Managementul Prezentei Elevilor LA Scoala

INTRODUCER – ARGUMENT

ABSENTEISMUL

1. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAȚII

2. CAUZE

PAȘI ÎN APLICAREA PROGRAMULUI DE MONITORIZARE A ABSENȚELOR ELEVILOR ÎN ȘCOALĂ

ACTIVITĂȚI DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE

ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI

1. ACTIVITATEA: Surse de stres școlar

2. ACTIVITATEA: Reacții la stres

3. ACTIVITATEA: Diploma mea

4. ACTIVITATEA: Cine sunt eu?

5. ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalți?

6. ACTIVITATEA: Punctele tari și slăbiciunile mele

7. ACTIVITATEA: Portret

8. ACTIVITATEA: Știați că…

9. ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ȘI CUM DORESC SĂ FIU ?”

10. ACTIVITATEA: ,,Povestea prenumelui’’

11. ACTIVITATEA: Asertivitatea

12. ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive

13. ACTIVITATEA: Mesaje asertive

14. ACTIVITATEA: Cum reacționăm la presiunea grupului?

15. ACTIVITATEA: ,,Să învățăm să spunem…. NU”

16. ACTIVITATEA: Vocabularul emoțiilor

17. ACTIVITATEA: Statuile emoțiilor

18. ACTIVITATEA: Imaginile emoțiilor

19. ACTIVITATEA: Eu și nota proastă

20. ACTIVITATEA: Viitorul meu

21. ACTIVITATEA: Atitudinea mea

ANEXE

26 pagini

=== Managementul_prezentei_la_scoala ===

ARGUMENT

Mutațiile din societate și din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaționare între părinți și copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social și emoțional redus, supraîncărcarea profesională a părinților sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoționale la copii decât în trecut.

La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri și a altor forme de dependență, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea școlară, disfuncțiile în evaluare și notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevărați stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenței unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, încredere în educația școlară.

Din păcate, absenteismul este în creștere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.

Acest material se dorește a fi un suport pentru diriginții care se confruntă cu problema absenteismului.

ABSENTEISMUL

1. DEFINIRE, CARACTERIZARE, FORME, SEMNIFICAȚII

problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, încredre în educația școlară

fuga de la ore este o problemă predominant emoțională (conduită de tip evazionist; evadare fizică și psihologică din situația percepută ca traumatizantă)

formă de manifestare a devianței școlare (semnal tardiv al existenței unor probleme)

reducere a atașamentului și a integrării, identificare scăzută cu obiectivele și aspirațiile grupului (de elevi)

forme:

absenteism selectiv (fuga de la școală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline)

absenteism generalizat (fuga de la școală este frecventă și generalizată, prefigurează abandonul școlar)

căutarea singurătății (reacție la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)

dorința de a fi cu partenerul (la adolescenți)

dorința de apartenență la grup (,,ritualuri de inițiere’’)

atitudine defensivă față de autoritatea unui sistem

semnificațiile psihosociale ale fugii de la școală: funcția de separare / individualizare (mai ales la adolescenți)

2. CAUZE

care țin de personalitatea și starea de sănătate a elevului: motivație școlară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educația școlară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilități sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alții (reacție la presiunea exercitată de dorințele adulților)

care țin de familie, condițiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinți foarte ocupați sau plecați în străinătate

care țin de contextul școlar specific (inclusiv relația profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea școlară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspirațiile, trebuințele de învățare și oferta educațională a școlii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă și severă, politici proabsenteiste ale școlii la elevii din clasele terminale (în școlile de ,elită’’)

foarte importantă este și variabila vârstă:

la elevii mici – fuga de la școală poate fi o manifestare a ,,fobiei școlare’’; cauze: dependență crescută de părinți, părinți care valorizează excesiv educația școlară; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă față de colegii violenți, eșecul școlar, situații umilitoare

la elevii mari – fuga de la ore este rezultatul unei opțiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eșec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenței, manifestată prin anxietate față de situația de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacționa cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup

riscurile fugii de la școală: depresia, consum de toxice legale și ilegale, acte delictuale, abandon școlar.

PAȘI ÎN APLICAREA PROGRAMULUI DE MONITORIZARE A ABSENȚELOR ELEVILOR ÎN ȘCOALĂ

1.Constituirea Comisiei de monitorizare a absențelor la nivel de școală

2. Completarea Fișei de monitorizare a absențelor nemotivate (F2) și a Fișei sintetice pentru clasă (F3) de către diriginții claselor

3. Completarea Fișei de centralizare a absențelor nemotivate (F1) și a Fișei sintetice pentru școală (F3)

4. Aplicarea chestionarelor pentru elevi, părinți în clasele unde absenteismul este ridicat

5. Solicitarea sprijinului psihologului școlar în alegerea programului / activităților de intervenție -prevenție și aplicarea la clasele de elevi cu un absenteism ridicat

ACTIVITĂȚI DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE

ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI

1. ACTIVITATEA: Surse de stres școlar

OBIECTIV: Identificarea surselor de stres școlar

NIVEL: gimnazial; liceal

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA: 25 min.

DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres școlar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuții cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.

2. ACTIVITATEA: Reacții la stres

OBIECTIV : Conștientizarea reacțiilor la stres

NIVEL: gimnazial;liceal

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA : 40 min.

DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacțiile avute într-o situație considerată stresantă (test, teză, examen etc.),după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacțiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpirații excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoționale (ce au simțit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalități de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.

3. ACTIVITATEA: Diploma mea

OBIECTIV:Dezvoltarea stimei de sine

NIVEL: gimnazial; liceal

MATERIALE NECESARE : fise, creioane

DURATA: 20 min.

DESCRIERE: Fiecare elev primește o fișă cu titlul ”Diploma mea” (anexa1) pe care o completează. După completarea fișei cei care doresc, o prezintă clasei.

4. ACTIVITATEA: Cine sunt eu?

OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine

NIVEL: gimnazial

MATERIALE NECESARE: fișe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste

DURATA: 30 min.

DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fișa “Cine sunt eu?” (anexa 2) și se pun la dispoziție materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalți o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăși celorlalți ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare și se discută timp de 10 min: a fost ușoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exercițiul să se cunoască mai bine etc.

5. ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalți?

OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă

NIVEL: gimnazial

MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart

DURATA: 50 min.

DESCRIERE: Acest exercițiu oferă elevilor posibilitatea de a-și defini calități personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalității lor.

Elevii sunt împărțiți în grupe de 5 și primesc câte o foaie A4 și creioane colorate.

Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care își va trece numele. Pe degetul mare își va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însușiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exercițiul se continuă cu precizarea altor calități de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârșit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripționat cu calități identificate atât de el, cât și de colegii săi. În final se afișează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart.

O variantă a exercițiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calități (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalități.

Sugestii pentru profesori:

Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reușesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalți membri ai grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuși, cu ajutorul celorlalți, să se cunoască și să autovalorizeze propriul potențial.

6. ACTIVITATEA: Punctele tari și slăbiciunile mele

OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine

NIVEL: gimnazial; liceal

MATERIALE NECESARE: fișe, creioane

DURATA: 30 min.

DESCRIERE: Fiecare elev primește o fișă cu titlul “Punctele tari și slăbiciunile mele” (anexa 3) pe care o completează având la dispoziție 10 min. După completarea acesteia de către toți elevii se vor realiza discuții pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăși colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuție la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutați să-și completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuției pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puțin pozitive ale propriei persoane.

7. ACTIVITATEA: Portret

OBIECTIV: Creșterea stimei de sine

NIVEL: gimnazial

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA:15 min.

DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalți și va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi și vor reflecta asupra lor.

8. ACTIVITATEA: Știați că…

OBIECTIV: Creșterea stimei de sine

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: fișă

DURATA: 15 min.

DESCRIERE: Se citește de către diriginte fișa “Știați că…”(anexa 4), după care se comentează pe scurt împreună cu elevii.

9. ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ȘI CUM DORESC SĂ FIU ?”

OBIECTIVE: autocunoaștere, dezvoltare personală

DURATA: 50 minute

NIVEL: gimnazial, liceal

RESURSE MATERIALE: fișele de lucru (câte una pentru fiecare elev, anexa 5) folii de flipchart, markere.

DESCRIERE: se grupează elevii și se definește, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înșine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri și minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fișa de lucru. După ce completează fișa, respectând instrucțiunile, își prezintă (atât cât doresc) de pe fișă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc niște pași prin care pot face acest lucru. Exercițiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze și să indice pașii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart și un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în fața întregii clase.

10. ACTIVITATEA: ,,Povestea prenumelui’’

Informații utile pentru coordonator: numele diferențiază, scoate persoana dintr-o masă amorfă de indivizi (anonimi), are o ,,vibrație’’ specială pentru fiecare persoană în parte. Oamenii sunt puternic identificați cu numele lor, iar a-l auzi echivalează cu a fi recunoscuți psihologic. Oamenii au nevoie să fie recunoscuți și să conteze (adică să li se atribuie o anumită importanță). A cunoaște și a reține numele oamenilor este unul dintre simplele secrete ale dezvoltării relațiilor interumane. Rostirea numelui cuiva înseamnă recunoașterea unicității, personalizează comunicarea.

OBIECTIV: autoacceptarea, afirmarea de sine, intercunoaștere și creșterea coeziunii grupului.

DURATĂ: 50 minute

NIVEL: gimnazial, liceal (exercițiu indicat mai ales la clasele inițiale, a V-a, a IX-a)

MATERIALE: ecusoane, carioci

METODĂ: e preferabil ca elevii să fie dispuși în cerc

DESCRIERE: fiecare elev își va scrie numele pe ecuson (cu culoarea preferată) un simbol personal și se va prezenta grupului spunându-și prenumele și ,,istoria” prenumelui său (cine l-a mai purtat din familie, cine i l-a ales, care este motivul alegerii, cum se simte cu numele său, cum este alintat, cum este apelat de persoane diferite – din familie sau din grupul de prieteni- cum preferă să fie numit în grup, motivul pentru care a ales o anumită culoare, ce exprimă simbolul desenat etc.).

11. ACTIVITATEA: Asertivitatea

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivității

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: materiale informative, coli A3, carioca, markere

DURATA: 50 min.

DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primește un material informativ (anexa 6) cu descrierea stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli A3, carioca, markere. Grupele au sarcina, timp de 20 min., de a sintetiza informația pusă la dispoziție și de a o nota pe coala A3. In final fiecare grupă își prezintă în fața întregii clase planșa realizată.

12. ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivității

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA: 25 min.

DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi.Dirigintele prezintă câteva mesaje și solicită grupurilor formate să noteze timp de 15 min. răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. In final fiecare grupă își prezintă răspunsurile. Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activități: ”Colegul tău îți ia mâncarea din geantă fără să îți ceară voie, dar ție îți este foarte foame”; ”Prietenul tău fumează și te roagă și pe tine să fumezi cu el”; “Ți-ai cumpărat o bluză preferată și observi că prietena ta o poartă fără să te fi întrebat”.

13. ACTIVITATEA: Mesaje asertive

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivității

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA: 25 min.

DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare, timp de 15 min, a unor mesaje verbale pasive, agresive și asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic, un protest, o reclamă publicitară etc. In final grupele își prezintă realizarea în fața întregii clase.

14. ACTIVITATEA: Cum reacționăm la presiunea grupului?

OBIECTIV: marcarea propriei personalități; expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a se teme de consecințe (de judecata grupului)

NIVEL: liceal

MATERIALE NECESARE:-

DURATA: 50 min.

DESCRIERE:

Conversație introductivă pentru acomodare

La această vârstă, a voastră, aveți curajul să vă exprimați dorințele, punctul de vedere?

Dacă părinții vă cer să faceți ceva, acceptați sau nu? Aveți curajul să ziceți ,,nu” dacă nu sunteți de acord? Argumentați.

Elevii vor fi îndreptați spre o conversație care să elucideze aceste probleme.

Ce înțelegeți prin lupta între generații? (cauze, soluții)

Spuneți ,,nu” părinților? De ce? În ce situații?

Elevii vor da exemple, situații concrete care vor fi supuse dezbaterii colective.

Cunoașteți situații în care tinerii spun părinților ,,nu” doar pentru a-și marca personalitatea?

Dacă spunem ,,nu” familiei /părinților, spunem ,,da” prietenilor întotdeauna?

Vi s-a întâmplat să spuneți ,,nu” prietenilor? Dar să gândiți ,,nu” și să spuneți ,,Da”? În ce situații? dezbateri pe aceste probleme.

Unde te simți mai bine? În familie sau cu grupul de prieteni?

Elevii vor exprima opiniile lor și vor argumenta.

Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin

Când ajungi să nu-ți mai consideri familia ca unic punct de referință, ,,gașca” ia o importanță enormă.

Elevii participă la comentarii.

A spune ,,nu” grupului de prieteni, a nu te conforma regulilor acestuia, înseamnă să-ți asumi niște ,,riscuri” enorme- cele de a fi exclus: te găsești în situația de a fi singur, fără familie, fără grupul de prieteni.

Elevii participă la comentarii.

Concluzii:

La finalul orei vor fi citite destăinuirile unei tinere de 17 ani, publicate în ianuarie 1999 de Revista Phosphore din Franța:

,,Mult timp am făcut pe amabila, am spus ,,da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru țigări sau pentru orice altceva; băieților care nu îndrăzneam să spun ,,nu”, chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat( asta de teama că nimeni nu va mai vrea să iasă cu mine)…Și apoi, într-o zi, mi-am dat seama că în jurul meu erau doar niște ,,paraziți” care mă luau drept fraieră. Atunci m-am simțit o nulitate, un nimeni. Și …am explodat…De atunci spun ,,nu” atunci când gândesc acest lucru și mă simt foarte bine, excelent, ca și când aș fi scăpat de o povară ce mă copleșea.”

Elevii sunt invitați să exprime păreri, reflexii, concluzii și sunt întrebați dacă au trăit această experiență vreodată.

15. ACTIVITATEA: ,,Să învățăm să spunem…. NU”

OBIECTIVE: însușirea modalităților de prevenire a reacțiilor defensive în comunicare; învățarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului.

DURATA: 50 minute

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: fișa pentru fiecare elev (anexa 7), folii de flipchart, markere.

DESCRIERE: elevii se grupează, și primesc sarcina de a lista, timp de 5 minute, cât mai multe situații (și emoțiile pe care le-au simțit) cu care s-au confruntat și în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea altor persoane, chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.

Se listează toate situațiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart. Fiecare grup selectează cel puțin o situație la care vor lucra în continuare și primesc sarcina de a gândi o strategie pe care au folosit-o sau ar putea-o folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv) cererea altor persoane (atunci când nu doresc să se implice într-o anumită activitate, situație…). Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de flipchart. Li se înmânează elevilor fișa de lucru și li se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de pe fișă, respectiv cum anume și-ar putea optimiza modalitatea de a refuza unele cereri. In final, câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat. Discuția se poate aprofunda prin discutarea a ceea ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul celorlalți, respectiv ce gândesc despre ei înșiși și ce emoții simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care nu sunt de acord.

Nota bene: coordonatorul ghidează discuțiile pe situațiile tipice din școală (ex: a chiuli de la ore, a copia la teste, a consuma alcool sau tutun doar pentru a nu fi exclus dintr-un grup, a renunța, sub presiunea grupului, la pregătirea lecțiilor în favoarea altor activități etc.) și insistă pe modul asertiv de a refuza unele cereri. Poate fi realizat și un joc de rol.

16. ACTIVITATEA: Vocabularul emoțiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți; facilitarea exprimării emoționale

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: bilețele

DURATA: 30 min.

DESCRIERE: Se utilizează un set de bilețele pe care au fost notate denumirea unor emoții(ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev alege câte un bilețel și încearcă să exprime emoția notată printr-un comportament. Ceilațti elevi trebuie să identifice emoția respectivă.

17. ACTIVITATEA: Statuile emoțiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți; facilitarea exprimării emoționale

NIVEL: gimnazial,liceal

MATERIALE NECESARE: bilețele

DURATA: 30 min.

DESCRIERE: Se utilizează un set de bilețele pe care au fost notate denumirea unor emoții(ex.fericit, trist, frustrat). Câțiva elevi voluntari vor avea trei roluri: de sculptor, de statuie și observator. Elevul care și-a ales rolul de sculptor alege un bilețel, își caută un elev care și-a ales rolul de statuie și va încerca să “modeleze” statuia în funcție de emoția pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială, postura. Elevul cu rolul de observator va nota toate modalitățile prin care elevul “sculptor” încearcă să exprime emoția. Ceilalți elevi trebuie să identifice emoția exprimată de elevul cu rolul de “statuie”.

18. ACTIVITATEA: Imaginile emoțiilor

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți; facilitarea exprimării emoționale

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: bilețele

DURATA: 30 min.

DESCRIERE: Se utilizează un set de bilețele pe care au fost notate denumirea unor emoții (ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev va extrage câte un bilețel, citeste denumirea emoției și încearcă să o reprezinte printr-un desen care să fie semnificativ pentru emoție. Elevul care identifică primul emoția reprezentată de un coleg, va prezenta în continuare el emoția exprimată prin desen.

19. ACTIVITATEA: Eu și nota proastă

OBIECTIV: Dezvoltarea capacității de autoanaliza a rezultatelor; dezvoltarea capacității de apreciere și utilizare a potențialului propriu.

NIVEL: liceal

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA: 50 min.

DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care determină obținerea rezultatelor nesatisfăcătoare, a doua descoperă soluții pentru evitarea notelor proaste, a treia improvizează o scenetă care să reflecte relațiile profesor-elev, a patra desenează elevul care a primit o notă proastă și exprimă prin imagini gândurile acestuia.

Se solicită refacerea grupului și prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele.

Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra lor. Profesorul pune problema existenței unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă și o viață echilibrată.

20. ACTIVITATEA: Viitorul meu

OBIECTIV: Creșterea motivației școlare prin clarificarea scopurilor de lungă durată

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane

DURATA: 20 min.

DESCRIERE: Se realizează de către diriginte o scurtă informare despre scopuri eficiente în învățare și tipuri de scopuri (anexa 8). După această informare fiecare elev are sarcina de a nota, timp de 10 min., câteva scopuri imediate (legate de școală) și 1-2 scopuri pe termen lung pe care le vor prezenta apoi întregii clase. Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor.

21. ACTIVITATEA: Atitudinea mea

OBIECTIV: Identificarea unor idei, atitudini negative față de școală și corectarea lor

NIVEL: gimnazial, liceal

MATERIALE NECESARE: minichestionare, creioane

DURATA: 5o min.

DESCRIERE: Se distribuie fiecărui elev un minichestionar de atitudini (anexa 9). După completarea de către elevi, timp de 10 min, a minichestionarului, dirigintele realizează centralizarea raspunsurilor. In funcție de răspunsurile date în final se realizează o discuție în care se va urmări atacarea ideilor, atitudinilor negative față de școală și întărirea celor pozitive.

Anexa 1

DIPLOMA MEA

Cea mai importantă realizare din viața mea _________________________________

_______________________________________________________________________

2. Cel mai important succes din viața mea _____________________________________

_______________________________________________________________________

Cel mai important eveniment din viața mea__________________________________

_______________________________________________________________________

Cel mai important obiectiv realizat_________________________________________

________________________________________________________________________

5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _________________________________

________________________________________________________________________

6. Cele mai importante persoane din viața mea___________________________________

________________________________________________________________________

Anexa 2

CINE SUNT EU?

Dacă aș fi animal aș fi… Dacă aș fi culoare aș fi…

Dacă aș fi pasare aș fi…. Dacă aș fi floare aș fi…

Dacă aș fi jucarie aș fi… Dacă aș fi instrument muzical aș fi…

Anexa 3

PUNCTELE TARI ȘI SLABICIUNILE MELE

1. Mă simt mândru/ă când____________________________________________se spune că eu_________________________________________________________________________

Mă simt marginalizat și singur când____________________________________________

___________________________________________________________________________

3. Mă simt fericit când__________________________________________________________

___________________________________________________________________________

Mă enervez când_______________________________________________mă corectează

____________________________________________________________________________

5. __________________________________________________________mă face de obicei să mă simt______________________________________________________________________

6. Sunt dezamagit când_________________________________________________________

____________________________________________________________________________

7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată____________________________________________

____________________________________________________________________________

8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ______________________________________

____________________________________________________________________________

9. Punctele mele tari _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10. Slăbiciunile mele ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anexa 4

ȘTIAȚI CĂ…

■ Christopher Columb căuta India?

■ Walt Disney a fost dat afară de la serviciu pentru că nu avea idei?

■ Albert Einstein a fost descris de profesorul lui ca lent în gândire și a fost exmatriculat din școală?

■ Fred Astaire a fost descris de producătorul care l-a testat pentru prima dată: " Nu are talent pentru actorie. Știe să danseze puțin"?

■ Louis Pasteur a ieșit al 15 lea din 22 la un test de chimie?

■ Abraham Lincoln a eșuat în tot ce a încercat să facă înainte și a avut doar 200 de voturi la primele alegeri locale?

■ Newton a fost ultimul din clasă?

■ Humboldt era socotit în copilărie mărginit?

■ Linné era considerat de către tatăl său ca fiind capabil doar să coase cizme?

■ Molière n-a putut învăța să citească mult timp?

■ Napoleon a fost un elev mediocru în școala militară?

ANEXA 5

,,CUM SUNT ȘI CUM DORESC SĂ DEVIN ?”

Citiți adjectivele notate mai jos. Bifează la rubrica ,,Prezent” trăsăturile care, după părerea ta, te caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-ai făcut, recitește lista. De această dată, pune un X în coloana intitulată ,,Viitor” în dreptul fiecărui cuvânt care exprimă însușirea pe care ai dori să o ai dacă ai putea fi o persoană ideală.

În prezent În viitor In prezent În viitor

Vulnerabil(ă) …….. …….. Vesel(ă) ……. ……

Conștiincios …….. …….. Invidioasă …….. …….

Plin(ă) de umor ……. ……. Energic(ă) …….. ……..

Independent(ă) ……. ……. Politicos …….. …….

Prietenos …… …… Calm(ă) ……. ……

Ambițioasă …… ……. Priceput(ă) …….. …….

Interesant(ă) …… ……. Sigur(ă) …….. …….

Cinstit(ă) ……. ……. Maleabil(ă) ……. ……

Atrăgător …… …… Interiorizat(ă) ……. ……

Rezervat(ă) …… …… Fragil(ă) ……. …….

Entuziast(ă) …… …… Sincer(ă) ……. …….

Sensibil(ă) ……. …… Relaxat(ă) ……. …….

De încredere ……. …… Puternic(ă) ……. ……

Inteligent(ă) …… …… Cinic(ă) ……. ……

Impulsiv(ă) …… …… Apatic(ă) ……. …….

Impresionabil(ă) …… …… Egoist(ă) ……. …….

Anexa 6

STILURI DE COMUNICARE

 Stilul pasiv : evită confruntările, conflictele, își dorește ca toată lumea să fie mulțumită, fără a ține însă cont de drepturile sau dorințele sale personale.O astfel de persoană nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în câștigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Această persoană se simte rănită, frustrată, iritată, fără însă a încerca să-și exprime nemulțumirile față de ceilalți. Stilul pasiv evită problema, ignoră drepturile proprii, lasă pe ceilalți să aleagă în locul său, vede drepturile celorlalți ca fiind mai importante.

Stilul agresiv: blamează și îi acuză pe ceilalți, încalcă regulile impuse de autorități (părinți, profesori, poliție) este insensibil la sentimentele celorlalți, nu-și respectă colegii, consideră că au întotdeauna dreptate, rezolvă problemele prin violență, consideră caă cei din jurul său sunt adesea nedrepți cu el, este sarcastic și utilizează adesea critica în comunicare, este ostil și furios. Stilul agresiv atacă problema, își susține drepturile fără a ține cont de drepturile celorlalți, aleg activitatea lor și pe a celorlalți, consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalți.

Stilul asertiv: exprimă emoțiile și convingerile fără a afecta și ataca drepturile celorlalți, comunică direct, deschis și onest câsșigând respectul prietenilor și colegilor, are capacitatea de a iniția, menține și încheia o conversație în mod plăcut, exprimă emoțiile negative fără a se simți stânjenit sau a-l ataca pe celălalt, are abilitatea de a solicita sau a refuza cereri, își exprimă emoțiile pozitive, face și acceptă complimente, spune „NU” fără să se simtă vinovat sau jenat, face față presiunii grupului și își exprimă deschis opiniile personale, își recunoaște responsabilitățile față de ceilalți. Stilul asertiv discută problema, își susține drepturile, au încredere în ei, recunosc și drepturile lor și ale celorlalți.

Anexa 7

FIȘA DE LUCRU PENTRU ELEVI

Îndrumări pentru persoanele care au dificultăți în a spune ,,NU” – Mc Kay (1983):

Acordați-vă un răgaz (pentru a decide cum anume doriți să răspundeți unei solicitări); evitați reacțiile impulsive.

Nu vă scuzați în mod exagerat (interlocutorul poate deduce că vă simțiți vinovați din cauza faptului că ați refuzat solicitarea).

Precizarea conținutului refuzului (ce anume veți face și ce nu veți face pentru interlocutor).

Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului, poziție față-n față, ton calm și ferm, fără reacții emoționale).

Evitarea vinovăției inutile (unii oameni pot simți dorința spontană de a face altceva pentru persoanele pe care le-au refuzat; e bine să reflecteze pentru a fi siguri că noua ofertă provine dintr-un sentiment sincer și nu este doar rezultatul sentimentului de vinovăție).

Anexa 8

Scopurile eficiente în învățare presupun:

*definirea scopurilor în termeni specifici, clari și realiști. Ex:”Vreau să parcurg 55 de pagini la istorie în următoarele 3 zile”

*să fie măsurabile. Se stabilesc criterii obiective după care se apreciază gradul în care scopul a fost atins.

*stabilirea unei date limite pentru realizarea scopului propus

*identificarea pașilor care trebuie urmați pentru realizarea scopului

*anticiparea potențialelor obstacole în calea atingerii scopului și elaborarea unor modalități de depășire a acestora

*stabilirea unor recompense pentru realizarea scopului

Tipuri de scopuri:

a.scopuri de performanță-presupun focalizarea elevului pe rezultatul pe care dorește să-l atingă. Ex”:să fiu cel mai bun în clasă” ;”să iau locul întâi la olimpiadă”

b.scopuri de dezvoltare-presupun focalizarea elevului pe asimilarea sau perfecționarea unor cunostințe.Ex:”să învăț mai multe despre cum funcționează un motor”.

Anexa 9 

CHESTIONAR

Vă rugăm să evaluați pe o scală de la 1 la 5, în care

1 – total dezacord

2 – parțial dezacord

3 – nu mă pot pronunța

4 – parțial acord

5 – total acord

următoarele afirmații:

„În ziua de azi școala nu te ajută la nimic!”

N-ai carte, n-ai parte!

Poți ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învățatul.

Dacă vrei, în viață să fii respectat, trebuie să înveți cât mai mult.

A învăța este o pierdere de vreme.

Poți reușii în viață doar învățând.

ALTE SUGESTII DE INTERVENȚIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI

Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absențelor elevilor pe fișa tip de monitorizare și prezentarea lunară a situației absențelor către conducerea școlii

Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situația o impune)

Centralizarea răspunsurilor la chestionar și identificarea principalelor cauze care au contribuit la situația de fapt (număr mare de absențe nemotivate)

Schițarea unui plan de intervenție țintit pentru rezolvarea situației (identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii)

Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluții pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcție de cauză)

Cooperarea dirigintelui cu părinții; supravegherea discretă a prezenței elevului la școală, legătura permanentă cu dirigintele (reacțiile negative ale școlii și ale familiei întrețin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluție pentru ,,rezolvarea’’ problemei)

Dacă fuga de la școală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situației conflictuale profesor-elev

Alte modalități de profilaxie:

ieșirea din școală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat

notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs

confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv și anunțarea prealabilă a programului competițional; aprobarea motivării absențelor pentru participarea elevului la competițiile sportive de către conducerea școlii

respectarea Regulamentului Școlar și a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi

menținerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinței de siguranță afectivă pentru toți elevii

metode de predare – învățare atractive

promovarea cooperării în clasă, astfel încât și elevii cu performanțe școlare modeste să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparțin elitei

sistem echitabil de recompense – sancțiuni care să mențină motivația școlară a elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanței și nu o modalitate de sancționare a elevului

profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor și nu pe sancționarea lor

diversificarea și atractivitatea activităților extracurriculare

Alte strategii de intervenție:

realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvență la școală

crearea unui forum al părinților (pe site-ul școlii)

publicarea, pe site-ul școlii, a listei elevilor cu cele mai puține absențe

programe de consiliere a părinților (de tip ,,școala părinților’’)

colaborare cu toate autoritățile comunității locale (poliția de proximitate, jandarmeria, alte asociații și ONG – uri).

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Cunoașteți situația absențelor copilului dumneavoastră de la școală?

DA NU

De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta?

deloc

1-5 ore

5-10 ore

mai mult de 10 ore

Care este motivul pentru care lipsește nemotivat copilul dumneavoastră?

se lasă influențat de colegi

se lasă influențat de prieteni

nu îi place ora

nu îi place profesorul

este obosit

mai bine o absență decât o notă proastă

nu îl influențează nimic

altele ………………………………………………………………………….

Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipsește?

cu colegii

cu prietenii din școală

singur

cu prieteni din afara școlii

alte persoane ………………………………………………………………

Ce activități îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?

merge acasă

merge în parc

merge într-un bar/ club

merge la internet

merge la un coleg acasă

altele …………………………………………………………………………..

Ce modalitate de motivare a absențelor folosește copilul dumneavoastră?

motivări reale

motivări medicale false

motivări false de la părinți

comunicând cu profesorul

nu le motivează

nu știu

Care este atitudinea copilului dumneavoastră față de absentarea nemotivată de la școală?

e bine să chiulească din când în când

chiulul e provocat de profesori

nu face nici un rău dacă lipsește de la anumite ore

chiulul poate avea consecințe grave asupra reușitei școlare

chiulul duce la scăderea notei la purtare

altele ………………………………………………………………………………..

Școala:

Data:

CHESTIONAR

Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la următoarele întrebări:

Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte dintre colegi absentează?

nu le place ora

nu-i interesează școala

nu le place profesorul

dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru

se plictisesc la școală

își rezolvă absențele făcând rost de scutiri

evită în felul acesta luarea unei note mici

nu doresc să intre în conflict cu ceilalți colegi

programul este prea încărcat

altele, care? ……………..

Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?

i se scade nota la purtare

îi sunt chemați părinții la școală

este exmatriculat

nu i se întâmplă mare lucru

altceva, ce? ………

Vă rugăm să menționați care au fost motivele care v-au determinat să absentați:

nu mă interesează școala

nu-mi place profesorul

mai bine absentez decât să iau o notă mică

dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi

mă descurc, fac rost de scutiri

alt motiv, care? ………………..

Propuneți trei lucruri care, după părerea voastră, pot face mai plăcute orele:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Cât de des absentezi nemotivat de la ore:

deloc

1-3 ore/ săptămână

3-6 ore/ săptămână

6-9 ore/ săptămână

9-12 ore/ săptămână

12-15 ore/ săptămână

peste 15 ore/ săptămână

Ce crezi că te-ar determina să ai o prezență mai bună la ore:

încurajarea colegilor

aprecierea profesorilor

relația cu dirigintele/ diriginta

altele ……………………………………………………………………………………………….

Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ?

atmosfera e plăcută

se lucrează pe grupe

sunt implicat în desfășurarea orei

nu mă plictisesc

altele. Care ? ………………………………………………………………………………………………

De la care discipline pleci mai frecvent de la școală?

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

Care este motivul plecării tale de la școală? Ce dificultăți întâmpini la materia respectivă? (încercuiește variantele care se potrivesc și precizează materia).

materia este prea grea, nu o înțeleg

nu-mi place materia respectivă

nu mi-am făcut tema de casă

ora e plictisotoare

cerințele profesorului sunt prea mari

relația cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în fața colegilor)

frica de notă, mă simt nepregătit, aș vrea să evit o notă mică

conflicte cu un coleg/ colegii de clasă

oboseala

alt motiv. Care? ……………………………………………………………………………….

Unde mergi când fugi de la școală?

acasă

în parc

la Internet cafe

în bar

altele. Care? …………………………………………………………………………………….

Cu cine îți petreci timpul când absentezi de la școală?

cu prietenii

cu prietenul/ prietena

cu colegii

cu nimeni, rămân singur

cu altcineva. Cu cine?………………………………………………………………………..

Părinții știu că ai lipsit de la școală?

da, stiu de la mine

da, stiu de la altcineva (cine anume)…………………………………………………………..

nu

Ce soluții propui pentru rămâne la școală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la școală înainte de terminarea orelor? …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Bibliografie

Băban, A. (2001) Consiliere educațională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca

Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași

Eliade, S. (2000) ABC – ul consilierii elevului, Ed. Hiperborea, Turda

Iftene, F. (1999) Psihiatria copilului și adolescentului, Casa Cărții de Știință, Cluj

Lemeni, G. Miclea, M. (2004) Consiliere și orientare – ghid de educație pentru carieră, Ed. ASCR, Cluj – Napoca

Neamțu, C. (2003) Devianța școlară, Ed. Polirom, Iași

Nedelcea, C. (1999) Optimizarea comportamentului între educație și psihoterapie, Ed. Sper, București

Nuță, A. (2004) Abilități de comunicare, Ed. Sper, București

Roșan, A. (2006) Violența juvenilă școlară, Presa Universitară Clujeană

Sălăgean, D., Ținică, S., Pintilie, D. (2004) Ora educativă – modele de proiecte didactice în sprijinul profesorului diriginte, Ed. Eurodidact, Cluj – Napoca

Margineantu, D., Petroman, C.(coord.)(1999), ,,Consiliere si dirigentie- Consultatii vol.I", Editura Eurobit, Timisoara

*** Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică (2004) Ani de liceu – studiu privind atitudinea elevilor de liceu față de școală

F2

Unitate școlară: S1, S2,…= săptămâna de curs

Diriginte/ clasa: Fișă de monitorizare a absențelor nemotivate – model orientativ –

Data:

Se menționează elevii care au mai mult de 10 absențe nemotivate, numărul de absențe al acestora și măsurile luate.

F 1

Unitate școlară:

Director:

Fișă de centralizare a situației absențelor nemotivate

– MODEL ORIENTATIV –

Se completează tabelul, centralizând datele obținute de la diriginți pentru TOATE clasele (în procente).

F 3

Unitate școlară:

Prof. diriginte/ clasa:

Director:

Fișă de monitorizare sintetică a absențelor clasei/ școlii

– MODEL ORIENTATIV –

Alcătuiți un tabel după modelul de mai jos în care menționați:

media nr. de absențe nemotivate/ clasă (pentru diriginte)/ școală (pentru director)

media nr. de absențe motivate/ clasă (pentru diriginte)/ școală (pentru director)