Managementul mediului în organiza țiile [610681]

Universitatea „Lucian Blaga ” din Sibiu
Facultatea de Știin țe Economice
Departamentul Doctorate

– Rezumat –

„Managementul mediului în organiza țiile
economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător ”

Conduc ător știin țific
Prof.univ.dr. Emanoil Muscalu

Doctorand: [anonimizat], 2011

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
2
Universitatea „ Lucian Blaga ” din Sibiu
Facultatea de Știin țe Economice

– Rezumatul tezei de doctorat –

„Managementul mediului în organiza țiile
economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător ”

Conduc ător știin țific
Prof.univ.dr. Emanoil Muscalu

Doctorand: [anonimizat], în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
3

„Managementul reduce intensitatea
consumului de energie, prin intensificarea
consumului resurselor intelectuale”.
Kazuo Inamori

„Amenin țarea habitatului uman, a ecologiei este cu
mult mai grav ă decât au fost vreodat ă comer țul cu
sclavi sau pirateria și, mai mult, ea poate afecta în
mod direct fiecare individ în parte. Dac ă exist ă vreo
cale de a îndep ărta acest pericol, atunci ea nu
poate fi decât prin angajare și ac țiune conjugat ă, la
nivel transna țional”.
Peter Dru cker

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
4 Cuprins

INTRODUCERE …………………………………………………………………… 7
PARTEA I: ELEMENTE CONCEPTUALE GENERALE PRIVIND
MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎN LUMEA
CONTEMPORAN Ă…………………………………………… ……………………………………….. 23

CAPITOLUL 1: STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI M EDIULUI
DIN PERSPECTIVA EVOLU ȚIILOR LUMII CONTEMPORANE ……………………… 24
1.1. Globalizarea din perspectiva managementului me diului……………………………………. 25
1.1.1. Evolu ții în conceptualizarea globaliz ării …………………………………………… ………………….. 25
1.1.2. Dimensiunile globaliz ării …………………………………………… …………………………………… 30
1.1.3. Globalizarea și efectele ecologice …………………………………………… …………………………. 37
1.1.3.1. Globalizarea și mediul – interac țiuni complexe …………………………………………… …… 40
1.1.3.2. Guvernarea global ă de mediu …………………………………………… …………………….. 45
1.1.4.Impactul globaliz ării afacerilor și interna ționaliz ării firmelor asupra mediului …………………… 46
1.1.4.1. Efectele ecologice ale comer țului interna țional …………………………………………… ….. 47
1.1.4.2. Efectele reglement ărilor de mediu asupra comer țului …………………………………………. 50
1.1.4.3. Investi țiile str ăine directe (ISD) și mediul ………………………………………… 51
1.2.Forme și consecin țe ale degrad ării globale a mediului previzibile în secolul
XXI, cu impact în management………………….. …………………………………………… …….. 55
1.2.1. Schimb ările climatice …………………………………………… ……………………………………….. 55
1.2.2. Exploatarea ira țional ă a resurselor naturale și schimbarea demografic ă…………………………… 60
1.2.3. Pierderea biodiversit ăț ii …………………………………………… ……………………………………. 63
1.2.4. Poluarea transfrontalier ă …………………………………………… …………………………………… 65
1.2.5. Mediul, s ănătatea și calitatea vie ții …………………………………………… ……………………….. 66
1.3. Managementul mediului în contextul problemel or globale de mediu………………… 67
1.3.1. Func ționalitatea și rolul managementului mediului …………………………………………… …….. 67
1.3.2. Impactul activit ăț ilor economice asupra mediului …………………………………………… ……….. 69
CAPITOLUL 2: MANAGEMENTUL MEDIULUI: CONCEPT, OBIECT , SCOP,
FUNC ȚII, PRINCIPII …………………………………………… ………………………………………….. 75
2.1. Concept și obiective ale managementului mediului………… ………………………………… 76
2.2. Componentele managementului mediului……… …………………………………………… …. 80
2.2.1. Componenta managerial ă …………………………………………… ………………………………….. 80
2.2.2. Componenta de mediu …………………………………………… ………………………………………. 83
2.2.2.1. Definirea conceptului de mediu …………………………………………… …………………….. 83
2.2.2.2. Mediul și cre șterea economic ă…………………………………………… ……………………… 85
2.2.2.3. Mediul și dezvoltarea durabil ă …………………………………………… …………………….. 86
2.2.3. Alte componente …………………………………………… …………………………………………… .. 89
2.3. Func țiile specifice ale managementului mediului…….. …………………………………….. 90
2.4. Principii specifice managementului mediului.. …………………………………………… …… 93
CAPITOLUL 3: IMPACTUL PROBLEMATICII DE MEDIU ÎN
MANAGEMENTUL ORGANIZA ȚIILOR ECONOMICE …………………………………….. 95
3.1. Impactul problematicii de mediu asupra procese lor de management…………………… 96
3.1.1.Definirea și etapele proceselor de management …………………………………………… ………….. 96
3.1.2. Muta ții și implica ții în func țiile managementului …………………………………………… ……….. 99
3.1.2.1. Func ții tradi ționale …………………………………………… …………………………………… 99
3.1.2.1.1. Previziunea …………………………………………… …………………………………… 99
3.1.2.1.2. Organizarea …………………………………………… ………………………………….. 100

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
5 3.1.2.1.3. Coordonarea …………………………………………… ………………………………….. 102
3.1.2.1.4. Antrenarea …………………………………………… ……………………………………. 102
3.1.2.1.5. Control – evaluarea …………………………………………… ………………………….. 103
3.1.2.2. Neofunc ții …………………………………………… …………………………………………… …. 105
3.2. Impactul problematicii de mediu asupra unor co mponente ale sistemului de
management al organiza ției………………………………………… ………………………………………. 107
3.2.1.Sistemul informa țional din perspectiva managementului mediului ………………………………… 107
3.2.1.1. Conceptul de sistem informa țional …………………………………………… …………………. 107
3.2.1.2. Componentele sistemului informa țional în managementul mediului …………………….. 108
3.2.1.3. Informa ția, baza pentru luarea deciziilor în domeniul prot ec ției mediului ……………….. 112
3.2.1.4. Considera ții cu privire la perfec ționarea sistemului informa țional de mediu ……………. 113
3.2.1.5. Tendin țe globale care redefinesc rolul sistemelor informa ționale în management ………. 115
3.2.2. Sistemul decizional al organiza țiilor din perspectiva managementului mediului ……………….. 116
3.2.2.1. Definirea și structura deciziei manageriale, a procesului deci zional și a sistemului
decizional …………………………………………… …………………………………………… … 116
3.2.2.2. Caracteristici și etape ale procesului decizional de mediu …………………………………. 118
3.3. Impactul problematicii de mediu asupra func țiunii organiza țiilor și a func țiunii
de cuno știnte………………………………………. …………………………………………… …………. 122
3.3.1. Func țiunea de cercetare – dezvoltare …………………………………………… …………………….. 122
3.3.2. Func țiunea de produc ție …………………………………………… …………………………………… 124
3.3.3. Func țiunea comercial ă și de marketing …………………………………………… …………………… 125
3.3.4. Func țiunea financiar – contabil ă…………………………………………… ………………………….. 126
3.4.5. Func țiunea de personal …………………………………………… ……………………………………… 128
3.4.6.Func țiunea de protec ție a mediului …………………………………………… …………………………. 129
3.3.7. Neofunc țiunea – cuno știn țe…………………………………………… …………………………………. 130
3.4. Impactul problematicii de mediu asupra strateg iei și managementului strategic al
organiza ției………………………………………… …………………………………………… ………….. 132
3.4.1. Abord ări conceptuale ale strategiei și managementului strategic ………………………………… 132
3.4.2. Impactul problematicii de mediu asupra planific ării strategice a afacerilor …………………….. 137
3.4.3. Componentele strategiei în managementul mediului …………………………………………… ……. 142
3.4.4. Determinan ții strategiei manageriale de mediu …………………………………………… …………. 146
3.4.5. Orient ări, principii, etape ale strategiei de mediu …………………………………………… ……….. 147
3.4.6. Argumente pentru o strategie de mediu a organiza ției …………………………………………… ….. 148
CAPITOLUL 4: TR ĂSĂTURILE DEFINITORII ALE LUMII CONTEMPORANE
CU IMPACT ÎN MANAGEMENTUL MEDIULUI …………………………………………… … 151
4.1.Schimbarea – caracteristic ă dominant ă a secolului XXI și impactul ei
management……………………………. …………………………………………… …………………….. 152
4.1.1. Conceptul de schimbare …………………………………………… …………………………………….. 152
4.1.2. Muta ții previzibile în managementul și organiza ția viitorului ………………………………………. 154
4.2. Cuno știn țele- tr ăsătura definitorie a lumii contemporane…………. ………………………. 159
4.2.1. Cuno știn țele și revolu ția cuno știn țelor …………………………………………… ……………………. 159
4.2.2. Tipologia și rolul cuno știn țelor în economia contemporan ă……………………………………. 160
4.3. Economia bazat ă pe cuno știn țe………………………………………….. ………………………….. 162
4.3.1. Definirea conceptului …………………………………………… ……………………………………….. 162
4.3.2. Caracteristici esen țiale ale economiei bazate pe cuno știn țe………………………………………… . 163
4.3.3.Implica țiile economiei bazate pe cuno știn țe în managementul mediului …………………………… 164
4.4. Organiza ția bazat ă pe cuno știn țe………………………………………….. ……………………….. 168
4.4.1. Definirea conceptului …………………………………………… ………………………………………. 168
4.4.2. Caracteristici esen țiale ale organiza ției bazate pe cuno știn țe……………………………………… 169
4.4.3. Impactul organiza ției bazate pe cuno știn țe în managementul mediului …………………………… 170
4.5. Managementul bazat pe cuno știn țe………………………………………….. …………………….. 173

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
6 4.5.1. Definirea conceptului …………………………………………… ……………………………………….. 173
4.5.2. Managementul bazat pe cuno știn țe și implica țiile lui în managementul mediului ………………. 175
4.6. Resursele umane- principala resurs ă strategic ă a organiza ției ……………………………. 177
CAPITOLUL 5: CONCLUZII PAR ȚIALE ȘI CONTRIBU ȚII PERSONALE ………. 181

PARTEA II: TENDIN ȚE NA ȚIONALE ȘI INTERNA ȚIONALE
ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI MEDIULUI ………………………… 189

CAPITOLUL 6: REGLEMENT ĂRI, NORME ȘI STANDARDE NA ȚIONALE
ȘI INTERNA ȚIONALE DE PROTEC ȚIA MEDIULUI ȘI IMPACTUL LOR
ÎN MANAGEMENTUL ORGANIZA ȚIILOR …………………………………………… ……….. 190
6.1.Necesitatea și evolu ția reglement ărilor de mediu………………………………. …………….. 191
6.1.1. Evolu ții ale reglement ărilor de mediu cu impact în managementul mediului ……………………… 191
6.1.2. Reglement ările problematicii de mediu în contextul crizei eco nomico-financiare mondiale
actuale …………………………………………… …………………………………………… ……………. 194
6.1.3. Dreptul mediului – fundament al dreptul ui omului la un mediu s ănătos ………………………….. 195
6.1.4. Elemente si principii ale dreptului int erna țional al mediului ……………………………………….. 196
6.2. Reglement ări interna ționale de protec ție a factorilor de mediu……………………… ….. 201
6.2.1. Politici de protec ție a calit ăț ii aerului …………………………………………… ……………………… 202
6.2.2. Politici de protec ție a calitatii apei și a ecosistemelor acvatice …………………………………….. 203
6.2.3. Politici de mediu privind protec ția solului și subsolului …………………………………………… … 204
6.2.4. Politici de mediu privind managementul de șeurilor …………………………………………… ……. 205
6.2.5. Politici de mediu privind protec ția biodiversit ăț ii …………………………………………… ……….. 206
6.3. Reglement ări de mediu comunitare și na ționale …………………………………….. ………. 207
6.3.1. Politici comunitare de mediu – tendin țe și provoc ări …………………………………………… ….. 207
6.3.2. Domeniul reglement ărilor și procedurilor de mediu speciale ………………………………………. 210
6.3.2.1. Avizele de mediu și procedura de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri
și programe …………………………………………… …………………………………………… .. 210
6.3.2.2. Acordul de mediu și procedura-cadru de evaluare a impactului asupra m ediului pentru
anumite proiecte publice sau private …………………………………………… ……………….. 211
6.3.2.3. Autoriza ția de mediu și procedura de emitere a acesteia ………………………………………. 213
6.3.3.Domeniul reglement ărilor de mediu sectoriale …………………………………………… …………… 215
6.3.3.1. Aspecte privind protec ția calit ăț ii aerului și schimb ările climatice ………………………… 216
6.3.3.2. Protec ția calit ăț ii apelor …………………………………………… ……………………………… 218
6.3.3.3. Managementul de șeurilor …………………………………………… …………………………….. 218
6.3.3.4. Cerin țe privind r ăspunderea de mediu …………………………………………… …………….. 221
6.4. Standarde de referin ță pentru managementul mediului…………………. ………………….. 223
6.4.1. Standarde interna ționale din seria ISO 14000 și Schema de management de mediu și
audit (EMAS )………………………………………….. …………………………………………… …… 223
6.4.2. Ghidul responsabilit ăț ii sociale ISO 26000:2010 …………………………………………… …….. 225
CAPITOLUL 7 : SISTEME, METODE ȘI TEHNICI UTILIZATE ÎN
MANAGEMENTUL MEDIULUI …………………………………………… …………………………. 226
7.1.Sisteme, metode și tehnici specifice managementului mediului…….. ……………………. 228
7.1.1. Analiza ciclului de via ță …………………………………………… …………………………………….. 228
7.1.2. Eco – etichetarea …………………………………………… …………………………………………… .. 231
7.1.3.Tehnica auditului de mediu …………………………………………… ………………………………… 233
7.1.4. Evaluarea performan ței de mediu (EPM )………………………………………….. …………………. 238
7.2. Alte sisteme, metode și tehnici de management general ………………. …………………. 242
7.2.1. Managementul prin obiective …………………………………………… ………………………………. 242
7.2.2. Tabloul de bord …………………………………………… …………………………………………… …. 245
7.2.3. Benchmarkingul …………………………………………… …………………………………………… … 247

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
7 7.2.5. Reingineria procesului de afaceri (BPR )………………………………………….. ………………….. 251
7.2.6. Balanced Scorecard (BSC )………………………………………….. …………………………………. 254
CAPITOLUL 8: SPECIFICITATEA SISTEMELOR DE MANAGEMEN TUL
MEDIULUI …………………………………………… …………………………………………… ……………. 259
8.1. Sistemul de management de mediu conform Stan dardelor ISO 14001 și
ISO 14004……………………………. …………………………………………… ………………………. 260
8.1.1. Scop, obiective și domeniu de aplicare …………………………………………… ……………………. 260
8.1.2. Prevederi de tip opera țional …………………………………………… ……………………………….. 263
8.1.2.1. Cerin țe referitoare la politica de mediu …………………………………………… …………… 263
8.1.2.2. Cerin țe referitoare la planificarea de mediu …………………………………………… ………. 264
8.1.2.3. Cerin țe referitoare la implementarea și func ționarea sistemului de managementul
mediulului …………………………………………… …………………………………………… .. 266
8.1.2.4. Cerin țe referitoare la m ăsurare, verificare, evaluare și ac țiuni corective …………………. 269
8.1.2.5. Cerin țe referitoare la analize efectuate de conducere …………………………………………. 2 71
8.2. Schema de management de mediu și audit (EMAS)……………………………… ………. 272
8.2.1. Elemente definitorii – obiective, domeniu de aplicare …………………………………………… …. 272
8.2.2. Faze și cerin țe ale implement ării …………………………………………… …………………………. 273
8.2.3 . Avantaje ale înregistr ării EMAS …………………………………………… …………………………. 276
8.3. Compara ție între prevederile sistemului de management de m ediu conform
Standardului ISO 14001 și Schema de management de mediu și audit (EMAS)… 277
8.3.1. Analogia EMAS – ISO 14001 …………………………………………… …………………………….. 277
8.3.2. Diferen țe: EMAS / ISO 14001 …………………………………………… ……………………………. 278
8.4. Schimbarea organiza țional ă, condi ție esen țial ă pentru implementarea sistemului
de management de mediu ……………… …………………………………………… ……………… 280
8.5. Avantaje și limite ale implement ării unui sistem de management de mediu ………… 282
CAPITOLUL 9 : CONCLUZII PAR ȚIALE ȘI CONTRIBU ȚII PERSONALE ………. 284

PARTEA III: CERCETARE ȘTIIN ȚIFIC Ă SELECTIV Ă PRIVIND
MANAGEMENTUL MEDIULUI: REALIT ĂȚ I ȘI CERIN ȚE……….. 289

CAPITOLUL 10: NECESITATEA ȘI TIPOLOGIA CERCET ĂRII ………………………. 290
10.1. Fundamentarea necesit ăț ii cercet ării știin țifice………………………………………. ………. 291
10.2. Tipologia cercet ării știin țifice………………………………………. ……………………………… 293
CAPITOLUL 11: METODOLOGIA CERCET ĂRII, COLECTIVITATEA
CERCETAT Ă ȘI MARJA DE EROARE …………………………………………… ……………….. 298
11.1. Metodologia cercet ării știin țifice………………………………………. …………………………. 299
11.2. Colectivitatea cercetat ă…………………………………………… ………………………………….. 306
11.3. Marja de eroare………………………… …………………………………………… ………………….. 307
CAPITOLUL 12: PRELUCRAREA ȘI VALORIFICAREA DATELOR ȘI
INFORMA ȚIILOR …………………………………………… …………………………………………… …. 309
CAPITOLUL 13: CONCLUZIILE CERCET ĂRII …………………………………………… ….. 311

PARTEA IV: SINTEZA CONCLUZIILOR, OPINIILOR ȘI
CONTRIBU ȚIILOR PERSONALE …………………………………………… …………… 344

CAPITOLUL 14: CONCLUZII FINALE …………………………………………… ……………….. 345
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă…………………………………………… ……………………………. 357
CUVINTE CHEIE …………………………………………… …………………………………………… …. 371
LISTA FORMELOR GRAFICE …………………………………………… ………………………….. 374
ANEXE …………………………………………… …………………………………………… ………………….. 378

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
8
Considera ții preliminare

Speciali știi în management, de notorietate mondial ă, consider ă, în unanimitate,
SCHIMBAREA, ca fiind caracteristica esen țial ă, dominant ă, a secolului XXI, care
accentueaz ă reînnoirea, dar și incertitudinea și riscul. Au loc revolu ții tehnologice,
ideologice, se schimb ă priorit ăț ile, toate acestea pe fondul confrunt ării cu efectele crizei
economico – financiare mondiale actuale. Aceasta a generat cele mai mari dezechilibre
economice și de mediu, datorit ă propag ării rapide a efectelor, urmare globaliz ării
afacerilor și interna ționaliz ării firmelor.
La criza economico – financiar ă mondial ă, ale c ărei consecin țe le tr ăim în prezent –
falimentul b ăncilor, pr ăbu șirea pie țelor imobiliare, concedierile în mas ă, închiderea sau
relocarea mai multor companii multina ționale, putem ad ăuga criza politic ă din multe state
ale lumii, trebuie s ă ad ăug ăm și una de mediu, alarmant ă și periculoas ă pentru genera țiile
actuale, dar mai ales pentru cele viitoare.
O parte din b ătălia pentru viitor const ă în informarea eficient ă: eviden țierea
pericolelor pe care le antreneaz ă pierderea biodiversit ăț ii și informarea factorilor de decizie
și a publicului larg cu privire la adev ărata valoare economic ă a unor ecosisteme s ănătoase.
Lumea nu a reu șit s ă stabilizeze sau s ă reduc ă semnificativ nivelul pierderii biodiversit ăț ii.
În unele regiuni, dac ă declinul va continua, va fi ireversibil.
Din p ăcate, problematica mediului, a fost estompat ă de preocup ările sufocante,
disperate ale autorit ăț ilor statale și ale companiilor, pentru a face fa ță , prin orice mijloace,
efectelor crizei. Problemele ecologice, care nu p rezentau aproape nici un interes în
perioada industrializ ării, au devenit, pân ă la momentul crizei, prioritare în cadrul
companiilor na ționale și interna ționale, o sarcin ă moral ă major ă.
În contextul actual, provoc ările economice, sociale și de mediu transform ă profund
lumea în care tr ăim. În deceniul urm ător acestea vor pune din ce în ce mai mult sub semn ul
întreb ării modelele actuale de produc ție, de consum, de bussines și de utilizare a resurselor
naturale și bunurilor comune; imperativul democra ției vor fi satisfacerea nevoilor umane
de baza și asigurarea s ănătăț ii planetei, bunul global suprem 1.
Ra țiunea acestei teze de doctorat rezid ă din necesit ăț ile reale ar ătate și, pe un alt
plan, din impactul asupra domeniului cercetat a ef ectelor actuale ale evolu ției lumii
contemporane, globalizarea în toate domeniile, glob alizarea afacerilor și
interna ționalizarea firmelor, economia, organiza ția și managementul bazate pe cuno știn țe,
capitalul de cuno știn țe, toate, sub spectrul general al schimb ării.
Consider ăm c ă, aceste muta ții majore, cu impact în domeniul cercetat, semnalea z ă,
fără echivoc, complexitatea deosebit ă a temei abordate, actualitatea și perspectiva
solu țiilor determinate, și, mai ales, dificult ăț ile pe care le antreneaz ă realizarea ei.
Suntem convin și c ă abordarea unei asemenea teme, complex ă și interdisciplinar ă,
ar fi reprezentat un hazard, f ără a avea jaloane conceptuale și pragmatice, respectiv
obiective clar prestabilite , care s ă asigure elaborarea unei lucr ări știin țifice coerente și
fundamentate.
Apreciez, înc ă din aceast ă faz ă a abord ării tezei, șansa pe care am avut-o, de a fi
înscris ă la doctorat sub coordonarea reputatului specialist , Prof.univ.dr. D.H.C. Ioan
Bogdan , iar urmare noilor prevederi legislative, finaliz area tezei de doctorat s-a realizat
sub îndrumarea distinsului Prof. univ.dr. Emanoil Muscalu. Coordonatorii știin țifici au
stimulat încrederea și interesul pentru alegerea unei astfel de teze de doctorat și au

1 Soros,G., Despre globalizare , Editura Polirom, Ia și, 2002, http://www.polirom.ro/catalog/carte/despre –
globalizare-1053/ (accesat în mai 2008)

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
9 contribuit decisiv, la stabilirea acelor repere, ca re s ă asigure atingerea scopului final,
repere asupra c ărora, vom reveni.
Astfel, întreaga tez ă a fost pus ă sub semnul marii certitudini a acestui secol,
Schimbarea . A șa cum ar ăta filozoful grec Heraclitus, înc ă din antichitate „Nimic nu
este permanent, cu exceptia schimb ării. Îns ă ritmul schimb ării a crescut în ultimii ani, f ără
precedent, iar presiunile mediului extern antreneaz ă transform ări rapide și nemaiîntâlnite
în toate domeniile de activitate. A șa cum subliniaz ă Jean-Claude Trichet (Pre ședintele
Băncii Centrale Europene) "Nimic din ce s-a întâmplat în trecut nu seam ănă cu ceea ce se
întâmpl ă acum. Evenimentele la care asist ăm sunt probabil cele mai grave de dup ă al
Doilea R ăzboi Mondial. Este un fenomen de foarte, foarte mar e amploare, o perioad ă de
incertitudine absolut excep țional ă".2
Părintele managementului modern, P. Drucker atrage aten ția c ă managerii viitorului
trebuie s ă se orienteze asupra schimb ării, atât ca oportunitate, cât și ca amenin țare .
Autorul motiveaz ă afirma ția prin faptul c ă „ dac ă începi prin a considera schimbarea
drept o amenin țare, nu vei inova nimic niciodat ă. S ă nu neg ăm ceva numai pentru c ă este
în afara planurilor noastre. Adesea neprev ăzutul este cea mai bun ă surs ă de
inova ții .” 3Schimbarea vizeaza toate organiza țiile, indiferent de tipologia lor, toate sunt
sisteme în schimbare, iar autoreglarea lor se face prin management . În acest context, nu
gre șim dac ă evoc ăm afirma ția lui R. Farmer , pentru a sublinia rolul managementului,
conform c ăruia, “ Managementul este unul dintre factorii esen țiali care explic ă de ce o
țar ă este bogat ă sau s ărac ă” sau motto-ul lucr ării, dat de „antreprenorul vizionar ” și
omul de afaceri nipon Kazuo Inamori în lucrarea Oameni și profit – o filozofie a
afacerilor secolului 21 „Managementul reduce intensitatea consumului de ene rgie, prin
intensificarea consumului resurselor intelectuale”.
Marele politician al secolului trecut John F. Kened y, sublinia faptul c ă „Realitatea
suprem ă a timpului nostru e… vulnerabilitatea planetei.” Evolu ția problematicii actuale
de mediu, de la dispari ția acestui mare politician, nu numai c ă i-a confirmat opinia ci, a
marcat un ritm și o amploare f ără precedent.
Mileniul III, din aceste perspective, pune în fa ța organiza țiilor numerose probleme, dar
foarte pu ține solu ții și de aceea, marii savan ți contemporani, atrag aten ția c ă traversarea
acestor evolu ții nu se poate face decât prin inovare – prin trans formarea inven țiilor dintr-o
str ăfulgerare de idei, într-o produc ție continu ă de performan țe noi.
Ecoinova ția – tehnologic ă și netehnologic ă, noi produse și servicii, precum și noi practici
de afaceri – conduce la crearea de noi oportunit ăț i și la efecte favorabile asupra mediului
prin prevenirea sau reducerea impactului asupra ace stuia sau optimizarea utiliz ării
resurselor, inclusiv a energiei. Ecoinova ția este strâns legat ă de dezvoltarea și utilizarea
tehnologiilor de mediu, precum și de conceptele de ecoeficien ță și de industrie ecologic ă.
Scopul comun este de a contribui la ob ținerea unei produc ții și a unor modele de consum
sustenabile.
Având în vedere toate aspectele men ționate, prin prisma abord ărilor unor speciali ști
de notorietate în domeniu și faptul c ă firmele care opereaz ă atât la nivel na țional cât și
pe pie țele interna ționale, nu vor supravie țui competitivit ăț ii f ără o gestionare eficient ă și
control riguros al problematicii de mediu a organi za ției, am abordat fundamentarea și
eleborarea tezei de doctorat, într-un domeniu nu do ar actual, ci de strict ă specialitate:
„MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎN ORGANIZA ȚIILE ECONOMICE, ÎN
CONTEXTUL GLOBALIZ ĂRII PROBLEMATICII MEDIULUI ÎNCONJUR ĂTOR. ”
Teza de doctorat este nu numai de actualitate, impo rtan ță și originalitate ci și de
mare complexitate. Pentru a realiza o astfel de luc rare, într-o structur ă și abordare

2 http://www.ziare.com/articole/jean+claude+trichet+ banca+mondiala (accesat în martie 2011)
3 Drucker, P. , Managementul viitorului, Editura ASAB, Bucure ști, 2004, p.81

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
10 coerente, respectând rigorile unei lucr ări știin țifice de aceast ă natur ă, a fost necesar ă, a șa
cum am ar ătat, stabilirea unui set de obiective (probleme) ca re s ă asigure aceast ă orientare
și coeren ță , obictive stabilite și fundamentate sub valoroasa îndrumare a distin șilor
conduc ători știin țifici.
Pentru a semnala importan ța acestor jaloane, nu numai pentru construc ția conceptual ă
a tezei de doctorat, ci și pentru structurarea acesteia, red ăm, doar unele dintre acestea:
problematica mediului în lumea contemporan ă;
managementul mediului ca subsistem al managementulu i general;
stadiul actual al cunoa șterii în managementul mediului;
globalizarea problematicii mediului și a managementului acestuia;
globalizarea efectelor ecologice și impactul lor în management;
impactul globaliz ării afacerilor și interna ționaliz ării firmelor asupra
managementului mediului;
degradarea mediului și impactul ei în perfec ționarea managementului general și
al managementului mediului în special ;
organiza ția ca poluant și ca obiectiv major al managementului mediului ;
rela ția tehnologie – mediu și impactul ei în management;
managementul mediului: concept, componente, func ții și principii specifice;
func ții și neofunc ții ale managementului general din perspectiva manag ementului
mediului ;
componentele sistemului de management al organiza ției și specificitatea lor în
managementul mediului;
managementul strategic și rolul lui determinant în managementul mediului;
managementul strategic – globalizarea afacerilor – schimbarea;
schimbarea – caracteristica dominant ă a secolului XXI și impactul acesteia în
management;
implica țiile economiei, organiza ției și managementului bazate pe cuno știn țe în
managementul mediului;
impactul problematicii de mediu în managementul ris cului în organiza ții în
contextul evolu țiilor mediului ambiant ;
cadrul normativ general al problematicii mediului : reglement ări, norme și
standarde na ționale și interna ționale, realit ăț i și cerin țe;
impactul necesar al reglement ărilor de mediu în toate structurile de înva ță mânt și
preg ătire a personalului ;
sisteme, metode și tehnici de management generale și specifice de management în
problematica general ă a mediului;
evaluarea performan ței de mediu a organiza ției;
managementul prin obiective, analiza diagnostic, ca metode și tehnici de
managementul mediului;
Reingineria proceselor de afaceri și impactul ei în managementul mediului;
Balanced Scorecard ca instrument al managementului strategic, pentru
implementarea dezvolt ării durabile în organiza ții;
rolul Benchmarking-ului în implementarea celor mai bune practici de mediu;
cerin țe și perspective de ansamblu în managementul mediului ;
preocuparea pentru rezolvarea problemelor și protejarea mediului – o ștachet ă a
performan ței managementului organiza țiilor;
specificitatea sistemelor de managementul mediului;
validarea conceptelor, solu țiilor opiniilor prin cercetarea știin țific ă selectiv ă
privind percep ția speciali știlor și practicienilor asupra stadiului actual al
managementului mediului și cerin țele de modernizare ale acestuia, derivate din
schimbare și globalizare .

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
11 Aceste obiective ne-au facilitat construirea unei structuri a tezei cu o tematic ă
distinct ă, actual ă și de larg ă perspectiv ă. Con ținutul tezei de doctorat este structurat, în 4
părți, 14 capitole și 32 de subcapitole, care ne-au permis o abordare a ctual ă și cât mai
apropiat ă de necesitatea real ă a tematicii complexe a tezei de doctorat.
Am încercat o abordare coerent ă a obiectivelor prin îmbinarea aspectelor teoretice
cu cele practice, ob ținute în cadrul cercet ării știin țifice selective efectuate, pe baza
obiectivelor stabilite. Ne-am propus, s ă contur ăm o imagine unitar ă a stadiului cercet ării
știin țifice selective din domeniu și a realit ăț ilor aferente tematicii cercetate, precum și
tendin țele previzibile în lumea contemporan ă. Acest mod de lucru ne-a permis validarea
conceptelor și solu țiilor, precum și racordarea acestora la practica de specialitate.
Astfel, prima parte a tezei de doctorat, intitulat ă Elemente conceptuale
generale privind managementul mediului în lumea co ntemporan ă,
structurat ă pe 5 capitole, este fundamentat ă pe urm ătoarele 17 obiective:
OBIECTIVUL 1 : „Problematica mediului în lumea contemporan ă”, a fost ales
ca un corolar al întregii teze de doctorat, pornind de la realitatea lumii contemporane care
avea deja probleme mari de mediu și anterior crizei actuale, iar criza, cum vom ar ăta pe
întreg parcursul lucr ării a amplificat aceste probleme, creând și altele noi. Obiectivul a fost
abordat, mai ales, în primul capitol al tezei de doctorat și alegerea acestuia, deci nu
necesit ă nici un argument în plus, decât gravitatea și actualitatea problematicii.
Amenin ță rile ecologice la nivel global pun sub semnul între b ării îns ăș i existen ța omenirii.
Omenirea se confrunt ă în prezent cu o presiune extraordinar ă generat ă de epuizarea
resurselor, cre șterea temperaturilor, fenomene meteorologice extrem e, topirea ghe țarilor,
cre șterea nivelului m ării, moartea recifelor de corali, dispari ția speciilor, a p ădurilor,
erodarea solului, degradarea p ăș unilor, extinderea de șerturilor, urbanizarea excesiv ă,
managementul de șeurilor, fenomene cu repercursiuni directe asupra m anagementului
tuturor organiza țiilor economice.
OBIECTIVUL 2 : „Managementul mediului ca subsistem al management ului
general”, a fost ales, întrucât este premisa unei abord ări știin țifice a managementului ca
sistem , coerent, pozi ție argumentat ă știin țific, f ără replic ă, în lucr ările de specialitate ale
unui distins specialist în management, din lucr ările c ăruia, în care abordeaz ă acest aspect,
cit ăm doar una 4. Orice segment de management trebuie s ă aib ă ca baz ă de pornire, de fond,
obiectul managementului general, componentele sale generale și cele ale sistemului de
management al organiza ției, func țiile managementului general și func țiunile organiza ției,
toate particularizate apoi la specificul segmentulu i de management creat și completate,
eventual, cu elementele conceptuale de noutate pe care managementul general nu le are.
Aceasta este și motiva ția faptului c ă am abordat managementul mediului și
problematica acestuia, pe parcursul tezei de doctor at (în special în capitolele 2 și 3) prin
prisma componentelor managementului general și a cerin țelor acestuia. Astfel, implica țiile
problematicii de mediu și particularit ăț ile managementului mediului sunt eviden țiate prin
analiza proceselor de management în cadrul organiza ției. De asemenea, am avut în vedere
și am prezentat succint, din ra țiuni privind spa țiul tipografic al lucr ării, componentele
generale, sistemul informa țional, organiza țional, decizional și metodologic al
managementului, eviden țiând impactul acestora asupra problematicii de med iu,
func țiunile organiza ției și componenta de mediu a activit ăț ilor aferente, considerând
necesar ă completarea acestora cu func țiunea de protec ție a mediului organiza ției.
OBIECTIVUL 3 : „Stadiul actual al cunoa șterii în managementul mediului” , a
fost ales, firesc, întrucât orice demers știin țific cum este și al nostru, trebuie s ă porneasc ă
de la realit ăț ile existente, c ărora trebuie s ă le g ăseasc ă, în limita posibilit ăț ilor, forme și

4Bogdan, I . (coordonator), Managementul afacerilor interna ționale , Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga”
din Sibiu, 2007

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
12 solu ții de perfec ționare. Obiectivul a fost tratat prin abordarea tem aticii minimale necesare
în subcapitolului 1.3. și pe parcursul capitolului 2 al lucr ării. Am ales acest obiectiv în
construc ția tezei noastre, pentru a identifica m ăsura în care, în prezent, atât literatura de
specialitate, cât și practica de management al mediului este preg ătit ă s ă implementeze și s ă
gestioneze un nou tip de management al mediului. A naliza gradului în care conceptele cu
care opereaz ă acest subsistem al managementului constituie punct ul de pornire al oric ărui
demers știin țific.
În esen ță , preocuparea pentru problematica de mediu a avut ca punct de pornire
con știentizarea gravit ăț ii fenomenelor și a necesit ăț ii protec ției mediului; anii 70 sunt un
reper în acest sens, prin apari ția politicilor ecologice. Elaborarea Agendei 21 (N a țiunile
Unite 1992) reprezint ă piatra de temelie a managementului mediului, aces ta fiind primul
cadru oficial în care se încurajeaz ă guvernele și celelalte organisme s ă dezvolte
managementul de mediu.
O influen ță determinant ă asupra dezvolt ării și stadiului actual al cunoa șterii în
managementul mediului l-a avut sistemul socialist și cel capitalist, care nu au ținut cont de
capitalul biologic al ecosistemului și în consecin ță, nu au armonizat nicicum ac țiunile
economice cu necesit ăț ile mediului. Ambele sisteme și-au manifestat predilec ția pentru o
dezvoltare cantitativ ă, în detrimentul mediului.
OBIECTIVUL 4 : „Globalizarea problematicii mediului și a managementului
acestuia”. Globalizarea este rezultatul schimb ării, iar schimbarea este amplificat ă de
globalizarea afacerilor într-un sistem de condi ționare reciproc ă foarte strâns ă. A fost
necesar, deci, în mod firesc, acest obiectiv în con turarea tezei de doctorat. Obiectivul a
fost tratat în subcapitolul 1.1, iar aspectele legate de organismele din domeniu au fost
eviden țiate și în subcapitolul 6.1.2. al lucr ării. Dezbaterea obiectivului atrage aten ția
asupra problemelor globale de mediu și a necesit ăț ii solidariz ării na țiunilor pentru
solu ționarea acestora; de asemenea, am semnalat rolul h ot ărâtor al organismelor din
domeniu și a managementului acestora. Subfinan țarea acestor institu ții, atât de
importante pentru viitorul omenirii , reprezint ă cea mai grav ă eroare posibil ă chiar în
contextual actualei crize economico-financiare mond iale. Apari ția ecologiei
transna ționale constituie cea mai mare noutate în cadrul ec onomiei mondiale, afirma
specialistul Peter Drucker într – o lucrare 5 ap ărut ă în anul 1999. Ast ăzi, dup ă un deceniu,
lumea se confrunt ă cu presiuni asupra mediului și, prin urmare, cu noi provoc ări pe o
scar ă, vitez ă și interdependen ță care sunt f ără precedent. De și problemele de mediu locale,
regionale și globale sunt suficient de vechi, speciali știi sus țin c ă „ formele contemporane
ale degrad ării mediului sunt mai globale decât oricând în isto ria umanit ăț ii și implic ă
cel mai semnificativ set de riscuri și amenin ță ri la adresa vie ții omului ”6. Afirma ția nu
poate fi comb ătut ă, ast ăzi, aceste amenin ță ri și riscuri includ probleme cu adev ărat
globale: înc ălzirea global ă, sub țierea stratului de ozon, epuizarea resuselor, polu area
bunurilor comune, precum și polu ări transfrontaliere, riscuri ecologice în cre ștere.
Fixarea OBIECTIVULUI 5 : „Globalizarea efectelor ecologice și impactul lor în
management ”, deriv ă din tratarea obiectivului precedent. Globalizarea efectelor
ecologice este evident ă, poluarea nu cunoa ște grani țe; exemplul polu ării atmosferei pe plan
global arat ă clar c ă orice încercare a unui stat de a- și p ăstra mediul curat, este sortit ă
eșecului dac ă celelalte state nu sunt și ele preg ătite s ă fac ă un efort în acest sens.
Dezbaterea obiectivului este subiectul subcapitol elor 1.1.3 și 1.2. unde este dezvoltat ă
globalizarea efectelor ecologice.
Este important s ă subliniem c ă nu numai globalizarea are impact asupra mediului,
ci și mediul are impact asupra ritmului, direc ției și calit ăț ii globaliz ării. Între aceste

5 Drucker, P ., Realit ăț ile zilei de mâîne , Editura Teora, Bucure ști, 1999
6 Held, D.; McGrew,A; Goldblatt,A., Perraton,G., Transform ări globale , Editura Polirom, Ia și, 2004,p.
455

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
13 elemente sunt interac țiuni complexe, prezentate în dezbaterea acesui obie ctiv. În ceea ce
prive ște determinarea și prezentarea impactului în management, acestea s unt abordate pe
tot parcursul lucr ării, cu elemente concrete în capitolele 2 și 3 ale lucr ării. Subliniem rolul
strategiei manageriale în gestionarea și solu ționarea acestei problematici. Aspectele de
mediu trebuie s ă reprezinte un element esen țial al strategiei de afaceri în lumea modern ă.
Gestionarea defectuoas ă a acestor aspecte poate conduce la pierderi ir eversibile și poate
dăuna brand-ului, atent construit de-a lungul deceni lor.
OBIECTIVULUL 6 : „Impactul globaliz ării afacerilor și interna ționaliz ării
firmelor asupra managementului mediului” , a fost stabilit, de asemenea, ca urmare a
caracteristicii dominante a lumii contemporane, ce rtitudinea c ă globalizarea afacerilor și
interna ționalizarea firmelor sunt fenomene complexe și ireversibile ale secolului XXI,
care genereaz ă muta ții în toate domeniile și sferele activit ăț ii umane. Globalizarea
afacerilor și interna ționalizarea firmelor, fenomene de complexitate f ără precedent și cu
consecin țe majore asupra viabilit ăț ii firmelor, au impact determinant în management, î n
toate subsistemele, func țiile acestuia și în func țiunile organiza ției. Firesc, aceste muta ții au
consecin țe semnificative și asupra mediului și managementului acestuia, fiind și sursa a
numeroase controverse.
Atât în literatura de specialitate str ăin ă cât și în cea autohton ă, redat ă în lista
bibliografic ă a lucr ării, autorii și cercet ările efectuate nu au ajuns la un numitor comun
privind efectele fenomenului studiat asupra mediulu i și nicidecum a managementului
acestuia. Totu și, majoritatea opiniilor converg c ătre un efect negativ al globaliz ării
afacerilor și interna ționaliz ării firmelor asupra mediului .
Consider ăm c ă problemele ridicate de conceptul de dezvoltare dur abil ă devin mai
pronun țate în lumina proceselor de globalizare. Astfel, î n func ție de circumstan țe,
comer țul și investi țiile pot avea efecte semnificative, atât pozitive c ât și negative, asupra
mediului și managementului mediului. Subiectul a fost aborda t în principal în subcapitolul
1.1.4. al lucr ării, pe urm ătoarele planuri:
• efectele liberaliz ării comer țului interna țional asupra mediului, necesit ă clarificarea
a dou ă aspecte esen țiale: primul, dac ă liberalizarea comer țului duce la degradarea
mediului, și al doilea aspect, dac ă politicile de mediu mai stricte au un efect
negativ asupra comer țului, rezolvate în subcapitolele 1.1.4.1. – 1.1.4.2.
• efectele investi țiilor str ăine directe (ISD) asupra mediului și dezvolt ării durabile,
determinate în subcapitolul 1.1.4.3. Analiza acestora arat ă atât beneficii cât și efecte
nefavorabile. De asemenea, exist ă trei ipoteze, prezentate, privind interac țiunea dintre
liberalizarea comer țului, investi țiile str ăine direct, și mediul :
/checkbld se încurajeaz ă cre șterea economic ă în ță rile în curs de dezvoltare cu posibilit ăț i slabe
de control al polu ării;
/checkbld migra ția industriilor " murdare " în ță ri cu reglement ări de mediu mai permisive și
crearea a șa numitelor "paradisuri ale polu ării" ;
/checkbld relaxarea standardelor restrictive de c ătre ță rile care se confrunt ă cu o concuren ță
sporit ă.
În contextul afacerilor interna ționale abordarea managementului mediului trebuie s ă
țin ă seama de un mod de conducere specific, managemen tul afacerilor interna ționale și
de principalele muta ții care trebuie s ă se produc ă în managementul firmelor 7:
restructurarea previziunii și a componentelor; organizarea adecvat ă a activit ăț ii de pia ță ,
care presupune crearea de structuri, restructurare a activit ăț ii de comunicare, mai cu
seam ă în domeniul cercet ării pie ței și a promov ării afacerilor pe pia ța interna țional ă;
adaptarea produselor și serviciilor la noile pie țe și cerin țe; restructurarea întregii

7 Bogdan I .(coordonator), Managementul afacerilor interna ționale , Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga” din
Sibiu, 2007

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
14 activit ăț i de negociere a afacerilor; perfec ționarea și adaptarea sistemului decizional la
noile condi ții și cerin țe; selectarea și combinarea, dup ă alte criterii a metodelor și
tehnicilor manageriale .
OBIECTIVUL 7 : „Degradarea mediului și impactul ei în perfec ționarea
managementului general și al managementului mediului în special ” s-a fixat, plecând
de la realitatea c ă starea corespunz ătoare a mediului este o condi țe esen țial ă a dezvolt ării
economice și a desf ăș ur ării afacerilor. Caracteristicile economice ale ult imelor decenii –
argumente cum sunt: profitul și bun ăstarea – au sus ținut puternic activit ăț ile economice a
căror desf ăș urare a contribuit în mod semnificativ la apari ția fenomenelor de degradare a
mediului. Consecin țele degrad ării mediului pericliteaz ă securitatea alimentar ă, care la
rândul s ău conduce la insecurit ăț i sociale și în multe cazuri, violen ță . In contextul
schimb ărilor climatice exist ă trei provoc ări cheie asupra securit ăț ii: deficitul de ap ă,
penuria de alimente și accesul la resurse minerale strategice, cum ar fi petrolul.
Toate aceste consecin țe determin ă un impact considerabil asupra perfec țion ării
managementului general și al mangementului mediului, eviden țiate pe tot parcursul lucr ării
și pregnant, în subcapitolele 1.1.4., 1.2, 1.3. Cercetarea știin țific ă selectiv ă a eviden țiat c ă
cea mai important ă m ăsur ă pe care organiza țiile o au în vedere în scopul perfec țion ării
managementului mediului și implicit a eficientiz ării managementului organiza ției const ă în
accentuarea locului și rolului managementului mediului în managementul g eneral al
organiza ției.
OBIECTIVUL 8 : „Organiza ția ca poluant și ca obiectiv major al
managementului mediului” a fost ales, cum credem c ă rezult ă în mod implicit, datorit ă
faptului c ă organiza țiile economice sunt cele care, dac ă nu au un management performant
al mediului, sunt cel mai agresiv și periculos agent poluant. Obiectivul este subiectu l
subcapitolului 1.3.2. care debuteaz ă cu definirea conceptelor de poluare și impact asupra
mediului (rezultat al polu ării), al ături de prezentarea tipologiei impactului de mediu.
Abordarea obiectivului identific ă și prezint ă impactul activit ăț iilor economice asupra
mediului, din faza extragerii materiei prime pân ă la faza de de șeu. De asemenea, sunt
eviden țiate principalele ramuri industriale cu impact majo r asupra mediului și sunt
prezentate sub form ă tabelar ă principalele tipuri de emisii din anumite sectoare ale
industriei, cu impact notabil asupra factorilor de mediu (Tabelul 1.4. ). Bineân țeles,
controlul tuturor activit ăț ilor umane care au un impact semnificativ asupra me diului , în
special activit ăț ile de prevenire și combatere a polu ării sunt și unele dintre obiectivele
principale ale managementului mediului.
OBIECTIVUL 9 : „Rela ția tehnologie – mediu și impactul ei în management”,
abordat în subcapitolul 1.3.2 ., a fost ales, întrucât atrage aten ția asupra impactului
evolu ției și cunoa șterii în domeniul tehnologiei, asupra mediului și nivelului de poluare al
acestuia. Stabilirea obiectivului a plecat de la pr emisa c ă progresul tehnico- știin țific este
esen țial în prevenirea, combaterea și controlul polu ării mediului, pregnant prin dezvoltarea
de tehnologii “curate“. În acest context, managerului trebuie s ă țin ă seama de influen ța
progresului știintei, evolu ției tehnologiilor, a performan țelor echipamentelor, a calit ăț ii
materiilor prime și a produselor finite, care s ă creasc ă randamentul produc ției, îns ă nu în
detrimentul mediului, ce ar induce alte costuri. O rice inova ție tehnologic ă va trebui s ă fie
evaluat ă în dimensiunea ei ecologic ă. Desigur, tehnologia nu anuleaz ă în niciun caz rolul
și importan ța managementului, a șa cum arat ă R. Farmer: „Importul de cuno știn țe de
management poate fi mai productiv decât importul de tehnologie .”
OBIECTIVUL 10 : „Managementul mediului: concept, componente, func ții și
principii specifice ” a fost ales, întrucât el reprezint ă, în general, titlul tezei de doctorat,
esen ța acesteia. Obiectivul a fost abordat în cuprinsul capitolului 2 al lucr ării și confirm ă
abordarea știin țific ă a managementului mediului, ca subsistem al managem entului general.
Astfel, sunt prezentate opinii ale unor autori str ăini și autohtoni privind conceptul de

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
15 management, mediu ca și componente fundamentale ale managementului mediul ui, al ături
de încercarea unei definiri a conceptului de man agementul mediului. De asemenea, în
continuarea capitolului 2, sunt determinate și prezentate func țiile și principiile specifice
managementului mediului, desigur pornind de la func țiile și principiile managementului
general, care î și p ăstreaz ă valabilitatea și rolul în managementul mediului.
În prezentarea complet ă a obiectivului nu puteam omite opiniile emblematic e privind
menirea managementului, exprimate de p ărintele managementului modern, Peter Drucker
: “ managementul este principala cale de cre ștere economic ă” și „nu exist ă ță ri bogate și
ță ri s ărace, exist ă ță ri bine conduse și ță ri prost conduse ”, opinii confirmate pe deplin de
starea actual ă a economiei na ționale și mondiale.
OBIECTIVUL 11 : „Func ții și neofunc ții ale managementului general din
perspectiva managementului mediului ” a fost ales, pentru c ă deschide seria obiectivelor
care surprind implica țiile problematicii de mediu asupra managementului o rganiza ției.
Debutul în tratarea obiectivului a fost realizat pr in prezentarea componentelor proceselor
de management și a tipologiei con ținutului proceselor manageriale ecologice. Fixarea
obiectivului a fost determinat ă de faptul c ă, esen ța managementului o reprezint ă func țiile
sau atributele sale, având caracteristici specifice sub impactul problematicii de mediu,
prezentate în subcapitolul 3.1.2. al lucr ării. Red ăm, a șadar, câteva dintre aspectele
semnalate:
/head2right în realizarea previziunii, managerii trebuie s ă țin ă seama de noua component ă a
misiunii firmei , care, impune un nou tip de informa ții, privind protec ția mediului
și cuno știn țe mult mai complexe. Obiectivele generale și obiectivele specifice vor
con ține angajamentul de prevenire a polu ării, corespunz ător cu politica de mediu.
Scopurile fundamentale vor reflecta concep ția de dezvoltare durabil ă, iar
componente sociale, ca de exemplu: controlul polu ării mediului, aspectele de etic ă
în afaceri, mai pu țin luate în seam ă, devin determinante în afirmarea și succesul
organiza ției;
/head2right organizarea ca func ție și subsistem al mangementului mediului trebuie s ă
opera ționalizeze anumite principii : economia de resurs e umane, economia de
materiale, economia de utilaje, economia de spa țiu, al ături de principiul reducerii
incertitudinii și a riscului ecologic în cadrul organiza ției. Are un caracter inovativ,
pe lâng ă eficien ță , eficacitate, trebuie s ă asigure organiza ției flexibilitatea necesar ă;
/head2right coordonarea problematicii de mediu impune un proce s eficient de comunicare a
politicii de mediu de c ătre manager, a cerin țelor, obiectivelor, pentru îmbun ătăț irea
performan ței organiza ției prin implicarea tuturor angaja ților ;
/head2right esen ța ac țiunilor de antrenare o formeaz ă motivarea personalului , adic ă împletirea
armonioas ă a intereselor organiza ției cu cele ale personalului, confirmând afirma ția
„Obiectul principal al managementului trebuie s ă fie asigurarea maximei
prosperit ăț i pentru patron, împreun ă cu maxima prosperitate pentru salariat"
(Frederick W. Taylor), dar și motivarea pentru îndeplinirea sarcinilor privind
protec ția mediului, ca prioritate;
/head2right func ția de control-evaluare cuantific ă finalitatea modului de realizare a celorlalte
atribute ale actului managerial, având faze, forme și func ții specifice, redate în
subcapitolul 3.1.2.1.5. al tezei de doctorat.
Func țiile managementului prezentate anterior, se complet eaz ă și integreaz ă cu cele
derivate din conceptele de economie, organiza ție și management bazate pe cuno știn țe:
evaluarea cuno știn țelor accesibile firmei, previzionarea necesit ăț ilor și surselor de
cuno știn țe, ob ținerea cuno știn țelor necesare firmei; gestionarea, utilizarea și dezvoltarea
cuno știn țelor; valorificarea cuno știn țelor; protejarea cuno știn țelor organiza ției.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
16 Consider ăm necesar ă o component ă de mediu a fiec ărei func ții manageriale , care
să se reg ăseasc ă, de asemenea, și în cadrul neofunc țiilor derivate din conceptele de
economie, organiza ție și management bazate pe cuno știn țe.
Fixarea OBIECTIVUL 12 : „Componentele sistemului de management al
organiza ției și specificitatea lor în managementul mediului ” s-a f ăcut din ra țiunile
ar ătate și are ca reper principal, faptul c ă orice segment de management, cum este și
managementul mediului, are ca baz ă de pornire managementul general, cu adapt ările la
specificul domeniului studiat. Opera ționalizarea componentelor managementului general
într-un subsistem de specialitate a managementului, cum este și managementul mediului,
nu este o opera țiune simpl ă. Ea presupune cuno știn țe solide, suficiente, de management
general și cuno știn țe specifice de managementul mediului. Obiectivul se reg ăse ște în
cuprinsul tezei de doctorat, în mod special în subcapitolele 3.2.1., 3.2.2. și par țial în 7.1.
7.2. (sistemul metodologic).
În condi țiile erei actuale a informa țiilor, a continu ării schimb ărilor revolu ționare în
domeniul informaticii, sistemul informa țional devine din ce în ce mai important și
condi ționant pentru supravie țuirea și performan țele organiza țiilor în toate domeniile, deci
și în ceea ce prive ște mediul. Toate firmele, indiferent de natura lor, sub impa ctul
schimb ării, î și perfec ționeaz ă continuu sistemul informa țional, pentru a-l adapta noilor
condi ții. Sistemul informa țional al organiza țiilor este într-un proces continuu de
perfec ționare și adaptare. Un rol important, îl de ține în previziunea mangerial ă, deoarece
firma și-a schimbat misiunea, are o misiunea diferit ă, nou ă, care impune un nou tip de
informa ții, de regul ă mult mai complexe, și structuri organizatorice și func ționale noi.
Sistemul informa țional nu este un scop în sine, ci el trebuie s ă asigure managerilor
datele și informa țiile necesare fundament ării, adopt ării, opera ționaliz ării și urm ăririi
deciziilor. În tratarea obiectivului un rol importa nt de țin componentele sistemului
informa țional al managementului mediului (datele, informa țiile, circuitele si fluxurile
informa ționale, procedurile informa ționale, mijloacele de tratare a informa țiilor de
mediu), ale c ărui caracteristici specifice sunt redate în subcapi tolul 3.2.1 . al lucr ării.
Pornind de la sistemele de monitorizare a factoril or de mediu, sistemul informatic
elaboreaz ă documente de sintez ă în managementul mediului, analize, situa ții necesare
aprecierii performan țelor de mediu ale fiec ărei organiza ții economice.
De asemenea, în completarea abord ării obiectivului sunt prezentate opinii ale unor
personalit ăț i privind definirea conceptului, componente, carac teristici și etape ale
procesului decizional de mediu (subcapitolul 3.2.2.3). Este de re ținut faptul c ă lipsa unor
informa ții referitoare la evaluarea resurselor, a capitalul ui natural, incapacitatea de a
controla fenomenele naturale sau socio-economice, f ace ca deciziile s ă fie adoptate în
condi ții incerte. Decidentul trebuie s ă ia în calcul, atât problemele privind prevenirea
polu ării, cât și pe cele referitoare la utilizarea ra țional ă a resurselor naturale. Pentru a lua
decizia corect ă, managerii trebuie s ă dispun ă de informa ții relevante, care reduc
incertitudinea și sunt utile pentru scopul propus.
De asemenea, am avut în vedere și conceptul de economie, organiza ție și
management bazate pe cuno știn țe (cea mai modern ă abordare în management) și în
mod special, esen ța acestui concept – cuno știn țele, tendin țele în sistemul informa țional –
decizional al firmei, urmare acestei muta ții, precum și cerin țele adapt ării sistemelor
globaliz ării afacerilor și interna ționaliz ării firmelor. Pentru a fi cu adev ărat utili, pentru a
contribui la cre șterea performan țelor organiza ționale, este important ca angaja ții s ă poat ă
partaja și disemina cunoa șterea la nivelul întregii organiza ții și s ă o poat ă valorifica
corespunz ător, integrând-o armonios în produsele/serviciile o ferite. În acest context,
sistemul informa țional, bazat pe noua tehnologie informa țional ă, de ține un rol vital. Din
ra țiuni privind spa țiul tipografic al lucr ării, sistemul organiza țional nu se reg ăse ște în mod
evident în cuprinsul lucr ării, îns ă consider ăm atins acest subiect prin tratarea func ției de

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
17 organizare a managementului, în subcapitolul 3.1.2 ., unde este redat ă specificitatea
acesteia.
În condi țiile actuale ale evolu ției mediului ambiant și a caracterului global al
problematicii de mediu, stabilirea OBIECTIVULUI 13 : „Managementul strategic și rolul
lui determinant în managementul mediului” nu are nevoie, credem, de nicio justificare .
Obiectivul este abordat, în special în subcapitolul 3.5 . al tezei de doctorat. Managementul
strategic accentueaz ă caracterul previzional, anticipativ, preventiv al managementului
mediului, esen țial în gestionarea problematicii de mediu a organiz a ției, problematic ă
amplificat ă de efectele globaliz ării.Totodat ă, asigur ă adaptarea acesteia la dinamica
mediului s ău ambiant și cre șterea performan ței organiza ției. Managementul strategic ofer ă
mecanismul potrivit prin care strategia de mediu s e implementeaz ă continuu și
concomitent, se reactualizez ă în func ție de evolu țiile endogene și exogene organiza ției.
OBIECTIVUL 14 : „Managementul strategic – globalizarea afacerilor –
schimbarea” a fost ales, în principal, din acelea și ra țiuni și se reg ăse ște pe tot parcursul
lucr ării, cu elemente concrete, în subcapitolele 3.5, 4.1. ale lucr ării. Este un obiectiv
ancorat profund în realit ăț ile societ ăț ii contemporane .
În contextul actual, al tr ăsăturilor definitorii ale lumii contemporane, schimb area,
globalizarea afacerilor, interna ționalizarea firmelor, intensificarea concuren ței, revolu ția
cuno știn țelor, criza economico-financiar ă mondial ă etc. o provocare major ă pentru
supravie țuirea organiza țiilor este abilitatea acestora de a se adapta mediu lui lor, aflat în
permanent ă schimbare și de a valorificara oportunit ăț ile și a reduce riscurile generate de
aceste fenomene. Nu trebuie, îns ă – spun speciali știi 8 – căutat ă o firm ă ideal ă, ci una
modelat ă dup ă scopuri, oameni și culturi. Este nevoie de o firm ă reconfigurabil ă, care
poate trece, continuu, de la o strategie la alta, i ar structurile organizatorice trebuie s ă
urmeze strategiile. Numai a șa, strategiile pot deveni motor al schimb ării și performan ței,
și nu s ă devin ă o frân ă.
Teza nu putea fi conceput ă, fundamentat ă și realizat ă f ără OBIECTIVUL 15 :
„Schimbarea – caracteristica dominant ă asecolului XXI și impactul acesteia în
management” deoarece, a șa cum am ar ătat, realitatea evident ă a zilelor noastre, la început
de secol și de mileniu este schimbarea, care marcheaz ă evolu ția societ ăț ii și sfera tuturor
activit ăț ilor umane. Implica țiile schimb ării asupra organiza țiilor și managementului
acestora este urm ărit pe tot parcursul lucr ării și în mod evident, în subcapitolul 4.1. Pentru
a supravie țui și pentru a reu și, fiecare organiza ție va trebui s ă se transforme într-un agent
al schimb ării. A ține pasul cu ritmul rapid al schimb ărilor, constituie una dinte cele mai
mari provoc ări pentru managerii secolului XXI.
Nu avem, îns ă certitudini privind modul în care vor ar ăta societatea și organiza ția
viitorului. Marele savant Peter Drucker , contrar convingerii majorit ăț ii oamenilor,
sus ține c ă „în viitor nu va exista o expansiune, nu vor exista pie țe libere a șa cum am
in țeles noi pie țele libere, respectiv ca pie țe destinate schimbului de bunuri și servicii.
„Pia ța liber ă” de mâine este echivalent ă cu circula ția informa țiilor nu cu schimburile
comerciale. Iar din acest punct de vedere, în viito r va exista cu adev ărat o pia ță mondial ă
liber ă”. 9
OBIECTIVUL 16 : „Implica țiile economiei, organiza ției și managementului
bazate pe cuno știn țe în managementul mediului” este impus de realitatea zilelor
noastre, cuno știn țele au devenit factori cheie, de succes, iar ob ținerea de performan țe
economice este condi ționat ă, în primul rând, de existen ța și utilizarea capitalului de
cuno știn țe. Generarea, achizi ționarea și folosirea cuno știn țelor sunt extrem de importante
pentru ob ținerea profitului și totodat ă asigur ării sustenabilit ăț ii firmelor și economiei pe

8 Bogdan, I. , Management în organiza ția viitorului, sinteze și comentarii difuzate doctoranzilor
9 Drucker, P., The Essential Drucker. Selections from the Manageme nt Works of Peter F. Drucker , Meteor
Press, Bucure ști, 2010

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
18 termen lung, în contextul analizat. Obiectivul este tratat în subcapitolele 4.2. – 4.5 . ale
tezei.
Chiar dac ă principala resurs ă a noii economii sunt cuno știn țele – resurse intangibile-
resursele tangibile, care sunt limitate, nu trebuie depreciate, ci dimpotriv ă, cuno știn țele
trebuie folosite pentru a identifica noi modalit ăț i de protec ție și conservare a resurselor
mediului. Noua economie, economia ecologic ă, promoveaz ă cre șterea economic ă în
condi ții de protec ție sporit ă a mediului, accelerând reducerea consumului fizic, în
favoarea valorific ării informa ției și a cunoa șterii, deplasând centrul de greutate de la
investi ții în mijloacele fixe, la investi ții în capitalul uman.
În opinia noastr ă și nu numai, noul tip de firm ă – bazat ă pe cuno știn țe – trebuie s ă
fie o firm ă sustenabil ă. Aceasta, pe baza unei abord ări echilibrate din punct de vedere
economic, ecologic și social, valorific ă la un nivel superior cuno știn țele și celelalte
resurse de care dispune, generând eficien ță și performan ță , validate de pia ță și
recunoscute de societate. 10 În acest context, se impune o nou ă form ă de eficien ță –
ecoeficien ța, care presupune cuno știn țe, inovare, produse și servicii cu impact redus
asupra mediului.
Managementul bazat pe cuno știn țe este o știin ță în formare, un nou tip de
management al viitorului, în contextul competi ției interna ționalizate. Astfel, ne-am
exprimat covingerea c ă tot o noutate vor reprezenta și procesele manageriale de mediu,
fundamentate pe noi resurse și forme de capital derivate din cele dou ă concepte
economia și organiza ția bazate pe cuno știn țe. Concret, managementul cuno știn țelor
înseamn ă transformarea întregului capital intelectual în rez ultate , evident, cu impact și
asupra managementului mediului în organiza țiile economice.
În contextul analizat, se simte permanent nevoia îm bun ătăț irii activit ăț ii de
management al mediului, pe baza cuno știn țelor, combinate cu un management eficient al
acestora. P. Drucker remarca în acest sens, faptul c ă singurul lucru care va mai conta,
din ce în ce mai mult, în economiile na ționale, cât și în cele interna ționale, este
performan ța managerului în a face cuno știn țele productive.
OBIECTIVUL17 : „ Impactul problematicii de mediu în managementul riscului
în organiza ții, în contextul evolu țiilor mediului ambiant” s-a fixat având ca reper faptul
că, orice activitate și mai ales afacere este înso țit ă de risc, riscul evoluând în tandem cu
profitul, dup ă zicala popular ă ,,cine nu risc ă, nu câ știg ă”. Problematica riscului, abordat ă
în subcapitolul 7.7. a tezei de doctorat, rezult ă din faptul c ă tr ăim într-o civiliza ție a
riscului. Problematica mediului genereaz ă un risc specific, datorit ă caracteristicilor sale
particulare, ce reflect ă complexitatea mediului, num ărul mare de ecosisteme și organisme,
modul în care acestea interac ționeaz ă între ele, generând, atât un grad înalt de
complexitate, cât și un nivel semnificativ de incertitudine.
De și realitatea prin evenimentele produse confirm ă, din p ăcate, importan ța și
actualitatea riscului aferent problematicii de medi u, în afacerile și mediul contemporan,
în managementul organiza țiilor, este prea pu țin abordat atât teoretic, cât și mai ales
practic, în total ă disonan ță cu importan ța și actualitatea problematicii. Consider ăm
necesar, includerea în tipologia general ă a riscurilor a riscului de mediu și chiar a
riscului de a polua. Civiliza ția riscului, ca mod de existen ță a organiza țiilor și de derulare
a afacerilor, arat ă un reputat specialist 11 , oblig ă la preluarea aceastei problematici noi și
dificile în obiectul managementului, în func țiile sale, în subsistemele lui, în func țiunile
organiza ției, altfel, aceast ă realitate, r ămâne la nivel declarativ, neavând instrumentarul
de opera ționalizare în practica social ă .

10 Nicolescu, O.,Nicolescu, L., Economia, firma și managementul bazate pe cuno știn țe, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2005, p. 106
11 Bogdan, I., Managementul riscului în afaceri între realit ăț ile și cerin țele lumii contemporane , Editura
Universitar ă, Bucure ști, 2009 p. 20

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
19 În completarea abord ării problematicii de mediu a organiza țiilor economice,
partea a 2-a a tezei de doctorat abordeaz ă Tendin țe na ționale și
interna ționale în domeniul managementului mediului .
Un num ăr de 10 obiective (obiectivele 18-28) fundamenteaz ă aceast ă parte a tezei de
doctorat, acestea fiind tratate pe parcursul capi tolelor 6,7,8 ale lucr ării.
Teza nu putea fi conceput ă, fundamentat ă și realizat ă fără OBIECTIVUL 18 :
„Cadrul normativ general al problematicii mediului : reglement ări, norme și standarde
na ționale și interna ționale, realit ăț i și cerin țe”, deoarece, asigur ă cadrul legal al
func țion ării organiza țiilor economice în domeniul mediului, cu implica ții în managementul
general și în managementul mediului în special. Obiectivul e ste abordat în subcapitolele
6.1. 6.2. 6.3. 6.4 . ale lucr ării și ofer ă o imagine de ansamblu asupra unor realit ăț i și cerin țe
privind tematica abordat ă, din perspectiva unui practician în domeniu. De re marcat, este
num ărul impresionant de reglement ări, norme, standarde, conven ții, tratate, care, de și au
fost agreate la nivel interna țional, nu î și g ăsesc locul în realitatea practic ă ex. Protocolul
de la Kyoto.
OBIECTIVUL 19 : „Impactul necesar al reglement ărilor de mediu în toate
structurile de înva ță mânt și preg ătire a personalului” a fost ales pornind de la premisa
că o educa ție ecologic ă (de mediu) ofer ă cadrul pentru recunoa șterea valorilor ecologice,
îmbun ătăț irea calit ăț ii vie ții și un mediu mai curat pentru genera țiile viitoare. Obiectivul
este abordat în subcapitolul 6.1.4. și 6.3 . al tezei de doctorat. Aplicarea reglement ărilor de
mediu presupune cunoa șterea acestora. Primordial, este nevoie de con știentizarea
popula ției asupra rolului fiec ăruia în gestionarea problemelor de mediu. Un exemp lu este
dat de colectarea selectiv ă a de șeurilor, o prevedere legislativ ă obligatorie, dar f ără a fi
pus ă în practic ă, decât par țial, cel pu țin la nivel na țional.
Educa ția de mediu poate ajuta oamenii s ă câ știge cuno știn țe, deprinderi, motiva ții,
valori și angajamente de care au nevoie pentru a gestiona e ficient resursele p ământului și
de a- și asuma r ăspunderea pentru men ținerea calit ăț ii mediului.
Obiectivele educa ției de mediu sunt asem ănătoare în toat ă lumea: men ținerea și
îmbun ătăț irea calit ăț ii mediului, prevenirea problemelor de mediu în vii tor, iar rolul
educa ției în acest sens, este de necontestat: „Educa ția trebuie recunoscut ă ca procesul prin
care oamenii și societ ăț ile umane pot s ă-și ating ă poten țialul maxim. Educa ția este
esen țial ă pentru promovarea dezvolt ării durabile și îmbun ătăț irea capacit ăț ii oamenilor
de a rezolva problemele de mediu și dezvoltare […] Educa ția este…drumul c ătre
egalitatea șanselor, c ătre o democra ție s ănătoas ă și echitabil ă, c ătre o economie
productiv ă și o dezvoltare durabil ă” [Rio de Janeiro, Agenda 21, 1992].
OBIECTIVUL 20 : „Sisteme, metode și tehnici de management generale și
specifice de management în problematica general ă a mediului ” a fost fixat pornind de la
certitudinea c ă una din “piesele de rezisten ță ” ale managementului este metodologia,
sistemul metodologic, care, potrivit opiniilor repu tatului specialist O. Nicolescu , asigur ă
“scientizarea” managementului. Obiectivul a fost a vut în vedere pe tot parcursul tezei de
doctorat, iar ca elemente concrete, a fost abordat în capitolul 7 al lucr ării.
Exercitarea func țiilor și rela țiilor de management la nivelul fiec ărei organiza ții se
realizeaz ă prin sistemul de management. Definit de c ătre speciali ști 12 ca “ ansamblul
elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informa țional, motiva țional etc. din
cadrul organiza ției, prin intermediul c ăruia se exercit ă ansamblul proceselor și rela țiilor
de management în vederea ob ținerii unei eficacit ăț i și eficien țe cât mai mari ”, în
organiza ția modern ă, sistemul de management are la baz ă un complex de principii, reguli
și cerin țe, care asigur ă modelarea sa în concordan ță cu cerin țele științei managementului.

12 Nicolescu, O.,Verboncu I. , Fundamentele managementului organiza ției , Editura Universitar ă, Bucure ști,
2008, p. 177

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
20 OBIECTIVUL 21 : „Evaluarea performan ței de mediu a organiza ției”, credem
că nu necesit ă niciun fel de argumente, întrucât, f ără performan ță , nu se poate aborda
știin țific niciun domeniu. Ca urmare, în limita cerin țelor exprese și al spa țiului rezonabil al
tezei de doctorat, aceste aspecte au fost prezentat e în subcapitolul 7.1.4 .
OBIECTIVUL 22 : „Managementul prin obiective, analiza diagnostic, ca
metode și tehnici de managementul mediului ” s-a ales , având în vedere întreg
arsenalul de sisteme, metode și tehnici manageriale (peste 100) la care au f ăcut referire
seciali știi în operele lor 13 necesare pentru a conduce în mod eficace o organiz a ție, care se
pot adapta și aplica în toate segmentele managementului, și totodat ă pot fi utilizate
combinat, multiplicându-li-se, astfel, avantajele. Îns ă, din ra țiuni privind spa țiul tipografic
al lucr ării, am detaliat doar câteva dintre acestea, și anume: sistemul de management prin
obiective în subcapitolul 7.2.1, tabloul de bord în subcapitolul 7.2.2, și altele, redate în
tratarea obiectivelor urm ătoare.
Fixarea OBIECTIVULUI 23 : „Reingineria proceselor de afaceri și impactul ei
în managementul mediului” a fost determinat ă de continuarea abord ării sistemului
metodologic al managementului mediului și a fost abordat în subcapitolul 7.2.5 . al tezei de
doctorat.
Reengineering – ul proceselor de afaceri, presupune o transformare radical ă a
organiza ției în scopul eficientiz ării proceselor acesteia, ca r ăspuns la schimbarea din
organiza ții și ca form ă de reac ție a managementului la transform ările produse în mediul
ambiant, na țional și interna țional. Reengineering- ul verde (Green Reengineering) este
un nou termen pentru a descrie aplicarea – procesul ui de reengineering – conceptului
contemporan de m ăsurare a performan țelor și anume, a impactului asupra mediului.
Ini țiativa de Reengineering verde reprezint ă o provocare pentru valorile care stau la baza
organiza ției și pentru cultura organiza țional ă – deseori schimbate în desf ăsurarea acestui
proces. Reengineering-ul verde produce modific ări radicale și sprijin ă procesele de
business pentru a realiza îmbun ătăț iri considerabile în contribu ția firmei la calitatea
mediului și durabilitate.
OBIECTIVUL 24 : „Balanced Scorecard ca instrument al managementul ui
strategic, pentru implementarea dezvolt ării durabile în organiza ții” a fost stabilit din
necesitatea de a oferi un model pentru construirea unei strategii bazate pe cerin țele
dezvolt ării durabile și a fost tratat în subcapitolul 7.2.6 . Propus ini țial drept sistem de
măsurare a performan ței, conceptul Balanced Scorecard a evoluat de-a lun gul timpului,
devenind un sistem mai cuprinz ător de management al performan ței. In cele din urm ă, a
fost transformat într-un sistem de management strat egic pentru gestionarea performan ței în
cadrul unei organiza ții.14 La nivelul organiza țiilor, obiectivele strategice trebuie s ă țin ă
seama de cele trei componente ale dezvolt ării durabile (economic + mediu + social) dar și
de cele patru perspective care alc ătuiesc orizontul managerului: financiar ă, a pie ței și
partenerilor, a proceselor interne, a cre șterii – dezvolt ării, inspirate din Balanced
Scorecard.
OBIECTIVUL 25 : „ Rolul benchmarkingu-lui în implementarea celor m ai bune
practici de mediu” continu ă seria obiectvelor privind abordarea sistemului metodologic
al managementului mediului și este tratat în subcapitolul 7.2.3 . al tezei de doctorat.
Benchmarking de mediu este un instrument eficient p entru analiza practicilor de
mediu și a indicatorilor care conduc la performan țe de mediu net superioare, simultan cu
cre șterea performan ței economice . Cu alte cuvinte, benchmarking-ul ajut ă companiile s ă

13 Nicolescu, O ., Sisteme, metode și tehnici manageriale ale organiza ției , Editura Economic ă, Bucure ști,
2000
14 Brudan, A ., From Management Accounting to Strategic Execution a nd System Thinking: the Balanced
Scorecard (r)evolution and new research agenda , Conferinta "3 rd Audit and Accounting Convergence",
Edi ția 2008, Cluj-Napoca, România.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
21 ating ă o performan ță bun ă de mediu, prin înv ăț area de la cei mai buni. Benchmarking-ul,
nu înseamn ă doar identificarea celor mai bune tehnici disponib ile, în spe ță BAT (best
avaible tehniques) privind mediul, ci mai degrab ă caut ă cum aceste practici pot fi adaptate
organiza ției. Valoarea adevarat ă a benchmarking-ului se remarc ă atunci când organiza ția
și-a integrat cu succes cele mai bune practici în opera țiile sale prin angajamentul
strategic pentru îmbun ătăț ire continu ă.
OBIECTIVUL 26 : „Cerin țe și perspective de ansamblu în managementul
mediului” s-a fixat ca urmare a gradului crescut de con știentizare a importan ței
managementului mediului în sus ținerea și dezvoltarea afacerilor. Companiile devin tot
mai con știente de necesitatea de a în țelege implica țiile problematicii de mediu în
procesele de management. În tratarea obiectivului, s-au prezentat, în capitolul 8 al lucr ării,
cerin țele standardizate ale sistemului de managementul me diului ce se constituie ca
elemente fundamentale ale acestuia: politica de me diu, planificarea de mediu,
implementarea și func ționarea sistemului de managementul mediului, m ăsurare,
verificare, evaluare și ac țiuni corective, analiza efectuat ă de conducere, în accep țiune
standardizat ă și recunoscut ă interna țional, conform ISO 14001, ISO 14004 și EMAS
( Schema de management de mediu și audit) .
OBIECTIVUL 27 : „Specificitatea sistemelor de managementul mediulu i” s-a
ales, deliberat, pentru a da concrete țe problematicii managementului, adic ă domeniului de
doctorat, în care am f ăcut preg ătirea doctoral ă și cercetarea știin țific ă pentru realizarea
tezei de doctorat. Obiectivul a fost abordat în subcapitolele 8.1. 8.2. 8.3. 8.4 . și 8.5. ale
lucr ării și eviden țiaz ă tipologia standardelor concepute pentru a constit ui fundamentul
sistemului de managementul mediului. Obiectivul a fost fixat plecând de la premisa c ă
sistemele de managementul mediului (SMM) ofer ă o modalitate structurat ă și sistemic ă de
integrare a problematicii de mediu în toate aspecte le activit ăț ii unei companii.
Standardele ISO 14001 și ISO 14004 definesc acela și sistem de managementul
mediului, îns ă fiecare are rol diferit: Ghidul de utilizare, ofer it de ISO 14001, prevede
cerin țele pentru crearea, implementarea, men ținerea și îmbun ătăț irea continu ă a unui
sistem de management de mediu, în timp ce Standard ul ISO 14004 con ține recomand ări
referitoare la crearea, implementarea și men ținerea sistemului de management de mediu
constituit, în principal, dup ă liniile directoare ale standardului ISO 14001.
Am abordat comparativ cele dou ă tipuri de sisteme de managementul mediului,
conform ISO 14001, 14004 și EMAS eviden țiând diferen țele și avantajele acestora.
OBIECTIVUL 28 : „Preocuparea pentru rezolvarea problemelor și protejarea
mediului – o ștachet ă a performan ței managementului organiza țiilor ” a fost fixat
având la baz ă premisa că, evolu ția organiza ției moderne este marcat ă, în prezent, de
amplificarea interdependen țelor cu mediul în care î și desf ăș oar ă activitatea; mai mult, factorul
ecologic al mediului ambiant al organiza ției condi ționeaz ă fundamental performan ța
managementului organiza țiilor. Obiectivul a fost tratat pe tot parcursul te zei.
Mediul ambiant al organiza ției și implicit factorul ecologic are un rol determinan t
în întreaga construc ție conceptual ă a organiza ției, începând de la strategiile de dezvoltare
și continuând cu identificarea și valorificarea oportunit ăț ilor ap ărute, rolul organiza ției și a
managementului acesteia fiind de a exploata aceste evolu ții pentru performan ța general ă a
organiza ției.
Astfel, evaluarea impactului activit ăț ii organiza ției asupra mediului, angajamentul
managementului de prevenire a polu ării mediului, gestionarea judicioas ă a resurselor
organiza ției, integrarea principiilor dezvolt ării durabile în managementul organiza ției,
îmbun ătăț irea continu ă a performan țelor de mediu ale organiza ției, conduc la
îmbun ătăț irea performan țelor economice ale organiza țiilor. Performant înseamn ă
nepoluant, un management preventiv, respectând prin cipiile cre șterii și dezvolt ării
durabile, în toat ă complexitatea acestui concept.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
22 Partea a III-a a tezei de doctorat a fost destinat ă cercet ării știin țifice
selective unde s-a urm ărit ob ținerea de informa ții necesare valid ării
conceptelor de baz ă ale tezei de doctorat și formul ării de solu ții
sustenabile pentru obiectivele identificate, pornin d de la realit ăț ile și cerin țele actuale,
privind managementul problematicii de mediu în orga niza țiile economice.
Ideea care ne-a condus pe parcursul reali z ării acestei p ărți a tezei de doctorat, a fost
aceea c ă nu ne putem limita doar la prezentarea conceptelor teoretice f ără s ă sus ținem și
practic aceste concepte, ce rost ar avea s ă formul ăm concluzii, opinii sau recomand ări în
condi țiile în care singurele noastre argumente sunt cele rezultate din documentarea
bibliografic ă, f ără racordarea la cerin țele reale ale devenirii lor calitative previzibile în
cadrul organiza țiilor.
Subliniem, efortul de documentare considera bil, efort impus de complexitatea,
amploarea și diversitatea problemelor tratate, efort inevitabi l obiectiv și care, consider ăm
noi c ă, a meritat pe deplin. Apreciem c ă, nu putem aborda o tez ă de doctorat, f ără o
cercetare știin țific ă care s ă oglindeasc ă realitatea și s ă ofere certitudinea c ă au fost stabilite
măsurile optime ce se impun, care s ă confirme sau s ă infirme opiniile, cercetare pe ale
cărei concluzii s ă se fundamenteze problemele teoretice și racordarea lor la cerin țele
practicii previzibile.
Alegerea modalit ăț ii optime de cercetare prin care s ă sus ținem cele prezentate nu a
fost simpl ă. Am pornit, îns ă de la ideea c ă o cercetare știin țific ă selectiv ă este
recomandat ă, ținând cont de complexitatea problemelor abordate, u n alt tip de cercetare
presupunând eforturi de organizare și realizare mult mai mari f ără a exista certitudinea
ob ținerii unor informa ții care s ă acopere mai bine aspectele prezentate pe parcursul tezei
de doctorat, în condi țiile în care, obiectivul nostru a fost reflectarea realit ăț ii pentru a putea
anticipa viitorul, pentru a formula concluzii și solu ții viabile și pertinente.
Prin urmare, sub îndrumarea valoroas ă a conduc ătorilor știin țifici, am ales și
definitivat o colectivitate de cercetare elevat ă compus ă din: cadre didactice universitare,
doctoranzi în management, manageri și speciali ști în domeniu. Cercetarea știin țific ă a fost
realizat ă pe un e șantion de 200 de responden ți, utilizându-se un set de 15 întreb ări
deschise, închise și mixte. Rezultatele au fost reprezentate sub form ă de grafice .
Efortul impus de realizarea cercet ării știin țifice selective și-a atins scopul urm ărit,
conturarea realit ăț ilor și cerin țelor actuale și de perspectiv ă ale managementului mediului
în organiza țiile economice, în condi țiile evolu țiilor contemporane, abordând, în special
problemele de fond, și anume:
aspectele metodologice privind cercetarea efectuat ă;
tratarea și interpretarea rezultatelor cercet ării știin țifice selective;
fundamentarea conceptelor teoretico – metodologice prin cercetarea știin țific ă
selectiv ă efectuat ă.
Din aspectele introductive generale, prezentate sintetic, consider ăm c ă rezult ă,
fără echivoc, structurarea de ansamblu a tezei de doct orat pe cele dou ă componente
distincte, dar complementare:
/head2right partea de fundamentare teoretic ă a conceptelor, pe baza bibliografiei studiate;
/head2right partea practic ă, constând în cercetarea știin țific ă selectiv ă, la care am f ăcut referire
în paragrafele anterioare și care are la rândul ei urm ătoarele componente distincte :
/square4 starea actual ă a managementului mediului;
/square4 muta țiile previzibile în managementul mediului din perspectiva
globaliz ării problematicii de mediu, globaliz ării afacerilor și
interna ționaliz ării firmelor, trecerii la economia, organiza ția și
managementul bazate pe cuno știn țe.
Firesc, ca orice lucrare știin țific ă, și teza noastr ă de doctorat s-a finalizat cu o
parte distinct ă, partea a IV-a, intitulat ă “ Sinteza concluziilor, opiniilor și

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
23 contribu țiilor personale”, asupra c ăreia vom reveni.
Datorit ă complexit ăț ii și dinamicii problematicii abordate, nu putem avea p reten ția
că abordarea a solu ționat problematica în totalitatea ei, îns ă, avem speran ța c ă am reu șit o
analiz ă coerent ă, cu solu ții pertinente, fundamentate de o experien ță practic ă, atingându-
ne obiectivele fixate.
Teza de doctorat se refer ă la un domeniu în care lucr ările de specialitate nu sunt
excesive, nu numai în literatura autohton ă ci chiar pe un plan mai larg, interna țional.
Demersul întreprins a impus o metodologie a cercet ării variat ă, care a vizat în principal:
/xrhombus studiul unei bibliografii generale și de specialitate asupra situa ției teoretice și
practice, realizat în vederea asimil ării și aprofund ării cuno știn țelor necesare pentru
realizarea unei lucr ări fundamentate știin țific;
/xrhombus recurgerea la analiza general – particular sau part icular – general în elaborarea și
fundamentarea conceptelor și în țelegerea și opera ționalizarea fenomenelor studiate ;
/xrhombus realizarea unei cercet ări știin țifice adecvate, prin care s-a urm ărit aprofundarea
anumitor aspecte prezentate mai sus, din punct de v edere al situa ției concrete.
Dimensiunea tezei de doctorat se circumscrie varia țiilor acceptate interna țional,
fiind departe de a fi epuizat tema, ci, mai degrab ă, deschizând anumite por ți pentru studii
aprofundate, mult mai complexe, deci, pentru contin uarea cercet ării știin țifice pe un plan
mai larg, impus de situa ția actual ă a problematicii de mediu în organiza țiile economice din
România.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
24 Concluzii finale

Așa cum am ar ătat în partea introductiv ă a rezumatului tezei de doctorat, întreaga
lucrare a fost conceput ă și structurat ă pe baza a 30 de obiective (jaloane), probleme.
Motivarea importan ței fiec ărui obiectiv și modul de rezolvare în lucrare, au fost
explicitate în considera țiile introductive și în structurile tezei de doctorat.
Prin tratarea teoretic ă și practic ă a acestor obiective, s-au conturat concluziile,
opiniile și solu țiile, redactate la finalul fiec ărei p ărți a tezei de doctorat, precum și
concluziile, opiniile și solu țiile finale, din sinteza acestora.
Partea I a tezei de doctorat, intitulat ă „Elemente conceptuale generale
privind managementul mediului în lumea contemporan ă”, a fost conceput ă
și structurat ă pentru a solu ționa conceptual și pragmatic primele 17 obiective men ționate .
Urmare abord ării obiectivelor men ționate, s-au conturat, în esen ță , urm ătoarele
concluzii, opinii și solu ții:
Prin tratarea obiectivului 1 : „Problematica mediului în lumea contemporan ă”,
am concluzionat elementele privind gravitatea previ ziunilor și a consecin țelor
amenin ță rilor ecologice actuale. Astfel, în viitor vom asis ta la cre șterea tensiunilor
sociale, cu prec ădere între cei s ăraci și cei boga ți, pe m ăsura ce competi ția pentru resursele
vitale se intensific ă.
Opera ționalizarea conceptual ă și practic ă a tezei de doctorat, ne-a condus la
concluzia c ă singura modalitate știin țific ă de a aborda Managementul mediului este ca
subsistem al managementului general . De asemenea, urmare trat ării obiectivului 2 :
“Managementul mediului ca subsistem al managementul ui general”, am concluzionat c ă
toate componentele generale ale managementului, a le subsistemelor acestuia, toate
func țiile managementului general, func țiunile organiza ției se reg ăsesc și în managementul
mediului având, îns ă particularit ăț i caracterizate în tratarea obiectivului respectiv.
Din tratarea celui de al 3-lea obiectiv : „Stadiul actual al cunoa șterii în
managementul mediului” , s-a conturat, de asemenea, concluzia, c ă managementul
mediului are o istorie relativ scurt ă (anii 90), în prezent, îns ă, la nivel mondial se bucur ă
de o larg ă recunoa ștere. Managementul mediului înregistreaz ă o dezvoltare rapid ă și pe
multiple planuri, reprezentând o provocare datorit ă complexit ăț ii problematicii și
implica țiilor în managementul organiza țiilor. Simpla conformare cu legea nu este
suficient ă și multe companii au optat pentru strategii dincolo de conformare, considerând
că prevenirea și controlul efectiv al polu ării nu se pot realiza exclusiv prin solu ții
tehnologice, ci trebuie abordate în baza unui siste m de management integrat
managementului general al companiei.
Îns ă, în ceea ce prive ște abordarea managementului mediului la nivel na țional,
concluzia validat ă de cercetarea știin țific ă, este c ă, în majoritatea organiza țiilor, (în opinia
a 56% dintre responden ți) se cunoa ște par țial și se ține seama ca atare de managementul
mediului, de c ătre managerii și personalul organiza ției. Dintre m ăsurile indicate de c ătre
responden ți, pentru a schimba percep ția și interesul managerilor și personalului
organiza ției fa ță de managementul mediului, red ăm urm ătoarele:
1. instruirea personalului din organiza ții : traininguri periodice a întregului
personal, traininguri pentru manageri privind respo nsabilit ăț ile managementului în
problematica de mediu a organiza ției ( în opinia a 41% dintre responden ți );
2. con știentizarea popula ției și educa ția ecologic ă (schimbarea percep ției asupra
protec ției mediului prin programe de informare, campanii de sensibilizare a
popula ției privind efectele activit ăț ilor curente asupra mediului; o informare
periodic ă prin massmedia privind consecin țele polu ărilor accidentale, pentru
con știentizarea tuturor; educa ția tinerei genera ții în ceea ce prive ște mediul,

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
25 crearea unui cadru și a unui sistem coerent de m ăsuri de respectare a principiilor
managementului mediului – în opinia a 28% dintre re sponden ți);
3. o legisla ție mai restrictiv ă și controlul aplic ării acesteia, aplicarea m ăsurilor
pecuniare ( în opinia a 17% dintre responden ți);
4. includerea aspectelor legate de mediu ca orientare strategic ă la nivel de
organiza ție , inclusiv prin implementarea unui sistem de manag ement de mediu (în
opinia a 10% dintre responden ți).
În opinia noastr ă, managementul mediului în organiza țiile economice trebuie s ă fie
tratat ă cu prioritate de c ătre managementul organiza ției și totodat ă, trebuie s ă fie „
ancorat ă” în strategia organiza ției.
Un m ănunchi de trei obiective ( obiectivul 4; obiectivul 5; obiectivul 6;) , care au stat la
baza structur ării acestei p ărți vizeaz ă impactul globaliz ării problematicii mediului, a
efectelor ecologice, a afacerilor și interna ționaliz ării firmelor asupra managementului
mediului. Am concluzionat c ă, între mediu și globalizare exist ă o intercondi ționare
evident ă, c ă globalizarea ofer ă multe oportunit ăț i, dar implic ă și amenin ță ri semnificative
pentru om și mediul înconjur ător, care trebuie gestionate printr-un management a decvat,
performant. Suntem solidari propunerii avansate de speciali știi în domeniu, în privin ța
unei guvern ări globale, mai bune, a mediului și totodat ă, subscriem opiniei privind
necesitatea unei reforme a globaliz ării, prin combaterea s ărăciei, reducerea efectelor
înc ălzirii globale și utilizarea responsabil ă a resurselor naturale. 15
Din tratarea celui de al 7-lea obiectiv : „Degradarea mediului și impactul ei în
perfec ționarea managementului general și al managementului mediului în special” , s-a
conturat, de asemenea, concluzia c ă fragilitatea ecosistemelor impun o aten ție special ă,
care trebuie acordat ă gestion ării resurselor naturale, printr-un management gener al și de
mediu prioritar în munca managerilor organiza țiilor economice. Este nevoie de o
perfec ționare continu ă a managementului factorilor de mediu, în func ție de specificitatea și
nivelul de degradare al acestora, valorificând ava ntajele tehnologiilor actuale. În opinia
noastr ă, starea actual ă de degradare a factorilor de mediu, impune, ca pri ncipal ă m ăsur ă
de perfec ționare a managementului general, integrarea compon entei de mediu, a
obiectivelor de mediu în func țiile manageriale ,în componentele, sistemele aces tuia,
precum și în func țiuniile organiza țiilor și în neofunc țiunea de cuno știn țe.
Propunerile privind modernizarea și eficientizare managementului mediului în
organiza țiile economice, desprinse din tratarea p ărții teoretico-metodologice și validate
prin cercetarea știin țific ă selectiv ă, vizeaz ă:
/head2right îmbun ătăț irea modului de abordare a problematicii mediului – ca și func țiune
distinct ă a organiza ției;
/head2right accentuarea rolului planific ării strategice de mediu și a metodelor moderne de
construire a strategiilor de mediu;
/head2right accentuarea caracterului știin țific, a utiliz ării cuno știn țelor și calit ăț ilor
capitalului uman în fundamentarea deciziilor, din p erspectiva managementului
mediului;
/head2right încurajarea și stimularea creativit ăț ii în managementul mediului;
/head2right implicarea managementului de top în managementul me diului;
/head2right continuarea și adâncirea cercet ării știin țifice privind obiectul, func țiile și
activit ăț ile managementului mediului.
Din tratarea celui de al 8 obiectiv : „Organiza ția ca poluant și ca obiectiv major a
managementului mediului”, concluzion ăm c ă activit ăț ile de prevenire, control și
combatere a polu ării mediului, generate în special de organiza țiile economice, trebuie
gestionate printr-un management al mediului, integr at managementului genereral al

15 Stiglitz , J.,E., Mecanismele Globaliz ării, Editura Polirom, Ia și, 2008

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
26 organiza ției. Concluzia noastr ă a fost pe deplin validat ă de rezultatele cerecet ării știin țifice
selective: abordarea sistemic ă a managementului mediului conduce la cre șterea
performan ței și prestigiului societ ăț ii.
Concluziile desprinse urmare abord ării obiectivului 9 : „Rela ția tehnologie – mediu
și impactul ei în management”, arat ă o evident ă leg ătur ă între evolu ție și cunoa ștere în
domeniul tehnologiei și gradul de poluare al mediului. Aplicarea și valorificarea
tehnologiilor de ultim ă genera ție, a tehnologiilor curate depinde de managerii
organiza țiilor în a c ăror sarcin ă cad astfel de decizii, nu de pu ține ori costisitoare.
Urm ătoarele trei obiective ( obiectivul 10: „Managementul mediului: concept,
componente, func ții și principii specifice”; obiectivul 11: „Func ții și neofunc ții ale
managementului general din perspectiva managementul ui mediului ”; obiectivul 12:
„Componentele sistemului de management al organiza ției și specificitatea lor în
managementul mediului ”), au confirmat, de asemenea, f ără echivoc, c ă managementul
mediului este un subsistem al managementului genera l al organiza ției, în care sunt
opera ționalizate toate func țiile, principiile și componentele managementului general care
își confirm ă rolul, într-un cadru de specificitate relativ nou, dar util pentru om, organiza ție
și omenire.
Acest obiectiv a reflectat și contribuit la conturarea teoretic ă și practic ă a rela țiilor
conceptului de management în general, cu management ul mediului, în special. Acesta
reprezint ă în fapt, esen ța întregii teze de doctorat, având în vedere import an ța primordial ă,
definitorie, pe care managementul în general și managementul mediului în particular, o
au în lumea contemporan ă.
Conceptul de management al mediului, reprezint ă prioritatea oric ărei organiza ții,
dar, a șa cum am ar ătat, este nedefinit corespunz ător rolului și importan ței lui în lumea
contemporan ă, nu se asigur ă rela ția fireasc ă cu semnifica ția profund ă, știin țific ă și practic ă
a acestui concept, cu conceptul general de managem ent care se știe, este principala cale
de cre ștere economic ă.
Afirm ăm, deci, în urma analizei și sintezei principalelor concluzii par țiale c ă locul
acestui obiectiv în cadrul tezei este fundamental. Pornind de la ideea care a subordonat
întreaga tez ă de doctorat, și anume faptul c ă managementul mediului este un subsistem al
managementului general al organiza ției, func țiile managementului general guverneaz ă
întregul mod de abordare al acestuia. În urma cerce t ării documentare, precum și a
cercet ării știin țifice selective efectuate, putem îns ă identifica și orienta, cu succes
cristalizarea neo-func țiilor managementului – cea de identificare a zonelo r de cuno știn țe
disponibile, de stabilirea a necesarului de cuno știn țe, de asigurare a necesarului de
cuno știn țe și cea de consolidare și valorificare a cuno știn țelor, f ără de care nu se poate
edifica un management al mediului eficient și de perspectiv ă.
Din opera ționalizarea urm ătoarelor dou ă obiective (obiectivul 13:
„Managementul strategic și rolul lui determinant în managementul mediului” și
obiectivul 14: „Managementul strategic – globalizarea afacerilor – schimbarea”), s-a
confirmat concluzia c ă, în contextul actual, al evolu țiilor mediului ambiant al firmei și al
globaliz ării problematicii actuale de mediu, managementul mediului necesit ă o abordare
anticipativ ă, preventiv ă, o strategie flexibil ă și un management strategic adecvat, care s ă
conduc ă spre performan țe manageriale superioare. Previziunea, planificare a strategic ă și
strategiile de mediu devin esen țiale pentru realizarea unui management al mediului
performant, în condi țiile evolu ției actuale ale mediului ambiant al organiza ției :
schimbarea, incertitudinea, criza economico financ iar ă, globalizarea afacerilor și
interna ționaliz ării firmelor. Stabilirea unor obiective SMART și conturarea unor strategii
de mediu, în jurul acestora, pot conduce la maximi zarea eficien ței, la o alocare mai
ra țional ă a resurselor și la posibilitatea expansiunii organiza ției pe pia ța interna țional ă și
global ă.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
27 Din tratarea urm ătoarelor obiective (obiectivul 15: „Schimbarea – caracteristica
dominant ă asecolului XXI și impactul acesteia în management”; obiectivul 16:
„Implica țiile economiei, organiza ției și managementului bazate pe cuno știn țe în
managementul mediului”; obiectivul 17: „Impactul problematicii de mediu în
managementul riscului în organiza ții în contextul evolu țiilor mediului ambiant”), s-a
conturat, concluzia c ă, fără a a șeza, la baza cercet ării știin țifice efectuate, muta țiile
previzibile în organiza ția viitorului și impactul lor în managementul organiza ției, nu
aveam baza necesar ă pentru a elabora teza de doctorat, de actualitate, originalitate și
perspectiv ă. Astfel, obiectivele care au stat la baza structur ării acestei p ărți vizeaz ă
impactul noii economii, organiza ții și management bazate pe cuno știn țe, efectele
schimb ării, a riscului și incertirtudinii, toate, sub spectrul crizei econ omico-financiare.
Am concluzionat, c ă opera ționalizarea acestor obiective vizeaz ă cel mai pregnant partea
calitativ ă a concluziilor, opiniilor și solu țiilor formulate, ca urmare a impactului
considerabil asupra evolu ției lumii contemporane, a cuno știn țelor, a capitalului de
cuno știn țe, a capitalului intelectual, al noului rol și loc al resurselor umane, toate
constituindu-se în concluzii, opinii și solu ții peste care nu se poate trece, în orice demers
știin țific realizat și, ca urmare, nu numai c ă am ținut sema, ci, am decelat toate opiniile,
concluziile, solu țiile posibile ale tezei de doctorat, utilizându-le în aceste direc ții, deoarece
toate au impact major în managementul mediului.
Partea a II a , a tezei de de doctorat, Tendin țe na ționale și interna ționale în
domeniul managementului mediului a fost construit ă conceptul și pragmatic
în baza a 11 obiective și vizeaz ă, cadrul general de reglementare a problematicii de mediu
și componentele de baz ă ale tezei de doctorat – sistemele de management de mediu. Ca
urmare, în structura acestei p ărți, s-au materializat cerin țele a 11 obiective, redate în
continuare.
Astfel, prin obiectivul 18, și anume, „Cadrul normativ general al problematicii
mediului : reglement ări, norme și standarde na ționale și interna ționale, realit ăț i și
cerin țe” , am eviden țiat criteriile de func ționare, din punct de vedere al protec ției
mediului, ale organiza țiilor economice. Necesitatea respect ării acestor cerin țe este
evident ă, aceasta fiind, și concluzia trat ării acestui obiectiv.
De asemenea, am concluzionat, c ă dac ă pân ă la momentul crizei
economico-financiare mondiale problemele de mediu e rau abordate de c ătre cele mai
înalte organisme mondiale, și f ăceau parte ca regul ă, din cele mai importante reuniuni –
summituri interna ționale, din p ăcate, de când se manifest ă mai acut consecin țele crizei,
astfel de evenimente, fie c ă au disp ărut, fie c ă nu mai au un r ăsunet corespunz ător.
Din tratarea celui de al 19 obiectiv : „Impactul necesar al reglement ărilor de
mediu în toate structurile de înv ățământ” concluzia esen țial ă care se desprinde, vizeaz ă
nevoia stringent ă de educa ție ecologic ă în toate structurile de înva ță mânt, mai cu seam ă
în preg ătirea personalului, premisa implement ării managementului mediului în oragniza ții.
Întreaga construc ție a tezei de doctorat era de neconceput, f ără opera ționalizarea
celui de al 20 obiectiv , și anume „Sisteme, metode și tehnici de management generale și
specifice de management în problematica general ă a mediului”. Cu deplin temei, sus ține
specialistul în management, Ovidiu Nicolescu c ă sistemul metodologic “scientizeaz ă”
managementul, deci, inclusiv, managementul în care am f ăcut cercetarea știin țific ă, fiind,
de asemenea, o concluzie fundamental ă a acestei p ărți.
Din tratarea celui de al 21 obiectiv , „Evaluarea performan ței de mediu a
organiza ției ”, s-a conturat concluzia c ă performan ța de mediu a organiza ției este
rezultatul muncii în echip ă, fiecare angajat având un rol determinant în ob ținerea și
îmbun ătăț irea acesteia. Cultura organiza țional ă influen țeaz ă în mod direct nivelul
performan ței de mediu a organiza ției, ea poate poten ța sau z ădărnici orice efort în
ob ținerea acesteia. Performan ța resurselor umane, în organiza ția viitorului, trebuie s ă se

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
28 bazeze în primul rând pe cuno știn țe, capitalul de cuno știn țe devine astfel etalonul cu care
se m ăsoar ă performan ța. Performan ța de mediu este evaluat ă prin dou ă categorii generale
de indicatori :
/checkbld indicatorii ai performan ței de mediu:
• indicatorii de performan ță a conducerii , care furnizeaz ă informa ții despre eforturile
conducerii de a influen ța performan ța de mediu a ac țiunilor organiza ției;
• indicatorii de performan ță opera ționali , care furnizeaz ă informa ții de detaliu, despre
performan ța de mediu a ac țiunilor organiza ției;
/checkbld indicatorii condi ției de mediu
Indicatorii condi ției de mediu furnizeaz ă informa ții de acest tip. Aceste informa ții
pot ajuta organiza ția s ă în țeleag ă mai bine impactul prezent sau poten țial al aspectelor sale
de mediu și, astfel, s ă sprijine planificarea și implementarea evalu ării performan ței de
mediu, standardizate. O cerin ță fundamental ă pentru exercitarea unui management
performant al mediului îl constituie calitatea capi talului uman, capacitatea și cuno știn țele
acestuia, validate de rezultatele cercet ării știin țifice.
Un set de patru obiective (obiectivul 22; obiectivul 23; obiectivul 24; obiect ivul
25) , care au stat la baza structur ării acestei p ărți a tezei de doctorat, vizeaz ă unele
sisteme, metode și tehnici de management general aplicabile în ma nagementul mediului:
Managementul prin obiective, Analiza diagnostic, Re ingineria proceselor de afaceri,
Balanced Scorecard, Benchmarkingul, din tratarea c ărora am conturat concluzia c ă
acestea î și g ăsesc locul și î și îndeplinesc rolul bine definit și în managementul mediului.
Întreaga construc ție a acestei p ărți a tezei de doctorat, nu putea fi conceput ă f ără
opera ționalizarea obiectivului 26 : „Cerin țe și perspective de ansamblu în managementul
mediului ”, din tratarea c ăreia a rezultat concluzia, c ă o abordare performant ă a
problematicii de mediu a organiza ției o asigur ă numai abordarea sistemic ă și
standardizarea acesteia. Astfel, era firesc ca urm ătorul obiectiv (obiectivul 27) s ă abordeze
„Specificitatea sistemelor de managementul mediului ”, din tratarea c ăruia au rezultat, în
esen ță , urm ătoarele concluzii:
• scopul sistemelor de management de mediu nu const ă numai în conformarea cu
legisla ția de mediu și minimizarea riscurilor financiare, ci și îmbun ătăț irea
continu ă a performan ței de mediu, asigurându-se astfel o bun ă imagine și o serie
de avantaje pe pia ța competi țional ă;
• scopul declarat al Standardului ISO 14001 este de a sus ține protec ția mediului și
de a preveni poluarea, în echilibru cu necesit ăț ile socio economice. Ca scop
specific, vizeaz ă oferirea organiza țiilor a elementelor necesare construirii
efective a unui sistem de management de mediu, ca re s ă poat ă fi integrat în
managementul general al organiza ției și care s ă permit ă atingerea obiectivelor
referitoare la mediu și a celor economice stabilite;
• EMAS este perceput ca un instrument al dezvolt ării durabile, al performan ței de
mediu și de afaceri, având ca obiectiv principal îmbun ătăț irea continu ă a
performan ței de mediu a organiza țiilor. Ceea ce este de remarcat, în viziunea
sistemului EMAS, este îmbun ătăț irea continu ă a performan ței de mediu, care
trebuie realizat ă la nivelul celor mai bune tehnici disponibile (rol ul benchmarking-
ului este evident) și al doilea aspect îmbun ătăț irea continu ă a performan ței de
mediu, care trebuie s ă fie rentabil ă din punct de vedere economic .
În opinia general ă a speciali știlor, apari ția EMAS ( Schema de management de
mediu și audit) și ISO 14001 au transformat managementul mediului di ntr-o cerin ță local ă
într-una global ă. În viitor , performan ța de mediu a firmelor din întreaga lume va fi
comparat ă cu efectul acestor instrumente de managementul med iului , cu implica ții directe
în managementul general al organiza ției. Aceast ă concluzie confirm ă înc ă o dat ă,
rezultatele opera ționaliz ării ultimului obiectiv (obiectivul 28) al acestei p ărți a tezei, și

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
29 anume, că „preocuparea pentru rezolvarea problemelor și protejarea mediului –
(reprezint ă) o ștachet ă a performan ței managementului organiza țiilor”, mai cu seam ă
abordarea sistemic ă a managementului mediului, care asigur ă o îmbun ătăț ire continu ă a
performan ței de mediu a organiza ției.
Concluziile de ansamblu ale tezei de doctor at, vizeaz ă urm ătoarele:
Managementul schimb ării este o necesitate. Succesul viitor și supravie țuirea
unei organiza ții vor depinde de cât de bine pot fi implementate d eciziile de schimbare 16 .
Conceptul de management al schimb ării urm ăre ște s ă remodeleze gândirea managerilor, de
la acea orientare pur economic ă axat ă pe goana dup ă profit la noi dimensiuni valorice, de
tip social ( motiva ția și satisfac ția personalului), ecologic (aspecte de mediu), etc.
Una dintre muta țiile profunde, de care trebuie s ă țin ă seama managerii, este
definit ă de marele savant P.Drucker, în opinia c ăruia, „managerii trebuie s ă lase din bra țe
iubitul lor profit și s ă îmbr ăț ișeze valoarea” . Profitul trebuie s ă respecte, și s ă îmbrace și
alte valori precum etica și responsabilit ăț ile sociale ale organiza ției, deci, s ă urm ăreasc ă,
pe lâng ă valen țele profitului actual, și performan țe de alt ă natur ă, mult mai complexe, cum
sunt cele de natur ă ecologic ă, social ă, moral ă, cultural ă etc. Managerii trebuie s ă țin ă
seama și de aten țion ările speciali știlor din domeniul mediului, și anume „Natura ofer ă
servicii care au valoare. Trebuie s ă analiz ăm mai multe criterii de evaluare a
performan ței, nu doar PIB-ul. Este vorba despre corectarea vi ziunii și adaptarea
vocabularului ”(Pavan Sukhdev ).
Un profit s ănătos cu valen țele ar ătate, nu se poate realiza decât printr-un
management general al organiza ției adecvat și printr-un management al mediului
performante . Din aceast ă perspectiv ă, concluzion ăm și noi utilitatea, f ără echivoc, a
opiniei reputatului specialist P. Drucker, potrivi t c ăreia „ Managementul este principala
cale de cre ștere economic ă” și „ Nu exist ă ță ri bogate și ță ri s ărace, exist ă ță ri bine
conduse și ță ri prost conduse”. Consider ăm c ă aceste opinii, trebuie luate în seam ă cu
prioritate de c ătre manageri, ca obiective fundamentale ale manage mentului, în toate
organiza țiile economice.
Un management performant, în subsistemul de managementul mediului nu se
poate realiza decât printr-o abordare sistemic ă, ca subsistem, care trebuie s ă solu ționeze
în prim ă faz ă, modul de reg ăsire a componentelor managementului general (știin ța
managementului, subsistemele managementului, func țiile și neofunc țiile managementului,
func țiunile organiza ției și neofunc țiunea de cuno știn țe) și abia în etapa urm ătoare, s ă
solu ționeze partea de specificitate de management , în detaliile ei. Subliniem, cu toat ă
convingerea, aceast ă concluzie, f ără care, nu se poate construi un subsistem de
management știin țific, performant, capabil s ă gestioneze problematica actual ă de mediu
a organiza ției și care s ă conduc ă firmele la succesul a șteptat pe pia ța na țional ă și
global ă.
Managementul performant devine un hazard f ără a ține seama și a valorifica
noile concepte, rezultate urmare noii economii – economia bazat ă pe cuno știn țe,
organiza ția și managementul bazate pe cuno știn țe, capitalul de cuno știn țe, capitalul
intelectual, noul rol al resurselor umane – ca resu rse strategice de baz ă ale organiza ției –
în care se fac cele mai importante investi ții strategice, dar și cele mai riscante . Este o alt ă
prioritate de fond a managerilor și managementului tuturor organiza țiilor, c ăreia, i-am
acordat și noi, aten ția necesar ă. Aceast ă prioritate, deriv ă, ca necesitate, mai ales din faptul
că aceste concepte noi, înc ă nu sunt suficient de bine definite de c ătre știin ța
managementului și managementul știin țific, sub aspectul form ării, gestion ării și
monitoriz ării.

16 Harrington H.J., Harrington J.S ., Management total în firma secolului XXI, Editura Teora, Bucure ști,
2001,p.123

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
30 Acestea sunt doar concluziile de ansamblu ale tezei de doctorat, la care mai
ad ăug ăm, prin selec ție, cele ce urmeaz ă:
Globalizarea presupune procese multiple, intercondi ționate și de mare
anvergur ă. Astfel, nu numai globalizarea are impact asupra mediului, ci și mediul are
impact asupra ritmului, directiei și calit ăț ii globaliz ării 17 . Acest lucru se întâmpl ă,
deoarece, resursele naturale ofer ă combustibilul necesar globaliz ării economice, dar și
pentru c ă provoc ările globale ale mediului constrâng și influen țeaz ă contextul în care
evolueaz ă globalizarea. Abordarea problemelor de mediu tr ebuie s ă porneasc ă de la
cunoa șterea dinamicii globaliz ării; în acela și timp cei care doresc s ă valorifice poten țialul
globalizarii trebuie s ă în țeleag ă provoc ările actuale de mediu, acestea fac parte din
contextul în care globalizarea are loc. Analiza interac țiunii dintre mediu și globalizare,
prin prisma a 5 teoreme, 18 se confirm ă pe deplin, și se constituie ca și concluzii ale acestei
rela ții:
/head2right accelerare rapid ă a activit ăț ii economice globale și cre șterea dramatic ă a
cererii resurselor naturale finite, continu ă s ă submineze prosperitatea
economic ă;
/head2right procesele legate de globalizare și de degradarea mediului prezint ă noile
amenin ță ri asupra securit ăț ii, într-o lume deja nesigur ă. Mijloacele de
existen ță ale celor mai s ărace comunit ăț i sunt cele mai expuse riscurilor;
/head2right noua prosperitate și bog ăț ie vor trebui s ă se împace cu limit ările spa țiului
ecologic, în care ambele trebuie s ă func ționeze, și, de asemenea, cu nevoile și
drepturile celor care nu au fost atât de noroco și;
/head2right consumul atât în nord cât și în sud vor defini viitorul globaliz ării;
/head2right leg ătura dintre pia ța global ă și mediul global va deveni chiar mai strâns ă și
fiecare va deveni tot mai mult dependent unul fa ță de cel ălalt.
Necesitatea și importan ța managementului mediului în contextul evolu ției
problematicii mediului înconjur ător, este evident ă. Prin natura, caracterul și implica țiile ei,
problematica mediului pretinde din ce în ce mai mul t un management coerent, suplu și
capacitiv care, apelând la o mare varietate de inst rumente de interven ție și o comunicare
continu ă și transparent ă s ă contribuie la reducerea la minimum a fenomenelor d e poluare. 19
Managementul mediului în accep țiunea noastr ă, este un susbsistem al managementului
general, care are ca obiect opera ționalizarea func țiilor acestuia în domeniul protec ției
mediului în scopul asigur ării condi țiilor necesare desf ăș ur ării eficiente(din punct de
vedere economic și ecologic) a activit ăț ii organiza țiilor și a realiz ării obiectivelor
stabilite .
Reliefarea unui nou set de factori care influen țeaz ă deciziile în
afaceri, conduc la integrarea considera țiilor de mediu în planificarea strategic ă a
firmei – factori ai dezvolt ării durabile (productivitatea resurselor, cerin țele de
pia ță ,costul de conformitate, și cererile p ărților interesate cu privire la problemele de
mediu ).Urmare acestor factori noi, exist ă acum o component ă de mediu în planul
strategic al companiei, în mod explicit. Aceasta, la rândul s ău, ofer ă baza pentru
programele de mediu, care sunt mai complet integrate în alte pro grame opera ționale din
cadrul organiza ției. Efectele principale al acestui nou set de fac tori, conduc la nevoia
de a integra considera țiile de mediu în func țiile managementului afacerii.
Implica țiile previzibile ale economiei, organiza ției și managementului bazate
pe cuno știn țe în managementul mediului vizeaz ă:
/head2right economia ecologic ă, definit ă sugestiv în Enciclopedia Economiei Ecologice

17 Bran F., Ioan,I. , Globalizarea și mediul, Editura Universitar ă, Bucure ști, 2009, p.77
18 Najan, A, Runnals, D., Halle, M., Environment and globalization: understanding the li nkages ,
Encyclopedia of Earth, 2007
19 Petrescu, I. , Managementul mediului , Editura Expert, Bucure ști, 2005, p. 51

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
31 ca „o încercare de dep ăș ire a frontierelor tradi ționale pentru a dezvolta o cunoa ștere
integrat ă a leg ăturii între sistemele ecologice și economice . Un aspect fundamental în
dezvoltarea unor modele de dezvoltare durabila este dat de rolul limitelor: limite
termodinamice, limite ale resurselor naturale, limi te în absorb ția polu ării, limite
demografice, limite în capacitatea planetei.
/head2right noul tip de firm ă – bazat ă pe cuno știn țe – trebuie s ă fie o firm ă sustenabil ă. În
opinia distinstinsului profesor O. Nicolescu , opinie pe care o sus ținem f ără rezerve,
România, trebuie s ă se focalizeze nu pe construirea oric ărui tip de întreprindere, ci pe
întreprinderi sustenabile , singurele capabile s ă-i asigure o dezvoltare economic ă și social ă
ridicat ă pe termen lung, singurele care pot s ă elimine integral marile decalaje economice,
sociale, tehnice, știintifice și culturale care o despart de ță rile dezvoltate; prioritatea
mondial ă nr. 1 este întreprinderea sustenabil ă, arat ă reputatul specialist.
/head2right managementul bazat pe cuno știn țe este o știin ță în formare, un nou tip de
management al viitorului, în contextul competi ției interna ționalizate. Firesc, tot o noutate
vor reprezenta și procesele manageriale de mediu, fundamentate pe noi resurse și forme
de capital derivate din cele dou ă concepte economia și organiza ția bazate pe cuno știn țe.
Astfel, trebuie s ă asist ăm la crearea și implementarea unui management al mediului, bazat
pe cuno știn țe, performant, care s ă gestioneze problemele de mediu globalizate, efecte le
crizei economico – financiare mondiale, muta țiile generate de schimbare, globalizarea
afacerilor. Managementul cuno știn țelor ajut ă nu numai la men ținerea cuno știn țelor ci și la
valorificarea cuno știn țelor dup ă utilizare pentru a recupera cheltuielile f ăcute. Subliniem
rolul creativit ăț ii oamenilor în producerea performan țelor, mai cu seam ă, în producerea
performan țelor economice și ecologice ale organiza ției . Peter Drucker, între altele,
spunea c ă inven ția, trebuie s ă se transforme „dintr-o str ăfulgerare de idei, într-o
produc ție continu ă de idei”, aspect care consider ăm c ă trebuie s ă devin ă o prioritate
fundamental ă în managementul mediului .
Creearea și implementarea seriei interna ționale a standardelor ISO 14000 a avut
ca premis ă reu șita standardiz ării și recunoa șterii interna ționale a sistemului de
management al calit ăț ii, prin seria standardelor ISO 9000, dar și cre șterea con știentiz ării
problemelor de mediu în general și a impactului activit ăț ilor asupra mediului, necesitatea
cre șterii competitivit ătii pe pia ța mondial ă. Sunt documente stabilite prin consens și
aprobate de un organism recunoscut, care asigur ă, pentru uz comun și repetat, reguli, linii
directoare sau caracteristici pentru activit ăț i sau rezultatele lor, cu scopul de a se ob ține
gradul optim de ordine într-un anumit context.
Preocuparea firmelor române ști pentru competitivitate pe pia ța european ă a dat
imbold eforturilor pentru implementarea sistemelo r de management de mediu la nivelul
organiza țiilor care se doresc viabile. Explica ția num ărului foarte redus de organiza ții care
au implementat EMAS în compara ție cu ISO 14000, rezid ă în faptul c ă, acesta este un
sistem care presupune ca organiza ția s ă aib ă ca obiectiv îmbun ătăț irea continu ă a
performan țelor de mediu la nivelul celor mai bune tehnici dis ponibile ale momentului,
obiectiv foarte ambi țios dar, evident costisitor. Este foarte probabil c ă, în continuare,
organiza țiile se vor orienta mai mult spre certificare ISO 1 4001 decât EMAS.
Trebuie subliniat ă necesitatea schimb ării organiza ționale orientat ă spre
mediu, valorile și ac țiunile necesare în acest sens sunt eviden țiate în Tabelul 8.4.
Schimbarea organiza țional ă orientat ă spre mediu din lucrare . Ne exprim ăm convingerea
asupra rolului esen țial în gestiunea schimb ării a personalului organiza ției – o surs ă de
inovare, experien ță și cuno știn țe, pornind de la premisa c ă schimbarea trebuie s ă pornesc ă
de sus în jos, pentru crearea unei culturi organiz a ționale centrat ă pe valori ecologice,
morale, sociale. În acest sens, rolul managementul ui este esen țial, a șa cum afirm ă și Jean
Servan Schreiber „ Managementul este arta artelor întru-cât are în ved ere dirijarea
talentelor oamenilor” .

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
32 Experien ța dobândit ă în domeniul protec ției mediului, fundamenteaz ă opinia
privind recomandarea implement ării unui sistem de management de mediu, integrat
managementului general al organiza ției, având în vedere, c ă protec ția mediului
reprezint ă unul dintre factorii de optimizare a performan ței afacerii, prin abordarea
sistemic ă și controlul permanent și performant al problematicii de mediu a organiza ției.
Func ționarea corect ă a sistemului de management de mediu asigur ă un cadru
bine definit și performant pentru managementul problemelor de m ediu ale organiza ției,
asigur ă o îmbun ătăț ire continu ă a performan ței de mediu, care trebuie s ă fie și rentabil ă
din punct de vedere economic, lucru total neglijat , sau abordat necorespunz ător în
organiza țiile care nu dispun de un sistem de management de mediu. De asemenea, aduce
beneficii financiare prin economia de resurse, o p ozitie mai bun ă pe pia ță, reducerea
riscurilor de mediu, sporirea credibilit ăț ii, a competitivit ăț ii, îmbun ătăț irea rela țiilor cu
partenerii de afaceri, motivarea personalului.
Concluziile, opiniile și solu țiile la care ne-am referit, consider ăm c ă au
fost validate conving ător, de concluziile cercet ării știin țifice selective,
redate în partea a III-a a tezei de doctorat.
În primul rând, responden ții, sunt în cea mai mare parte de p ărere c ă este nevoie de
„un plus de cunoa ștere”, de metode noi, de accentuare a cercet ării știin țifice fundamentale
și aplicative în domeniu pentru a se putea realiza o cre ștere economic ă sustenabil ă,
durabil ă.
În al doilea rând, responden ții consider ă c ă acest tip de cercetare știin țific ă, în
domeniul mediului, al protec ției acestuia și al managementului problematicii în
organiza țiile economice, trebuie s ă continue, s ă se adânceasc ă, rezultatele s ă fie cunoscute
de factorii de decizie implica ți, iar ace știa s ă ac ționeze cu responsabilitatea necesar ă.
Intrând în detaliile cercet ării, facem o remarc ă unei concluzii de ansamblu, c ă, de și,
problemele la care se refer ă teza de doctorat sunt probleme fundamentale ale o menirii,
care vizeaz ă bun ăstarea fiec ăruia dintre noi, aproape 40% din responden ții c ărora li s-au
transmis chestionarele, nu au r ăspuns. În ambele variante ale motiv ării acestei atitudini, c ă
nu cunosc și nu pot r ăspunde sau, nu și-au f ăcut timp pentru a r ăspunde, situa ția este la fel
de grav ă și asupra ei trebuie s ă se intervin ă prin toate mijloacele și instrumentele de
con știentizare, pentru a-i implica mai deplin pe cei ca re trebuie s ă ia o atitudine, în aceste
activit ăț i.
La fel de alarmante sunt r ăspunsurile la întrebarea referitoare la evaluarea
impactului opiniilor unor speciali ști de notorietate, privind muta țiile caracteristice ale
evolu ției lumii contemporane și impactul acestora în managementul mediului .
Responden ții, de și consider ă în procent de 44% c ă impactul acestor muta ții va fi mare
asupra managementului mediului, la solicitarea de a indica dou ă muta ții reprezentative
asupra managementului mediului, r ăspunsurile au fost diversificate, dar, nu la obiect .
De asemenea, la solicitarea s ă contureze trei consecin țe ale acestor muta ții asupra
resurselor umane, r ăspunsurile sunt diversificate, dar, niciun r ăspuns nu se focalizez ă
asupra principalelor consecin țe, și anume: resursele umane devin resurse strategice de
baz ă ale organiza ției, iar investi țiile în resursele umane s ă fie principalele investi ții
strategice ale organiza ției.
În ceea ce prive ște întrebarea formulat ă privind capitalul de cuno știn țe, niciun
răspuns nu s-a concentrat asupra celor dou ă st ări de lucruri negative, și anume, c ă nu se
cunosc sursele de formare a cuno știn țelor și nu exist ă un sistem de evaluare, gestionare și
monitorizare a acestora.
Referitor la r ăspunsurile privind conturarea a dou ă m ăsuri esen țiale în conceperea
și opera ționalizarea sistemelor informatice și informa ționale în managementul mediului,
având ca premis ă o nou ă baz ă de documentare, generat ă de capitalul de cuno știn țe,
răspunsurile sunt diversificate: un procent de 25% d intre responden ți consider ă prioritar

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
33 utilizarea aplica țiilor software care s ă permit ă gestionarea eficient ă a resurselor;
împ ărt ăș irea de know-how și informa ții în aval (cu furnizorii) și în amonte (cu
distribuitorii) – 21%; sistemul informa țional condi ționez ă ob ținerea performan ței
organiza ției; func ționarea sistemul informatic este determinant în man agementul mediului,
asigur ă ob ținerea datelor privind calitatea factorilor de m ediu; folosirea platformelor de
socializare pentru diseminarea campaniilor de con știentizare privind mediul. Prea pu ține
răspunsuri se refer ă la sistemul informa țional, iar în ceea ce prive ște sistemul informatic,
niciun respondent nu a eviden țiat rolul sistemului informatic în fundamentarea deciziilor .
Plecând de la afirma ția c ă globalizarea afacerilor și interna ționalizarea firmelor
impun o nou ă misiune și un nou tip de management în cadrul firmelor , am adresat
solicitarea de a prezenta dou ă opinii privind muta țiile care trebuie s ă se produc ă în acest
context, cu implica ții în managementul mediului. Plaja r ăspunsurilor a fost foarte
diversificat ă, îns ă incomplet ă, cu semnifica ții mai îndep ărtate de a ștept ări. Red ăm spre
exemplificare câteva dintre acestea: specializare, expertiz ă, inovare; standardizarea
activit ăț ilor de protec ție a mediului; cre șterea polu ării și antropiz ării unor importante
ecosisteme, „exportul activit ăț ilor poluante”; cooperare privind tratarea aspectel or de
mediu cu impact transfrontalier sau global. Niciun respondent nu a eviden țiat importan ța
func ției de previziune a managementului, a strategiei organiza ției, cu rol determinant în
contextul analizat.
Privitor la solicitarea, de a indica dou ă m ăsuri ale statului ce ar trebui impuse
pentru perfec ționarea legisla ției de mediu, r ăspunsurile sunt concludente și vizeaz ă:
promovarea legisla ției pentru încurajarea dezvolt ării de produse noi, ecologice sau
tehnologii nepoluante; stimularea implic ării firmelor în campanii de sensibilizare sau de
depoluare; sanc țiuni mai ferme pentru nerespectare legisla ției în domeniu; armonizarea,
corectarea, coeren ța legisla ției na ționale – elaborarea unui cod de mediu.
Referitor la solicitarea de a aprecia comportamentul organelor de control ,
răspunsurile au fost foarte sugestive, red ăm câteva dintre acestea: ineficient în
solu ționarea efectiv ă a problemelor de mediu ale organiza ției; predilec ția pentru
„vân ătoarea de amenzi”; suprapuneri create de cadrul leg islativ și organiza țional;
obiectivitatea controlului este influen țat prea mult de contextul politic ; lips ă de
profesionalism, corup ție.
Semnal ăm și unele r ăspunsuri, ca de exemplu, la cerin ța de a evalua m ăsura în care
se respect ă cerin țele comunitare de mediu în România, edificatoare, a stfel, aproape 40 %
dintre responden ți consider ă c ă nu se respect ă legisla ția comunitar ă de mediu, iar ca
măsuri de remediere a acestei st ări, responden ții opineaz ă astfel: crearea premiselor
necesare aplic ării tuturor m ăsurilor comunitare de mediu (chiar dac ă exist ă cadrul
legislativ); s-au adoptat legi și standarte noi, costisitoare, deficitare în modul de
aplicare, f ără a ține seama de particularit ăț ile sociale, economice, culturale și chiar a
problematicii de mediu la nivel na țional; intensificarea ac țiunilor educative în scopul
schimb ării mentalit ăț ilor; promovarea principiilor dezvolt ării durabile prin toate
politicile publice; intensificarea activit ăț ilor de control în domeniu și sanc ționarea
abaterilor.
La solicitarea de a identifica trei efecte ale actu alei crize economico – financiare
mondiale asupra managementului mediului, r ăspunsurile sunt edificatoare: aproape 40%
dintre responden ți semnaleaz ă reducerea și chiar lipsa de resurse financiare necesare
gestion ării problemelor de mediu ale organiza ției, 20% semnaleaz ă reducerea
investi țiilor de mediu. Responden ții au mai identificat urm ătoarele efecte :
/head2right deprioritizarea programelor privind mediul, renun țarea la diverse activit ăț i legate
de protec ția mediului, în favoarea altor domenii;
/head2right amânarea (renun țarea la) implement ării (implementarea) sistemelor de
management de mediu la nivelul operatorilor econo mici;

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
34 /head2right poluare accentuat ă din cauza nerespect ării m ăsurilor impuse în actele de
reglementare, de exemplu, activit ăț i de monitorizare neefectuate, investi ții de
mediu nerealizate– instala ții de depoluare, filtre, etc.
/head2right reducerea num ărului de personal implicat în gestionarea problemel or de mediu ale
organiza ției;
Dezvoltarea durabil ă a organiza ției, poate reprezenta o m ăsur ă pentru ie șirea din
criz ă, prin efectele benefice – de natur ă economic ă, ecologic ă și social ă, generate.
Sunt interesante și r ăspunsurile la solicitarea de a identifica leg ătura dintre cultura
organiza țional ă și ob ținerea performan ței de mediu: apropape 30% dintre responden ți
consider ă c ă, cultura organiza țional ă influen țeaz ă în mod direct gradul performan ței de
mediu a organiza ției, ea poate poten ța sau z ădărnici orice efort în ob ținerea
performan ței; 21% dintre cei chestiona ți apreciaz ă c ă, cultura organiza țional ă este direct
influen țat ă de resursa uman ă – resursa cea mai de pre ț, și cu impact în ob ținerea
performan ței organiza ționale. De asemenea, s-au eviden țiat urm ătoarele opinii:
/head2right o cultur ă organiza țional ă construit ă în jurul bunelor practici (inclusiv cele
de mediu) va ajuta organiza ția în demersurile ob ținerii performan ței;
/head2right conteaz ă foarte mult modul în care conducerea unei organiza ții impune o
anumita atitudine fa ță de mediu, astfel încât, aceasta devine un stil de via ță
și o atitudine normal ă a întregului personal;
/head2right problematica mediului în afaceri ține mai mult de etic ă și de o mândrie a
patrontului de cât de un interes real, multe ac țiuni legate de mediu sunt
doar în scop de marketing;
/head2right aten ție deosebit ă trebuie acordat ă culturii pie ței de desfacere a
produselor/serviciilor de la care trebuie s ă porneasc ă strategiile, planurile
, programele manageriale.
Sunt relevante r ăspunsurile la întrebarea referitoare la muta țiile care ar trebui s ă se
produc ă în înv ăță mântul superior pentru a se îmbun ătăț i situa ția existent ă, în domeniul
tematicii tezei de doctorat. Astfel, r ăspunsurile semnificative, se refer ă la: includerea
protec ției mediului ca direc ție strategic ă de cercetare la nivel de universit ăț i; introducerea
managementului mediului ca disciplin ă de studiu în cât mai multe facult ăț i; implicarea
studen ților în ac țiuni practice privind protec ția mediului și managementul mediului în
organiza ții; promovarea educa ției ecologice prin dezbateri publice ale unor probl ematici
de actualitate pentru con știentizare, etc.
Satisf ăcătoare sunt și r ăspunsurile cu privire la opinia speciali știlor privind rolul
managementului în lumea viitorului: „managementul este principala cale de cre ștere
economic ă” sau „ importul de cuno știn țe de management tinde s ă fie mai important
decît importul de tehnologie”, „managementul reduce intensitatea consumului de
energie, prin intensificarea consumului resurselor intelectuale” și impactul acestuia în
managementul mediului(42% dintre responden ți consider ă c ă impactul va fi mare). Dintre
răspunsurile privind muta țiile care ar trebui s ă se produc ă în managementul mediului,
urmare rolului managementului în lumea viitorului, men țion ăm urm ătoarele:
/checkbld inovarea în domeniul protec ției mediului și transpunerea rezultatelor în practic ă;
/checkbld promovarea și utilizarea pe scar ă larg ă a resurselor renegerabile de energie ;
/checkbld gestionare judicioas ă a resurselor naturale la nivel mondial;
/checkbld dezvoltarea economic ă bazat ă tot mai mult pe politici de protec ție a mediului și
eliminarea decalajelor economice, exsistente între statele lumii;
/checkbld înfiin țarea unui organism specializat de mediu la nivel mo ndial care s ă gestioneze
problematica din domeniu, cu legi proprii, universa l valabile;
/checkbld personal înalt specializat în domeniul protec ției mediului.
La solicitarea de a determina implica țiile degrad ării mediului înconjur ător în
managementului general al organiza ției, responden ții au avansat urm ătoarele opinii,

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
35 considerate relevante: falimente numeroase, ca urma re a reducerii cantit ăț ii și calit ății
materiilor prime; epuizarea resurselor naturale ne regenerabile; colapsul economiei
mondiale; cre șterea conflictelor între na țiuni pentru controlul resurselor naturale
strategice(ex. petrol, metale pre țioase); cre șterea resurselor financiare alocate combaterii
și preântâmpin ării agrav ării acestor fenomene.
Iar la cerin ța de identifica dou ă m ăsuri de perfec ționare a managementului
organiza ției pentru a preveni, reduce sau combate poluare a factorilor de mediu,
răspunsurile sunt de asemenea, relevante, red ăm unele dintre acestea: elaborarea unei
strategii/politici de protec ție a mediului pentru organiza ție; utilizarea sistemelor, metodelor
și tehnicilor de management ; cre șterea num ărului de activit ăț i de informare –
con știentizare, training a personalului organiza țiilor, în domeniul protec ției mediului.
Din r ăspunsurile primite de la responden ți la celelalte întreb ări ale chestionarelor
mai semnal ăm urm ătoarele opinii și propuneri:
/checkbld o mai bun ă con știentizare a necesit ăț ii obiectivelor de mediu în organiza ție;
/checkbld necesitatea de a de ține organiza ția speciali ști în managementul mediului ;
/checkbld CSR (responsabilitatea social ă corporativ ă ) va de ține un rol tot mai important pe
măsura cre șterii concuren ței;
/checkbld sustenabilitatea prin echilibrul celor trei for țe economic- social- mediu și
ob ținerea performan țelor în aceste domenii;
/checkbld necesitatea speciali știlor în proiectarea ecologic ă a produselor;
/checkbld folosirea practicilor de mediu din organiza ții ca și instrument de benchmarking
sau marketing;
/checkbld prioritatea resurselor intangibile ale organiza ției, ca fundament pentru realizarea
dezvolt ării durabile;
/checkbld produc ție eco-eficient ă și un consum durabil al resurselor;
/checkbld componenta de mediu va deveni factor de competitivi tate ; responsabilitatea
social ă, în general și protec ția mediului, în particular poate constitui un avant aj
competitiv pentru organizatie;
/checkbld implementarea principiului dezvolt ării durabile în organiza ții – sustenabilitate;
/checkbld orientarea clien ților spre organiza ții care vor promova produse ecologice;
/checkbld dezvoltarea nanotehnologiilor, biotehnologiilor și folosirea acestora pentru
reciclare și depoluare.
*
* *
În încheiere, men țion ăm, cu toat ă sinceritatea c ă nu am reu șit o abordare
exhaustiv ă a problematicii aferente temei amintite, îns ă realizând o examinare riguroas ă a
opiniilor diferi ților speciali ști din țar ă și din str ăin ătate, corelate cu prevederi legislative
actuale, standarde din domeniu, la nivel na țional și mondial, și cu unele observa ții,
propuneri și opinii personale, apreciem c ă am realizat o lucrare prin intermediul c ăreia s ă
aducem un plus de claritate privind numeroase aspe cte controversate, supuse dezbaterilor
și s ă oferim posibilit ăț i multiple de continuare și extindere a cercet ării știin țifice, pentru o
și mai mare performan ță în perfec ționarea managementului mediului.
Lucrarea a urm ărit s ă aduc ă “ceva nou”, un plus de cunoa ștere și, într-o manier ă
opera țional ă, s ă promoveze concepte noi, ori abordate dintr-o alt ă perspectiv ă, s ă lanseze
noi provoc ări pentru speciali știi în domeniu. Studiul necesar, cercetarea întrepr ins ă și
întreg demersul știin țific laborios și complex necesitat, s-au finalizat cu beneficii
considerabile, în planul dezvolt ării personale, dep ăș ind a ștept ările începutului de drum și
oferindu-mi motiva ții pentru aprofundarea în continuare a acestei tem atici vitale în lumea
contemporan ă.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
36
Bibliografie selectiv ă
I. Lucr ări și articole de specialitate

1. Abrudan, I ., Managementul ca element de coeren ță social ă. Rolul
Managementului în era globaliz ării, Revista de Management și Inginerie
Economic ă, Vol. 9, Nr. 2, 2010
2. Abrudan, I ., Schimbare și strategie , Revista de Management și Inginerie
Economic ă, Vol. 8, Nr. 2, 2009
3. Abrudan, I., Contradic ții și ambiguit ăț i în conceptul de responsabilitate social ă a
întreprinderilor , Revista de Management și Inginerie Economic ă, Vol. 8, Nr. 3,
2009
4. Adams J., Globalisation, Trade and the Environment , 2007, in Globalisation and
the Environmen t, Paris: OECD, și în UNEP, Environment and Trade: A
handboo k, Nairobi: UNEP
5. Androniceanu, A., Managementul schimb ării, Editura All Educational, Bucure ști,
1998
6. Allen, J., Nelson,M., Biospherics and Biosphere 2, Mission One (1991–1993 ) ,
Ecological Engineering 13, 1999
7. Aliyu, M. A. Foreign Direct Investment and the Environment: Pol lution Haven
Hypothesis Revisited Eight Annual Conference on Global Economic Analysis ,
Lübeck, Germany, June 9 – 11, 2005
8. Ardelean A., Maior C., Management ecologic , Editura SERVO- SAT, Arad 2000
9. Armstrong,M., Managementul Resurselor Umane, Manual de practic ă, Editura
Codecs, 2006
10. Azqueta, D., Introduction a la economia ambiental , Mc Graw Hill, Madrid, 2002
11. Barrow C. W., Environmental Management. Principles and practice, Editura
Routledge, New York, 2003
12. Balaure, V. (coordonator) : Marketing , Edi ția a II-a rev ăzut ă și ad ăugit ă, Editura
Uranus, Bucure ști, 2002
13. Bari, I., Globalizarea și problemele globale, Editura Economic ă, Bucure ști, 2001
14. Bari, I ., Probleme globale contemporane , Editura Economic ă, Bucure ști, 2003
15. Banerjee, Subhabrata B ., Iyer, Easwar S., Kashyap, Rajiv K . Corporate
Environmentalism: Antecedents and Influence of Indu stry Type, Journal of
Marketing , 67 (2), 2003, pp. 106-122.
16. Bauman, Z., Globalizarea și efectele ei sociale , Editura Antet, Prahova, 2002
17. Băcanu, B., Practici de management strategic.Metode și studii de caz, Editura
POLIROM, Ia și, 2006
18. Bălăneanu, A ., Management strategic , Ed. Risoprint, Cluj – Napoca, 2002
19. Bâgu, C., Deac, C.: Strategia firmei, Editura Eficient, Bucure ști, 2000
20. Bergeron, B., Essentials of Knowledge Management , John Wiley & Sons, Inc.,
Hoboken, New Jersey, 2003
21. Berea, O.A., Grigoru ț, C., B ălăceanu, A.V ., Managementul financiar al
întreprinderii, Editura Bren, Bucure ști, 2007
22. Black, A., Managing the Drivers of Performance , Search of Shareholder Value,
Pitman, London, 1998, 1 st edition.
23. Boldur, Gh., Fundamentarea complex ă a procesului decizional economic , Editura
Știin țific ă, Bucure ști, 1973
24. Bogdan, I., Tratat de Management Financiar-Bancar , Editura Economic ă,
Bucure ști, 2002

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
37 25. Bogdan, I., Management financiar , Editura Universitar ă, Bucure ști, 2004
26. Bogdan, I., Managementul eficien ței investi țiilor, Editura Universitar ă, Bucure ști,
2004
27. Bogdan, I., Management financiar în afaceri , Editura Universitar ă, Bucure ști, 2006
28. Bogdan, I.,(coord.), Elemente de metodic ă a cunoa șterii, cercet ării știin țifice și
valorific ării cuno știn țelor , Editura Alma Mater, Sibiu, 2007
29. Bogdan, I.(coord.), Managementul afacerilor interna ționale, Editura Universit ăț ii
Lucian Blaga din Sibiu, 2007
30. Bogdan, I., Managementul riscului în afaceri între realit ăț ile și cerin țele lumii
contemporane, Editura Universitar ă, Bucure ști, 2009
31. Brady , A., Companies, customers, and climate change – the impa ct of Public
opinion , London, martie 2007, http://www.csr-romania.ro/articole-si-
analize/companiile-si-mediul/474-companiile-i-mediu l.html
32. Brooklyn, Derr C., Le management des ressources , în Management Européen et
International, Collection Gestion, Economic ă, Paris, 1998
33. Bromley, D., ” Toward Understanding Global Tension: Natural Res ources and
Competing Economic Histories.” Resource Policies: E ffectiveness, Efficiency, and
Equity, Berlin, Conference on the Human Dimension s of Global Environmental
Change 17–18 November 2006
34. Bran, F., Rela ția economie-mediu la începutul mileniului al III-le a , Editura ASE,
Bucure ști, 2002
35. Bran, F., Ioan, I., Globalizarea și mediul , Editura Universitar ă, Bucure ști, 2009
36. Bran, F., Ioan , I., Ecosfera și politici ecologice , Editura ASE, Bucure ști, 2002
37. Bran, F., Componenta ecologic ă a deciziilor de dezvoltare economic ă, Bucure ști,
Editura ASE, 2002
38. Bran, F. , Problemele de mediu. Posibilit ăț i de reglementare, Tribuna economic ă,
15, 2001
39. Bradsher, K., “China Set to Act on Fuel Economy; Tougher Standa rds Than in
US” The New York Times . November 18, 2003
40. Br ătianu,C., Management strategic , Editura Ceres, Bucure ști, 2000
41. Brundtland, GH., Viitorul nostru comun Raport al Comisiei Mondiale p entru
Mediu și Dezvoltare. Oxford, Marea Britanie, Oxford University Press, 1 987
42. Brown L ., R., Eco-economie. Crearea unei economii pentru planeta noastr ă,
Editura Tehnic ă, Bucure ști, 2001
43. Brown L.R., Plan B 3.0 Mobilizing to Save Civilization, Earth Policy Institute ,
2008, http://www.earth-policy.org/books/pb3
44. Brown L.R. , Plan B 2.0, Rescuing a planet under stress and a civilization în
trouble , Earth Policy Institute, 2006, http://www.earth-po licy.org/books/pb2
45. Brown L.R., Plan B 3.0 Mobilizing to Save Civilization, Earth Policy Insti tute ,
2008, http://www.earth-policy.org/books/pb3
46. Brown, L. , R., World on the Edge, Earth Policy Institute , 2011, http://www.earth
policy.org/images/uploads/ book_files/wotebook.pdf
47. Brown L.R., Dep ăș ind resursele planetei, Editura Tehnic ă, Bucure ști, 2005
48. Burgenmeier ,B. , Economie du developpement durable , De Boeck, Bruxelles,
2005
49. Calabro, L., , How to make your scorecard effective , Strategic Finance, June 2001,
pp 19, CFO, February 2001, Vol. 17, No. 2, pp. 72
http://www.balancedscorecard.org/BalancedScorecardr esources/aboutthebalanceds
corecard/tabid/55/default.aspx
50. Căpr ărescu,Gh., Management strategic , Institutul Na țional de Dezvoltare
Economic ă, curs universitar nepublicat, Bucure ști, 2004

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
38 51. Chelcea, S., Chestionarul în investiga ția sociologic ă, Editura Știin țific ă și
Enciclopedic ă, Bucure ști, 1975
52. Chelcea, S., M ărginean, I., Cauc, I., Cercetarea sociologic ă.Metode și tehnici ,
Editura Destin, Deva, 1998
53. Chelcea, S., Metodologia cercet ării sociologice, Metode cantitative și calitative,
Editura Economic ă, Edi ția a II-a, Bucure ști, 2004
54. Ciucur, D., și colab., Economie, Manual universitar, Edi ția a II-a, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2001
55. Clarke, L., Managementul schimb ării , Editura Teora, Bucure ști, 2002
56. Clarke, Th.,Rollo, Ch., Capitalising Knowledge: Corporate Knowledge
Management Investments, în Creativity and Innovation Management, nr.3, 2001
57. Coats, Ch. , Managerul total, Editura Teora, Bucuresti, 1997
58. Comaniciu, C., Balte ș, N.: Analiza economico-financiar ă a întreprinderii, Editura
Universit ăț ii Lucian Blaga, Sibiu, 2003
59. Constantinescu, D., A ., Management strategic , Bucure ști, Colec ția Na țional ă,
2000,
60. Costanza R ., Internet Encyclopaedia of Ecological Economics, 2003, Early
History of Ecological Economics and ISEE
61. Cors, R., What is Learning Organization? Reflections on the L iterature and
Practitioner Perspectives, Engineering Professional Development, University of
Wisconsin-Madison, 2003
62. Costescu, M., Globalizarea:istoric, tendin țe, influen țe, Revista Tinerilor
Economi ști, nr.5, Editura Universitaria, Craiova, 2005
63. Co șea, M., Nastovici, L ., Evaluarea riscurilor – metode și tehnici de analiz ă la
nivel micro și macro economic , Editura LUX LIBRIS, Bra șov, 1997
64. Cordellier, S . (coord.), Mondializarea dincolo de mituri, Editura Trei, Bucure ști,
colec ția Ideea European ă, 2001
65. Costanza, R. ,,The Value of the World's Ecosystem Services and Nat ural Capital .”
Nature , Volume 387, 1997
66. Cri șan, S., Management – elemente fundamentale , Ed. Mira Design, Sibiu, 2001
67. Cri șan, S., Managementul serviciilor, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003
68. Daly H.E. ,Steady-State Economics, San Francisco, Freeman & C o.: 2nd edition,
Washington, D.C. Island Press, 1991
69. Daft, R., L., Management, New York, The Dryden Press, 1989
70. Dalkir,K., Knowledge Management in Theory and Practice, Elsevier Inc.,Oxford,
2005
71. Dănil ă, N ., Globalizarea crizei. Sau criza globaliz ării ?, Economistul nr.5, 2011
72. Dehesa , G., Înving ători și învin și în globalizare , Editura Historia, Bucure ști 2007
73. Denzin, N., K., Lincoln ,Y., S., Handbook of Qualitative Research , ed. Sage
Publications Inc., Thousand Oaks, 1994
74. Diatz ,T., What is a good Decision, Criteria for Environmental Decision Making ,
Human Ecology Review, 2003
75. Dinu,M., Economia de dic ționar. Exerci ții de îndemânare epistemic ă, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2010
76. Dobrot ă, N., Economie politic ă, Editura Economic ă, Bucure ști, 1997
77. Dobrot ă, N., Dic ționar de economie , Editura Economic ă, Bucure ști, 1999
78. Donath, L.,E., Cismas, L., Criza financiar ă revizuit ă. Cauze și remedii , Jurnalul
Economic, Anul XII, nr. 31(1) 2009
79. Dragomir C., Varga, M., The management of environmental protection
institutions in the context of the present economic -financial crisis , Sibiu Alma

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
39 Mater University Journals. Series A. Economic Scien ces, 4(3):13–16, Editura Alma
Mater, Sibiu, 2011
80. Dragomir,L.,M.,Varga,M.,Dragomir,C., Tax Evasion and Underground
Economy: Challenges of the Contemporary World , Conferin ța interna țional ă
”Probleme actuale ale economiei globale”, edi ția a VIII-a, Universitatea Ovidius
Constan ța, 15-16 aprilie 2011
81. Dragomir,L.,M.,Varga,M.,Dragomir, C., The Knowledge Based Organisation –
A Major Challenge of the 21st Century, Conferin ța interna țional ă ”Probleme
actuale ale economiei globale”, edi ția a VIII-a, Universitatea Ovidius Constan ța,
15-16 aprilie 2011
82. Dr ăgănescu, M ., Societatea informa țional ă și a cunoa șterii. Vectorii societ ăț ii
cunoa șterii, studiu pentru Proiectul SI-SC (Societatea Informa țional ă –
SocietateaCunoa șterii) al Academiei Române, Bucure ști, 9 iulie 2001
83. Drucker, P. ,The new society of organizations . Harvard Business Review, 70(5):
1992, pp. 95-104.
84. Drucker, P., The brain-based organization . Management Review, 83(6), 1994,
p.57-60
85. Drucker P., Beyond the Information Revolution The Atlantic Monthly Oct., vol.
284, nr.4, 1999,
86. Drucker, P., Management's Role în the New World, CIOSXV Session 1, Plenary A
Tokyo, 1969
87. Drucker, P., Management the Non – Profit , Butterworth – Heinemann,1990.
88. Drucker P., Inova ția și sistemul antreprenorial , Editura Enciclopedic ă, Bucure ști,
1993
89. Drucker, P., Societatea postcapitalist ă, Editura Image, 1999
90. Drucker, P., Managementul viitorului , Editura ASAB, Bucure ști, 2004
91. Drucker, P ., Realit ăț ile zilei de mâîne , Editura Teora, Bucure ști, 1999
92. Drucker, P., Management strategic , Editura Teora, Bucure ști, 2001
93. Dumitriu C., Management și Marketing Ecologic , Editura Tehnopress, Ia și, 2004
94. Dunning, J., The advent of Allience Capitalism, on vol The New Globalism and
Developing Countries, United Nations University Pre ss, New York, 1997
95. Du țu, M., Dreptul mediului , curs universitar ,http://facultate.regielive.ro/c ursuri
/drept/curs_dreptul_mediului-38919.html
96. Du țu, M ., Dreptul mediului. Tratat ., Editura Economic ă, Bucure ști, 2003
97. Du țu, M. , Ecologie filosofia natural ă a vie ții , Editura Economic ă, Bucure ști, 1999
98. Esty, D., Winston,A ., Green to Gold: How smart companies use environmenta l
strategy to innovate, create value, and build compe titive advantage , Published by
John Wiley & Sons, Inc., 2009
99. En ăchescu ,C., Tratat de teoria cercet ării știin țifice , Editura POLIROM, Ia și, 2005
100. Falck, O., Heblich S. , Corporate Social Responsibility: Doing Well by
Doing Good , Business Horizons, Vol. 50, Issue 3, Elsevier Science Inc., USA,
2007
101. Farmer, R., Advances in International Comparative Management, J.A.I.Press
Greenwich, Connecticut London, vol. I
102. Fayol, H. , Administration industrielle et generalle, Dunod, Paris, 1964
103. Ferguson.,N., Market Research – A Perfect Mariage , in Knowledge Management,
1998
104. Firestone, J., Mark,M., McElroy,W., Key issues in the new knowledge
management, Butterworth-Heinemann, 2003
105. Fisher-Vanden, K . et al ., “What is Driving China's Decline in Energy
Intensity?”

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
40 Resource and Energy Economics, 2004, 26:77–97.
106. Friedman, T.,L.: Pământul este plat.Scurt ă istorie a secolului XXI, Editura
Polirom, Ia și, 2007
107. Friedman , Th. L., Lexus și m ăslinul , Bucure ști, Editura Funda ției PRO, 2001
108. Funda ția Drucker, Organiza ția viitorului, Editura Teora, Bucure ști, 2001
109. Gallagher,K. P. ,Economic Integration and the Environment in Mexico: Lessons
for Future Trade Agreements, ” Working Group Discussion Paper DP06, June
2004, http://ase.tufts.edu/gdae/policy_research/glo balization. html
110. Gelinier, O., Fonctions et tâches de direction générale , Editions d'Organisation,
Paris, 1963
111. Ghineraru, M ., National Strategy and National Waste Management Pla n ,
AWARE
Conference Waste Solutions, 14-15 May 2005, BRGM, Orleans, Fra nce .
112. Giddens, A., Globalization: a keynote address, în „UNRISD News”, 15/1996
113. Giddens, A., A treia cale. Rena șterea social-democra ției , Editura Polirom, Ia și,
2001
114. Giddens, A., Hutton , W., On the Edge: Living with Global Capitalism , Londra,
J. Cape, 2000
115. Gilpin R. , Economia mondial ă în secolul XXI: provocarea capitalismului global ,
Editura Polirom, Ia și, 2004
116. Gleditsch, N.P. , “ Environmental Change, Security, and Conflict .” In Crocker,
CA, FO Hampson and P. Aall (eds.) Turbulent Peace: the Challenges of
Managing International Conflict . Washington, DC: USIP, 55–69, 2001
117. Goodland R., Ledec G ., Environmental management în sustainable economic
development, International Association of Impact Assessment, 198 7
118. Goldman, M., Integrating environmental management into business functions ,
http://www.westonsolutions.com/ about/news_pubs/tec h_papers/Goldman.pdf
119. Gr ădinaru, G., Bazele statisticii mediului , Editura ASE, Bucure ști, 2004,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=353&idb=
120. Grigore, L., Management interna țional , Editura Lumina Lex, Bucure ști, 2002
121. Grossman,G., Trade Liberalization and Growth Environmental Effec ts
http://www.cepr.org/Pubs/bulletin/ meets/2210.htm
122. Handfield, Robert B., and Walton, Steven V., and Se egers, Lisa K., and
Melnyk, Steven A . Green Value Chain Practices in the Furniture Indu stry,
Journal of Operations Management , 15 (4), 1997, pp. 293-315
123. Hammer, M., Champy ,J., Reengineeringul companiei , Editura Teora, Bucure ști,
1997
124. Gupta, Mahesh C . Environmental Management and Its Impact on the
Operations Function , International Journal of Operations & Production
Management , 15 (8), (1995), pp. 34-51.
125. Harrison,J.,S., Freeman,E.,R ., Stakeholders, Social Responsibility, and
Performance: Empirical Evidence and Theoretical Pe rspectives, Academy of
Management Journal 42 (5), 1999, pp. 479-485
126. Henriques, I., Sadorsky , P., The Relationship between Environmental
Commitment and Managerial Perceptions of Stakeholde r Importance, Academy
of Management Journal , 42 (1), (1999), pp. 87-99.
127. Harrington, H., J., Harrington, J., S., Management în firma secolului 21,
Editura Teora, Bucure ști, 2001
128. Hauser, M.,D., Chomsky,N.,Fitch,W.,T., The Faculty of Language: What Is It,
Who Has It, and How Did It Evolve? Science, 2002

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
41 129. Heathfield, S., M., About Human Resources , Vol. 6 No. 36 – ISSN: 1533-3698
March 9, 2005
130. Held, D., McGrew, A., Goldblatt, D., Perraton, J., Transform ări globale.
Politic ă, economie si cultur ă, Editura Polirom, Iasi, 2004
131. Hennessy, B., Public opinion, edi ția a IV-a, Monterey : Brooks \Cole
Publishing Company, 1981
132. Herciu, M., Impactul societ ăț ii bazate pe cunoa ștere asupra func țiilor
managementului organiza ției(II ), Euroeconomia XXI, nr.128, 2007
133. Herciu, M., Management comparat, Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga“ din
Sibiu, 2007
134. Hirst P.,Thomson, G. , Globalizarea sub semnul întreb ării. Economia
interna țional ă și posibilit ăț i de guvernare , Editura Trei, Bucure ști, edi ția a patra,
2002
135. Hensen T., B.von Otinger , Introducting T.Shaped Managers, Knowledge
Management’s next Generations, in Harvard Business Review, nr.2, 2001
136. Holsapple, C.W., Whinston, A.B. , Knowledge-based organisations. Information
Society ,1987
137. Hoza,M.,G., Intrepriderea secolului XXI – Intreprindere intelig ent ă,Editura
Economic ă, Bucure ști, 2001
138. Huber, G., The nature and design of post-industrial organizati on, Management
Science,1984
139. Hu țu, C., A., Cultur ă organiza țional ă și transfer de tehnologie , Editura
Economic ă, Bucure ști, 1999
140. Ianculescu, S., Nisipeanu,S., Ștepa,R., Managementul mediului în conformitate
cu seria ISO 14000, Editura Matrix, Bucure ști, 2002
141. Ilie ș L., Managementul firmei , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
142. Ilie ș, L.,Osoian, C.,Petelean, A ., Managementul resurselor umane , Editura
Dacia, Cluj-Napoca 2002
143. Ilie ș L., Cri șan E., Managementul firmei și planul de afaceri , Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2009
144. Ilie ș L., Cri șan E., Managementul logisticii , Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008
145. Ionescu, C. , Politici de managementul mediului , Universitatea “Politehnica”
Bucure ști, 2003, Curs 1
146. Ionescu,C. Suport de curs Ecologie, 2009, http://facultate.reg ielive.
ro/cursuri/ecologie/managementulmediului_curs_9-146 070.html
147. Ionescu, C., Cum s ă construim și s ă implement ăm un sistem de management de
mediu în conformitate cu ISO 14001, Editura Economic ă, Bucure ști, 2000
148. Institute, Project Management: A Guide to the Project Management Body of
Knowledge ,4 Edtn, PA, USA : Project Management Institute, 20 09
149. Ivancevich, J. Management, Donnelly, James Jr. Homewood IL60430, Gibson,
James Boston MA02226, USA, 1989
150. Kaplan R.S., Norton, D., P ., The Balanced Scorecard – Translating Strategy
Into Action, Harvard Business School Press, 1997
151. Kazuo, Inamori , Oameni și profit – o filozofie economic ă pentru sec. XXI ,
Editura Economic ă, Bucure ști 1998
152. King, W.R , Cleland, D.I., Strategic Planning and Policy, New York, 1979
153. Kleiner, A . What Does It Mean to Be Green?, Harvard Business Review , 69
(July-August), (1991), pp. 4-11
154. Kleindorfer, P., Implications of Globalization and Sustainability fo r Emerging
Business Models, In: Prašnikar, Janez (ed.), and Ci rman, Andreja (ed.): New

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
42 Emerging Economies and Their Culture , New York: Nova Science, 2007, pp.
31-37
155. Kliping ,J., Environmental_Strategies_and__their,Motives_and_Res ults_in_Slove
nian_Business_Practice Economic and bussines review, vol.11, no.1, 55-74,
2009, http://www.ef.unilj.si/media/document_files/ Environmental_Strategies
_and_their_Motives_and_Results_in_Slovenian_Busines s_Practice.pdf
156. Kochan, T., Dyer ,L., HRM: an American view , in J. Storey(ed.) Human
Resources Management: A Critical Text, Thomson Lear ning, 2001
157. Kovacs, I., Criza economico-financiar ă: Patru expertize ,(traducere) în:
KORUNK nr.6, Chestiuni financiare, Cluj-Napoca, 200 9
158. Korten D.C ., Corpora țiile conduc lumea , EdituraAntet, Oradea, 1997
159. Kotler, P., Marketing de la A la Z.80 de concepte pe care trebu ie s ă le cunoasc ă
orice manager, Editura CODECS, Bucure ști, 2004
160. Krasner, S. D., International Political Economy: Abiding Discord , în „Review
of International Political Economy“, vol. 1, nr. 1/ 1994, http://www.jhu.edu/ripe/
161. Kuber, M ., Management consulting, Editura AMCOR, Bucure ști, 1992
162. Leslie, M.,Tutty, Michael,A. Rothery, Richard M. Gr inell jr., Cercetare
calitativ ă în asisten ța social ă – faze, etape și sarcini, Editura Polirom, Ia și, 2005
163. List, J. A. et al.“Effects of Environmental Regulation on Foreign and Domestic
Plant Births: Is There a Home Field Advantage ?” Journal of Urban Economics ,
Forthcoming, 2003 http://faculty.smu.edu/millimet/p df/fodo.pdf
164. Lubbers, R., Koorevaar, J., The Dynamic of Globalization , Tilburg University,
1998
165. Lupan ,E., Dreptul mediului , Ed. Lumina Lex, Bucure ști, 2001
166. Maior, C ., Management ecologic , Editura „Vasile Goldi ș” University Press,
Arad, 2003
167. Manolescu, A., Managementul Resurselor Umane, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2001
168. Marin, D., Globalizarea și aproxim ările ei, Editura Economic ă, Bucure șt, 2004
169. Marinescu, D ., Tratat de dreptul mediului , Editura All Beck, Bucure ști 2003
170. Massie , J.,L., Méthodes actuelles de direction des entreprises, Paris, Les
Editions d'Organisation, 1969
171. Mărginean, I., Proiectarea cercet ării sociologice , Editura.POLIROM , Ia și,
2000
172. Mândricelu C. , „ Analiza statistico-economica a protectiei mediului ”, Teza de
doctorat, Bucuresti, 2002
173. McCollum, J.,K., Idei americane pentru manageri români , Editura Lecca-
Brâncu și, Bucure ști, 1995
174. McGrew A., Lewis ,P., Global Politics: Globalizations and the Nation Stat es ,
Cambridge, The Polity Press, 1993
175. Mih ăescu, L ., Sisteme informa ționale și aplica ții informatice în administrarea
afacerilor , Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga" din Sibiu, 2009
176. Mih ăescu L ., Noi reac ții la modific ările climatice (I), în Euroeconomia XXI, nr.
101/2007
177. Mih ăescu L., Noi reac ții la modific ările climatice (II), în Euroeconomia XXI, nr.
102/2007
178. Moos, Kanther, E., Frontierele managementului, Meteor Press, Bucure ști, 2006
179. Moraru, R., B ăbu ț, G., Environmental risk management in mining – An overal l
approach. Proceedings of the Third International Symposium „Mining and
Environmental Protection“, pag. 22-27, Belgrad-Vrdn ik, Iugoslavia, 21-
23.05.2001.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
43 180. Munteanu, I., Ioni ță V., Managementul cuno știn țelor, Editura Cartier,
Bucure ști,2005
181. Muscalu E., Managementul serviciilor, Editura Universit ăț ii Lucian Blaga,
Sibiu, 2007
182. Muscalu E. , Management general, Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga“ din
Sibiu, 2003
183. Muscalu, E. , Fundamentele managementului , Editura Universit ăț ii „Lucian
Blaga“ din Sibiu,2007
184. Muscalu, E. , Managementul serviciilor , Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga“ din
Sibiu, 2004
185. Muscalu, E. , Strategii universitare , Editura Eficient, Bucure ști, 2001
186. Najam, A, Runnals, D., Halle, M., Environment and globalization:
understanding the linkages , Encyclopedia of Earth, 2007
187. Najam, A., Environment, Development and Human Security: Persp ectives from
South Asia . Lanham, MD: University Press of Americ a, 2003
188. Najam, A., M. Papa și N. Taiyab , Global environmental governance:a reform
agenda Winnipeg : IISD, 2006 http://www.eoearth.org/article/Global _
Environmental_Governance:_A_Reform_Agenda_ (e-book)
189. Negrei, C., Instrumente și metode în managementul mediului , Editura
Economic ă, Bucure ști, 1999
190. Nặstase , M., Cultura organiza țional ă și managerial ă, Editura ASE, Bucure ști,
2004
191. Năstase, M., Lideri, leadership și organiza ția bazat ă pe cunostin țe, Editura ASE,
Bucuresti, 2007
192. Nica P., C., Iftimescu, A. , Management. Concepte și aplica ții , Editura Sedcom
Libris, Ia și, 2004, pag
193. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management, Editura Economic ă, Bucure ști, 1999
194. Nicolescu, O.(coordonator), Sisteme, metode și tehnici manageriale ale
organiza ției, Editura Economic ă, Bucure ști, 2000
195. Nicolescu, O., Verboncu, I., Metodologii manageriale de firm ă, Editura
Tribuna Economic ă, Bucure ști, 2001
196. Nicolescu, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organiza ției ,
Editura Tribuna Economic ă, Bucuresti, 2001
197. Nicolescu, O. , Managementul general al organiza ției , volumul I, Editura
Economic ă, Bucure ști 2003
198. Nicolescu, O. și al ții, : Abord ări moderne în Managementul și Economia
Organiza ției, Editura Economic ă, Bucure ști, 2003
199. Nicolescu, O., Nicolescu, L., Economia, firma și managementul bazate pe
cuno știn țe, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005
200. Obstfeld, M., Economic globalisation and environment . New York: Harper
Collins, 1994,
201. Ogrean, C. , Management strategic , Editura Universit ății“Lucian Blaga” din
Sibiu, Sibiu, 2006
202. Ogrean, C., Responsabilitatea social ă a firmei, Tribuna Economic ă, 2006
203. Ogrean, C., Coordonate manageriale ale competitivit ăț ii firmei-o perspectiv ă
global ă, Editura Universit ăț ii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2007
204. Ogrean, C., Herciu, M., Rela ția investi ția în cercetare-dezvoltare și
competitivitate, în economia bazat ă pe cunoa ștere(I), Euroeconomia XXI,
nr.116, 2007
205. Oprean, C., Managementul calit ăț ii , Editura Universit ăț ii Lucian Blaga, Sibiu,
2004

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
44 206. Oprean,C.(coordonator), Metode și tehnici ale cunoa șterii știin țifice, Editura
Universit ăț ii Lucian Blaga, Sibiu, 2006
207. Oprean, C., Țîțu, M., Cercetare experimental ă și prelucrarea datelor , Volumul
2, Editura Universit ăț ii Lucian Blaga, Sibiu, 2007
208. Oprean, C., Țîțu, M., Managementul calit ăț ii în economia și organiza ția bazate
pe cuno știn țe, Editura AGIR, Bucure ști, 2008
209. Oprean,C., Țâțu,M., Oprean,C ., Managementul strategic , Editura ULBS,
Sibiu, 2002
210. Oprean, C., Kifor, C., Managementul calit ăț ii, Editura Universit ăț ii „Lucian
Blaga”, Sibiu, 2002
211. Oprean C., Suciu O., Managementul calit ăț ii mediului , Editura Academiei
Române, Bucure ști, 2003
212. Oprean, C., Tendin țe actuale în managementul capitalurilor organiza țiilor
moderne , Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, Chi șin ău, 2008
213. Petrescu, I. , Managementul mediului , Editura Expert, Bucure ști, 2005
214. Petrescu, I., Cismaru, Gh., Managerul în lumea afacerilor, Editura Tribuna,
Sibiu, 1999
215. Petrescu, I., Dragomir C., Gherasim, G., Succesul managerial, Editura Lux
Libris, Bra șov, 2000
216. Petrescu, I., Muscalu, E., Tratat de management public, Editura Universit ăț ii
Lucian Blaga, Sibiu, 2003
217. Petrescu, I., Managementul reputa ției , Editura Expert, Bucure ști, 2007
218. Pincovschi, I.; Mihai, M., Managementul timpului, Editura HGA, Bucure ști,
2001
219. Popa, I., Management general, Editura ASE, Bucure ști, 2005
220. Popa I., Management strategic, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005
221. Porter, M. E., America's Green Strategy , Scientific American , 264 (4), 1991
222. Postelnicu Gh., Postelnicu C. , Globalizarea economiei , Editura Economic ă,
Bucure ști,2000
223. Pricop, M., Bâgu, C., Abord ări moderne în managementul și economia organiza ției,
vol.3. Economia și managementul diferitelor tipuri de organiza ții, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2003
224. Prieur ,M., Le droit de l’homme a l’environement – rapport nati onal a la
reunion de UE, 15 – 20 aprilie 2003, Ankara
225. Puiu, A., Management , Editura Independen ța Economic ă, Pite ști, 2001
226. Radu, E., (coordonator), Managementul resurselor umane , Editura ASE,
Bucuresti, 2003,
227. Răboac ă, Gh., Ciucur, D ., Metodologia cercet ării știin țifice economice, Editura
Funda ției România de Mâine, Bucure ști, 2004
228. Rădulescu,M., Șt., Metodologia cercet ării știin țifice, Elaborarea lucr ărilor de
licen ță , masterat, doctorat, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A., 2006
229. Răducanu, V., Economia resurselor naturale , Editura ALL BECK, Bucure ști,
2000
230. Bran, P., ( coord.), Dimensiunea economica a impactului de mediu – Studi u de caz
Ro șiaMontan ă,http://www.biblioteca-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=355&idb=
231. Rochet,C ., L'environnement et la stratégie de l'entreprise ,
http://claude.rochet.pagespersoorange.fr/art/ env ironnement.html
232. Rojanschi V., Bran F., Grigore F., Cuantificarea dezvolt ării durabile , Editura
Economic ă, Bucure ști, 2006

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
45 233. Rojanschi V, Grigore F., Ciomos V ., Ghidul evaluatorului și auditorului de
mediu, Editura Economic ă, Bucure ști, 2009
234. Rojanschi V., Bran F., Grigore F ., Elemente de economia și managementul
mediului, Editura Economic ă, Bucure ști 2004
235. Rojanschi V., Bran F., Politici și strategii de mediu, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2002
236. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, S., Grigore, F., Evaluarea impactului
ecologic și auditul de mediu, Editura ASE, Bucure ști, 2004
237. Rotariu, T ., Metode statistice aplicate in stiintele sociale , Iasi, Editura Polirom,
1999,
238. Rugman , A., The End of Globalization , Londra, Random House, 2001
239. Russu, C ., Management , Bucure ști, Editura Expert, 1999, p.88
240. Russu , C., Reengineering , în vol. Sisteme, metode și tehnici de management ,
Editura Economicã, Bucure ști, 2000.
241. Sadgrove K ., Ghidul ecologic al managerilor , Editura Tehnic ă, Bucure ști, 1998
242. Smith, A . , Avu ția na țiunilor , vol. I-II, Editura Universitas, Chi șin ău, 1992
243. Soros ,G., Despre Globalizare , Editura Polirom, Ia și, 2002
244. Soros , G., Criza capitalismului global.Societatea deschis ă în primejdie, Ia și,
Editura Polirom, 1999
245. Stan, S., Anghel, I. , Gruzsniczki, V., Capitalul intelectual al întreprinderii.
Evaluarea propriet ăț ii intelectuale și a altor active necorporale , Editura Iroval,
Bucure ști, 2006
246. State , O., Cultura organiza ției si managementul , Editura ASE, Bucure ști, 2004
247. Stewart, T.A ., Intelectual Capital, The New Health of Organisation , Nicholas
Bredy Publishing House, London, 1998
248. St ăncioiu, I. ș. a., Management – Elemente fundamentale , Editura Teora,
Bucure ști, 1998
249. Steger , M. B., Globalism the New Market Ideology , Maryland, Bowman &
Littlefield Publishers, 2002
250. Stern, N., Stern Review on the Economics of Climate Change . Report to Her
Majesty's Treasury. 30 October. Cambridge, Marea B ritanie: Cambridge
University Press, 2006
251. Stiglitz J.E ., Globalizarea. Speran țe și deziluzii , Editura Economic ă, Bucure ști,
2003
252. Stiglitz,J.E., Mecanismele Globalizarii, Editura Polirom, Ia și, 2008
253. Story, J., “ China – Workshop of the World ?.” Journal of Chinese Business and
Economic Studies, 2005, 3(2):95–109
254. Scholte,J.A ., Globalisation: a critical inroduction , New York: Palgrave, 2000
255. Schendel, D., Strategy: search for new paradigms, în Strategie Management
Journal, 15/1994
256. Schatzberg, L., Gupta, K., Using the value chain model as a method of
prioritizing green reengineering efforts,
http://www.unm.edu/~rattner/picmet97.pdf
257. Tilly. J., Tomescu R. A., Cruceru L. V., Metodologii propuse pentru
acreditarea sistemului de management al mediului, Institutul European din
România 2002
258. Sun, X., E., Katsigris and A. White , 2004, “Meeting China's Demand for Forest
Products: An Overview,” in International Forestry Review , 2004, 6(3–4):227–
236.
259. Teodosiu, C. , Managementul integrat al mediului, Edi ția a II-a, Editura Ecozone,
Iasi, 2005

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
46 260. Torgler, B., Valev, N., Public Attitudes Toward Corruption and Tax Evasion:
Investigating the Role of Gender Over Time , QUT School of Economics and
Finance, WP 214, april 2007
261. Udrescu, M., Bâgu, C., Cre șterea competitivit ății firmei prin perfec ționarea
sistemului de management, Editura A.S.E., Bucure ști, 2007
262. Varga M., Dragomir C., Globalizarea si mediul – interactiuni complexe,
Sesiunea de comunic ări știin țifice “Evolu ția economiei sub valul
constrângerilor na ționale și mondiale”, Universitatea Spiru Haret, Constan ța,
12-13 mai, pp. 251-254, 2011
263. Varga M., Dragomir C., Riscul de mediu – provocare majora a sec XXI ,
Sesiunea de comunic ări știin țifice “Evolu ția economiei sub valul
constrângerilor na ționale și mondiale”, Universitatea Spiru Haret, Constan ța,
12-13 mai, pp.256-259, 2011
264. Varga M., Dragomir C., National and international tendencies in the field of
environment management that should polarize, to a g reater extent, scientific
research, Sibiu Alma Mater University Journals. Series A. Eco nomic Sciences,
4(1):20–24, Editura Alma Mater, Sibiu, 2011
265. Varga M., Dragomir C., Sustainable development – Shaken by the present
economic-financial world crisis, Sibiu Alma Mater University Journals. Series A.
Economic Sciences, 4(2):16–20, Editura Alma Mater, Sibiu, 2011
266. Vl ăsceanu, M., Organiza ții și comportament organiza țional, Editura Polirom,
Ia și, 2003,
267. Vi șan, S., Angelescu, A.,Ciobotaru,V. , Ecotehnologii, Editura ASE, Bucure ști,
2004
268. Vu ță,M., Politici și strategii financiare de protec ție a mediului, Editura ASE,
Bucuresti, 2004
269. Walker, R. ,“Rank Xerox – Management Revolution ”, Long Range Planning,
Vol. 25, No. 1, (1992), pp. 9 – 21.
270. Zaman, Gh ., Criza economic ă și financiar ă în România. Cauze, provoc ări și
remedii pe termen scurt și lung , Conferin ța interna țional ă „ Criza financiar ă si
economic ă : cauze, efecte, solu ții”,Universitatea Babe ș – Bolyai, LUISS
University din Roma, Banca Na țional ă aRomâniei și Banca Transilvania, 26-28
martie 2009, Cluj-Napoca
271. Zamfir, C., Vl ăsceanu ,L., Dic ționar de sociologie , Editura Babel, Bucure ști,
1993
272. Zorlen țan, T.,Burdu ș, E., C ăpr ărescu,G., Managementul organiza ției, Editura
Economic ă, Bucure ști, 1998

II. Dic ționare, studii, rapoarte

1. *** Dic ționar de filosofie, Editura Politic ă, Bucure ști, 1978
2. *** A concise Dictionary of Business, Oxford University Press, Market House
Books Ltd., Aylesburry, 1 992
3. *** Dictionar de ecologie , Editura Știin țific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1982
4. *** DEX , Editura Univers Enciclopedic, Bucure ști, 1996
5. EC White paper, adapting to climate change: towards a European framework for action.
COM(2009) 147 final, 2009,http://eurlex.europa.eu/L exUriServ/LexUriServ.docuri=COM:
2009:0147:FIN:EN:PDF EC , Commission staff working document: Lead Market In itiative
for Europe. Mid-term progress report. SEC (2009) 11 98 final, 9.9.2009,
http://ec.europa.eu/enterprise/policies /innovation /files/swd_lmi_ midterm_progress.b pdf.
6. European Environment Agency , Mediul European | Starea și Perspectiva 2010
http://www.eea.europa.eu/soer/synthesis/translation s/mediul-european-2013-starea-si

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
47 7. ECDC , Climate Change and communicable diseases in the EU Member Countries.
Handbook for national vulnerability, impact and ada ptation assessments. European Centre
for Disease Prevention and Control, Stockholm, 2010 , http://www.ecdc.europa.eu/en/
publications /Publications/1003_TED_handbook_ clima techange.pdf
8. European Environment Agency EEA, Annual European Union greenhouse gas
inventory 1990–2008 and inventory report 2010 . EEA Technical report No 6/2010,
Copenhagen, http://www.eea.europa.eu/publications/e uropean-union-greenhouse-gas-
inventory-2010
9. EEA, The pan-European environment: glimpses into an unce rtain future . EEA Report No
4/2007. European Environment Agency, Copenhagen, 20 07,
http://www.eea.europa.eu/publications/eea_report_20 07_4,
10. EEA, Regional climate change and adaptation — The Alps facing the challenge of
changing water resources. EEA Report No 3/2009. Eur opean Environment Agency,
Copenhagen, 2009, http://acm.eionet.europa.eu/docs/ETCACC_
TP_2010_6_guiding_principles_cc_adaptation.pdf
11. EEA-JRC-WHO, Impacts of Europe's changing climate — 2008 indicat or based
assessment . Joint EEA-JRC-WHO report. Office for Official Publications of the European
Communities, Luxembourg,
2008,http://www.eea.europa.eu/publications/eea_repo rt_2008_4/pp119_CC2008Executive
Summary.pdf
12. EPA – An Introduction to Environmental Accounting As A Business Management Tool:
Key Concepts And Terms, EPA 742-R-95-001, iunie, 19 95.
13. Institute for European Environmental Policy ,The environmental impacts of trade
liberalisation and potential flanking measures, Londra, 2005,
http://www.ieep.eu/assets/295/IEEP_GHK_part_1.pdf
14. Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), Third Assessment Report:
Working Group II: Impacts, Adaptation and Vulnerabi lity ,2001, p. 9.
15. IPCC, Climate change 2007: impacts, adaptation and vulnerability. Contribution of
Working Group II to the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on
Climate Change. CambridgeUniversity Press, Cambridg e, 2007,
http://www.ipcc.ch/publications_ and_data/publicati ons_and_data_reports.shtml
16. Millennium Ecosystem Assessment , Ecosystems and Human Well-Being: Synthesis
Reports , Washington DC: MA, WRI and Island Press, 2005
17. OECD , Foreign direct investment and sustainable developme nt , 2001
http://www.oecd.org/document/17/0,3343,en_2649_3428 7_2665233_1_1_1_1,00.html
18. Sustainable Europe Research Institute (SERI), Global 2000, Friends of the Earth
Europe, 2009. Overconsumption? Our use of the world's natural res ources.
http://old.seri.at/documentupload/SERI%20PR/overcon sumption–2009.pdf
19. UN Department of Economic and Social Affairs , Population Division, 2009. World
Population Prospects: The 2008 revision. United Nations, New York
20. United Nations Secretary General (UNSG), Report of the UN Secretary- General's
High Level Panel on Threats, Challenges and Change. A More SecureWorld: Our Shared
Responsibility . New York: United Nations A/59/565, 2004
21. UNCTAD Report The interface between foreign direct invest ment and the environment
The Case of China, http://www.tradeobservatory.org/ library.cfm?refID =24625
22. Worldwatch Institute , State of the World 2006, Special Focus: China and India , p. 44.
New York: WW Norton and Company, 2006
23. WHO, Global Health Risks. Mortality and burden of dise ase attributable to selected major
risks. World Health Organization, Geneva, 2009,
http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease
24. WHO, Global Forum of the Noncommunicable Disease Network (NCDnet) — Global
forum addresses solutions to prevent premature deat hs. Note for the media. World Health
Organization,2010http://www.who.int/mediacentre/new s/notes/2010/ncdnet_media_20100
224/ en/index.htm

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
48 III. Legisla ție, standarde

*** OUG nr. 195/2005 privind Protec ția mediului
*** HG.878/2005 privind accesul publicului la inf orma ția privind mediul
*** SR ISO 14050 Management de mediu, Vocabular
*** SR ISO 14001 Sisteme de management de mediu – Specifica ții și ghid de utilizare
*** SR ISO 14004 Sisteme de management de mediu – ghid privind principiile, sistemele
și tehnicile de aplicare

IV. Site-uri accesate

1. http://www.almamater.md/articles/index.html
2. http://articole.famouswhy.ro/educatia_pentru_ocroti rea_mediului__parte_integranta_a_une
i_educatii_de_baza/#ixzz1Mc2C4k5O
3. http://www.anpm.ro
4. http://ase.tufts.edu/gdae/policy_research/globaliza tion. html
5. http://bookshop.europa.eu/ro/mediul-pentru-europeni -pbKHAD10043
6. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=353&idb=
7. http://www.daniel-bichis.ro/articole-pdf/management ul-prin-obiective-o-solutie-
universala.pdf
8. http://www.cepr.org/Pubs/bulletin/ meets/2210.htm
9. http://www.cowiprojects.com/4CountryEnvironmentalPr oject/romania/1stRegionalWorksh
op/benchmarking_final.pdf
10. http://www.cadastru.ugal.ro/cadastru.htm
11. http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfecti onare/economie_generala/eco_economia
_ecosistemelor_si_biodiversitatea/cap6.pdf
12. http://www.cnipmmr.ro/presa/articole/07_nou.pdf
13. http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfecti onare/economie_generala/economia_ro
maniei_si_uniunea_europeana_volumul_i/cap18.pdf
14. www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/_curs/II
Strategii_si_politici_europene_de_dezvoltare_durabi la.pdf
15. http://claude.rochet.pagespersoorange.fr/art/ env ironnement.html
16. http://www.csr-romania.ro/articole-si-analize/compa niile-si-mediul/474-companiile.html
17. http://www.eea.europa.eu/
18. http://www.ecosmes.net/cm/navContents?l=DE&navID=en vBenchmarking
19. http://www.ecoeficienta.ro/rezultate.htm (accesat la 20 noiembrie, 2010
20. http://ec.europa.eu/environment/emas/pdf/leaflet/em asleaflet_ro.pdf
21. http://euronet.uwe.ac.uk/emas/training/train1.doc
22. http://www.eea.europa.eu/soer
23. http://ec.europa.eu/news/environment
24. http://www.eea.europa.eu/soer/synthesis/translation s/mediul-european-2013-starea-si
25. http://www.earth-policy.org/books/pb3
26. http://www.eea.europa.eu/ro/themes/landuse/policy-c ontext
27. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?ur i=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF
28. http://www.eoearth.org/article/Global_ Environmenta l_Governance:_A_Reform_Agenda_
(e-book)
29. http://www.ecomagazin.ro/de-ce-avem-nevoie-de-o-con tabilitate-manageriala/
30. http://facultate.regielive.ro/cursuri/ecologie_fina nte/audit_de_mediu-119027.html
31. http://facultate.regielive. ro/cursuri/ecologie/man agementulmediului_curs_9-146070.
32. http://faculty.smu.edu/millimet/pdf/fodo.pdf
33. http://www.georgeteseleanu.net/resurse/fisiere/lucr ari/83.pdf, Revista economica, Eficienta
utilizarii resurselor naturale in economia de piata
34. http://www.horvath-partners.com/Benchmarking.574+M5 01270e21cf.0.html
35. http://www.hydrop.pub.ro/polcurs12.pd
36. http://www.ier.ro/index.php/site/page/studii_de_imp act

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
49 37. http://issuu.com/ghiny/docs/eugen_ovidiu_chirovici_ -_noua_economie._abc_pentru
38. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do
39. http://www.1asig.ro/AON-Riscul-de-mediu-neglijat-de -managerii-companiilor-din-
Europa-articol-2,3,117-36756.htm (accesat în februa rie 2010 )
40. http://old.seri.at/documentupload/SERI%20PR/overcon sumption–2009.pdf
41. http://www.mmediu.ro/departament_mediu/eticheta_eco logica/categorii_servicii.htm
42. http://www.oeconomica.uab.ro
43. http://www.primm.ro/82_raspunderea-pentru-protectia -mediului.html
44. http://www.rmee.org/abstracturi/36/03_editorial_2_2 010_RO_EN.pdf?AdobeSystemsPDF
v17=4f72f48fb9c0b47325f91318f783b0a3831f8a55|131525 8806#PDFP
45. http://www.rmee.org/abstracturi/32/03_editorial_2_0 9_RO_EN.
pdf?AdobeSystemsPDFv17=a06b4127694c7d189be298237135 9698623bbbe7|131526081
9#PDFP
46. http://www.rmee.org/abstracturi/33/03_editorial_3_0 9_RO_EN.pdf?AdobeSystems
PDFv17=489d7bcad8f63222f5766e7216bd07ace34afcb0|131 5262575#PDFP
47. http://www.rauflorin.ro/management-prin-obiective-m bo
48. http://www.seap.usv.ro
49. http://store.ectap.ro/suplimente/simpozion_23_nov_2 007
50. http://www.slideshare.net/Standardizare/sisteme-de- management-de-mediu
51. http://team.salvaeco.org/nika/h/economia_digitala.p hp
52. http://www.teleactivities.org/societatea_informatio nala/strategia/economia.htm
53. http://www.trainmor-knowmore.eu/CBE794F7.ro.aspx
54. http://www.tribunaeconomica.ro
55. http://www.un.org/esa/population/publications/wpp20 08/wpp2008_text_tables.pdf
56. http://www.valuebasedmanagement
57. http:// wall-stret.ro
58. http://www.westonsolutions.com/about/news_pubs/tech _papers/Goldman.pdf
59. www.ziua.net

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
50
Cuvinte cheie

• Accident ecologic = Evenimentul produs ca urmare a unor neprev ăzute
devers ări/emisii de substan țe sau preparate
periculoase/poluante, sub form ă lichid ă, solid ă, gazoas ă ori sub
form ă de vapori sau de energie, rezultate din desf ăș urarea unor
activit ăț i antropice necontrolate/bru ște, prin care se
deterioreaz ă ori se distrug ecosistemele naturale și antropice.
• Ac țiune corectiv ă = Ac țiune întreprins ă pentru a elimina cauzele unei
neconformit ăț i constatate.
• Ac țiune preventiv ă = Ac țiune întreprins ă pentru a elimina cauzele unei
neconformit ăț i poten țiale sau a altei posibile situa ții nedorite.
• Analiza efectuat ă
de management = Evaluarea efectuat ă de managementul organiza ției, periodic ă și
ori de cate ori este cazul, asupra stadiului și adecv ării
sistemelor de management, în raport cu politica, in dicatorii de
performan ță și obiectivele declarate.
• Aspect de mediu = Element/component al activitatilor, produselor sau serviciilor
unei organiza ții care poate interac ționa cu mediul.
• Audit de mediu = Instrument managerial de evaluare sistematic ă, documentat ă,
periodic ă și obiectiv ă a performan ței organiza ției, a sistemului
de management și a proceselor destinate protec ției mediului, cu
scopul :
a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil
impact asupra mediului;
b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclus iv realizarea
obiectivelor și țintelor de mediu ale organiza ției.
• Cerin ță = Nevoie sau a șteptare care este declarat ă, în general implicit ă
sau obligatorie .
• Conformitate = Indeplinirea unei cerin țe.
• De șeu = Orice substan ță , preparat sau orice obiect din categoriile
stabilite de legisla ția specific ă privind regimul de șeurilor, pe
care de ținatorul îl arunc ă, are inten ția sau are obliga ția de a-l
arunca.
• De șeu reciclabil = De șeu care poate constitui materie prim ă într-un proces de
produc ție pentru ob ținerea produsului ini țial sau pentru alte
scopuri.
• Deteriorarea
mediului = Alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale
componentelor naturale și antropice ale mediului, reducerea
diversit ăț ii sau productivit ăț ii biologice a ecosistemelor
naturale și antropizate, afectarea mediului natural cu efecte
asupra calit ăț ii vie ții, cauzate, în principal, de poluarea apei,
atmosferei și solului, supraexploatarea resurselor,
gospod ărirea și valorificarea lor deficitar ă, ca și prin
amenajarea necorespunz ătoare a teritoriului.
• Eficacitate = Măsura în care activit ăț ile planificate sunt realizate și sunt
ob ținute rezultatele planificate.
• Eficien ță = Rela ția între rezultatul ob ținut și resursele utilizate.
• Efluent = Orice form ă de deversare în mediu, emisie punctual ă sau
difuz ă, inclusiv prin scurgere, jeturi, injec ție, inoculare,
depozitare, vidanjare sau vaporizare.
• Emisie = Evacuarea direct ă ori indirect ă, din surse punctuale sau difuze,
de substan țe, vibra ții, radia ții electromagnetice și ionizante,
caldur ă ori de zgomot în aer, ap ă sau sol.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
51 • Evaluarea
impactului asupra
mediului = Proces menit s ă identifice, s ă descrie și s ă stabileasc ă, în
func ție de fiecare caz și în conformitate cu legisla ția în vigoare,
efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și
secundare ale unui proiect asupra s ănătăț ii oamenilor și a
mediului.
• Imbun ătăț ire
continu ă = Ansamblul activit ăț ilor/ac țiunilor/proceselor ini țiate,
desf ăș urate și finalizate în scopul cre șterii abilit ăț ilor unei
organiza ții de a îndeplini cerin țe.
• Impact asupra
mediului = Orice modificare a mediului, d ăun ătoare sau benefic ă, care
rezult ă total sau par țial din aspectele de mediu ale organiza ției.
• Management = 1. știin ța și arta de a conduce. 2. Ansamblul activit ăț ilor de
organizare, de conducere și de gestiune a întreprinderilor. 3.
știin ța și tehnica organiz ării și conducerii unei întreprinderi; 4.
Activit ăț i coordonate pentru a orienta și controla o organiza ție.
Mediu = 1. Mediul înconjur ător în care func ționeaz ă o organiza ție, care
include aerul, apa, solul, resursele naturale, flor a, fauna,
oamenii și rela țiile dintre acestea.
2. Ansamblul de condi ții și elemente naturale ale Terrei : aerul,
apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului,
toate straturile atmosferice, toate materiile organ ice si
anorganice, precum și fiin țele vii, sistemele naturale în
interac țiune, cuprinzînd elementele enumerate anterior, inc lusiv
unele valori materiale și spirituale, calitatea vie ții și condi țiile
care pot influen ța bun ăstarea și s ănătatea omului.
• Monitorizarea
mediului = Supravegherea, prognozarea, avertizarea și interven ția în
vederea evalu ării sistematice a dinamicii caracteristicilor
calitative ale elementelor de mediu, în scopul cuno a șterii st ării
de calitate și a semnifica ției ecologice a acestora, a evolu ției și
implica țiilor sociale ale schimb ărilor produse, urmate de
măsurile care se impun.
• Neconformitate = Neîndeplinirea, par țial ă sau total ă și indiferent de efecte, a unei
cerin țe specificate.
• Obiectiv 1. țel, scop ; 2.ceea ce urmeaz ă s ă fie realizat, construit.
• Obiectiv de mediu = Țel general de mediu, în concordan ță cu politica de mediu, pe
care o organiza ție și-l propune s ă-l ating ă.
• Parte interesat ă = Persoan ă sau grup care are un interes legat de performan ța sau
succesul unei organiza ții.
• PDCA = Abreviere de la cuvintele în limba englez ă : Plan (planific ă) –
Do (efectueaz ă) – Check (verific ă) – Act (ac ționeaz ă /
amelioreaz ă / îmbun ătăț ește). Aceast ă metodologie de
management al proceselor este cunoscut ă sub denumirea de
Ciclul DEMING .
• Politic ă de mediu = Inten țiile globale și direc ția unei organiza ții referitoare la
performan țele sale de mediu, exprimat ă oficial de
managementul la cel mai înalt nivel.
• Poluant = Orice substan ță , preparat sub form ă solid ă, lichid ă, gazoas ă
sau sub form ă de vapori ori de energie, radia ție
electromagnetic ă, ionizant ă, termic ă, fonic ă sau vibra ții care,
introdus ă în mediu, modific ă echilibrul constituen ților acestuia
și al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale.
• Poluare = Introducerea direct ă sau indirect ă a unui poluant care poate
aduce prejudicii s ănătăț ii umane și/sau calit ăț ii mediului, d ăuna
bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o î mpiedicare a
utiliz ării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
52 • Prejudiciu = Efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra s ănătăț ii
oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin po luan ți,
activit ăț i d ăun ătoare ori dezastre.
• Prevenirea polu ării = Utilizarea unor procese, practici, materiale sau pr oduse care
evit ă, reduc sau controleaz ă poluarea, care pot include
reciclarea, tratarea, modificarea proceselor, mecan ismelor de
control, utilizarea eficient ă a resurselor și înlocuirea
materialelor.
• Proces = Un ansamblu de activit ăț i, corelate sau în interdependen ță , cu
obiective comune, care utilizeaz ă resurse pentru a transforma
elementele de intrare în elemente de ie șire cu scopul de a
adauga valoare = satisfac ție pentru p ărțile interesate.
• Proces managerial = Proces prin care managementul de vârf stabile ște, coordoneaz ă
și ține sub control direc țiile, orient ările și ac țiunile întregii
organiza ții.
• Program pentru
conformare = Plan de m ăsuri cuprinzînd etapele care trebuie parcurse în
intervale de timp precizate prin prevederile autori za ției de
mediu sau avizului pentru stabilirea obliga țiilor de mediu de
catre titularul activit ăț ii, sub controlul autorit ăț ii competente
pentru protec ția mediului, în scopul respect ării prevederilor
legale privind protec ția mediului; programul pentru conformare
face parte integrant ă din autoriza ția de mediu sau din avizul
pentru stabilirea obliga țiilor de mediu.
• Sistem = Ansamblu de elemente corelate sau în interac țiune.
• Sistem de
management de
mediu = 1. Parte a sistemului de management al unei organiza ții utilizat
pentru a dezvolta și implementa politica sa de mediu și a
gestiona aspectele de mediu.
2. Component ă a sistemului de management general, care
include structura organizatoric ă, activit ăț ile de planificare,
responsabilit ăț ile, practicile, procedurile, procesele și
resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea
și men ținerea politicii de mediu.
• Standard

= Document stabilit prin consens și aprobat de un organism
recunoscut, care furnizeaz ă – pentru utiliz ări comune și repetate
– reguli, linii directoare și caracteristici referitoare la activit ăț i
și rezultatele acestora, în scopul ob ținerii unui grad optim de
ordine, într-un context dat.
• Țint ă de mediu = Cerin ță detaliat ă de performan ță , aplicabil ă organiza ției sau
unei p ărți a organiza ției, care rezult ă din obiectivele de mediu
și care trebuie stabilit ă și îndeplinit ă pentru atingerea acestor
obiective.
•Performan ță în
general 1. o realizare deosebit ă într-un domeniu de activitate; 2. succes
deosebit ob ținut întrun domeniu de activitate; 3. record; 4.
indice calitativ de func ționare sau de randament.
•Performan ță de
mediu = Rezultate m ăsurabile ale managementului aspectelor de mediu
dintr-o organiza ție.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
53 Lista formelor grafice
• Lista tabelelor din text

Tabelul 1.1. Globalizarea și mediul – interac țiuni complexe
Tabelul 1.3. Popula ția lumii și pe regiuni diferite, 1950, 1975, 2005 și 2050 în
conformitate cu diferite vari ante de cre ștere
Tabelul 1.4. Impactul semnificativ și poten țial generat de sectoare industriale
Tabelul 3.1. Ierarhizarea criteriilor decizionale
Tabelul 3.2. Costuri de mediu suportate de o într eprindere
Tabelul 4.1. Metamorfoza vechilor paradigme în no ua economie
Tabelul 4.2. Modific ări structurale pe care le presupune eco-economia
Tabelul 6.1. Standardele Interna ționale referitoare la managementul mediului
Tabelul 7.1. Tabloul de bord
Tabelul 7.2. Harta strategic ă
Tabelul 7.3. Structurarea metricii strategiei
Tabelul 8.1. Aspecte de mediu
Tabelul 8.2. Tipuri de instruiri
Tabelul 8.3. Diferen țe dintre EMAS și ISO 14001
Tabelul 8.4. Schimbarea organiza țional ă orientat ă spre mediu
Tabelul 8.5. Avantaje și dezavantaje ale implement ării sistemului de management de
mediu (SMM)
Tabelul 11.1. Compara ție între metodele de tip cantitativ și cele de tip calitativ
Tabelul 11.2. Categorii de erori de cercetare
Tabelul 13.1. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise
Tabelul 13.2. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise special i știlor din înv ăță mântul
superior și doctoranzilor
Tabelul 13.3. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise manager ilor
Tabelul 13.4. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise special i știlor de mediu,
practican ți în domeniul protec ției mediului
Tabelul 13.5. Situa ția chestionarelor transmise, în func ție de modalitatea de distribu ție
Tabelul 13.6. Experien ța în domeniu a speciali știlor de protec ția mediului
Tabelul 13.7. M ărimea organiza ției în care activeaz ă managerii responden ți

• Lista figurilor din text

Fig. 1.1. Impacturile cheie precedente și proiectate și efectele schimb ărilor climatice
pentru principalele regiuni biogeogr afice din Europa
Fig. 1.2. Rela ția dintre mediu și activit ăț ile economice
Fig. 2.1. Componentele strategice ale dezvolt ării durabile
Fig. 2.2. Func țiile managementului utiliz ării naturii și protec ției mediului înconjur ător
Fig. 3.1. Clasificarea proceselor ecologice
Fig. 3.2. Controlul managerial
Fig. 3.3. Surse ale datelor de mediu
Fig. 3.4. Culegerea datelor de mediu prin anchete
Fig. 3.5. Modalit ăț i de prezentare a informa țiilor de mediu
Fig. 3.6. Cerin țe fa ță de informa ție
Fig. 3.7. Tendin țe informa țional-manageriale
Fig. 3.8. Model logic al procesului de luare a de ciziilor în managementul mediului
Fig. 3.10. Activit ăț ile care compun func țiunea de personal
Fig. 3.11. Activit ăț ile care compun func țiunea de protec ție a mediului

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
54 Fig. 3.12. Activit ăț ile care compun neofunc țiunea cuno știn țe
Fig. 3.13. Procesul continuu al managementului stra tegic
Fig. 3.14. Factorii noi, care impun o integrare pro nun țat ă a planific ării strategice de mediu
Fig. 3.15. Determinan ții endogeni și contextuali ai strategiei managementului mediului
Fig. 3.16. Modelul – motive de mediu, strategii și rezulate
Fig. 4.4. Tipuri de cuno știn țe
Fig. 4.5. Rolurile cuno știn țelor în economie
Fig. 4.1. Echilibrarea cuno știn țelor
Fig. 4.2. Triunghiul sustenabilit ăț ii fundamentate pe cuno știn țe
Fig. 4.3. Principalele tr ăsături definitorii ale managementului resurselor uman e bazat pe
cuno știn țe
Fig. 6.1. Etapele evalu ării impactului asupra mediului, conform cerin țelor Directivei
97/11/EC privind procedura de eval uare a efectelor anumitor proiecte publice și
private asupra mediului
Fig. 7.1. Ciclul de via ță – servicii pentru cazare turistic ă
Fig. 7.2. Criterii obligatorii și op ționale în vederea ob ținerii etichetei ecologice europene
Fig. 7.4. Proceduri simplificate pentru analiza d e inventar
Fig. 7.3. Tipuri de audit de mediu
Fig. 7.4. Fazele auditului de mediu
Fig. 7.5. Etapele evalu ării performan ței de mediu
Fig. 7.6. Schem ă de utilizare a informa țiilor și datelor în evaluarea performan ței de
mediu (EPM)
Fig. 7.7. Rela țiile dintre managementul și ac țiunile organiza ției și condi ția mediului
Fig. 7.8. Pa șii MBO în viziunea lui Peter Drucker
Fig. 7.9. Rolul benchmarkingu-lui în implementare a celor mai bune practici
Fig. 7.10. Cadrul Reengeenering-ului verde
Fig. 7.11. Perspective ale obiectivelor strategice
Fig. 8.1. Principiul de func ționare a sistemului de managementul mediului
Fig. 8.2. Componentele sistemului de management d e mediu,
conform standardul ISO 14001
Fig. 8.3. Etape ale implement ării sistemului de managementul mediului
Fig. 8.4. Cerin țe cu privire la verificare și ac țiune corectiv ă
Fig. 8.5. Pa șii certific ării EMAS
Fig. 8.6. Logo-ul și principiile EMAS
Fig. 10.1. Reprezentare comparativ ă a modelelor cercet ării știin țifice cantitative și
calitative
Fig. 11.1. Ciclul recomandat al investig ării fenomenului

• Lista graficelor din text

Graficul 1.1. Extrac ția global ă a resurselor naturale din ecosistem și mine, 1980 – 2005 /
2007
Graficul 13.1. Situa ția de ansamblu a r ăspunsurilor primite la chestionarele transmise
Graficul 13.2. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise special i știlor din
înv ăță mântul superior și doctoranzi în Management
Graficul 13.3. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise manager ilor
Graficul 13.4. R ăspunsuri primite la chestionarele transmise special i știlor de mediu,
practican ți în domeniul protec ției mediului
Graficul 13.5. Situa ția chestionarelor transmise, în func ție de modalitatea de distribu ție a
acestora
Graficul 13.6. Experien ța în domeniu a speciali știlor de protec ția mediului

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
55 Graficul 13.7. M ărimea organiza ției în care activeaza managerii responden ți
Graficul 13.8. Abordarea managementului mediul ui de c ătre managerii și personalul
organiza ției
Graficul 13.9. M ăsuri performante care se impun pentru a schimba p ercep ția și
interesul pentru manageme ntul mediului
Graficul 13.10. Impactul muta țiilor dominante ale acestui secol, asupra managemen tului
mediului
Graficul 13.11. Muta ții previzibile ale acestui secol cu impact în man agementul
mediului
Graficul 13.12. Implica ții ale capitalului uman asupra capitalului de cuno știn țe în
organiza ție
Graficul 13.13. Principalele domenii care vor imp lica muta ții urmare revolu ției
cuno știn țelor
Graficul 13.14. Efecte ale crizei economico-finan ciare asupra managementului mediului
Graficul 13.15. Muta ții ale globaliz ării afacerilor și interna ționaliz ării firmelor în
managementul mediului
Graficul 13.16. Consecin țe ale investi țiilor în resursele umane- principala resurs ă
strategic ă a organiza ției
Graficul 13.17. Muta ții în organiza ție și management ca urmare a realiz ării ecoeficien ței
– condi ție a supravie țuirii firmei bazate pe cuno știn țe
Graficul 13.18. Muta ții privind orientarea strategic ă în managementul mediului în
vederea ob ținerii performan ței de mediu
Graficul 13.19. Influen ța culturii organiza ționale asupra performan ței de mediu a
organiza ției
Graficul 13.20. M ăsuri de impact privind opera ționalizarea sistemului informa țional și
informatic în managemen tul mediului
Graficul 13.21. M ăsuri necesare pentru perfec ționarea legisla ției de mediu
Graficul 13.22. Modul în care înv ăță mântul superior r ăspunde cerin țelor de mediu
actuale și de perspectiv ă
Graficul 13.23. Schimb ări care ar trebui s ă se produc ă pentru ca înva ță mântul superior s ă
asigure cuno știn țele despre protec ția mediului
Graficul 13.24. Rolul managementului în lumea vii torului și impactul acestuia în
managementul mediului
Graficul 13.25. Muta ții care ar trebui s ă se produc ă în managementul mediului, urmare
rolului managementului în lumea viitorului
Graficul 13.26. Managementul mediului în organiz a ție
Graficul 13.27. Rolul managementului mediului î n valorificarea eficient ă a resurselor
organiza ției
Graficul 13.28. Organizarea managementului medi ului pentru a evita evenimentele
nepl ăcute și accidente
Graficul 13.29. Necesitatea și utilitatea unui sistem de management de mediu, i ntegrat
managementului general a l organiza ției
Graficul 13.30. Rela ția organiza ției cu mediul extern prin managerul de mediu sau
consultantul extern spec ializat
Graficul 13.31. Rela ția organiza ției cu mediul extern prin managerul de mediu sau
consultantul extern spe cializat – motiva ția alegerii
Graficul 13.32. Problematica de mediu a organiza ției
Graficul 13.33. Comportamentul organelor de contr ol
Graficul 13.34. Motiva ții ale implement ării Sistemului de management de mediu (SMM)
Graficul 13.35. M ăsuri legate de managementul mediului pentru cre șterea rentabilit ăț ii
Graficul 13.36. Respectarea cerin țelor legislative comunitare de mediu în România.

Managementul mediului în organiza țiile economice, în contextul globaliz ării
problematicii mediului înconjur ător
56 Graficul 13.37. M ăsuri esen țiale în vederea respect ării cerin țelor legislative comunitare
de mediu în România
Graficul 13.38. Implica ții ale degrad ării mediului înconjur ător în managementului
organiza ției
Graficul 13.39. M ăsuri de perfec ționare a managementului organiza ției pentru
prevenirea, reducerea sa u combaterea polu ării factorilor de mediu