MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE LUCRARE DE DISERTAȚIE Conducător științific Prof. Univ. Dr. Ion Criveanu Absolvent Dinu Daniela Craiova, 2019 2… [610413]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific
Prof. Univ. Dr. Ion Criveanu

Absolvent: [anonimizat],
2019

2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR PUBLICE

EFICIENTIZAREA APARATULUI ADMINISTRATIV FISCAL
LA PRIMĂRIA COMUNEI GUȘOENI

Conducător științific
Prof. Univ. Dr. Ion Criveanu

Absolvent: [anonimizat],
2019

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
NOȚIUNI DE ACTUALITATE PRIVIND DEFINIRE MANAGEMENTULUI PUBLIC …….. 6
1.1. Apariția și dezvoltarea managementului în administrația publică ………………………….. …….. 6
1.2. Managementul public modern ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
ASPECTE PRIVIND ARMONIZAREA ACTIVITĂȚILOR APARATULUI ADMINISTRATIV
FISCAL CU PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PUBLIC MODERN ………………………….. …. 9
2.1. Organizarea aparatului administrativ fiscal în România ………………………….. …………………. 9
2.2. Organizarea aparatului administrati v local Gușoeni ………………………….. ……………………… 12
2.3.Structura, organigrama și statul de funcții la primăria Gușoeni ………………………….. ……….. 13
2.3.2.Ștatul de funcții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
2.4. A daptarea procedurilor utilizate de aparatul administrativ fiscal Gușoeni , la cerințele actuale
ale management public modern ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.4.1. Managementul și controlul evidenței pe plătitori ………………………….. ………………………. 17
2.4.2. Organizarea evidenței pe plătitori de impozite și taxe ………………………….. ……………….. 19
2.4.3. Tehnici uzuale pentru evidențierea obligațiilor bugetului consolidat rezultate din actele
de control fiscal ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 20
2.4.4. Reflectarea obligațiilor bugetului co nsolidat rezultate din acte emise de alte organe de
control ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 22
2.4.5. Modalități de stingere a obligațiilor bugetului consolidat înscrise în fișa plătitorului .. 23
2.5. Misiuniea de audit public intern ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 39

4
INTRODUCERE

Pentru dezvoltarea calității activităților umane de la nivelul administrației publice a existat
o permanentă preocupare, iar în viitor aceasta devine, una din condițiile indispensabile desfășurării
fenomenelor care decurg și se dezvoltă în cadrul unei un ități administrative.
De la această premisă s -a pornit și în lucrarea de față, în care mi -am propus trecerea în revistă
a unor proced ee sau activități specifice managementul ui finanțelor publice , în scopul eficientizării și
sporirii calității serviciilor din administrația publică dinn România, pornind de la ideea conexării unor
servicii mult mai prompte și precise în vederea excluderii pe viitor a fraudelor sau erorilor care apar în
activitatea instituțională.
Scopul regulilor juridice se referă la garant area legalității și a tratamentului egal sub incidența
legii, angajatul public fiind identificat ca birocrat , la ora actuală încă existând valențe din trecut al
filosofiei Contractuluide muncă al devotamentului pentru interesul public , salariul fiind adesea unic .
În trecut, , e xistau reguli clare de promovare, în principal bazate pe vechime, iar sarcinile
birocratului erau definite pe baza criteriilor obiective, în special derivate din științele publice.
Administrația publică era ierarhizată, responsabilitatea era a managementul ui de vârf și se caracteriza
printr -un înalt grad de diviziune a muncii, limitând activitatea diverșilor funcționari publici strict la
responsabilitățile rezultate din fișa postului.
Definiția angajatului public era orientată spre conceptele de responsabil itate și datorie. Așa
numita datorie oficială era pentru toți angajații publici, ai administrației centrale și locale, cu câteva
excepții minore (îngrijitori, funcționari simpli). Se penalizau greșelile intenționate sau neintenționate
în serviciul public.
Pe de o parte, sistemul administrativ cuprinde reguli generale pentru exercițiul autorității
publice, iar pe de altă parte, fiecare autoritate publică are un document special întocmit pentru a i se
specifica funcțiile și structura.
Administrațiile locale – municipalitățile și consiliile județene – aveau tendința de a avea o
dimensiune mică și activitățile lor puteau fi ghidate prin instrucțiuni de stat sub forma Legii generale a
administrației locale și, de asemenea, printr -o legislație specială pen tru îndeplinirea funcțiilor trasate de
administrația centrală care specifica obligațiile lor. Suplimentar, deciziile judecătorești puteau limita
autonomia lor.
Interrelația dintre birocrație și democrație era realizată prin separarea politicii
tradiționale /administrației, acordându -i conducerii politice sarcina de a formula decizii și birocrației
sarcina executării acestora.
Atâta timp cât sectorul era mic, managementul public era definit ca administrație, respectiv
exercițiul autorității publice în conform itate cu un sistem fixat de reguli. Accentul se punea pe acțiunea
administrativă, proces decizional formal și implementare în concordanță cu procedurile stabilite.
Toate se concentrau în jurul conceptului de fapt administrativ, ce trebuia tratat astfel încât să se
maximizeze scopurile de dreptate și capacitate de previziune. Totuși, o dată cu creșterea dimensiunii

5
sectorului public, cu funcții de serviciu mai importa nte decât administrative, relevanța administrației
publice a început să se deformeze. In plus, o dată cu extinderea sectorului public și creșterea
complexității sale, au apărut critici ale administrației publice, pe segmentele instituționale care nu mai
ofereau aceeași eficiență.
Așa cum disciplina administrației publice oferă o soluție unică pentru managementul public,
modelul weberian, de tip ideal, de birocrație, disciplina de economie a completat teoria clasică a
administrației publice, oferind o soluție indiferent de dimensiunea sectorului public: modelul finanțelor
publice.
Există limite naturale ale managementului public în conformitate cu teoria de bază a pieței.
Teoria economică specifică faptul că, pentru a fi eficient, statul se va concentra pe alocarea unui set
special de bunuri și servicii – bunurile publice.

6
CAPITOLUL 1.
NOȚIUNI DE ACTUALITATE PRIVIND DEFINIRE MANAGEMENTULUI
PUBLIC

1.1. Apariția și dezvoltarea managementului în administrația publică
Managementul public a apărut datorită unei importante evoluții a condițiilor în care trebuie să
evolueze structurile publice1.
Abordarea administrației publice a identificat caracteristici, care erau mai mult sau mai puțin
ferm instituționalizate în struct urile guvernului și în administrațiile locale. Sistemul dreptului public
evidenția reguli și legături strânse cu procedurile administrative. Procesul decizional public se
concentra pe elemente ale sectorului public, identificate cu termenul de "cazuri" car e erau gestionate în
conformitate cu prevederile standardizate, incluzând regulile juridice.
Cazurile aveau propria logică, constituind procesul administrativ, inițiere, pregătire, decizie,
implementare. Scopul regulilor juridice constă în garantarea legalității și a tratamentului egal sub
incidența legii. Angajatul public era identificat ca birocrat. Contractul de muncă se baza pe filozofia
managementului public, pe devotament pentru interesul public. Salariul era adesea unic, dar angajatul
public avea locul său de muncă, deși i se interzicea dreptul la grevă.
Existau reguli clare de promovare, în principal bazate pe vechime, iar sarcinile birocratului
erau definite pe baza criteriilor obiective, în special derivate din științele publice. Administrația publică
era ierarhizată, responsabilitatea era a managementului de vârf și se caracteriza printr -un înalt grad de
diviziune a muncii, limitând activitatea diverșilor funcționari publici strict la responsabilitățile
rezultate din fișa postului .
Definiția angajatului public era orientată spre conceptele de responsabilitate și datorie. Așa
numita datorie oficială era pentru toți angajații publici, ai administrației centrale și locale, cu câteva
excepții minore (îngrijitori, funcționari simpli). S e penalizau greșelile intenționate sau neintenționate
în serviciul public. Pe de o parte, sistemul administrativ cuprinde reguli generale pentru exercițiul
autorității publice, iar pe de altă parte, fiecare autoritate publică are un document special întocm it
pentru a i se specifica funcțiile și structura.
Administrațiile locale – municipalitățile și consiliile județene – aveau tendința de a avea o
dimensiune mică și activitățile lor puteau fi ghidate prin instrucțiuni de stat sub forma Legii generale a
administrației locale și, de asemenea, printr -o legislație specială pentru îndeplinirea funcțiilor trasate de
administrația centrală care specifica obligațiile lor. Suplimentar, deciziile judecătorești puteau limita
autonomia lor.
Interrelația dintre birocrație și democrație era realizată prin separarea politicii
tradiționale/administrației, acordându -i conducerii politice sarcina de a formula decizii și birocrației
sarcina executării acestora.

1 L. Matei – Management public, Editura Economică, București, 20 11

7
Atâta timp cât sectorul era mic, manag ementul public era definit ca administrație, respectiv
exercițiul autorității publice în conformitate cu un sistem fixat de reguli. Accentul se punea pe acțiunea
administrativă, proces decizional formal și implementare în concordanță cu procedurile stabili te.
Toate se concentrau în jurul conceptului de fapt administrativ, ce trebuia tratat astfel încât să se
maximizeze scopurile de dreptate și capacitate de previziune. Totuși, o dată cu creșterea dimensiunii
sectorului public, cu funcții de serviciu mai imp ortante decât administrative, relevanța administrației
publice a început să se deformeze. In plus, o dată cu extinderea sectorului public și creșterea
complexității sale, au apărut critici ale administrației publice, pe segmentele instituționale care nu ma i
ofereau aceeași eficiență.
Așa cum disciplina administrației publice oferă o soluție unică pentru managementul public,
modelul weberian, de tip ideal, de birocrație, disciplina de economie a completat teoria clasică a
administrației publice, oferind o soluție indiferent de dimensiunea sectorului public: modelul finanțelor
publice.
Există limite naturale ale managementului public în conformitate cu teoria de bază a pieței.
Teoria eco nomică specifică faptul că, pentru a fi eficient, statul se va concentra pe alocarea unui set
special de bunuri și servicii – bunurile publice. Dimensiunea statului va fi determinată pe baza
considerentelor de prosperitate prin intermediul examinării prefe rințelor consumatorului: regula de
umanitate Wicksell sau așa-numitele prețuri ale taxelor ale lui Lindahl2.
Așa cum modelul Weber conduce la raționalitate în procedurile de management, tot la fel
modelul de finanțe publice va conduce la o dimensiune rațională a sectorului public. Confirmând
necesitatea managementului public respectiv, eșecurile pieței în confruntarea cu serviciile externe și
economiile de scară, au existat restricții naturale referitoare la dimensiunea statului, ce derivă din
conceptul de eficiență.
Procesul de dezvoltare a sectorului public în țările capitaliste a făcut ca modelul finanțelor publice
să devină învechit. Conceptul de servicii publice nu are suficientă putere explicativă în raport cu
activitățile bugetare ale administrației centrale sau locale.
Bugetul cuprinde, în afara bunurilor publice, referiri la redistribuirea ve nitului, care este o funcție
a justiției. în acest context managementul public este fie o alocare a bunurilor publice bazată pe referințe
date și relevate, fie o redistribuire a venitului.
Totuși, adăugarea aspectelor de transfer la managementul public nu salvează modelul, deoarece
distincția între eficiență și justiție nu este folositoare în managementul public. Alocarea resurselor
publice vaste este o redistribuire a venitului. Guvernul angajează managementul public pentru a oferi
fiecărui cetățean acelea și bunuri sau servicii la același cost, nu pentru că este eficient, ci pentru că este
just. Astfel, diverse categorii în buget se referă la bunuri și servicii pe care cetățenii nu le solicită sau
care au un impact opus asupra distribuirii venitului. Modelul economic al managementului public –
tradiția finanțelor publice – poate fi atractiv din punct de vedere teoretic, ca și modelul weberian de
birocrație, dar este la fel de învechit.

2 J. E. Lane – The Public Sector. Concepts. Models and approaches, 3 edition, SAGE, London, 2000, pag. 120

8
1.2. Managementul public modern
Primele elemente ale noului curent în domeniul managementului public au fost identificate în
S.U.A. după alegerea lui Ronald Reagan ca președinte, în 1980, și în Marea Britanie, o dată cu preluarea
mandatului de prim -ministr u de către Margaret Thatcher.
Forma rigidă, ierarhică, birocratică a administrației publice, care a dominat secolul XX, se
schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare nu este o schimbare simplă
a stilului managerial, ci o schi mbare în rolul guvernării în societate și a relației guvern – cetățeni.în
loc de a reduce guvernul, cu speranța îmbunătățirii economice, strategia a constat în îmbunătățirea
managementului guvernului. Dacă sectorul public dorește să rămână important, atunc i trebuie să -și
îmbunătățească performanțele, utilizând orice mijloace.
Noul management public presupune o nouă paradigmă în sectorul public, un răspuns la
nepotrivirile modelului tradițional de administrație. în acest
context, sunt supuse atenției unele caracteristici tradiționale ale administrației publice, astfel:
• guvernele ar trebui să se organizeze în concordanță cu principiile ierarhiei, birocrației enunțate
în analizele clasice ale lui Max Weber și adoptate de căt re întreprinderi și instituții ce nu
aparțin sectorului public;
• guvernul devine singurul producător de bunuri și servicii; • problemele administrative și politice
trebuie separate, administrația având instrumente de realizare a instrucțiunilor și politica
rezervându -și atribuțiile conducerii politice.
Aceste caracteristici nu au mai răspuns evoluției societății, modelul de administrație a
lui Weber nu a mai rămas singurul furnizor de servicii și bunuri. In sectorul privat, erau utilizate
sisteme de m anagement flexibil, care, în timp, au fost preluate și adoptate de către guverne, ceea ce a
condus la întrepătrunderea problemelor politice și administrative.
Se afirmă, astfel, că noul management public reprezintă o mișcare ideologică, aliată cu tendința
generală de înlocuire a instituțiilor guvernamentale cu cele de piață.
Miscarea catre noul management publica are loc in multe tari cu guverne de toate
convingerile politice.
Schimbarea de la administrația publică tradițională la noul management public implică mult mai
multe lucruri decât o reformă a serviciului public. Aceasta, implică schimbări privind modalitatea de
funcționare a serviciilor publice, schimbări ale domeniilor guvernamentale de activitate, schimbări ale
proceselor onorate în timp, de responsabilitate și schimbări ale studiilor academice în domeniul sectorului
public.
Totodată noua abordare va schimba semnificativ rolul managerului public și al funcționarilor
publici de execuție. Activitatea lor va fi determinată de noile coordonate ale managementului public
respectiv, obiectiv, rezultate, responsabilitate pentru nivelul performanțelor, creativitate, inovare și nu
de rutina și tradiționalismul clasic.

9
CAPITOLUL 2
ASPECTE PRIVIND ARMONIZAREA ACTIVITĂȚILOR APARATULUI
ADMINISTRATIV FISCAL CU PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PUBLIC
MODERN

2.1. Organizarea aparatului administrativ fiscal în România

Ministerul Finanțelor Publice este instituția publică organiz ată în baza prevederilor legale
proprii3 ca organism de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care
aplică strategia și programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.
Activitatea Ministerului Finanțelor publice se desfășoară în baza prevederilor legale de
funcționare și organizare, pornind de la următoarele principii: principiul transparenței activității în toate
domeniile; principiul coerenței, stabilității și predictibilității cadrului macroeconomic; principiul
perfecționării gestionării fondurilor publice; principiul satisfacerii cerințelor partenerilor sociali;
principiul armonizării cadrului legislativ care reglementează activitatea proprie la prev ederile Uniunii
Europene.
Principalele obiective ale activității Ministerului Finanțelor Publice așa cum au fost stabilite prin
prevederile legale de organizare și funcționare, constau în: elaborarea strategiei de punere în aplicare a
Programului de guvernare în domeniul finanțelor publice; elaborarea cadrului normativ și instituțional
necesar realizării obiectivelor din domeniul propriu de activitate; elaborarea și implementarea politicii
bugetare și fiscale a Guvernului; administrarea veniturilor statului, pe baza procedurilor de gestiune,
colectare, control și soluționare a litigiilor cu contribuabilii; administrarea datoriei publice a statului;
elaborarea cadrului legal în domeniul contabilității; exercitarea controlului financiar public;
reprezintă statul și Guvernul României pe plan extern în domeniul de activitate propriu.
Din punct de vedere structural, conform prevederilor legale4, Ministerul Finanțelor
Publice este organizat în următoarele unități:
• Direcții și Direcții generale de specialitate în cadrul cărora, prin ord in al ministrului, se pot
organiza direcții, servicii, birouri sau alte structuri în funcție de atribuțiile ce rezultă din
prevederile legale de organizare a Ministerului Finanțelor Publice și prioritățile realizării
programului propriu;
• Unitatea Centrală de Armonizare pentru auditul Public Intern;
• Agenția Națională de Administrare fiscală;
• Agentia Nationala de Plati

3 Hotărârea nr. 1574 din 18 decembrie 2003, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice
și a Agenției Naționale de Administrație Fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 2 din 5 ianuarie 2004, cu modificările și
completările ulterio are;
4 Hotărârea nr. 403 din 23 martie 2004, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1574/2003
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a aparatului administrativ fiscal , publicată în
Monitorul Oficial nr.275 din 30 martie 2004

10
Schematic, organizarea Ministerului Finanțelor Publice este prezentată în pagina următoare:
– Activitatea de control financiar sau f orme derivate ale acesteia, în sensul teoretic al noțiunilor,
este realizată în cadrul Ministerului Finanțelor publice de către următoarele structuri:
– Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern, care este structura
specializata, organizata în baza prevederilor legale5, are competență materiala, teritoriala
și instituțională, care pune în aplicare obiectivele Ministerului Finantel or Publice in domeniul
auditului public intern;
– Direcția Generală de Control Financiar Preventiv este structura Ministerului Finanțelor Publice
care are ca obiect de activitate, reglementat prin prevederi legale proprii6, realizarea controlului
financiar preventiv delegat;
– Direcția de Audit Public Intern este structura specializată care realizeaza politica acestuia
în domeniul activității de audit organizat și exercitat la nivelul institutiilor publice sau al
altor unitati asimilate acestora din economia nationala;
– Agenția Națională de Administrare Fiscală
A.NA.F este structura organizată în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, care funcționează ca
organism de specialitate al administrației publice centrale, în baza prevederilor legale proprii7.
Agenția Națională de Administrare Fiscală este organismul ce ntral în implementarea și aplicarea
sistemului de impozitare. Funcționarea eficientă a unui sistem de impozitare concomitent cu
respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor implică luarea în considerare atât a factorului intern
cât și a factorului extern. Nimeni nu pune în discuție legitimitatea unui stat democratic de a stabili și
percepe impozite și taxe.
Din această perspectivă, Agenția Națională de Administrare Fiscală își exercită în mod legislativ o
putere pe care i -o conferă Consti tuția și legile fiscale. A.N.A.F ar fi departe de a înțelege rolul pe
care trebuie să -1 joace o instituție publică într -o societate democratică dacă ar concepe funcția sa ca
simplă activitate având la bază puterea și competențe atribuite prin lege.
Agenția de Administrare Fiscală se poate "legitima" numai prin prisma ideii de serviciu public, adică
serviciu în slujba cetățenilor. Funcția sa de "serviciu public" și nu de "putere publică", credem că trebuie
să fie dominantă, tocmai pentru că este deter minantă pentru reușita acceptării sociale a sistemului de
impozitare și pentru îndeplinirea voluntară a obligațiilor de către contribuabili8.
Impreună cu strategia îndeplinirii voluntare a obligațiilor, lupta împotriva fraudei fiscale este cel de –
al doilea "stâlp" pe care, în mod necesar, Agenția Națională de Administrare Fiscală trebuie să se
bazeze pentru aplicarea sistemului de impozitare.

5 Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002, privind auditul public intern, publicată în Monitorul Oficial nr. 953 din 24 dec
2002
6 Ordonanța nr. 119 din 30 septembrie 1999 a Guvernului României, privind controlul intern și controlul financiar
preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare
7 Hotărârea nr. 34/2009 , actualizată, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor publice și Hotărârea
520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrație Fiscală
8 Rapoarte ale Administrației Fiscale elaborate de Agenția Tributaria din Spania in colaborare cu Ministerul Finanțelor
Publice din România .

11
Această a doua sferă de acțiune, care cuprinde în esență acțiunea inspectorilor în stabilirea și
strângerea impozitelor și a taxelor, trebuie să se afle într -o legătură permanentă cu cele două principii
fundamentale din societatea noastră, și anume: respect ul față de libertatea individului și față de
intimitatea sa; siguranța juridică a contribuabilului.
Legitimitatea pe care o are inspectorul fiscal în acțiunea sa trebuie să fie strâns legată de aplicarea
efectivă a acestor principii. Acest lucru nu înseamn ă că inspectorul fiscal va renunța la atribuțiunile sau
prerogativele pe care normele legale le -au conferit. Mai degrabă credem că aceste atribuțiuni și prerogative
trebuie exercitate într -un cadru de absolută transparență a informațiilor, de respect și de garantare a
drepturilor contribuabililor.
Condițiile economice actuale, având ca linii generale fenomenul globalizării și al creșterii vitezei
de transmitere a fluxurilor informaționale, determină amplificarea pretențiilor contribuabililor, respectiv
o cerere crescută pentru un serviciu eficient, orientat spre client, un management transparent și accesul
liber la informație.
În baza recomandărilor Misiunii Departamentului de Afaceri Fiscale al Fondului Monetar
Internațional, a fost demarat un program ambițios de îmbunătățire a administrării veniturilor statului.
Obiectivele principale s -au îndreptat către acordarea unei atenții deosebite categoriei de
contribuabili mari, prin centralizarea administrării acestora și oferirea de servicii adaptate nevoilor lor
speciale. De asemenea, s -a avut in vedere crearea unei administrații fiscale moderne, autonome și
funcționând pe b aza bunelor practici recunoscute la nivel internațional, precum și eficientizarea
activității de administrare a veniturilor și creșterea gradului de colectare, prin unificarea administrării
tuturor veniturilor bugetului general consolidat, în cadrul unei a genții naționale de colectare.
Astfel, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice a fost înființat la începutul anului 2003
Departamentul de Administrare Fiscală, prin unificarea direcțiilor de administrare fiscală sub
coordonarea unui singur secretar de stat.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, principalul motor al colectării veniturilor la
bugetul local , trebuie să asigure pe lângă creșterea gradului de colectare al veniturilor bugetare și
creșterea gradului de încredere publică in sis temul de administrare fiscală prin schimbarea modului
de abordare a relațiilor cu contribuabilii și prin creșterea gradului de .transparentă, fără a atinge
interesele personale ale contribuabililor. Măsura colectării și monitorizării unitare a impozitelor, taxelor
și contribuțiilor sociale trebuie să aibă un efect pozitiv pentru disciplinarea fiscală a contribuabililor.
Agenția va urmări realizarea schimbărilor necesare în managemen tul administrației fiscale prin
stabilirea unor criterii de evaluare a performanței obținute de personalul din cadrul administrațiilor fiscale,
prin generalizarea unui sistem de formare profesională continuă, prin redefinirea activității de selecție a
candidaților la posturile și funcțiile din sistem, prin implementarea tehnologiei informaționale, prin
flexibilizări organizatorice, informaționale, decizionale, instrumentale și metodologice, la nivelul
culturii organizaționale9.

9 Ov. Nicolescu (coordonator) – Abordări în managementul și economia organizației, vo l III, Editura Economică,
București, 2003 .

12
În vederea aderării României la Uniunea Europeană, Administrația Fiscală trebuie să fie
capabilă să asigure schimburile de informații intracomunitare în ceea ce privește impozitul pe venitul
global, taxa pe valoarea adăugată și accizele, precum și adaptarea procesului de gestiune, colectare și
control, astfel încât să răspundă cerințelor Administrațiilor Fiscale ale statelor membre ale Uniunii
Europene.
Pentru aplicarea sistemului de impozitare globală Agenția Națională de Administrare Fiscală
trebu ie să întreprindă unele activități cum ar fi: să exercite nemijlocit și neîngrădit controlul fiscal,
conform dispozițiilor legale în vigoare; să dea agenților contribuabili, ca urmare a controlului,
recomandări pentru luarea măsurilor de respectare a legii ; să aplice sancțiunile corespunzătoare în
condițiile nerespectării uzanțelor; să aprobe înlesniri, în condițiile legii, restituiri și compensări la plata
impozitelor, taxelor, contribuțiilor sociale și a altor venituri bugetare pentru care este competentă ; să
urmărească și să ia măsuri în aplicarea cadrului normativ în materie de ajutor de stat, în domeniul său
de activitate conform competențelor; să încheie protocoale de schimb de informații, documente de
colaborare cu ministerele, instituțiile publice și cu alte organizații naționale și internaționale;
Modul de realizare a acestor activități face ca relația instituției cu mediul intern să fie
fundamentală pe ntru îndeplinirea obiectivelor sale strategice.
Trebuie să se treacă de la o politică simplă de gestionare a resurselor umane la o transformare
a acestor resurse în agenți activi ai Aparatului administrativ fiscal în implementarea metodelor
modeme de administrare a impozitelor și taxelor pe de o parte, și a contribuțiilor sociale pe de altă
parte. Totodată, trebuie să existe o motivație în direcția implicării resurselor umane în respectarea
drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
La nivelul județelor, activitatea Aparatului administrativ fiscal este realizată prin Direcțiile
generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, în cadrul cărora funcționează
structuri specializate care au organizate servicii de investigații fiscale, control fiscal și control
financiar.

2.2. Organizarea aparatului administrativ local G ușoeni

Comuna Gușoeni este așezată în zona de sud a județului Vâlcea, pe DN 67 B la 10 km față
de Municipiul Drăgășani și la 75 km de Municipiul Râmnicu Vâlcea.

Conform recensământului efectuat în anul 2011 , populația comunei Gușoeni se ridică la
1.535 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002 , când se înregistraseră
1.898 de locuitori.
Suprafața totală a comunei este de 3688,51 ha din care în intravilanul localității 265,24 ha
iar în extravilan 2949 ha. Activitățile specifice zonei sunt viticultura, pomicultura și creșterea
animalelor.
Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Gușoeni cu sediul în str. Principală nr. 1, sat
Gușoeni, jud. Vâlcea, având codul de înregistrare fiscală 2573845, are în administrarea sa

13
următoarele localități: Gușoianca, Burdălești, Gușoeni, Spârleni, Măgureni, Dealu -Mare.
Pe parcursul perioadei auditate au fost elaborate și aprobate de către Consiliul Local al
comunei Gușoeni organigrama entității și statul de funcții conform HCL nr. 59/28.11.2018.
Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Local al comunei Gușoeni a fost
elaborat și aprobat în conformitate cu HCL nr. 26 din 31.07.2017.
Statutul comunei Gușoeni a fost aprobat de către Consiliul Local conform HCL nr.
14/21.05.2013.
În cadrul UATC Gușoeni se utilizează un model formalizat pentru fișa postului acesta fiind
în concordanță cu formatul și conținutul prevăzut de cadrul legal în vigoare pentru fișele de post.
Pentru personalul angajat în cadrul entității care desfășoară activitățile audit ate au fost elaborate
rapoarte de evaluare anuală a performanțelor profesionale.
Nomenclatorul stradal al comunei Gușoeni a fost actualizat și aprobat conform HCL nr. 25
din 29.03.2019, de asemenea acesta a fost publicat și pe pagina de internet a instituț iei.
A fost elaborat Raport anual – 2018 privind starea economică, socială și de mediu a unității
administrativ teritoriale comuna Gușoeni înregistrat cu nr. 1373 din 28.03.2019.
La data prezentei misiuni, în cadrul entității, este întocmit registru prezen ță consilieri unde
consilieri locali semnează la fiecare ședință, acesta este opisat și înregistrat în cadrul entității.
Pentru personalul angajat se utilizează condica de prezență unde sunt trecute persoane
angajate în cadrul entității și se semnează ziln ic.
Bugetul local inițial al UAT Gușoeni a fost elaborat și aprobat de către Consiliul Local al
comunei conform HCL nr. 4/06.02.2018, acesta suferind pe parcursul perioadei auditate patru
rectificări aprobate de asemenea conform HCL nr. 18/29.03.2018, 34/ 30.05.2018, 41/30.07.2018
și 49/26.09.2018.

2.3.Structura, organigrama și statul de funcții la primăria Gușoeni

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice
(compartimente și servicii) și a relațiile acestora orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale
administrației locale.

Organigrama Primăriei comunei Gușoeni (fig.nr.2.1) cuprinde următoarele posturi/
compartimente din instituție dar și relațiile de subordonare aferente fiecarei co mponente: Primarul și
Consiliul Local al Comunei Gusoeni se afla pe nivelul superior din cadrul organigramei, aceștia având funcții
de conducere, iar relațiile dintre cele doua componente sunt de cooperare și nu de subordonare.
Primarul, Viceprimarul și Secretarul localitații reprezintă aparatul de conducere al Unitații
Administrativ Teritoriale.
În subordinea Primarului se afla compartimentele Impozite și Taxe; Resurse Umane și Achiziții
Publice și Contabilitate.
În subordinea Consiliul ui Local al comunei Gușoeni se afla compartimentele Cultură, Sport,
Religie – Biblioteca; Juridic și Asistență Socială.
În subordinea Secretarului se afla compartimentul Asistență Socială și Agricultură – Registrul
Agricol.
În subordinea Viceprimarului s e afla Compartimentul Administrativ.

14

Fig. 2.1 Organigrama Comunei Gușoeni

www.gusoeni.ro

2.3.2.Ștatul de funcții

Ștatul de funcții (fig.nr.1.2) este o reprezentare detaliată a informațiilor cuprinse în organigramă.
Acesta trebuie să cuprindă denumirea departamentelor, denumirea funcției, numarul de posturi și gradul lor
de ocupare. Organigrama și ștatul de funcții sunt aprobate de Consiliul Local al comunei Gușoeni.
În prezentarea ștatului de funcții din cadrul Primăriei comunei Gușoeni vom putea detalia cu
exactitate fiecare componetă a organigramei prin denumire, numarul de posturi și gradul lor de ocupare.

15
Fig. 2.2. Statul de funcții

www.gusoeni.ro

16
Scopul, cadrul, obiectivele strategice și măsurile pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale
aparținătoare comunei Gușoeni

• Reabilitarea infrastructurii pentru întarirea comunităților rurale din punct de vedere economic și social.
• Creșterea bunastării și prosperității individuale și a comunității locale pe baza unei dezvoltări rurale
durabile, în limitele suportabilității capitalului natural astfel încat să garanteze calit atea vieții pentru
generațiile viitoare;
• Adaptarea resurselor umane la nevoile economiei de piață, prin îmbunătățirea educației vocaționale și
înființarea de grupuri de inițiativă locală pentru dezvoltare;
• Dezvoltarea eficienta a agriculturii cu respectare a normelor de mediu, sprijinirea procesului de
diversificare, incluzand activități de afaceri rurale alternative;
• Posibilități de dezvoltare a turismului rural precum și a celui monahal, având cele trei biserici din
patrimoniul cultelor;
• Dezvoltarea durabi lă prin întărirea economică, socială si ecologică a zonelor rurale din comuna
Gușoeni, astfel încat bunăstarea populației să aibă un nivel comparativ cu cel din Uniunea
Europeană.

Obiectivele restructurării afacerilor din zonele rurale

• Îmbunătățirea performanțelor firmelor existente prin ajutorarea lor cu tehnologie care să implice producții
bazate pe activități alternative;
• Sporirea vanzării de bunuri și servicii prin masuri active de marketing;
• Sprijinirea și încurajarea training -ului pentru angaja ți si pentru șomeri;
• Sprijinirea înființării și consolidării ONG -urilor și grupurilor de inițiativă;
• Întreținerea rețelei de drumuri și facilitarea accesului turiștilor la monumentele de cult;
• Înființarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare;
• Protejarea cadrului natural și îmbunatățirea calității vieții rurale.

Măsuri pentru implementarea strategiei de dezvoltare rurală durabilă

• Măsurile de dezvoltare a zonelor rurale au un caracter de activități organizaționale necesare pentru
utilizarea oportunitățiilor de finanțare oferite de Progaramul National de Dezvolatare Rurală.
• Efectuarea de activități de reconstrucție, renovare și conservare a tradițiilor și monumentelor culturale
ale comunei Gușoeni.
• Produsele agricole trebuie sa fie co mpetitive și să existe posibilități de a le exporta fară subvenționari,
agricultura și silvicultura, ambele europene, vor trebui în viitor să se procupe mai mult de activități direct
legate de protecția mediului, societatea dorește ca oamenii să refacă pei sajele și cadrul natural afectat
de activitățile umane, spațiile ruarale viabile să fie păstrate și ocrotite. În acest sens vor trebui găsite și
alte surse de venituri.
• Un proiect esențial privind buna desfășurare a activității din cadrul primăriei îl repr ezintă înființarea
Biroului Unic. La Gușoeni Biroul Unic a apărut ca un răspuns firesc la necesitatea de a creea un alt
cadru pentru relația funcționar public -cetățean, un cadru mai apropiat și mai adecvat stadiului de
dezvoltare economico -socială a locali tății.
• Biroul Unic are ca principal obiect de activitate reprezentarea administrației locale în toate raporturile cu
persoanele fizice și juridice și asigurarea informațiilor solicitatea atât în format letric cât și în format
electronic.

17
2.4. Adaptarea procedurilor utilizate de aparatul administrativ fiscal Gușoeni , la cerințele actuale ale
management public modern

2.4.1. Managementul și controlul evidenței pe plătitori

În vederea racordării instituției publice la cerințele noului management public, ce pune pe loc
central cetățeanul, principal beneficiar al serviciilor prestate de către aceasta și având în vedere
reglementările noi precum și armonizarea legislației interne la cerințele Uniunii Europene se impune
tot mai pregnant adaptarea tehnicilor și procedeelor folosite, în vederea realizării celor mai bune
rezultate cu cheltuieli bugetare mai mici și cu resursele umane existente.
Evidența pe plătitori a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri ale bugetului
consolidat care se încasează conform normelor legale, de la contribuabili persoane juridice, cuprinde:
● evidența plătitorilor persoane juridice;
● evidența obligațiilor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bug. de stat;
●evidența încasărilor, compensărilor si restituirilor din impozite, taxe, contribuții și alte venituri
ale bugetului consolidat ,
●evidența încasărilor, compensărilor si restituirilor din impozite, taxe, contribuții și alte venituri
ale bugetului consolidat ,
Conducerea evidenței pe plătitori se face distinct pe fiecare impozit, ta xă, contribuție pentru
care există obligația declarării:
● impozit pe profit;
● impozit pe veniturile din salarii si alte venituri asimilate salariilor;
● taxa pe valoarea adăugată;
● impozit pe dividende;
● impozit pe titei si gaze naturale din productia interna;
● taxe pentru jocurile de noroc;
● amenzi ,
● accize;
În organizarea pe structuri a contribuabililor persoane juridice și fizice plătitori de impozite și taxe,
managementul instituției a abordat evidențierea acestora astfel:
● evidența nominală pe plătitori;
● evidența centralizată.
Evidența nominală pe plătitori se ține pentru impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale
bugetului local , având ca suport mijloace de prelucrare automată a datelor, și se conduce de organele
competente ale aparatului fiscala local , în cadr ul funcției de administrare a veniturilor bugetului local
prin utilizarea fișei plătitorului.
Fișa plătitorului este un instrument de evidență tehnic operativă, în care se evidențiază
informații privind:
•documentele prin care se instituie obligații la bugetul local consolidat precum și
documentele prin care se îacasează /sting aceste obligații;

18
• termenul de plată pentru obligații sau data plății /stingerii în cazul încasării;
• date necesare calculării accesoriilor, respectiv data de la care se datorează dobânzi și
penalități de întârziere precum și numărul de zile și/sau luni de întârziere.
Din analiza fișei plătitorului se poate constata gradul de conformare voluntară în ce privește
depunerea declarați ilor fiscale, dacă agentul economic a respectat termenul legal de plată a
obligațiilor declarate, nivelul dobânzilor calculate ca măsură penalizatoare pentru întârzierea
plăților debitelor datorate. Este important ca fișa pe plătitor să fie gestionată core spunzător
deoarece ea cuprinde date esențiale pentru managementul instituției și, pe baza ei, societatea poate
fi selectată în vederea efectuării inspecției fiscal, având în vedere grave abateri de la un
comportament fiscal corespunzător legislați ei în vigoare la data analizei. în cazul nedeclarării
impozitelor și taxelor datorate de societate sau efectuării unei tranzacții economice cu un
contribuabil care este declarat inactiv ca urmare a nedepunerii declarațiilor, fișa rol este
instrumentul ce s esizează managementul de necesitatea efectuării inspecțiilor fiscale.
Considerăm că numai prin stabilirea unor mecanisme și proceduri bine conturate, fișa
plătitorului poate să devină un instrument important în depistarea erorilor materiale, a greș elilor
inerente prelucrării documentelor, precum și a depistării cazurilor grave de evaziune și eludare a
bugetului de stat.

Evidența centralizată
În urma procesării informațiilor periodice (lunare, trimestriale sau ocazionale), evidența
centralizată a veniturilor bugetare se realizează prin calcularea și editarea următoarelor rapoarte:
– Fișa recapitulativă cu privire la obligațiile bugetare restante ale contribuabilului
la data de 25.11.2018 în care se reflectă sintetic situația debitelor și a accesoriilor aferente pe
categorii de venituri;
– Situația centralizatoare a obligațiilor restante la data de 25.11.2018 de organul fiscal
teritorial.
Cele două situații centralizatoare cuprind o serie de date importante, necesare
managementului instituției deoarece relevă o viziune de ansamblu asupra unui număr semnificativ
de contribuabili în ceea ce privește gradul de conformare fiscală privitor la depunerea declarațiilor
fiscale, a efectuării plăților de către aceștia în termene legale, gradul de încasare a debitelor
declarate, precum și raportarea instituției fată de altele s imilare privind numărul contribuabililor,
al declarațiilor fiscale depuse, cazuri de evaziune fiscală depistate, număr de sancțiuni constatate și
încasate, cuantumul impozitelor și taxelor declarate și a eventualelor sume achitate în plus sau de
rambursat de către bugetul statului, etc.
În vederea îmbunătățirii evidenței pe plătitori persoane juridice, managementul instituției
consideră necesare următoarele:
• preluarea tuturor informațiilor primite de la contribuabili pe suport magnetic, astfe l încât
posibilele erori de calcul și evidență să fie eliminate;

19
• declarațiile să fie prelucrate în prezența contribuabilului, așa încât eventualele erori ale
codului unic sau ale conturilor bancare, denumirii sau adresei să fie rezolvat e pe loc;
• inventarierea periodică a datelor din evidențele fiscale și confruntarea cu datele din evidența
contribuabililor.

2.4.2. Organizarea evidenței pe plătitori de impozite și taxe

Analizând circuitul informațional al documentelor ce vor fi operate în fișa plătitorului,
instrument de bază în luarea deciziilor în ce privește investigația și inspecția fiscală, vom prezenta
principalele documente întocmite de către contribuabil sau de către serviciile de specialitate și cu atribuții
în gestionarea fișei plătitorului, în vederea obținerii unui minim de cunoștințe pentru analiza pertinentă
a datelor și indicatorilor rezultați din această evidență.

Pentru înregistrarea în fișa plă titorului a obligațiilor de plată la bugetul local ce revin plătitorilor
se vor utiliza modele de documente distincte pentru următoarele categorii de obligații, astfel cum sunt
prezentate mai jos:
a) Pentru obligațiile bugetare autodeclarate:
• declarațiile privind impozitele si taxele datorate la bugetul local ;
• declarația rectificativă;
• declarația de profit anuală;
Cele trei declarații înscrise mai sus reprezintă baza de informare și preluare a informațiilor economice
ale contribuabililor, se prezintă ca o sinteză a rezultatelor economice lunare, trimestriale sau anuale și uneori pot
avea caracter corector, de rectificare în cazul constatării ulterioare a unor erori de calcul sau evidență.
b) Pentru obligațiile suplimentare la bugetul local reflectate în actele de control întocmite de organele
cu atribuții de control fiscal: nota de diferențe stabilite suplimentar.
c) Pentru diferențele de obligații la bugetul local în plus sau minus ca urmare a reglării
evidenței fiscale: nota de reglare evidența fiscală.
Din practica întocmirii evidenței pe plătitori persoane juridice s -a constatat că, uneori, pot apărea
erori materiale privitor la preluarea informațiilor pe suport magnetic, precum și la prelucrarea si transpunerea
acestora pe suporturi centralizatoare în vederea determinării situației și a stării de fapt a contribuabililor,
motiv pentru care a fost reglementată procedura prin care fișa plătitorului poate fi corectată astfel încât să
ofere o imagine fidelă a patrimoniului contribuabililor gestionați și a cr eanțelor datorate de către aceștia
către bugetul statului.
d) Alte obligații bugetare, determinate de situații speciale și ca urmare a nerespectării
procedurilor menționate mai sus :
• nota de constatare privind impunerea din oficiu și decizia pentru impunerea din oficiu;
• nota de constatare pentru calculul penalităților pentru nedepunerea in termen a
declarațiilor;
• procese verbale de calcul accesorii;

20
• convențiile de înlesniri la plată;
• nota pentru stabilirea taxelor de autorizare;
• procese verbale de contravenție;
• documente de anulare sau scădere a obligațiilor la bugetul local conform legislației în
vigoare;
• nota stabilire taxe jocuri de noroc;
• decizia emisă de organul competent, în cazul soluționării unei căi a dministrative de
atac.

2.4.3. Tehnici uzuale pentru evidențierea obligațiilor bugetului consolidat rezultate din actele de control
fiscal
În vederea evidențierii cu fidelitate a creanțelor bugetare aferente activității fiecărui
contribuabil, fișa plătitorului este structurată ca un post bilanțier, în sensul că pe de o parte sunt
reflectate obligațiile declarate sau dobândite ale fiecărui cont ribuabil iar pe de altă parte sunt
înscrise plățile voluntare efectuate de acesta sau compensate de către instituția publică. Detaliind
acest fapt se constată că încasarea obligațiilor la bugetul local se poate realiza prin:
• plăți efectuate în perioada vol untară de către contribuabili (ordin de plată, din cont bancar
prin OPHT și foaie de vărsământ);
• plăți efectuate în perioada de executare silită (note contabile pentru popriri de conturi,
plata efectuată de contribuabil cu specificarea pe documentul de pla tă a titlului executoriu);
note contabile de compensare, rambursare, restituire întocmite de direcția de trezorerie si
contabilitate publică în baza actelor transmise de către organele fiscale competente (referat,
proces verbal de restituire, compensare, r ambursare, note contabile de ștornare).
Stingerea obligațiilor bugetare se face distinct, pe fiecare impozit, taxă sau contribuție, în
ordinea prevăzută normele legale în vigoare, excepție făcând "sumele rezultate prin poprire sau prin
valorificarea bunuri lor", precum și cele care indică titlul executoriu.
Plătitorii sunt obligați să -și exprime „opțiunea, voința de plată distinct pe fiecare impozit,
taxa sau alte venituri ale bugetului local .
Analiza "plății" în vederea stingerii obligațiilor la bugetul local se face lunar /trimestrial de
către organul fiscal competent, cu respectarea următoarelor norme:
– se verifică existența opțiunii de plată exprimată de plătitor, conformitatea acesteia cu
evidența obligațiilor instituite și înregistrate precum și a ordinii de plată stabilită de prevederile legale
în vigoare;
– situația în care "conformitatea nu există" se semnalează existența unei suprasolviri,
respectiv suma plătită fără obligație sau pl ătită peste nivelul acesteia, iar managerul fiscal competent
decide modul de efectuare a stingerii în conformitate cu normele legale.
După efectuarea analizei și stingerii obligațiilor la bugetul local , pentru obligațiile neachitate,
lunar pentru marii contribuabili sau trimestrial pentru ceilalți, în perioada 1 -15 a lunii următoare sau din

21
prima luna a trimestrului următor, pentru plătitorii pentru care au fost înregistrate în totalitate
obligațiile de plată l a bugetul de local și plățile în contul acestora, se procedează la calcularea și editarea
procesului verbal de calcul al accesoriilor. Acest document constituie titlu de creanță, prin care se instituie
obligația de plată, reprezentând accesorii aferente imp ozitelor și taxelor neachitate.
Documentul are o importanță deosebită în ceea ce privește procedura instituită de către
managementul instituției în vederea selectării contribuabililor pentru inspecția fiscală, deoarece prin el
sunt calculate dobânzile și accesoriile datorate de către contribuabil pentru neplata în termen a
contribuțiilor datorate, constituind însă și un prilej de contestație în ce privește calculul acestora,
cuantumul lor ducând la evidențierea contribuabilului ca fiind un "bun" sau "rău" platnic .
La realizarea evidenței pe plătitori persoane juridice participă compartimentele organelor
teritoriale ale finanțelor publice care au sarcini de procesare a declarațiilor de impozite și taxe, de
inspe cție și investigații fiscale, de trezorerie precum și alte organe competente care stabilesc obligații
ale bugetului local , conform legii.
Pentru asigurarea prelucrării corecte în cadrul evidentei pe plătitori schimbul de informații între
compartimentele im plicate se face cu respectarea anumitor proceduri, prezentate mai jos, punctual.
Menționăm că de respectarea acestora depinde acuratețea informației prelucrate, precum și rezultatul
adecvării lor, la cerințele unui management public modern.
Obligațiile la bugetul statului rezultate din procesarea declarațiilor se transmit zilnic către
compartimentul "Evidența pe plătitori" pe baza "Registrului – jurnal obligații declarate la bugetul
local " și a "Notei de predare /primire", întocmita de către compartimentul de gestiune declarații.
Pentru verificarea realității datelor transmise se va edita, în mod automat, din datele încărcate
în evidența pe plătitori "Nota de verificare a obligațiilor primite".
Dacă nu există diferențe, se semnează de ambele părți, după care un exemplar din "Nota de
predare/primire" împreună cu "Nota de verificare" se va arhiva la compartimentul cu atribuții de
evidență pe plătitor iar celelalte exemplare la compartimentul de gestiune declarații.
Daca există diferențe, se va proceda la identificarea și corectarea acestora.
Fișa plătitorului cuprinde obligațiile și încasările la bugetul local precum și modul de stingere
a obligațiilor pe surse, când sau operat ori s -au efectuat astfel de operații.
Fișa plătitorului se eliberează la cerere de compartimentul de specialitate și se va utiliza de
organul de control fiscal în acțiunile de verificare, în vedere a evaluării informațiilor din evidența fiscală,
a efectuării controlului fiscal formal, compararea cu evidența contabilă a contribuabilului, ca fază
intermediară obligatorie în timpul controlului în situația în care există diferențe între cele două evidenț e,
organul fiscal de control va completa "Nota de reglare evidența fiscală – evidența contabilă", din care un
exemplar va fi transmis spre prelucrare compartimentului cu atribuții de evidența pe plătitori.
Datele înscrise în nota de reglare, cu privire la diferențele identificate se procesează în
compartimentul cu atribuții de evidență pe plătitori, în timp real, de către o persoană desemnată prin decizia
conducătorului unității.

22
Pentru diferențele de impozi te și taxe stabilite de organul de control se va întocmi documentul "Nota
de diferențe stabilite suplimentar", care este transmis compartimentului "Evidența pe plătitori" în
vederea prelucrării și compartimentului "Colectare venituri și executare silită", un exemplar râmânând la
organul de control.
După valorificarea documentelor de mai sus, cele două note vor purta viza -"Operat în Evidenta
pe plătitor" (data și semnătura) și se va proceda la generarea procesului verbal de calcul accesorii,
care va repreze nta anexa la actul de control, urmând ca în această formă să fie prezentat spre aprobare
directorului din direcția de control fiscal.
În același timp, în evidența pe plătitori se va introduce, automat, informația despre data până la care
s-a efectuat controlul, iar pentru perioada controlată nu se vor mai admite modificări de obligații la
bugetul local sau plăți în contul acestora decât p rin deblocarea perioadei respective prin procedura de corecție
perioadă închisă.

La sfârșitul zilei, persoanele abilitate să efectueze operațiuni directe asupra evidenței pe plătitor
va întocmi, edita și semna "Registrul -jurnal obligații procesate" și "Nota de predare /primire", pe care le va
preda șefului compartimentului cu atribuții de evidență pe plătitori, în vederea semnării și arhivării.

2.4.4. Reflectarea obligațiilor bugetului consolidat rezultate din acte emise de alte organe de control

Organele competente, cu atribuții de control, altele decât ale Ministerului Finanțelor Publice,
respectiv: Poliția, Curtea de Conturi, Protecția Consumatorului și altele transmit organelor teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice titluri de creanță pentru obligațiile ce se fac venit la bugetul local .
Inregistrarea acestor o bligații în fișa plătitorului se face de compartimentul Evidența pe
plătitori, pe baza "Registrului operațiuni specifice activității de colectare", întocmit de compartimentul cu
atributii de colectare și executare silită.
La sfârșitul zilei de lucru, acest e operațiuni se vor regăsi în documentele "Registrul -jurnal
obligații procesate" și "Nota de predare /primire", deja prezentate.
Din analiza celor două documente rezultă informații care pot fi folosite de către managementul
instituției, deoarece prezintă o centralizare a tuturor contribuabililor care au săvârșit abateri de natură
contravențională sau penală, în funcție de gravitatea faptelor contribuabilul fiind înscris în evidența
organelor fiscale cu cazier fiscal, document relevant pentru istoricul și imaginea oricărei societăți.
Înregistrările referitoare la operațiunile de trezorerie (încasări, compensări, restituiri,
rambursări, ștornări) vor fi transmise zilnic, de către direcția de trezorerie și contabilitate publică –
serviciul venituri către compartimentul cu atribuții de evi dență pe plătitori, conform Registrului jurnal
operațiuni trezorerie", însoțit de „Nota de predare/primire a operațiunilor din trezorerie".
Pentru verificare se va edita, în mod automat, din datele înregistrate în evidența pe plătitori "Nota
de verificare a operațiunilor din trezorerie primite".

23
Dacă nu există diferențe, un exemplar din "Nota de predare/primire operațiuni trezorerie", după
semnare, împreună cu "Nota de verificare a operațiunilor din trezorerie primite" se va arhiva la
compartimentul cu atri buții de evidență pe plătitori.
Dacă există diferențe se va proceda la identificarea acestora și corectarea corespunzătoare de
către serviciul venituri din direcția de trezorerie și contabilitate publică.
In situația în care direcția de trezorerie și contabilitate publică este sesizată sau se autosesizează
că a efectuat în mod eronat o operațiune (încasare, compensare etc.) va întocmi "Referatul de deblocare
perioadă", pe care -1 va remite spre soluționare compartimentului cu atribuții de evidență pe plătitori.

2.4.5. Modalități de stingere a obligațiilor bugetului consolidat înscrise în fișa plătitorului

Periodic, conform prevederilor legale10 (lunar în cazul contribuabililor mari si trimestrial
pentru ceilalți contribuabili sau ocazional, în funcție de solicitări -certificate de atestare fiscala sau de
obligații ale
bugetului local , valorificare procese verbale de control, acordare înlesniri la plata, etc),
compartimentul cu atribuții de evidenta pe plătitori va genera automat "Procesul verbal de calcul
accesorii". Pentru contribuabilii pentru care nu s -au prelucrat toate declarațiile depuse nu se emit procese
verbale de calcul accesorii.
Pentru contribuabilii cărora nu li s -au emis procese verbale de calcul accesorii se va întocmi
informatic un raport, care va fi transmis către compartimentul de gestiune declarații, în vederea
analizării și remedierii situației de neprelucrare a declarației sa u nedepunere a declarației. Prin
procedurile informatice stabilite de către managementul instituției, lunar, contribuabilii care nu depun
consecutiv 12 luni declarațiile fiscale care să ateste situația acestora se regăsesc într -o evidență specială și vor
fi automat remiși direcției de control în vederea verificării și sancționării aspectelor constatate.
Procesul verbal de calcul accesorii se transmite contribuabililor cu confirmare de primire prin
compartimentele specializate. Data confirmării de primi re a acestuia de către contribuabil se preia în evidența
fiscală. în cazul neconfirmării, se procedează potrivit prevederilor legale în materie de comunicare specifice
executării silite.
Prin generarea procesului verbal de calcul al accesoriilor este bloca ta evidența fiscală pentru
perioada respectivă în sensul ca pentru această perioadă nu se poate relua stingerea obligațiilor cu plăți, altele
decât cele inițiale. Astfel, în situația în care pe o perioadă blocată se va introduce o noua operațiune
(constitu irea de obligații sau plată) aceasta nu se va trata din punct de vedere al stingerii decât în perioada
curentă, dar va fi semnalizată printr -un mesaj de forma "Atenție! corecție la perioada închisă".
In vederea corectării unor elemente de natura obligațiil or la bugetul local sau a plăților în contul
acestora, în cazuri bine definite se pot efectua corecții pe perioade așa zis „închise" din punct de vedere al
evidenței pe plătitori. Erorile din această categorie pot fi:

10 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

24
● erori de stabilire a obligațiilor, care se remediază prin depunerea unei declarații
rectificative, se completează Nota pentru înregistrarea în ev idența pe plătitori suplimentarii
/diminuării impozitelor si taxelor;
● erori de efectuare a plăților care se remediază prin autosesizare pe baza de cerere către Direcția
de trezorerie și contabilitate publica sau prin compensare din oficiu și înștiințarea contribuabilului.
Declarațiile rectificative depuse după închiderea unei perioade, se vor referi la termenul inițial de
plată, vor cuprinde numai diferențe în plus sau minus față de obligațiile declarate inițial și vor avea
efect din punct de vedere al calculării la momentul prelucrării în evidența fiscală.
Pentru erorile de efectuare a plaților, în cazu l în care plătitorul completează eronat contul bugetar,
altul decât cel în care are obligația constituită, iar sesizarea la organul fiscal se face ulterior efectuării
stingerii obligațiilor cu plățile în contul acestora și de editare a proceselor verbale d e calcul, în mod
excepțional se procedează la corectarea evidenței pe plătitori prin deblocarea evidenței închise. Cererea
pentru efectuarea corecției se depune la organul cu atribuții de trezorerie.
Remedierea erorilor materiale, cum ar fi preluarea erona tă de informații din vina compartimentului
cu atribuții privind înscrierea „obligațiilor" sau a „plaților" sau completarea eronată a contului bugetar de
către debitor se face de către compartimentul în cadrul căruia s -a produs/manifestat eroarea.
Pentru aceasta compartimentul în cauză va întocmi un referat, din care un exemplar va fi transmis la
compartimentul cu atribuții de evidență pe plătitori care va proceda astfel:
• anulează procesul verbal de calcul accesorii inițial, ceea ce implică deblocar ea perioadei
închise și reluarea automată a procedurii de stingere;
• generează un nou proces verbal de calcul accesorii pentru întreaga perioadă deblocată;
• înștiințează contribuabilul asupra modificărilor efectuate anterior prin transmitea unei
adrese.
Pentru toți contribuabilii aflați în evidența fiscală la organele fiscale teritoriale, compartimentul cu
atribuțiuni de executare silită, va proceda la inventarierea acestora din punct de vedere al modalităților de
colectare aplicate de organele competente respectiv în vederea stopării calculului de penalități de întârziere
în cazul începerii executării silite și stopării calculului dobânzilor în cazul falimentelor .
Situațiile privind modalitățile de colectare a obligațiilor datorate bugetului local se actualizează
conform comunicărilor efectuate de compartimentele de specialitate — colectare, juridic, si se va
întocmi nota de declarare a stării contribuabililor. Nota întocmită va fi trimisă spre operare în fișa
plătitorului, compartimentului cu atribuții de evidență pe plătitori.

25
2.5. Misiuniea de audit public intern

Scopul misiunii de audit public intern este acela de a examina acțiunile asupra efectelor
financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării
ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicate, de a asigura
conducerea entității că responsabilitățile asumate de către structura auditată privind activitățile
auditate sunt îndeplinite într -un mod eficient și efectiv; de a identifica și evalua riscurile
semnificative aferente activităților/acțiunilor desfășurate la nivelul entității publice; de a furniza o
asigurare independentă și obiectivă în ceea ce privește funcționalitatea sistemului de control intern
atașat activităților/acțiunilor desfășurate, inițierea măsurilor corective necesare pentru îndeplinirea
într-un mod eficient și efectiv a obiectivelor generale și s pecifice stabilite entității publice în
ansamblul său;
Misiunea de audit de regularitate/conformitate are ca obiectiv principal asigurarea
regularității/conformității procedurilor și a operațiunilor cu cadrul normativ de reglementare.
Planificarea și real izarea misiuni de audit public intern a avut în vedere compararea realității cu
sistemul de referință stabilit.
Obiectivele specifice misiunii de audit public intern:
În cadrul misiunii de audit Auditul sistemului contabil, alocarea creditelor bugetare și
controlul financiar preventiv propriu în cadrul UATC Gușoeni, au fost urmărite, în principal,
următoarele obiective specifice:
– Întocmirea și aprobarea documentelor privind elaborarea bugetului local de venituri și
cheltuieli;
– Elaborarea și organizarea registrelor de contabilitate și situațiilor financiare;
– Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în cadrul entității;
– Activitatea operațiunilor efectuate prin casierie;
– Controlul financiar preventiv propriu în cadrul entității.

Metodologia de desfășurare a misiunii de audit public intern:
Misiunea de audit public intern s -a desfășurat la sediul UATC Gușoeni și la biroul direcției
de audit public intern din cadrul Filialei Județene Olt a A.Co.R.
Pentru atingerea obiectivelor specifice stabili te s-a procedat la analizarea documentelor din
dosarul permanent al entității publice, colectarea și prelucrarea informațiilor privind activitățile
desfășurate la nivelul entității.
Scopul colectării informațiilor a fost acela de a identifica problemele în tâmpinate de
personalul entității auditate, de a analiza cauzele și consecințele și de a formula recomandări cu un
grad de semnificație suficient, din perspectiva efectului previzibil de îmbunătățire a activității
entității auditate.
Pe durata misiunii de audit public intern, reprezentarea UAT a fost asigurată de către dl.

26
Valerian Concioiu având funcția de secretar, dna. Daniela Hoțaru având funcția de consilier și dl.
Gheorghe Săndulescu având funcția de casier.
Misiunea s -a realizat prin parcurgerea etap elor de pregătire a misiunii, intervenție la fața
locului, raportarea rezultatelor misiunii de audit, supervizarea activității în toate fazele misiunii de
audit și ulterior aprobării raportului se va realiza etapa de urmărire a implementării recomandărilor .
Pentru realizarea misiunii de regularitate/conformitate s -au utilizat următoarele tehnici și
instrumente de audit intern: analiza, verificarea, comparația, examinarea, observarea și
eșantionarea.
Principalele documente consultate:
Activitățile desfășurat e pe perioada etapei ”Intervenția la fața locului” au vizat
documentația aferentă perioadei auditate respectiv:
– Organigrama și statul de funcții al UATC Gușoeni;
– Regulamentul de Organizare și Funcționare al aparatului propriu al primarului la nivelul
UATC Gușoeni;
– Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului Local al comunei Gușoeni;
– Fișele posturilor și rapoartele anuale de evaluare a activității pentru persoanele implicate în
activitățile auditate;
– Bugetul local de venituri și cheltuieli al com unei Gușoeni și rectificările aferente;
– Bilanțul contabil pentru anul 2018;
– Balanțele de verificare aferente trimestrului II (aprilie, mai, iunie 2018) și balanța la
31.12.2018;
– Registrul jurnal aferent trimestrului II din anul 2018;
– Registrul inventar;
– Registre de casă aferente trimestrului II din anul 2018;
– Actele contabile aferente trimestrului II din anul 2018;
– Documentele justificative atașate la registrele de casă aferente trimestrului II al anului 2018;
– Dispoziții privind activitatea de c ontrol financiar preventiv propriu în cadrul entității;
– Registrele și documentele supuse controlului financiar preventiv propriu în cadrul entității
pentru anul 2018.
De menționat este f aptul că entitatea publică auditată este responsabilă pentru datele și
informațiile furnizate echipei de audit public intern pe parcursul derulării misiunii, iar echipa de
audit public intern este responsabilă pentru exprimarea unei opinii în legătură cu documentele și
informațiile analizate.
Totodată, implementar ea recomandărilor formulate este responsabilitatea ordonatorului
principal de credite și persoanele desemnate în cadrul planului de implementare al recomandărilor.

Documente și materiale întocmite pe timpul auditării:
• Ordinul de serviciu;

27
• Notificare privi nd misiunea de audit public intern de regularitate/conformitate;
• Declarație de independență;
• Minuta ședinței de deschidere;
• Studiu preliminar;
• Chestionar de control intern;
• Stabilirea punctajului total al riscurilor, ierarhizarea și evaluarea gradului de
încredere în controlul intern;
• Programul misiunii de audit public intern;
• Teste;
• Liste de control;
• FIAP – uri;
• Minuta ședinței de închidere;
• Proiect Raport de Audit Public Intern;
• Raport de Audit Public Intern;
• Sinteza Raportului de Audit Public Intern;
• Opis – dosar de audit public intern;
• Proces -verbal de predare -primire a dosarului misiuni de audit public intern de
regularitate/conformitate;
Din analiza efectuată asupra organigramei și a statului de funcții, s-a constatat că la nivelul UATC
Gușoeni nu este constituit un compartiment distinct privind activitatea IT și nu există o persoană desemnată
pentru desfășurarea acestei activități.
Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu al primarului comunei Gușoeni
aprobat prin d ispoziția nr. 76/20.05.2011 nu este actualizat în conformitate cu organigrama instituției.
A fost elaborată programarea concediilor pentru toți angajații entității publice pentru anul 2018 însă
aceasta nu a fost înregistrată în evidența entității și nu a fost aprobată de către ordonatorul principal de
credite.
Nu a fost prezentat un program de pregătire profesională a angajaților entității publice.
În urma analizei preliminare efectuate de către echipa de audit asupra activită ților desfășurate la
nivelul UATC Gușoeni, s -a constatat că la nivelul entității publice nu au fost inițiate demersurile pentru
începerea implementării sistemului de control intern/managerial în conformitate cu cadrul legal în vigoare.
Posibilele cauze al e acestor deficiențe sunt reprezentate de:
Neacordarea de interes formalizării responsabilităților pe care le au angajații prin includerea de atribuții
în fișa postului.
Neacordarea importanței cuvenite actualizării documentelor.
Inexistența unui sistem de control intern al activității la nivelul entității publice.
Necunoașterea de către angajații entității a prevederilor legale privind obligativitatea organizării și
implementării unui sistem de control intern/managerial.
Stabilirea precară a atribuțiil or în fișele de post și neincluderea unor atribuții în sensul documentării
legislative permanente.
Aceste deficiențe poate avea drept consecințe:

28
Posibilitatea apariției unor disfuncționalități în activitățile desfășurate de către compartimentele din
cadrul UATC Gușoeni.
Posibilitatea supraaglomerării personalului cu sarcini.
Posibila neasumare a răspunderii în situația apariției unor disfuncționalități în activitățile
desfășurate.
Posibilitatea desfășurării necorespunzătoare a activităților în cadrul enti tății în lipsa unui sistem de
control care să asigure identificarea și remedierea potențialelor erori survenite în activitatea curentă.
Recomandări:
• Desemnarea unui responsabil cu activitatea IT la nivelul entității publice.
• Actualizarea regulamentului de organizare și funcționare al aparatului propriu al primarului
în concordanță cu organigrama entității publice.
• Elaborarea anuală a programării concediilor pentru toți angajații entității și aprobarea
acesteia de către conducerea UATC Gușo eni.
• Elaborarea anuală a programului de pregătire profesională a angajaților și aprobarea
acestuia de către conducerea UATC Gușoeni.
• Inițierea demersurilor privind implementarea SCIM la nivelul entității prin numirea prin
dispoziție scrisă a primarului a u nei comisii de monitorizare a stadiului de implementare a
sistemului de control intern la nivelul entității.
Obiectivul specific al misiunii de audit public intern: Întocmirea și aprobarea documentelor privind elaborarea
bugetului local de venituri și chel tuieli
Constatări:
Nu a fost constituit fondul de rezervă în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor și nu au fost
elaborate și anexate la bugetul local de venituri și cheltuieli fișele obiectivelor/categoriilor/proiectelor de
investiții aflate în derulare împreună cu eșalonarea valorii rămase de finanțat, sursele de finanțare și
costurile de funcționare și întreținere după punerea în funcțiune a investiției.
Posibilele cauze ale acestor deficiențe sunt reprezentate de:
• Necunoașterea în detaliu a mo dului de fundamentare a cheltuielilor în bugetul local.
• Neparticiparea la cursuri de pregătire profesională privind elaborarea bugetului local.
• Inexistența unui sistem de control intern funcțional la nivelul entității publice.
• Neacordarea importanței cuven ite elaborării tuturor documentelor ca anexă a bugetului
local de venituri și cheltuieli.

Aceste deficiențe poate avea drept consecințe:
Imposibilitatea finanțării unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar,
pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare către alte
unități administrativ -teritoriale în situații de extremă dificultate.
Posibilitatea fundamentării necorespunzătoare a cheltuielilor de investiții în bugetul local.
Recomandări:
Constituirea fondului de rezervă în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor în bugetul local. Și elaborarea

29
fișelor obiectivelor/categoriilor/proiectelor de investiții cu sursele de finanțare și costurile de funcționare și
întreținere.

Obiectivul specific al misiunii de audit public intern: Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în cadrul entității
Sumele provenite din chirii au fost înregistrate în evidența contabilă a UATC Gușoeni la data plății
acestora și nu la data constituirii debitului prin emiterea facturilor de chirie și nu au fost elaborate fișele
mijloacelor fixe la nivelul UATC Gușoeni.
În eșantionul selectat, au fost identificate situații în care ordonanțările de plată au fost întocmite
eronat, n eținându -se cont de creditele bugetare disponibile la data efectuării operațiunii.
Din analiza eșantionului analizat în Lista de control nr. 1 echipa de audit a constatat că există situații
în care facturile au fost înregistrate în evidența contabilă a ent ității la data efectuării plății nu la data primirii
acestora în entitate.
La nivelul UATC Gușoeni, a fost elaborat un registru special de evidență al ordinelor de plată. Din
analiza efectuată asupra documentelor cuprinse în eșantionul prezentat în Lista d e control nr. 1, s -a
constatat că ordinele de plată nu au fost eliberate în ordine cronologică de către persoana responsabilă.

Posibilele cauze ale deficiențelor prezentate pot fi:
Nestabilirea în contractul de prestări servicii nr. 20/31.10.2018 a unor obligații clare și concise pentru
societatea prestatoare de servicii de contabilitate.
Inexistența unui sistem de control intern funcțional la nivelul entității publice care să asigure verificarea
documentelor contabile elaborate.
Neoperarea în termen a rectificărilor bugetare în programul de contabilitate și nerespectarea principiilor
contabile cu privire la modul de înregistrare în evidența contabilă a documentelor justificative.
Neîndosarierea cronologică a documentelor justificative care au stat la b aza efectuării operațiunilor
contabile în perioada auditată.

Aceste deficiențe poate avea drept consecințe:
Posibilitatea apariției unor neconcordanțe între situația scriptică și cea faptică a veniturilor
și cheltuielilor.
Posibilitatea necunoașterii situației clare mijloacelor fixe la nivelul entității publice ș
posibilitatea depășirii creditelor bugetare disponibile la momentul efectuării plăților.
Posibilitatea reflectării eronate în evidența contabilă a valorilor mijloacelor fixe de c are dispune
entitatea publică și imposibilitatea urmăririi șirului cronologic al operațiunilor contabile efectuate , precum și
posibilitatea denaturării situației veniturilor și cheltuielilor într -o anumită perioadă comparativ cu situația
plăților și încasă rilor de la compartimentul taxe și impozite.
De asemenea, l ipsa unei evidențe clare privind situația stocului de combustibil la nivelul entității
publice.
Recomandări:
Efectuarea înregistrării documentelor justificative în evidența contabilă la data emiterii/primirii acestora
și nu la data încasării veniturilor sau a efectuării plăților.

30
Elaborarea fișelor mijloacelor fixe aflate în evidența contabilă a UATC Gușoeni.
Operarea în termen a rectificărilor bugetare în evidența contabilă a enti tății publice.
Organizarea și îndosarierea în ordine cronologică a documentelor justificative ce stau la baza
înregistrărilor contabile.

Obiectivul specific al misiunii de audit public intern: Activitatea operațiunilor efectuate prin casierie
Pentru plăț ile cu ordin de plată a impozitelor și taxelor persoanelor fizice/juridice, au fost eliberate
în mod eronat chitanțe care se regăsesc în Borderoul desfășurător al încasărilor dar și în Registrul de casă,
chitanțe ale căror număr de înregistrare este dublat ulterior de alte plăți cu numerar.
Borderourile desfășurătoare ale încasărilor nu au fost semnate de către persoana care le -a
întocmit.
Nu au fost atașate registrelor de casă documentele justificative privind plățile efectuate (ordine de
deplasare, dispo ziții de plată, state de plată). De asemenea, nu se regăsesc atașate CEC -urile prin care s –
au efectuat retragerile de numerar, acestea fiind îndosariate la actele contabile din lună.
Nu a fost întocmit monetarul pentru eșantionul selectat spre auditare.
Nu există o concordanță între totalul încasărilor și plăților din Centralizatorul încasărilor lunare
analizate conform Listei de control nr. 2 și evidența contabilă (rulajul lunii curente din balanțele de verificare).
Nu a fost stabilit un nivel al plafonulu i de casă în conformitate cu rulajele zilnice pentru o perioadă
de trei lunii consecutive.

Posibilele cauze ale acestor deficiențe sunt reprezentate de:
Necunoașterea în detaliu a modului de operare a stingerii debitelor în cadrul aplicației informatice
de impozite și taxe locale.
Inexistența unui sistem de control intern funcțional care să asigure verificarea operațiunilor
efectuate în casierie.
Neaplicarea vizei controlului financiar preventiv pe documentele privind veniturile în cadrul
entității publice.
Neefectuarea unor verificări periodice asupra documentelor întocmite, de către superiorul
ierarhic.

Aceste deficiențe poate avea drept consecințe:
Posibilitatea dublării sumelor achitate la rolul persoanelor fizice și juridice care au achitat
taxe și impozite prin ordin de plată.
Posibilitatea denaturării rulajelor lunare a registrelor de casă pe fondul completării eronate
a acestora și Completarea eronată a registrelor de casă.
Posibilitatea efectuării unor cheltuieli neconfor me în lipsa documentelor justificative.
Recomandări :
Descărcarea corectă a plăților efectuate prin ordin de plată în aplicația informatică de
impozite și taxe locale.

31
Semnarea borderourilor desfășurătoare a încasărilor de către persoana care le întocmește și
avizarea acestora.
Atașarea la registrele de casă a documentelor justificative privind plățile efectuate și
intrările de numerar (ordine de deplasare, state de plată lunare, dispoziții de plată, cecuri utilizate
pentru ridicare de numerar, etc).
Complet area corectă a registrului de casă pe baza operațiunilor efectuate cu numerar prin
casieria entității publice.
Stabilirea și depunerea la Trezorerie a plafonului de casă în conformitate cu rulajele zilnice
pentru o perioadă de trei lunii consecutive.

Obiectivul specific al misiunii de audit public intern: Controlul financiar preventiv propriu în cadrul entității
Nu a fost întocmită o decizie internă a ordonatorului principal de credite prin care se stabilește
termenul de pronunțare (acordare/refuz la viză).
Din analiza eșantionului selectat în Lista de control nr. 2 echipa de audit a constatat că documentele
privind veniturile elaborate în cadrul UATC Gușoeni nu au fost supuse avizării controlului financiar preventiv.
Întrucât nu a fost aplicată vi za de control financiar preventiv asupra documentelor privind veniturile
echipa de audit a concluzionat că nu a fost întocmit un registru de evidență distinct pentru partea de venituri.
Posibilele cauze ale acestor deficiențe sunt reprezentate de:
Necunoaș terea în detaliu a prevederilor legale cu privire la acordarea vizei controlului
financiar preventiv.
Nespecificarea clară în dispoziția de numire a responsabilului cu exercitarea controlului
financiar preventiv a obligației vizării documentelor privind ve niturile.

Aceste deficiențe poate avea drept consecințe:
Posibilitatea prelungirii nejustificate a termenului de acordare sau refuz al vizei CFPP
pentru anumite documente și posibilitatea întocmirii eronate a documentelor privind veniturile
entității publ ice.
Inexistența unei situații clare a numărului de operațiuni pentru care s -a aplicat sau s -a
refuzat viza CFPP
Recomandări:
Stabilirea prin dispoziție scrisă a conducerii entității publice a unui termen de pronunțare
privind acordarea sau refuzul la viz a CFPP.
Responsabilizarea clară a persoanei care exercită controlul financiar preventiv pentru
avizarea documentelor privind veniturile cu respectarea cadrului legal în vigoare.
Elaborarea unui registru de evidență pentru documentele privind veniturile sup use
controlului financiar preventiv.

32
CONCLUZII

Propuneri Privind Eficientizarea Aparatului Administrativ Fiscal
Eficientizar ea aparatului fiscal nu se poate realiza imediat, de pe o zi pe alta, ci trebuie privit ca
un proces eșalonat în timp. în tabelul de mai jos sunt prezentate un set de obiective intermediare, pe
orizonturi de timp diferite, destinate să conducă la modernizarea administrației fiscale românești.
Toate obiectivele incluse sinoptic în acest tabel sunt mai mult decât interesante, însă pe alocuri
par utopice pentru societatea românească care se zbate într -o degringoladă ce pare imposibil de
domolit. T ocmai din această cauză vom încerca să identificăm o serie de pârghii asupra cărora autoritățile
ar putea acționa, credem noi, pentru atenuarea dacă nu eradicarea unei astfel de situații.
în continuare vom face o analiză a principalelor obiective intermedi are, și vom puncta măsurile
necesare pentru realizarea lor.
Obiective în modernizarea administrației fiscale
Obiectivele generale ale
modernizării aparatului
administrativ fiscal Obiective pe termen scurt Obiective pe termen mediu Obiective pe termen
lung
• Segmentarea serviciilor
• Orientarea spre
educație și comunicare
• Prevenirea și rezolvarea
anticipată a problemelor
• Apropierea procesului
decizional administrativ
de contribuabil • Creșterea ponderii
serviciilor pentru
contribuabili, derulate
prin telefon sau internet
• Perfecționarea filie –
relor și procedurilor
electronice
• Intensificarea
programelor de
traning, îndeosebi pentru
angajații mai în vârstă • Derularea unui
marketing public care să aibă
ca finalitate:
creșterea eficienței,
reducerea costurilor
administrative,
genera lizarea serviciilor
electronice
• Generalizarea asis tenței
pentru contribu abili prin e –
mail • Orientarea și segmen –
tarea educației contri –
buabililor
• Asistență proactivă și
orientată pentru diferiții
contribuabili
• Diversificarea proce –
deelor de plată
Generalizarea unei noi
imagini a funcționarului
fiscal • Facilitarea imple –
mentării noilor tehnologii
• Eficientizarea proce sului
de colectare a impozitelor
• Alinierea forței de
muncă la noile tendințe • Dezvoltarea unor
compartimente care să ofere
răspunsuri deta liate la
problemele
contribuabililor
• Asistența proactivă a
contribuabililor pornind de Ia
cazuri istorice
• Specializarea și
diferențierea programe
lor de traning pentru
diferitele categorii de
salariați • Construcția unui sistem
informațional integra t la
scară națională
Sursa: www.irs.gov

Respectarea Codului etic al funcționarului public din administrația fiscală care își desfășoară în
domeniul asistenței contribuabililor
Realizarea în bune condiții a administrării veniturilor bugetare impune și dezvoltarea
funcției de asistență fiscală a contribuabililor, ca un obiectiv prioritar și o condiție esențială a
modernizării activității administrației fiscale.

33
Locul important ocupat de asistența contribuabililor în cadrul reformei administrației fiscale
este dat de contribuția acesteia la îmbunătățirea colectării veniturilor bugetului, prin stimularea
conformării voluntare, precum și de sprijinul pe care îl reprezintă în implementarea politicii în domeniul
impozitelor și taxelor.
România, ca țară candidată la procesul de aderare la structurile europene, va trebui să acorde
atenție modernizării administrației fiscale și orientării acesteia către contribuabili. Această cerință,
impusă de standardele statelor membre ale Uniunii Europene, se află și în atenția Aparatului
administrativ fiscal , care urmărește cu consecvență să o realizeze.
Prin adoptarea Codului etic al funcționarului public din administrația fiscal ă care își desfășoară
activitatea în domeniul asistenței contribuabililor, se urmărește asigurarea unor servicii de calitate către
contribuabili, precum și informarea acestora asupra regulilor etice care trebuie respectate de către
funcționarii din domeniu l asis tenței fiscale.
Obiectivul general al activității de asistență și informare a contribuabililor îl constituie furnizarea
de informații de calitate în ceea ce privește prevederile legislației fiscale, obligațiile acestora în materie
fiscală, precum și promovarea conformării fiscale voluntare, printr -o abordare orientată către client, ca
partener egal al fiscului.
Pornind de la obiectivul general mai sus enunțat, asistenta contribuabililor trebuie să respecte
obiectivele specifice, și anume:
• respectarea dreptului la petiționare al contribuabililor;
• claritate, simplitate și corectitudine în relația cu contribuabilii;
• răspunsuri competente și la timp la întrebările contribuabililor;
• răspunsuri complete la întrebările contribuabililor;
• comunicare între toate nivelurile de asistență;,
• folosirea celor mai diverse mijloace pentru informarea contribuabililor;
• programe de asistență orientate pe grupuri țintă de contribuabili;
• asistență furnizată pentru corectarea eventualelor erori din evidențele fiscale.
Molcolm Spencer, profesor la Harvard, consideră că viteza de reacție după o anumită problemă
trebuie considerată doar "second best"; prevenirea este multa mai bună, dar uneor i este greu de
realizat11.
Principiile fundamentale înscrise în acest cod, care trebuie să guverneze activitatea de asistență
a contribuabilului, cum ar fi principiul egalității de tratament al tuturor contribuabililor, principiul
nediscriminării față de alți contribuabili, principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public,
principiul tran sparenței admi nistrației fiscale față de contribuabili etc, sunt aplicate în toate țările
democrate.
Pentru atingerea obiectivelor propuse și aplicarea principiilor fundamentale cuprinse în cod,
funcționarul fiscal care își desfășoară activitatea în domen iul asistenței contribuabililor trebuie să respecte
obligațiile referitoare la perfecționarea permanentă a pregătirii profesionale/dezvoltarea aptitudinilor
de comunicare, depășirea eventualelor obstacole care pot afecta comunicarea cu contribuabilii,
precum și respectarea normelor etice care trebuie să guverneze relația cu contribuabilii (obligația

11 Modernizing America's Tax Agency, www.irs.gov

34
declinării datelor proprii de identificare, ținută, disciplină, politețe, respect, atitudine pozitivă, limbaj,
confidențialitatea informațiilor, oferirea de răspunsuri complete și co recte).

Informarea contribuabililor – mijloc de stimulare a îndepliniri i obligațiilor fiscale
Un preambul al respectului față de contribuabil îl reprezintă dreptul la comunicare. Problema
(ne)cunoașterii impozitării are efect descurajant în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor fiscale12.
Activitatea de informare are rolul de a favoriza conformarea voluntară la obligațiile stabilite prin
lege de către contribuabili.
în România sarcina informării contribuabililor revine Aparatului administrativ fiscal . Printre
principalele acțiuni ale Agen ția Națională de Administrare Fiscală, pe această linie, se pot
menționa:13
• includerea unor Programe educative în cursurile școlilor generale și ale liceelor, pentru
dezvoltarea simțului obligației morale și civice, de a contribui la susținerea Serviciilor
Publice;
• creșterea calității Serviciului Public;
• atenția specială acordată contribuabililor cu venituri mici și mijlocii;
• dezvoltarea sistemelor de informare a contribuabililor prin intermediul acordurilor
încheiate cu organizațiile profesionale;
• diversificarea activității Biroului de asistență a contribuabililor.
Informarea contribuabililor, în funcție de sferă, îmbracă următoarele forme:
• informare colectivă;
• informare individuală.
a) Informarea colectivă este forma prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală pune
la dispoziția contribuabililor informații cu caracter general, fără nici o solicitare din partea acestora.
Această informare se asigură prin:
• campanii de publicitate, prin care se aduce la cunoștința contribuabililor introducerea unui
impozit, perioadele de depunere a declarațiilor, termenele de plată precum și alte noutăți în
materie de impozite;
• publicații informative având drept scop de a ofe ri contribuabililor informații specifice
despre impozite prin broșuri informative și alte materiale documentare;
• scrisori informative prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală comunică cu
contribuabilii, care, chiar dacă sunt emise în mod colecti v, sunt personalizate deoarece prin
conținut se diferențiază pe categorii de contribuabili.
b)Informarea individuală este forma prin care Administrația Fiscală se adresează
contribuabililor care solicită informații, adică atunci când au nevoie de consultan ță privind impozitul.
Această consultanță poate fi personală, scrisă sau telefonică.
Informațiile solicitate de contribuabil au caracter general, despre diferite impozite care îi
afectează situația particulară.

12 C. Fica – Reforma fiscală europeană în opinia lui Maurice Allais, Revista Finanțe Publice și Contabilitate, nr.
7-8/2004, p. 81
13 Rapoarte ale Administrației Fiscale elaborate de Agenția Tributaria din Spania în colaborare cu Ministerul
Finanțelor Publice din Români a, 2000.

35
Răspunsurile au caracter de simplă informație, dar trebuie să fie de calitate, precum și:
• rapiditate în transmiterea informațiilor;
• răspunsurile trebuie să fie concrete și nu generale;
• răspunsurile trebuie să fie corecte;
• uniformitatea, ceea ce presupune ca la aceeași întrebare să primească același răspuns de
la toate birourile Aparatului administrativ fiscal .
Informațiile pot fi primite în scris, atunci când contribuabilul se adresează în scris Aparatului
administrativ fis cal, sau prin intermediul telefonului contribuabilului.
Asigurarea informării contribuabilului se realizează prin mai multe modalități, și anume:
a) Contactul direct cu contribuabilii are loc la sediul fiscului și necesită stabilirea unui
program pe zile și ore pentru furnizarea informațiilor de către funcționarii administrației. Această
modalitate se desfășoară sub forma dialogului, ceea ce permite cu noașterea situației fiscale a
contribuabilului și furnizarea de informații prompte și corecte către aceștia. Necesită personal
special instruit, precum și asigurarea unui spațiu adecvat activității de informare.
Această formă de furnizare a informației se poate concretiza și prin afișarea modelelor de
declarații și oferirea de materiale informative la sediul Aparatului administrativ fiscal .
b) Telefonul contribuabilului se utilizează în special pentru răspunsuri la întrebări simple,
care nu necesită interpr etarea legislației fiscale.
Acest serviciu este gratuit și reclamă o pregătire specială din partea celui care oferă informații.
De asemenea, este necesară creșterea performanțelor tehnice ale
liniei telefonice, astfel încât să se asigure accesul continuu din partea contribuabililor la informațiile
furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Pentru cunoașterea acestui gen de servicii de informare de către potențialii beneficiari, este
necesară mediatizarea numărului de telefon destinat informării contribuabililor în legătură cu
problematica fiscală.
Pentru creșterea calității informării, se ar e în vedere introducerea de noi facilități în cazul
liniei telefonice, cum ar fi: linii robotizate, poștă vocală, prelucrarea și distribuirea automată a
mesajelor.
c) Corespondența scrisă este modalitatea prin care contribuabilii se pot adresa Aparatului
administrativ fiscal prin transmiterea în scris a unor întrebări ale căror răspunsuri necesită stabilirea
de soluții cu caracter general, uniform aplicabile.
Această modalitate prevede și transmiterea din partea contribuabililor a unor recomandări,
în modif icarea legislației fiscale atunci când este greu de aplicat sau creează unele confuzii.
d) Paginile de internet reprezintă o altă modalitate de a furniza informații contribuabililor
dar și posibilitatea ca aceste persoane să transmită declarațiile de venit.
e) Conferințe de presă se pot organiza în următoarele momente:
• la introducerea unui nou impozit;
• în perioadele premergătoare datelor scadente de depunere a declarațiilor fiscale și de plată
a impozitelor;
• acordarea unor facilități fiscale;
• prezentarea unor cazuri de evaziune fiscală, sancționate de legile fiscale.

36
f) întâlnirile de lucru cu contribuabilii se referă la contactul direct al reprezentanților
Aparatului administrativ fiscal cu diferite categorii de contribuabili în vederea clarificării unor
probleme legate de aplicarea legilor fiscale, dar și de prezentarea necesității introducerii unui nou
impozit.
Cu o notă de noutate, Agenția Națională de Administrație Fiscală va deschide, mai întâi în
București, ulterior și în țară, începând cu toamna acestui an Centre de Asistență pentru Contribuabili.
Aici contribuabil ii, persoane fizice și juridice, vor primi răspunsuri la întrebări legate de legislație și de
procedură fiscală. In același timp, va fi înființat un Caii Center, pentru început cu opt persoane
abilitate să ofere informații fiscale, apelurile din țară fiind taxate conform tarifelor intrajudețene14.

Imbunătățirea și diversificarea serviciilor acordate contribuabililor
Aparatul administrativ fiscal este preocupat să sprijine con tribuabilii în îndeplinirea obligațiilor
fiscale, prin punerea gratuită la dispoziția acestora a mai multor programe de asistență, care pot fi
procurate de la orice administrație fiscală sau pot fi descărcate de pe site -ul ministerului la adresa
www.mfinante.ro .
Prin utilizarea acestor programe, în cazul impozitului pe venit, se asigură completarea asistată a
declarației de venit global și a fișelor fiscale, precum și calculul impozitului pe venituri salariale și
asimilate acestora.
Strategia de acțiune a administrației prevede oferirea de servicii moderne și ușor de utilizat pentru
contr ibuabili. Scopul urmărit este să ajute contribuabilii să -și îndeplinească obligațiile fiscale, precum
și asigurarea unor condiții civilizate pentru contactul acestora cu administrația fiscală.
Apariția internetului a produs mutații profunde în lumea afacer ilor. Oamenii, într-un număr din
ce în ce mai mare, s -au familiarizat cu noile tehnologii și se așteaptă ca aceste noi elemente să fie
implementate în toate domeniile de activitate, inclusiv în cel al impozitelor și taxelor15.
Schimbările care le va induce generalizarea internetului în domeniul impozitelor și taxelor
sunt16:
• sistem informațional pe suport de hârtie înlocuit de sistem informațional electronic;
• pregătire/asistare înlocuită de auto -ajutor/sisteme expert;
• circulația numerarului înlocuită cu circulația electronică a fondurilor;
• răspunsuri manuale înlocuite de răspunsuri pe roboți, mail;
• programe reactive înlocuite de programe proactive;
• servicii segmentate înlocuite de servicii integrate pentru contribuabili;
• optica de tratare a contribuabilul ui de către administrația fiscală ca plătitor de impozite
înlocuită cu cea de client.
In România demersurile în realizarea acestor schimbări sunt încă timide. In cadrul acestor
acțiuni se înscrie posibilitatea depunerii fișelor fiscale în format electronic .
Depunerea declarațiilor fiscale în format electronic reprezintă un procedeu larg utilizat în
administrațiile fiscale moderne, care permite prelucrarea fără erori și în timp real a informațiilor privind

14 L. Rădulescu – Clienții Fiscului primesc consultanță gratuită, Revista "Capital", nr. 23/9 iunie 2005, p. 42.
15 Tax Administration Aspect of Electronic Commerce: Responding to the Chalanges and Opportunities, The
Committee on Fiscal Affairs, Feb ruary.
16 The Survey of Taxpayer Service Inițiațives Using New Tehnology, raport OCDE .

37
situația fiscală a contribuabililor17. Acest procedeu modern, posibil și pentru fișele fiscale, este utilizat și
de către administrația fiscală din țara noastră, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.
Pe măsura extinderii, atât la nivelul administrației fiscale cât și în rândul contribuabililor, a
utilizării mijloacelor electronice pentru gestionarea informațiilor, se creează premisa trecerii de la
depunerea declarațiilor fiscale, în general, și a fișelor fiscale, ca un caz specific, în format electronic, pe
suport magnetic, la completarea și depunerea declarațiilor on -line, prin intermediul Internetului.
Pentru materializarea acestor premise este necesară îmbinarea a două condiții esențiale:
dezvoltarea sistemului informatic al administrației fiscale, suficient pentru a fi în măsură să asigure
primirea, prelucrarea, gestionarea și arhivarea informațiilor t ransmise de către contribuabili și terți, în
timp real și cu eficiență ridicată, precum și răspândirea utilizării calculatoarelor și a mijloacelor de
comunicare în rândul contribuabililor, astfel încât acestea să devină instrumente de lucru familiare.
În perioada următoare sistemul de depunere a declarațiilor în format electronic va suporta în
continuare dezvoltări, pe măsura constituirii unui sistem de administrare a semnăturii electronice.
În acest sens, Agenția Națională de Administrare Fiscală participă activ la implementarea
Sistemului Electronic Național care, printre alte servicii on -line oferite, dă posibilitatea contribuabililor
ca, după parcurgerea procedurii de obținere a certificatului de semnătură electronică, să completeze și
să depună declarațiile fiscale on-line, prin accesarea adresei www.e -guvernare.ro .
Generalizarea depunerii electronice a declarațiilor de impozite și taxe prezintă următoarele
avantaje:
• codificarea automată, prin programul de asistență, a codurilor bugetare aferente obligațiilor
de plată, pe baza nomenclatorului inclus în acesta și care cuprinde impozitele, taxele și
contribuțiile sociale datorate potrivit C odului fiscal sau legilor speciale care reglementează taxele
și contribuțiile gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de
Administrare Fiscală;
• eliminarea erorilor în prelucrarea datelor;
• înregistrarea în timp real a datelor în evidența fiscală, ceea ce va permite răspunsuri prompte
la solicitările contribuabililor privind situația fiscală a acestora;
• asigurarea echității fiscale, prin posibilitatea identificării rapide a con tribuabililor care nu se
conformează și dis punerea măsurilor care se impun în astfel de situații.
In alt plan, aparatul administrativ fiscal și-a propus o acțiune de analiză detaliată la nivelul unități
fiscale teritoriale a activităților care implică un contact direct cu publicul18. În cadrul acestei analize se va
acorda atenție cauzelor care generează cereri suplimentare de acte din partea Administrației Fiscale în
vederea eliberării unor documente, mărind nejustificat timpul de răspuns al acesteia la cerințele
contribuabililor, precu m și a cauzelor care determină un număr mare de contribuabili să se deplaseze
la sediile unităților fiscale teritoriale. Totodată, se va urmări îmbunătățirea acestei situații, prin
uniformizarea modului de lucru la nivelul teritoriului, cu precizarea actel or obligatorii de prezentat de
către contribuabili pentru fiecare solicitare în parte.
Rezultatul concret al acțiunii va fi elaborarea de propuneri privind modificarea reglementărilor

17 Fluxul informațiilor privind contribuabilul persoană fizică se gestionează cu ajutorul sistemului informatic
SAVIEN.
18 Pentru reducerea birocrației, Revista Tribuna Eco nomică, nr. 18/5 mai 2004.

38
legale în situația în care se impune acest lucru, precum și elaborarea unui Ghid cu instrucțiuni pentru
simplificarea și uniformizarea procedurilor de contact între public și personalul fiscal la sediul e aparatului
administrativ fiscal .
În cadrul acțiunilor vizând diversificarea serviciilor pentru contribuabili, se înscrie și înființarea
unui centru unic de acordare a asistenței pentru contribuabili, ca punct unic unde contribuabilii care
au nevoie de asistență în îndeplinirea obligațiilor fiscale se pot adresa și unde aceștia vor primi o
asistență personalizată, directă, în concordanță cu cerințele lor.
La acest centru unic nu se vor rezolva petiții, sesizări și alte situații care impun luarea unor decizii
la nivel ul administrațiilor finanțelor publice.
În cadrul acestui centru unic de asistență se vor desfășura activități, programe și informări în
vederea sprijinirii contribuabililor pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale și încurajarea conformării
voluntare, înființarea unui astfel de centru unic de asistență ar avea următoarele beneficii:
• uniformizarea informațiilor puse la dispoziția contribuabililor privind problematica fiscală;
• obținerea de informații de natură fiscală dintr -un singur loc, indiferent de problematica
fiscală;
• acordarea asistenței într -un spațiu dedicat și amenajat exclusiv în acest scop;
• se realizează o reducere a presiunii exercitate de contribuabili asupra structurilor de
acordare a asistenței la nivelul administrațiilor finanțelor publice de sector;
• contribuie la reducerea deplasărilor repetate ale contribuabililor la administrațiile
finanțelor publice de sector;
• monitorizarea directă a relației cu contribuabili i;
• constituie un punct de distribuire a informațiilor oferite contribuabililor cuprinzând diferite
materiale publicitare, privitoare la obligațiile fiscale, explicarea legislației specifice, graficul
termenelor de depunere a formularelor de declarații și d e plată a impozitelor, taxelor și
contribuțiilor;
• facilitează personalizarea asistenței acordate diferitelor grupuri țintă de contribuabili.
Realizarea unui centru unic de asistență face și obiectul unui proiect PHARE privind creșterea
nivelului de colectare a impozitelor prin îmbunătățirea conformării voluntare a contribuabililor.

39
BIBLIOGRAFIE

1. Auby, J.F. – Les services publics en Europe, PUF, 1998;
2. Criveanu I. – Economia serviciilor. Editura Universitaria, Craiova, 2014;
3. C. Fica – Reforma fiscală europeană în opinia lui Maurice Allais, Revista Finanțe Publice și
Contabilitate, nr. 7-8/2004, p. 81;
4. Colecția revistelor de specialitate: Tribuna Economică, Control economico -fmanciar,
Gestiunea și contabilitatea firmei, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor 2015 –
2016;
5. Constantinescu D., Nistorescu T., Tumbăr C. – Economia întreprinderii, Editura Sitech,
Craiova, 2006;
6. Fluxul informațiilor privind contribuabilul persoană fizică se gestionează cu ajutorul
sistemului informatic SAVIEN;
7. Hotărârea nr. 1574 din 18 decembrie 2003, privind organizarea și funcționarea Ministerului
Finanțelor Publice și a Agenției Național e de Administrație Fiscală, publicată în Monitorul
Oficial nr. 2 din 5 ianuarie 2004, cu modificările și completările ulterioare;
8. Hotărârea nr. 403 din 23 martie 2004, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului
nr. 1574/2003, privind organizare a și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a
aparatului administrativ fiscal , publicată în Monitorul Oficial nr.275 din 30 martie 2004;
9. Hotărârea nr.34/2009, actualizată, privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor
publice și Hotă rârea 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Administrație Fiscală;
10. Ionescu Gb. Gh., Cazan E., Negrușa Al. Management organizațional, Editor Tribuna
Economică;
11. J. E. Lane – The Public Sector. Concepts. Models and approaches, 3 edition, SAGE, London,
2000, pag. 120;
12. L. Matei – Management public, Editura Economică, București, 2011;
13. L. Rădulescu – Clienții Fiscului primesc consultanță gratuită, Revista "Capital", nr. 23/9 iunie
2005, p. 42.;
14. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură
fiscală ;
15. Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002, privind auditul public intern, publicată în Monitorul
Oficial nr. 953 din 24 dec 2002;
16. Matei A. – Analiza sistemelor administrației publice, Ed. E conomică, București, 2003;
17. Modernizing America's Tax Agency, www.irs.gov ;
18. Ordinul nr. 1753 din 9 decembrie 2003 pentru aprobarea Codului etic al inspectorului de control
fiscal. Ordinul așa cum a fost publicat în Monitorul Oficial al României este prezentat în anexa
nr. 33, la prezenta lucrare;
19. Ordonanța nr. 119 din 30 septembrie 1999 a Guvernului României, privind controlul intern
și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulte rioare;
20. Ov. Nicolescu (coordonator) – Abordări în managementul și economia organizației, vol III,

40
Editura Economică, București, 2003;
21. Pentru reducerea birocrației, Revista Tribuna Economică, nr. 18/5 mai 2004;
22. Pippidi A. M., Ioniță S. – Politici publice, Editura Polirom, Iași, 2002;
23. Rapoarte ale Administrației Fiscale elaborate de Agenția Tributaria din Spania in colaborare cu
Ministerul Finanțelor Publice din România;
24. Rapoarte ale Administrației Fiscale elaborate de Agenția Tributaria din Spania în colaborare
cu Ministerul Finanțelor Publice din România, 2000;
25. Scott E. R. – Instituții și organizații, Editura Polirom, Iași, 2004.
26. Strategia Guvernului privind accelerarea reformei în administrația publică;
27. Studii, mecanisme și instituții administrati ve, Editura Silvy, București, 1997.
28. Tax Administration Aspect of Electronic Commerce: Responding to the Chalanges and
Opportunities, The Committee on Fiscal Affairs, February;
29. The Survey of Taxpayer Service Inițiațives Using New Tehnology, raport OCDE.
30. Weiss L. – Mitul statului lipsit de putere, Editura Trei, București, 2002.