Managementul Institutional. Tinte Strategice An Scolar 2018 2019
MOTTO :
„ Mândria de a-ți stăpâni ca un artist propria profesiune, iată unul din cele mai luminoase sentimente ale omului contemporan. Dar dreptul de a te mândri trebuie câștigat. Și el nu poate fi câștigat decât prin descoperirea și cultivarea vocației proprii și printr-o străduință constantă de a străbate până la capăt drumul spre desăvârșirea profesională.”
(Miroiu Șerban, Ce să fiu)
CUPRINS :
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………..4
INFORMAȚII GENERALE PRIVIND UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT………..7
Date de identificare ………………………………………………………………………………7
Evoluția școlii………………………………………………………………………………………7
2.3.Structura școlii………………………………………………………………………………………8
2.4. Prezentarea comunității………………………………………………………………………..12
2.5. Cadrul juridic și instituțional…………………………………………………………………13
2.6. Cadrul general…………………………………………………………………………………….13
VIZIUNEA, MISIUNEA ȘCOLII ȘI OBIECTIVELE INSTITUȚIEI………………15
3.1. Viziunea școlii…………………………………………………………………………………….15
3.2. Misiunea școlii……………………………………………………………………………………16
3.3. Țintele strategice…………………………………………………………………………………17
3.4. Motivarea alegerii țintelor…………………………………………………………………….19
3.5. Obiectivele instituției…………………………………………………………………………..20
3.6. Reperele strategiei instituționale……………………………………………………………21
INFORMAȚII PRIVIND RESURSELE UMANE…………………………………………26
4.1. Personalul didactic………………………………………………………………………………26
4.2.Materiale și resurse didactice…………………………………………………………………28
4.3.Predarea si învățarea…………………………………………………………………………….29
4.4.Rezultatele elevilor……………………………………………………………………………….30
4.5. Informarea, consilierea și orientarea vocațională……………………………………..32
4.6.Parteneriate si colaborări……………………………………………………………………….32
CURRICULUMUL ȘI TEHNOLOGIA DIDACTICĂ…………………………………..34
5.1. Prezentare generală. Curriculum la decizia școlii…………………………………….34
5.2. Strategiile de tehnologie didactică în perioada 2016/2020………………………..38
5.3. Organizarea raționala a programelor de studii…………………………………………39
5.4.Strategii privind organizarea rațională a programelor de studii în perioada 2016 – 2020 ………………………………………………………………………………39
5.5. Tehnologia educațională………………………………………………………………………40
ACTIVITATEA PEDAGOGICA SI STIINTIFICĂ………………………………………41
6.1. Organizarea activităților metodico-pedagogice……………………………………….41
6.2. Cercetarea științifică…………………………………………………………………………….42
6.3. Strategii privind dezvoltarea activității metodico-pedagogice și științifice….42
FINANȚAREA. BAZA MATERIALĂ……………………………………………………….43
Informații privind spațiile școlare………………………………………………………….43
7.2.Informații privind spațiile auxiliare………………………………………………………..43
7.3.Informații privind spațiile administrative………………………………………………..43
7.4.Strategii de dezvoltare a bazei materiale………………………………………………….46
7.5.Proiecția bugetară…………………………………………………………………………………46
7.6. Strategii privind proiecția bugetară pe perioada 2016-2020………………………46
MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL…………………………………………………….47
Structura de conducere…………………………………………………………………………47
Managementul calității…………………………………………………………………………48
Relația cu comunitatea…………………………………………………………………………51
ȚINTE STRATEGICE AN ȘCOLAR 2018-2019………………………………………….73
10.CONCLUZII.PROPUNERI…………………………………………………………………………87
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………….90
ANEXE…………………………………………………………………………………………………………92
1. INTRODUCERE
Educația reprezintă un factor strategic al dezvoltării pe termen lung și are ca scop modelarea multidimensională și anticipativă a factorului uman. Aceasta conduce direct la o „societate a cunoașterii" și implică noi pași în politica educațională.
Din perspectiva dezvoltării structurilor sociale moderne, evoluția instituțiilor școlare nu poate fi gândită decât ca o entitate flexibilă, deschisă, și adaptabilă ritmului și cerințelor comunității restrânse sau extinse, aceasta fiind singura percepție care asigură eficientizarea optimă a activității unei școli. Conexiunea evidentă și observabilă dintre școală și comunitate, este și trebuie să fie biunivocă, fiecare dintre cei doi factori stimulând și sprijinind dezvoltarea celuilalt. Acțiunile majore și reprezentative la reformei învățământului sunt descentralizarea sistemului și crearea autonomiei instituționale a școlilor și liceelor, fapte ce înnobilează școala cu putere de decizie în planificarea strategică a întregii activități, ceea ce impune însă preocupare pentru performanțe și buna manageniere, precum și conștientizarea, în procesul de învățământ, a finalităților aplicative ale învățării. Planificarea strategică trebuie să pornească de la dezvoltarea școlii, pe termen lung, în ansamblul ei, de aici pornind strategia pe termen mediu și scurt, pentru toate domeniile de activitate ale școlii.
Planul de dezvoltare instituțională al școlii este un document care oferă viziunea școlii referitoare la poziția ei în perspectivă, în rețeaua învățământului preuniversitar, este o modalitate de planificare a dezvoltării, privită în ansamblul ei. Proiectul a fost elaborat pornind de la analiza responsabilă a punctelor tari și slăbiciunilor interne, dar și a oportunităților și amenințărilor externe.
Am elaborat planul de dezvoltare instituțională urmărind misiunea pe care școala și-o asumă și am punctat principalele direcții de acțiune pentru realizarea acesteia. Planificarea tuturor activităților școlii, pe domenii de activitate, ce urmează a fi îndeplinite pe termen mediu și scurt, se va concretiza pornind de la necesitatea îndeplinirii obiectivelor strategice.
Prioritățile politicii educaționale ce urmează a fi implementate în sistemul de învățământ preuniversitar sunt:
Descentralizarea sistemului de învățământ:
ridicarea standardelor instituțiilor educaționale;
transparența sistemului educațional;
realizarea unui act managerial democratic și vizibil;
garantarea accesului și echității în educație;
încurajarea inovației, a responsabilității profesionale și a răspunderii publice.
Asigurarea calității în activitatea de educație, ceea ce presupune:
proiectarea, organizarea și realizarea efectivă a rezultatelor așteptate ale învățării conform curriculumului educațional;
activitatea de monitorizare continuă a progresului în parcursul școlar cu accent pe acumulările progresive ale învățării;
procesul de evaluare internă a rezultatelor;
procesul de evaluare externă a rezultatelor.
Formarea și perfecționarea cadrelor didactice:
pregătirea directorilor și a cadrelor didactice pe probleme de evaluare și asigurare a calității în educație;
asigurarea perfecționării cadrelor didactice prin grade didactice, cursuri de perfecționare, masterate, doctorate;
programe, proiecte și parteneriate ale ISJ și CCD pentru toate cadrele didactice.
Viitorul școlii va depinde de modalitatea în care fiecare structură implicată va înțelege și-și va însuși misiunea pe care ne-o asumăm și va depune toate eforturile pentru punerea în practică, într-o manieră sistematică, a planului prezentat.
Rezultatele obținute evidențiază câteva elemente de ordin calitativ:
– promovabilitate bună la examenul de bacalaureat ;
– promovabilitate bună la examenele naționale;
– numeroase premii obținute de elevii școlii la concursurile și olimpiadele școlare, sesiunile de comunicări și referate din cadrul diverselor manifestări educative și școlare;
– premii la concursuri si campionate sportive.
Educarea personalității umane se concretizează în ciclul: a ști, a învăța să faci, a vrea să fii, a învăța să fii împreună cu alții, a învăța să fii și să devii.
Orientarea educațională a evoluat în mod considerabil sub influența schimbărilor sociale fundamentale, de la simpla achiziție de cunoștințe („a ști”) și de la formarea deprinderilor („a învăța să faci”) la dezvoltarea atitudinilor („a vrea să fii”) și a personalității în ansamblul ei („a învăța să fii”) și a competențelor sociale și profesionale („a învață să fii împreună cu alții”), toate aceste domenii concurând la creșterea dezvoltării și devenirii individului în cadrul societății („a învăța să devii”).
În această lucrare ne-am propus elaborarea Planului de Dezvoltare a Școlii. Planurile de Dezvoltare a Școlii sunt avizate de Consiliul de Administrație. Obiectivele strategice ale Planului de Dezvoltare a Școlii sunt crearea unui cadru educațional de calitate și adecvat prin întărirea parteneriatului școală – comunitate și îmbunătățirea relațiilor cu alte instituții școlare inclusiv stabilirea de parteneriate cu școli din străinătate.
În elaborarea Planului de Dezvoltare a Școlii se vor lua în considerare: nevoile și interesele educaționale ale elevilor; resursele umane, materiale și financiare gestionate de unitatea școlară; ocupații și noi cerințe de competențe apărute în zonă și pe plan național; dezvoltarea economică și socială din arealul sau regiunea unde se situează școala.
Proiectarea reprezintă stabilirea, prefigurarea, unui traseu de la ,,ceea ce este", adică starea actuală a organizației școlare, la ,,ceea ce trebuie să fie", adică starea dorită și anticipată în care se va găsi unitatea școlară după parcurgerea traseului planificat.
2. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT
2.1. Date de identificare:
2.2. Evoluția școlii
Pe tot parcursul anilor școlari anteriori efectivele de elevi au fost mari, ajungându-se ca, în anul școlar 2014/2015, să fie înscriși un număr de 1237 elevi , repartizați în cele 45 de clase învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional.
Având în vedere că este singura școala care asigură o instruire de specialitate de nivel 1, 2 si 3, Liceul Tehnologic Sebeș recrutează elevi din municipiu și din comunele și satele învecinate (Săsciori, Șugag, Sebeșel, Pian, Vințu de Jos, Daia Română, Vingard, Cut, Șpring, Cunța, Drașov).
Școala are un plan de venituri proprii realizate în atelierele școală, contracte de colaborare care asigură fonduri suplimentare utilizate în cea mai mare parte pentru baza materială.
Atitudinea părinților elevilor școlii este în general una de colaborare cu școala, dar implicarea în problemele școlii este modestă.
La școala noastră sunt arondate două grădinițe: Grădinița cu program normal Nr.1 și Grădinița cu program prelungit Nr.2. cu care învățătoarele colaborează și organizează activități metodice comune cu tematică diversă.
Comportamentul elevilor în școală se definește, în general, printr-o disciplină și respect față de cadrele didactice și personalul administrativ, printr-o implicare serioasă în programul școlii.
Munca plină de dăruire a cadrelor didactice, competența și pasiunea lor pentru profesia de educator, concretizate în rezultatele obținute de elevi, an de an, au făcut ca școala să fie apreciată, să se bucure de aprecieri pozitive în municipiu. Rezultatele obținute în buna pregătire a elevilor, participarea și obținerea de performanțe la olimpiade și concursuri școlare, confirmă calitatea muncii cadrelor didactice din această instituție.
Un accent deosebit se pune pe finalitatea integrativă a actului educațional și mai ales pe cea de îmbunătățire a oportunităților, de realizare în viață a tinerilor, măsură în care școala oferă un ajutor pragmatic elevilor săi, în vederea cuprinderii lor în licee, școli profesionale și de ucenici.
Mulți dintre absolvenții acestei instituții, după terminarea cursurilor liceale, au urmat o facultate devenind licențiați ai diverselor universități din țară și chiar străinătate, în prezent unii fiind profesori, ingineri, avocați, jurnaliști sau contabili.
2.3. Structura școlii
Cursurile școlii se desfășoară pe două cicluri, conform programului stabilit de Consiliul de Administrație: ciclul primar, gimnazial: 8 –14 ( excepție o fac elevii de la clasele step-by step care funcționează în două etape: 8-12, pauză prânz: 12-13), apoi ciclul liceal care funcționează în două schimburi 8-14, 14-20. Fiind un liceu cu profil tehnologic are și program de pregătire, în general între orele 14/18 două sau trei zile pe săptămână.
În acest an școlar în unitatea noastră școlară funcționează învățământul primar, gimnazial, liceal, având arondate și grădinițele nr. 1 și nr. 2 din oraș.
Astăzi, Liceul Tehnologic Sebeș este o instituție de învățământ reprezentativă pentru orașul Sebeș, zonele limitrofe și chiar pentru județul Alba, oferind pregătire în domeniul serviciilor și în domeniul tehnic, de nivel 1, 2, și 3.
Liceul Tehnologic Sebeș are ca obiectiv imediat formarea personalității autonome și creative a elevilor, asigurând o pregătire de calitate, bazată pe competențe ce vizează cultura generală și competențe profesionale, care să le permită elevilor practicarea unei profesii în domeniul lor de pregătire, continuarea studiilor în învățământul superior sau punerea bazelor propriei afaceri.
Paleta largă de meserii pentru care se pregătesc elevii de liceu și de școală profesională este rezultatul creșterii economice înregistrată de orașul Sebeș în ultimii ani precum și a bunei colaborări dintre școală și o serie de agenți economici din oraș și din zona Sebeș : Kronospan SA, Holtzindustrie SA, SC Atero SRL, SC Savini Due SRL, Droker SA, SC Alpin 57 Lux SRL, SC Serilla Leather SRL, SC Dupex SRL, SC Star Transmission SRL.
Înființarea Liceului Tehnologic Sebeș a venit în întâmpinarea năzuințelor și dorințelor multor părinți și elevi începând cu data de 14.06.1995, an în care erau școlarizați aproximativ 700 elevi repartizați în 24 de clase (liceu tehnologic și școală profesională). În lipsa unei clădiri proprii activitatea s-a desfășurat în două școli generale din orașul Sebeș, iar din anul 1999, Liceul Tehnologic Sebeș a primit clădirea din str. Dorin Pavel, nr. 2 unde își desfășoară activitatea și în prezent.
În anul 2000 Liceul Tehnologic Sebeș a fuzionat cu Centrul Școlar Special Sebeș, care se desființează, ca urmare a luării unor măsuri de integrare a elevilor cu deficiențe fizice în învățământul obișnuit, luate de ISJ și MEN.
Deși a primit teren pentru o construcție nouă , Liceul Tehnologic Sebeș se confruntă și în prezent cu spațiile școlare insuficiente, fapt pentru care activitatea de instruire teoretică se desfășoară în două schimburi:
schimbul I– între orele 8.00 – 14.00
schimbul II– între orele 14.00 – 20.00
Instruirea teoretică și practică se desfășoară în trei clădiri, aflate la o distanță destul de mare între ele:
clădirea A, str. Dorin Pavel , nr. 2
clădirea B, str. Viilor , nr.2
clădirea C (atelierele – școală) în incinta Colegiului L. Blaga Sebeș.
Oferta educațională a școlii este diversificată, oferind pregătire teoretică și practică în domeniile: electromecanică, mecatronică, electronică și automatizari, fabricarea produselor din lemn, servicii, turism și alimentație, comerț, industrie textilă și pielărie, chimie industrială, industrie alimentară, construcții, instalații și lucrări publice.
Începând cu anul școlar 2011-2012, în urma hotărârii Consiliului local al municipiului Sebeș și cu acordul I.S.J. Alba, Liceul Tehnologic Sebeș, cu personalitate juridică, are ca și structură și Școala Gimnazială ,,Silviu Carpinișianu” Sebeș, Gradinița cu program prelungit nr.2 Sebeș și Gradinița cu program normal nr.1 Sebeș.
Anul școlar 2012-2013 a debutat cu schimbarea denumirii școlii din ,,Grupul Școlar Industrial Sebeș” în Liceul Tehnologic Sebeș. Menționăm că aceasta schimbare de denumire a fost realizată urmând toți pașii legali și toți colaboratorii școlii au luat la cunoștință acest fapt.
În anul școlar 2013-2014 Liceul Tehnologic Sebeș oferă tinerilor din oraș și din zona Sebeș, care are cea mai numeroasă populație școlară din județ, instruire prin:
LICEUL TEHNOLOGIC – ruta directă de calificare – 26 clase
– profil : servicii :
calificarea profesională : Tehnician în activități economice – 4 clase (zi)
Tehnician în turism – 3 clase (zi)
Organizator banqueting – 1 clasă ( zi)
– profil : tehnic :
– calificare profesională : Tehnician mecatronist – 1 clasă (zi)
– calificare profesională: Tehnician designer vestimentar –1 clase (zi)
– calificare profesională: Tehnician operator tehnică de calcul – 1 clasă (zi)
– calificare profesională : Tehnician în industria textilă – 2 clasă (seral)
– calificare profesională : Tehnician în prelucrarea lemnului – 1 clasă (zi)
– calificare profesională : Tehnician în industria alimentară – 4 clase (zi)
– calificare profesională : Tehnician electromecanic – 3 clase (zi)
– calificare profesională: Tehnician în chimie industrială – 1 clasă (zi)
LICEUL TEHNOLOGIC – învățămînt profesional de 2 ani : 7 clase
Mecanic utilaje și instalații industriale – 2 clase
Tâmplar universal – 2 clase
Brutar – patiser – preparator produse făinoase – 1 clasă
Confecționer produse textile– 1 clasă
Confecționer articole din piele și înlocuitori – 1 clasă
ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL – 2 clase ( 1 clasă a X a și 1 clasă a XI a)
LICEUL TEHNOLOGIC- învățământ preșcolar: 114 elevi
LICEUL TEHNOLOGIC – învățământ primar: 5 clase, cu 142 elevi
LICEUL TEHNOLOGIC- învățământ gimnazial: 4 clase, cu 96 elevi
Prin liceu tehnologic și unitățile structură sunt școlarizați în anul școlar 2013-2014 – 1237 elevi:
1190 elevi la cursuri de zi
47 elevi la cursuri serale și cu frecvență redusă
repartizați în cele 44 de clase învățământ preșcolar, primar, liceal și profesional.
În anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic Sebeș oferă tinerilor din oraș și din zona Sebeș, care are cea mai numeroasă populație școlară din județ, instruire prin :
LICEUL TEHNOLOGIC – ruta directă de calificare – 22 clase
– profil : servicii :
– calificarea profesională : Tehnician în activități economice – 4 clase(zi)
Tehnician în turism – 2 clase(zi)
Organizator banqueting – 1 clasă ( zi)
Tehnician în gastronomie-1 clasă (zi)
Tehnician in activitati de comert – 3 clase ( zi )
– profil : tehnic :
– calificare profesională: Tehnician designer vestimentar –1 clasă (zi)
– calificare profesională: Tehnician operator tehnică de calcul – 2 clase (zi)
– calificare profesională : Tehnician în industria textilă – 2 clase (seral)
– calificare profesională : Tehnician în chimie industrială – 1 clasă (zi)
– calificare profesională : Tehnician în electromecanică – 2 clase (zi)
– profil: resurse naturale si protectia mediului:
– calificarea profesionala: Tehnician in industria alimentara – 3 clase ( zi )
LICEUL TEHNOLOGIC – invățămînt profesional de 2 ani – 8 clase
Domeniul : Comerț
– calificare profesională : Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație – 1 clasă (zi)
Domeniul : Tehnic
calificare profesională : Confecționer produse textile– 2 clase (zi)
– calificare profesională : Tâmplar universal – 2 clase (zi)
– calificare profesională : Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic – 1clasă (zi )
– calificare profesională : Mecanic utilaje și instalații în industrie – 1 clasă (zi)
– calificare profesională: Brutar-patiser preparator produse făinoase – 1 clasă (zi)
LICEU TEHNOLOGIC – învățământ profesional de 3 ani – 4 clase
Domeniul: Servicii
calificare profesională: Comerciant- vânzător – 1 clasă (zi)
Domeniul: Tehnic
calificare profesională: Confecționer articole din piele și înlocuitori – 1 clasă ( zi)
calificare profesională: Lăcătuș construcții metalice și utilaj tehnologic – 1 clasă (zi)
calificare profesională: Tâmplar universal – 1 clasă ( zi)
ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIAL 1 clasă ( 1 clasă XI-a)
Profil: Resurse naturale și protecția mediului
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR- 5 clase
clasă pregătitoare Step-by-step
1 clasă I Step-by-step
1 clasă învățământ tradițional
1 clasă II Step-by-step
1 clasă III Step-by-step
1 clasă IV Step-by –step
ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL – 4 clase
2.4. Prezentarea comunității
Liceul Tehnologic Sebeș școlarizează copii români și copii de etnie rromă din orașul Sebeș și din satele limitrofe. Situația materială a multor familii este precară, mulți dintre părinți fiind șomeri. O parte a părinților sunt plecați la lucru în străinătate, copiii fiind lăsați în grija bunicilor. Nivelul de școlarizare al familiilor de proveniență este în mare parte de nivel mediu sau minim. Situația familiilor din comunitate este relativ precară, au locuințe formate din una sau două camere.
2.5. Cadrul juridic și instituțional
Liceul Tehnologic Sebeș, funcționează în baza Legii învățământului nr. 84/1995 modificată prin Ordonanța de Urgență nr.36/1997 precum și a Legii 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic aprobat prin Legea nr.1/2011 cu modificările ulterioare,Regulamentul de Organizare și Funcționare a unităților de învățământ preuniversitar OM 4925 din 08.09.2005, Programul de Guvernare pe perioada 2013 – 2016, capitolul Educație, Asigurarea calității în învățământ , O.U. nr. 75/12.06.2005 și Legea nr. 87/13.04.2006, Codul Muncii. În baza acestor legi s-a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a instituțiilor din învățământul preuniversitar.
Regulamentul de organizare și funcționare a fost aprobat de Consiliul de Administrație al școlii având la bază precizările M.E.C.Ș, Buletinele informative și politica în domeniul educației. Unitatea școlară este independentă și are personalitate juridică.
2.6. Cadrul general
Observând contextul modernizării economiei și creșterii concurenței internaționale, calitatea resurselor umane devine unul dintre cei mai importanți factori ai Europei de mâine. Acum, mai mult ca oricând educația și formarea profesională reprezintă suportul necesar și obligatoriu pentru dezvoltare și competitivitate. De altfel, apariția societății informatizate și a conceptelor de educație și formare profesională pe tot parcursul vieții a scos în relief necesitatea unei adaptări rapide a competențelor și sistemelor de organizare educațională.
În acest context, învățământul reprezintă o problemă a celor mai mulți elevi, profesori, părinți și beneficiari, o problemă de a cărei rezolvare depinde reforma masivă a societății românești. Educația și formarea instituționalizată, prin intermediul unităților de învățământ de diferite nivele, este responsabilă pentru situațiile actuale apărute pe piața muncii. Oferta de formare a școlii, indiferent de tipul ei – obligatoriu, profesional sau liceal nu trebuie să neglijeze impactul noilor tehnologii asupra societății , procesul globalizării, precum și pregătirea ființelor educabile pentru a face față unei noi evoluții în carieră într-o lume aflată în permanentă schimbare.
Astfel, se pune problema unui tip nou de învățământ :
bine susținut de societate și în sprijinul comunității (acordarea unui buget substanțial, suport acordat de autoritățile locale, de comunitate, de agenții economici locali, profesori formați corespunzător necesităților de comunicare);
tehnologizat și retehnologizat (înființarea de laboratoare dotate, accesul la comunicații electronice, funcționarea rețelei informaționale, tehnologii didactice audiovizuale modernizate);
adaptat la nevoile de calificare, mobilitate, flexibilitate și reconversie profesională resimțite de economie pe piața muncii, administrația locală, viața socială și cultura societății;
deschis, promovând egalitatea șanselor în toate domeniile de activitate, care să dezvolte dimensiunea europeană în educație la toate nivelurile și să faciliteze accesul larg, transnațional, la resursele educaționale din Europa;
având standarde ridicate, orientat spre cercetarea științifică și inovarea în practica pedagogică și în elaborarea materialelor educaționale, prin utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare;
structurat pe un management profesionist în toate domeniile funcționale importante și prin toate funcțiile manageriale recunoscute.
3. VIZIUNEA, MISIUNEA ȘCOLII ȘI OBIECTIVELE INSTITUȚIEI
În vederea integrării României în rândul statelor membre ale U.E. și pentru creșterea calității și eficienței sistemului educațional la nivel național, MECȘ a elaborat o „sinteză a priorităților pe termen scurt și mediu pentru învățământul preuniversitar” (www.edu.ro).
Educația și formarea profesională aflată în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forței de muncă reprezintă una din componentele prioritare ale politicilor și programelor Uniunii Europene.
Cadrul instituțional pentru realizarea parteneriatului social în educație și formare profesională se fundamentează pe structurile consultative inițiate în sprijinul deciziei la nivel național, regional și local, astfel :
Planul Național de Acțiune pentru ocuparea forței de muncă și planul comun de acțiune (www.mie.ro.) se referă la dezvoltarea economică și a resurselor umane la nivel național în anii care urmează.
Agenția de dezvoltare regională a elaborat Planul de Dezvoltare Regională cu referire la aspecte economice și la dezvoltarea resurselor umane, la nivel național. Județul Alba face parte din Regiunea de dezvoltare CENTRU, alături de județele : Brașov, Mureș, Sibiu, Harghita, Covasna.
Planul Regional de acțiune pentru învățământul profesional și tehnic (PRAI) care realizează o analiză a mediului economic și a ofertei educaționale la nivelul regiunii în perspectiva anului 2014, în contextul politicilor și priorităților europene în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și formării profesionale.
Planul Local de Acțiune pentru dezvoltarea IPT elaborat în strânsă legătură cu PRAI contribuie în mod specific la atingerea obiectivelor stabilite prin PRAI.
Planul de Acțiune al școlii vizează în perspectivă dezvoltarea IPT în cadrul Liceului Tehnologic Sebeș.
3.1. Viziunea școlii
Pornind de la obiectivele stabilite de documentele educaționale în vigoare, în anii școlari 2016-2017, 2017-2020, avem în vedere ca întregul proces instructiv-educativ să se orienteze către formarea unui absolvent cu solide competențe transferabile, de către un personal competitiv, empatic și deschis la schimbare, într-un mediu sănătos, relaxant, dotat cu toate utilitățile necesare educației.
Profilului moral și acțional al absolventului Liceului Tehnologic Sebeș este caracterizat de un set de valori pe care ne propunem să le promovăm prin procesul de învățare și educație :
Curajul – a avea puterea de a face ceea ce este bine și de a-și urma propria conștiință.
Judecata înțeleaptă – a defini și a înțelege scopurile cele mai importante și a stabili prioritățile; a gândi prin prisma consecințelor acțiunilor și a fundamenta deciziile pe înțelepciunea practică.
Integritatea – a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acționa cinstit atât în gând, cât și în faptă.
Bunătatea– a arăta afecțiune și compasiune, prietenie și generozitate față de ceilalți.
Perseverența – a fi consecvent și a descoperi puterea de a merge mai departe în ciuda dificultăților, a eșecurilor personale.
Respectul – a arăta prețuire față de oameni, față de autorități, față de proprietate și, nu în ultimul rând, față de tine însuți.
Responsabilitatea – a realiza în mod consecvent obligațiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru acțiunile proprii.
Autodisciplina – a avea control asupra propriilor fapte, cuvinte, dorințe impulsuri și a manifesta un comportament adecvat indiferent de situație; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare.
3.2. Misiunea școlii
Liceul Tehnologic Sebeș își propune să furnizeze un învățământ de calitate, prin dezvoltarea echilibrată a tuturor competențelor cheie și formarea pentru \ învățare pe parcursul întregii vieți, asigurând șanse egale tuturor elevilor prin promovarea spiritului de echipă, al dialogului, toleranței și responsabilității.
Misiunea școlii este să asigure o educație de înaltă calitate, în acord cu nevoile comunității și ale tinerilor în vederea adaptării socio-economice a adolescenților de azi, viitori cetățeni activi, deplin conștienți de propria valoare și competitivi pe piața muncii locală și europeană.
3.3. Țintele strategice
Prin legea educației naționale nr. 1/2011 se precizează un nou punct de vedere ce vizează învățământul. Această lege evidențiază rolul vital al documentelor strategice de planificare la nivel zonal, județean și local în oferta de formare profesională raportată la repartizarea teritorială și pe calificări. Potrivit principiilor care guvernează învățământul preuniversitar și superior evidențiate în lege, structurile de conducere consultative au rol esențial din perspectiva asigurării principiului relevanței în baza căruia educația vine în întâmpinarea solicitărilor de dezvoltare personală și social-economice și a principiului stabilirii deciziilor pe consultare și dialog.
Prioritățile strategice pentru politicile MECȘ de integrare europeană a sistemului de educație și formare profesională sunt stabilite printr-o strategie ce vizează dezvoltarea învățământului preuniversitar până în 2020 , indicând direcțiile de acțiune :
realizarea principiului echității în educație;
garantarea educației fundamentale pentru toți cetățenii – formarea competențelor de bază;
punerea bazelor actului educațional pe fundamentul nevoilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor;
orientarea sistemului educațional și de formare profesională către societate, către mediul social, economic și cultural;
stabilirea complementarității educației formale, nonformale și informale, învățarea permanentă ca dimensiune majoră a direcției educaționale;
asigurarea și creșterea calității proceselor educative, precum și a serviciilor educaționale.
Orientările strategice 2016 – 2018 vizate sunt:
Garantarea egalității de șanse și asigurarea accesului la educație.
Promovarea calității educației și raportarea sistemului național de învățământ la sistemul european de educație și formare profesională.
Descentralizarea și creșterea gradului de autonomie a sistemului școlar.
Stimularea educației permanente.
Reforma educației timpurii.
Creșterea capacității instituționale, pentru elaborarea și gestionarea proiectelor.
Susținerea, în manieră integrată, a educației, cercetării și inovării.
Bazat pe această strategie reforma I.P.T. stabilește urmatoarele acțiuni pe termen scurt și mediu pentru învățământul preuniversitar la nivel național:
Studiul centrat pe elev: vizează o mai mare eficiență a învățării, prin utilizarea unor metode și tehnici care solicită elevul, adaptând mijloacele și metodele la stilul de învățare printr-o cunoaștere a fiecărui elev ;
Elaborarea și proiectarea de standarde de pregatire profesională pentru calificările din învățământul profesional definind competențele cunoașterii și promovării spiritului antreprenorial;
Planificarea și elaborarea unui curriculum flexibil, utilizând credite transferabile în cadrul formarii inițiale, diversificarea curriculumului în dezvoltarea locală și a conținuturilor prin utilizarea curriculumului opțional;
Realizarea de parteneriate strategice cu agenții economici ce asigură o mai mare eficiență a activităților de instruire practică, adaptând astfel oferta educațională la piața muncii;
Consilierea și orienatrea elevilor poate asigura eficiența în formarea la elevi a competențelor cuprinse în programele școlare prin procesul de învățamânt;
Modernizarea bazei materiale a învățământului preuniversitar prin atingerea unor standarde impuse la nivel european;
Acordarea de șanse egale în educație si ocuparea locurilor de muncă;
Orientarea copiilor cu nevoi speciale tot mai mult spre învățământul de masă în locul învățământului special;
Aplicarea T.I.C. în predare asigură înțelegerea unor fenomene și procese greu accesibile, stimulează activitățile independente în lecții, sporind eficiența învătamântului centrat pe elev;
Evidențierea zonelor dezavantajate și a zonelor rurale;
Formarea continuă a adulților – cursuri de reconversie profesională la nivelul unității de învătamânt autorizate ori prin cadre autorizate;
Procesul de integrare europeană se asigură prin diferite forme de cooperare în domeniul educației si formării profesionale;
Realizarea unei dezvoltări a managementului educațional prin proiectarea și implementarea unor standarde în continuă evoluție pentru managerii educaționali.
Prioritățile strategiei de dezvoltare a învățământului până în anul 2020:
Asigurarea echității în educație.
Garantarea educației de bază pentru toți cetățenii; formarea competențelor cheie.
Consolidarea actului educațional pe baza nevoilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile și a asigurării coeziunii economice și sociale.
Deschiderea sistemului educațional și de formare profesională către societate, către mediul social, economic și cultural.
Asigurarea complementarității educației formale, nonformale și informale; învățarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaționale.
Îmbunătățirea calității proceselor de predare-învățare, precum și a serviciilor educaționale.
Asistența UE pentru reforma învățământului profesional și tehnic
Sistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost inițiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistență din partea UE prin programul multianual PHARE componenta TVET atât pentru infrastructura școlară cât și pentru dezvoltarea instituțională, de care din Regiunea Centru beneficiază 25 de școli începând cu Programul Phare 2001 și 11 școli selectate pentru Programul Phare 2004-2006.
Programul operațional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) a fost inițiat în perioada 2007-2013. România, ca Țară membră a Uniunii Europene, a primit pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care au avut două direcții principale de acțiune: educația și formarea profesională și piața muncii.
3.4. Motivarea alegerii țintelor
Din analiza de SWOT au fost identificate principalele puncte slabe și eventualele amenințări:
1. Relația școală-familie-comunitate locală este caracterizată prin respect reciproc, însă aceasta trebuie dezvoltată până la nivelul la care între cei trei factori educaționali să existe un parteneriat real care să ofere elevilor un mediu propice pentru dezvoltarea personalității.
2. Procesul de reformă a sistemului de învățământ implică democratizarea mecanismelor de stabilire a politicii educaționale motiv pentru care elevii, prin intermediul reprezentanților lor aleși, trebuie să ia parte la luarea deciziilor referitoare la stabilirea politicilor școlii.
3. Școala dorește să ofere elevilor posibilitatea dezvoltării unor atitudini necesare integrării și adaptării într-o societate democratică aflată într-o continuă schimbare, în care accentul se pune pe inițiativă, pe capacitatea de asumare a răspunderii și pe respectarea legilor
4. Folosirea izolată a metodelor activ-participative conduce la lipsa performanțelor școlare, fapt ce pune în pericol realizarea misiunii școlii și nu este de natură să contribuie la crearea unei imagini pozitive a școlii în comunitatea locală.
Dorim să promovăm valorile intelectuale prin implicarea tuturor grupurilor de interes din cadrul comunității în care funcționăm.
să acordăm respect fiecărui elev în parte, în orice împrejurare, oricât de modeste ar fi rezultatele școlare la un moment dat;
să diversificăm oferta școlară astfel încât fiecare elev să găsească ceva util și plăcut de făcut;
să prezentăm, la clasă, metode active, care asigură un climat pozitiv și implicarea elevilor în propria dezvoltare;
să oferim ajutor elevilor care, din diferite motive, au performanțe reduse;
să nu realizăm ierarhii și clasamente ale elevilor, să nu comparăm elevii între ei ci doar pe fiecare cu sine însuși, succesul școlar fiind definit drept progres în atingerea obiectivelor de educație .
3.5. Obiectivele instituției
Procesul de planificare în sistemul de educație și formare profesională pe termen lung este structurat pe patru niveluri:
(1) Strategiile elaborate la nivel național de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
(2) Planurile Regionale de Acțiune pentru Învățământul profesional și tehnic (PRAI)
(3) Planurile locale (PLAI – la nivel județean)
(4) Planurile de acțiune ale școlilor (PAS).
Nivelul de planificare PRAI-PLAI-PAS a debutat în 2003 și se revizuiește anual. Începând cu anul 2005, s-a propus ca țintă de planificare anul 2013 (pentru acoperirea perioadei adoptate de Planul național și Planurile regionale de dezvoltare 2007-2013, acestea, la rândul lor, fiind sincronizate cu țintele de planificare ale programelor Uniunii Europene). În anul 2012 orizontul PLAI a fost extins în perspectiva anului 2020 pentru a acoperi perioada de planificare 2014-2020.
PLAI reprezintă un cadru de acțiune la nivelul județului ce are la bază un set de priorități și măsuri, desprinse din analiză și convenite prin PRAI la nivel regional. De asemenea, PLAI furnizează un cadru de referință pentru realizarea și compatibilizarea planurilor elaborate de fiecare școală în parte.
Principalul scop al PLAI este de a contribui, prin măsuri coordonate cu celelalte niveluri de planificare, la îmbunătățirea corespondenței dintre oferta sistemului de educație și formare profesională și comanda socială, dintr-o perspectivă integrată a nevoilor de dezvoltare economică și socială a județului și a regiunii.
Comitetul Local de dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (CLDPS) adoptă planul local PLAI după care acesta este aprobat de către Inspectoratul școlar ca document-cadru de planificare strategică la nivelul județului.
3.6. Reperele strategiei instituționale
Politica educațională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemului educațional în perspectiva cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere. Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformă a învățământului preuniversitar din România sunt clar identificate atât în documentele programatice elaborate de Guvernul României cât și în cele elaborate de instituțiile europene, respectiv în documentele agreate în comun de Guvernul României și instituțiile europene.
În Programul de Guvernare se arată că educația de bază reprezintă fundamentul întregului edificiu cultural, profesional și social al personalității umane, fiind un important factor de progres cultural, cu implicații directe asupra stării generale a resurselor umane. În acest sens, Programul de Guvernare afirmă în mod explicit: ,,Întrucât educația de bază și componentele care o alcătuiesc evoluează continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent și adaptate diverșilor beneficiari: copiii preșcolari, elevii din ciclul primar, tinerii analfabeți, adulții cu o formare incompletă sau inadecvată, persoanele expuse la șomaj și excluziune socială”.
Având în vedere noile cerințe ale educației de bază se impune o nouă abordare curriculară care să aibă în vedere: dobândirea de către elevi a competențelor de bază incluzând noile competențe pentru societate și economie bazată pe cunoaștere; formarea elevilor pentru învățarea pe parcursul întregii vieți.
În Strategia de dezvoltare a învățământului județean se pune accent pe următoarele obiective:
creșterea calității actului educațional ca bază a realizării unei societăți a cunoașterii în județul Alba;
asigurarea pregătirii resurselor umane necesare în acest deceniu, prin învățământul preuniversitar din județ;
dezvoltarea personală a fiecărui elev în funcție de capacitățile intelectuale și formarea deprinderilor învățării permanente;
modernizarea bazei materiale a școlii;
dezvoltarea coeziunii sociale și creșterea participării la programele de dezvoltare economică și socială a comunităților de la nivelul județului.
Conform acestor obiective, ne-am propus următoarele priorități:
asigurarea educației de bază pentru elevi și adulți și formarea competențelor "cheie" prin aplicarea corectă a planurilor cadru, subordonate idealului personalității umane, autonome și creative;
oferta educațională s-a diversificat în funcție de nevoile de educație impuse de comunitatea locală, dezvoltându-se obiecte de studiu opțional din domeniul informaticii;
creșterea calității procesului de predare – învățare precum și a serviciilor educaționale conform programelor naționale și județene, corelate cu cele ale Uniunii Europene ;
asigurarea complementarității educației formale, nonformale și informale în contextul învățării permanente ca dimensiune majoră a politicii educaționale;
creșterea calității și eficienței procesului instructiv – educativ;
reabilitarea utilităților (alimentare cu apă, sisteme de încălzire, grupuri sanitare);
amenajarea unei săli multimedia la care să aibă acces elevii și profesorii;
înlocuirea mobilierului învechit cu unul nou;
acordarea de facilități elevilor (burse, alocații, rechizite, tabere sociale, manuale gratuite);
derularea programului ,,Corn și lapte".
Reperele strategiei instituționale sau ale strategiei de dezvoltare au rolul de a ghida activitatea instituției în principalele domenii. Ele rezultă din obiective și pot fi enunțate în următoarele domenii:
în domeniul învățământului:
un învățământ modern, formativ, centrat pe elevi;
asigurarea unei promovabilități de 100% în învățământul primar și de peste 98% în învățământul gimnazial;
toți elevii să poată comunica cel puțin într-o limbă de circulație internațională;
toți elevii să stăpânească limbajul informatic;
eliminarea pierderilor școlare de orice fel;
calificarea la concursurile școlare;
limitarea la maxim a absenteismului;
asigurarea unei discipline conștiente în rândul elevilor și a cadrelor didactice;
în domeniul activității metodice și de cercetare științifică:
asigurarea planificării unitare a activității la nivelul tuturor disciplinelor cu asigurarea specificului fiecărui colectiv de elevi;
organizarea de programe și cursuri în sfera formării continue a cadrelor didactice, susținerea de ore deschise la clasă și discuții în ce privește educarea elevilor dar și prezentarea ultimelor noutăți în domeniul pedagogic și de specialitate;
conceperea de softuri educaționale în cadrul AEL;
comisiile metodice să realizeze studii legate de eficacitatea diferitelor metode de instrucție; comisiile metodice să elaboreze categorii de itemi pentru evaluarea elevilor, itemi care să fie utilizați în realizarea testelor de evaluare;
comisia metodică a diriginților să asigure cadrul perfecționării permanente în domeniul managementului clasei de elevi;
Pentru atingerea obiectivelor educaționale a existat și există o bună colaborare la nivelul comisiilor metodice, a diriginților și învățătorilor. Tematica dezbaterilor, întrunirile de lucru, temele de studiu, au contribuit la îmbunătățirea calității actului educațional.
în domeniul managementului instituțional:
specializarea conducerii pe filiera administrativă și de conducere cât mai eficientă și în folosul colectivului și al comunității;
organizarea Consiliului de Administrațieca o structură dinamică și responsabilă;
organizarea activității pe bază de proiecte cu structuri organizatorice și funcționale independente de structura organizatorică a școlii;
creșterea responsabilității conducătorilor de catedre în actul de organizare, coordonare și control a activității;
organizarea compartimentului administrativ ca o structură flexibilă în program și atribuții;
în domeniul managementului resurselor umane:
perfecționarea continuă a cadrelor didactice, promovarea tinerilor și atragerea unui număr cât mai mare de elevi care să studieze în această școală;
în domeniul infrastructurii:
radioficarea școlii, repararea și dotarea sălii de sport, amenajarea cabinetelor de fizică, chimie, limbi străine și dotarea lor cu aparatură modernă;
amenajarea a încă unei săli multimedia;
procurarea unui copiator, imprimantă laser;
procurarea de material didactic;
procurarea de softuri educaționale;
ameliorarea accesului personalului didactic la informație;
igienizarea școlii și asfaltarea curții școlii;
reparații capitale în două săli;
în domeniul finanțării:
identificarea unor agenți economici, organizații patronale asociații, ca potențiali sponsori pentru școala noastră;
finanțarea din venituri extrabugetare care pot veni din chirii/prestări servicii, activități culturale;
în domeniul activității extrașcolare:
susținerea de manifestări dedicate zilelor școlii, diferite concursuri (artistice, literare, de matematică, sportive, etc), participarea la diferite festivaluri (ex. de teatru I. L. Caragiale, de literatură L. Blaga)
implicarea în proiecte interne (ex. Luna verde, Zilele Europei, Serbarea școlii, Sărbătoarea limbilor străine, Ziua Holocaustului, 1 Iunie – Ziua internațională a copilului, Serbări școlare dedicate sărbătorilor de iarnă, etc)
în domeniul informației:
dotarea cu cărți a bibliotecii și folosirea lor de către elevi în special, accesul la informație.
În cursul celor opt ani de școală generală elevii parcurg o perioadă hotărâtoare în devenirea personalității lor. În acest scop întregul colectiv didactic trebuie să urmărească faptul ca oferta educativă a școlii, oferta curriculară și extracurriculară să permită individualizarea școlii, crearea unei adevărate personalități a acesteia, în stare să asigure o dezvoltare conștientă, durabilă și permanentă.
4. INFORMAȚII PRIVIND RESURSELE UMANE
4.1. Personalul didactic
Mișcările de personal au fost efectuate conform Metodologiei mișcării personalului didactic din învățamântul preuniversitar și Calendarului național elaborat de M.E.C.Ș La încadrarea cadrelor didactice s-a avut în vedere ca la fiecare specialitate sa fie personal competent care a dovedit prin concursuri și testări că poate face față cu succes cerințelor învățământului actual.
În anul scolar 2011 – 2012 la Liceul Tehnologic Sebeș au fost încadrate 72 de cadre didactice, din care:
titulari: 49
suplinitori: 23
Cadre didactice:
calificate: 71
necalificate: 1
Situația pe grade didactice:
debutant: 11
definitiv: 14
gradul II: 15
gradul I: 32
Personalul didactic auxiliar – 8,5 norme – cuprinde: secretar șef, secretar, bibliotecar, laborant, ajutor analist programator, administrator financiar, administrator patrimoniu, tehnician.
Personalul nedidactic – 13 norme – este format din personal de întreținere și îngrijire, paznici.
Totalul normelor școală: 99,21 norme
Majoritatea cadrelor didactice au urmat cursuri de inițiere în domeniul utilizării calculatorului organizate la nivelul școlii și programe de formare continuă organizate de C.C.D. Alba.
În anul scolar 2012 – 2013 la Liceul Tehnologic Sebeș au fost încadrate 78 de cadre didactice, din care:
titulari: 55
suplinitori: 23
Cadre didactice:
– calificate: 77
– necalificate: 1
Situația pe grade didactice:
– debutant: 14
– definitiv: 14
– gradul II: 18
– gradul I: 32
Personalul didactic auxiliar – 8,5 norme – cuprinde: secretar șef, secretar, bibliotecar, laborant, ajutor analist programator, administrator financiar, administrator patrimoniu, tehnician.
Personalul nedidactic – 11 norme – este format din personal de întreținere și îngrijire, paznici.
Total norme didactic școală : 76,21 norme
Majoritatea cadrelor didactice au urmat cursuri de inițiere în domeniul utilizării calculatorului organizate la nivelul școlii și programe de formare continuă organizate de C.C.D. Alba.
În anul scolar 2013 – 2014 la Liceul Tehnologic Sebeș au fost încadrate 116 de cadre didactice, din care:
– titulari: 93
– suplinitori: 23
Cadre didactice:
– calificate: 114
– necalificate: 2
Situația pe grade didactice:
– debutant: 11
– definitiv: 18
– gradul II: 24
– gradul I: 63
Personalul didactic auxiliar – 12 norme – cuprinde: secretar șef, secretar, bibliotecar, laborant, ajutor analist programator, administrator financiar, administrator patrimoniu, tehnician.
Personalul nedidactic – 21,5 norme – este format din personal de intreținere și ingrijire, paznici.
Total norme didactic școală : 96,6 norme
Majoritatea cadrelor didactice au urmat cursuri de inițiere în domeniul utilizării calculatorului organizate la nivelul școlii si programe de formare continuă organizate de C.C.D. Alba.
În anul școlar 2014 – 2015 la Liceul Tehnologic Sebeș sunt încadrate 98 de cadre didactice, din care:
– titulari: 78
– suplinitori: 20
Cadre didactice:
– calificate: 96
– necalificate: 2
Situația pe grade didactice:
– debutant: 8
– definitiv: 17
– gradul II: 22
– gradul I: 51
Personalul didactic auxiliar – 12 norme – cuprinde: secretar șef, secretar, bibliotecar, laborant, ajutor analist programator, administrator financiar, administrator patrimoniu, tehnician.
Personalul nedidactic – 21,5 norme – este format din personal de întreținere și îngrijire, paznici.
Total norme didactic școală: 94,30 norme
Majoritatea cadrelor didactice au urmat cursuri de inițiere în domeniul utilizării calculatorului organizate la nivelul școlii și programe de formare continuă organizate de C.C.D. Alba.
4.2. Materiale și resurse didactice
Liceul Tehnologic Sebeș își desfășoară activitatea de instruire teoretică și practică în cinci corpuri de cladire. Cele două clădiri în care se desfașoară activitatea teoretică sunt construcții vechi, care au fost reabilitate parțial. Sălile de clasă din clădirea B ( str. Viilor nr.2 ) sunt neadecvate procesului de învățământ deoarece această clădire nu a avut ca destinație inițială școala și nu au fost alocate fondurile necesare reabilitării, deși s-au făcut cereri către Primăria Municipiului Sebeș în fiecare an.
În ultimii ani s-au desfășurat o serie de acțiuni care au vizat îmbunătățirea condițiilor de studiu oferite elevilor:
în clădirea A s-au lambrisat integral sălile de clasă și coridoarele cu ajutorul elevilor de la clasele de prelucrare a lemnului și a maiștrilor de profil; în clădirea B se va finaliza procesul în cursul anului școlar 2015-2016;
în cladirile A, B și C s-a înlocuit sistemul de încălzire centrală cu centrale proprii, mai performante;
mobilierul școlar uzat a fost înlocuit integral cu mobilier nou realizat în cadrul atelierelor școală de către elevi și maiștri instructori;
biblioteca școlii dispune de aproximativ de 13.000 volume de carte, urmând ca în acest an școlar să fie achiziționat un fond de carte școlară nouă, pe baza fondurilor alocate în acest sens de catre M.E.C.Ș.; este necesara dotarea acesteia cu mijloace de informare și documentare moderne;
la nivelul Liceului Tehnologic Sebeș. sunt amenajate două laboratoare de informatică cu 55 de calculatoare și un laborator de științe dotat cu 15 calculatoare, urmând ca în cursul anului școlar 2015-2016 să se amenajeze al treilea laborator de informatică dotat cu minim 20 calculatoare, număr insuficient însă raportat la cei aprox. 1.100 de elevi ai școlii; în laboratoare este implementat sistemul A.E.L., dar numarul mare de ore de informatică și T.I.C. nu permite decât sporadic desfășurarea lecțiilor asistate de calculator la alte discipline.
Procesul de învățământ se desfășoară în cabinete, laboratoare, ateliere după cum urmează:
cabinete: istorie, mecanică, prelucrarea lemnului, textile – pielarie;
laboratoare: informatică ( două) , științe, mecatronică.;
ateliere: lăcatușerie, tâmplărie, sudură, croitorie, prelucrări metalice.
Școala dispune de două retroproiectoare, cinci aparate xerox, zece imprimante, trei videoproiectoare, cameră video, fiecare responsabil de arie curriculara a primit în gestiune câte un laptop.
Baza materială a atelierelor școală este învechită și nu permite realizarea tuturor lucrărilor prevăzute în programele școlare.
4.3. Predarea și învățarea
Elevilor le sunt puse la dispoziție ofertele curriculare și educaționale ale școlii prin diverse acțiuni de promovare în municipiul Sebeș și zonele limitrofe.
Pentru a cunoaște nivelul de pregatire al elevilor și pentru buna organizare a activității didactice la început de an școlar, elevii primesc teste predictive în baza cărora se elaborează programe de pregatire și recuperare a decalajelor, asigurând astfel progresul școlar.
Marea majoritate a elevilor claselor a IX-a au un nivel de pregătire slab în ceea ce privește calitatea și cantitatea cunoștințelor și deprinderilor dobândite, învață greu, nu au formată o gândire abstractă, nu au format un stil de muncă independent, au lipsuri în vocabular, iar în multe cazuri lipsește motivația învățării.
La clasă predomină stilul de învățare clasic determinat de programele școlare încarcate ( chiar dacă la unele discipline a fost redus numărul de ore), efectivelor mari de elevi dintr-o clasă, lipsei mijloacelor de învățământ adecvate.
Utilizarea metodelor activ- participative, realizarea unui învățământ centrat pe elev necesită din partea profesorilor și a școlii eforturi suplimentare finalizate în fișe de lucru sau a sălilor specializate pe discipline.
Elevii sunt informați în legatură cu posibilitatea schimbării rutei de școlarizare, a programelor de învățare și posibilităților de a-și continua studiile după absolvirea fiecarui nivel de pregatire profesională.
Se acordă atenție deosebită pregatirii suplimentare ce vizează obținerea de performanțe la olimpiade și concursuri școlare, examene de bacalaureat și de certificare a competențelor profesionale.
Elevii primesc informații, orientare și consiliere pentru continuarea studiilor pe nivele de calificare pentru învățământ superior sau in vederea unei bune inserții socio-profesionale.
Evaluarea cunoștințelor și competențelor dobândite se realizează prin: observare ritmică probe orale si scrise, probe practice alternând cu metode moderne: referat, teste cu diferite tipuri de itemi, proiecte, portofolii, eseu structurat.
4.4. Rezultatele elevilor
Rezultatele obținute de elevi se reflectă în procentul de promovabilitate, care la finele anului școlar 2008 – 2009 a fost următorul :
la Liceu tehnologic (cursuri de zi) : 97 %
la Liceu tehnologic (cursuri cu frecvență redusă) : 100 %
la Școala de arte și meserii ( IX – X ) : 95 %
la Școala de arte și meserii – anul de completare : 91 %
Rezultatele obținute de elevi se reflectă în procentul de promovabilitate, care la finele anului școlar 2009 – 2010 a fost următorul : 85,98 %
La examene naționale, sesiunea 2011, procentul de promovabilitate este următorul:
bacalaureat : 21,47 %.
certificarea calificării profesionale, nivel II : 100%
certificarea calificării profesionale, liceu tehnologic, nivel III :100 %
La Olimpiada tehnică interdisciplinară și Concursul profesional, etapa locală, au participat elevi de la toate calificările pentru care s-a organizat etapă județeană și națională, dornici de afirmare. Astfel, Liceul Tehnologic Sebeș a fost reprezentat la faza județeană de un număr de 20 elevi care au obținut : 4 premii I, 5 premii II, 3 premii III și două mențiuni, iar la faza națională au participat 2 elevi la Concursul profesional(construcții și prelucrarea lemnului) și 2 elevi la Olimpiada tehnică interdisiplinară (mecatronică și operator tehnică de calcul).
De asemenea, elevii au participat la o serie de activități educative școlare și extrașcolare care au urmărit dezvoltarea și modelarea personalității elevilor, a comportamentului decent, respectului reciproc, a toleranței față de ceilalți.
Rezultatele obținute de elevi se reflectă în procentul de promovabilitate, care la finele anului școlar 2011 – 2012 a fost următorul :
la liceu tehnologic :92,21%
la invatamantul primar: 96,22%
la invatamantul gimnazial:100%
Rezultatele obținute de elevi se reflectă în procentul de promovabilitate, care la finele anului școlar 2011 – 2012 a fost următorul : 85,98 %
La examene naționale, sesiunea 2013, procentul de promovabilitate este următorul:
bacalaureat : 24 %.
certificarea calificării profesionale, nivel II : 100%
certificarea calificarii profesionale, liceu tehnologic, nivel III :98,53 %
La Olimpiada tehnică interdisciplinară, au participat elevi de la toate calificările pentru care s-a organizat etapă județeană și națională, dornici de afirmare. Astfel, Liceul Tehnologic Sebeș a fost reprezentat la faza județeană de un număr de 23 elevi care au obținut : 3 premii I, 2 premii II, 3 premii III și sase mențiuni, la Olimpiada tehnică interdisiplinară faza nationala elevii au obtinut un premiu III (tehnician în industria alimentară) si o mentiune (tehnician designer vestimentar)
De asemenea, elevii au participat la o serie de activități educative școlare și extrașcolare care au urmărit dezvoltarea și modelarea personalității elevilor, a comportamentului decent, respectului reciproc, a toleranței față de ceilalți.
La examenele naționale, sesiunea 2014, procentul de promovabilitate este următorul:
bacalaureat : 44,63%
evaluare nationala: 87%
calificări profesionale nivel I,II și III: 100%
4.5. Informarea, consilierea și orientarea vocațională
Aria curriculară „Consiliere și orientare” este sub directa îndrumare a Coordonatorului de programe și proiecte școlare și extrașcolare . În activitatea de consiliere și orientare vocațională sunt implicați la nivelul școlii toți diriginții coordonați de Responsabilul comisiei diriginților precum și medicul școlii și psihologul școlar.
Activitățile desfășurate ( dezbateri de teme, chestionare )au ca principal scop creșterea șanselor de inserție socio – profesională a absolvenților pentru domeniile în care școlarizăm. Au fost informați elevii și părinții cu privire la posibilitatea schimbării traseelor de formare profesională, la evoluția pieței muncii.
Un parteneriat activ și eficient – îndeosebi în ceea ce privește practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea și validarea competențelor dobândite de elevi – reprezintă o condiție obligatorie pentru un învățământ profesional și tehnic de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.
Pentru anul școlar 2011-2012 elevii au fost consiliați în vederea alegerii traseului profesional prin stagiile de pregatire practică, optând pentru acesta un număr de 55 elevi.
4.6. Parteneriate și colaborări
Pentru o cât mai bună desfășurare a activității instructiv – educative Liceul Tehnologic Sebeș colaborează cu o serie de organizații și instituții, pe plan local și județean, cu care s-au încheiat parteneriate de colaborare :
Parteneriat școală – părinți : acord de parteneriat pentru educație;
Parteneriat școală – poliție : stabilirea de comun acord a unor programe de pregătire în domeniul educației civice,prevenirea și combaterea delicvenței juvenile, a faptelor și manifestărilor antisociale;
Parteneriat școală – jandarmerie : asigurarea unui mediu securizat pentru elevi atât în incinta școlii, cât și în imediata apropiere a acesteia;
Parteneriat școală – comunitate : colaborare foarte bună cu Primăria Sebeș care sprijină școala prin alocațiile bugetare pentru asigurarea condițiilor optime de funcționalitate și întreținerea bazei materiale în condiții corespunzătoare;
Parteneriat școală – agenți economici : s-au încheiat peste 40 de contracte de colaborare cu agenți economici din Sebeș și din zona Sebeș care au ca scop formarea profesională a elevilor în condiții concrete de muncă, contribuind totodată la orientarea carierei tinerilor;
Relația cu sindicatele, asociații profesionale, ONG – uri.
5. CURRICULUM-UL ȘI TEHNOLOGIA DIDACTICĂ
5.1. Prezentare generală. Curriculum la decizia școlii
Prin planul cadru se fixează numărul de ore de formare colectivă care variază după cum urmează: ciclul primar între 19 și 22 ore/săptămână iar la ciclul gimnazial între 26 și 30 ore/săptămână. Deoarece planul cadru are caracter obligatoriu, se încearcă organizarea activităților instructiv-educative astfel încât să fie atinse toate obiectivele dar totuși să nu se ajungă la suprasolicitarea elevilor.
O pârghie care este la dispoziția școlii este organizarea orarului (deși se lucrează pe două schimburi). Se încearcă să se țină cont de solicitarea diferitelor discipline cât și de necesitatea sarcinilor independente necesare pentru fiecare materie în parte.Orarul este organizat în reperele 8-14 pentru ciclul primar ( diferit pentru programul step-by-step în intervalul orar 8-12, 13-16 cu pauză de masă de o oră) și gimnazial, 8-20 pentru elevii de liceu, și activitățile sportive,cu respectarea încărcării pe diferite cabinete și laboratoare astfel încât să se asigure o folosire judicioasă a acestora în procesul de instrucție.
În organizarea activităților extracurriculare se va încerca asigurarea complementarității față de activitățile curriculare care să contribuie la o relaxare a participărilor. Aceste activități extracurriculare se vor organiza punctual de fiecare dată prin negociere directă profesor-elev. Prin structura curriculumului la decizia școlii se urmărește să se contribuie la formarea unei societăți moderne. În acest sens școala oferă următoarele opționale:
Pentru fiecare clasă s-au stabilit mai multe pachete opționale astfel încât fiecare elev și părinte să poată alege în funcție de propriile lui interese și disponibilități, clar, cu mențiunea că la o clasă vor fi 1-2 opționale.
Pachetul de opționale pentru anul școlar 2015 – 2016:
Pachetul de opționale pentru anul școlar 2016 – 2017:
ANALIZA SWOT
Pentru a realiza o bună diagnoză a resurselor curriculare vom apela la metoda SWOT.
Puncte tari:
Pentru fiecare ciclu de învățământ școala dispune de întregul material curricular, planul de învățământ, programe școlare și auxiliare curriculare, manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare, auxiliare curriculare etc.
Puncte slabe:
Organizarea defectuoasă a CDȘ;
Managerial: oferta școlii nu satisface nevoile tuturor elevilor – se ține cont și de încadrarea titularilor din școală;
Administrativ: opțiunile se fac în funcție de decizia majorităților elevilor.
Oportunități: CDS oferă posibilitatea satisfacerii dorinței de informare și cunoaștere a elevilor în diferite domenii de activitate.
Amenințări:
Insuficienta diversificare a disciplinelor opționale;
Insuficienta adecvare a disciplinelor opționale la cerințele elevilor și ale părinților;
Baza materială nu permite rezolvarea tuturor obiectivelor;
Numărul calculatoarelor din școală este insuficient.
Finalitățile învățământului preuniversitar derivă din idealul educațional formulat de Legea învățământului. Din această perspectivă, finalitățile liceului propun formarea unui absolvent în masură să decidă asupra propriei cariere, să contribuie la articularea propriilor trasee de dezvoltare intelectuală si profesională, să se integreze activ în viața socială.
Liceul Tehnologic Sebeș școlarizează în medie anual peste 1100 elevi cuprinși în:
Învatamantul liceal tehnologic.
Învățământ profesional
În anul școlar 2014 – 2015, ultima medie de admitere la profilul economic/turism și alimentație a fost 7,15, iar la profilul tehnic 5,06. Din experiența anilor trecuți putem spune că elevii admiși în liceul tehnologic au un grad mediu de pregătire.
Elevii provin în cea mai mare parte de la școlile generale din orașul Sebeș și din comunele și satele învecinate aflate la distanțe nu foarte mari, având posibilitatea de naveta cu mijloace auto sau C.F.R.
Oferta educațională a școlii a fost orientată spre cerințele pieței muncii, a comuniții locale și a elevilor și părinților, fiind flexibilă și dinamică, oferind prin liceu tehnologic pregătire în calificările:
Tehnician în activități economice;
Tehnician în turism;
Organizator banqueting;
Tehnician operatoră de calcul;
Tehnician designer vestimentar;
Tehnician mecatronist;
Tehnician în industria textilă;
Tehnician în industria lemnului;
Tehnician în electromecanică;
Tehnician în construcții și lucrări publice;
Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații.
Prin S.A.M. oferim calificări, nivel 2 pentru:
Ospatăr ( chelner ) vânzător în unități de alimentație;
Tâmplar universal;
Tricoter – confecționer ;
Brutar-patiser-preparator produse făinoase;
Electromecanic utilaje și instalații industriale.
În urma unor sondaje efectuate în rândul elevilor de la S.A.M., 88% își exprimă opțiunea de continuare a studiilor.
Curriculumul la decizia școlii dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învățare ale elevilor. Libertatea de decizie la nivelul școlii este consonantă cu democratizarea societății și reprezintă o șansă de aderare la un sistem deschis, cu opțiuni multiple. S-au propus și aprobat de către Comisia de curriculum opționale ca disciplină nouă în aria curriculară ~ Tehnologii ~ în funcție de specializarea claselor, iar la clasele terminale opționale de aprofundare la disciplinele de bacalaureat: română, matematică, limbă modernă.
Curriculumul de dezvoltare localăa fost elaborat conform indicațiiilor din S.P.P. – uri și într-un cadru de parteneriat între școală și agenții economici.
Pentru anul școlar 2015-2016 s-au propus si aprobat urmatoarele calificări:
Tehnician în activități economice;
Tehnician în turism;
Tehnician în activități de comerț
Organizator banqueting;
Tehnician operator tehnică de calcul;
Tehnician designer vestimentar;
Tehnician mecatronist;
Tehnician în industria textilă;
Tehnician în industria lemnului;
Tehnician în electromecanică;
Tehnician în construcții și lucrări publice;
Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații.
Prin S.A.M. oferim calificări, nivel 3 pentru:
Organizator banqeting;
Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații
Tricoter – confecționer ;
Tehnician în gastronomie;
Prin stagiile de pregătire practică:
Electromecanic utilaje și instalații industriale
Confecționer produse textile
5.2. Strategiile de tehnologie didactică: 2016/2020
Strategia de tehnologie didactică va avea în prim plan creșterea nivelului de pregătire a elevilor și cadrelor didactice în acord cu curriculum-ul național și local, precum și în acord cu așteptările acestora și va viza:
punerea în practică a unor metode și procedee de instruire modernă;
folosirea pe scară largă a metodei activ-participative și implicarea elevilor în activități de predare, evaluare și coevaluare;
utilizarea unor metode moderne de evaluare;
depistarea aptitudinilor elevilor și orientarea acestora spre activități prin care să-și valorifice la maximum aceste calități;
cunoașterea percepțiilor, atitudinilor și mentalităților la nivelul cadrelor didactice și canalizarea acestora spre activitatea instructiv-educativă;
folosirea suportului tehnic și informatic în procesul didactic;
5.3. Organizarea rațională a programelor de studii
Alocarea timpului pe discipline de învățământ și pe tipuri de activități de învățare a devenit problema centrală și, totodată, cea mai controversată a elaborării planurilor de învățământ și a reformei curriculare. Pentru a fi utilă în distribuirea rațională a resurselor temporale, analiza timpului de învățare trebuie să permită delimitarea cât mai precisă a diferitelor modalități ale învățării, a timpului alocat sau alocabil fiecăreia și a poziției pe care o ocupă în cronologia activităților cotidiene, săptămânale, semestriale, desfășurate de elev.
Timpul de învățare trebuie considerat ca reperul central în funcție de care se delimitează și se dimensionează celelalte componente ale timpului de care elevul dispune pe perioada activității școlare.
În acest sens școala și-a propus ca în alcătuirea orarelor școlare să se țină cont de efortul intelectual necesar unei bune pregătiri, creându-se un echilibru, de alternarea disciplinelor cu un grad mai mare de efort cu cele la care cantitatea de timp consumat pentru învățare este mai mică. Activitățile colective de învățare alternează cu cele individuale. Școala, pentru a veni în întâmpinarea elevilor, în diminuarea eșecului școlar sau a creșterii randamentului, prin cadrele didactice, oferă pregătire suplimentară elevilor, în cadrul instituției, la disciplinele cu teză unică.
De asemenea, în domeniu sportiv, muzical-artstic un număr de elevi sunt cooptați în diferite formații. Școala funcționează în două schimburi, cu un număr de copii/clasă ce variază între 10-30.
5.4. Strategiile de tehnologie didactică în perioada2016/2020
Acestea vizează:
proiectarea orarului elevilor în concordanță cu metodologia didactică;
stabilirea timpului maxim de învățare pe fiecare disciplină și alocarea rațională a timpului de studiu pe acestea;
întocmirea de programe și proiecte didactice pentru copiii cu cerințe educative speciale și folosirea învățământului incluziv ca o formă de integrare a acestuia în colectivitate;
prevenirea abandonului școlar prin programe de consiliere.
5.5. Tehnologia educațională
Strategiile didactice au un caracter dinamic, fiind în permanență înnoire în scopul realizării unui învățământ formativ-educativ. Cu ajutorul lor, profesorul stăpânește acțiunea instructivă, o dirijează, o controlează, o reglează.
Profesorul își stabilește strategiile didactice pornind de la concepția pedagogică contemporană și concepția personală, având în vedere conținutul și obiectivele situațiilor de instruire, sistemul de gândire și nivelul de cunoștințe al elevilor, particularitățile de vârstă și timpul afectat.
Principalele direcții în materie de strategii de predare și învățare se referă la promovarea unei metodologii didactice activ-participative, diferențierea predării în funcție de capacitățile și motivațiile elevilor, accentuarea caracterului practic-aplicativ al învățării, îmbinarea tipurilor de evaluare, elaborarea mijloacelor de învățământ și a materialului didactic. Strategia didactică e un demers proiectiv ce dă un răspuns complex următoarelor întrebări: de ce? pentru de? cu cine? când? în cât timp? cum? cu ce?
6. ACTIVITATEA PEDAGOGICĂ ȘI ȘTIINȚIFICĂ
6.1. Organizarea activității metodico-pedagogice
Catedrele\comisiile metodice se constituie din minim 4 profesori din aceasi arie curriculara. Ședințele catedrei\comisiei metodice se țin lunar, după o tematică aprobată de directorul unității de învățământ sau ori de câte ori directorul sau membrii catedrei\comisiei consideră că e necesar.
În cadrul comisiilor metodice s-a căutat identificarea experienței pedagogice avansate în scopul valorificării ei la nivel județean – s-au publicat articole la “Universul școlii”, în cele două reviste școlare: „Adolescenții mileniului III”,,, Floare albastră” și s-a popularizat modalitatea de evaluare cu ajutorul referatelor și a lecțiilor demonstrative.
În cadrul comisiilor metodice s-au experimentat metode active de predare-învățare. Activitatea de perfecționare este o preocupare constantă a cadrelor didactice din această școală. Ea se realizează atât prin cursuri de perfecționare, organizate de CCD și ISJ dar și printr-o pregătire individuală continuă.
În fiecare semestru se organizează cercuri pedagogice la nivel municipal dar și cursuri de formatori în care sunt implicate cadre didactice ale școlii.
6.2. Cercetarea științifică
La începutul anului 2013 în școala noastră a început să se desfășoare Proiectul cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – ,,Micul Prinț” din domeniul major de intervenție ,,Acces la educație și formare profesională inițială de calitate” la care au participat elevi și profesori ai școlii noastre.
În cadrul școlii noastre se desfășoară începând cu anul 2007 Simpozionul național ,,Tradițional și step-by-step în slujba învățământului românesc. Modele de bune practici”, anul acesta având loc cea de-a IX-a ediție. Partenerii proiectului sunt Inspectoratul Școlar Județean Alba, Casa Corpului Didactic, Primăria Municipiului Sebeș.
Totodată, la Liceul Tehnologic Sebeș, se organizează activități menite să atragă atenția opiniei publice și instituțiilor publice asupra problemelor privind accesul la educație al copiilor. Evenimentele din cadrul Campaniei Globale pentru Educație s-au încheiat cu o dezbatere pe tema ,,Trimiteți-mi prietenul la școală”. Tema anului 2015 a fost ,,Votăm pentru educație!”, vizând pentru fiecare copil accesul la o educație de calitate, indiferent de situația financiară a familiei, de starea de sănătate, de etnie sau de localitatea unde trăiește.
Olimpiada Națională Interdisciplinară Tehnică, domeniul ,,Fabricarea produselor din lemn” s-a organizat anul acesta la Sebeș în premieră. Gazdele olimpiadei au fost elevii și profesorii Liceului Tehnologic Sebeș, școala, care de-a lungul anilor a triumfat la astfel de competiții în diverse domenii de pregătire, prin elevii și profesorii ei. Competiția a reunit 42 de elevi din clasele XI-XII din județele: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brrașov, Brăila, Caraș-Severin, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vrancea și București.
6.3. Strategii privind dezvoltarea activității metodico-pedagogice și științifice
responsabilii de comisii metodice vor întrunii anual proiecte prin care vor planifica lunar activități metodice și pedagogice;
se va întocmi graficul perfecționărilor prin Casa Corpului Didactic sau alte instituții;
se va întocmi lista personalului didactic ce urmează a se înscrie la definitivat sau la gradele didactice;
se va continua publicarea anuală a revistelor școlii;
se va încuraja acțiunea de scriere și publicare de către personalul didactic de cărți de specialitate și auxiliare didactice;
se va insista asupra participării personalului didactic la simpozioanele județene și naționale;
se vor încuraja cadrele didactice în crearea de experimente pedagogice, în publicarea de articole în revistele de specialitate;
în funcție de performanță personalul didactic va fi încurajat să participe la concursurile pentru ocuparea funcțiilor de formatori, metodiști și responsabili de cerc.
7. FINANȚAREA . BAZA MATERIALĂ
7.1. Informații privind spațiile școlare
Unitatea funcționează cu un număr de 2 schimburi, durata orei de curs/activităților didactice fiind de 50 min., iar a pauzelor/activităților recreative de 10 min.
7.2 Informații privind spațiile auxiliare:
7.3. Informații privind spațiile administrative:
Liceul Tehnologic Sebeș are cinci corpuri de clădire separate aflate la distanțe diferite unele de celelalte. Corpul situat în Strada Viilor este cel mai îndepărtat de restul corpurilor aparținătoare.
Resursele materiale existente sunt împărțite în cele cinci clădiri: A, B, C, D și E (Școala structură). În clădirea principală, sunt situate serviciile de secretariat și contabolitate, direcțiunea și o sală profesorală, 8 săli de clasă și un cabinet de informatică. În clădirea B sunt 15 săli de clasă, 2 cabinete de informatică, un laborator de științe și un laborator de mecatronică, cabinetul medical, cabinetul de consiliere psiho-pedagogică, o sală profesorală, direcțiunea, o sală de sport, serviciul administrativ. În clădirea D sunt 10 săli de clasă, un cabinet de istorie, un cabinet de biologie, un cabinet de fizică-chimie, o salăprofesorală, o sală de sport, CDI și o sală festivă.
În clădirea C sunt atelierele școală de mecanică, croitorie, tâmplărie. Baza sportivă este alcătuită dintr-un teren de tenis/baschet, teren de fotbal, sală de sport. Biblioteca cu peste 10.000 de volume, atât volume de literatură, cât și cărți de specialitate, precum și manuale școlare.
Obiective realizate în anul școlar 2014-2015:
Modernizarea parțială a unor săli de clasă și dotarea cu mobilier modern;
Construirea și dotarea unui internat și a cantinei;
Dotarea cu calculatoare performante;
Dotarea CDI-ului;
Igienizarea grupurilor sanitare;
Amenajarea unui spațiu pentru arhiva școlară.
Întrucât 80% din mijloacele de învățământ sunt uzate moral și fizic (truse, mulaje, substanțe) se impune stabilirea necesarului și cuprinderea sumelor necesare în bugetul pe anul 2016.
Baza materială ar trebui să constituie un element central al reformei învățământului pe viitor se impun măsuri de ameliorare prin dotarea laboratoarelor și cabinetelor cu echipament și materiale didactice moderne.
Se impun următoarele măsuri de ameliorare:
Dotarea în continuare a școlii cu calculatoare, copiatoare pentru cabinete, laboratoare ;
Ameliorarea accesului personalului didactic la informație;
Derularea și dezvoltarea programelor privind activitatea bibliotecii școlare și înnoirea fondului de carte;
Procurarea materialului didactic;
Realizarea radioficării școlii;
Dezvoltarea competențelor de comunicare socială și relaționare interpersonală atât la elevi cât și la profesori;
Dotarea și modernizarea cabinetelor și laboratoarelor;
Amenajarea unui laborator multimedia;
Asigurarea pentru fiecare elev din școală a accesului la baza materială – în special la calculator, cărți;
Obținerea de rezultate cât mai bune la olimpiade și concursuri școlare;
Parteneriate cu școli din județ dar și din alte județe;
Dezvoltarea parteneriatului educațional prin implicarea factorilor responsabili (părinți, comunitatea locală, instituții de cultură etc.)
ANALIZA SWOT
Puncte Tari
Existența cabinetului de consiliere psihopedagogică;
Existența laboratorului de chimie;
Existența CDI ( unic în oraș) și a Bibliotecii;
Existența sistemului AEL.
Existența sălilor și terenurilor sportive:
Puncte Slabe
Fondul de carte al bibliotecii nu este actualizat suficient;
Unele materiale didactice sunt depășite;
Fondurile bănești nu sunt suficiente pentru stimularea cadrelor didactice și a elevilor, și pentru actualizarea de materiale didactice și pentru întreținerea spațiilor școlare;
Oportunități
Parteneriat cu comunitatea locală (Primărie, părinți, firme etc.)
Amenințări
Administrarea necorespunzătoare a resurselor materiale și financiare existente;
Conștiința morală a elevilor privind păstrarea și întreținerea spațiilor de învățământ;
Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduc la uzura morală a echipamentelor existente;
Lipsa abonamentelor la reviste de specialitate;
Lipsa fondurilor alocate pentru investiții.
7.4. Strategii de dezvoltare a bazei materiale
Amenajarea unui laborator multimedia;
Redimensionarea și dotarea laboratorului de chimie și fizică;
Bituminizarea curții școlii;
Reabilitarea gardului care separă școala de șosea;
Zugrăvirea exterioară a școlii.
Schimbarea învelitoarei pe clădirile din curte;
Schimbarea geamurilor și ușilor în clădirea principală
7.5. Proiecția bugetară
Sursele de finanțare ale școlii sunt de la bugetul local și din surse proprii. Pentru anul 2014/ 2015 de la bugetul local s-a aprobat școlii suma de 215220 lei, iar din surse proprii s-a aprobat suma de 4000 lei. Sursele proprii provin din chirii pe spații. Măsurile de reducere a cheltuielilor au vizat reparațiile curente realizate cu forțe proprii, reduceri ale consumului de curent și a convorbirilor telefonice. Prin aceste măsuri s-a urmărit și creșterea eficienței folosirii resurselor financiare care se vor avea în vedere și pe viitor.
7.6. Strategii privind proiecția bugetară pe perioada 2016/2020
Propunerile de buget local pentru 2016/2020 sunt următoarele:
8. MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL
8.1. Structura de conducere
La Liceul Tehnologic Sebeș există o structură de conducere bine definită. Activitatea instructiv educativă este coordonată de o echipă managerială care include: Director – Directori adjuncți – Consilier pentru proiecte și programe educative
Activitatea din școală se supune deciziilor Consiliului de Administrație .
În conformitate cu Legea Învățământului, nr. 84/1995, republicată, modificată și completată prin Legea nr.354/2004 unitatea de învățământ preuniversitar este condusă de Consiliul de Administrație, ce are rol de decizie în domeniul administrativ.
Consiliul de Administrație este format din 9-15 membrii aleși/desemnați, după cum urmează:
Directorul;
Directorul adjunct/adjuncți;
Reprezentantul consiliului local;
Reprezentantul primarului;
Reprezentanți ai părinților;
1-5 cadre didactice, reprezentând toate ciclurile și structurile școlare din unitatea de învațământ;
Reprezentanți ai agenților economici;
Reprezentantul elevilor pentru ciclul secundar superior.
Consiliul de administrație ia cunoștință de problemele școlii și caută soluții de rezolvare, aduce la cunoștință cadrelor din școală hotărârile luate urmărind realizarea deciziilor.
Comisii metodice:
Comisia metodică a educatorior (învățământ preșcolar)
Comisia metodică a învățătorilor (învățământ primar)
Catedra metodică de limbă și comunicare
Catedra metodică știinte ( matematică- fizică–chimie-biologie )
Catedra metodică de limbi străine
Catedra metodică de om și societate ( istorie-religie)
Catedra metodică de arte si tehnologii
Comisii și responsabilități:
Comisia de disciplină
Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității (C.E.A.C)
Comisia pentru evidența și distribuirea manualelor școlare și a materialelor didactice, arhivarea documentelor școlare
Comisia de frecvență
Comisia de ritmicitate a notării
Comisia pentru orientare profesionala, reuniuni cu părinții și activități extracurriculare
Comisia pentru securitatea muncii
Comisia pentru proiecte si parteneriate
Comisia paritară patronat-sindicat
Comisia de formare inițială și continuă a cadrelor didactice
Fiecare comisie este alcătuită din minim 4 membrii care se întrunesc periodic pentru a rezolvaatribuțiile ce le revin. Ședințele de lucru convocate de direcțiune urmăresc comunicarea noilor informații ce vizează viața școlii și reglementările Ministerului Educației și Cercetării, se organizează periodic (în funcție de cele ce trebuie aduse la cunoștință – uneori se țin mini-ședințe).
8.2. Managementul calității
Școala este o instituție în care calitatea activității depinde în primul rând de resursele umane.
Managerul trebuie să se orienteze în primul rând pe resursele umane. Managementul calității totale trebuie să fie un deziderat pentru orice manager.
Competențe și activități din standardul funcției de director:
competențe de comunicare și relaționare;
asigurarea climatului eficient de muncă;
acordarea de consultanță și audiențe;
reprezentarea unității de învățământ în relația cu comunitatea și instituțiile partenere;
asigurarea comunicării cu elevii;
competențe psiho-sociale;
respectarea principiilor de etică profesională și adoptarea unui comportament psiho-social adecvat;
competențe de utilizare a calculatorului;
dezvoltarea sistemului informațional;
competențe de conducere și coordonare;
asigurarea/ urmărirea unui proces educațional de calitate;
competențe de evaluare;
managementul ședințelor;
monitorizarea\evaluarea procesului educațional;
încurajarea unei comunicări deschise între cadrele didactice, între acestea și elevi;
asigurarea finalizării formării inițiale și urmărirea formării continue a personalului;
înțelegerea nevoilor elevilor și a personalului didactic și nedidactic;
competențe de gestionare și administrare;
asigurarea și gestionarea resurselor financiare și materiale;
asigurarea activităților cerute de angajarea lucrărilor curente și de selectare a serviciilor;
coordonarea activităților de selecție de personal;
crearea unui mediu concurențial lipsit de temeri colaterale;
competențe care vizează dezvoltarea instituțională;
proiectarea și implementarea strategiei de dezvoltare instituțională;
implicarea unui cât mai mare număr de elevi și cadre didactice în proiecte de colaborare în vederea perfecționării metodelor de abordare a problematicilor de formare în contextul valorilor europene și naționale;
răsplătirea și aprecierea realizărilor individuale și în echipă a elevilor, personalului didactic și nedidactic;
promovarea de proiecte, programe și parteneriate pe plan național și internațional;
perfecționarea activității proprii.
În activitatea de management educațional se diferențiază atât aspecte pozitive cât și negative.
Aspecte pozitive
calitatea programelor manageriale și proiectului de dezvoltare instituțională și ca urmare a analizelor și dezbaterilor organizate în cercurile pedagogice ale directorilor și implicit al transferului de experiență pozitivă;
preocupări sporite și rezultate frumoase în modernizarea și dezvoltarea bazei materiale prin implicarea comunității locale;
creșterea unor preocupări pentru demararea de parteneriate școlare cu școli din țară sau din străinătate;
implicarea familiei în educația copiilor pe baza unor programe.
Aspecte negative
numărul de asistențe realizat de managerii școlari este sub cel prevăzut de regulament cu efecte negative asupra cunoașterii realității și mai ales asupra posibilității de influențe pozitive a acesteia;
implicarea șefilor comisiilor metodice și catedrelor în gestionarea în gestionarea procesului de învățământ la nivelul ariei curriculare nu este tocmai corespunzătoare (cauza – obligativitatea efectuării normei didactice, aspecte de formalitate, lipsa implicării);
preocupare insuficientă în atragerea de fonduri extrabugetare;
dificultate în implementarea managementului timpului și a managementului comunicării;
Măsuri ameliorative
intensificarea inspecțiilor la clasă, concluzionarea inspecției;
participarea la inspecții a responsabililor comisiilor metodice și a responsabililor ariilor curriculare;
creșterea ponderii inspecțiilor pentru profesorii debutanți;
necesitatea unor programe de formare a directorilor și metodiștilor;
fiecare persoană implicată în activitatea școlii, cadru didactic, personal didactic auxiliar sau nedidactic și nu în ultimul rând elev sau părinte al elevului trebuie să fie conștient că de el depinde îndeplinirea misiunii școlii. Dacă se va reuși implementarea oamenilor din școală că fiecare din ei nu e în plus în această școală, că de ei depinde prestigiul școlii, atunci nimeni nu va considera nerealizat și nimic nu va fi făcut în afara calității necesare.
8.3. Relația cu comunitatea
Conflictele dintre elevi și profesori, profesori și părinți, dintre elevi și elevi au fost mediatizate și analizate, iar măsurile luate au dus la aplanarea și stingerea acestora.
O bună colaborare o avem cu comitetele de părinți care au receptat pozitiv promovarea unor relații de parteneriat, școală, părinte, solicitările părinților fiind rezolvate aproape în totalitate de către instituție. În același timp, părinții au acordat un sprijin real școlii participând efectiv la luarea deciziilor pentru bunul mers al activității.
Implicarea școlii în diversele programe comunitare este esențială nu numai pentru dezvoltarea bazei materiale ci și pentru perfecționarea cadrelor didactice. Avem o bună colaborare cu Primăria municipiului Sebeș, cu Consiliul Local, concretizată printr-o bună susținere financiară în realizarea unor proiecte. Instituția are parteneriate cu alte școli și grădinițe din județ și din țară.
ANALIZA SWOT
Puncte tari
Semestrial au loc întâlniri cu comitetele de părinți, cu părinții, întâlniri multiplicate prin consilieri individuale cu aceștia;
Comisia diriginților are cuprins în proiectare și organizează întâlniri periodice cu reprezentanții poliției și a poliției de proximitate;
Anual se organizează serbări școlare de sfârșit de an la care sunt invitați și reprezentanții comunității locale și a părinților;
Școala, prin cadrele sale, organizează ritmic activități extracurriculare la care sunt implicate diferite instituții sau firme particulare;
Reprezentanții Consiliului Consultativ al Părinților (2 reprezentanți) și al primăriei (2 reprezentanți) fac parte din Consiliul de Administrație ca membrii cu drepturi depline.
Puncte Slabe
Legături nesemnificative de parteneriat cu ONG-urile;
Implicarea formală a părinților în luarea de decizii;
Implicarea limitată a unor cadre didactice și a elevilor în proiecte.
Oportunități
Disponibilitatea autorităților locale pentru asigurarea accesului la educație;
Disponibilitatea tuturor factorilor implicați pentru desfășurarea de activități comune părinți – profesori – elevi;
Amenințări
Organizarea defectuoasă a activităților de parteneriat poate duce la diminuarea efectelor scontate;
Migrația externă a părinților;
Slaba implicare a unor părinți în viața școlară datorită nivelului de educație și timpului limitat;
Abordarea strategică 2016-2020:
Opțiunea curriculară: țintele strategice sunt atinse prin disciplinele de studiu și prin activitatea la clasă.
Opțiunea financiară și a dotărilor materiale: țintele strategice sunt atinse prin procurarea de resurse financiare și prin dotări materiale suplimentare.
Opțiunea investiției în resursa umană: țintele strategice sunt atinse prin angajarea de profesori calificați, prin formarea adecvată a personalului existent, prin motivarea suplimentară a personalului etc.
Opțiunea relațiilor comunitare: țintele strategice sunt atinse prin extinderea și diversificarea relațiilor din cadrul comunității.
Obiective strategice 2016-2010 :
Elaborarea Planului managerial al scolii în concordanță cu strategia M.E.C.Ș.
Organizarea activității școlare pentru începerea, desfășurarea și finalizarea anului școlar 2015/2016 în cele mai bune condiții.
Aplicarea legislației în vigoare la nivelul unității de învățământ.
Monitorizarea activității procesului instructiv-educativ.
Aplicarea corectă a curriculumului național și monitorizarea atentă a curriculum-ului la decizia școlii
Încurajarea și sprijinirea participării la programele de (auto)formare continuă.
Soluționarea și evitarea eventualelor conflicte.
Îmbunătățirea parteneriatului cu comunitatea.
Crearea unui climat favorabil inițiativei personale care să stimuleze competiția, în sens pozitiv, în scopul obținerii unor rezultate din ce în ce mai bune.
Implementarea sistemului de asigurare și îmbunătățire a calității învățământului, recomandat de ARACIP, nu numai prin existența comisiilor în școli ci prin existența unui progres real de calitate de la o perioadă la alta .
PLANUL OPERAȚIONAL
PLANUL DE ȘCOLARIZARE 2016 – 2017
Industrie textilă și pielărie
Învățământ profesional cu durata de 2 ani -4 clase a X-a
PLANUL DE ȘCOLARIZARE 2017-2018
Invățământ seral – 1 clasă a XI-a
Industrie textilă și pielărie- Tehnician designer vestimentar
Învățământ special- 1 clasă a XI-a
Industrie alimentară
9. ȚINTE STRATEGICE
An școlar 2016/2017
10. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În cadrul procesului de decizie, proiectare și planificare la nivelul comunității și al unității școlare se evidențiază implicarea în primul rând a cadrelor didactice, părinților, autorităților locale și altor parteneri din cadrul comunității locale. Participarea la acest proces poate fi intreruptă de către o serie de factori, dar pot fi identificate soluții viabile prin care dificultățile pot fi depășite.
Dificultăți ce privesc implicarea cadrelor didactice:
– imprecizia și neclaritatea cadrului legislativ;
– posibilitățile și resursele umane ale școlii- implicarea cadrelor didactice e diferită în funcție de numărul efectiv al acestora și de structura școlii (vorbim despre un grad de implicare diferit în școlile cu 25 de cadre didactice sau în cele cu 100);
– competențele identificate la nivelul managementului și al colectivului de cadre didactice;
– influența exercitată de tradiția și mentalitățile școlii- care încurajează sau nu implicarea și participarea;
– implicarea comunității locale și a persoanelor de la nivelurile educative superioare.
Dificultăți ce privesc participarea părinților:
– strategiile inadecvate ale școlii și problemele apărute în comunicarea dintre școală și familie; de exemplu, părinții sunt chemați să vină la școală de regulă pentru evenimente negative (comportament inadecvat, absenteism, situația școlară dificilă) și mai puțin pentru evenimente ce vizează latura pozitivă a educației ( serbări, întâlniri saptămânale sau luare cu părinții, situație școlară bună, participare la concursuri);
– interesul scăzut din partea unor părinți raportat la educație și, în special, la evoluția propriilor copii;
– atitudinea nefirească a părinților dar și a profesorilor – de exemplu, atitudinea de superioritate sau folosirea, de către cadrele didactice, a unui limbaj specializat, neologic de către părinți;
– confruntarea cu probleme dificile în cadrul multor familii – sărăcia extremă, alcoolismul, lipsa oicărei forme de școlarizare, marginalizarea etc;
– lipsa informațiilor legate de școală, timpul insuficient, munca în străinătate.
Dificultăți ce privesc participarea autorităților locale:
– neclaritatea și incoerența cadrului legislativ ;
– lipsa unui dialog concret între diferitele instituții publice implicate;
– existența unor conflicte sau bariere de comunicare între diverse persoane și grupuri importante;
– necomunicarea la timp a inițiativelor și deciziilor luate;
– inexistența unei educații ce vizează colaborarea dintre instituții, participarea la activități ce vizează școala;
– existența problemelor curente – care nu permite organizarea de întâlniri;
– afișarea unor atitudini necorespunzătoare de ambele părți;
– resurse financiare și materiale minime sau insuficiente.
Depășirea acestor dificultăți și rezolvarea problemelor participării la luarea deciziei se pot realizea printr-o serie de inițiative prioritare la nivelul Consiliului de Administrație.
Pentru îmbunătățirea nivelului de participare a părinților:
• atragerea părinților prin acțiunile directe și implicarea personală a directorilor școlii;
• utilizarea sistematică a unor proiecte centrate pe parteneriatul dintre școală și familie;
• redefinirea comitetelor de părinți și transformarea lor în structuri active și dinamice care pot juca rolul de mediator în relația dintre școală și ceilalți părinți;
• înființarea unor asociații comune care să stabilească relații de conlucrare între părinții elevilor și cadrele didactice;
• îmbunătățirea informării părinților și transmiterea unor informații clare cu privire la școală, activitățile și problemele ei;
• implicarea părinților în organizarea unor activități extrașcolare diversificate;
• furnizarea de către școală a unor servicii educaționale (cursuri de pregătire, consiliere, întâlniri periodice) adresate părinților.
Pentru îmbunătățirea nivelului de participare a autorităților locale:
• îmbunătățirea modalităților de informare ce vizează autoritățile locale;
• realizarea unor programe educative ce vin în întâmpinarea autorităților locale;
• participarea membrilor autorităților locale la întâlniri cu personalul școlii, cu părinții elevilor, cu reprezentanți ai altor instituții din cadrul comunității și din afara ei ;
• comitetul de părinți poate funcționa ca un ,,mediator” important între unitatea școlară și autoritățile locale;
• colaborarea cu autoritățile locale în organizarea unor activități extrașcolare;
• organizarea unor activități de interes comunitar în colaborare cu autoritățile locale și cu alte instituții ale comunității.
Pentru îmbunătățirea nivelului de participare a agenților economici:
• punerea în practică a prevederilor legislative;
• abordarea diferiților agenți economici cu valoare de potențiali parteneri ai școlii;
• discutarea problemelor, nevoilor imediate și cererii de educație la nivelul potențialilor parteneri;
• identificarea scopurilor comune care pot sta la baza parteneriatului;
• evidențierea priorităților pe care școala vrea să le precizeze prin intermediul parteneriatului;
• stabilirea condițiilor concrete pentru derularea propriu-zisă a parteneriatului;
• informarea, sensibilizarea și atragerea agenților economici;
• elaborarea și punerea în practică a unor activități / proiecte comune.
În ultima perioadă, a crescut importanța colaborării cu organizațiile non-guvernamentale. În majoritatea cazurilor, aceste organizații au fost create pentru a rezolva niște probleme comunitare specifice dar, în unele situații, activitatea lor se poate realiza în parteneriat cu școala, în beneficiul ambelor părți. Școala trebuie văzută de către întreaga comunitate un ca partener privilegiat al tuturor organizațiilor, proiectelor și parteneriatelor cu conținut educațional.
Orientările colaborării între școală și organizațiile nonguvernamentale pot fi considerate următoarele:
• precizarea nevoilor / problemelor la nivelul diferitelor comunități;
• obținerea unor resurse financiare / materiale la dispoziția comunității;
• dezvoltarea comunităților tradiționale;
• angajarea unor categorii de resurse umane specifice (moderatori, formatori, facilitatori, mediatori, negociatori ) în cadrul și pentru folosul comunităților;
• încurajarea și proliferarea parteneriatelor la nivel local, precum și medierea acestora cu alte instituții din țară și străinătate;
• dezvoltarea unor rețele specializate pe diverse domenii;
• consiliere și orientare vocațională;
• consilierea părinților și educația familiei;
• cursuri de formare (formatori de formatori pentru domenii specifice);
• acțiuni de sensibilizare a opiniei publice și a agenților economici față de educație și față de problemele școlii.
BIBLIOGRAFIE
Agabrian, Mircea, 2006, Școala, familia, comunitatea. Manual, Editura Institutul European, Iași.
Băban, Adriana, 2001, Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca
Bontaș, Ioan, 1996, Pedagogie, Editura All Educational, București, 236-240;
Cristea, S., 1996, Pedagogie generală. Managementul educației, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București.
Constantinescu, C., Cristea, S., 1998, Sociologia educației, Editura Hardiscom, Pitești.
Crăciun, Corneliu, 2002, Metodicapredării limbii române în învățământul primar, Editura Emia, Deva, 34-71, 173-192.
Dumitru, Ion Al., 2000, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara, 104-105.
Iucu, R.B., 2000, Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași.
Marcus, Stroe, David, Teodora, Predescu, Adriana, 1987, Empatia și relația profesor – elev, Editura Academiei Române, București, 32-42.
Mayer, Richard E., 2002, What Good is Educational Psychology? The Case of Cognition andInstruction,Cognition and Instruction;
Neacșu, Ioan, Motivație și învățare, Editura didactică și pedagogică, București, 1978, 80-81, 146-147.
Păun, E., 1999, Școala – abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași.
Pânzaru, Ioan, 2005, Asigurarea calității în învățământul superior din țările Uniunii Europene, Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, București.
Popescu, Pelaghia, Roman, Ioan C., 1980, Lecții în spiritul metodelor active (cercetări experimentale), Editura didactică și pedagogică, București, 163-205, 244-252.
Radu, Ioan, 1974, Psihologie școlară, Editura Științifică, București, 9-14.
Roth, Maria,1997, Activarea funcțiilor cognitive în copilăria mică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Skuy, Mervyn, 2002, Experiența învățării mediate în clasă și în afara acesteia, Editura Asociația de Științe Cognitive din România, Cluj-Napoca.
Szamoskozi, Ștefan, 1998, Evaluarea potențialului intelectual la elevi prin metode de diagnostic formativ, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Voiculescu, Florea, 2007, Tehnici de analiză și proiectare în managementul strategic, Editura Aeternitas, Alba-Iulia.
ANEXE
PROIECT DE DIAGNOZĂ ORGANIZAȚIONALĂ
Locul implementării proiectului de diagnoză organizațională:
Liceul Tehnologic Sebeș
Școala Gimnazială cu clasele I-VIII, școală structură
Cadru didactic: Prof. Muntean (Obreja) Adriana
Identificarea problemei:
În acest proiect de diagnoză organizațională voi încerca să prezint o situație de criză
apărută la nivelul unei unității de învățământ în care am lucrat. Am funcționat aici ca profesor titular de limba și literatura română timp de 15 ani, din anul 2000. În această școală am identificat o situație problematică, care s-a agravat de-a lungul timpului.
Prezentarea teoretică:
Un grup de cadre didactice reprezintă un ansamblu de persoane care cooperează, colaborează, interacționează, dar se și diferențiază în funcție de specializarea pe care o au și de activitățile pe care le desfășoară și care urmăresc atingerea unui scop comun. Organizația ca și grup presupune existența unui scop comun, are în vedere stabilirea și menținerea unor relații interpersonale, o bună colaborare între membrii grupului și o bună comunicare interpersonală.
În cadrul unei instituții de învățământ, desfășurarea activității presupune implicarea tuturor membrilor personalului didactic din mai multe grupuri în activități diferite, activități care îi solicită pe aceștia să se implice în mai multe roluri. Puține persoane au un singur rol și fac parte dintr-o singură echipă. Datorită acestui fapt, între cadrele didactice pot să apară conflicte de natură personală sau profesională, pot apărea diferite probleme ce țin de relațiile dintre toți participanții la actul educațional.
Pentru a rezolva situațiile conflictuale, stresante dintre cadrele didactice sau dintre acestea și părinții elevilor care învață într-o școală este necesar ca la nivelul colectivului de cadre didactice să se îmbunătățească comunicarea și cadrele didactice trebuie să dovedească toleranță față de ideile diferite ale colegilor din echipă, fața de o situație concretă ivită în cadrul școlii și să găsească modalități de rezolvare.
Descrierea organizației
Istoricul școlii:
În momentele de răscruce ale istoriei, oamenii au nevoie de simboluri și modele. Comunitatea locală a reprezentat în vremuri de restriște forță și încredere. Ideea de educație își face tot mai mult simțită prezența în contextul european al iluminismului.
Prima școală românească primară din oraș este atestată documentar în anul 1779, despre începuturile acesteia existând puține informații azi. De la mijlocul secolului al XIX-lea începe construcția unei clădiri noi, care la 1 septembrie 1875 funcționa cu 5 învățători. Noua clădire din fostul burg german reprezenta mândria comunității românești, la care și-au adus contribuția toată suflarea orașului. Totodată, această școală reprezenta parteneriatul perfect între comunitatea locală, familie și școală.
În anul 1967 începe extinderea localului școlii datorită numărului mare de elevi care o frecventează cu încă 6 săli de clasă și o sală de gimnastică. Și în noile condiții școala funcționa pe două schimburi.
Un moment important din istoria școlii a fost atribuirea numelui la 25 septembrie 1999, odată cu organizarea primei aniversări a școlii la împlinirea a 220 de ani de existență. Școala poartă numele fostului director al acesteia din anii 1919-1945.
Azi Școala Gimnazială este structură a Liceului Tehnologic Sebeș.
Tipul școlii : Școală cu clasele I-VIII
Limba de predare : limba română
Populația școlară
*Număr de elevi : 193 ( 97 în învățământul primar și 96 în învățământul secundar inferior) , existând un singur rând de clase pe nivel .
*Număr de clase : 8 ( 1/I,1/II,1/III, 1/IV, 1/V, 1/VI, 1/VII, 1/VIII )
clasele I-IV/V-VIII- funcționează într-un singur schimb.
– la nivelul ciclului primar funcționează sistemul de învățamânt step-by-step
*Proveniență : circumscripția școlară
*Dinamica populației școlare:
– numărul total al elevilor este în continuă scădere
Oferta educațională a școlii este flexibilă, iar Curricumulul la decizia școlii (CDȘ) o face adaptabilă nevoilor elevilor. În predare se ține cont de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, urmărindu-se satisfacerea nevoilor fiecărui elev în parte, oferindu-i-se șansa de a primi educație fără niciun fel de discriminare. Alături de activitatea instructiv-educativă care urmărește o bună pregătire a copiilor pentru școală, se realizează o permanentă colaborare cu familiile elevilor (prin ședințe cu părinții elevilor, lectorate cu părinții, realizarea unor expoziții, lecții deschise cu părinții, organizarea unei școli de vară etc.), o bună colaborare cu grădinițele arondate, învățarea în cadrul disciplinei opționale a limbii engleze, organizarea de cursuri gratuite de dansuri populare, dansuri moderne, cursuri de pictură și desen, efectuarea de meditații și consultații la materiile pentru examenul de evaluare națională. Prin intermediul acestei oferte, școala încearcă să răspundă cerințelor actuale ale populației școlare din comunitate.
Resurse. Unitatea școlară este înființată conform legii. Personalul angajat al
unității școlare îndeplinește cerințele prevăzute în Statulul personalului didactic. Posturile didactice au fost ocupate conform cu prevederile legii.
– pentru fiecare nivel de școlarizare, școala dispune de material curricular: planuri de învățământ și programe școlare, programe școlare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare etc.;
– școala dispune de un cabinet de consiliere și orientare cu cadru didactic titular calificat;
– curricululm ascuns este în acord cu cel formal;
– în cadrul școlii există o bibliotecă, o ludotecă, CDI (printre puținele din județ), sală de festivități, sală de sport, cabinet de informatică.
Resurse umane în conformitatea cu organigrama existentă în școală, adică 23 cadre didactice, dintre care șapte învățătoare și doi domni învățători, celelalte cadre didactice sunt profesori de gimnaziu, cu toții având o bună pregătire de specialitate și o bogată experiență didactică; personal administrativ este calificat. Cu excepția doamnei profesoare de limba română care are o normă întreagă în școală, toți ceilalți profesori de gimnaziu sunt titulari în două sau trei școli din oraș sau din județ.
Calitatea personalului didactic: calificat, cu performanțe în activitatea didactică. Toate cadrele didactice participă la cursurile de perfecționare organizate de ISJ și CCD Alba și de către alte centre de perfecționare, participă cu lucrări la simpozioane județene, naționale și internaționale fiind preocupate de o perfecționare permanentă. Atât la nivelul învățământului primar, cât și la nivelul învățământului gimnazial, cadrele didactice au desfășurat și desfășoară activități extrașcolare variate și sunt implicate în derularea unor proiecte și parteneriate cu grădinițe, scoli, alte instituții din comunitate, din oraș și din județ.
Mediul de proveniență al elevilor : familii cu nivel de școlarizare scăzut, marea lor majoritate din cartiere mărginașe. (80%).
Relații interpersonale bazate pe colaborare, deschidere, comunicare
Calitatea managementului școlar – școala funcționează după un plan managerial propriu;
directorul adjunct împreună cu echipa de cadre didactice, au inițiat și dezvoltat relații de parteneriat cu alte școli din județ, cu comunitatea locală, cu asociații nonprofit și cu parteneri din străinătate.
Resurse materiale
Numărul spațiilor școlare – dintre care: săli de clasă utilizate în procesul didactic – 9;
cabinetpsihopedagogic – 1, sală de sport – 1, secretariat, sala profesorală, alte spații utilizate în procesul didactic – 2 (biblioteca, sala de festivități, CDI, Ludoteca, săli amenajate pentru programul Step-by-step: 4), spații neutilizate – 2.
Material didactic – școala este dotată cu material didactic modern, sala pentru cabinetul de informatică este amenajata la cele mai înalte standarde, biblioteca școlii este dotată corespunzător, inclusiv mobilier pentru sala de lectură, canapea, fotolii. Ludoteca este dotată cu computere performante, conexiune la internet, tablă smart, flip-chart-uri, beneficiază de mobilier si instalație electrica la standarde europene
calculatoarele din dotarea cabinetului sunt din ultima generatie: server, posturi individuale, laptop, videoproiector.
nu se înregistreaza fonduri extrabugetare permanente (chirii).
toata cladirea școlii este renovata complet.
Oportunități:
Atitudinea pozitivă a colectivului de cadre didactice privind educația copiilor cu CES, o colaborare bună cu autoritățile locale;
Condiții corespunzătoare pentru desfășurarea activității cu școlarii;
Colaborare excelentă cu organizații non-guvernamentale, asociații și voluntari (voluntar Peace Corp, profesori pensionari)
Organizarea de activități extracurriculare și extrașcolare variate, atât la nivelul învățămâtului primar, cât și la nivelul învățământului gimnazial.
Cultura organizațională
Valorile dominante : egalitarism, cooperare, munca în echipă, atașamentul față de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorință de afirmare. Se întâlnesc și cazuri de rutină, automulțumire, inadaptabilitate.
Valori promovate: competență profesioală și integritate morală, respectul față de muncă și valori, respectul față de persoane și comunitate, armonizarea interesului individual cu cel colectiv.
Conducerea școlii a elaborat Regulamentul intern care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor cât și a cadrelor didactice.
Climatul organizației școlare – un climat stimulativ care oferă satisfacții, (relațiile dintre cadrele didactice fiind colegiale, de respect și de sprijin reciproc). Conducerea dă dovadă de empatie, respectă competența colegilor, oferă o autonomie, îi sprijină și evită un control strict birocratic. Climatul școlar este unul cald, comunicativ. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor didactice.
Mediul educațional: este favorabil învățării, caracterizat printr-o atmosferă destinsă și prietenoasă.
Descrierea problemei și identificarea cauzelor:
În anul 2000 când m-am titularizat la această școală, la nivelul învățământului gimnazial erau trei clase paralele pe fiecare nivel de școlaritate. Funcționa un număr de aproximativ 45 de cadre didactice. La nivelul catedrei de limba și literatura română funcționau trei profesori titulari.
De-a lungul timpului, aproape fără să ne dăm seama, numărul elevilor a scăzut considerabil, clasele diminuându-se cu rapiditate. Mulți elevi au migrat spre diferite colegii încă din clasa a V-a la nivelul învățământului gimnazial sau spre alte școli din oraș mai ales la nivelul învățământului primar. Totodată, mulți copii din alte cartiere din oraș au optat să meargă la școlile din cartier, școli care s-a dezvoltat mult, au fost renovate iar cadrele didactice care predau aici sunt bine pregătite.
Deși cadrele didactice din școala noastră au organizat recensământul populației școlare din zonele arondate, acești elevi nu s-au înscris la școala noastră, deseori recurgând la mijloace mai puțin oneste (schimbarea domiciliului în mod fictiv), părinții înscriindu-și copiii la alte școli din oraș deși făceau parte din arondismentul acesteia.
Din trei clase pe nivel am ajuns în situația să avem doar o singură clasă, și aceasta cu efective minime de elevi, ușor oscilante în funcție de învățătorii care predau la clasa respectivă sau de dirigintele care va fi numit. Situația este cu atât mai gravă cu cât este vorba despre cea mai veche școală românească din oraș, cu cea mai bogată tradiție, școală la care au învățat nume de rezonanță națională.
Încercând să identificăm cauzele care au determinat această situație am putea afirma următoarele:
Implementarea unor sisteme școlare noi: sistemul step-by-step, care funcționează după reguli proprii. Acesta nu a fost pe deplin înțeles de către părinți, fiind diferit de sistemul
tradițional, interpretat și greșit perceput;
Organizarea multor activități extrașcolare, copiii fiind implicați în prea multe activități în dauna studiului obiectelor de învățământ;
Lipsa de interes a unor cadre didactice care nu au înțeles și nu au aplicat noutățile din sistemul de învățământ, au ignorat oportunitățile apărute în sistemul educațional, nu au reevaluat relația nouă profesor-elev;
Poziția școlii într-o zonă în care populația școlară este redusă.
Obiective urmărite:
stabilirea priorităților în ceea ce privește organizarea tuturor acțiunilor școlii;
redefinirea rolurilor, ca să nu intrăm în conflicte cu ceilalți membrii ai organizației școlare;
realizarea de activități școlare diverse, de programe educative speciale personalizate care să atragă copiii spre școala noastră;
stabilirea unei legături mai strânse cu familiile copiilor și cu comunitatea locală.
Modalități de intervenție:
Ținând cont de noile funcții și roluri pe care le avem în colectivul de cadre didactice am căutat (împreună cu colegii) cele mai potrivite soluții ca să îmbunătățim calitatea activității noastre și să atragem copiii spre școala noastră.
Am încercat să organizăm și am realizat ședințe de consultații gratuite la limba română și matematică în vederea susțineii examenului de evaluare națională. Totodată, la nivelul clasei a V-a am hotărât la nivelul Consiliului de Administrație să susținem ședințe de pregătire suplimentară cu elevii, realizate în mod benevol. Toți profesorii au fost de acord să suțină, după cursuri și după servirea mesei în cadrul cantinei școlii, ore suplimentare de pregătire . Elevii au putut astfel să-și facă temele sub atenta supraveghere a profesorilor sau să-și sistematizeze cunoștințele dobândite anterior. Aceștia și-au clarificat și unele lacune dobândite de-a lungul timpului.
LICEUL TEHNOLOGIC SEBEȘ
PROIECT DE ACTIVITATE
Prof. Obreja Adriana
1. Titlul activității: MASĂ ROTUNDĂ „DE CE SĂ CITESC“
2. Argument: Cititul, în sens larg, este cel mai bun drum spre cunoaștere. A citi este o artă care depinde de experiența și cultura individuală. Se vorbește, în ultima vreme, cu destulă îndârjire despre proliferarea unei crize a lecturii. Lectura are acum rivali redutabili care îi îndepărtează pe elevi de contactul direct cu cartea. Televizorul, calculatorul și internetul au devenit o sursă de informare rapidă și comodă care oferă elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoașterii.Rolul școlii, prin dascălii ei, este să dirijeze lectura astfel încât să provoace plăcerea cunoașterii și să contribuie la îmbogățirea bagajului cultural al elevilor.
3. Grup țintă: elevii claselor I-VIII
4. Data: 24 octombrie 2012
5. Locul de desfășurare: CDI, Sala festivă
6. Coordonator: prof. documentarist Andreea Bărăgan
7. Echipa pedagogică: Irimie Petronela, Obreja Adriana
8. Scop: Stimularea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, precum și dezvoltarea deprinderilor de comunicare.
9. Obiective specifice:
Os. 1: stimularea interesului pentru lectură și formarea la elevi a unei gândiri autonome, reflexive, critice;
Os. 2: evidențierea importanței lecturii în dezvoltarea abilităților de comunicare și formare a personalității;
Os. 3: promovarea și stimularea elevilor cu aptitudini literare și plastice;
10. Rezultate așteptate: creșterea interesului pentru lectură.
11. Produs finale: Realizarea unui program artistic – Activitate realizată în cadrul „Acordului de parteneriat” realizat între: Primăria Sebeș, Asociația „Sunetul Muzicii”, Cenaclul ,,Sunetul Muzicii” Sebeș, Liga Scriitorilor Români – Filiala Alba, Liceul cu Program Sportiv Sebeș, Școala Gimnazială Șpring și Liceul Tehnologic Sebeș.
La masa rotundă cu tema „De ce să citesc” au luat parte membrii Ligii Scriitorilor Filiala Alba și ai Cenaclului „Sunetul Muzicii” Sebeș. În cadrul evenimentului care a celebrat lectura, au avut loc discuții privind importanță pe care o are cartea în viața noastră. „Masa rotundă” a fost moderată de prof. Adriana Obreja și Andreea Bărăgan, iar elevii au participat activ. Partea a doua a evenimentului a adus în prim plan momente artistice pregătite de membrii parteneriatului:
– moment de poezie: Petru Făgăraș, Liga Scriitorilor Români – Filiala Alba
– acorduri de chitară: Nick Iosub, Asociația „Sunetul Muzicii”
– dansuri moderne: elevii clasei a III-a coordonați de prof. Irimie Petronela, Școala Gimnazială „Silviu Cărpinișianu”
– recital poezie– elevi Liceul cu Program Sportiv Sebeș, prof.coord. Istrate Georgeana
– recital poezie – Ruja Alice, clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Șpring, prof. coord. Andreea Botei
– scenetă I.L. Caragiale „Five o'clock” – elevii clasei a VIII-a A, prof. Adriana Obreja, Andreea Bărăgan
– minirecital – Adolescenții mileniului III, Liceul Tehnologic Sebeș, prof. coord. Bogdan Lucian
11. Impact asupra cadrelor didactice, elevilor, comunității: mediatizarea activităților prilejuite de celebrarea cărții în rândul cadrelor didactice, părinți, comunitatea locală.
12. Mediatizarea activității în presa locală și județeană: Activitățile organizate de CDI cu ocazia mesei rotunde „De ce să citesc” organizate în cadrul „Lunii Internaționale a Bibliotecii Școlare” au fost promovate în presa locală și județeană astfel:
Ziarul Unirea:http://www.ziarulunirea.ro/scoala-silviu-carpinisianu-sebes-semne-de-carte-pentru-elevii-din-croatia-irlanda-portugalia-si-sua.html
Ziarul Adevărul: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/semne-carte-elevi-sua-irlanda-portugalia-croatia-Scoala-gimnaziala-silviu-carpinisianu-sebes-1_50aea7907c42d5a6639ec9e1/index.html
Ziarul Informația de Alba:http://www.informatiadealba.ro/2012/10/22/luna-internationala-a-bibliotecii-scolare/
Alba 24:http://sebes.alba24.ro/luna-internationala-a-bibliotecii-scolare-marcata-de-elevii-din-sebes-133288.html
Alba TV: EMISIUNE Un plus pentru educație:
Imagini de la activitățile noastre:
Proiect de formare continuă a cadrelor didactice în aria curriculară ,,Limbă și Comunicare”
Tendința ultimilor ani în materie de educație în învățământul românesc este de a realiza o educație de calitate. Școala este pusă în situația de a face față unor provocări permanente, ea trebuind să ofere soluții problemelor complexe cu care sistemul de învățământ se confruntă, să privească din interior la transformările extraordinare pe care societatea le parcurge și să dea soluții viabile.
Cel care trebuie să realizeze schimbarea din interiorul sistemului educațional este chiar profesorul prin competența de care dă dovadă. Această competență profesională este caracterizată prin abilitatea de a aplica, combina și transfera cunoștințe și deprinderi în situații și medii de lucru diverse, pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupațional. Pe măsura dobândirii experienței și atingerii aptitudinii pedagogice, un cadru didactic capătă abilitate pedagogică. Abilitatea pedagogică reprezintă treapta superioară de dezvoltare a unei competențe pedagogice inițiale și arată ,,un înalt nivel al competenței atins prin antrenament , de natură să permită obținerea cu ușurință a unor realizări la nivel de expert.”
Ajuns la acest nivel al performanței didactice, profesorul este capabil să observe, în interiorul unei situații concrete, informațiile care-i vor da posibilitatea să intervină într-un mod adecvat; el folosește aceste informații în mod inteligent și inovativ pentru rezolvarea diverselor situații-problemă pe care le ridică situația respectivă.
Prin urmare, competențele viitorilor dascăli se realizează printr-o activitate de echipă la care se adaugă propriile eforturi ale profesorului debutant de informare șî formare proprie.
Obiectiv general: formarea competențelor cadrelor didactice în cadrul ariei curriculare ,,Limbă și comunicare”, creșterea demersului educativ.
Obiective operaționale:
formarea competențelor specifice
cunoașterea conținutului științific al disciplinei predate;
capacitatea de prelucare a conținutului;
cunoașterea metodelor și tehnicilor de informare;
realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare;
aprofundarea metodologiei de cercetare specifică disciplinei.
formarea competențelor metodice și psihopedagogice:
sistemataizarea conținutului științific;
adaptarea și dezvoltarea conținutului;
înțelegerea și orientarea activității în funcție de idealul educațional, finalitățile și obiectivele sistemului de învățământ.
formarea competențelor psihorelaționare:
cunoașterea terminologiei șî noțiunilor de psihologie;
analiza stării psihice a elevilor, a relațiilor din cadrul clasei de elevi și îmbunătățirea acestora;
păstrarea legăturii școală-familie, comunicarea șî colaborarea dintre profesor-diringinte- părinți;
antrenarea grupului în realizarea obiectivelor comune;
orientarea elevilor înspre studiul independent;
cultivarea relațiilor profesor-elev bazate pe încredere reciprocă, respect, înțelegere, onestitate, spirit de adevăr, competitivitate,cooperare.
formarea competențelor de proiectare:
proiectarea demersului instructiv-educativ;
organizarea și efectuarea activității proiectate;
evaluarea, reglarea și autoreglarea activității;
formarea și dezvotarea aptitudnilor, competențelor, atitudinilor, a capacității de control și gândire critică;
promovarea interesului, a motivației, voinței, inteligenței, emoțiilor pozitive;
accentuarea învățării paricipativ- creatoare;
deschiderea spre nou, spre schimbare;
inovarea sistemului instructiv-educativ, esențializarea noțiunilor, reprezentarea procedeelor și tehnicilor de învățare;
identificarea problemelor și încercarea de soluționare a acestora;
propunerea unor metode alternative de predare- învățare-evaluare;
atitudine optimistă.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Institutional. Tinte Strategice An Scolar 2018 2019 (ID: 159803)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.