,05 lei se neglijaza.

Astfel impozitul datorat pe anul 2003 este: 126 lei.

ANUL 2004

suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitate care are rangul II este: 0,476 lei ,care se înmulțește suma cu suprafața terenului:

0,476 lei X 294 mp = 139,94 lei

ANUL 2005

0,5095 lei X 294 = 149,79 lei

ANUL 2006

0,5401 lei X 294 =159 lei

Teren având categoria de folosință fânete

Datele despre teren:

rangul localității unde este situat terenul :II

zona în cadrul localității:B

categoria de folosință : fânaț

suprafața terenului:l.200 mp

suprafața construită la sol a clădirii: 0 mp.

Se determină impozitul pe teren:

ANUL 2003

se determină suprafața pentru care se datorează impozit pe teren: 1.200 mp Se determină impozitul pe teren:

suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosință "fânaț" amplasat în zona B, respectiv: 10 lei/ mp.

se înmulțește suma cu suprafața terenului:

0,001 lei X 1.200 mp = 1,2 lei.

suma stabilită se înmulțește cu coeficientul de corecție : 3.

1,2 lei X 3 = 3,6 lei.

ANUL 2004

se determină suprafața pentru care se datorează impozit pe teren: 1.200 mp. Se determină impozitul pe teren:

– suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosință "fânaț" amplasat în zona B, respectiv: 1 1 lei / mp.

Se înmulțește suma cu suprafața terenului:

0,0011 lei X 1.200 mp = 1,32 lei

suma stabilită se înmulțește cu coeficientul de corectie: 3

1,32 lei X 3 = 3,96 lei

potrivit prevederilor pct.15 alin.1, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că ceea ce depășește 0,05 lei se întregește la 0,1 lei, prin adaos, astfel impozitul datorat pe anul 2004 este: 4 lei.

ANUL 2005

se determină suprafața pentru care se datorează impozit pe teren: 1.200 mp. Se determină impozitul pe teren:

suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosință "fânaț" amplasat în zona B, respectiv: 0,0012 lei / mp.

Se înmulțește suma cu suprafața terenului:

0,0012 lei X 1.200 mp = 1,44 lei

suma stabilită se înmulțește cu coeficientul de corectie: 3

1,44 lei X 3 = 4,32 lei

ANUL 2006

se determină suprafața pentru care se datorează impozit pe teren: 1.200 mp. Se determină impozitul pe teren:

suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosință "fânaț" amplasat în zona B, respectiv: 0,002 lei / mp.

Se înmulțește suma cu suprafața terenului:

0,002 lei X 1.200 mp = 2,4 lei

III Teren situat în extravilan

suprafața terenului: 0,06 ha

suprafața construită la sol a clădirii: 175 mp

se determină suprafața pentru care se datorează impozit pe teren:

600 mp – 175mp = 425 mp

Se determină impozitul pe teren:

ANUL 2004

suprafața stabilită se înmulțește cu 1lei / ha, iar pentru ușurarea calculului, se înmulțește cu 0,0001 leu/ mp:

425 mp X 0,0001 leu/mp = 0,0425 lei.

potrivit prevederilor pct. 15 alin.l, impozitele și taxele locale anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracțiunile sub 0,05 lei inclusiv, se neglijează, astfel impozitul datorat pe anul 2004 este: 0 lei.

ANUL 2005

suprafața stabilită se înmulțește cu 1,1 lei / ha, iar pentru ușurarea calculului, se înmulțește cu 0,00011 lei / mp.

425 mp X 0,00011 lei/mp = 0,047 lei.

potrivit prevederilor pct. 15 alin.l, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că fractiunile sub 0,05 lei inclusiv, se neglijează, astfel impozitul datorat pentru anul 2005 este: 0 lei.

ANUL 2006

suprafața stabilită se înmulțește cu 0,0002 lei/ ha,

425 mp X 0,0002 lei/mp = 0,085 lei.

In situația în care contribuabilul persoană fizică achită impozitul integral până la data de 15martie, beneficiază de o bonificație de 10 %, stabilită prin hotărârea consiliului local.

Impozitul pe teren, precum și amenzile și penalitățile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitătii administrativ – teritoriale în raza căreia este situat terenul.

4.3. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează bugetului local al unității administrativ teritoriale unde are domiciliul contribuabilul. Pentru înregistrarea autovehiculului în evidența fiscală, contribuabilul are obligația depunerii declaratiei de impunere împreună cu documentele care atestă proprietatea, în termen de 30 de zile de la dobândire.

Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiți de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru autobuze, autocare și microbuze utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători. In cazul unui mijloc de transport care face obiectul contractului de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de către locator.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de transport. In cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tracțiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulțirea fiecărui 500 cmc sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

In cazul unei remorci, semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule, taxa asupra mijloacelor de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

EXEMPLE de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport

Date privind mijlocul de transport:

autoturism care are capacitatea cilindrică 1289 cmc.:

se determină numărul de fracțiuni a 500 cmc, capacitatea cilindrică a autoturismului se împarte la 500 cmc:

1289: 500 cmc = 2,578 pentru calcul se consideră 3 fracțiuni a 500 cmc.

Se determină taxa asupra mijloacelor de transport :

AN 2003

suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmc inclusiv:8,70 lei/500 cmc

numărul de fracțiuni calculat se înmulțește cu suma corespunzătoare

3 x 8,70 lei = 26,10 lei

AN 2004

suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmc inclusiv 9,75 lei/500 cmc

numărul de fracțiuni calculat se înmulțește cu suma corespunzătoare

3 x 9,75 lei= 29,25 lei

potrivit prevederilor pct. 15 alin. 1, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracțiunile sub 0,05 lei inclusiv se neglijează , astfel – impozitul datorat pe anul 2004 lei este: 29 lei.

Date despre mijlocul de transport :

autoturism care are capacitatea cilindrică de 2988 cmc

se determină numărul de fracțiuni a 500 cmc, capacitatea cilindrică a autoturismului se împarte la 500 cmc:

2.988 : 500 cmc = 5,976 pentru calcul se consideră 6 fracțiuni a 500 cmc.

Se determină taxa asupra mijloacelor de transport:

AN 2003

suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc: 10,80 lei / 500 cmc

numărul de fracțiuni calculat se înmulțește cu suma corespunzătoare

6 x 10,80 lei = 64,80 lei

AN 2004

suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc: 12 lei / 500 cmc

numărul de fracțiuni calculat se înmulțește cu suma corespunzătoare

6 x 12 lei = 72 lei

AN 2005

suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc:10,32 lei/500 cmc

6 x 10,32 lei = 62 lei

Taxa asupra mijloacelor de transport se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie inclusiv.

AN 2006

suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc: 9 lei/500 cmc

6 x 9lei = 54lei

Taxa asupra mijloacelor de transport se plătește anual, în patru rate egale, până la datele de 15martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie inclusiv.

4.4 TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, AVIZELOR SI A AUTORIZATIILOR

Orice persoană care trebuie să obțină un certificat, aviz sau autorizație trebuie să plătească această taxă la compartimentul de specialitate al autoritătii administratiei publice locale înainte de a elibera certificatul, avizul sau autorizația. Nivelurile taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban este egală cu suma stabilită de Consiliul local, iar în mediul rural taxa este egală cu 50 % din taxa stabilită pentru mediul urban. Pentru mediul urban, Consiliul Local Alba Iulia, a aprobat următoarele niveluri:

Taxa pentru eliberarea unei autorizații:

de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuință sau anexă la locuință este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcții;

de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze și petrol, precum și altor exploatări , taxa datorată a fost stabilită la 7,96 lei/mp.

de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere pe căile și în spațiile publice, taxa datorată a fost stabilită la 5,31 lei/mp;

privind lucrările de racorduri și branșamente la rețelele publice de apă canalizare, gaze termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu, taxa datorată a fost stabilită la 10,53 lei/mp;

pentru eliberarea avizului comisiei de urbanism și amenajarea teritoriului, taxa datorată a fost stabilită la 50,375 lei/mp;

pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă, taxa datorată a fost stabilită la 10,05 lei/ mp.

Taxele pentru eliberarea autorizatiei pentru desfășurarea unei activităti economice sunt anuale, sunt stabilite prin hotărâri ale consiliului local și se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfirșitul anului fiscal respectiv.

În cazul autorizațiilor pentru desfășurarea unei activități economice, existente la titular la data de 31 decembrie, taxa se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor.

Taxele pentru eliberarea certificatelor de producător:

se încasează de la persoanele fizice – producători;

se achită anticipat eliberării certificatului de producător;

se face venit la bugetele locale ale căror ordonatori principali de credite sunt primarii,care au eliberat certificatele de producător respective;

nu se restituie chiar dacă certificatul de producător a fost anulat;

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor sunt venituri ale bugetelor locale, ale unității administrativ- teritoriale care le-au eliberat.

4.5. TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE

Beneficiarii serviciilor de reclamă și publicitate realizate în baza unui contract sau a unei altfel de înțelegeri încheiate cu oricare altă persoană datorează taxa la bugetul unității administrativ – teritoriale în raza căreia persoana respectivă prestează aceste servicii de reclamă și publicitate.

Taxa se plătește lunar de către prestatorul serviciului de reclamă și publicitate, pe toată durata desfășurării contractului, până la data de 10 a lunii următoare, datorării taxei.

Taxa se datorează de la data intrării în vigoare a contractului și se calculează prin aplicarea cotei de 3 % la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate.

Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se datorează pentru utilizarea unui panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate într-un loca public, care nu are la bază un contract de publicitate.

Nivelul taxei se stabilește de către consiliile locale în cursul lunii mai a fiecărui an, pentru anul fiscal următor. Consiliul local Alba Iulia, a stabilit taxa mijloacelor de reclamă și publicitate prin panouri sau altele asemenea mijloace, în funcție de dimensiunea acestora.

Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual, prin înmulțirea numărului de metrii pătrați sau a fracțiunii de metrii pătrați ai suprafeței afișajului, cu suma stabilită de consiliul local și se plătește anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie, inclusiv.

Firma instalată la locul în care o persoană derulează o activitate economică este similară afișajului și se datorează de către acesta pe baza declarației de impunere (anexa nr.1 1 ), depusă de către contribuabil până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

EXEMPLUL de calcul a taxei pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate

I.Taxa pentru prestări de reclamă și publicitate pentru un contract cu valoare de 2.000 lei.

suma prevăzută în contract se înmulțește cu cota stabilită de consiliul local 3 %

2.000 lei X 3 % = 60 lei / an.

II.Taxa datorată pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate pentru un afiș de lungime 5,73 m și lățime 4,80 m.

ANUL 2003

– se înmulțește suprafața cu taxa stabilită de consiliul local – 196.000 lei / mp.

27,50 mp X 19,60 lei/ mp = 539 lei / an.

ANUL 2004

se înmulțește suprafața cu taxa stabilită de consiliul local – 20 lei/ mp.

27,50 mp X 20 lei /mp = 550 lei / an.

ANUL 2005

se înmulțește suprafața cu taxa stabilită de consiliul local- 193.000 lei / mp.

27,50 mp X 19,30 lei / mp = 530,75 lei / an.

Taxa se calculează pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni și zile rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește de către utilizatorul panoului, afișajului sau structurii de afișaj.

ANUL 2006

27,50 mp X 25 lei/mp/an=687,5 lei

Taxa se calculează pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni și zile rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește de către utilizatorul panoului, afișajului sau structurii de afișaj.

4.6. IMPOZITUL PE SPECTACOL

Persoanele fizice și juridice care organizează manifestări artistice, competiții sportive sau orice altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și biletelor de intrarea sau, după caz în sumă fixă, în funcție de suprafața incintei, în cazul videotecilor și discotecilor.

Impozitul pe spectacol se plătește lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se organizează spectacolul, la bugetele locale ale orașelor, în a căror rază de competență se desfășoară spectacolele.

Cota de impozit se determină după cum urmează:

în cazul unui spectacol de teatru: piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic, prezentarea unui film, spectacol de circ sau competiție sportivă internă sauinternațională, cota de impozit este egală cu 2 %~ ,

în cazul oricărei alte manifestări artistice cota de impozit este egală cu 5 %.

Dacă contribuabilul organizează spectacole în raza teritorială de competență a altor autorități ale administrației publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, acestora le revine obligația de a viza abonamentele și biletele deintrare la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se desfășoară spectacolele. Cuantumul impozitului în sumă fixă privind suprafața incintelor, se aplică în baza legii nr.571/2003, în cazul videotecilor și discotecilor și se stabilește pe bazahotărârii consiliului local în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, astfel s-a stabilit pentru anul fiscal 2005 și 2006: Extras din norma juridică:

Asupra valorii stabilite se aplică coeficientul de corecție ce corespunde rangului localității respective. Municipiul Alba Iulia are rangul II și îi corespunde coeficientul de corecție: 3,00

Contribuabilii care organizează activități artistice și distractive de videotecă și discotecă în calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacol, au obligația de a depune declarația fiscală, pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităților artistice și distractive de videotecă și discotecă, până cel tîrziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.

EXEMPLUL de calcul a impozitului pe spectacol

I. pentru manifestările artistice de teatru a căror încasări din vânzarea biletelor și abonamentelor de intrare este de 300 lei.

se determină cota aplicată pentru manifestările artistice de teatru asupra încasărilor: 2%.

se determină impozitul datorat:

300 lei X 2 % = 6 lei.

II. Pentru manifestările artistice cu caracter ocazional a căror încasări din vânzarea biletelor și abonamentelor de intrare este de 700 lei.

se determină cota aplicată pentru manifestările artistice cu caracter ocazional asupra încasărilor: 5 %.

se determină impozitul datorat:

700 lei X 5 % = 35 lei.

III. Pentru manifestările artistice care au loc într-o discotecă a cărei suprafață este de 325 mp, discotecă situată într-o localitate de rangul II:

se determină cuantumul taxei stabilite de către consiliul local în cazul discotecilor:0,11 lei/mp/zi.

se determină coeficientul de corecție corespunzător rangului II: 3,00.

325 mp X 0,33 lei /mp/zi X 3,00 = 321,75 lei

potrivit prevederilor pct. 15 alin.l, impozitele și taxele anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că ceea ce depășește 0,05 lei se întregește la 0,1lei, prin adaos, astfel impozitul datorat pe anul 2004, este: 322 lei.

4.7.TAXA HOTELIERĂ

Instituirea taxei hoteliere constituie atribuția opțională a consiliilor locale, prin hotărâre ,care se adoptă în cursul lunii mai și se aplică în anul fiscal următor.

Neadoptarea hotărârii până la data de 31 mai a fiecărui an fiscal, corespunde opțiunii autorității deliberative de a nu institui taxa hotelieră pentru anul fiscal următor.

Consiliul local Alba Iulia, a aprobat aplicarea cotei de 5 % la tarifele de cazare practicate de unitățile de cazare.

Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, au obligația ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare , să evidențiere distinct taxa hotelieră încasată determinată în funcție de numărul de zile și decota stabilită de autoritățile deliberative.

Sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al municipiului, în a cărei rază decompetență se află unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs, pentru luna precedentă.

Taxa hotelieră se datorează pe întreaga perioadă de ședere, cu excepția cazului unităților de cazare amplasate într-o stațiune turistică, atunci când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.

Taxa hoteliera pentru sederea in municipiul Alba Iulia este de:

3% pentru unitatile de cazare de 2 stele

4% pentru unitatile de cazare de 3 stele

2% pentru unitatile de cazare

Taxa hotelieră nu se aplică pentru:

persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;

persoanele fizice cu handicap grav și accentuat și persoanele invalide de gradul I și II;

pensionarii și studenții;

persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;

veteranii, văduvele de război și văduvele veteranilor de război.

Unitățile de cazare au obligația de a depune lunar o declarație, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă.

EXEMPLU de calcul a taxei hoteliere

I. pentru luna în curs s-a încasat suma de 3.750 lei, reprezentând tarife de cazare practicate de unitatea hotelieră:

se determină cota stabilită de consiliul local 4 %

se determină taxa hotelieră datorată:

3.750 lei X 4 % = 150 lei.

4.8. TAXE SPECIALE

Consiliile locale pot aproba hotărâri de percepere a taxelor speciale de la persoanele fizice și juridice plătitoare, care vor fi afișate la sediul autorităților administrației publice locale și vor fi publicate. Impotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestație în termen de 15 zilede la afișare sau publicarea acestora.

Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice, care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Nu se pot institui taxe speciale pentru funcționarea nici unei / instituții / serviciu de interes local, având ca plătitori proprietarii ori utilizatorii vehiculelor care circulă pe drumurile publice, indiferent de categoria sau denumirea, precum și de titularul dreptului de proprietate asupra drumului public respectiv.

Taxele speciale se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înființate, iar contul de execuție al acestora se aprobă de către consiliul local.

4.9. ALTE TAXE LOCALE

Consiliile locale pot institui taxe zilnice de până la 10 lei pentru:

utilizarea temporară a locurilor publice;

vizitarea:

muzeelor;

caselor memoriale;

monumentelor istorice;

monumentelor de arhitectură;

monumentelor arheologice;

taxa pentru obtinerea avizului de Protectie Civila.

taxe privind transportul.

taxe speciale de cadastru.

taxe pentru obtinerea autorizatiei speciale de acces in zonele cu restrictii.

Aceste taxe se fac venit la bugetul local al municipiului Alba Iulia și se plătesc anticipat sau lunar până cel târziu la data de 15, inclusiv, pentru luna următoare. Pentru perioade mai mici de o lună,taxa se achită în prima zi pentru care se solicită parcarea și pentru întreaga durată.

CONCLUZII

Bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, în calitate de planuri financiare publice cu titlu executoriu, asigură dezvoltarea economico-socială într-un cadru echilibrat, cuantificând resursele financiare și cheltuielile finanțate din acestea, urmărind totodată asigurarea echilibrului pe toată durata anului.

Bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale sunt componente principale ale finanțelor publice, care grupează procedeele și mijloacele de constituire și întrebuințare a fondurilor bănești de interes public, la nivelul fiecărei comunități. Parte integrantă a sistemului bugetar național, bugetele locale îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare și autorizare a veniturilor și cheltuielilor anuale pe plan local.

Aceste bugete se constituie de conducerea orașului, care ține cont de numeroasele implicații socio-politice ale veniturilorși cheltuielilor bugetare. De asemenea bugetul local este un act intervenționist al statului pe plan local, datorită acțiunii sale asupra structurii economice, sociale și culturale a localităților.

Bugetul local îndeplinește rolul financiar de mobilizare a resurselor și de redistribuire a acestora în funcție de sarcinile ce revin fiecărei unități administrativ teritoriale.

Modificările aduse în ultimii ani legislației în domeniu au dus la creșterea rolului bugetelor locale în cadrul finanțelor publice din țara noastră, mai ales datorită transferării de la nivel central a unor categorii de cheltuieli. Deși aceste modificări au dus și la transferarea unor categorii de venituri, nu putem vorbi despre existența unei autonomii locale reale, deoarece veniturile proprii ale bugetelor locale nu pot acoperi încă cheltuielile necesare.

Mai mult decât atât, se observă că atunci când, la nivel central, se iau anumite măsuri de protecție socială, se alocă bugetelor locale fondurile necesare pentru susținerea lor doar în primul an, urmând ca în anii următori o mare parte a cheltuielilor să fie susținute din veniturile proprii ale bugetelor locale. Cum aproape toate legile care reglementează aceste măsuri de protecție socială, le impun ca fiind prioritare, autoritățile locale se văd nevoite să prevadă în buget sume foarte mari pentru asistența socială și să renunțe, din lipsă de fonduri, la finalizarea unor obiective de investiții începute în anii anteriori.

În numele așa zisei autonomii locale, consiliile locale au fost lăsate să se descurce singure, în condițiile în care nu au personalul de specialitate, cu o pregătire corespunzătoare în domeniul administrației publice. Cea mai bună confirmare în acest sens este dată de forma și conținutul hotărârilor adoptate, în special a celor prin care s-au stabilit taxe și impozite locale. Aceste hotărâri, care în baza Constituției, constituie acte normative veritabile, cu putere de lege în raza unităților administrativ-teritoriale, conțin numeroase și serioase vicii de formă și de conținut, fapt pentru care pot fi anulate total sau parțial, în condițiile în care ar fi atacate în contencios sau la instanțele judecătorești.

Veniturile bugetului local al municipiului Alba Iulia este diminuat datorită prevederilor art. 9 din O.G. nr.27/1996 privind acordarea unor înlesniri, esalonari sau scutiri la plata impozitelor si taxelor locale.

În condițiile în care impozitele și taxele dețin o pondere importantă în bugetulmunicipiului Alba Iulia, acest act normativ a diminuat veniturile bugetului local cu câteva miliarde de lei de lei. Niciodată consiliul județean nu a ținut cont, la repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit, de aceste influențe negative.

Consider că atunci când se emit acte normative care defavorizează anumite comunități locale, diminuarea veniturilor dintr-o anumită sursă trebuie compensată prin majorarea altor surse.

De multe ori consiliul local a fost pus în situația de a nu achita facturile curente ale instituțiilor de învățământ sau salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap.

De fapt aceste măsuri au avut drept consecință atât abandonarea și degradarea obiectivelor de investiții începute în anii precedenți,cât și renunțarea la începerea altor lucrări noi.

Conform prevederilor legii nr. 189/1999, Legea finanțelor publice locale, instituțiile publice pot garanta pentru împrumuturile contractate de la băncile comerciale numai cu surse devenit, nu și cu elemente patrimoniale. Această soluție nu este agreată de instituțiile bancare..

În acest sens consider că ar fi oportună înființarea unei bănci a cărei coordonare să fie deținută de autoritățile publice. Instituția bancară ar putea săfuncționeze atât pe baza fondurilor capitalizate de consiliile județene și cele locale, cât și prin atragerea unor surse financiare de la investitori autohtoni sau străini.

Banca ar urma să susțină bugetele locale care sunt deficitare mai ales la capitolul investiții. Avantajul unei bănci subordonate administrației publice locale ar fi că aceasta ar putea susține creditarea unor lucrări de investiții și reparații importante, dobânda urmând a fi mai redusă decât la celelalte bănci comerciale. De asemenea un sistem bancar propriu structurilor administrative ar putea elimina problema garanțiilor bancare pe care le solicită celelalte instituții bancare.

Susținerea unei astfel de bănci ar ridica însă și multe probleme. Una din acestea ar fi de natură tehnică, impusă de greutatea creării unei rețele bancare noi, fenomen ce presupune o desfășurare logistică complexă. Un alt argument contra, ar putea fi faptul că în contextul în care se încearcă privatizarea sistemului bancar românesc, ar fi o mare eroare înființarea unei noi bănci de stat.

Nu se poate spune nici cât va rezista o astfel de bancă pe piața liberă și concurențială în condițiile în care își propune să ofere dobânzi mai mici pentru împrumuturile care le vor acorda autorităților locale, iar perioada de returnare a sumelor împrumutate va fi mai mare.

Dacă nu se va înființa această instituție bancară, singura soluție la problemele financiare ale administrațiilor locale ar fi modificarea legii finanțelor publice în sensul de a permite acestora să opereze și prin intermediul băncilor comerciale și nu numai prin intermediul trezoreriei. Această modificare legislativă, ar aduce și venituri suplimentare, având în vedere că în acest caz pentru sumele din fondul de rulment și contul curent al unităților administrativ teritoriale, băncile ar acorda dobânzi.

În concluzie putem spune că este necesară sporirea competențelor autorităților locale în privința asigurării resurselor și angajării cheltuielilor, pentru creșterea autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale și crearea structurilor capabile să gestioneze noile activități și un volum mai mare de resurse, astfel încât autonomia locală să nu rămână doar un principiu de drept ci să devină o realitate.

PROPUNERI

În legătură cu impozitele și taxele locale vin cu următoarele propuneri si sugestii:

1.În ceea ce privește organizarea Directiei Venituri – consider că ar trebui să existe un singur birou, departament pentru emiterea înștiințărilor și colectare, cu un singur conducător care răspunde de pregătirea, emiterea și distribuirea tuturor înștiințărilor de plată și colectarea și depozitarea veniturilor. Operația de colectare a veniturilor trebuie să fie astfel organizată încât fiecare funcționar să aibă sarcini clare și răspunderi concrete. Fiecare angajat trebuie să aibă o fișă a postului în care să fie prevăzute sarcinile postului pe care îl ocupă și un singur șef care îl conduce. Trebuie categoric liminate situațiile în care responsabilitățile de colectare sunt împărțite între mai mulți șefi și angajatul trebuie să raporteze la mai mult de o persoană. Această structură organizatorică, permite realizarea de economii în privința numărului personalului, pregătirea acestuia, a echipamentelor de birou și elimină desele probleme de comunicare.

Conducătorul compartimentului de colectare trebuie să raporteze șefului

Compartimentului financiar din cadrul administrației publice locale. Colectarea veniturilor poate fi facută cu forțe proprii sau contractată cu agenții privați sau o combinație a celor două forme. Este mai avantajoasă colectarea prin aparat propriu pentru că se poate asigura un control mai riguros, ceea ce duce la o eficiență mai sporită.

Privatizarea colectării poate fi mai puțin costisitoare dacă contractorul are mulți clienți și repartizarea costurilor cu colectarea se face pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

Controlul rezultatelor este mai greu de realizat. O posibilă variantă ar fi emiterea înștiințărilor de plată și colectarea plăților să se realizeze de către angajații administrației publice locale, iar urmărirea rău platnicilor, în unele situații (ex. cu șanse mici de recuperare) poate fi dată în sarcina unei societăți private de colectare- urmărire.

În cadrul biroului de venituri, atribuțiile trebuie clar delimitate între angajații cu funcție de emitere înștiințări, colectare și depunere încasări, asigurându-se un control adecvat. Una din persoane totalizează banii încasați și pregătește depunerea acestora, în timp ce altă persoană totalizează înștiințările de plată care au fost încasate, pregătind introducerea lor în contabilitate la conturile de debitori.

Cele două totaluri se compară. Această procedură asigură diminuarea posibilităților de sustragere a unor fonduri încasate. Introducerea tuturor încasărilor într-un registru de casă sau într-un calculator legat la o casă de bani, ce marchează data și ora plății, poate ajuta la reducerea posibilităților de eroare și poate îmbunătății timpul necesar echilibrării colectării lor zilnice.

Depozitele trebuie fâcute în conturi de trezorerie zilnic. Depunerea rapidă, promptă a fondurilor este importantă pentru siguranța fondurilor și pentru a asigura necesarul de fonduri conform managementului trezoreriei. Dacă se poate este bine ca persoana care face depunerea la bancă să fie diferită de cea care pregătește depunerea. Autoritățile locale trebuie să manifeste o grijă deosebită în selectarea personalului de colectare care trebuie să fie calificat și onest, deoarece manipulează sume mari de bani, fiind absolut necesar un sistem de siguranță adecvat și valabil.

2. În privința colectării impozitelor și taxelor ar fi util ca procedurile folosite în procesul de colectare a taxelor și impozitelor să fie redactate sub forma unui manual. Procedurile scrise contribuie la o mai mare eficiență și acuratețe și de asemenea duc la îmbmătățirea comunicării.

Alte avantaje ale procedurii scrise ar fi:

Ele pot sta la baza pregătirii personalului și la baza unor schimburi de experiență,procedurile asigurând o bază de referință și putând fi luate ca și standarde pentru manipularea banilor și împărțirea responsabilităților.

Procedurile scrise pot constitui o parte importantă în procesul de evaluare a personalului. Este ușor să determini nivelul performanței dacă ai exprimate clar performanțele dorite (estimate).

Pot ajuta personalul în general la refuzarea cererilor de exceptare și favoruri speciale. Se poate arăta contribuabililor că cererea lor de diminuare a sumei de plată, a majorării, penalității sunt clar prevăzute și descrise în modelul de proceduri, prevenind astfel postdatarea chitanței pentru plățile efectuate după termen.

Procedurile scrise pot furniza date auditorului, care în general caută să determine dacă procedurile folosite în birou asigură un control intern suficient și protejează bunurile administrației locale.

Pot sta la baza documentării necesarului de personal, echipamente electronice și softuri, pregătire și alte resurse în vederea atingerii scopului biroului.

Pot fi utile în economisirea timpului și eliminarea greșelilor pentru sarcini

exceptionale sau care nu sunt familiare angajaților.

Pot constitui o bază pentru pregătirea rapoartelor pentru conducere sau public.

3. Rezolvarea cererilor de scutiri sau reduceri.Este foarte important să se stabilească o planificare în timp, un calendar cu indicarea termenelor pentru pregătirea listei înștiințărilor de plată, întocmirea lor și scadența plăților. În vederea îmbunătățirii trebuie avut în vedere reducerea perioadei de timp necesare întocmirii listei înștiințărilor de plată, emiterea înștiințărilor și transmiterea lor către contribuabili. O facturare promptă pe baze riguroase poate duce la mărirea sumei disponibile pentru plata obligațiilor autorității locale și pentru necesitățile procesului investițional. Ar putea ajuta la diminuarea rău platnicilor, stabilirea unor date regulate de facturare și de scadențe, astfel încât contribuabili să-și poată programa veniturile și să poată plăti.

4. Strategii impuse în cadrul rău platnicilor:

Transmiterea unei a doua înștiințare de plată : O a doua notificare este utilă pentru toți debitorii care au uitat sau care poate că au avut probleme temporare cu disponibilul, dar care doresc să achite. Această a doua notificare trebuie să fie politicoasă, dar formulată ferm, și să explice clar că plata este în întârziere și trebuie făcută imediat.

Majorările pot include un procent din valoarea inițială a sumei datorate, calculată de la data scadenței până la data realizării plății. De asemenea se poate aplica o penalitate fixă pentru transmiterea celei de a doua notificări.

Anunțarea în presă a rău platnicilor. Foarte eficace este publicarea unei liste a debitorilor rău platnici în ziarul local. Costurile de publicare a avertismentului pot fi adăugate datoriei rău platnicilor.

Suspendarea serviciilor administrației publice locale față de rău platnici. Este evident că administrația publică locală poate refuza să furnizeze serviciile pentru care nu s-a plătit. Dacă serviciul este o utilitate, cum ar fi furnizarea apei,canalizare, salubritate, servicii care pot fi întrerupte, dar înainte de a se lua asemenea măsuri trebuie avute în vedere toate implicațiile. Trebuie luate în considerare consecințele violente sau neplăcute ale întreruperii serviciilor vitale,mai ales în cazul unei clădiri date cu chirie sau în privința copiilor. O altă cale ar fi să se refuze furnizarea altor servicii de către administrația publică locală. De exemplu, dacă nu s-a plătit cheltuielile cu apa, administrația publică poate să întrerupă serviciul de salubrizare sau să suspende anumite licențe eliberate rău platnicului.

Transmiterea debitelor rău platnicilor către agenții de colectare. Adesea o vizită personală a cuiva care întreabă despre plata obligațiilor față de bugetele locale, poate benefică în obținerea unui acord de plată. Administrația publică locală nu are în general personal alocat pentru astfel de acțiuni, așa că apelează la societăți particulare specializate de colectare. Costul serviciilor de colectare poate fi adăugat sub formă de

penalități la suma inițială datorată conform înștiințării de plată.

Încetarea plăților către prestatorii rău platnici. Dacă restanțierul este o companie sau o persoană fizică care prestează activități către administrația publică locală, din drepturile de plată pentru prestările sale se reține debitul restant.

5. Implicarea contribuabililor în procesul de stabilire și încasare a taxelor și impozitelor locale.Din experiența și practica de până în prezent s~a putut constata faptul că de cele mai multe ori raporturile care se nasc între cetățeni, în calitate de contribuabili și beneficiari ai serviciilor publice și autorităților publice locale se limitează la relații pur administrative generatoare de potențiale conflicte de interese. Contribuabili nu sunt consultați și nu înțeleg cum au fost stabilite impozitele și taxele locale, care sunt criteriile pe baza cărora se acordă scutiri, reeșalonări sau alte facilități și înlesniri fiscale, care sunt procedurile de colectare și termenele de plată și mai ales cum sunt cheltuiți banii publici.

Autoritățile publice local nu au capacitatea și disponibilitatea de a promova un dialog permanent de consultare cu cetățenii și să ofere explicațiile necesare, manifestând de mai multe ori un stil arogant, autoritar și chiar agresiv.

Consecințele acestei stări de fapt are un impact negativ, în sensul că contribuabilii manifestă reticență în achitarea impozitelor și taxelor locale, îngreunând activitatea de colectare a veniturilor. Această tendință care este sesizată la toate nivelele administrației publice trebuie anihilată prin introducerea unor programe de atragere a cetățenilor la luarea deciziilor, la o informare promptă și corectă asupra bunului mers al lucrurilor în cadrul administrației publice locale.

De altfel, asemenea măsuri ar fi în deplină concordanță cu Constituția României, care la art. 31 alin (2) prevede: "Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes general".

Procesul de reformă al administrației publice nu trebuie să se oprească numai la descentralizarea acesteia, ci ar trebui să se continue cu adâncirea democrației în cadrul administrației publice locale printr-o implicare mai puternică a cetățenilor la soluționarea problemelor specifice.

BIBLIOGRAFIE

Ceaușu I. – Dicționar Enciclopedic Managerial, vol. 2, Ed. Academică de Management, București, 2000

Emilian R. – Managementul firmei, Ed. ASE, București, 2003

Hinescu A., Ursu D. – Management, Ed. Star Soft, Alba Iulia, 1998.

Stăncioiu I., Militaru Gh. – Management. Elemente Fundamentale, Ed. Teora, București, 1998

Ursu D. – Managementul Resurselor Umane, Ed. Dacia, Cluj Napoca,2005

Zorlențan T. – Managementul Organizației, Ed. Holding Reporter, București, 1996

*** Legea nr.189/1998,privind Finanțele Publice Locale cu modificările ulterioare.

*** Legea 215/2001, privind Administratia publica locala.

*** Legea 571/2003 , privind Codul Fiscal.

*** O.G. 92/2003,privind Codul de Procedură Fiscală.

*** O.U.G.45/2003,privind Finanțele Publice Locale.

*** H.C.L. nr.299/2002, privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pe anul 2003.

*** H.C.L. nr.142/2003, privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pe anul 2004.

*** H.C.L. nr.137/2004, privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pe anul 2005.

*** H.C.L. nr.298/2005, privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pe anul 2006.

*** H.C.L. nr.425/2007, privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pe anul 2007.