Managementul mediului [611442]

Managementul mediului

Implementarea unui sistem integrat de mediu în cadrul companiei
SC ENVAS S.R.L.

Studenți: Profesor coordonator:
Durche Cristina Marina Dr. ing. Hlihor Raluca – Maria
Enea Narcis Constantin
Specializarea PCM
An IV

2
Cuprins
Cap I: Pregătirea organizației pentru implementarea unui sistem de
management de mediu
1.1. Descrierea organizației
1.2. Principalii factori poluatori ai companiei
1.3. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării sistemelor de management a
mediului (SMM)
1.4. Cauze care determină cond ucerea să aprobe un sistem de management
1.5. Importanța pentru organizație a introducerii în SMM
1.6. Obiectivele sistemului de management
1.7. Identificarea sistemului necesar la nivelul organizației
1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM
1.9. Stabilirea niv elului de aplicare a sistemului de management
1.10. Estimarea gradului de conștientizare a persoanelor companiei cu privire la implemantarea
SMM
Cap II: Sistemul de management de mediu în organizație
2.1. Politica de mediu a organizației
2.1.1. Aprecierea conțin utului politicii de mediu
2.1.2. Aprecierea posibilității de implementare a politicii de mediu
2.2. Planificarea
2.2.1. Analiza inițială de mediu
Etapa I – Alegerea unei activități produs/serviciu
Etapa II – Identificarea aspectelor de mediu produs/serviciu
Etapa III – Identificarea impacturilor asupra mediului
Etapa IV – Evaluarea importanței impactului
2.2.2. Construirea și implementarea sistemului de management de mediu
2.2.2.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice de mediu a organizației
2.2.2.2. Analiza punctelor slabe și a punctelor forte
2.2.2.3. Implementarea și funcționarea SMM

3
Cap III: Concluzii privind SMM
Bibliografie

4
Cap I: Pregătirea organizației pentru implementarea unui sistem de
management de mediu
1.1. Descrierea organizației
Firma SC ENVAS SRL cu sediul social in Moara Grecilor, Str. Crișan, nr. 15B , județul
Vaslui, Cod Unic de Î nregistrare: 2432277 / 05. 11.1992 , nr. de ordine in registrul comertului:
J37 / 136/1992 , sediu secundar -Punct de lucru :România , sat Emil Racoviță , Com. Dănești, jud.
Vaslui, cod postal 736163 .
Activitatea princip ala a firmei la registrul comerț ului este: cultivarea cerealelor (exclusiv
orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase -0111.
Punctul de lucru al firmei din Emil Racoviță, Com. Dănești este pozitiona t geografic pe
soseaua județeană Vaslui -Iași, la aproximativ 23 Km de Vaslui ș i 60 Km de Iași .
Firma func ționeaza de aproximativ 28 de ani, continuu, cu o bonitate buna. Fondatorul
firmei si unicul asociat este domnul inginer agronom Enea Cristinel , care anterior a absolvit
Facultatea de Agrocultură și Medicină Veterinară din Iași .
Firma are ca activitate de baza cultura cerealelor, plantelor ol eaginoase si mase verzi. In
2019 , activi tatea sa a constat in cultivarea de: rapita, grau, mazare furajera, ovaz, floarea –
soarelui, porumb si mase verzi (lucerna) realizând și vânzarea produselor finite din porumb și
floarea -soarelui.
Firma are î n dotare o cladire de birouri cu spatiu de locuit , magazii si alte spatii de
depozitare, diverse anexe, utilaje agricole si pamant in aren da, pe o suprafata de aproximativ 500
ha (conf orm cererii unice de plata 2019 (496 ,06Ha).
Pămâ ntul lucrat este in mare par te în arendă, iar aproximativ 50 Ha sunt deținute de Fam. Enea ,
care partial poate intra in procesul de vanzare impreuna cu firma sau poate fi arendat firmei
cumparatoare. Contractele de arenda a pa mantului se pot identifica din Declaratiile de suprafata
IPA 2019 , Hartile fermierului pentru camp ania din 2019 ,și Tabelul nominal centralizator a l
contractelor de arenda pe 2019 avizat de Primaria Dănești respectiv Codăești .
Tabelul centralizator contine numele si prenumele arendatorului, nr. contractului de
arenda cu data incheierii acestuia, data expirarii/valabilitatii si Blocul fizic in care este pozitionat
terenul agricol. Contractele de arenda si documentele aferente, inregistrate la primarie se gasec
la sediul firmei (confidential) . Din analiza documentelor, respectiv a tabelului centralizat or, se
poate vedea ca perioada de arendare este cuprinsa intre 5 si 10 ani, in functie de data incheierii
contractului si de dorinta partilor contractuale.
Pentru a avea o imagine clara a celor specificate mai sus si pana la vizita in teren, voi
face o des criere a spatiilor firmei (Fermei), utilajelor si a i nfrastructurii din locatie. Ace ata
locatie este situata pe un spatiu de 2000 metrii patrati imprejmuit cu gard cu fundatie de beton,
lemn si plasa zincata. Cladirea de birouri si de locuit este formata d in birou, o camera, dormitor,
baie, hol si bucatarie si se continua cu o magazie de depozitare a cerealelor, cu o capacitatea de
aprox. 1000 tone. Aceasta costructie este din BCA, geamuri termopan, izolata pe exterior si
acoperta cu tabla tip lindab (a f ost modernizata in 20 16). Firma mai dispune de 2 incaperi ce
constituie atelierul mecanic si vestiarele.
Pentru stocarea motorinei exista un rezervor metalic si imprejmuit cu gard si secu rizat
PSI si PCI de capacitate 9 000 litri.
SC. ENVAS SRL a fost înființată în anul 1992 , în momentul în care investitiile în
agricultură nu erau între cele mai sigure și profitabile. Primii pași au fost mai grei, însă ambiția și

5
seriozitatea au făcut ca firma să se dezvolte pe mai multe paliere, astfel ca astăzi activitatea
firmei să înglobeze întreg spectrul de activități agricole, de la asigurarea imputurilor, asistență
tehnică de specialitate, până la valorificarea recoltei.
Localizata în partea de NE, a Moldovei firma noastră este la dispoziția fermierilor din
toată Moldova și nu numai. Venim în sprijinul tuturor celor care doresc sa facă din ferma lor una
competitivă care sa utilizeze o tehnologie durabilă compatibilă cu vremurile în care trăim.

Structura organizatorica a firmei

1.2. Principalii factori poluatori ai companiei
´´Sectorul agricol va trebui să depună un efort susținut pentru a îndeplini angajamentele
cu privire la reducerea amoniacului stabilite în noua legislație privind reducerea emisiilor
naționale de anumiți poluanți atmosferici (NEC) care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2016.
Măsurile de reducere a emisiilor de amoniac, inclusiv investițiile cu grad scăzut de tehnologizare
și modificările practicilor agricole, sunt destinate în principal marilor corporații industriale, ca re
sunt responsabile de 80 % din emisiile de amoniac. ´´(ec.europa.eu)
Principalii factori poluanți prezenți în societatea ENVAS SRL conform autorizației de
mediu întocmită în 2015 sunt:
 Emisiile în aer rezultate din fabricarea uleiului și a făinii de porum b, respect grâu;
 Imisiile în aer rezultate din utilizarea utilajelor agricole;
 Nivelul de zgomot la limita incintei obiectivului ;
 Poluarea solului conform Ord. MAPM nr. 756/1997. Director General
Director economic
Director Comercial
Serviciu contractare
furnizori Serviciu Marketing
Serviciu Transport C.T.C Resurse Umane

6
Evidența gestiunii deșeurilor va fi raportată autorității pentru protecția mediului conform
art. 49 alineatul (1) din legea 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată (în conformitate cu
modelul prevăzut în anexa nr. I la HG. Nr. 856/2002, cu completările ulterioare).
Modul de gospodărire a deșeurilor și a ambalajelor:
 Uleiu ri sintetice de motor, de transmisie și de ungere de la utilaje se colectează în
recipiente și se refolosește la grupurile de transmisie mecanice;
 Ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase de
la preparatele chimice folosi te în agricultură se returnează la furnizor sau se
elimină prin societăți autorizate;
 Anvelope scoase din uz de la utilaje care se dau la schimb;
 Baterii cu plumb de la utilaje care se dau la schimb;
 Ambalaje rezultate: bidoane PVC, saci polietilenă, saci rafie.
Substanțe și preparatele periculoase folosite:
 Îngrășământ azotat de amoniu -inflamabil;
 Îngrășământ complex NPK -inflamabil;
 Trimer erbicid;
 Nicogan erbicid;
 Dicopur Top pesticid;
 Pulsar erbicid;
 Motorină;
 Ulei tehnic.

1.3. Motivele pentru care organizația ia hotărârea implementării sistemelor de
management a mediului (SMM)
Controlul si reducerea costurilor de mediu.
Costurile de mediu sunt cele rezultate în urma aplicării de către companie a unor acțiuni
privind prevenirea, reducerea, controlul pericolelo r pentru mediu cât și lucrări din agricultură și
fabricare produse finite .
 Confo rmarea la cerintele legislative;
 Minimizarea riscurilor financiare;
 Facilitarea procesului de imbunatatire continua .

7
1.4. Cauze care determină conducerea să aprobe un sistem de management
O cauza ar fi cea economic, deoarece s -ar reduce costurile prin economisirea materiilor
prime, a energiei, cât și reducerea eventualelor amenzi. Deasemenea, se asigură o îmbunătățirea
imaginii firmei cu autoritățile deoarece prin SMM se elaborează metode de protecție a mediului
înconjurător și deoarece numărul consumatorilor eco este în continuă creștere, un alt avantaj va fi
constituit de faptul că aceasta va asigura noi produse pe piață care vor satisface necesitățile
consumatorilor . Un alt avantaj al implementării unui SMM va fi aigurarea unei mai bune calități
a produselor și serviciilor. Un SMM ajută și obținerea unor servicii bancare și de asigurare mai
bune.

1.5. Importanța pentru organizație a introducerii în SMM
Introducerea unui SMM este importantă pentru conducere deoarece pezintă unele avantaje pentru
aceasta cum ar fi: se pot preveni accidentele de mediu, oferă transparență managementului și
proceselor de producție, se pot economisi atât enegie cât și resurse, se realizează o m ai bună
comunicare cu autoritățile, un SMM va ajuta la acordarea de împrumuturi sau va usura accesul la
resurse, se îmbunătățește imaginea întreprinderii.

1.6. Obiectivele SMM
o Inlocuirea treptata a unor materii prime cu material cu impact redus asupra mediului ;
o reducerea cantității de deșeuri;
o reducerea sau eliminarea descărcarilor poluante în mediu;
o implementarea unei politici coerente si eficiente de prevenire a accidentelor majore
in care sunt implicate substante periculoase;
o eliminarea responsabila si in de plina siguranta a deseurilor;
o mentinerea calitatii factorilor de mediu in limitele stabilite prin masurarea si
monitorizarea lor si aplicarea masurilor ce se impun;
o Promovarea mediului si sensibilizarea angajatilor si a comunitatii din jur.

1.7. Identificarea sistemului necesar la nivelul organizației
Vom stabili implementarea SMM in sectorul de productie și distribuție , deoarece in
acest e secto are este cea mai mare poluare, din cauza activitatilor desfasurate in acest e secto are.

1.8. Stabilirea sectoarelor de act ivitate unde se implementeaza SMM
Vom aplica Sistemul de Management de Mediu partial in sectia de productie .

8
1.9. Stabilirea nivelului de aplicare a sistemului de management
Reducerea riscurilor de poluare a aerului prin monitorizarea continua a emisiilor
atmosferice.
Reducerea penalitatilor catre Autoritatea Competenta de Protectia Mediului, prin
monitorizare continua a indicatorilor de calitate a afluentului final.
Reducerea riscurilor de poluare a apei prin faptul ca se monitorizeaza cont inuu calitatea
apei din sol .
Reducerea costurilor prin reducerea consumului de apa industrial, datorita faptului ca apa
de racire este recirculabila.
Reducerea riscului de poluare fonica prin masuri de protectie aplicate .

1.10. Estimarea gradului de conștientizare a persoanelor companiei cu privire la
implemantarea SMM

Firma propune efectuarea unor audituri privind procedurile si practicile utilizate si raspunderea la
deficientele constatate printr -un program planificat al actiunilor de remediere. Se vor organiza sedinte in
scopul informarii angazatilor de importanta implementarea acestui sist em.
Aceasta prin informare, instruire si educare va incerca ridicarea nivelului constiintei de mediu a
fiecarui angajat. Totodata fiecare angajat este incurajat sa -si aduca aportul personal la protectia mediului.Vom
folosi si chestionare prin care dorim sa aflam mai multe informatii, pe care le vom folosi in activitatea
implementarii sistemului.

9
Cap II: Sistemul de management de mediu în organ izație

2.1. Politica de mediu a organizației
2.1.1. Aprecierea conținutului politicii de mediu
Politica de mediu a organizatiei “ ENVAS SA” urmeaza liniile generale decise de catre
managementul general, linii carea au drept scop gestionarea durabila a aspectelor de mediu
semnificative, specific activitatilor acestor companii. Organizatia foloseste cele mai bune tehnici
disponibile de obti nere ale produselor sale, care prezinta si avantajeaza ca sunt usor si complet
reciclabile. Preocuparea pentru protectia calitatii mediului se regaseste in toate activitatile organizatiei,
iar politica generala cuprinde urmatoarele obiectve care asigura pr evenirea poluarii si conformarii cu
legislatia in viguare:

 Implementarea Sistemului de Management de mediu, imbunatatirea continua a acestuia si
certificarea conform ISO 14001 pentru toate activitatile, produsele si serviciile.
 Vom actiona in vederea reducerii emisiilor in aer
 recunosterea managementului de mediu ca fiind una din prioritatile principale si un factor
pentru dezvoltarea durabila, stabilirea unor politici si programe pentru conducerea
activitatilor intr -o maniera de respect fata de mediu;
 integrarea completa a acestor politici si programe pentru fiecare activitate ca element
esential al managementului, in toate functiile acestuia;
 educarea, sprijinirea si motivarea angajatilor organizatiei noastre de a -si aduce aportul
personal la protecti a mediului;
 O atentie deosebita se va acorda principiului dezvoltarii durabile prin folosirea rationala a
resurselor natural neregenirabile;
 promovarea principiilor de protectia mediului in randul furnizorilor si clientilor nostri
contractuali;
 dialog si i nformarea corecta a angajatilor, clientilor, autoritatilor si mass – mediei pe
temele relevante de mediu din organizatia noastra;
 respectarea dispozitiilor legale si a regulamentului de ordin interior;
 evaluarea periodical a politicii noastre de mediu si a realizarii programmer noastre de
mediu; introducerea prompta a corectiilor necesare;
 imbunatatirea continua a protectiei mediului in cadrul firmei noastre;

Politica de mediu este documentata , implementata, mentinuta si comunicată intregului personal.

10

2.1.2. Aprecierea posibilității de implementare a politicii de mediu

– Dacă politica de mediu răspunde anagajamentelor prevăzute în ISO 14001
– Dacă este adecvată activităților produselor și serviciilor și dacă reflectă corect valorile și
principiile organizației
– Dacă este acceptată de conducerea organizației la nivelul cel mai înalt
– Dacă este realistă și stabilește direcții clare de urmat
– Dacă este desemnată o persoană pentru supravegherea și implementarea unei politici de
mediu

Aprecirea posibilităț ilor de implementare a politicii de mediu
– Aprecirea programelor
– Aprecirea resurselor necesare punerii în practică a politicii de mediu analizând
posibilitățile de implementare
– Aprecirea realismului politicii de mediu analizând posibilitățile de implementar e
– Analiza angajării organizației: peste posibilitățile reale su la nivel minim al organizației
– Analiza comunicării și ințelegerea politicii de mediu tuturor angajaților
– Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediu
– Analiza comunicării politicii de mediu către părțile interesate – difuzate prin mass media,
expunerea în zone unde publicul are acces, includerea în rapoarte anuale și alte
publicații.

În ceea ce privește politica de mediu adoptată de ENVAS SA, aceasta corespunde cu
prevederile ISO 14001 în ceea ce privește reducerea poluării care implicit duce la costuri mai
scăzute și conformarea la legislația în vigoare.
În ceea ce privește implementarea politicii de mediu societatea este dornică și dispu ne
alocarea resurselor și documentelor necesare cât și informarea publicului asupra deciziilor luate.

11
2.2. Planificarea
Etapa I – Analiza ini tiala de mediu
Stabilirea metodei de cotare.
Pentru identificarea aspectelor semnificative de me diu se vor lua in considerare cât mai mulț i
factori, cum ar fi:emisii in aer, fluent in apă, managementul deș eurilor, poluarea solului, impactul
asupra comunitatii, utilizarea materiilor prime si a resurselor natural e, alte aspect de mediu locale,
analiza ciclului de viata a produsului, analiza matricei efectelor d e mediu, activitati anterioare ș i
planificate pentru viitor, functionarea normal ă si anormală a instalaț iilor/echipamentelor, incidente,
poluare accidental ă.
De asemenea, in stabilirea metodei de cotare se po ate include si identificarea inițiala a
impacturilor asupra sănătătii și securităț ii persoanelor angajate , precum si evaluare a riscurilor pentru
mediu. Relaț ia dintre aspectele de mediu si impactul asupra mediului este de tip cauză – efect. De
exemplu, cau za/aspectul de mediu este împrăștierea pe sol a produselor chimice(îngrășăminte) , iar
efectul/impactul este poluarea solulu i, subsolului si a acfiverului î n situatii de înfiltrare produse
chimice .
Identificarea aspectelor de mediu ș i evaluarea impactului asupra m ediului, as ociate acestor
aspect e este un proce s de parcurgere a urmatoar elor etape: selectarea activității produsu lui,
identificarea unui numar cât mai mare de aspect de mediu asociat, identificarea unui numar câ t mai
mare de impacturi de mediu as ociat fiecarui aspect si cuantificare a impacturilor care ajuta la
reținerea numai a acelor aspect de mediu care genereaza impacturi semnificative.
Metoda adoptata pe ntru cuantificarea impacturilor de mediu a sociate aspectelor de mediu
identificate are la b aza metoda denumita AMDEC( Analyse des modes de Defillance de leur Effets
et de leur Criticites ), apl icată prima data pentru industria aeronautica si ulterior extinsa si la alte
sectoare industrial e. Această metoda permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin identificarea
impacturilor semnificative, av and la baza urmatoarele criterii :
1. Gravitatea impactului
2. Frecventa de producer e sau probabilitatea de apariț ie
3. Persistent in mediul natural
4. Sensibilitatea mediului receptor
5. Alte criterii

Se precizează ca aceste criterii pot varia, nu sunt singurele aplicabil e și nici impuse. Unele pot fi
înlocuite cu altele mai bune adaptate specificului organizatiei pentru care se elaboreaza analiza de
mediu.
Pentru cazul de față, activitățile desfăș urate pe a mplasamentul firmei “ENVAS SRL ” me toda de
cotare a impacturilor a sociate aspectelor de mediu identificat e considera urmatoarele criterii :

12

1. Gravitatea/importanț a impactului (G)
2. Frecvenț a impactului (F)
3. Magnitudinea impactului (M)
4. Reglementari care sa stabileasca nivelul maxim admis de poluant in receptorul natural
(R)
5. Opinia publica/transparența (O)

Pentru aceste criterii se stabileste o scară , fiecare criteriu luâ nd valori poz itive si avand un
anumit coe ficient de pondere, functie de importanta lui in procesul d e cuantificare.

Grila de cotare a impacturilor de mediu.
Criteriu Coeficient pondere 10 puncte 5 puncte 1 punct
F 2 Zilnica Medie Ocazionala
G 4 Risc pentru om si mediu Risc pentru mediu Nu exista risc pentru mediu
M 3 Semnificativa Medie Minora
R 3 Neconformitate(depasiri de
CMA) Conformitate
(valori cuprinse
intre prag de alerta
si prag de
interventie) Conformitate (valori ale
poluarilor sub pragurile de
alerta)
O 1 Plangeri si critici
sistematice Plangeri si critici
sporadic Nu exista plangeri sau critici
Scor = F·2+G·4+M·3+R·3+O·1

Coeficientul de pondere reflecta important ape i care organizatia o acorda fiecarui criteriu. Se
observa, astfel, ca importanta maxima are criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de
magnitudinea acestuia si de reglementarile legislative referitoare la impactul de mediu analizat. Faptul
ca opinia publica a orimit cel mai mic coefficient nu inseamna ca este un criteriu nesemnificativ, din
moment ce a fost considerat in procesul de evaluare, spre deosebire de alte criterii care nu au fost luate
in calcul(de exemplu criteriul economic).
Scorul de me diu obtinut pentru fiecare activita te in parte, careia i -au fost a sociate un anumit numar
de impacturi se calculeaza ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori cuprinse intre 18 si 180).
Se obtine astfel, cate o medie a impacturilor generate de fi ecare activitate din cadrul proceselor
tehnologice ce se desfasoara pe amplas amentul organizatiei ENVAS SRL . Scorul final de mediu pentru
fiecare proces tehnologic a fost calculate de asemenea, ca o medie a scorurilor de mediu obtinute pentru
activitatile din cadrul procesului evaluat.
Impactul general de o activitate vareia i -au fost associate un numar n de aspect e de mediu,
respective de impacturi de mediu se calculeaza astfel :

13

𝐼𝑀𝑎 𝑖= ∑ 𝐼𝑀 𝑖𝑛
𝑖=1
𝑛
Impactul global al unui process tehnologic in in c adrul caruia se deruleaza a n activitati se
calculeaza astfel:
𝐼𝑀𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙 = ∑ 𝐼𝑀𝑎 𝑖𝑎𝑛
𝑎𝑖=1
𝑎𝑛
Se observa ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maxima care poate fi obtinuta este
de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minima este de 18 puncte, atunci cand toate criteriile sunt
cotate cu 1 p (impact minor nesemnificativ). Cu cat valoarea scorului de mediu obtinut este mai mare, cu
atat impactul adus asupra componentelor de mediu este mai grav. Se propune \, astfel, o scara a
impacrurilor obtinute:
p = 18 – impact nesemnificativ
18 < p < 38 – impact mediu semnificativ
P ≥ 38 – impact semnificativ
Pentru analiza de mediu se vor retine acele impacturi senificative, care au valori mai mari de 38 de
puncte.
In cele ce urmeaza se va cuantifica impactul asociat fiecarui aspect de mediu, generat in fiecare
process ce se desfasoara in cadrul societatii, avand in vedere cele doua situatii: functionare normal si
functionare anormala.

Identificarea aspectelor si impacturilor de mediu in c onditii de functionare normal.
Activitate Aspect de mediu Impact de mediu F G M R O Scor de
mediu Medie
Scor
Active
Pregatirea
materiei prime Transport material
Generare geseuri plastic
Emisii aer Zgomot;
Poluare sol;
Poluare aer;
Poluare apa; 15
3
3
15 5
5
5
5 4
4
4
4 4
4
4
4 2
2
2
2 35
18
18
30 25.25
Pregatire pentru
Tratarea
seminței Consum enegrie
Emisii aer
Generare emisii epuizate Zgomot;
Poluare aer;
Poluare sol; 30
15
3 5
25
5 20
4
4 4
4
4 2
2
2 61
55
18 44.6
Ambalarea în
saci Consum energie;
Emisii aer;
Consum aer comprimat Zgomot;
Poluare aer;
Poluare sol;
Poluare apa 15
15
3
3 5
5
5
5 4
20
4
4 4
4
4
4 2
2
2
2 28
51
18
18 28.75
Transportare la
depozit Transport material;
Consum energie
Generare deseuri plastic Zgomot;
Poluare aer;
Poluare apa;
Poluare sol; 3
3
3
15 5
5
5
25 4
4
4
4 4
4
4
4 2
2
2
2 18
18
18
50 26
Control Consum energie;
Inspectie generala 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
Tratamente
chimice Generare ape uzate;
Consum energie; Poluare aer;
Poluare sol; 15
15 25
25 20
4 4
4 2
2 66
50 48.6

14
Emisii aer; Poluare apa 15 5 4 4 2 30
Imprimare Consum aer comprimat;
Generare ape uzate;
Generare namoluri apoase
cu continut de vopsele,
lacuri si solvent organic;
Emisii aer (COV -uri) Zgomot;
Poluare apa;
Poluare sol;

Poluare aer 15
15

15 5
25

25 4
20

20 4
4

4 2
2

2 30
66

66 54
Control final Consum energetic;
Inspectie generala 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
Vrafuire Generare deseuri din hartie,
lemn si metal Zgomot;
Poluare sol 3
3 5
5 4
4 4
4 2
2 18
18 18
Expeditie Transport produse Zgomot;
Poluare aer 3
3 5
5 4
4 4
4 2
2 18
18 18

Identificarea aspectelor si impactului de mediu in conditii de functionare anormala

Activitate Aspect de mediu Impact de mediu F G M R O Scor de
mediu Medie
Scor
Active
Pregatirea
materiei prime Transport material
Generare geseuri plastic
Emisii aer Zgomot;
Poluare sol;
Poluare aer;
Poluare apa; 30
15
15
15 5
25
25
25 4
20
20
4 4
4
4
4 20
2
2
2 62
70
70
50 28
Pregatire pentru
Tratarea
seminței Consum enegrie
Emisii aer
Generare emisii epuizate Zgomot;
Poluare aer;
Poluare sol; 30
20
3 25
25
25 20
20
4 20
20
20 2
10
10 95
95
62 84
Ambalarea în
saci Consum energie;
Emisii aer;
Onsum aer comprimat Zgomot;
Poluare aer;
Poluare sol;
Poluare apa 10
30
15
15 5
25
5
5 4
20
4
4 4
20
4
4 2
20
2
2 25
115
30
30 50
Transportare la
depozit Transport material;
Consum energie
Generare deseuri plastic Zgomot;
Poluare aer;
Poluare apa;
Poluare sol; 30
3
3
30 5
5
5
25 20
20
4
20 20
4
4
20 2
2
2
2 77
34
18
77 51.5
Control Consum energie;
Inspectie generala 15
15 5
5 20
20 20
20 10
10 70
70 70
Tratamente
chimice Generare ape uzate;
Consum energie;
Emisii aer; Poluare aer;
Poluare sol;
Poluare apa 3
3
3 50
50
50 40
40
40 40
40
40 10
10
10 143
143
143 143
Imprimare Consum aer comprimat;
Generare ape uzate;
Generare namoluri apoase
cu continut de vopsele, Zgomot;
Poluare apa;
Poluare sol;
3
3

50
50

20
40

4
40

10
10

87
143

124.3

15
lacuri si solvent organic;
Emisii aer (COV -uri)
Poluare aer
3
50
40
40
10
143
Control final Consum energetic;
Inspectie generala 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
0 0
Vrafuire Generare deseuri din hartie,
lemn si metal Zgomot;
Poluare sol 3
3 25
25 20
20 20
20 10
10 78
78 78
Expeditie Transport produse Zgomot;
Poluare aer 3
3 5
50 4
40 4
20 2
10 18
123 70.5

Tabel centaralizator al aspectelor si impactului de mediu in conditii de functionare anormala si anormala

Activitate Scor
activitate
functionare
normala Scor activitate
functonare
anormala
Pregatirea
materiei prime 25.25 28
Pregatire pentru
Tratarea seminței 44.6 84
Ambalarea în saci 28.75 50
Transportare la
depozit 26 51.5
Control 0 70
Tratamente
chimice 48.6 143
Imprimare 54 124.3
Control final 0 0
Vrafuire 18 78
Expeditie 18 70.5

16

Identificare
a aspectelor
de mediu și
evaluarea
impacturilo
r asociate,
asupra
mediului

25,25 44,6
28,75
26
0 48,6 54
0 18 18
0102030405060
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Functionare normala
Series128 84
50 51,5 70 143
124,3
0 78
70,5
020406080100120140160
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Functionare anormala
Series1

17
Materii prime:
– rășina fenolformaldehidică,
bachelita
-plastic reciclabil
Materii auxiliare:

Principalul
proces: ardere
Produse finite:
-Peturi
-Lazi
-alte produse din material plastice
Energie:
-energie electrică
-energie termică Servicii
Transport/Livrare
Utilități:
-apă industrială
-apă potabilă Emisii care afectează
Apa: ape industriale cu un conținut
ridicat de materii în suspensie, ape uzate
menajere
Aerul: gaze de ardere cum ar fi CO 2,
COV, NO x, SO x
Solul: depozitarea necorespunzătoare a
deșeurilor cât și eventualele scurgeri de
substanțe petroliere aflate pe incinta
societății
Deșeuri
Deșeuri plastice care pot fi recirculate în
proces

Etapa II – Identificare aspectelor de mediu ale activității, produsului și serviciului
Emisii în apă și aer
Principalii poluanți emiși în aer sunt pulberile în suspensie, SO 2, NO x, CO, HF, HCl.
Pe incinta societății există 3 categorii de ape uzate: ape uzate industriale cu un conținut
ridicat de materii în suspensie, substanțe petroliere, ape uzate menajere și ape fluviale.
Poluarea solului și a apei subterane
Surse potențiale de poluare a solului

18
 eventualele scurgeri de substanțe petroliere în condițiile în care nu se respe ctă
disciplina tehnologică la operațiile de manipulare din zona depozitelor de carburanți;
 depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;
 depunerile pe sol a poluanților emiși prin coșuri;
 scurgeri din canalizarea societății în cazul deteriorării acesteia.
III Identificarea impacturilor asupra mediului
Tipuri de poluanți și impactul asupra mediului
Activitate, produs
sau serviciu Aspect de mediu Poluanți Impact Descrierea impactului
Pregatirea
materiei prime Transport material
Generare geseuri
plastic
Emisii aer Dioxid de
carbon
(CO2) Zgomot;
Poluare sol;
Poluare aer;
Poluare apa; Contribuie la efectul de sera, astfel
la alterarea climatului pe plan
global
Prega tire pentru
Tratare Consum enegrie
Emisii aer
Generare emisii
epuizate Dioxid de
carbon
(CO2)
Metan (CH4) Zgomot;
Poluare aer;
În urma procesului rezultă o
poluare a aerului cu gaze în
cantități mari care se regăsesc mai
mult în interiorul incintei dar și în
aerul din vecinătatea societății
Ambalarea în saci Poluarea de aer Pulberi
Gaze toxice Poluarea aerului
Poluarea fonică În urma procesului rezultă o
poluare a aerului cu gaze în
cantități mari care se regăsesc mai
mult în interiorul incintei dar și în
aerul din vecinătatea societății
Transportare la
depozit Zgomot
generat de
aparate Poluar ea
aerului, solului,
apelor Acest process este cel mai poluant
deoarece acesta elimină în aer si
apa o mare cantitate de poluanti.

Prevederi legale și reglementari
Standardul ISO 14001 solicită „organizației să -și stabilească și să mențină o
procedură de identificare și acces la prevederile legale și alte cerințe care au fost adoptate de
către organizație”.
Tipuri de reglementări:
– Reglementări specifice organizației
– Reglementari specifice produselor și serviciilor organizației
– Reglementări specifice industriei din care face parte organizația

19
– Legi privind mediul
– Autorizații, licențe și premise
Cerințe legale tipice:
– Autorizația de funcționare și planul de conformare
– Autorizația de planificare, construcții
– Autorizația de gospodărire a apelor
– Legea prot ecției mediului
– Reglementări privind emisiile de poluanți în aer și protecția calității aerului
– Reglementări privind gospodărirea deșeurilor și a substanțelor toxice și periculoase

Autorizație integrată de mediu Nr. 19 din 23 iunie 2006
Stabilirea obiect ivelor generale și specifice de mediu
Conform standardului ISO 14001 principalele aspecte vizate de obiective sunt :
– Prevederi legale și alte cerinte
– Aspecte de mediu semnificative
– Opțiuni tehnologice
– Cerințe financiare, operationale și comerciale
– Punctele de vedere ale părților interesate.

Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
Analiza initiala de mediu (AIM) trebuie sa identifice si toate aspectele de mediu referitoare la serviciile
administrative si juridice al e organizatiei.
Vor trebui colectate si analizate toate informatiile referitoare la:
 Organizarea activitatii de supraveghere si control de mediu a firmei;
 Procedure, instructiuni de utilizare, programe de interventie in domeniul mediului;
 Reclamatii, penalitati de mediu;
 Incidente sau accidente de mediu produse in trecut;
 Regulamente interne;

20
 Altele
In acest scop pot fi folosite:
 Procedurile si regulamentele de functionare existente;
 Fise de receptie, control, expeditie, register de urmarit, alte inreg istrari existente;
 Interviuri cu membrii conducerii;
 Acorduri, autorizatii, premise de mediu;
 Procese verbale ale inspectiilor APM sau ale lator organisme abilitare;
 Buletine de analiza si masuratori;
 Alte documente relevante, inclusive chestionare, anchet e etc.
Pentru obtinerea informatiilor privind aspectele organizatorice, cea mai utilizata metoda este informarea
directa, prin discutii purtate cu persoane din conducerea organizatiei si din sectoarele operationale.

Analiza punctelor slabe si a punctelor forte

Puncte tari Oportunitati Puncte slabe Amenintari
Pentru protectia aerului
unitatea este dotata cu
urmatoarele instalatii:
a.Instalatie pentru colectarea
si evacuarea gazelor arse de
la sectia de turnare in
matrite.
b.Emisiile in atmosfera sunt
monitorizate
semestrial,cosurile de
dispersie fiind amenajate
pentru executarea
determinarilor conform
Ordin 462/1993; Prevenirea poluarii aerului
prin inlocuirea vopselelor
pe baza de solvent cu cele
ecologice(pe baza de apa).

Reducerea riscurilor de
poluare a aerului prin
monitorizarea continua a
emisiilor atmosferice. a.Unitatea nu are elaborat
si implementat un system
de reducere a emisiilor la
sursa si minimizarea a
deseurilor in vederea
prevenirii si reducerii
poluarii.
b.Emisiile de gaze
depasesc valoarea limita la
emisie ceea ce impune
masuri de regucere a
emisiilorprin dotarea
instalatiilor cu sisteme de
filtrare. Poluarea aerului cu
pulberi/gaze, ceea ce duce
la risc de imbolnavire
Pentru protectia solului
unitatea det ine platform
betonate si canalizari etanse Reducerea concentratilor
de poluanti specifici,
prevenirea poluarii
subsolului prin aplicarea
masurilor de ecologizare a
terenului poluat Poluarea solului datorita
activitatilor desfasurate in
trecut pe amplasamentul
societatii. Riscul contaminarii panzei
freatice, risc pentru
sanatatea umana.
In societate se efectueaza
regulat masuratori ale
nivelului de zgomot si
vibratii in incinta halelor de Reducerea riscului de
poluare fonica prin masuri
de protectie aplicate Exista depasiri ale nivelului
de zgomot si este necesar
acordare antifonice. Risc pentru producerea
disco mfortului
personalului angajat.

21
productie.
Pentru protective impotriva
zgomotului unitatea are
fundatii elastic pentru utilaje,
izolatii fonice pentru
incintele de lucru.

2.2.2 Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

Politica de mediu Obiective Ținte
O atentie deosebita se va acorda
principiului dezvoltarii durabile
prin folosirea rationala a
resurselor natural neregenirabile 1.Reducerea consumului de
energie electrica si termica din
procesul de productie fata de
anul trecut. Diminuarea consumului de
energie electrica cu 10% fata
de anul 2011

Reducerea consumului de
energie termica cu 15% in
sectia de productie.
Vom actiona in vederea reducerii
emisiilor in aer si diminuari
deseurilor industrial nereciclabile 1.Reducerea emisiei in aer,
COV, CO 2 , particule in
suspensie fata de anul
precedent.

2.Diminuarea fata de anul
precedent a cantitatii deseurilor
de hartie si metal Reducerea cu 50% a emisiilor
de COV fata de anul 2011 in
sectia de productie.

Reducerea cu 5% a CO 2 prin
instalarea filtrelor.

Reducerea cu 100% a
deseurilor de ha rtie la
compartimentul de ambalare.

Programul de managemend de mediu al organizatiei
In urma analizei de mediu efectuate au fost stabilite aspectele de mediu ce urmeaza a fi luate in
considerare in proiectarea si implementarea programului de mediu. Activitatile pe care le vom aborda sunt:
Reducerea poluarii mediului inconjurator .

22
Obiective de mediu Tinte de mediu Actiuni Termen Responsabil
Reducerea poluarii
mediului inconjurator
Diminuarea sau
eliminarea sursei de
poluare – identificarea necesitatilor de instruire
associate aspectelor de mediu
– conformarea cu cerintele legale
aplicabile domeniului de activitate
– gestionarea deseurilor conform
cerintelor legale
– instruire privind protectia mediului Permanent Administrator

Gestionarea eficienta a
resurselor natural si
energetice Diminuarea risipei
de materii prime si
energie – reducerea consumului de materii
prime si materiale utilizate in procesul
de incercari si depoluari
– Utilizarea iluminatului natural
– Utilizarea rationala a echipamentelor
de lucru Permanent Responsabil
compartiment
Promovarea mediului
si sensibilizarea
angajatilor si a
comunitatii din jur.
Dialog permanent cu
partile interesate -Comunicarea politicii de mediu in
exteriorul organizatiei
– notificarea partilor interesate a
aspectelor de mediu
– rezolvarea reclamatiilor 01.12.2011 Administrator
Gestionarea deseurilor
de substante chimice
si a ambalajelor
pentru substante
chimice Diminuarea
deseurilor de
substante chimice
– gestionarea ambalaj elor folosite
sau rezultate de la substantele
chimice periculoase
– colectarea reziduurilor chimice si
a deseurilor periculoase si
predarea acestora la unitatile
autorizate
– transportul deseurilor cu mijloace
adecvate pentru prevenirea
poluarii Lunar

Lunar

Sef. Laborator

Administrator

Proceduri de sistem
Asigurarea comunicarii interne
Pentru eficiența sistemelor de management, responsabilitățile și autoritățile trebuie bine definite și
comunicate în cadrul organizației. Documentarea responsabilităților și autorităților se realizează de obicei prin
întocmirea Fișelor de post. Cerința comună este desemnarea unei reprezentant din conducerea organizației, care
în afa ra altor responsabilități, trebuie să aibă responsabilitatea și autoritatea pentru implementarea, și menținerea
sistemului de management, respectiv raportarea pentru conducere funcționarea acestuia
Conducerea trebuie să stabilească procese adecvate de comu nicare între diferite funcții și niveluri ale
organizației, respectiv între organizație și exterior. În cadrul SMM subiectul comunicării externe sunt aspectele
semnificative de mediu , iar comunicarea externă se poate desfășura cu mai multe părți interesate (autorități,
vecini, clienți, furnizori, organizații civile, mass -media etc.). Comunicare externă în SMC se rezumă la

23
comunicarea cu clientul. În cadrul comunicării interne , existența comunicării în ambele direcții este foarte
importantă, de la conducere spre angajați și invers de la angajați spre conducere. Valorificarea beneficiilor
pentru îmbunătățirea .

Intrari Schema logica Iesiri Responsabili

Hotararea
Guvernului
Romaniei
nr.368/2005 privind
reorganizarea si
functionarea
Agentiei Nationale
pentru Protectia
Mediului;

Hotararea
Guvernului nr.
368/2007 privind
organizarea si
functionarea
Ministerului
Mediului si
Dezvoltarii Durabile;

OUG nr 195/2005
privind protectia
mediului. Modificata
prin Legea nr.
265/2006;

Ordinul MMDD nr.
1798/2007 .

Registru
reglementari

Raport lunar

Responsabil de
mediu
Director departament
resurse umane
Responsabili
departamente
economic, productie. Corelarea
cerintelor de mediu
applicabile,cu fisele
de post
Informarea
directorului
general cu privire
la respectarea RR Actualizare RR Comunicarea
interna a
prevederilor RR Completare
Registru
reglementari(RR)

24
Concluzii privind sistemul de management de mediu a organizatiei
Ca si concluzie trebiue respectate normele de protectia a mediului pentru a avea un mediu cat mai
curat dar si respectarea cerintelor europene cu privire la protectia muncii pentru a le asigura angajatilor un loc
de munac cat mai placut. Nu in ultimul rand trebuie folosite resursele natural e rational.