Managementul Integrat AL Deseurilor In Judetul Giurgiu
MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEȘEURILOR
ÎN JUDEȚUL GIURGIU
CUPRINS
CAP. I – Argument
CAP. II – Cadrul natural și dezvoltarea socio – economică
2.1. Poziția geografică a județului Giurgiu
2.2. Demografia
2.2.1.Organizarea administrativ teritorială
2.2.2. Principalele cursuri de apă și lacuri naturale
2.2.3. Altitudini medii – Relief
2.2.4. Clima – temperatura ambientală, precipitații
2.2.5. Precipitații atmosferice
2.2.6. Resursele naturale ale județului Giurgiu
2.3. Elemente privind starea economică actuală a județului Giurgiu
CAP. III – Gestionarea deșeurilor în județul Giurgiu
3.1. Gestionarea deșeurilor
3.1.1.Consumul și mediul înconjurător
3.1.2.Resursele materiale și deșeurile
3.1.3.Gestionarea deșeurilor
3.1.4.Impact
3.1.5.Presiuni
3.2. Situația existentă a serviciilor de salubrizare în județul Giurgiu
3.3. Managementul deșeurilor
CAP. IV – Tipuri de deșeuri
4.1. Deșeuri municipale
4.1.1. Date generale
4.1.2. Caracteristicele deșeurilor municipale
a. Cantități și compoziție
b. Deșeuri biodegradabile
c. Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje
d. Tratarea și valorificarea deșeurilor municipale
e. Eliminarea deșeurilor municipale
f. Gestionarea deșeurilor periculoase din deșeurile municipale
g. Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări
4.2. Deșeuri industriale
4.2.1. Deșeuri de producție periculoase
4.2.2. Gestionarea deșeurilor de producție nepericuloase
4.2.3. Gestionarea și controlul bifenililor policlorurați și ai altor compuși similari
4.2.4. Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori
A. Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori portabili
B. Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori auto și industriali
4.3. Deșeuri generate de activități medicale
4.4. Fluxuri de deșeuri
4.4.1. Nămoluri
i. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești
ii. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
4.4.2. Deșeuri de echipamente electrice și electronice
4.4.3. Vehicule scoase din uz
4.4.4. Uleiuri uzate
4.5. Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
4.6. Directiva Cadru privind Deșeurile
4.7. Perspective
CAP. V – Depozite de deșeuri
5.1. Depozite de deșeuri municipale
5.2. Depozite de deșeuri industriale
5.3. Impactul sistemului actual de gestiune a deșeurilor asupra mediului
5.4. Impactul depozitelor de deșeuri industriale și municipale asupra mediului
5.5. Zone poluate din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor menajere
5.6. Inițiative adoptate pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului
CAP. VI – Tendințe privind generarea deșeurilor
6.1 Evoluția generării deșeurilor municipale
6.2 Evoluția generării deșeurilor de producție
6.3.Estimarea volumelor si cantităților ce vor fi colectate în perioada 2015-2026
6.4. Evoluția compoziției deșeurilor
5.5. Factori care influențează gestionarea deșeurilor
CAP. VI – Concluzii
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL I
ARGUMENT
Dezvoltarea economică reprezintă o cauză principală a degradării mediului, în virtutea principiului dezvoltării durabile este necesar de a reconcilia obiectivul creșterii competitivității cu cel al protejării mediului. Răspunsul societății umane la actuala criză ambientală ale cărei componente de bază sunt suprapopularea, epuizarea resurselor și poluarea este dat de dezvoltarea durabilă care se propune a fi modelul de dezvoltare a omenirii în viitor. Aceasta trebuie să corespundă necesităților prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități.
Cu alte cuvinte, orice ansamblu de activități din domeniul gestiunii deșeurilor județene poate fi privit ca un sistem de management al deșeurilor, dar un sistem integrat implică o inter-conexiune funcțională, eficacitate și eficiență.
Principiile Managementului Integrat al Deșeurilor constituie baza politicii și legislației europene în domeniul gestiunii deșeurilor. Directivele europene, așa cum sunt reflectate în legislația din România, se concentrează pe asigurarea disponibilității unei rețele integrate de mijloace de tratare și depozitare a deșeurilor, promovând reducerea volumului de deșeuri, refolosirea, reciclarea și recuperarea lor, și reducerea treptată a depozitării deșeurilor biodegradabile.
România implementează un sistem integrat de gestionare a deșeurilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene, care să fie eficiente economic, să protejeze sănătatea umană și mediul înconjurător.
De-a lungul ultimilor douăzeci de ani a avut loc un progres al obiectivelor politicii privind gestionarea deșeurilor. Inițial s-a pus numai problema protecției împotriva pericolelor reprezentate de o îndepărtare necorespunzătoare a deșeurilor. Mai târziu, mai ales din cauza crizei petrolului din anul apărut și ideea valorificării, unde tipurile individuale de deșeu pot fi utilizate, prin procese corespunzătoare de prelucrare și valorificare, ca materii prime secundare. S-au invocat mai ales motive economice, ca de exemplu substituirea materiilor prime mai scumpe prin materii secundare mai convenabile ca preț.
Obiectivele actuale de management al deșeurilor au fost extinse prin introducerea conceptelor de evitare a formării deșeurilor și valorificarea acestora. Ca o prima etapă trebuie îndepărtate substanțele toxice în mediu și poluările datorate lor, și apoi facilitată utilizarea rațională a resurselor naturale. Obiectivul principal l-a constituit împiedicarea formării deșeurilor, în cadrul fluxului deșeurilor.
În România, datorită situației economice, problematica deșeurilor este diferită de situația existentă în statele UE. Principalele diferențe constau în faptul că unui consum din ce în ce mai mare de bunuri, generator de deșeuri, îi corespunde o infrastructură puțin dezvoltată în domeniul salubrizării. Din cauza nivelului redus de venituri putem presupune că, față de țările industriale vestice, comportamentul de consum în România este altul. În România există încă o conștiință pregnantă a valorificării, deși prin preluarea produselor și obișnuințelor de consum occidentale cantitatea de deșeuri a crescut considerabil de la începutul anilor 90. Există experiențe de ani întregi în sistemul de colectare a materialelor valorificabile stabilit și acceptat de către populație (exemplu societățile tip REMAT), a căror însemnătate s-a diminuat o dată cu schimbarea politică din 1989. Pe lângă aceasta, pe piață mai activează actualmente comercianți particulari de materiale vechi.
În statele membre ale Uniunii Europene, directiva cadru a UE privind deșeurile (directiva 75/442/CEE, modificată prin directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE si 96/350 CE, directiva 2008/98/CE, ) reprezintă fundamentul juridic pentru implementarea acestor scopuri și principii de bază.
Înaintea aderării , România, prin Ordonanța de Urgență 78/2000, privind regimul deșeurilor, modificată și aprobată prin Legea 426/2001, a adaptat legislația națională normativelor europene, creându-se astfel cadrul juridic pentru implementarea unui management integrat al deșeurilor. Ierarhia scopurilor menționate mai sus (evitare înainte de valorificare înainte de îndepărtare) ca și stabilirea responsabilității producătorilor de deșeuri și a celorlalți factori din sistem sunt totuși dependente de apariția unor reglementări juridice suplimentare.
Dacă sistemele de colectare a materialelor valorificabile existente deja în România și-au pierdut din însemnătate în anii de după schimbarea politică, structurile în funcțiune oferă încă puncte de pornire pentru dezvoltări în domeniile colectării selective și al valorificării, în perspectiva unei gestiuni integrate, generatoare de puține reziduuri. Întrucât obiectivul unui management al deșeurilor este centrat pe conceptele de evitare a formării deșeurilor, de optimizare a valorificării și siguranța salubrizării, atunci avem nevoie de strategii și măsuri care să ducă la o reducere a consumului de resurse, de materiale și energie (evitare calitativă a formării deșeurilor), ca și la o reducere a poluării cu materiale toxice (evitare cantitativă). Aceasta presupune împiedicarea sau diminuarea formării deșeurilor încă de la sursă (de la producător). Fără discuție, prevenirea este cea mai eficientă cale de acțiune, deoarece neproducând deșeuri, nu există amenințări la adresa mediului. De aici rezultă preferința acordată evitării formării deșeurilor din toate celelalte priorități.
Creșterea constantă a cantității de deșeuri este una din cele mai dificile probleme cu care se confruntă UE. Mare parte din ceea ce noi aruncăm este fie ars în incineratoare, fie depozitat în gropi de gunoi (67%). Trebuie făcute eforturi speciale pentru creșterea reciclării și diminuarea producerii de deșeuri. UE vrea să reducă cantitatea de deșeuri destinate „depozitării finale” (cele care nu mai pot suporta nici un proces de reciclare sau transformare) cu 50% până în 2050, punând accent pe dispariția deșeurilor riscante.
Politica de management al deșeurilor în Europa a făcut parte dintotdeauna dintr-o politică de mediu mai largă. Politica Comunității pentru managementul deșeurilor implică trei strategii complementare:
Eliminarea deșeurilor la sursă prin îmbunătățirea proiectării produsului;
Încurajarea reciclării și refolosirii deșeurilor;
Impunerea de valori limită pentru emisiile rezultate la incinerarea deșeurilor.
Potrivit cerințelor Uniunii Europene, documentele naționale strategice pentru gestiunea deșeurilor conțin două componente principale, după cum urmează:
Strategia de gestiune a deșeurilor – cadrul ce stabilește obiectivele României an domeniul gestiunii deșeurilor;
Planul Național de Management al Deșeurilor reprezentând planul de implementare al Strategiei – conține detalii privind acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Strategie și modul de aplicare a acestor acțiuni, inclusiv termene și responsabilități.
Aceste documente sunt instrumentele principale care stabilesc obiectivele pentru ca Romania sa fie in conformitate cu politicile Uniunii Europene in domeniul gestiunii deșeurilor.
Politica de mediu europeană, are ca scop atingerea sustenabilității privind protecția mediului în politicile UE, elaborarea de măsuri preventive, respectarea principiului “poluatorul plătește”. Legislația românească este aliniată la standardele legislației europene. Practic toate Directivele legate de managementul deșeurilor sunt traduse în limba română. România a obținut avizul Uniunii Europene pentru a fi în conformitate cu directivele europene.
În ANEXA I sunt prezentate principalele Directive ale UE din domeniul deșeurilor, transpuse în legislația românească.
CAPITOLUL II
CADRUL NATURAL ȘI DEZVOLTAREA SOCIO – ECONOMICĂ
2.1. Poziția geografică a județului Giurgiu
Județul Giurgiu face parte din cele șapte județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Regiunea are o suprafață de 34.453 km2, ceea ce reprezintă 14,45% din suprafața României. Regiunea este situată în jurul Bucureștiului, astfel încât nici unul dintre orașele reședință de județ nu se află la mai mult de 120 de kilometri de capitală.
Regiunea se învecinează cu Bulgaria, granița fiind situată pe Dunăre. Trei dintre cele șapte județe au granița cu Bulgaria, printre care se află și județul Giurgiu.
Județul Giurgiu este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română și este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică.
Suprafața județului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafața țării.
În partea nordică se învecinează cu județul Dâmbovița, la nord-est cu județul Ilfov, cu județul Teleorman, cu județul Călărași, iar , pe o lungime de , fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.
Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial al Țării Românești, aflat la de capitala țării pe drumul european E70, ce leagă vestul Europei de zona balc Europa a făcut parte dintotdeauna dintr-o politică de mediu mai largă. Politica Comunității pentru managementul deșeurilor implică trei strategii complementare:
Eliminarea deșeurilor la sursă prin îmbunătățirea proiectării produsului;
Încurajarea reciclării și refolosirii deșeurilor;
Impunerea de valori limită pentru emisiile rezultate la incinerarea deșeurilor.
Potrivit cerințelor Uniunii Europene, documentele naționale strategice pentru gestiunea deșeurilor conțin două componente principale, după cum urmează:
Strategia de gestiune a deșeurilor – cadrul ce stabilește obiectivele României an domeniul gestiunii deșeurilor;
Planul Național de Management al Deșeurilor reprezentând planul de implementare al Strategiei – conține detalii privind acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în Strategie și modul de aplicare a acestor acțiuni, inclusiv termene și responsabilități.
Aceste documente sunt instrumentele principale care stabilesc obiectivele pentru ca Romania sa fie in conformitate cu politicile Uniunii Europene in domeniul gestiunii deșeurilor.
Politica de mediu europeană, are ca scop atingerea sustenabilității privind protecția mediului în politicile UE, elaborarea de măsuri preventive, respectarea principiului “poluatorul plătește”. Legislația românească este aliniată la standardele legislației europene. Practic toate Directivele legate de managementul deșeurilor sunt traduse în limba română. România a obținut avizul Uniunii Europene pentru a fi în conformitate cu directivele europene.
În ANEXA I sunt prezentate principalele Directive ale UE din domeniul deșeurilor, transpuse în legislația românească.
CAPITOLUL II
CADRUL NATURAL ȘI DEZVOLTAREA SOCIO – ECONOMICĂ
2.1. Poziția geografică a județului Giurgiu
Județul Giurgiu face parte din cele șapte județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Regiunea are o suprafață de 34.453 km2, ceea ce reprezintă 14,45% din suprafața României. Regiunea este situată în jurul Bucureștiului, astfel încât nici unul dintre orașele reședință de județ nu se află la mai mult de 120 de kilometri de capitală.
Regiunea se învecinează cu Bulgaria, granița fiind situată pe Dunăre. Trei dintre cele șapte județe au granița cu Bulgaria, printre care se află și județul Giurgiu.
Județul Giurgiu este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română și este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică.
Suprafața județului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafața țării.
În partea nordică se învecinează cu județul Dâmbovița, la nord-est cu județul Ilfov, cu județul Teleorman, cu județul Călărași, iar , pe o lungime de , fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.
Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial al Țării Românești, aflat la de capitala țării pe drumul european E70, ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu ( pe ruta București – Sofia – Atena sau București – Istanbul). Port pe malul stâng al Dunării, municipiul Giurgiu ( S de București) este situat vis – a – vis de orașul Ruse (Bulgaria).
Giurgiu a fost primul oraș legat feroviar de capitala țării (1869). Prin construcția podului rutier și feroviar de peste Dunăre ( lungime) orașul a devenit un important centru de tranzit rutier, feroviar și fluvial.
2.2. Demografia
2.2.1.Organizarea administrativ teritorială
Din punct de vedere teritorial-administrativ județul Giurgiu cuprinde:
– municipiul Giurgiu,
– orașul Mihăilești,
– orașul Bolintin Vale,
– 51 de comune cu 161 sate.
Tabel 1 – Concentrările urbane
Tabel 2 – Așezări urbane și rurale
Date fiind fazele parcurse și tendințele care se manifestă în evoluția orașelor în context European, orașul Giurgiu s-a dezvoltat ca o localitate de interes regional. Principalele funcții ale municipiului Giurgiu sunt:
Funcții administrative și servicii publice superioare de interes regional, cu unele funcții internaționale (de exemplu pentru zona de frontieră și dunăreană);
Funcții de servicii legate de căile de comunicație datorită faptului că Giurgiu este un oraș plurinodal de circulație rutieră, feroviară și navală;
Funcții comerciale la nivel național, internațional și regionale.
Dezvoltarea unei așezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populației și în cultura comunitară. Ea este influențată de aplicarea unui management adecvat, care trebuie să fie axat pe următoarele 4 direcții principale:
– dezvoltarea infrastructurii;
– asigurarea accesului la locuință;
– protecția mediului ambiant;
– diminuarea sărăciei.
Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să țină seama de caracterul limitat al resurselor, urmărind permanent alocarea echilibrată a acestora.
Un element esențial care contribuie la creșterea nivelului general de dezvoltare este reprezentat de dezvoltarea umană. O dezvoltare susținută nu poate fi asigurată fără o evaluare prealabilă a potențialului uman implicat și afectat de un set de politici de dezvoltare. Elementele care influențează dezvoltarea pe diferite paliere în regiune, respectiv în județul Giurgiu trebuie corelate cu tendințele sociale locale în vederea asigurării unei creșteri a competitivității resurselor umane.
În județul Giurgiu populația stabilă la 1 iulie fost de 276.687. Dintre aceștia, 86.126 locuiesc în mediul urban, în timp ce 190.561 locuiesc în mediul rural.
Tabel 3 – Populația pe sexe în funcție de mediu
Urbanizarea privită ca un proces continuu și dinamic este o activitate operațională, prin detalierea și delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului. Urbanizarea este integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităților; normativă, prin precizarea modalităților de utilizare a terenurilor, definirea destinațiilor și gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajările și plantațiile.
Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidențiale, industriale, culturale, administrative, științifice, de învățământ, comerciale, având căi de comunicație interne și externe complexe.
Fig. 1 – Evoluția numărului de locuitori din întreg județul Giurgiu comparativ urban – rural
Tabel 4 – Evoluția densității populației din județul Giurgiu
Fig. 2 – Evoluția densității populației din întreg județul Giurgiu
2.2.2. Principalele cursuri de apă și lacuri naturale
În județul Giurgiu există două bazine hidrografice:
bazinul hidrografic Dunărea;
bazinul hidrografic Argeș, cu o bogată rețea de râuri.
Lungimea totală supravegheată a cursurilor de apă din județ este de .
Fluviul Dunărea, al doilea ca mărime din Europa, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internațional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale.
O bogată rețea de râuri și pâraie traversează întregul cuprins al județului Giurgiu (marea majoritate cu izvoare în afara județului) – cursul urmând, în general, direcția Nord – Vest spre Sud – Est.
Principalele cursuri de apă din bazinul Argeș sunt:
Argeș – cu o lungime supravegheată de ;
Neajlov – cu o lungime supravegheată de ;
Câlniștea – cu o lungime supravegheată de ;
Sabar – cu o lungime supravegheată de ;
Ciorogârla – cu o lungime supravegheată de .
Pe teritoriul județului se întâlnesc atât lacuri naturale cât și antropice, cel mai important fiind lacul Comana (lac natural cu o suprafață de cca , invadat de vegetație Ihtiofaună), situat în lunca Neajlovului.
Densitatea medie a rețelei hidrografice pe teritoriul județului este de 0,24 km/km2.
În condițiile continentalității climei, crește intensitatea viiturilor din intervalul martie- aprilie, când Dunărea înregistrează debitul maxim, iar minima se manifestă în lunile august – octombrie.
2.2.3. Altitudini medii – Relief
Teritoriul județului Giurgiu face parte din Câmpia Română. Relieful județului este format din 5 unități principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlăsia, Găveanu-Burdea, Titu și Lunca Dunării.
Altitudinea maximă: deasupra nivelului mării, înregistrată în nordul județului, în satul Cartojani,
Altitudinea minimă: deasupra nivelului mării, în lunca Dunării.
Două dintre cele mai cunoscute lunci fiind cea a Dunării și Argeș-Sabar.
Pe teritoriul județului se întâlnesc zone întinse de pădure și de terenuri arabile: Câmpia Găvanu-Burdea în partea de nord și Câmpia Burnaz în partea de sud; prima dintre ele este împărțită în Câmpia Găvanu în nord și Câmpia Plain în partea de sud.
Văile Dunării și Argeșului au un rol important pentru județ.
2.2.4. Clima – temperatura ambientală, precipitații
Climatul în Giurgiu este temperat continental, cu veri foarte calde, cu cantități de precipitații nu prea importante ce cad sub formă de averse, și ierni reci, marcate la intervale neregulate de viscole puternice dar și de încălziri frecvente.Temperatura medie este de . În județul Giurgiu o influență consideralbilă asupra climei o are Dunărea. În sezonul cald se înregistrează mai mult de 80 de zile însorite, iar temperatura medie variază între 20 si .
2.2.5. Precipitații atmosferice
Precipitațiile medii anuale – de tip continental- ating cota de 500 – , având mare variabilitate în timp. Frecvența, durata și intensitatea maselor de aer diferă în funcție de anotimp. Regimul sărac al precipitațiilor fac ca uscăciunea și seceta să fie prezente aproape tot anul.
Cantitatea anuală de precipitații pentru anul fost de 1056,2 l/mp.
2.2.6. Resursele naturale ale județului Giurgiu
Județul Giurgiu are resurse naturale limitate.
Resursele naturale sunt puține și sunt reprezentate de: zăcămintele de petrol din partea de nord a județului (Cartojani, Găiseni, Roata de Jos, Mârșa, Florești-Stoenești, Buturugeni, Grădinari, Bolintin-Deal) , pietrișurile și nisipurile care se extrag din albiile râurilor Argeș (Ogrezeni, Malu Spart, Găiseni, Grădinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucșani) și Dunăre.
Pădurile ocupă mai mult de 10 % din suprafața județului, unele dintre acestea fiind desemnate rezervații naturale: Comana, Manafu, și Alghelești-Bucșani.
Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care susțin economia județului în prezent și se prefigurează că ponderea acestora este în continuă creștere.
2.3. Elemente privind starea economică actuală a județului Giurgiu
Activitatea economică a cunoscut în această parte a țării o dezvoltare semnificativă, aceasta fiind favorizată de amplasamentul municipiului Giurgiu la intersecția marilor drumuri europene, pe artera hidrografică de importanță europeană a Dunării, având avantajul de a fi oraș de frontieră.
Cadrul economic al județului este caracterizat de următoarele aspecte:
județul dispune de o industrie diversificată;
extinderea sectorului privat în toate sectoarele economiei;
o pondere apreciabilă a populației este ocupată în activitățile comerciale;
calificarea superioară a salariaților disponibilizați din unitățile industriale restructurate sau închise;
existența unor societăți comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent în localitățile din nord;
existența unui număr mare de societăți comerciale private cu activități în sfera serviciilor și comerțului;
existența unei infrastructuri minimale și disponibilitatea autorităților administrației publice locale pentru crearea de noi societăți comerciale în sfera productivă.
În județul Giurgiu infrastructura este formată din rețeaua de drumuri publice (naționale, județene și comunale).
Tabel 5 – Infrastructura județului Giurgiu
Activitate economică din județ este formată în cea mai mare parte din societăți comerciale privatizate, dar și instituții bugetare, societăți naționale și regii autonome.
În județul Giurgiu sunt reprezentate aproape toate activitățile care se desfășoară la nivel național, cum sunt: agricultură, silvicultură, industrie, construcții, comerț, transporturi, poștă, telecomunicații, sector financiar și bancar, tranzacții imobiliare, administrație publică și sănătate, dar cea mai mare pondere ca număr de persoane implicate, o au agricultura, industria, comerț, repararea și întreținerea autovehiculelor și construcțiile.
Pe sectoare de activitate, scăderi importante ale procentului populației ocupate s-au produs în industrie (cu deosebire în industria prelucrătoare) și în construcții. În același timp se constată o creștere a ponderii populației ocupate în agricultură și servicii comerciale și sociale.
Evoluția negativă a principalilor indicatori ai forței de muncă este ilustrată de raportul de dependență economică, exprimat prin numărul de persoane inactive și în șomaj la 1000 persoane ocupate. Diminuarea numărului de salariați încadrați în ramurile economiei naționale, la nivelul județului, a fost determinată în special de procesul de privatizare și de restructurare a ramurilor de bază ale economiei.
Tabel 6 – Structura economică a județului Giurgiu
Persoanele disponibilizate sunt îndrumate către cursuri de reconversie profesională; în prezent sunt insuficiente cursurile care se adresează șomerilor.
Din punct de vedere al forței de muncă, județul Giurgiu se caracterizează prin:
Tendința de scădere a populației active și ocupate, în mod special la femei;
Populația ocupată scade în industrie și construcții, crescând în domeniul agro–alimentar și al serviciilor comercial – sociale;
Predominantă este forța de muncă tânără și cu pregătire medie;
Existența fenomenului de șomaj cu fluctuații anuale apreciabile ;
– Scăderea constantă an de an, a numărului mediu al salariaților în economia județului
Tabel 7 – Distribuția forței de muncă ocupate pe sectoare de activitate
Total populație activă civilă ocupată în diferite sectoare reprezintă 30,3% din totalul populației de 287 500 locuitori.
Fig. 3- Repartiția forței de muncă pe sectoare de activitate
Tabel 8 – Principalii indicatori de caracterizare economică a județului Giurgiu
CAPITOLUL III
Gestionarea deșeurilor în județul Giurgiu
3.1. Generalități
În legătură cu cerințele privind managementul viitor al deșeurilor se utilizează astăzi adeseori conceptul de management „durabil“ al deșeurilor.
Modelul unei dezvoltări durabile cuprinde trei dimensiuni: protecția mediului înconjurător (compatibilitate ecologică), eficiență economică (compatibilitate economică) și solidaritatea socială (compatibilitate socială). Acestea constituie un triunghi care leagă într-un echilibru dinamic protejarea resurselor, randamentul economiei și structura socială a societății. În plus, conceptul de „dezvoltare durabilă“ cuprinde luarea în considerare în egală măsură a prezentului și viitorului, preferința pentru acțiunile pe termen lung față de cele pe termen scurt, observarea întregului înaintea părților (ANEXA IV – Sistem de obiective pentru un management durabil al deșeurilor).
Strategia Națională de Management al Deșeurilor (SNMD) conține cadrul legislativ național și statutul implementării, date despre situația existentă în domeniul gestiunii deșeurilor, informații despre activitățile de gestiune a deșeurilor, principii și obiective strategice. Obiectivele strategice sunt împărțite după cum urmează: obiective generale pentru gestiunea deșeurilor, obiective strategice specifice pentru gestiunea anumitor deșeuri nepericuloase și obiective strategice generale și specifice pentru gestiunea deșeurilor periculoase.
Planul Național de Management al deșeurilor PNMD a fost elaborat pe baza prevederilor legale europene și naționale în domeniu – Directiva Cadru a Consiliului 75/442/EEC pentru deșeuri, amendată de Directiva Consiliului 91/156/EEC, Directiva Consiliului 91/689/EEC pentru deșeuri periculoase, transpuse în legislația din România prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și amendamente prin Legea Nr. 426/2001.
Planul Național și Strategia de Gestiune a Deșeurilor stabilesc următoarele obiective strategice:
Punerea în acord a politicii si legislației naționale din domeniul gestiunii deșeurilor cu politicile si prevederile europene, așa cum este prevăzut în acordurile și convențiile internaționale în care Romania este implicată;
Integrarea politicii de gestiune a deșeurilor în politicile sectoriale și în cele ale companiilor;
Creșterea eficacității aplicării legislației în domeniul gestiunii deșeurilor;
Adaptarea și dezvoltarea unui cadru instituțional și structural pentru a îndeplini cerințele legislative naționale și europene în domeniu;
Asigurarea resurselor umane adecvate din punct de vedere numeric și al calificării profesionale;
Înființarea sistemelor și mecanismelor operaționale economice și financiare pentru gestiunea deșeurilor care să fie în acord cu principiile generale în domeniu și, în special, cu principiul “poluatorul plătește”;
Promovarea unui sistem de informare si motivare pentru toți factorii implicați;
Obținerea de date si informații corecte și complete în acord cu reglementările naționale și europene în domeniu;
Creșterea eficienței prevenirii producerii deșeurilor;
Utilizarea eficientă a tuturor posibilităților tehnice și economice pentru recuperarea deșeurilor;
Dezvoltarea activităților pentru recuperarea deșeurilor materiale și energetice;
Asigurarea că sistemele de colectare și transport de deșeuri servesc un număr cât mai mare de generatori de deșeuri;
Asigurarea celor mai bune opțiuni pentru colectarea si transportul deșeurilor în vederea unei mai bune recuperări și depozitări finale ale acestora;
Promovarea tratării deșeurilor în vederea asigurării unei gestiuni ecologice raționale;
Depozitarea finală a deșeurilor în acord cu prevederile legislative în domeniul gestiunii deșeurilor, în vederea protejării mediului si sănătății populației;
Încurajarea și sprijinirea cercetării în domeniul gestiunii deșeurilor în România.
Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plătește” sau după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.
Organizarea activităților de colectare, transport și eliminare a deșeurilor municipale este una dintre obligațiile administrațiilor publice locale.
3.1.1.Consumul și mediul înconjurător
Dintre componentele unei economii, cel mai important impact asupra mediului îl exercită producția și consumul. La nivel european, preocupările pentru consum și producție „curate” au devenit prioritare în ultimii ani, propunându-se un cadru unitar pentru abordarea acestor aspecte, respectiv o revizuire a actualelor practici de producție și consum. Tendințele în ceea ce privește consumul, respectiv generarea deșeurilor, sunt în strânsă legătură cu o serie de factori precum nivelul de trai sau stilul de viață, nivelul demografic sau mediul.
Unul din obiectivele strategice pentru gestionarea deșeurilor îl reprezintă prevenirea generării deșeurilor, prin promovarea și aplicarea principiului prevenirii, atât în industrie, cât și la consumator.
Prevenirea generării deșeurilor depinde de o serie de factori, precum:
activitățile economice;
modelul de producție și consum;
modificările demografice;
inovațiile tehnologice.
Principiul „prevenirii” este și unul dintre cele mai importante principii ale Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor acesta stabilind ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importanței:
evitarea apariției – prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activitățile generatoare de deșeuri;
minimizarea cantităților – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deșeuri;
valorificarea – prin refolosire, reciclare materială și recuperarea energiei;
tratarea și eliminarea în condiții de siguranță pentru mediu.
Principalul domeniu-țintă pentru prevenirea apariției deșeurilor este industria producătoare. Există o necesitate evidentă de îmbunătățire a cunoștințelor în ceea ce privește prevenirea generării deșeurilor în cadrul tehnologiilor de producție folosite în România, dar și pentru minimizarea generării acestora, prin modificarea tehnicilor de producție și prin reutilizarea și reciclarea internă a „produselor” nedorite.
Managementul deșeurilor municipale este una dintre cele mai importante probleme de mediu și reprezintă o „bătălie”a autorităților în încercarea de a reduce volumul deșeurilor și de a încuraja refolosirea și reciclarea materialelor.
„Reducerea” presupune o reducere a consumului și, implicit, a cantității de deșeuri generate, în timp ce „refolosirea” este pur și simplu utilizarea unui articol de mai multe ori în forma sa originală, fapt care elimină necesitatea reprocesării materialelor (fie că este pentru depozitare sau pentru reciclare). „Reciclarea” presupune găsirea unei noi utilizări pentru articolele vechi sau uzate, prin fabricarea de noi articole.
Conceptul celor 3 „R” s-a dovedit a fi cel mai eficient plan de acțiune pentru practicile de management al deșeurilor, în vederea minimizării cantității de deșeuri depozitate și totodată pentru a conserva resursele naturale.
Reducerea consumului este primul și cel mai eficient pas spre producerea unei cantități mai mici de deșeuri (consumând mai puțin, în mod automat se generează mai puține deșeuri).
Dintre cele trei componente, „reducerea” (consumului, respectiv a generării deșeurilor), este cel mai eficient mod de conservare a resurselor. Cumpărând mai mult decât este nevoie, fiecare alimentează cultura consumarismului și, implicit, tendința producătorilor de a fabrica din ce în ce mai mult, cu alte cuvinte de a consuma mai multe resurse și de a genera mai multe deșeuri. Din fericire, chiar și în actualele condiții, sunt câteva modalități simple de a reduce consumul și cantitățile de deșeuri generate: evitarea supraambalării, achiziționarea de articole cu o speranță de viață mai mare și utilizarea acestora pentru o perioadă mai îndelungată etc.
3.1.2.Resursele materiale și deșeurile
În ultimele decenii, consumul global al celor mai importante resurse materiale s-a aflat într-o continuă creștere. În această perioadă, populația a crescut în mod semnificativ, înregistrându-se concomitent și o creștere a consumului de materiale de construcții (cu peste 70% la ciment și peste 200% la plastic). Extinderea utilizării materiilor prime a cunoscut un ritm exploziv, producția și consumul pe cap de locuitor, în special în statele industrializate, continuând să crească. Pericolul primar al unor niveluri atât de ridicate ale consumului rezidă atât în epuizarea resurselor, cât și în degradarea continuă a mediului ambiant din cauza extracției și procesării acestor materii prime.
Economiile industriale de astăzi au fost bazate pe consumuri mari de materii prime și de energie, iar dezvoltarea economică a națiunilor a fost deseori apreciată în funcție de cantitatea de materii prime consumate. Extracția și procesarea materiilor prime sunt printre cele mai distructive activități umane: industria lemnului ruinează ecosistemele forestiere, mineritul distruge orice ecosistem sau așezare omenească situate deasupra minelor.
Deșeurile nu sunt generate doar atunci când produsele de care o persoană nu mai are nevoie sunt aruncate, ci pe toată durata ciclului de viață a acestora: de la extragerea materiilor prime până la transportul, procesarea și utilizarea finală. Reutilizarea produselor sau fabricarea lor cu ajutorul unei cantități cât mai reduse de materii prime determină o scădere semnificativă a cantității de deșeuri, în final ajungându-se ca o cantitate mai mică de produse să fie reciclate sau trimise la depozitul de deșeuri.
În acest context, „protecția resurselor primare” este unul din principiile aflate la baza Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor, fiind formulat în contextul conceptului de „dezvoltare durabilă” și stabilind necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
3.1.3.Gestionarea deșeurilor
Societatea de consum a adus, pe lângă binefacerile sale, o serie de probleme, cele privind existența deșeurilor și necesitatea gestionării acestora fiind cele mai dificile. Gestionarea deșeurilor reprezintă și pentru România una dintre principalele probleme întâmpinate din punct de vedere al protecției mediului. Trebuie făcută o distincție între două categorii importante de deșeuri: cele municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, deșeuri din construcții și demolări și nămoluri provenite de la stațiile de epurare orășenești, respectiv deșeurile de producție. Raportul dintre cele două categorii a variat de la an la an, media fiind însă net „favorabilă” pentru deșeurile de producție (care reprezintă cca. 2/3 din volumul total al deșeurilor).
Deșeurile orășenești (menajere și asimilabile din comerț, industrie și instituții), alături de câteva fluxuri speciale de deșeuri (de ambalaje, din construcții și demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz și deșeuri de echipamente electrice și electronice) fac obiectul Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor, un document strategic util în vederea urmăririi fluxurilor de deșeuri și a organizării gestionării acestora.
3.1.4.Impact
La nivelul Uniunii Europene există deja o gamă largă de instrumente menite să promoveze practici cu impact redus asupra mediului, precum și să influențeze opțiunile populației pentru anumite produse, astfel încât să prefere acele variante „prietenoase cu mediul”. În această privință se poate spune că România este încă la început, dar are avantajul că poate beneficia de experiența statelor membre mai vechi, abia în ultimii ani realizându-se trecerea la consumul de produse și servicii ecologice, care să asigure durabilitate alegerilor pe care le face populația. În acest sens este nevoie de un efort comun, de acțiuni care necesită implicarea atât a sectorului public, cât și a celui privat.
La nivelul județului, implementarea Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor se dorește să aibă ca principal rezultat schimbarea practicilor curente de gestionare a deșeurilor. Astfel, în ceea ce privește deșeurile municipale și asimilabile, implementarea Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor va contribui la eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației.
3.1.5.Presiuni
La nivelul Uniunii Europene există o preocupare constantă pentru elaborarea unor strategii menite să stabilească liniile directoare și să descrie măsurile necesare pentru reducerea presiunilor exercitate de producerea și managementul deșeurilor asupra mediului. Principala modalitate de a realiza aceste obiective este modificarea legislației în vederea îmbunătățirii implementării, dar și în vederea prevenirii generării deșeurilor și promovării reciclării eficiente. Scopul acestor strategii este reducerea impactului negativ asupra meniului exercitate de către deșeuri de-a lungul întregului ciclu de viață, de la producere până la eliminare.
Acest tip de abordare consideră că fiecare tip de deșeu este văzut nu numai ca o sursă de poluare care trebuie redusă, ci și ca o potențială resursă care poate fi exploatată. Aplicarea instrumentelor existente în legislația comunitară actuală, cum ar fi diseminarea celor mai bune tehnici sau eco-proiectarea produselor, este un factor important în realizarea acestor obiective.
Și în România reciclarea deșeurilor a devenit în ultimul deceniu mai ales o adevărată industrie, stimulând dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și, implicit, a întregii economii. Activitatea de reciclare a deșeurilor oferă surse alternative de materii prime și contribuie totodată la reducerea presiunii poluante a deșeurilor asupra mediului.
Totuși, cu siguranță este necesară o reducere suplimentară a acestei presiuni determinată de faptul că, în ciuda bunelor rezultate ale politicilor privind deșeurile, presiunea resurselor materiale asupra mediului este mult prea mare pentru a putea vorbi de o „societate durabilă”.
În contextul scăderii rezervelor de materii prime, prioritizarea tradițională a modalităților de procesare a deșeurilor, cunoscută sub denumirea generală de „ierarhia deșeurilor”, este un deziderat practic, care poate contribui în linii mari la reducerea presiunii asupra mediului.
3.2. Situația existentă a serviciilor de salubrizare în județul Giurgiu
În prezent, sistemul de management al deșeurilor în județul Giurgiu se caracterizează prin colectare, transportare și depozitare în depozitele de deșeuri de sau Chiajna, lângă București.
Vechile depozitele care nu corespundeau legislației românești în domeniu și recomandărilor europene au fost închise (ANEXA III – Depozite închise în județul Giurgiu). Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, depozitele municipale existente în județul Giurgiu s-au închis după cum urmează:
depozitul mixt de deșeuri Giurgiu – în anul 2007 – s-a sistat depozitarea în data de 26.09.2012 s-a încheiat proces verbal de terminare a lucrărilor de închidere
depozitul de deșeuri Bolintin Vale – în anul 2017 – s-a închis anticipat, în data de 18.09.2012 s-a încheiat proces verbal de terminare a lucrărilor de închidere
depozitul de deșeuri Mihăilești – în anul 2017: administrația publică locală a concesionat serviciul de salubritate în anul 2005 către SC SALSERV ECOSISTEM SRL;
Sistemele de colectare au fost îmbunătățite prin achiziționarea de pubele (0.1-0.2 (m3) plastic/ metal), euro-containere (1.1-1.2 (m3)), autogunoiere (7 – 40 (m3)) și Autotransportor cu container (4 – 16 (m3)). Folosirea stațiilor de transfer este uneori neadecvată, vehiculele de colectare urbană au capacitate insuficientă.
Sistemele din zonele rurale necesită, de asemenea, îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea și tratarea.
Reciclarea se face la scară restrânsă, iar tratarea deșeurilor nu este practicată; în nici unul din cazuri nu se respectă cerințele Uniunii Europene. In prezent, modul de prestare a serviciilor de salubrizare este diferențiat de la o localitate la alta, însă toate sunt organizate la nivel de consiliu local. In unele cazuri, se practica tarife ridicate.
În mediul urban activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de companii desemnate pentru acest lucru. În principiu, colectarea este zilnică pentru blocuri și săptămânală pentru case. Oricum, frecvența colectării variază de la un oraș la altul și depinde și de anotimpuri. Pe timpul verii colectarea din piețe, restaurante poate fi făcută chiar de două ori pe zi din cauza temperaturilor ridicate și creșterii cantităților de deșeuri organice. Majoritatea vehiculelor de colectare și transport sunt vechi și deteriorate, achizițiile din acest domeniu fiind insuficiente.
Operatorii care acționează în județul Giurgiu pentru colectare, transport și depozitare finală sunt trecuți în tabelul următor:
Tabel 9 – Operatori in județul Giurgiu
În municipiul Giurgiu există un operator: SC Financiar Urban SRL Pitești Sucursala Giurgiu, care este un departament în cadrul consiliului local și care asigură salubrizarea stradală, a parcurilor și a grădinilor gestionând deșeurile pentru populație și agenții economici.
Deșeurile menajere și asimilabile celor menajere sunt colectate împreună. În municipiul Giurgiu, există o inițiativă de colectare selectivă a PET-urilor, aceasta realizându-se în proporție de 2 %.
În orașul Bolintin Vale, asigurarea serviciului de salubritate este asigurat de către un departament din cadrul Consiliului local prin SC Matmar Impex SRL, iar în Mihăilești serviciul este concesionat de o societate privată SC Salserv Ecosistem SRL.
În tabelele următoare se prezintă situația dotărilor operatorilor la nivelul anului 2014:
Tabel 10 – Echipamente si mijloace de colectare a deșeurilor
Sursa: *) APM 2014.
Tabel 11 – Dotări pentru colectare selectivă in județul Giurgiu
Sursa: *) APM 2014.
Tabel 12 – Dotări pentru transportul deșeurilor in Giurgiu
Sursa: *) APM 2014.
3.3. Managementul deșeurilor
Principiile de bază care stau la baza managementului integrat al deșeurilor sunt principiile europene, în următoarea ordine de prioritate:
prevenirea producerii de deșeuri și/sau minimizarea cantităților generate de deșeuri;
reutilizarea / reciclarea;
recuperarea energetică;
tratarea / eliminarea finală a deșeurilor neutilizabile/nerecuperabile.
Datele privind gestionarea deșeurilor în România fac distincție între douã categorii importante de deșeuri:
deșeuri municipale și asimilabile cu acestea;
deșeuri de producție, inclusiv sterilul minier și deșeurile rezultate de la producerea energiei.
Prin opțiunile de acțiune conținute în Agenda 21 se tinde către o reducere a modelelor non-durabile de producție și consum, ca și către o salubrizare compatibilă cu mediul a deșeurilor. Ca și în Directivele UE, cât și în legislația românească privind deșeurile, sunt specificate următoarele obiective:
reducerea cantității de deșeuri, inclusiv a celor periculoase;
reintroducerea deșeurilor generate ca materii prime secundare;
prezervarea mediului înconjurător în cursul tratării și îndepărtării deșeurilor;
garantarea unei colectări care protejează sănătatea oamenilor și mediului, precum și racordarea tuturor cetățenilor la sistemul de salubrizare a localităților.
Cunoașterea sursei și tipului deșeurilor solide, împreună cu datele despre compoziție și ratele de generare sunt de bază în proiectarea și operarea elementelor unui sistem de management al deșeurilor solide.
Deșeurile solide municipale (DSM) pot fi definite ca acele deșeuri provenite din gospodării și din diverse instituții, comerț și industrie și sunt similare celor menajere.
Alte categorii de deșeuri solide includ deșeurile periculoase, deșeurile medicale, nămolul din stațiile de epurare, deșeurile provenite din construcții și demolări și alte tipuri (echipamente electronice, vehicule ieșite din uz etc.).
CAPITOLUL IV
Tipuri de deșeuri
4.1. Deșeuri municipale
4.1.1. Date generale
Termenul de „deșeu” se referă la materialele rezultate în urma activităților umane și este în general abordat din perspectiva reducerii efectelor asupra sănătății, esteticului și mediului, dar și din perspectiva recuperării resurselor. Deșeurile sunt definite ca „orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce” și reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs.
Managementul acestora presupune colectarea, transportul, tratarea, reciclarea sau eliminarea materialelor care au devenit deșeuri, dar și prevenirea generării deșeurilor.
Obiectivele prioritare ale gestionării deșeurilor sunt prevenirea și reducerea producerii de deșeuri și a gradului de periculozitate al acestora prin:
valorificarea materială și energetică a deșeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie;
dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile destinate valorificării;
dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
dezvoltarea tehnologiei și comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creșterii volumului sau periculozității deșeurilor, ori asupra riscului de poluare.
4.1.2. Caracteristicile deșeurilor municipale
Totalitatea deșeurilor generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale, agenți economici (deșeuri menajere și asimilabile), deșeurile stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeurile din construcții-demolări generate în gospodării și colectate de operatorii de salubritate, precum și nămolurile de la epurarea apelor uzate orășenești – formează categoria deșeurilor municipale.
Deșeurile solide municipale și asimilabile sunt în principal constituite din:
deșeuri periculoase și nepericuloase municipale (deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie, instituții):
fracții colectate separat
deșeuri din grădini și parcuri
alte deșeuri municipale (amestecate, deșeuri din piețe, deșeuri stradale, deșeuri voluminoase etc.)
deșeuri de ambalaje (inclusiv deșeurile de ambalaje municipale colectate separat)
deșeuri din construcții și demolări
Gestionarea acestora presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere.
Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.
La nivelul județului Giurgiu, gestionarea deșeurilor municipale se realizează de către agenți economici cu profil de activitate axat pe salubrizarea localităților sau de către serviciile publice specializate ale consiliilor locale.
a. Cantități și compoziție
Cantitățile de deșeuri municipale înregistrate cuprind deșeuri menajere provenite de la populație, deșeuri menajere de la agenții economici și deșeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din piețe, din grădini și spații verzi).
În anul 2013, operatorii de salubritate au colectat deșeuri municipale de la 78.29 % din populația urbană și 20.12 % din populația rurală.
Evoluția cantităților de deșeuri menajere generate-colectate este prezentată în tabelul 9, cu următoarele observații:
cantitățile sunt cele furnizate de o parte din operatorii de salubritate;
nu toți locuitorii din mediul urban, în special cei care dețin gospodării, au încheiat contract cu o firmă de salubritate;
nu toți locuitorii din mediul rural, din localitățile unde își desfășoară activitatea un operator de salubritate, au încheiat contract;
depozitul de deșeuri nu este dotat cu cântar, estimarea cantităților făcându-se ținând cont de volumul containerelor sau al mijlocului de transport ori de volumul specificat în contract;
neexistând posibilitatea cântăririi, deseori în contracte se regăsesc cantități care nu sunt reale;
nu toate deșeurile generate ajung la depozitare.
Tabel 13 – Evoluția cantităților de deșeuri colectate
Fig. 4 – Evoluția cantităților de deșeuri colectate
În ceea ce privește compoziția deșeurilor municipale generate/colectate de la populație, întrucât nu au efectuate măsurători în acest sens, aceasta este prezentată în tabelul 6.6.1.2.1.2. conform Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor.
Tabel 14 – Compoziția deșeurilor municipale
Fig. 5 – Compoziția deșeurilor din mediul urban
Fig. 6 – Compoziția deșeurilor din mediul rural
b. Deșeuri biodegradabile
Deșeurile biodegradabile din deșeurile municipale sunt reprezentate de:
deșeuri biodegradabile rezultate în gospodării și unități de alimentație publică;
deșeuri vegetale din parcuri și grădini;
deșeuri biodegradabile din piețe;
componenta biodegradabilă din deșeurile stradale;
hârtie, dar numai cea de foarte proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.
Printr-un management adecvat, fracția biodegradabilă din deșeurile municipale poate fi transformată în produse utilizabile (prin compostare) sau în energie (prin procese cum ar fi incinerarea sau digestia anaerobă, adică procesul în care microorganismele descompun materialul biodegradabil în absența oxigenului).
Conform Angajamentelor asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană și prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cantitatea de deșeuri biodegradabile eliminată prin depozitare finală trebuie redusă treptat, astfel încât până cel târziu la data de 16.07.2016, cantitatea depozitată să se reducă cu cel puțin 65% față de cantitatea totală exprimată gravimetric produsă în anul 1995.
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile este importantă și din perspectiva procesului de încălzire globală, întrucât acestea, odată eliminate la depozit, se descompun în condiții anaerobe necontrolate, rezultând gazul de depozit care conține metan, un gaz cu efect de seră mai pronunțat decât dioxidul de carbon și care, dacă nu este captat, este eliminat în atmosferă.
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile eliminată prin depozitare se poate realiza prin colectare separată a acestora la sursă și compostare. Se recomandă ca în mediul rural compostarea să se realizeze individual. Pentru a se utiliza în mod eficient procesul de compostare, trebuie evitată compostarea deșeurilor municipale colectate în amestec, deoarece acestea au un conținut ridicat de metale grele, cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn și Hg.
În cadrul “Sistemului de management integrat al deșeurilor pentru județul Giurgiu” este prevăzută, printre alte investiții, și realizarea unei stații de compostare a deșeurilor biodegradabile colectate selectiv din mediu urban.
c. Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje
Ambalajul este un produs a cărui funcționalitate se încheie în momentul începerii utilizării produsului conținut; astfel, trecerea de la stadiul de produs la cel de deșeu este rapidă și impune luarea unor decizii importante cu privire la protecția mediului.
Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje se realizează conform HG nr. 621/2005, cu modificările și completările ulterioare. Conform definiției actul normativ menționat, ambalajul reprezintă orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat acelorași scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj.
În cursul anului 2013, operatorii de salubritate care își desfășoară activitatea pe raza județului Giurgiu au colectat selectiv de la un număr de 32400 locuitori din mediul urban, respectiv 1800 locuitori din mediul rural, următoarele tipuri de deșeuri de ambalaje:
hârtie + carton: 858tone
PET: 3932 tone
plastic: 740 tone
sticlă: 595 tone
Cantitatea de ambalaje, pe tipuri de material, pusă pe piață națională în anul 2013 de către agenții economici cu sediul social în județul Giurgiu, este menționată în tabelele 6.6.1.2.3.1. și 6.6.1.2.3.2.
Tabel 15 – Cantitățile de ambalaje introduse pe piața românească de producătorii / importatorii de ambalaje
Sursa: operatorii economici
Tabel 16 – Cantitățile de ambalaje corespunzătoare producției / importului de ambalaje pentru produse ambalate puse pe piața internă
Sursa: operatorii economici
Cantitatea de deșeuri de ambalaje, pe tipuri de material, preluate și gestionate de către operatorii economici colectori, este menționată în tabelul 6.6.2.3.3
Tabel 17 – Cantitățile de deșeuri de ambalaje preluate și gestionate de operatori economici autorizați, care preiau direct de la generatorii de ambalaje (persoane juridice și/sau fizice, pe bază de contract și/sau adeverință de plată, deșeuri de ambalaje, în vederea valorificării).
Sursa: operatorii economici
Cantitatea de deșeuri de ambalaje, pe tipuri de material, gestionate de către administrațiile publice locale, sunt prezentate în tabelul 6.6.2.3.4.
Tabel 18 – Cantitățile de deșeuri de ambalaje gestionate de către Consiliile Locale
Tabel 19 – Agenți economici autorizați să recicleze deșeuri de ambalaje în județul Giurgiu – iulie 2010
Sursa – APM Giurgiu
d. Tratarea și valorificarea deșeurilor orășenești
Tratarea deșeurilor se poate realiza printr-o serie de procese fizice, chimice și biologice care schimbă caracteristicile deșeurilor, în scopul reducerii volumului și caracterului periculos al acestora, facilitând manipularea sau valorificarea lor.
Valorificarea deșeurilor trebuie efectuată astfel încât sa nu pună în pericol sănătatea umană și fără a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia mediul. Dintre operațiile de valorificare care sunt efectuate în practică, amintim utilizarea în principal drept combustibil sau alte mijloace de generare de energie, recuperarea sau regenerarea solvenților, reciclarea/recuperarea de substanțe organice care nu sunt utilizate ca solvenți (incluzând compostarea și alte procese de transformare biologică), a metalelor și a compușilor metalici, a altor materiale anorganice, regenerarea acizilor sau bazelor, valorificarea componentelor folosite pentru reducerea poluării, a componentelor din catalizatori, tratarea solului cu rezultate benefice pentru agricultură sau reabilitări ecologice
Instalații de tratare mecano – biologică, termică și/sau de compostare a deșeurilor municipale nu sunt realizate pe raza județului Giurgiu. Deșeurile municipale colectate nu sunt supuse operațiilor menționate anterior nici la alte instalații realizate în alte județe.
e. Eliminarea deșeurilor orășenești
În județul Giurgiu, la fel ca la nivelul întregii țări, principala opțiune privind eliminarea deșeurilor este depozitarea.
Eliminarea deșeurilor rezultate din municipiul Giurgiu, orașele Mihăilești, Bolintin Vale și din mediul rural s-a realizat la depozitele Chiajna, Albota, Glina și Vidra. Evoluția cantității de deșeuri eliminate prin depozitare este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 20 – Evoluția cantității de deșeuri eliminate prin depozitare
Sursa: operatorii economici
În județul Giurgiu nu au funcționat în anul 2013 depozite urbane pentru deșeuri menajere.
f. Gestionarea deșeurilor periculoase din deșeurile municipale
În momentul de față, deșeurile periculoase din cele orășenești nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaște exact cantitatea generată. Estimarea acesteia se va realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din alte țări europene și anume :
– 2,5 kg/persoană x an – în mediul urban
– 1,5 kg/persoană x an – în mediul rural
Tipurile de deșeuri periculoase din deșeurile municipale sunt prezentate în următorul tabel:
Tabel 21 – Tipurile de deșeuri periculoase din deșeurile municipale
Evoluția cantităților de deșeuri periculoase în cele menajere este prezentată în tabelul și figura de mai jos:
Tabel 22 – Cantitățile de deșeuri periculoase din deșeurile menajere (tone)
Colectarea deșeurilor periculoase din deșeurile menajere se realizează în momentul de față în amestec cu cele municipale nepericuloase, iar eliminarea acestora se realizează prin depozitare.
g. Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări
În categoria deșeurilor din construcții și demolări, așa cum sunt codificate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase intră:
Având în vedere că operatorii de salubritate de pe raza județului nu colectează selectiv deșeurile din construcții și demolări, în anul 2013 nu au fost preluate astfel de deșeuri.
La nivel de județ nu există instalații de sortare, tratare și eliminare a acestor deșeuri.
4.2. Deșeuri industriale
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, în categoria deșeurilor de producție sunt incluse cele care se regăsesc la codurile din de mai jos. Dintre deșeurile de producție, cele cuprinse între pozițiile 03 și 14 intră în categoria deșeurilor industriale.
Categorii de deșeuri de producție:
Producătorii și deținătorii de deșeuri de producție au obligația să asigure prevenirea producerii la sursă, manipularea, stocarea, colectarea, transportul, tratarea si eliminarea în siguranță a deșeurilor, fără să fie afectate negativ sănătatea populației și mediul înconjurător.
Cantitățile de deșeuri de producție generate, valorificate, eliminate în anul 2013 sunt prezentate în tabelul 6.6.2.
Tabel 23 – Cantitățile de deșeuri de producție generate, valorificate, eliminate
Sursa: operatorii economici
4.2.1. Deșeuri de producție periculoase
Prin natura lor, deșeurile periculoase au cel mai mare impact potențial asupra mediului înconjurător și sănătății populației. Având în vedere proprietățile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc.), gestionarea deșeurilor periculoase necesită o abordare specială.
Evoluția cantităților de deșeuri periculoase este prezentată în tabelul 19
Tabel 24 – Evoluția cantităților de deșeuri periculoase
Sursa: operatorii economici
Deșeurile periculoase sunt definite ca fiind acele deșeuri cu unul sau mai mulți constituenți cu proprietăți explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecțioase, teratogene, mutagene sau ecotoxice. Aceste proprietăți le fac periculoase fie ca atare, fie în contact cu alte substanțe sau în cursul depozitării.
4.2.2. Gestionarea deșeurilor de producție nepericuloase
Deșeurile de producție generate de operatorii economici sunt depozitate temporar în spațiile situate în incinta sau în afara unităților și apoi valorificate sau eliminate prin intermediul agenților economici autorizați în acest sens.
4.2.3. Gestionarea și controlul bifenililor policlorurați și ai altor compuși similari
Bifenili policlorurați și alți compuși similari cunoscuți sub denumirea generică de compuși desemnați, sunt supuși unui regim de gestionare și control stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 173/2000 cu modificările și completările ulterioare, în vederea evitării efectelor nocive asupra sănătății populației și asupra mediului înconjurător.
Acești compuși se găsesc în uleiurile folosite la transformatoarele și condensatoarele electrice.
Compuși desemnați există numai în condensatoarele electrice ce aparțin ANIF – Filiala Giurgiu. La sfârșitul anului 2013, pe raza județului mai existau 278 condensatori ce conțin PCB, din care 88 – în funcțiune și 190 – scoși din funcțiune.
4.2.4. Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori
Baterie sau acumulator sunt definite, în HG nr. 1132/2008, ca orice sursă de energie electrică generată prin transformarea directă a energiei chimice și constituită din una sau mai multe celule primare (nereîncărcabile) ori din una sau mai multe celule secundare (reîncărcabile). Acestea devin deșeuri la sfârșitul ciclului de viață.
Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori presupune: colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, care se organizează atât de către producătorii/importatorii cât și de către generatorii de deșeuri.
A. Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori portabili
Conform definiției din HG nr. 1132/2008, prin baterie sau acumulator portabil se înțelege orice baterie sau acumulator, baterie tip pastilă, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual și nu este nici baterie industrială sau acumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto. Acesta devenind deșeu la sfârșitul ciclului de viață.
Din categoria bateriilor tip pastilă fac parte bateriile sau acumulatorii portabili, de dimensiune mică și cu formă rotundă, al cărui diametru este mai mare decât înălțimea și care este utilizat în scopuri specifice, cum ar fi: proteze auditive, ceasuri, echipamente portabile mici și ca rezervă de energie.
Aceste tipuri de deșeuri sunt colectate în amestec cu deșeurile menajere motiv pentru care nu se cunoaște cantitatea generată în cursul unui an și ajung să fie eliminate prin depozitare.
B. Gestionarea deșeurilor de baterii și acumulatori auto și industriali
Conform definiției din HG nr. 1132/2008 prin baterie sau acumulator auto se înțelege orice baterie sau acumulator destinat să alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere, iar prin baterie sau acumulator industrial orice baterie sau acumulator proiectat exclusiv pentru utilizare industrială ori profesională sau folosit în orice tip de vehicul electric. Acestea devin deșeuri la sfârșitul ciclului de viață.
Colectarea acestora se realizează la sursă, sunt stocați temporar în spații special amenajate și există 2 posibilități de valorificare: prin predare la operatori economici în momentul achiziționării unora noi sau celor autorizați pentru colectarea/reciclarea acestor tipuri de deșeuri.
Cantitățile de deșeuri de baterii și acumulatori valorificate sunt prezentate în tabelul 20.
Tabel 25 – Deșeuri de baterii/acumulatori auto și industriali
Sursa: operatorii economici
La nivelul județului Giurgiu sunt autorizați un număr de 80 operatori economici pentru desfășurarea activității de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori.
4.3. Deșeuri generate de activități medicale
Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1226/2012 reglementează gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale și aprobă Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și Metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date.
Atât cantitățile, cât și tipurile de deșeuri rezultate din activitățile medicale, variază în funcție de mai mulți factori: mărimea unității sanitare, specificul activităților și a serviciilor prestate, numărul de pacienți asistați sau internați la un moment dat și pe perioada întregului an.
Deșeurile generate în unitățile sanitare catalogate ca deșeuri nepericuloase sunt asimilabile celor menajere, rezultate din activități medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare și a oficiilor de distribuire a hranei. Aceste deșeuri se colectează și se elimină similar cu deșeurile menajere, pe bază de contracte cu operatorii de salubritate.
În categoria deșeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare(cu excepția celor provenite de la secțiile de boli contagioase), saci și alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice etc.
Deșeurile medicale periculoase reprezintă aproximativ 15,6 % din cantitatea totală de deșeuri produse. Transportul acestora până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă și securitate în scopul protejării personalului și a populației.
Eliminarea finală constituie o verigă importantă în sistemul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea unităților sanitare. Unitățile medicale de pa raza județului au externalizat serviciile de eliminare finală a deșeurilor periculoase încheind contracte cu operatorii economici autorizați din punct de vedere al protecției mediului pentru desfășurarea acestor activități.
În anul 2013 s-au generat și eliminat 289 tone deșeuri medicale, din care 258 tone deșeuri nepericuloase 31 tone – periculoase.
4.4. Fluxuri de deșeuri
4.4.1. Nămoluri
Nămolurile sunt de 2 tipuri: ce provin de la epurarea apelor uzate orășenești și cele din zona industrială. Cantitatea mai mare rezultă de la epurarea apelor uzate ce provin din zonele urbane locuite
În conformitate cu prevederile reglementărilor din domeniul epurării apelor uzate, producătorul este responsabil în ceea ce privește calitatea, cantitatea, transportul și împrăștierea nămolului pe suprafețele agricole, precum și efectele acestuia asupra mediului și sănătății în cazul în care nămolul generat îndeplinește condițiile menționate în Ordinul 344/708/2004.
i. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orășenești
Nămolurile provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești pot fi utilizate în agricultură, însă numai în cazul în care se încadrează în parametrii tehnici prevăzuți în Ordinul 344/708/2004 – privind aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de la epurare în agricultură sau pot fi coincinerate.
În anul 2011, APM Giurgiu nu a eliberat permise de aplicare a nămolului în agricultură conform actului normativ menționat anterior, nămolurile rezultate în urma epurării fiind (după un lung proces de uscare) eliminate prin depozitare.
ii. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Pe raza județului, de la stațiile de epurare ce aparțin agenților economici, s-a generat, în decursul anului 2013, o cantitate de nămol de 587 t, din care 582 tone au fost eliminate prin depozitare.
Un caz aparte este cel al stației de preepurare ape uzate industriale ce aparține SC Dunăreana SA Giurgiu, care procesează ape uzate rezultate din industria textilă. În anul 2013 au generat o cantitate de 16 tone nămol, cantitate din care s-au fabricat cărămizi pentru uzul propriu și s-a folosit în amestec cu ciment la realizarea tencuielilor interioare și exterioare în incinta unității.
4.4.2. Deșeuri de echipamente electrice și electronice
Creșterea nivelului de trai și evoluția societății au determinat apariția a tot mai multor tipuri noi de deșeuri, multe puternic poluante. Printre acestea se numără și deșeurile de echipamente electrice și electronice.
Gestionarea acestora este reglementată de HG nr. 1037/2010, prin care orice producător, distribuitor și consumator de echipamente electrice și electronice este obligat prin lege, ca la sfârșitul perioadei de viață a produsului, să predea aceste deșeuri la agenți autorizați, fiind interzisă aruncarea acestor deșeuri împreună cu cele menajere.
În categoria deșeurilor de echipamente electrice și electronice intră de la aparatele de uz casnic (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, radiatoare electrice, aparate de aer condiționat, aspiratoare etc.), echipamentele informatice (imprimante, calculatoare, fotocopiatoare, telefoane etc.), echipamentele de larg consum (aparate radio, televizoare, camere video etc.), echipamentele de iluminat (lămpi fluorescente), la uneltele electrice, jucăriile electrice, dispozitivele medicale și așa mai departe.
Toate acestea conțin componente și materiale care pot fi reutilizate pentru echipamente noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic, sticlă etc.), precum și o serie de substanțe deosebit de periculoase: mercur (în sistemul electronic al ceasurilor deșteptătoare), cloro-fluorocarburi (substanțe care depreciază stratul de ozon sau care sunt gaze cu efect de seră-în frigidere, congelatoare, aparate de aer condiționat), metale grele (în telefoane mobile, calculatoare sau televizoare).
Pe raza județului Giurgiu sunt 6 agenți economici autorizați pentru desfășurarea activității de colectare a acestor tipuri de deșeuri.
În anul 2013, cantitatea de DEEE colectată a fost de 4 tone.
Tabel 26 – Operatori economici autorizați să colecteze DEEE în județul Giurgiu – iulie 2010
Sursa – APM Giurgiu
4.4.3. Vehicule scoase din uz
Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată de HG nr. 2406/2004, tot în cadrul acesteia sunt stabilite ținte clare pentru reutilizarea, reciclarea și valorificarea vehiculelor, condițiile de funcționare ale agenților economici care colectează și sau tratează acest tip de deșeu.
Agenții economici care desfășoară activități de colectare și tratare a vehiculelor scoase din uz, pot desfășura activitatea doar în baza autorizațiilor emise de agențiile teritoriale pentru protecția mediului, Registrul Auto Român și de către Inspectoratul de Poliție.
Numărul de vehicule scoase din uz care au fost colectate și tratate de către cei 7 operatori economici ce desfășoară această activitate pe raza județului, este prezentat în tabelul 6.6.4.3.
Tabel 27 – Număr VSU colectate/tratate
Sursa: operatorii economici
4.4.4. Uleiuri uzate
Activitățile de gestionare a uleiurilor uzate (inclusiv a filtrelor de ulei uzate), ]n vederea evitării efectelor negative asupra sănătății populației și asupra mediului, constituie obiectul HG 235/2007.
În categoria uleiurilor uzate sunt incluse toate uleiurile industriale provenite de la motoarele cu combustie și de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiuri pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, industriale, emulsii care au devenit improprii destinației inițiale etc.
În județul Giurgiu nu își desfășoară activitatea operatori economici importatori / producători de uleiuri proaspete sau valorificatori prin incinerare ai uleiurilor uzate. Pentru desfășurarea activității de colectare a uleiurilor uzate, pe raza județului sunt autorizați 4 agenți economici.
În anul 2013 s-au generat 974 tone uleiuri uzate și s-au valorificat 835 tone.
Tabel 28 – Operatori economici autorizați sa colecteze și să trateze VSU din județul Giurgiu – iulie 2010
Sursa – APM Giurgiu
Tabel 29 – Operatori economici autorizați să colecteze ulei uzat din județul Giurgiu – iulie 2010
Sursa – APM Giurgiu
4.5. Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor
În cursul anului 2013, operatorii de salubritate care își desfășoară activitatea pe raza județului Giurgiu au colectat selectiv de la un număr de 32400 locuitori din mediul urban, respectiv 1800 locuitori din mediul rural, următoarele tipuri de deșeuri de ambalaje:
– hârtie + carton: 858tone
– PET: 3932 tone
– plastic: 740 tone
– sticlă: 595 tone
Deșeurile colectate sunt predate în vederea reciclării unor operatori economici cu activitate specifică. Pe raza județului este autorizat un agent economic pentru reciclarea deșeurilor din plastic colectate selectiv, cantitățile reciclate în cursul anului 2013 fiind:
plastic: 1853 tone
4.6. Directiva Cadru privind Deșeurile
Directiva Cadru privind Deșeurile a fost transpusă în legislația României prin:
Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor;
HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
O consecință a transpunerii și implementării Directivei Cadru a Deșeurilor este elaborarea, promovarea, implementarea și monitorizarea implementării:
Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor (SNGD);
Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD);
Planurilor Regionale de Gestionare a Deșeurilor (PRGD);
Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).
4.7. Perspective
Generarea deșeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacțiunii dintre activitățile umane și mediu. Pe de altă parte, creșterea producției economice, dar și gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantități mari de deșeuri.
Urmărirea evoluției în timp a datelor de generare a deșeurilor orășenești demonstrează următoarele perspective privind generarea deșeurilor, și anume:
creșterea cantităților de deșeuri generate, respectiv colectate, datorită creșterii nivelului de trai al populației și implicit al consumului, respectiv al extinderii rețelelor de salubritate în zonele rurale;
creșterea cantităților de nămol generate ca urmare a punerii în practică a unor proiecte privind construirea unor stații de epurare în zonele rurale;
creșterea cantității de deșeuri rezultate din construcții și demolări în urma extinderii zonelor rezidențiale din intravilan prin realizarea de locuințe individuale;
creșterea cantităților de deșeuri municipale colectate selectiv, ca urmare a introducerii sistemelor de colectare / valorificare pe fluxuri speciale de deșeuri: hârtie/carton, plastic (PET), deșeuri biodegradabile, deșeuri din echipamente electrice și electronice etc.
În privința deșeurile de producție, este destul de dificil să se realizeze o estimare a cantităților generate, având în vedere că unitățile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip și performanțe economice.
Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor, alături de Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, reprezintă instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor. Aceasta presupune organizarea tuturor activităților legate de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a acestora. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor a avut ca principal obiectiv dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere economic și care să asigure protecția sănătății populației și a mediului, pornind de la prioritizarea opțiunilor de gestionare a deșeurilor:
prevenirea apariției – prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activitățile care generează deșeuri;
reducerea cantităților – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deșeuri;
valorificarea – prin refolosire, reciclare materială și recuperarea energiei;
eliminarea – prin incinerare și depozitare.
Principalul scop al SNGD este crearea unui sistem modern de management al deșeurilor care să contribuie la reducerea cantității depozitate, prin stabilirea unui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deșeuri în parte, în vederea protejării mediului și a resurselor. Pentru îndeplinirea acestor obiective este necesară implicarea practic a întregii societăți, reprezentată prin autorități publice, generatori de deșeuri, asociații profesionale, societate civilă.
Prin implementarea prevederilor legale din domeniul gestionării deșeurilor în activitatea curentă a agenților economici și a administrațiilor publice locale, se preconizează că impactul acestora asupra mediului și sănătății umane se va reduce semnificativ.
CAPITOLUL V
Depozite de deșeuri
Depozitul este un amplasament pentru eliminarea finală a deșeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran.
Depozitele de deșeuri se clasifică în funcție de natura deșeurilor depozitate în:
Depozite deșeuri periculoase (clasa a)
Depozite deșeuri nepericuloase (clasa b)
Depozite de deșeuri inerte (clasa c)
5.1. Depozite de deșeuri municipale
Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, depozitele municipale din județul Giurgiu au fost închise după cum urmează:
Tabel 30 – Depozite pentru deșeuri orășenești –2013
Sursa – APM Giurgiu
Cele 117 depozite din mediul rural au fost închise la finalul anului 2009 conform Planului de implementare al Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor. Închiderea s-a realizat prin acoperire cu un strat de pământ de și cu un strat vegetal însămânțat cu iarbă. Cheltuielile au fost suportate din fonduri locale.
De asemenea serviciile de salubritate din 20 de localități din mediul rural au fost concesionate unor agenți economici privați.
În prezent, în județul Giurgiu își desfășoară activitatea 7 operatori de salubritate, în baza contractelor de delegare (14 contracte/ 4 operatori privați) de prestări servicii încheiate cu autoritățile locale. Orașele își gestionează colectarea deșeurilor prin intermediul propriilor departamente: Giurgiu, Mihăilești si Bolintin Vale.
5.2. Depozite de deșeuri industriale
Depozitele de deșeuri industriale pot fi nepericuloase și periculoase.
În depozitele de deșeuri industriale nepericuloase este permisă depozitarea deșeurile industriale nepericuloase și a celor periculoase stabile, nereactive (solidificate, vitrificate care la levigare sunt nepericuloase).
În județ a existat un depozit de deșeuri industriale nepericuloase – halda de zgură și cenușă. Depozitul este situat la o distanță de de SCUT Giurgiu SA în partea de sud a acesteia, în peninsula Ramadan și are depozitată zgura și cenușa rezultată în urma arderii combustibilului solid (cărbune) necesar producerii agentului termic pentru municipiul Giurgiu. Acest depozit a intrat sub incidența Directivelor 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor și 1996/61/CE -IPPC și s-a sistat depozitarea acestora conform prevederilor HG nr. 349/2005 la data de 1.10.2010. SCUT Giurgiu SA a trecut la ardea combustibilului gazos (gaz metan) în toamna anului 2010.
Tabelul 31 – Depozite de deșeuri nepericuloase
Sursa – APM Giurgiu
Pe raza județului Giurgiu au existat două depozite de deșeuri industriale periculoase, prezentate în tabelul nr. 26, care și-au sistat activitatea la finalul anului 2006.
Tabelul 32 – Depozite de deșeuri industriale periculoase
Sursa – APM Giurgiu
În cadrul proiectului PHARE RO 202/000-586-0407 „Reambalarea, colectarea și eliminarea reziduurilor de pesticide de pe teritoriul României”, în anul 2005, s-au eliminat reziduurile de pesticide neidentificate și expirate existente la cele două depozite de produse de uz fitosanitar.
5.3. Impactul sistemului de gestiune a deșeurilor asupra mediului
Toate elementele sistemului de gestiune a deșeurilor pot avea un impact potențial asupra mediului. Sistemele moderne de management a deșeurilor elimină aceste impacturi potențiale, sau reduc posibilitatea de apariție a acestora la un nivel acceptabil din punct de vedere social și al mediului.
Măsurarea impacturilor specifice asupra mediului asociate cu sistemul actual de gestionare este complex. Totuși, pot apărea următoarele impacturi negative asociate sistemelor de management a deșeurilor:
Stocarea deșeurilor: Stocarea inadecvată a deșeurilor, mai ales în zonele rurale, ceea ce duce la apariția unor cantități mari de deșeuri pe străzi. Acest lucru are impacturi economice (ex. slaba dezvoltare în domeniul turismului), și poate duce la înfundarea sistemelor de drenare și drept urmare, apariția inundațiilor.
Colectarea deșeurilor: Întreținerea necorespunzătoare a vehiculelor de colectare a deșeurilor duce la emanarea unor nivele ridicate de gaze de eșapament (inclusiv gazele cu efect de sera – GHG); lichide si odoruri pot fi de asemenea eliberate. Deșeurile neacoperite pot fi îndepărtate din vehiculele de colectare a deșeurilor, acest lucru având impacturi economice (oportunitatea redusă de dezvoltare a turismului), cu aceleași rezultate ca cele menționate mai sus.
Reciclarea: Gazele cu efect de seră sunt eliberate în timpul transportului materialelor reciclabile către o fabrică unde acestea pot fi reciclate.
Depozitarea: Levigatul format în depozitele existente de deșeuri are un impact negativ asupra apelor de suprafață și subterane. De asemenea, solurile din vecinătatea depozitelor pot fi contaminate cu metale grele și alți poluanți toxici. Emisiile necontrolate de biogaz contribuie la formarea gazelor cu efect de seră. Depozitele existente nu sunt în conformitate cu reglementările românești în vigoare, reprezentând un factor de risc pentru sănătatea umană.
5.4. Impactul depozitelor de deșeuri industriale și municipale asupra mediului
Depozitele de deșeuri municipale prin depozitarea necontrolată și amenajarea necorespunzătoare a spațiilor de depozitare a deșeurilor menajere conduce la poluarea factorilor de mediu: sol, apă freatică, atmosferă și ape de suprafață.
Descompunerea reziduurilor cu conținut de substanțe organice este însoțită de emisii de dioxid de carbon, metan, amoniac, hidrogen sulfurat, compuși organici toxici și periculoși, emisii care au mirosuri caracteristice.
Impactul asupra sănătății umane constă în apariția îmbolnăvirilor datorită consumului de apă provenită din surse subterane de mică adâncime (fântâni particulare) poluate datorită depozitării necorespunzătoare a deșeurilor menajere. Apariția îmbolnăvirilor se pot datora prezenței insectelor și rozătoarelor (boli transmise) a căror înmulțire este favorizată în aceste zone. Contaminarea microbiologică a atmosferei generează riscul apariției unor boli infecțioase la persoanele care locuiesc în vecinătatea acestor depozite sau în vecinătatea containerelor de deșeuri menajere. Printre compușii specifici arderii incomplete, prin autoaprindere, a deșeurilor se află și compuși cu potențial cancerigen (dioxină și alte substanțe organice clorurate).
Impactul asupra mediului constă în infiltrarea în sol și apa subterană a poluanților din zonele depozitelor de deșeuri neamenajate ceea ce conduce atât la poluarea solului și pânzei freatice, cât și la modificări ale ecosistemelor. De asemenea aceste depozite neamenajate de deșeuri menajere sunt surse majore de poluare a atmosferei.
Impactul asupra calității vieții este foarte mare și se datorează mirosului deșeurilor menajere depozitate necorespunzător, favorizării înmulțirii insectelor și rozătoarelor, poluării apelor freatice utilizate ca sursă de apă potabilă, scoaterea din circuitul agricol al unor suprafețe mari de teren și afectarea peisajului zonei.
Depozitarea dejecțiilor animaliere la rampele de depozitare a deșeurilor menajere existente precum și depozitarea necontrolată în afara suprafețelor stabilite pentru depozitarea gunoaielor prin hotărâri ale consiliilor locale, reprezintă o serioasă risipă de resursă de îngrășământ natural necesar agriculturii, precum și o sursă potențială de poluare a solului și apelor subterane.
5.5. Zone poluate din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor menajere
Suprafața afectată prin depozitarea deșeurilor urbane este de .
Ca urmare a lipsei de amenajări și a exploatării deficitare, depozitele de deșeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact și risc pentru mediu și sănătatea publică.
Principalele forme de impact și risc determinate de depozitele de deșeuri orășenești și industriale, în ordinea în care sunt percepute de populație, sunt:
– modificări de peisaj și disconfort vizual;
– poluarea aerului;
– poluarea apelor de suprafață și subterane;
– modificări ale fertilității solurilor și ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate
– participare la generarea efectului de seră si a modificărilor climatice;
– scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.
Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute și cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orășenești actuale, care sunt în conservare și care vor fi închise etapizat după întocmirea bilanțurilor de mediu.
Scurgerile de pe versanții depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafață contribuie la poluarea acestora cu substanțe organice și suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deșeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitrați si nitriți, dar și cu alte elemente poluante. Atât exfiltrațiile din depozite, cât și apele scurse pe versanți influențează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinței acestora.
5.6. Inițiative adoptate pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului
Conform Acquis-ului comunitar – Cap. 22 – Mediu, s-au luat măsuri de îmbunătățire a calității privind managementul deșeurilor prin implementarea următoarelor sisteme de colectare:
colectare selectivă a deșeurilor menajere axată pe colectarea ambalajelor din PET.
colectarea uleiurilor uzate;
colectarea anvelopelor uzate;
colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje și asigurarea capacităților de reciclare;
colectarea bateriilor și acumulatorilor uzați care conțin substanțe periculoase.
Conform Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor, județul Giurgiu va fi împărțit în patru zone mari de colectare si transport al deșeurilor din care doua zone (partea de sud a județului vor fi aferente Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de ști – CMID Frătești) după cum urmează:
Zona 1 CMID Frătești – cantitate estimata de deșeuri generate anual 24.203 tone/an
Zona 2 CMID Frătești – cantitate estimata de deșeuri generate anual 9797 tone/an
Zona 3 Glina – cantitate estimata de deșeuri generate anual 5.845 tone/an
Zona 4 Chiajna – cantitate estimata de deșeuri generate anual 16.155 tone/an
Fig. 7 – Flux de deșeuri mixte
Conform proiectului “Sistem de management integrat al deșeurilor solide in județul Giurgiu”, serviciul de concesionare pentru CMID Frătești ce include operare, întreținere si alte servicii pentru Consiliul Județean:
depozit tehnic;
stație sortare;
stație compostare;
echipament auxiliar/facilități.
CMID Frătești constă în:
Un lot de , situat în comuna Frătești, cu acces direct către DN 58.
Un depozit tehnic de deșeuri, cu o prima celula a depozitului de (capacitatea totală cu 3 celule este de 0,7 milioane de tone peste 23 de ani).
Printre echipamentele de la depozit se numără:
Buldozer
Încărcător frontal
Cantar rutier
Compactor de deșeuri
Vehicule de utilizare generala
Facilitățile auxiliare includ:
Întreținere/atelier și garaj
Clădire administrativă și laborator
Împrejmuire/gard
Control acces
Drumuri interne / drumuri de acces
Sursa de aprovizionare cu apă pentru foc
Stație de spălare a anvelopelor
Stație de tratare a apei/levigatului
Stație de compostare si echipamente (concasor, strungar,tractor),
Stație de sortare (cabine, transportoare, conexe)
Depozitul CMID va primi:
Deșeuri municipale menajere mixte;
Deșeuri menajere asimilate de la instituții/comerț/industrie;
Nămolurile de la stația de epurare a județului Giurgiu,circa 3000 t / an;
Deșeuri verzi din parcuri, grădini, gospodării;
Deșeuri colectate separat (carton, hârtie, aluminiu, PET / plastic, sticlă) pentru sortare.
În tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic cantitățile de deșeuri generate în anul 2010 în județul Giurgiu și estimările pentru anul 2016:
Tabel 33 – Sumele de deșeuri generate în județul Giurgiu
Datorită eliminării și colectării deșeurilor din cele două zone de nord ale județului către București, CMID Frătești, se preconizează să primească aproximativ 70% din sumele de mai sus
Potrivit Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor al Județului Giurgiu colectarea deșeurilor se face în diverse containere în funcție de tipul deșeului, de zona de colectare.
Tabel 34 – Colectarea selectivă a deșeurilor
Se estimează 34 000 t / an de deșeuri menajere mixte și asimilate (din comerț, instituții) deșeuri colectate din zonele 1 și Zona 2 (Partea de Sud Est și Sud Vest a județului Giurgiu). Deșeurile din regiunile de nord ale județului vor fi depuse în depozitul de deșeuri de sau Chiajna, lângă București. Deșeurile din aceste două zone sunt de așteptat să se ridice la 20 000 t / an.
Centrul va primi și procesa:
Deșeuri verzi pentru compost de interior/câmp/cordon rutier (până la 11000 t / an), prin:
Clădire acoperita
Echipament de cernere/măcinare, motocultivator si tractor
Zona de maturizare
Compostul va fi folosit pentru acoperirea de zi cu zi a depozitului de deșeuri sau pentru contractori, așa cum este stabilit prin decizia CJGR și / sau a ADI.
Deșeurile din ambalaje reciclabile colectate separat (hârtie / carton, aluminiu, sticla, pet-uri), până la 10 000 t / an, prin:
clădire acoperita
cabină de sortare manuală
benzi transportatoare
încărcător frontal
evacuare
Pentru colectarea separată, sticlele PET / cutiile de aluminiu sunt stabilite a fi colectate în pungi de plastic, în timp ce hârtia / cartonul și sticla vor fi colectate separat de la coșuri separate (un cos pentru hârtie / carton, unul pentru sticla).
De asemenea, vor fi amenajate trei Centre de colectare pentru celelalte deșeuri municipale care necesita, conform prevederilor legale, colectarea separata: deșeurile voluminoase, DEEE – urile, deșeurile din construcții si demolări de la populație si deșeurile periculoase mici din gospodarii. Aceste centre de colectare vor fi amenajate în: municipiul Giurgiu, Mihăilești, Bolintin Vale.
CAPITOLUL VI
TENDINȚE PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR
Ca o caracteristică, în conformitate cu cerințele Directivelor UE (împreuna cu amendamentele următoare), sistemul actual de management al deșeurilor:
nu corespunde cu cerințele Directivei de Depozitare a Deșeurilor (1999/31/EC), și viitoarele specificații în conformitate cu Directiva depășesc cu mult posibilitățile financiare ale Consiliilor Locale.
nu este în concordanță cu cerințele Directivei de Ambalaje și Deșeuri de Ambalaje (94/62/EC). Ulterioarele specificații în conformitate cu această Directivă depășesc cu mult posibilitățile financiare ale Consiliilor Locale, și necesită acțiuni individuale la nivel de țară cu privire la pregătirea Directivei referitoare la folosirea ambalajelor reciclabile pentru ambalarea produse noi , minimizarea greutății ambalajelor, designul de ambalare și prevenirea deșeurilor din ambalaje.
Alte Directive UE (ex. Directiva Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice DEEE – 2002/96/EC , și Directiva Vehiculelor Uzate VU -2000/53/EC) se referă la aspecte ale sistemului de management al deșeurilor. Cu toate că nu se specifică acțiunile necesare, este clar că măsurile luate la nivel local pot facilita implementarea Directivelor. Consiliile locale sunt incapabile la momentul actual de a îndeplini obiectivele Directivelor și pe viitor nu vor avea capacitatea de a le rezolva. Conform celor scrise, sistemul actual de management al deșeurilor este inapt să îndeplinească cerințele Directivelor UE prezentate mai sus, sau transpunerea lor în legile românești.
Aplicarea principiului “poluatorul plătește” este importantă din doua puncte de vedere:
Lărgește sfera de responsabilitate financiară în cadrul managementului deșeurilor. Astfel, se asigură oportunități de obținere a veniturilor în urma utilizării sistemului de management al deșeurilor de la cei care au cea mai mare nevoie de acesta (in general, cei care își pot permite să plătească pentru aceste servicii de salubrizare). Pot fi incluse și acele persoane care aduc pe piață produse și apoi acestea devin deșeuri ca urmare a aruncării produselor.
Introduce un sistem de plată care va avea ca efect generarea redusă de cantități de deșeuri, de asemenea reducerea presiunii asociate deșeurilor asupra mediului.
6.1 Evoluția generării deșeurilor municipale
În perioada 2001 – 2007 cantitatea de deșeuri municipale generate anual are o variație fluctuantă. Se observă o creștere a cantităților de deșeuri menajere în anul 2004, datorită creșterii numărului de agenți economici care produc deșeuri asimilabile cu cele menajere, creșterii gradului de achiziționare a produselor ambalate și preambalate cât și a celor semipreparate. În 2008, o dată cu intrarea în criza economică, cantitatea de deșeuri municipale scade drastic. Din 2009 până în prezent are o variație fluctuantă menținându-se între maxim 32kt și minim 27 kt. Acest lucru se explică și datorită creșterii colectării selective a ambalajelor.
Tabel nr. 35 – Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate
6.2 Evoluția generării deșeurilor de producție
Având în vedere faptul că unitățile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip și performanțe economice, a cantităților de deșeuri de producție generate, în funcție de tipul de activitate și numărul de angajați în sectorul productiv este mai mare. Generarea anumitor tipuri de deșeuri ar fi trebuit să urmeze o curbă descendentă, ca urmare a necesității respectării noilor cerințe legislative, care implică utilizarea tehnologiilor curate și intensificarea activităților de prevenire și minimizare a deșeurilor.În realitate generarea de deșeuri a crescutca urmare a măririi numărului de întreprinderi mici și mijlocii și a ne respectării legislației în vigoare cu privire la tehnologiile curate.
Tabel 36 – Evoluția cantităților de deșeuri periculoase generate
Tabel 37 -. Evoluția cantităților de deșeuri nepericuloase generate
6.3.Estimarea volumelor si cantităților ce vor fi colectate în perioada 2015-2026
Pentru estimarea cantităților viitoare de deșeuri si a compoziției acestora s-au avut in vedere prevederile Planului National de Gestiune a deșeurilor:
Evoluția populației până în anul 2026.
Factorii specifici de generare a deșeurilor și o creștere anuala de 0,8% a acestora.
În tabelul următor sunt prezentați factorii specifici de producție utilizați în previzionarea cantităților de deșeuri generate:
Tabel 38 – Previzionarea cantităților de deșeuri generate
Producția de deșeuri estimată că se va realiza în perioada 2015 – 2026 este prezentată in următorul tabel:
Tabel 39 – Producția de deșeuri estimată
6.4. Evoluția compoziției deșeurilor
În estimarea compoziției viitoare a deșeurilor s-au considerat următoarele ipoteze:
Scăderea deșeurilor organice cu 1% pe an;
Creșterea cantității de hârtie și carton cu 3% pe an;
Creșterea cantității de plastic cu 2% pe an;
Scăderea cantității de sticlă cu 1% pe an;
Cantitatea de materiale feroase se menține constantă;
Creșterea cantității de textile cu 1% pe an.
Evoluția compoziției deșeurilor în județul Giurgiu este prezentată în tabelul următor.
Tabel 40 – Evoluția compoziției deșeurilor
6.5. Factori care influențează gestionarea deșeurilor
Factori generali:
dezvoltarea demografică (evoluția populației);
dezvoltarea economică (dezvoltarea industriei și a sectorului economic, evoluția venitului populației, evoluția ratei șomajului);
dezvoltarea infrastructurii (gradul de acoperire cu infrastructura de transport rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apă și canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de încălzire);
utilizarea terenului (zone rezidențiale – urban dens, urban și rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere; suprafețe teren agricol; habitate naturale – pajiști, pășuni, fânețe, păduri);
caracteristice fizice (relief);
caracteristici climatice (regimul precipitațiilor, temperatura);
zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protecție a resurselor de apă, etc.).
Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deșeurilor:
aria de acoperire cu servicii de salubritate;
cantități de deșeuri provenind de la populație, precum și cantități de deșeuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantități de deșeuri din grădini, piețe, cantități de deșeuri stradale, cantități de nămol de la stațiile de epurare, cantități de deșeuri din construcții și demolări;
cantități de deșeuri colectate separat ;
compoziția deșeurilor;
În urma evaluării și prioritizării factorilor de mai sus pe baza relevanței în domeniul gestionării deșeurilor pentru județul Giurgiu, cei mai importanți factori au fost identificați după cum urmează:
dezvoltare demografică – evoluția populației;
dezvoltare economică – numai în ceea ce privește dezvoltarea industriei și a sectorului economic și evoluția venitului populației;
toți factorii menționați la « Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deșeurilor »
aria de acoperire cu servicii de salubritate;
cantitatea de deșeuri colectate de la populație și de la agenți economici, cantitate de deșeuri din grădini, piețe, cantitate de deșeuri stradale, cantitate de nămol de la stațiile de epurare, cantitate de deșeuri din construcții și demolări.
Agenția de Protecția Mediului Giurgiu a făcut un studiu de prognoză a generării deșeurilor municipale pe termen lung (până în anul 2038) în funcție de tipurile de deșeuri și de zona urbană și rurală. Toate datele se găsesc în anexe (ANEXA V – Fluxuri de deșeuri – zona urbană și ANEXA VI – Fluxuri de deșeuri – zona rurală).
CAPITOLUL VII
Concluzii
Pe baza exploatării resurselor naturale, omul a devenit tot mai independent față de natură, el și-a creat sisteme ecologice noi, sisteme socio-umane industriale, cu ajutorul cărora omul a început să domine natura. Această inversare a raportului om-natură, în care omul domină natura, s-a concretizat însă printr-o agresiune continuă și tot mai accelerată asupra ecosistemelor naturale. Cantitățile crescute de deșeuri au început să ridice probleme tot mai mari, mai evidente și mai complexe pentru comunitățile umane și pentru ecosistemele naturale.
Deșeurile reprezintă una dintre problemele cele mai presante în activitatea de protecție a mediului, respectiv în asigurarea unei dezvoltări sustenabile.
Asigurarea serviciilor publice de gestiune a deșeurilor poate fi organizata in doua moduri, alegerea formei de management fiind făcuta prin decizia autorităților administrative publice locale:
Management direct: Acesta include asigurarea prestării serviciilor de către Consiliul Local fie prin propriile activități structurate pe departamente, fie printr-o companie deținută de Consiliul Local. Consiliile Locale se pot uni sau pot forma împreuna companii (deținute de consiliile locale) din departamentele existente si le pot contracta prin negocierea directa a anumitor condiții;
Management indirect (delegat): Acesta include contractarea firmelor private pentru prestarea serviciilor publice de management al deșeurilor, firme care pe baza unui contract de delegare a gestiunii, se ocupa cu prestarea serviciilor, administrarea si exploatarea serviciului public de gestiune a deșeurilor. Dacă aleg delegarea serviciilor, legea le cere Consiliilor Locale să folosească doar operatori cu licență selectați prin competiție oficială și licitație deschisă.
Prin implementarea acestui proiect Autoritățile Locale își îndeplinesc obligațiile cu privire la gestiunea deșeurilor în conformitate cu prevederile legale .Prioritățile managementului deșeurilor sunt :
împiedicarea formării deșeurilor
valorificarea deșeurilor
depozitarea ecologică a acestora
Pentru atingerea obiectivelor managementului deșeurilor, se impune necesitatea elaborării unor strategii și măsuri care să ducă la:
reducerea consumului de resurse materiale și energie
reducerea poluării
Ca atare trebuie împiedicată sau diminuată formarea de deșeuri încă de la sursă (producător). Cea mai eficientă cale de acțiune este prevenirea formării deșeurilor, deoarece în lipsa acestora se elimină și amenințările la adresa mediului ambiant. Prevenirea apariției deșeurilor sau reducerea la sursă înseamnă utilizarea și aruncarea a cât mai puține produse și ambalaje.
Reducerea la sursă conservă resursele naturale și reduce poluarea, inclusiv volumul gazelor cu efect de seră, una din cauzele încălzirii globale.
Reducerea la sursă include:
cumpărarea de bunuri durabile, de folosință îndelungată
alegerea produselor și ambalajelor care nu conțin, pe cât posibil, materiale toxice
folosirea produselor biodegradabile
Reducerea la sursă previne în mod direct generarea de noi deșeuri, fiind, prin urmare, metoda preferată de management al deșeurilor, protejând pe termen lung mediul înconjurător.
Pentru a atinge obiectivele privind reciclarea și reducerea cantităților de deșeuri conform legislației comunitare și având în vedere experiența statelor membre ale Uniunii, se pot concluziona următoarele:
nu există niciun sistem universal valabil, deci planificarea trebuie făcută cu grijă și cu atenție la detaliile și caracteristicile fiecărei zone. Acest lucru, presupune la rândul lui o analiză a situației inițiale: cantități de deșeuri generate, compoziția deșeurilor, distribuția și atitudinea populației, infrastructura existentă.
o primărie a unei localități mici nu-și poate permite instalațiile de tratare, colectare selectivă și sistemele de transport necesare, deci primăriile trebuie să coopereze pentru a utiliza în comun o serie de instalații și dotări, înființând asociații în care costurile sunt împărțite.
implicarea activă a populației și separarea corectă în gospodărie a fracțiilor de deșeuri reciclabile reprezintă elemente esențiale pentru obținerea cantității și calității materialelor reciclate. Deci, campanii permanente de conștientizare și informare a populației sunt un ingredient important în atingerea acestor ținte.
o modalitate foarte eficientă de a implica populația și celelalte surse de generare a deșeurilor menajere este stabilirea de modalități de aplicare a principiului „poluatorul plătește”: cu cât poluezi mai mult (în acest caz prin generarea de deșeuri), cu atât vei plăti mai mult. În acest sens sistemul de taxare ar trebui să aplice acest principiu și populația și ceilalți generatori de deșeuri ar trebui informați în permanență și cu claritate cu privire la acest lucru
introducerea metodelor de colectare selectivă, diferențiate în ariile rurale și urbane.
organizarea de către administrația publică de campanii de informare periodică și continuă a cetățenilor asupra bunei funcționări a sistemului, precum și introducerea în școli (indiferent de profil) a unei informări ample și periodice legate de buna gestionare a deșeurilor în general și a păstrării curățeniei.
Colectarea deșeurilor menajere de la populație se efectuează de regulă neselectiv; ele ajung să fie depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potențialului lor util (hârtie, sticlă, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deșeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activității de monitoring a factorilor de mediu afectați de prezența deșeurilor.
BIBLIOGRAFIE
Strategia Națională privind Gestionare a Deșeurilor
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Județul Giurgiu
Ordonanța de Urgență 195/2005 privind protecția mediului
Raportul de mediu al Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu 2001 – 2005
Raportul de mediu al Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu 2006 – 2011
Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013
România curată – Program concret pentru sănătatea mediului, București, aprilie 2002
Revistele Salubritatea
Revistele „Managementul Deșeurilor”
Directivele Uniunii Europene din domeniul managementul deșeurilor
Mihai Berca. Ecologia generală și protecția mediului. Editura Ceres, București 2000,
ICIM București – Studiu privind metodele și tehnicile de gestionare a deșeurilor
I. Păunescu ș.a., „Gestiunea deșeurilor urbane” , Editura Matrix, București 2002
V. Oros, C. Drăghici – „Managementul deșeurilor”, Editura Univ. Transilvania – Brașov, 2002
Manea Gheorghe – „Managementul deșeurilor”, Editura Economică, București 1997
www.mmediu.ro
www.mie.ro
www.infoeuropa.ro
www.euractiv.com
www.eea.eu.int
www.utm.ro
http://www.giurgiu.insse.ro/main.php
http://www.environ.ro/politica-uniunii-europene-de-management-al-deseurilor
BIBLIOGRAFIE
Strategia Națională privind Gestionare a Deșeurilor
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – Județul Giurgiu
Ordonanța de Urgență 195/2005 privind protecția mediului
Raportul de mediu al Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu 2001 – 2005
Raportul de mediu al Agenției pentru Protecția Mediului Giurgiu 2006 – 2011
Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013
România curată – Program concret pentru sănătatea mediului, București, aprilie 2002
Revistele Salubritatea
Revistele „Managementul Deșeurilor”
Directivele Uniunii Europene din domeniul managementul deșeurilor
Mihai Berca. Ecologia generală și protecția mediului. Editura Ceres, București 2000,
ICIM București – Studiu privind metodele și tehnicile de gestionare a deșeurilor
I. Păunescu ș.a., „Gestiunea deșeurilor urbane” , Editura Matrix, București 2002
V. Oros, C. Drăghici – „Managementul deșeurilor”, Editura Univ. Transilvania – Brașov, 2002
Manea Gheorghe – „Managementul deșeurilor”, Editura Economică, București 1997
www.mmediu.ro
www.mie.ro
www.infoeuropa.ro
www.euractiv.com
www.eea.eu.int
www.utm.ro
http://www.giurgiu.insse.ro/main.php
http://www.environ.ro/politica-uniunii-europene-de-management-al-deseurilor
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Integrat AL Deseurilor In Judetul Giurgiu (ID: 142238)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.