Managementul Investitiilor pe Ecosisteme

=== lucare ===

Lista Figurilor:

Figura 1.1: Zone potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați-desemnare 2012…………….4

Figura 1.2: Bazin pentru stocarea dejecțiilor lichide…………………………………..17

Figura 1.3: Platforma pentru stocarea dejecțiilor solide……………………………….18

Figura 1.4: Platforma pentru stocarea dejecțiilor solide acoperită…………………….19

Figura 2.5: Vederea satelitară a fermei…………………………………………………21

Figura 2.6: Bilanț annual……………………………………………………………….22

Figura 2.7: Marele Alb………………………………………………………………..23

Figura 2.8: Compartimentarea grajdului………………………………………………24

Figura 2.9: Procesul de vitanjare………………………………………………………25

Figura 2.10: Tractor……………………………………………………………………25

Figura 2.11: Top Afaceri Romania 2014………………………………………………28

Figura 2.12: Organigrama firmei S.C Pig-Elita S.R.L…………………………………31

Lista Tabelelor:

Tabelul 2.1: Analiza Swot………………………………………………………………29

Tabelul 2.2: Cheltuieli fixe………………………………………………………………30

Tabelul 2.3: Personal……………………………………………………………………31

INTRODUCERE

În ultimii ani, discuțiile despre mediu au devenit din ce în ce mai frecvente și mai puternice. Un mod absurd, îl constituie faptul că politicile coerente de protecție a mediului au venit din partea acelor state sau societăți care, de-a lungul secolelor, au ignorat valorile naturale spre beneficiul dezvoltării economice. Tot aceste state au învățat că banii nu înseamnă nimic, atât timp cât oamenii nu au parte și de un mediu de viață adecvat, care să le asigure resursele primare și o dezvoltare socială armonioasă. Pe scurt, acesta înseamnă dezvoltare durabilă. Ea susține un echilibru între economic, mediu și social, și intenționează să asigure că generațiile viitoare vor beneficia cel puțin de aceleași resurse și aceeași bunăstare ca și societățile actuale.

Agricultura este una din sursele de căpetenie a poluării apei. În mod ciudat, aceeași activitate care hrănește oamenii de sute de ani s-a transformat într-unul din cei mai mari dușmani ai sănătății umane și ai mediului, ca urmare a unor practici intensive și a ignorării efectelor sale negative. Poluarea cu nitrați este cel mai des întâlnit tip de alterare a resurselor de apă în Europa și în România, stârnind din ce în ce mai des atenția și îngrijorarea factorilor de decizie și cetățenilor.

“Mediul reprezintă totalitatea factorilor naturali și cei creați prin activități umane care în stransă interacțiune influențează echilibrul ecologic și determină condițiile de viată pentru om.” Este absolut indispensabil ca orice activitate umană să decurgă în condiții potrivite pentru a nu fi afectată starea generală a mediului. Este o cerință esențială ca fiecare element al mediului natural și artificial să fie sănătos, curat și să influențeze pozitiv viața, activitatea și gândirea umană.

Dreptul mediului se ocupă în mod strict de această problemă: asigurarea că toate acțiunile sunt îndreptate spre interesele vitale ale omului, ale celorlalte viețuitoare și sunt studiate amănunțit sub aspectul măsurilor de protecție și al luptei contra poluării.

Poluarea mediului este o activitate care rupe echilibrul ecologic sau poate chiar să aducă prejudicii vieții și sănătății oamenilor. Orice cetățean are dreptul la un mediu sanatos, acesta fiind un drept universal și este firesc ca orice om să pretindă să trăiască într-un mediu sănătos.

În lucrarea mea de disertație mă voi ocupa strict de poluarea cu nitrați din cadrul activităților agricole și a unităților zootehnice.

În prima parte a lucrării am descris principalele surse de poluare a apelor subterane, metodele de determinare a nitraților din apă, alimentarea cu apă a mediului rural cât și influența asupra sănătății a apelor din România.

În cadrul activităților agricole poluarea poate fi punctiformă sau difuză. Principalul efect al poluării cu nitrați al apelor subterane este diminuarea potabilității apei, efect ce va afecta și generațiile viitoare nu doar pe noi în prezent.

Capitolul doi prezintă studiul de caz al fermei S.C Pig-Elita Srl unde am descris societatea, scopurile și obiectivele, mediul ecologic al fermei și modul de manageriere a afacerii de către administratorii acesteia.

În final sunt prezentate câteva concluzii, precum și ideile esențiale ale lucrării practice și teoretice.

CAPITOLUL 1

POLUAREA APELOR CU NITRAȚI

1.1 Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați în România

În anul 2003, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA) a făcut prima desemnare a zonelor vulnerabile sau potențial vulnerabile conform Ordonanței de Guvern 964/2000, pe atunci încadrându-se 255 de localități din România.

Pentru a detecta apele poluate cu nitrați din sursele agricole avem o serie de obiective precum:

Dacă există ape dulci de suprafață cu valori mai mari de 50 ml/l aceasta fiind limita maximă admisibilă;

Dacă există ape subterane cu valori mai mari de 50 ml/l aceasta fiind limita maximă admisibilă;

Dacă există ape costiere, bălți, lacuri de acumulare, eutrofe sau pot deveni eutrofe dacă nu se ia nici o măsură de protecție.

Conform Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie sunt identificate trei tipuri de zone vulnerabile:

Zone vulnerabile potențiale- concentrația de nitrați la nivelul localității este sub limita maximă admisibilă, insă transferul nitraților este favorabil;

Zone vulnerabile cu surse actuale- concentrația de nitrați la nivelul localității este chiar la limita maximă admisibilă, transferal nitraților este favorabil;

Zone vulnerabile din surse istorice- pe teritoriul localității au existat ferme zootehnice care au dus limita de nitrați din apele subterane la peste 50 ml/l depășind astfel limita maximă admisibilă.

Figura 1.1 Zone potențial vulnerabile la poluarea cu nitrați-desemnare 2012

Calitatea apelor subterane și a apelor de suprafață poate fi influențată de toți factorii naturali de risc, insă și elementele caracteristice ale acviferului au un rol important în această problemă a alterării apelor. Din acest punct de vedere se intâlnesc următoarele situații:

Acviferul freatic- poluarea se face pe verticală (în zona vadoasă), iar în acviferul propriu-zis (zona saturată) pe orizontală urmând direcția de curgere a acestuia. Timpul de curgere prin zonă depinzând de grosimea și natura stratului vădos, de la câteva zile la câțiva ani;

Acviferul sub presiune- poluarea se face voit, introducându-se poluantul lichid direct in panza freatică a acviferului.

Gradul de vulnerabilitate a unei zone poate fi aflat prin metoda DRASTIC, metodă descoperită și dezvoltată in anii ’80 de către US Environmental Protection Agency. Acest model include o serie de parametrii hidrogeologi variați, cu caracteristici fizice ce pot afecta calitatea apelor subterane.

Acești parametrii sunt după cum urmează:

Adâncimea apei freatice (nivel hidrostatic);

Alimentarea acviferului;

Caracteristicile solului;

Panta zonei (topografie);

Caracteristicile zonei vădoase;

Conductivitatea hidraulică.

În 2014 au fost evaluate 125 de corpuri de apă subterană din punct de vedere a calității prin intermediul a 1631 puncte de monitorizare (fântâni, foraje, drenuri, izvoare), rezultatele fiind următoarele:

102 corpuri de apă in stare chimică bună (81,6%);

21 corpuri de apă in stare chimică slabă (16,8%);

2 corpuri de apă in stare chimică foarte slabă (1,6%).

Majoritatea fântânilor monitorizate de către Direcțiile de Sănătate Publică Județene, prezintă depășiri la majoritatea grupelor de nutrienți. Însă referitor la poluarea cu nitrați s-au găsit valori mari, peste valoarea maximă admisibilă in 170 de foraje.

În anul 2014 cele mai mari valori de poluant (nitrați) s-au înregistrat în:

Forajele de control al bazinului hidrografic Mureș;

16 foraje ale bazinului hidrografic Crișuri;

Forajele de pe platforma Isalnița ce aparțin bazinului hidrografic Jiu;

13 foraje din bazinul hidrografic Olt;

28 foraje ale bazinului hidrografic Siret.

1.2 Determinarea nitraților

1.2.1 Metoda I: Aprecierea concentrației azotaților pe baza decelării indigo-caminului.

Principiul: În mediul puternic sulfuric, azotații oxidează indigo-caminul cu formare de izotrină slab gălbuie. Reacția este favorabilă în prezența clorurii de sodiu. Adăugând un volum determinat de indigo-camin concentrația azotaților este invers proporțională cu indigo-caminul rămas nereacționat. Influența deranjatoare a izotrinei ce se formează în concentrații proporționale cu concentrația azotaților este înlăturată prin adăugare de tartrazină drept componentă de contrast galben.

Reactivi:

Soluție de indigo-camin;

acid sulfuric concentrat lipsit de azotați;

soluție de clorură de sodiu;

soluție apoasă de tartrazin

Modul de lucru: Într-o eprubetă cu diametrul de circa 16mm se introduce 1ml apă de analizat, se adaugă o picătura soluție de clorura de sodiu, apoi 0,5ml soluție de indigocamin și se agită pentru omogenizare. Se lasă 2-3 minute. Se mai adaugă 0,1ml de soluție tartrazină măsurată exact. Concentrația aproximativă a azotaților se obține privind lateral pe baza intensității culorii, dupa cum urmează:

-0 mg NO3/l- albastru inchis

-6,2 mg NO3/l- albastru

-12,4 mg NO3/l- albastru verzui

-18,6 mg NO3/l- verde albastru cenusiu

-24,8 mg NO3/l- galben verzui

-31 mg NO3/l- galben slab verzui

La concentrații mai mari se diluează.

Metoda a II-a de determinare a nitraților din apă:

Principiul: Nitrații au proprietatea de a reacționa cu acidul fenol disulfonic formând nitroderivați de culoare galbenă a căror intensitate este proporțională cu concentrația nitraților.

Reactivi:

acid fenol disulfonic: se prepară în 12g cristalizat de culoare albă care se dizolvă în 144g H2SO4 d=1,84 încălzit în prealabil la fierbere pentru îndepărtarea urmelor de acid azotic;

amoniac soluție 25%;

soluție etalon pentru azotați: se cântărește 0,1631g azotat de potasiu uscat la etuvă la 105°C, se trece cantitativ într-o capsulă de sticlă sau porțelan și se evaporă pe baia de apă. După răcire se introduce 1ml acid fenol disulfonic, se umezește întreaga suprafață a reziduului și se lasă în repaus 15 secunde să reacționeze. Se introduc aproximativ 10ml apă bidistilată și apoi amoniac cu picătura până când apare culoarea galben-oranj persistentă și nu se mai intensifică. Se trece conținutul cantitativ într-un balon cotat de 100ml și se aduce la semn cu apă bidistilată;

soluția etalon de lucru se prepară prin diluarea soluției pentru a obține o concentrație de 0,1mg NO3/ml;

sulfat de aluminiu 5%.

Modul de lucru: Determinarea nitraților se face în ziua recoltării probei pentru a evita modificarea concentrației. Dacă apele sunt tulburi sau colorate se tratează cu 2ml soluție de sulfat de aluminiu pentru 50ml apă de analizat, se lasă să se limpezească și din lichidul supernatant se iau 10ml sau din apa de analizat , care se introduc într-o capsulă de sticlă sau porțelan și se evaporă pe baia de apă.

Dupa răcire, se introduce în capsulă 1ml acid fenol disulfonic, se umezește întreaga suprafață a reziduului și se lasă în repaus 15 secunde. Se adaugă 2ml apă bidistilată și amoniac cu picătura până ce culoarea galbenă formată nu se mai intensifică (mediul alcalin). Se trece conținutul capsulei cantitativ într-un cilindru gradat și se completează volumul până la 10ml cu apă bidistilată.

Intensitatea colorației se citește la spectrofotometru la lungimea de undă de 410nm, folosind cuva de 1cm drum optic. Valoarea extincției se citește pe curba de etalonare și se obține concentrația în mg NO3/dm3."

Surse de poluare cu nitrați

Principalele surse de poluare a apelor subterane sunt:

Surse istorice;

Unități zootehnice;

Complexe zootehnice;

Depozite de deșeuri neimpermeabilizate conform normelor in vigoare;

163 de depozite municipale au fost oprite din funcționare între anii 2009-2015;

2015-2017 vor mai fi oprite încă 30 de depoziten municipale neconforme;

Activități agricole;

Platforme industriale;

Lipsa stațiilor de epurare a apelor uzate;

Surse industriale;

Depozitarea incorecta a gunoiului de grajd.

În cadrul activităților agricole poluarea poate fi punctiformă sau difuză.

Poluarea punctiformă a unui corp de apă provine de la un singur poluator (clădire, conductă, etc) ce poate fi bine localizată și poate fi provocată de: dejecțiile animale lichide sau semi-lichide, gunoi de grajd sub formă solidă, apele uzate neepurate, scurgeri din depozitele cu îngrășăminte minerale și organice.

Poluarea difuză este însă mult mai periculoasă datorită faptului că provine de la mai multe surse de poluare, prin mai multe căi, depistarea acesteia fiind mult mai greoaie. Acest tip de poluare se face în principal prin depozitarea greșită a gunoiului de grajd și a resturilor vegetale.

Principalul efect al poluării cu nitrați al apelor subterane este diminuarea potabilității apei, efect ce va afecta și generațiile viitoare nu doar pe noi în prezent.

Populația României utilizează în principal ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni), iar consumul ei duce cel mai frecvent la apariția intoxicației acute la sugar sau boala albastră a noului născut.

La persoanele adulte consumul apei poluate cu nitrați poate determina intoxicația cronică cu posibile efecte carcinogene, mutagene și teratogene. Femeile gravide ce consumă apa poluată poate provoca avortul spontan în orice moment, sau poate da naștere unor copii cu grave malformații datorită efectului mutagen.

Toxicitatea apare atunci când nitrații se reduc la nitriți, apare methemoglobina care în concentrații mari de peste 10% sângele nu mai poate transporta oxigen. Majoritatea populației crede că dacă fierbe apa dispare toxicitatea dar în realitatea este și mai grav deoarce prin fierbere nitrații nu sunt eliminați ci din contră au un potențial și mai mare prin evaporare.

1.3.1 Îngrășămintele: sursă reală de poluare a apei subterane

În momentul de față toți fermierii practică o agricultură modernă de la care se așteaptă creșteri mari atât din punct de vedere calitativ cât mai ales cantitativ fără a se mai da importanță și sectorului dezvoltării unei game de îngrășăminte care să nu afecteze solul sau apa din subteran.

Producătorii de îngrășăminte le clasifică astfel:

După natura lor;

Îngrășăminte minerale (urea);

Îngrășăminte organice (dejecțiile de la animale);

După modul de opținere;

Îngrășăminte chimice (fosforitele);

Îngrășăminte natural (produse de origine vegetală sau animală);

După modul de condiționare;

Îngrășăminte solide (pulberi, granule);

Îngrășăminte lichide.

Toate aceste îngrășăminte folosite necorespunzător cu însușirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor, pot deveni o sursă importantă de poluare.

Una din cele mai importante cerințe a bunelor practici agricole este aceea că fiecare producător agricol să cunoască și să aplice recomandările privind modul de utilizare a îngrășămintelor chimice sau organice, dar și perioadele de aplicare a fiecărui tip în parte.

După lungi investigații, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie a descoperit alte patru surse de poluare a apelor subterane cu nitrați și anume:

Nitrați rezultați în urma mineralizării deșeurilor și dejecțiilor menajere;

Nitrați rezultați din fermentarea nedirijată a apelor uzate din sectorul zootehnic;

Nitrați rezultați prin procesul de mineralizare al humusului;

Nitrați rezultați din îngrășămintele chimice.

Ordinea arată ponderea lor ca și poluatori.

1.3.2 Accesul populației la servicii de apă și canalizare la sistemul public

În mediul rural alimentarea cu apă trebuie să îndeplinească condițiile unei scheme simple cu investiții și cheltuieli de exploatare scăzute. Se iau în considerare pentru alimentarea cu apă în zonele rurale sursele subterane din care se pot lua anual aproximativ 10,1 miliarde m3apă/an.

În zonele rurale oamenii își iau apa pentru nevoi gospodărești din surse subterane. Din acest motiv în ultimii ani studiile au fost îndreptate spre incidente legate de contaminarea apelor subterane și măsuri pentru protecția calității apei din aceste surse.

La momentul actual aproximativ 80% din locuitorii din zonele rurale folosesc pentru alimentarea cu apă stratul freatic neprotejat împotriva poluării chimice și bacteriologice. Principalele surse de poluare sunt infiltrațiile și scurgerile din fosele septice, grajduri, ape menajere precum și utilizarea unei chimizări necontrolată în agricultură.

Poluanții care pot ajunge la pânza freatică pot fi: nitrați, nitriți, fosfor, săruri de fier, plumb cupru, aluminiu precum și poluanți de origine bacteriană.

1.4 Alimentarea cu apă în mediul rural

1.4.1 Surse din localitățile rurale

Captarea surselor subterane se poate realiza cu:

• puțuri săpate – sunt construcții din beton slab armat, cu secțiune de obicei circulară, având diametrul de 1 – 3 m executate în cheson. Se utilizează pentru captări de mai mică importanță și pentru un număr de puțuri relativ mic, deoarece execuția lor este destul de complicată și uneori nesigură. Sunt recomandate în straturi acvifere la adâncime mică (< 10 m) cu permeabilitate ridicată.

• puțuri forate – au fost folosite la cele mai multe din captările de apă subterană executate în țară. Puțurile de mică adâncime (20-30 m) au fost executate cu instalații manuale, procedeul uscat, iar cele de adâncime mai mare (în general nu s-au depășit 300 m, pentru a nu căpăta o apă prea caldă – peste 25°C) prin foraj hidraulic rotativ – procedeul direct. Abia în ultimii ani s-a folosit și procedeul cu circulație inversă, folosind ca element de antrenare apa sau aerul (sistemul aer-lift).

• sistemul de colectare prin pompare – La debite mici și adâncimi ale apei peste 20 m, se folosesc pompe submersibile (pompa și motorul sunt executate monobloc și introduse în puț, fiind susținute de conducta de refulare), iar pentru debite mari și la adâncimi sub 20 m, se folosesc pompe cu ax vertical cu motorul în mediu uscat (amplasat în cabină supraterană) și pompa cufundată în apă. În ultimul caz, transmiterea cuplului motor se face prin intermediul unui arbore amplasat în axul conductei de refulare.

În cazul echipării cu pompe, este esențial ca:

– debitul pompei să fie cel mult egal cu debitul maxim al puțului;

– pompele să funcționeze în regim constant în timp;

– după oprirea pompelor, repornirea să se facă manual, cu respectarea regulilor generale și deschiderea vanelor de refulare să nu permită preluarea unui debit mai mare decât debitul puțului.

• drenuri – element constructiv permeabil, orizontal, nevizitabil (dren propriu-zis) sau vizitabil (galerie), care așezat în calea curentului subteran de apă îl captează și conduce apa captată spre unul din capete, la un puț colector. Prin urmare drenul îndeplinește un rolul dublu:

– captarea apei din strat;

– transportul acesteia la puțul colector.

1.5 Poluarea apelor subterane

Poluarea apelor subterane este asociată unei multitudini de aspecte neplăcute cum ar fi gustul, mirosul, culoarea, duritatea, existența unor organisme patogene sau a unor substanțe toxice, explozive sau inflamabile.

Poluarea apei subterane duce la imposibilitatea utilizării acviferului pentru perioade foarte lungi de timp, de ordinul deceniilor sau chiar secolelor. Acest fapt este datorat vitezelor extrem de mici ale apei subterane. Poluarea apei subterane poate fi de tip continuu sau accidental și se poate datora unor poluanți industriali, agricoli, sanitari.

Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) și minerale dizolvate (bicarbonați și sulfați de calciu și magneziu dizolvați din roci; azotați și cloruri de sodiu, potasiu, calciu și magneziu dizolvate din sol și detritusuri organice; săruri de fier și mangan).

Fertilizarea terenurilor agricole cu îngrășăminte naturale (gunoi de grajd) și în special cu îngrășăminte azotoase sintetice, constituie principala cauză care a dus la creșterea conținutului de nitrați în sol, vegetație și sursele de apă. În teritoriile intens fertilizate, în care se face o agricultură intensivă, apa de fântână conține cantități de nitrați care depășesc 100 mg/l, în timp ce în solurile de pădure neîngrășate conținutul de nitrați al apei nu este crescut.

Depozitarea reziduurilor umane sau animale, ca și prezența de latrine, grajduri, instalații de canalizare, puțuri absorbante în apropierea surselor și instalațiilor de aprovizionare cu apă reprezintă alte posibilități de creștere a concentrației de nitrați în apă. În acest caz, alături de creșterea nitraților rezultați din degradarea și mineralizarea materiilor organice, cresc și ceilalți indicatori chimici și bacteriologici de impurificare a apei: amoniac, nitriți, bacili coli și numeroase alte microorganisme.

S-au întâlnit uneori și situații când apa de fântână conținea cantități crescute de nitrați fără nici un alt semn de impurificare. În aceste cazuri, nitrații proveneau din depozitele de nitrați existente în mod normal în sol, de origine telurică. Există și posibilitatea ca nitrații să crească în sursele de apă, mai ales în cele de suprafață, ca urmare a deversării apelor reziduale provenite din întreprinderile și combinatele care prepară fertilizante.

Utilizările casnice fac să ajungă în apa subterană, (prin intermediul exfiltrărilor din tancuri septice sau canalizări neetanșe, prin infiltrare din apele de suprafață), detergenți, azotați, sulfați și alți produși de degradare a substanțelor organice, săruri și ioni dizolvați din rețeaua de apă potabilă, precum și compuși organici solubili.

Utilizările industriale ale apelor generează ajungerea în apele subterane a diverselor săruri dizolvate în ape uzate industriale ce se infiltrează în sol din apele de suprafață poluate.

Agricultura generează aport de săruri din apa de irigație.

Depozitele de deșeuri aduc aport de produși organici de descompunere, substanțe chimice solubile, gaze solubile, săruri provenite din cenușă.

Pe lângă poluare, supraexploatarea este principala amenințare la adresa apelor subterane.

1.6 Calitatea apei de fântână în România și influența asupra sănătății

Sănătatea oamenilor este afectată în deosebi de excesul de nitrați în apa subterană sau de suprafață utilizată pentru băut. Niveluri crescute de nitrați în apa potabilă pot conduce rapid la afectarea fătului, la pierderi de sarcină și la sindromul de “boală albastră” la nou-născuți.

Acest sindrom (methemoglobinemia) întâlnit la sugari e provocat de transformarea de către sistemul digestiv al copiilor a nitraților în nitriți. Nitriții blochează capacitatea de transport in sânge a oxigenului, rezultând colorarea în albastru a pielii și moartea prin sufocare.

Legea nr. 458/2002, modificată și completată prin Legea nr. 311/2004

Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecția sănătății oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apă curată și sanogenă.

Prin apă potabilă se înțelege apa destinată consumului uman, după cum urmează:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman, cu excepția cazului în care Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale aprobă folosirea apei și este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea și salubritatea produsului alimentar în forma lui finită;

c) apa provenind din surse locale, precum fântâni, izvoare etc., folosită pentru băut, gătit sau în alte scopuri casnice; în funcție de condițiile locale specifice, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, pot face excepție de la valorile parametrilor de calitate, dar fără să fie pusă în pericol sănătatea consumatorilor.

Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametrii de calitate sunt în conformitate cu aceste prevederi, în următoarele puncte de prelevare a probelor:

a) la robinetul consumatorului și la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin rețeaua de distribuție;

b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;

c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;

d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producție, în cazul apei utilizate în industria alimentară.

Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puțuri de mică adâncime și captări de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe de apă și analize de laborator.

Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuță aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă.

În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplinește condițiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor și pentru irigații.

Problema gestiunii gunoiului de grajd

Indiferent unde se dezvoltă, în gospodării sau în ferme mari, producția animalieră dezvoltă o cantitate foarte mare de îngrășământ organic care dacă nu este bine depozitat, poate deveni o sursă importantă de poluare.

În momentul actual, în România sunt ferme de creștere a animalelor care fac colectarea, stocarea și depozitarea gunoiului de grajd și a dejecțiilor în mod tradițional, dar și ferme care utilizează cele mai noi tehnologii în domeniu.

În funcție de modalitatea de furajare și sistemele de stocare și management al dejecțiilor folosite de fiecare fermă s-au diferențiat trei sisteme de lucru:

Sisteme gospodărești;

Sisteme intensive;

Sisteme medii.

În concordanță cu modalitatea de furajare și sistemele de management al dejecțiilor folosite un factor important îl reprezintă si numărul de capete pentru delimitarea celor trei sisteme și anume:

Bovine:

Sisteme gospodărești: 1-9 capete;

Sisteme medii: 10-49 capete;

Sisteme intensive: >50 de capete.

Porcine:

Sisteme gspodărești: 1-49 capete;

Sisteme medii: 50-999 capete;

Sisteme intensive: >1000 de capete.

Păsări:

Sisteme gospodărești: 1-999 capete

Sisteme medii: 1000-3000 capete

Sisteme intensive: >3000 de capete.

Îngrășămintele provenite de la aceste sisteme de lucru trebuiesc gestionate corect, iar una din bunele practice este amenajarea unor sisteme de stocare care pot fi: individuale, comunale sau combinație între cele două.

Cea mai mare atenție asupra prevenirii și protecției apelor și mediului împotriva poluării se face încă de la stadiul de proiectare a fermei și construirii de depozite si incinte de stocare a îngrășămintelor organice, cu ajutorul următoarelor măsuri:

Construcția se va face departe de sursele de apă și a zonelor care prezintă risc mare de poluare;

Capacitatea de stocare să fie suficient de mare;

Construcția să prezinte căi de acces și protecție împotriva incendiilor;

Exploatare în siguranță;

Protecție împotriva scurgerilor.

Dintre aceste măsuri, cea mai importantă este capacitatea de stocare depinzând de mărimea lotului de animale, perioada de stocare și timpul de depozitare, dar și metoda de manipulare a dejecțiilor.

Una din construcțiile interzise de Agenția Națională pentru Protecția Mediului este bazinul, adică depozitarea gunoiului în gropi amenajate direct in pământ, deoarece în timp apare fenomenul de impregnare a solului, acesta devine impermeabil, se degradează, apar mlaștini pe suprafețe considerabile, apa freatică este poluată, iar vegetația complet distrusă.

1.7.1 Stocarea dejecțiilor animale

Dejecțiile lichide: o problemă majoră o reprezintă stocarea și depozitarea dejecțiilor lichide care prin scurgeri și infiltrații pot polua apa freatică.

O altă problemă a dejecțiilor lichide o reprezintă diluția, care poate determina valori imprevizibile ale nutrienților dar si nevoia unui spațiu mai mare de depozitare.

Dejecțiile lichide trebuiesc stocate și depozitate în rezervoare etanșe, construite din material impermeabile, care nu corodează împiedicând astfel poluarea zonei în care activează ferma.

Figura 1.2 Bazin pentru stocarea dejecțiilor lichide

Încă din stadiul de proiectare a rezervoarelor, se iau o serie de măsuri de protecție:

Spatial de depozitare să fie cât mai aproape de terenurile agricole unde va fi folosit îngrășământul;

Amplasamentul se alege in funcție de rețeaua hidrografică;

Materialele de construcții să fie cele amintite mai sus;

Etanșeitate, pompare și transport bun;

Amplasamentul nu se va construi în apropierea unei ape de suprafață sau în zonele cu regim freatic de mica adâncime și nici în apropierea unei păduri.

Dejecțiile solide: ca și în cazul dejecțiilor lichide cea mai importantă fază este depozitarea pentru păstrarea caracteristicilor positive a nutrienților. Stocarea și depozitarea se face în depozite permanente sau depozite temporare (cât mai aproape de terenul pe care va fi împrăștiat).

Construcția depozitelor permanente se face urmând o serie de măsuri precum: baza să fie impermeabilă, pereți de sprijin și sistem de colectare a efluenților (efluenții produși în timpul ploilor).

În acest scop, baza trebuie hidroizolată, pereții înalți de cel puțin 2 metrii și de asemenea hidroiz

olați, iar spațiul de stocare să aibă o capacitate cât mai mare și drumuri de acces. Construcția nu va fi amplasată in apropierea unui curs de apă sau acolo unde nivelul apei freatice este la mica adâncime.

Figura 1.3. Platforma pentru stocarea dejecțiilor solide

Deasemenea, platformele fermelor cu sistem intensiv cu peste 1000 de capete porcine, trebuiesc amplasate la o distanță minima de 500 metri față de locuințe conform “Ordinul Ministrului Sănătății nr.536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației”.

Capacitatea platformelor este legată direct proporțional cu numărul de capete de porcine, cu sistemul de creștere cu sau fără așternut și perioada de depozitare până la aplicarea pe teren. Depozitarea se face în funcție de perioada maximă de interdicție pentru aplicarea pe terenul agricol.

Peste gunoiul de grajd se pune un strat de pamânt de circa 20 cm și trebuie să aibă o umiditate crescută (75 %) pentru a nu se usca și mucegăi. Umiditatea se poate asigura cu must de grajd, urina sau chiar apă.

Figura 1.4: Platforma pentru stocarea dejecțiilor solide acoperită

Depozitelele temporare sunt mai periculoase la poluarea cu nitrați proveniți din dejecțiile solide pentru că stocarea și depozitarea gunoiul de grajd se face direct pe terenul unde urmează să fie aplicat, iar pericolul de volatizare și infiltrare este destul de ridicat. De aceea acest tip de deposit trebuie evitat pe cât posibil.

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ: Ferma S.C Pig-Elita S.R.L

2.1 Descrierea afacerii

NUMELE ÎNTREPRINDERII: Ferma zootehnică S.C PIG-ELITA S.R.L

FORMA DE PROPRIETATE: SRL

DOMENIUL DE ACTIVITATE: creșterea și îngrășarea porcilor

INVESTITORI: Ștefan Neluțu, Ganea Stelian, Lazăr Maricel și Dediu Ion

ADRESA: sat Gologanu, com. Gologanu, jud. Vrancea.

2.2 Descrierea societății

Idea de afacere este înființarea unei ferme de porci pentru carne, rasa Marele Alb, în scopul creșterii și comercializării acestora în diverse abatoare.

Firma S.C. Pig-Elita S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, situată in comuna Gologanu, județul Vrancea care are ca activitate creșterea și comercializarea porcinelor.

Firma S.C. Pig-Elita S.R.L. s-a înființat în anul 2003, pe baza fondurilor europene nerambursabile OUG 146 / 2002 ceea ce includea subvenții pentru achiziționarea a 600 de scroafe + 3 vieri. Pe lânga acestea ne-a fost acordată posibilitatea de a ne stabili afacerea pe un teren de 7000 m² și 2 grajduri de 1600 m² respectiv 2000 m² + 1 clădire de birouri + o magazie.

Figura 2.5: Vederea satelitară a fermei

Societatea care are sediul în comuna Gologanu are un capital social integral privat de 45000 lei, înmatriculată in Registrul Comerțului cu nr. J39/585/2003 , cod unic de înregistrare: RO15718417.

Conform datelor oferite de Registrul Comerțului, firma are ca domeniu de activitate principal Creșterea porcinelor, cod CAEN 0146, fiind înscrisă in LocalBiz in secțiunea Ferme, combinate din domeniul agricultură, silvicultură și pescuit.

2.3 Scopuri și obiective

Pentru primii 3 ani de activitate obiectivele au fost urmatoarele:

– menținerea celor 600 de scroafe din rasa Marele Alb și a celor 3 vieri din rasa Landrace conform legii în vigoare anului respectiv;

– creșterea și îngrășarea porcilor rezultați din împerecherea celor 600 de scroafe cu cei 3 vieri pentru comercializarea acestora în diferite abatoare.

Din anul 4 de activitate firma începe să importe porcine din Olanda la greutatea minima de 45 kg ce au fost crescuți pși îngrășați până la greutatea de 105 kg fiecare, fiind valorificați în abatoare din întreaga țară.

Ajunsi în al cincilea an, fermei i se impunea achiziționarea grajdurilor deoarece până atunci au avut chiria gratuită.

Pe parcusul acestor ani ferma s-a dezvoltat prin creșterea și îngrășarea porcilor cumpărați de la furnizori din Olanda, Danemarca, iar în prezent, din Ungaria.

În anul 2013 firma S.c Pig-Elita S.R.L a avut o cifra de afaceri de aproximativ 2.194.148 RON .

Figura 2.6: Bilanț anual

2.4 Descrierea produsului

Datorită faptului că produsul oferit de S.C. Pig-Elita S.R.L este carnea de porc, voi face o scurtă prezentare a rasei de porci pe care dorim să-i creștem și să-i comercializăm.

Marele Alb este o rasă de porci originară din Anglia, cunoscut și sub numele de Yorkul Mare. A fost dezvoltată pentru producția de carne, unde oferă rezultate nemaipomenite fiind una dintre cele mai răspândite rase de porci din lume.

Această rasă a fost mai apoi supusă unui program deosebit de hrănire și creștere, care a urmărit producția de carne și mărirea precocității și prolificității.

Porcul din rasa Marele Alb a fost prezentat pentru prima dată crescătorilor englezi la o expoziție zootehnică, care a avut loc în anul 1851. Tot la acea vreme a fost prezentat cu numele de York, dupa numele unității administrative în care a fost dezvoltat, Yorkshire County.

Porcul din rasa Marele Alb se remarcă prin urechile ridicate, de culoare albă, pielea alb-rozalie și dimensiunile impunatoare, fiind încă de la început un animal destinat producției de carne. Este un animal masiv și rezistent, care suportă foarte bine variațiile climaterice. Masculii sunt folosiți si pentru îmbunătățirea altor rase.

Carnea produsă de porcul din această rasă este de foarte bună calitate, având un conținut redus de grăsime.  

Figura 2.7: Marele Alb

2.5 Producție

Porcul din rasa Marele Alb este foarte productiv, de la o singură fătare rezultând aproximativ 12 purcei. Femelele din această rasă au instincte materne foarte bune și produc foarte mult lapte, ceea ce ajută la creșterea rapidă în greutate a purceilor.

Marele Alb este un porc crescut pentru producția de carne, unde dă rezultate foarte bune. Supus unui regim de hrană abundant la vârsta de 7-8 luni atinge o greutate de 110-120 de kilograme. La o vârstă mai avansată, porcul din rasa Marele Alb poate atinge și greutatea de 500 de kilograme.

2.5.1 Descrierea mediului în care evoluează afacerea

S.C. Pig-Elita S.R.L adoptă un sistem intensiv de creștere și îngrășare a porcilor cu efective mari care este specific complexelor industriale. Toate adăposturile sunt astfel compartimentate pentru a asigura principiul "totul plin – totul gol", în vederea executării, după depopulare, a curățirii, spălării, dezinfecției și văruirii compartimentelor care urmează să fie populate.

Figura 2.8: Compartimentarea grajdului

2.5.2 Mediul ecologic al fermei

Autorizația de mediu nr. 289 din 30.12.2013 prevede funcționarea fermei S.C PIG-ELITA SRL în scopul desfășurării activității de creștere și îngășare a porcilor.

Sunt respectate condițiile de utilizare a dejecțiilor pentru fertilizarea terenurilor agricole astfel încât:

Dejecțiile se utilizează la fertilizarea terenurilor agricole după asigurarea perioadei de stocare (cca 4-7 luni- pentru perioada când nu se poate face fertilizarea naturală a terenurilor) și sunt în sol după administrare;

Se întocmește anual planul de fertilizare pentru terenurile pe care se realizează fertilizarea cu respectarea condițiilor prevăzute în studiul OSPA;

Se analizează calitatea dejecțiilor fermentate precum și a calității terenurilor agricole din punct de vedere agrochimic si pedologic în vederea realizării unui proces de fertilizare corespunzător;

Se respectă condițiile prevăzute/menționate în studiul pedologic si agrochimic întocmit de OSPA Vrancea pentru utilizarea dejecțiilor rezultate în proces de fertilizare corespunzător;

Nu se depozitează dejecții pe câmp, chiar și pentru un timp relativ scurt pentru a se evita poluarea solului și apei prin scurgerile din dejecțiile spălate de ploi cât și irosirea și pierderea substanței active conținute de acesta;

Se evită administrarea dejecțiilor stabilizate: pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă, pe terenurile adiacente cursurilor de apă și a captărilor de apă potabilă pe terenurile înclinate. De asemenea nu se aplică dejecțiile stabilizate dacă: solul este puternic înghețat, solul este crăpat în adâncime sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură.

Nu se golesc sau se spală bazinele și utilajele de administrare (distribuție/împrăștiere) a dejecțiilor stabilizate în apele de suprafață sau în apropierea lor;

Utilizarea dejecțiilor stabilizate pe pășuni sau pe culturi furajere se face în anumite condiții: se interzice utilizarea lor pe solurile destinate culturilor de legume și fructe care sunt în contact direct cu solul.

Animalele decedate în fermă cât și cele care au murit în cursul tranzitului sunt depozitate temporar într-o cameră frigorifică și eliminate în condiții specifice impuse de normele sanitar veterinare ( în vederea incinerării în unități de specialitate autorizate);

Nu se depozitează deșeuri de orice fel în locurile neautorizate;

Lucrările de întreținere și reparații la mijloacele de transport sunt interzise în incinta obiectivului, golirea sau spălarea bazinelor și a utilajelor de administrare a dejecțiilor în apele de suprafață sau în zona limitrofă și depozitarea dejecțiilor în alte condiții decât cele autorizate.

Dejecțiile rezultate sunt stocate temporar în bazinele de dejecții de sub halele de creștere a porcilor pînă la împrăștierea lor pe terenurile agricole ala societății în proporția indicată de studiul OSPA Vrancea (document ce va fi realizat anual pentru terenurile utilizate în acest scop), astefl încât apele uzate folosite la irigații să asigure încadrarea în prevederile STAS nr. 9450/1988 privind calitatea apei pentru iriații.

În fermă s-a instituit un sistem de bune practici pentru controlul mirosului astfel încât emisiile difuze și mirosurile sunt micșorate prin:

Se utilizează un regim nutrițional adecvat în vederea reducerii emisiilor rău mirositoare;

Se respectă un program de eliminare a dejecțiilor evitând stagnarea lor în adăposturi;

Dejecțiile pentru fertilizarea solurilor nu sunt împrăștiste în perioade secetoase sau cu vânt, ninsoare, soare puternic, sau pe terenuri cu exces de apă;

Se evită împrăștierea dejecțiilor după precipitații abundente și în zilele de sărbători legale și religioase;

Se asigurară încorporarea rapidă a dejecțiilor.

Deșeurile sanitare provenite în urma tratamentelor efectuate animalelor sunt preluate de către o firmă autorizată pentru eliminarea acestora;

Pe drumurile publice este interzisă circulația mijloacelor de transport din dotare având roțile necurate;

2.5.3 Stațiile și instalațiile pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu din dotare (pe factorii de mediu):

Dejecțiile sunt stocate în bazine betonate, amplasate sub hala de creșterea porcilor cu capacitatea de 30 mc fiecare (urmând a fi utilizate ca îngrășământ natural pe terenurile agricole proprietate ale Primăriei Gologanu conform recomandărilor din sediul OSPA Vrancea;

Apele uzate menajere și de la filtrele sanitare sunt colectate în bain betonat vidanjabil;

Calitatea apelor uzate menajere vidanjate se va încadra în limitele admise de Normativul NTPA 002/2005 (HG nr. 352/2005) pH-ul= 6,5-8,5; suspensii= 350 mg/l; CBO5=300 mg/l; substanțe extractibile=30 mg/l; deterdenți=25 mg/1.

Figura 2.9: Procesul de vitanjare

2.5.4 Echipamente

Echipamentele utilizate în cadrul fermei sunt următoarele:

– un tractor;

– o vitanjă;

– instalație de nitrare a apei;

– instalație de încălzire pe timpul iernii;

– instalații de dezinfectat;

– omogenizator.

Figura 2.10: Tractor

2.6 Planul de marketing

2.6.1 Descrierea pieței

În mod indirect clienții fermei sunt majoritatea persoanelor care consumă carne de porc, dar în mod sigur porcii sunt comercializați în diferite abatoare.

Piața produselor zootehniei din România cunoaște profunde frământări. Cel puțin așa reiese din declarațiile reprezentanților celor mai importante companii de profil. Este și normal, daca ne gândim numai că reducerea efectivelor de animale a fost cauzată pe de o parte, de creșterea prețurilor la furaje determinată de seceta prelungită în anii 2000-2003 și inundațiile din 2005-2006, iar pe de altă parte, de acordarea unei subvenții la produsele animaliere care nu au acoperit costurile de producție, dar nu în ultimul rând de pesta porcină care a fost un adevarat inamic pentru piața zootehnică română.

Cu toate acestea, efectivele existente în 2003 la speciile menționate marchează începutul redresării situației în sectorul zootehnic, în parte și ca urmare a „Programului național în cadru de restructurare și modernizare a unor unități de profil zootehnic și din industria alimentară” inițiat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) in 2003.” (sursa PND 2007-2013).

Acum se importă în jur de 2,5 milioane de porci pe an, ceea ce arată potențialul de dezvoltare al industriei autohtone de calitate, dar cererea înregistrează o ușoară sezonalitate, în sensul creșterii sale în sezonul rece. Oferta pe piață este insuficientă atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ.

Din punct de vedere al producătorilor, se poate observa în ultimul timp preocuparea permanentă pentru calitate și igienă, care a condus la importante schimbări în structura fermelor. Unele dintre acestea sunt complet noi, altele s-au modificat permanent de-a lungul timpului, procentul celor care operează sub norme fiind exterm de mic.

2.6.2 Caracteristicile clienților

Cererea de produse de carne pe piață este foarte mare, fermele autohtone neputând satisface nevoile actuale, motiv pentru care se recurge la importuri – acum nivelul importurilor fiind în jur de 2,5 milioane de porci pe an.

La nivelul comunei noastre cererea de carne de porc este mare ținând cont de faptul că sunt aproximativ 3.200 de familii totalizând în jur de 10.000 locuitori și pe o rază de 30 kilometri nu mai este nici o altă fermă de creștere și îngrășare a porcilor.

2.6.3 Nevoile clientilor

Un aspect deosebit de important îl reprezintă câștigarea încrederii procesatorilor, care pot avea păreri nu tocmai favorabile despre condițiile de producție din unitățile de profil, dupa ce în ultimii ani au fost descoperite o serie întreagă de nereguli și încălcări ale unor norme igienice de bază, amplu prezentate în mass-media.

Accentul pus pe calitatea și igienizarea produselor este una din prioritățile S.C. Pig-Elita S.R.L.

2.6.4 Segmentul de piață urmărit

Segmentul de piață urmărit pentru comercializare este abatorul.

În prezent există încheiat un contract cu abatorul SC TORO IMPEX SRL din localitatea LEMNIA, județul COVASNA pe o durată nelimitată.

2.7 Trendul și dinamica pieței

Populația de porcine a scăzut de la un efectiv de 12 milioane în anul 1996 la 5,6 milioane, în prezent, din care 2,5 milioane capete se cresc în gospodăriile populației. Scăderea numărului de animale în sistemul intensiv de creștere este cauzat de mai mulți factori printre care: eficiența scăzută, neîndeplinirea planului de conformare privind respectarea condițiilor de mediu, importul masiv de purcei și, mai nou, lipsa subvenționării industriei.

În gospodăriile populației, numărul de porci s-a redus cu aproximativ 45 % în 2009, față de 2007, și aceasta din cauza restricțiilor de ordin sanitar-veterinar privind creșterea, comercializarea și abatorizarea animalelor.

În ceea ce privește sacrificarea, în luna ianuarie a anului curent s-au abatorizat 285.000 de porci, din care doar 54 % în unități industriale specializate astfel ca in Romania este necesara cresterea populatiei de porcine pentru a putea satisface cel putin consumul intern de carne si preparate din carne de porc pentru a nu mai importa din alte țări.

2.8 Concurența și alte influențe

Concurența este constituită din celelalte ferme de porci aflate in județul Vrancea, dar și cele din județele învecinate care să comercializeze carnea de porc la un preț mai mic/kg.

Dar datorită faptului că S.C. Pig-Elita S.R.L. are deja un contract negociat cu abatorul Sc Toro Impex, nu există motive de îngrijorare.

Figura 2.11: Top Afaceri Romania 2014

Ca și alte influențe ce ar putea afecta afacerea ar fi: criza economică, calamitatea asupra producției agricole care ar duce la creșterea prețului furajelor, neacordarea de subvenții din partea statului.

2.8 Tacticile vânzării

Vânzarea produselor noastre nu implică tactici complicate, calitatea vizibilă a animalelor vii pe care urmează să le vindem va spune totul viitorului cumpărător.

2.8.1 Strategia de marketing

Strategia de marketing este găsirea de noi abatoare in județ sau în județele învecinate cu care să încheiem contracte sau precontracte în cazul în care în anul doi și trei de activitate cand va crește producția de porci abatorul S.C Toro Impex nu ar mai face față ofertei noastre.

În decursul acestor ani, când vom comercializa porcii catre S.C Toro Impex, ferma noastră va informa principalele carmangerii și măcelării din județul Vrancea și din județele învecinate cu privire la livrarea carcaselor de porc.

Acest lucru va fi făcut prin trimiterea prin poștă și email, de material publicitar și oferte. Ca și acțiuni de promovare vom utiliza și presa scrisă și înființarea unei pagini de internet pentru a atrage cât mai mulți clienți.â

2.9 Analiza SWOT

Cea mai des folosită în mediul de afaceri este analiza SWOT, pentru ca ajuta la alcătuirea unei imagini de ansamblu asupra firmei. Aceasta funcționează ca o radiografie a firmei sau a planului de afaceri desfășurând în același timp factorii de influenăa interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori.

Tabelul 2.1 Analiza Swot

2.10 Managementul afacerii

Sistemul de administrare a afacerii trebuie să fie bine pus la punct pentru o bună gestiune și expansiune viitoare a activității, indiferent de mediul economic în care o firmă își desfasoară afacerile: economie capitalistă, socialistă sau în tranziție. Rolul administratorilor capătă întotdeauna o importanță deosebită fiind puși mereu în fața unor situții noi și complexe.

De accea în orice organizație se impune constituirea unor asocieri mai eficiente care să contribuie la crearea unor activități noi pentru a se putea ajuta singuri în depașirea tuturor obstacolelor determinate de schimbările cotidiene.

2.10.1 Necesarul de finanțare

Tabelul 2.2 Cheltuieli fixe

2.10.2 Organigrama firmei

Pentru bună desfășurare a activității fermei, societatea are ca și personal:

Tabelul 2.3 Personal

Toti angajații lucrează în regim normal de lucru și anume 8 ore /zi în două schimburi. Medicul veterinar a fost recrutat prin programul de ocupare a forței de muncă, el fiind anterior șomer, fost absolvent al Facultății de Agronomie din București, specializarea Medicină Veterinară.

Îngrijitorii au fost selectați tot prin programul de ocupare a forței de muncă, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificări.

Pentru ca angajații să fie motivați și să își îndeplinească bine sarcinile, societatea răsplătește eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar în perioada sărbătorilor se acordă prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, în funcție de productivitatea fiecarui angajat în parte.

Figura. 12 Organigrama firmei S.C Pig-Elita S.R.L

CONCLUZII

Potrivit unor statistici întocmite de către specialiștii ANAR în anul 2009, în România o mare parte din apa subterană este poluată cu nitrați, iar mai mult de jumătate din suprafața țării este vulnerabilă la poluarea cu nitrați.

Țara noastră trebuie să investească cel puțin 1.8 miliarde de euro, potrivit calculelor realizate de autorități. Anual se pare că se alocă 16 milioane de euro pentru exploatarea investițiilor, iar pentru instruirea țăranilor în privința depozitării bălegarului este necesară suma de 2,5 milioane de euro.

Vina cade asupra autorităților actuale, care nu au mărit rețeaua de canalizare, factorii de decizie dinaintea anilor 1990, acestea preferând o agricultură intensivă, bazată pe azot. Pe lângă acestea, se mai pot adăuga țăranii care depozitează dejecțiile de animale și proprietarii caselor ce și-au construit fose septice neimpermeabile.

Îndepărtarea nitraților din apă e un proces complicat și costisitor. Specialiștii explică: “s-au experimentat tehnici chimice și biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentrație mai redusă de azotați. Dar e mult mai ușor și ieftin să previi.”

Așa cum am subliniat și în lucrare consumul de apă cu nivel ridicat de nitrați poate dăuna capacității celulelor de a transporta oxigenul prin sânge.

De cele mai multe ori, ne expunem la pericolele nitraților prin ceea ce consumăm. Foarte multe legume, precum și diferitele tipuri de carne ce le consumăm zi de zi, conțin nitrați. Dar aceștia nu reprezintă un pericol în apă când vine vorba despre activitățile pentru igiena personală.

Creșterea porcinelor se practică în flux continuu, fără caracter sezonier, (porcii putând fi sacrificați la orice vârstă, de preferat însă la vârsta de 7-8 luni, cu o masă corporală de 100-110 kg), ceea ce permite o mare flexibilitate a comercializării. Această activitate se practică în toate zonele țării, în fermele gospodărești, gospodăriile personale sau în marile complexe industriale.

În urma realizării studiului de caz am vrut să pun în evidență care sunt avantajele inițierii unui proiect pe termen mediu-lung a creșterii porcinelor. Printre acestea se numără:

– investiția mult mai mică decât în multe dintre sectoarele zootehnice, în special în zonele montane;

– gradul redus de tehnicizare a activității;

– condițiile sanitare, sanitar-veterinare mai ușor de respectat;

– efortul redus de îngrijire al animalelor;

– sprijinul consistent prin subvenții, cel puțin pe termen mediu.

În general au șanse mai mari de succes cei care au deja o exploatație și doresc să o transforme în această direcție. Terenul comasat în parcele mai mari și cantitatea de precipitații avantajează zona montană sau zonele limitrofe. 

Creșterea suinelor este una la îndemâna românilor. Spun asta gândindu-mă că se potrivește de minune cu situația în care ne aflăm majoritatea dintre noi și cu ceea ce suntem. Adică avem o condiție financiară nu prea bună, puțin comozi și nu foarte instruiți. Dar asta nu e o acuză și nici nu trebuie simțită ca o vină.

Atunci când fermierii se gândesc atât la productivitate cât și la protejarea mediului în timpul exploatării, se pot face progrese eficiente de ambele părți. Ecoagricultura poate salva viața sălbatică și crește producția agricolă.

Aplicarea cu succes a ecoagriculturii are încă multe bariere de depășit. Prea puțini fermieri, asociații nonguvernamentale, guverne, sunt conștienți de necesitatea ecoagriculturii, sau de existența unor metode care să împlinească această nevoie.

Având în vedere forma de activitate a societății noastre, producerea și comercializarea cărnii de porc în principal, pot să afirm că nu întâlnim probleme majore.

Este o piață mare, iar cererea de carne de porc a fost mereu o creștere reală. Suntem în pas cu concurenții noștri și acest fapt se datorează experienței noastre, dar și studiului de piață realizat.

BIBLIOGRAFIE

Popa M. – „Concepte și tendințe privind poluarea mediului înconjurător” – Editura Quo Vadis, Cluj – Napoca, 2001 ;

Vieru N. D., Vieru P. – „Poluarea surselor de apă subterane folosite pentru alimentarea municipiilor reședință de județ ale Moldovei” – Seminarul geografic “D. Cantemir” nr.25/2005http://www.seminarcantemir.uaic.ro/doc/PGSDC_No_25_p_213.pdf

Directiva nr. 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole;

Hotărârea nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrați proveniți din surse agricole, publicată în Monitorul Oficial nr. 526 din 25 octombrie 2000

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial nr. 875 din 12 decembrie 2011, modificată și completată prin Legea nr. 311/2004;

Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004

PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013

http://www.indiscutabil.com/protejarea-mediului-posibila-si-accesibila-cu-ajutorul-incineratoarelor-de-deseuri-animale/

http://www.zoo.ro/porc-marele-alb

http://www.evz.ro/cum-au-otravit-nitratii-pamanturile-si-apele-romaniei-926511.html

http://incont.ro/idei-de-afaceri/analiza-swot-sau-radiografia-firmei-de-ce-tin-cont-antreprenorii-cand-vor-sa-si-deschida-un-business.html

Republicare oficiala. Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile