Managementul Informațiilor ÎN Investigarea Infracțiunilor LA Adresa Siguranței Naționale

=== d4853e9104b12e912378555279ed79426fcfcbbd_73370_2 ===

MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR ÎN INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR LA ADRESA SIGURANȚEI NAȚIONALE

Prin siguranță națională se înțelege starea de legalitate, echilibru și stabilitate necesară existenței și dezvoltării statului că stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, conform principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.

Asigurarea informațională referitoare la securitatea națională reprezintă un domeniu complex și diversificat care furnizează informații necesare în adoptarea proceselor decizionale atât la nivel central, cât și la nivel local. Informațiile referitoare la securitatea națională constituie bogăția principala a unui stat, asigurând totodată și eficacitatea activităților desfășurate.

Noțiunea de infracțiuni contra siguranței naționale cuprinde totalitatea infracțiunilor ce au că obiect juridic siguranță statului. Fiecare infracțiune contra siguranței naționale are că obiect juridic specific o valoare socială concretă, un atribut al statului sau o stare ce permite statului să-și îndeplinească funcțiile în vederea apărării siguranței naționale.

În țară noastră, există trei servicii de informații care manageriază informațiile referitoare la investigarea infracțiunilor la adresa securității naționale. Acestea determină și infrastructura informațională pentru securitatea națională a țării noastre și sunt:

Serviciul Român de Informații (SRI)

Serviciul de Informații Externe (SIE)

Serviciul de Pază și Protecție (SPP).

Serviciul Român de Informații este autoritatea administrativă autonomă, cu competență generală în domeniul informațiilor privind securitatea României, fiind parte componentă a sistemului de securitate națională. Activitatea SRI este organizată și coordonată în plan strategic de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării și este supusă controlului Parlamentului.

Importanță deosebită în managementul informațiilor are asigurarea compatibilității și interoperabilității, în cadrul rețelei de date a SRI, în cadrul comunității de informații naționale și în cadrul serviciilor cu care SRI realizează colaborarea externă. Metodele și tehnicile de culegere a informațiilor utilizate se bazează pe soluții și echipamente informatice din cele mai moderne, iar mijloacele tehnice utilizate permit culegerea, transmiterea, analiza automată și memorarea datelor.

Infrastructură informațională a Serviciului Român de Informații trebuie să aibă o largă extindere pe teritoriul national al statului, o mobilitate crescută și o interconectare activă cu structurile omoloage din alte țări, în special cu țările membre ale Uniunii Europene.

Serviciul de Informații Externe este parte componentă a sistemului național de apărare. SIE desfășoară activități secrete și conspirative în scopul realizării activității contrainformative în exterior și a activitățăii de protecție a personalului propriu, precum și activități de curierat diplomatic și de realizare a cifrului de stat.

Serviciul de Informații Externe asigură descoperirea rapidă și prevenirea amenințărilor ce provin din afara teritoriului national al României, furnizarea de informații necesare pentru deciziile conducerii statului român, precum și executarea altor misiuni diplomatice. Funcțiile sistemului informațional al SIE cuprind managementul informațiilor culese de surse proprii și punerea lor la dispoziția organelor decizionale.

Infrastructura informațională a SIE este una foarte complexă, fiind desfășurată de regulă doar în exteriorul țării. Infrastructura informațională este determinată de funcțiile sistemului informațional, care are o structură distribuită pe un spațiu geografic mare, determinat de interesele naționale de apărare ale României.

Serviciul de Protecție și Pază este serviciul secret cu atribuții în domeniul siguranței naționale și în asigurarea protecției demnitarilor români și străini pe durata șederii în România, dar și a pazei și protecției sediilor și reședințelor acestor demnitari. Structura de informații și protecție internă a SPP se ocupă de supravegherea cadrelor SPP și de muncă de informații ce vizează demnitarii pe care îi protejează.

Infrastructura informațională a Serviciului de Pază și Protecție este completată de structuri departamentale ale MAPN, MAI și Ministerul Justiției, fiecare dintre aceste structure asigurând cerințe specifice de informații. Funcția de asigurare a comunicațiilor necesare pentru conducerea statului român se realizează de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Infrastructura informațională a securității naționale și caracterul modern al acestei infrastucturi se reflect în gradul de utilizare a tehnologiei informației și a tehnicilor și procedeelor moderne de transmitere și prelucrare a informației. Astfel, infrastructura informațională a securității naționale se constituie într-un sistem bazat pe arhitectura deschisă a rețelelor de comunicații, cu funcționare în timp real.

Sistemele IT au rolul de a asigura confidențialitatea informațiilor, dar, totodată, și integritatea și disponibilitatea acestor informații. Gradul de impact asupra activității instituționale poate varia de la caz la caz și trebuie avut în vedere în cadrul unei analize de risc cuprinzătoare, ținând cont de următorii factori: tipul de amenințare, vulnerabilitățile, riscul producerii și posibilitățile de limitare a acestuia

În anumite domenii de activitate (domeniul nuclear, protecția aerului, armele de foc și protecția martorilor) pierderea sau compromiterea integrității și disponibilității informațiilor poate fi așa serioasă încât să impună măsuri sporite de diminuare a riscurilor, chiar dacă posibilitatea materializării acestora este scăzută.

Compromiterea unui volum semnificativ de informații are un impact mai mare decât pierderea unei informații individuale, și necesită măsuri de control sporite. De asemenea, interconectarea mai multor seturi de informații poate crea premisa stabilirii, prin asociere, a unor conexiuni sensibile.

Din această cauza, combinarea, acumularea și asocierea de informații în mediul virtual trebuie avute în vedere, la modul cel mai serios, în cadrul activității de management al riscului de scurgere de informații referitoare la siguranța națională a statului român.

În prezent, sursele de amenințare la adresa securității naționale diferă de cele existente în trecut. Astfel, acțiunea comunității internaționale de informații și a serviciilor de informații trebuie să se adapteze noilor realități. Provocările actuale nu se rezumă la conflictele militare ce apar între state, ci sunt au un caracter mult mai complex. Pericolele sunt latente, uneori scăpând de sub atenția serviciilor de informații și generând stări de insecuritate cu consecințe grave.