Managementul Informatiei Intr O Institutie Publica
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1. Managementul, informația și managementul informației
1.1. Management – perspective teoretice
1.2. Informația – definirea conceptului, clasificare
1.3. Managementul informației
Capitolul 2. Sistemul informațional și sistemul informatic
2.1. Circulația informației
2.2. Sistemul informațional și fluxul informațional
2.3. Sistemul informatic
Capitolul 3. Studiu de caz: Managementul informației în Ministerul Tineretului și Sportului (MTS)
3.1. Ministerul Tineretului și Sportului
3.1.1. Principalele atribuții ale Ministerului Tineretului și Sportului
3.1.2. Structura organizatorică
3.1.3. Unitățile care funcționează în subordinea ministerului
3.2. Informația în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului
3.2.1. Rolul informației în luarea unei decizii de calitate
3.2.2. Managamentul informației în Ministerul Tineretului și Sportului
3.2.3. Circulația informației în Ministerul Tineretului și Sportului
Concluzii
Abrevieri
Bibliografie
Introducere
Începutul noului mileniu este marcat definitiv de civilizația informațională. Informația, cunoașterea și schimbarea au devenit surse de putere și bunăstare, dar, în același timp, și surse de incertitudine, haos și dinamism. Într-o economie bazată pe schimbare continuă, supraviețuirea instituțiilor pune probleme deosebite managementului, iar sistemele de comunicare devin tot mai importante, mai ales pentru asigurarea controlului activității manageriale.
Dinamica vieții sociale determină o schimbare și o modelare a tuturor structurilor, instituțiilor, organismelor care compun și fac administrația publică să funcționeze. Timpul prezent demonstrează că teoria și practica instituțiilor publice sunt într-o perpetuă și radicală schimbare sub influența unor factori contextuali extrem de diferiți: istorici, politici, geografici, culturali și economici.
Din punct de vedere istoric, managementul informațiilor a început a se individualiza ca o artă (intuiție, talent, imaginație etc.), dar pe masura acumulării experienței și a formulării de noi concepte teoretice verificate în practică, a căpătat tot mai pregnant caracteristicile unei științe.
Cu toții ne confruntăm zilnic, voluntar sau involuntar cu acest ocean de informații. Cum găsim ceva în acest ocean? Cum știm ce să selectăm din acesta? De unde știm ce este relevant sau irelevant? De unde știm la ce ne este de folos acest ocean? Acestea sunt doar câteva din întrebările care ne motivează să avem un management al informațiilor.
Lucrarea Managementul informației într-o instituție publică își propune să răspundă la toate întrebările legate de management, informație, sistemul informațional, sistemul informatic, și în ultimul rând despre managementul informației. În ultimul capitol al acestei lucrări este prezentat studiul de caz pe baza Ministerului Tineretului și Sportului, în care sunt relatate aspecte despre ce înseamnă pentru acesta informația și managementul informației, și în ultimul rand, cum circulă informația în cadrul acestei instituții publice.
,,Cultura este importantă. Contextul contează. Mediul influențează. Este reconfortant să știm că oamenii sunt, cel puțin în parte, motivul pentru care organizațiile se schimbă”. (Nicolas Henry).
Capitolul 1. Managementul, informația și managementul informației
. Management-perspective teoretice
Chiar dacă, conducerea a existat practic de la începutul vieții omenești, în domeniul economic, termenul de ,,management” a apărut pentru prima dată în 1941 în lucrarea ,,The managerial revolution” a lui lui James Burnham. Acesta reprezintă ansamblul de activități concepute cu scopul obținerii nivelului maxim de rezultate în vederea asigurării funcționalității normale și eficienței sistemelor economice cu ajutorul unui individ sau a unui grup de indivizi.
Termenul de ,,management” își are izvorul din limba latină ,,manus”, care înseamnă mână. În italiană s-a format cuvântul ,,mannegio” care se referă la prelucrarea cu mâna, de unde apare termenul în limba franceză ,,manége”. Aceste cuvinte au format verbul ,,to manage” din limba engleză care înseamnă a administra, a conduce, din care se formează substantivul management.
Ținând cont de faptul că, fiecare colectivitate își dorește să aibă în interiorul ei un bun parcurs al activităților, trebuie să se respecte anumite funcții. Acestea au nevoie de un program de previziune având în vedere stabilirea rezultatelor finale, politica de orientare și coordonare a activității și prevederea problemelor ce pot apărea pe parcursul îndeplinirii și soluționării acestora. Colectivitatea trebuie să mai ia în seamă o anumită structură de organizare având ca scop determinarea activităților necesare îndeplinirii sarcinilor, punerea în ordine cronologică a acestora și gestionarea lor pe funcții și oameni. O bună coordonare dar și o mare implicare din partea funcțiilor superioare cât și a funcțiilor de execuție stau la baza unei bune comunicări în cadrul fiecărui grup, delegarea de autoritate între manager și salariați, selecția și pregătirea corespunzătoare a tuturor angajaților dar și transmiterea clară a opiniilor și programelor pentru a asigura eficacitatea coordonării. Antrenarea dar și funcția de evaluare-control reprezintă interesul salariaților dar și controlul direct la locul de muncă, verificarea înțelegerii cerințelor și modul cum acționează pentru realizarea lor încât și motivele abaterilor de la acestea. Aceste funcții stau la baza managementului unei întreprinderi, unde se întălnește cel mai des.
Orice grup de indivizi la nivelul unei întreprinderi are nevoie de organizare, de gestiune dar și de o conducere pe măsură, mai pe scurt, are nevoie de management. Managementul este important pentru o bună folosire a resurselor umane dar și materiale, acesta stând la baza creșterii economice, fiind un important factor de producție. Acesta este principalul mijloc de dezvoltare a societății dar reprezintă și o cale de rezolvare a problemelor alocate conducerii în urma tuturor schimbărilor din lumea modernă.
Exercitarea procesului de management presupune existența unor persoane care desfășoară activități specifice procesului de management, aceste persoane fiind denumite, manageri. Managementul este un element de nelipsit și de neînlocuit din orice domeniu de activitate, el fiind principalul mijloc de progres și prosperitate .
. Informația-definirea conceptului, clasificare
,,Poate că a propune o teorie a informației și a procesării ei seamănă puțin cu a construi o cale ferată transcontinentală. Poți să începi de la est, încercând să înțelegi cum pot agenții să proceseze ceva, și să te îndrepți către vest. Sau poți să pornești de la vest, încercând să înțelegi ce este informația, și să te îndrepți către est. Se speră că cele două linii se vor întâlni.”(John Barwise 1986)
În zilele noastre, informația este o resursă esențială în dezvoltarea societății. Aceasta este o comunicare, un mesaj, o veste, o știre privind caracterizarea unei anumite situații, fenomen sau proces economic, în scopul declanșării acțiunii. Fiecărei forme de organizare și structură specifică din cadrul unei societăti, i se adresează o anumită informație specifică. Pentru ca informația să fie eficientă, ideile transmise trebuie să fie reale, concise, precise, furnizate în timp util și să aibă o orientare prospectivă.
Având un caracter subiectiv, informația este existentă doar în situația în care aceasta este înțeleasă. Modul în care informația este percepută diferă de la persoană la persoană, pentru un receptor, aceasta poate fi o informație importantă, iar pentru alții poate fi doar o cantitate nesemnificativă de idei.
Pornind de la ideea că informația este una dintre cele trei forme de manifestare a materiei, părintele ciberneticii, Norbert Wiener nu a ajuns la o definiție amplă a infomației, ci la concluzia că ,,informația este informație, nici materie, nici energie”.
În urma definirii informației, desprindem următoarele caracteristici:
Este conținutul oricărei comunicări;
Este o resursă a organizațiilor și persoanelor fizice, devenind principala sursă de bunăstare a firmei și a individului;
Stă la baza unor noi ramuri economice, în dezvoltare rapidă;
Poate fi consumată în comun fără a se consuma.
Studiile arată că, cu cât putem transmite sau recepta mai multe informații esențiale și speficice domeniului, cu atât suntem pe drumul cel mai bun pentru o activitate prosperă în cadrul instituției.
Clasificarea informațiilor
După o primă clasificare, informațiile pot fi :
Informația orală reprezintă forma de transmitere directă prin contacte directe sau convorbiri telefonice între nivelurile ierarhice ale unei societăți. Aceasta prezintă un inconvenient în comparație cu informația scrisă, a unei lipse de precizări exacte în situațiile de ordine și decizii;
Informația scrisă este o elaborare completă a informației orale prin caietele de sarcini, circularele, notele de serviciu, evidența tehnico-operativă;
Informația audiovizuală are mai multe avantaje decat primele două. Afișele, graficele, schemele, radioul, televiziunea, cinematograful sunt doar câteva din elementele acestui tip de informație.
O a doua clasificare a informațiilor în ierarhia societăților, este după conținut:
Informația de bază referindu-se la problemele generale privind întreprinderea;
Informația profesionalizată cuprinzând totalitatea cunoștințelor privind strategia și tactica conducerii deținute de organele și posturile de conducere;
Informația curentă (operativă) cuprinde o serie largă de probleme: situația pieței, salarizare, posibilități și cerințe economice noi.
O a treia clasificare a informațiilor, din punct de vedere al conducerii:
Informații ale dirijării de perspectivă, vizând evoluția în timp a obiectivelor generale ale întreprinderii;
Informații necesare dirijării curente a activității, vizând corectarea abaterilor în urma realizării indicatorilor de program.
. Managementul informației
Managementul și informația sunt doi termeni cu direcții total diferite, dar există totuși un punct de mijloc unde acestea se suprapun. Managementul poate fi numit ca fiind o disciplină, iar informația este o sursă de cunoaștere a ceea ce înseamnă relațiile între emițător și receptor, o sursă de informare în conducerea unei întreprinderi. La baza conceptului managementului informației stă cunoașterea, care cu ajutorul factorului uman are loc procesul de prelucrare, transmitere și folosire a informației pentru o bună dezvoltare personală sau în luarea unor decizii într-o instituție.
Crearea și gestionarea informației joacă un rol foarte important în capacitatea de creștere a societății. În urma informațiilor de care dispune, întreprinderea are în vizor modificările survenite în mediul său intern și extern și prin suportul informațional poate lua decizii la toate nivelurile manageriale.
Managementul informației pornește de la ipoteza că dezvoltarea organizației este insoțită de o creștere considerabilă a activităților de conducere. Sistematizarea și amplificarea procesului de conducere se bazează pe urmatoarele elemente:
Reglementări procedurale – privitoare la conținutul și succesiunea activităților personalului cu scopul de a asigura realizarea unitară a muncii;
Metodele folosite în executarea activităților – bazate pe diferite mijloace (manuale, mijloace mecanizate);
Sistemele în rețea – ordinea în care se desfășoară principalele activități privind producția, desfacerea, finanțarea etc. Sunt scheme dinamice, care se actualizează mereu, ceea ce conferă structurii organizatorice o mare elasticitate, reducând la minimum obstacolele din calea realizării obiectivelor.
În cadrul managementului informației au loc următoarele tipuri de operațiuni:
Colectarea informațiilor. Indiferent de domeniul de activitate, o instituție sau orice grup de persoane din cadrul unei întreprinderii, trebuie să fie la zi cu toate noutățile ce țin de piață, cerințele pieței, concurență, legislație, considerații sociale și de mediu etc. Deoarece zilnic se primesc foarte multe informații, rapoarte, corespondență din interiorul sau exteriorul organizației, trebuie să se aibă un control asupra tuturor și să se țină în evidență doar acele materiale specifice mediului nostru;
Stocarea informațiilor este o a doua componentă a acestui management, ce reprezintă păstrarea de informații utile nouă pentru luarea unor decizii în actul de conducere. Există informații care nu sunt importante pentru respectivul punct de lucru, iar acestea se aruncă, dar cele utile se păstrează și se aplică atunci sau se transmit mai departe. În cazul în care există informații nesigure, acestea se păstrează, se verifică regularitatea lor și se împart pe diferitele secțiuni ale întreprinderii. Această stocare a informațiilor nu este una ușoară, deoarece personalul trebuie să fie foarte bine pus la curent cu probleme interne sau externe, cu cerințele respective pentru a știi cu exactitate ce este util sau nu;
Procesarea informațiilor presupune procesul de sintetizare și prelucrare în funcție de necesitățile instituției;
Accesul la informații este unul foarte ușor dacă acestea au fost stocate și bine organizate. Situația se îngreunează atunci când trebuie să găsim o informație anume, iar gestiunea este una foarte dezordonată. În instituțiile publice ar fi mult mai repede de accesat informațiile daca acestea sunt stocate pe fiecare departament;
Comunicarea informației reprezintă cheia spre o bună coordonare, fiind esențialul în management. Aceasta se poate realiza interpersonal, de la om la om, de la un serviciu la altul, prin telefon sau prin scris;
Folosirea informațiilor stă la baza activității. Informațiile devin inutile în urma colectării și stocării în situația în care se nu se știe cum să fie folosite.
Volumul informațiilor în management este din ce în ce mai mare și în consecință, ridică probleme privind culegerea, stocarea, prelucrarea și transmiterea lor.
Principiile managementului informației într-o instituție
Existența unei bune cunoașteri în cadrul unei instituții poate asigura îndrumarea sigură, autoritară și practică pentru administrarea informațiilor.
Princiipiile care stau la baza managementului informației cu privire la valori concrete și convingeri necesare îndrumării către realizarea viziunii stabilite sunt:
Informația de bună calitate este esențială pentru instituție;
Managementul informației constituie responsabilitatea tuturor angajaților;
Informația este pusă la dispoziția tuturor nivelurilor ierarhice;
Informația reprezintă o resursă strategică;
Informația reprezintă o parte integrantă în activitatea instituției.
De ce este necesar un management al informației? Răspunsul la această întrebare pleacă de la realitate și poate fi formulată în mai multe feluri:
Lumea este într-o continuă competiție, rezistând doar cei puternici, inclusiv din punctul de vedere al tehnologiilor informațiilor;
Oamenii sunt tot mai ,,pretențioși” dorind produse și servicii care înglobează tot mai multă informație, ei trebuie să fie în cunoștință de cauză pentru a ști ce să solicite.
Managementul informației este numit principala tendință a viitorului, deoarece reprezintă fundamentul pentru desfășurarea majorității activităților în instituții, de aceea un management eficient înseamnă un management al informațiilor actualizat periodic.
Capitolul 2. Sistemul informațional și sistemul informatic
2.1. Circulația informației
După cum am specificat la începutul lucrării, informația reprezintă unul din elementele principale într-o societate, aceasta desemnând totalitatea datelor care îi aduc întreprinzătorului un spor de cunoaștere în ceea ce privește direct și indirect organizația și ajută la demararea deciziilor și activităților din cadrul acesteia.
Deoarece informațiile sunt un rod important într-o societate, acestea trebuie să fie colectate, prelucrate și transmise, etape ce formează circulația informațiilor pentru fundamentarea deciziilor conducerii.
Colectarea informației necesită o bună cunoaștere a sursei de informare și se poate face intern sau extern, urmărind un anumit scop. Aceste surse pot fi reprezentate de întalniri de afaceri, cercetări de piață, baza proprie de date a instituției, programe de activitate, internetul, fișe. După colectarea informațiilor, acestea sunt supuse unor transformări, adică prelucrate și sunt transmise la nivel intern receptorului interesat de aceste informații. Acesta folosește infomațiile prelucrate într-o bună organizare și luare a unei decizii. Modalitatea și tactica punerii în practică a informațiilor reprezintă o cheie de succes în fiecare întreprindere, atâta timp cât acestea au în vizor cerințele pieței.
Acest ansamblu de etape, numit sistem, trebuie să fie continuu, rapid și în același timp trebuie să necesite cheltuieli reduse. În cazul unei instituții, aceste etape sunt creierul, coarda vocală, aerul, care ajung la urechea și creierul receptorului care le folosește pentru buna funcționare.
Ținând cont de piramida ierarhică a unei întreprinderi, informația poate circula pe diferitele niveluri ierarhice ale piramidei, de la vârful acesteia spre bază sau invers și între cadrele de conducere de pe același nivel ierarhic.
Raportându-ne la piramida ierarhică, informațiile pot fi verticale, orizontale sau oblice. Informațiile verticale circulă dinspre vârful piramidei spre baza acesteia, mai fiind numite informații descendente, sau de la baza piramidei spre vârful acesteia, mai fiind numite informații ascendente. Informațiile oblice constituie o suprapunere ale celor anterioare și se stabilesc între nivelurile ierarhice diferite între care nu există relații de subordonare.
2.2. Sistemul informațional și fluxul informațional
Sistemul informațional este considerat ,,sistemul circulator” al unei instituții deoarece el oferă informația necesară pentru stabilirea și îndeplinirea tuturor obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților din cadrul acesteia pentru o bună funcționare.
Datele, informațiile, fluxurile și circuitele informaționale, procedurile și mijloacele de tratare a informațiilor constituie sistemul informațional care prelucrează și vehiculează noile informații, cu scopul de a stabilii și de a realiza obiectivele întreprinderii.
Se spune că, structura oraganizatorică este în strânsă legatură cu sistemul informațional deoarece, cu cât sistemul osos al întreprinderii este mai stabil și bine conturat, cu atât sistemul circulator al acesteia este mai eficient.
La nivelul oricărei întreprinderi sistemul informațional face legătura între sistemul de conducere și sistemul de execuție și pune în aplicare următoarele activități:
Achiziționarea informațiilor;
Prelucrarea acestora în scopul asigurării informațiilor utile în procesul de decizie;
Trasferul acestora către sistemul de execuție;
Efectuarea controlului și urmăririi respectării deciziilor.
Activitățile din cadrul acestui sistem, împreună cu persoanele care duc la finalizarea acestor operațiuni, fac sistemul informațional unul care pune bazele unei bune coordonări și unui bun rezultat al activităților din cadrul instituției.
Între sistemul informațional și sistemul de conducere există o legătură strânsă, depinzând una de cealaltă. Funcțiile de conducere trebuie în permanență să pună la dispoziția sistemului informațional materie primă (informații), pe când acesta trebuie să ofere în schimb bazele luării unor bune decizii.
Sistemul informațional reprezintă un element care influențează atât nivelul de conducere dar și nivelul de subordonare, prin deciziile superiorilor și schimbările de plan care le revin subordonaților pentru a le pune în practică. Aceștia trebuie să fie preventivi pentru orice schimbare, în orice moment, să fie capabili să respecte cerințele care vin odată cu sistemul informațional.
Pentru o bună organizare a sistemului informațional, acesta trebuie să îndeplinească funcția decizională care asigură informațiile necesare luării deciziilor, funcția operațională prin care se asigură operaționalizarea deciziilor și metodelor manageriale, funcția de documentare care asigură îmbogățirea cunoștințelor și pregătirii profesionale a salariaților și în ultimul rând funcția educațională.
O informare completă și de calitate poate fi realizată decât în cadrul unui sistem informațional adecvat .
Componentele sistemului informațional
Sistemul informațional al unei întreprinderi este alcătuit din strânsa legatură a elementelor compenente ale acestuia:
Date și informații
Prin dată se înțelege descrierea cifrică, procese sau fapte referitoate la interiorul sau exteriorul întreprinderii care stau la baza formării informației.
Din prelucrarea datelor se obțin informațiile, care trebuie să fie actuale și clare cu scopul de a ajunge la motivul prelucrării datelor.
Circuite și fluxuri informaționale
Circuitul informațional se referă la traseul pe care îl parcurge informația de la emițător la receptor, putând lua naștere în interiorul întreprinderii dar și în exteriorul acesteia.
Volumul de informații care parcurge circuitul informațional, raportat la lungimea, viteza de deplasare, intervalul de timp a acestuia, reprezintă fluxul informațional.
După cum am discutat mai devreme, după direcția de vehiculare a informațiilor, acestea pot fi verticale, orizontale sau oblice, iar după frecvența producerii pot fi periodice sau ocazionale.
Fig. 1. Fluxul informațiilor
Informațiile verticale asigură un flux normal în ceea ce privește planificarea, organizarea, coordonarea și controlul activităților între posturi sau compartimente aflate pe niveluri ierarhice diferite, în doua direcții, descendent și ascendent. Informațiile descendente asigură o legătură continuă între coordonatori și executanți în ceea ce privește informațiile de organizare, programare și alte instrucțiuni. Informațiile ascendente asigură un curs invers, referindu-se la analiza gradului de realizare a sarcinilor, verificarea punerii în practică a deciziilor, sugestiile și propunerile salariaților.
Invers celor verticale, sunt informațiile orizontale care se stabilesc între posturile sau compartimentele de pe același nivel ierarhic cu referire la punerea în practică a deciziilor, planurilor și programelor de lucru.
Informațiile de tip oblic se stabilesc între posturi sau compartimente diferite, dar între care nu există relație de subordonare și apar pe perioade scurte de timp.
Informațiile pot fi transmise periodic , adică acestea se repetă la anumite intervale de timp (săptămânal, lunar, trimestrial, anual) și mai pot fi transmise ocazional stabilite cu o frecvență aleatorie.
Proceduri informaționale
Totalitatea elementelor prin care se stabilesc modalitățile de culegere, înregistrare, transmitere, prelucrare și arhivare a diferitelor tipuri de infomații constituie procedurile informaționale.
Pentru ca acestea să ducă la bun sfârșit efectuarea operațiilor, trebuie să aibă un caracter detaliat, un grad ridicat de formalizare și să fie prelucrate cu ajutorul unei metode sofisticate.
Mijloace de tratare a informațiilor
Totalitatea elementelor tehnico-materiale, de la un simplu creion până la un calculator, reprezintă mijloace de tratare a informațiilor pentru culegerea, înregistrarea, transmiterea, prelucrarea și stocarea acestora.
Aceste mijloace pot fi manuale, adică creion, pix, mașină de calcul manual, mai pot fi mecanizate din care fac parte echipamentele mecanografice, fiind pe cale de dispariție și mijloace automatizate printre care enumerăm computerele și serverele.
Toate aceste componente duc la o bună cunoaștere a cerințelor mediului din care face parte întreprinderea și a stării resurselor proprii.
2.3. Sistemul informatic
În noua societate informațională, managementul și administrarea informațiilor devine o activitate primară, care influențează în mod direct evoluția societății în toate aspectele sale. Din această cauză trebuie identificate noi forme, tehnologii și metode digitale. Necesitatea comunicării textelor de orice fel create și stocate în formă electronică a condus la apariția unor instrumente software specializate care asigură corecta gestiune a acestora și pune la dispoziție informații despre cine a produs datele, cine a modificat, unde este stocat etc. Intrumentele dedicate sistemului informatic s-au dezvoltat, devenind frecvent utilizate în diverse instituții. Dezvoltarea conținutului digital și crearea a numeroase componente digitale ca și nevoia de a regăsi datele stocate electronic au dus la crearea altor instrumente informatice orientate către managementul informației.
Sistemul informațional cuprinde sistemul informatic deoarece transferul de date și informații se poate face pe cale electronică prin intermediul unei rețele de calculatoare. Toate aceste elemente implicate în acest proces de prelucrare și transmitere a datelor pe cale electronică reprezintă sistemul informatic.
Acest sistem este un ansamblu de proceduri și echipamente electronice care permit prelucrarea automată a datelor și obținerii de informații. Este alcătuit din calculatoare, date prelucrate, componente hardware, componente software, teorii ce stau la baza algoritmilor de prelucrare.
Mai concret, sistemul informatic este procesul prin care informația se prelucrează într-o formă digitală. Acest concept ajută la procesul de fundamentare al aplicațiilor comerciale, la luare unor decizii, la crearea unui avantaj strategic față de concurență, influențează productivitatea angajaților și relația cu clienții.
În ceea ce privește relația dintre sistemul informatic și organizația respectivă, acesta asigură infrastructură informațională internă și externă, prin eficiența operațională, un management eficient și avantaj competițional. Acesta mai poate reprezenta un suport în cadrul organizației asigurând creșterea cifrei de afaceri, îmbunătățirea structurii organizaționale, desfășurarea proceselor economice și elaborarea strategiilor de management.
Stând la gaza oricărei instituții, sistemul informatic devine componenta de bază a succesului. Folosirea internetului la nivel organizațional local sau global este un atuu în dezvoltarea organizațiilor, reprezentând un mijloc principal de comunicare, necesitând costuri mai mici, forța de muncă din orice parte a globului, promovarea pe o distanță mai largă.
Importanța sistemului informatic reprezintă în principal înțelegerea, responsabilitatea și adaptarea persoanelor din conducere sau celor din subordine la societatea informațională globală. Acesta fiind una dintre cele mai importante resurse ale organizației, o cale de dezvoltare de produse și servicii și o bază de informații care stau la baza luării unei decizii în cadrul societății.
Capitolul 3. Studiu de caz: Ministerul Tineretului și Sportului
3.1. Ministerul Tineretului și Sportului
Începând cu data de 19 ianuarie 2013, prin publicarea H.G. nr. 11/09.01.2013 în Monitorul Oficial nr. 42 din 19.01.2013, Autoritatea Națională pentru Tineret și Sport se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale înființându-se Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Sediul principal al MTS se află în Municipiul București pe strada Vasile Conta nr 16 Sector 2.
Printre obiectivele strategice ale MTS regăsim:
Elaborarea politicilor și măsurilor privind atragerea Fondurilor Europene
Întărirea disciplinei economico-financiare
Elaborarea politicilor de personal
Elaborarea politicilor privind descentralizarea
3.1.1. Principalele atribuții ale
Ministerului Tineretului și Sportului
Prin natura sa, Ministerul Tineretului și Sportului, are scopul de a performa în domeniile sportului și tineretului, pentru acest lucru ministerul are o gamă vastă de atribuții generale.
Potrivit prevederilor legale pentru desfășurarea activităților de tineret și sport, MTS asigură administrarea bunurilor proprietate publică și privată în mod direct și prin unitățile din subordine.
Punerea în aplicare a Programului de Guvernare în domeniul tineretului și sportului se realizează prin funcționarea MTS, acesta propunând Guvernului politici în aceste domenii.
Pentru realizarea obiectivelor strategice propuse, MTS inițiază, elaborează și avizează proiecte de acte normative, după caz acesta colaborează cu celelalte ministere și organe de specialitate, toate instituții publice și persoane juridice române sau străine.Totodată are responsabilitatea de a aplica și de a controla respectarea actelor normative și legilor din domeniul de activitate.
Ministerul Tineretului și Sportului are obligația de a reprezenta statul român atât pe plan intern cât și pe plan internațional în domeniul de activitate, dar și să asigure respectarea acordurilor internaționale precum și promovarea de noi acorduri.
Fiind un organ de specialitate al administrației publice centrale, pe lângă atribuțiile cu caracter general, acesta exercită și atribuții specifice. În colaborare cu persoane juridice sau fizice autorizate, elaborează și fundamentează analize, studii și prognoze privind problemele tineretului pentru o mai bună politică guvernamentală.
Pentru participarea directă la manifestări din domeniul de activitate și peste hotare, acesta organizează activități de profil cu caracter național și internațional. În acest sens MTS este răspunzător de stabilirea de contacte la nivel internațional cu organisme și instituții similare.
În scopul atingerii obiectivelor propuse, ministerul sprijină și colaborează cu structurile de tineret constituite legal, elaborează programe în scopul finanțării acțiunilor proprii dar și avizează și autorizează desfășurarea activiăților de tineret din bazele proprii. Prin amenajarea spațiilor și imobilelor din domeniul public, înființează noi centre de tineret, implementând strategia de extindere și dezvoltare ale caselor de cultură studențești.
Ministerul Tineretului și Sportului sprijină și stimulează creativitatea tinerilor și studenților prin acordarea de asistență de specialitate în vederea elaborării unor proiecte și programe care au ca obiective impulsionarea participării studenților sub diverse forme dar și pregătirea și perfecționarea profesională a acestora. Acțiunile de tineret se pot finanța din veniturile proprii realizate, donații și sponsorizări dar și fondurile alocate de la bugetul de stat în acest scop.
Pentru o bună desfășurare a programelor de tabere, MTS asigură administrarea centrelor de agrement elaborând regulamentul de organizare și funcționare a acestora. În vederea asigurării de condiții optime de cazare și masă, ministerul elaborează strategie de reabilitare și de extindere a centrelor de agrement și acreditează pentru organizarea de tabere de copii, studenți și tineri, persoane fizice și juridice.
În îndeplinirea obiectivelor propuse, absorbția de fonduri europene în domeniul tineretului și sportului reprezintă o latură importantă, MTS fiind direct răspunzător de accesarea acestora. În calitate de gestionar, beneficiar sau partener, ministerul gestionează fonduri publice sau fonduri atrase de la organisme de finanțare internă sau internațională pe care le alocă susținerii structurilor neguvernamentale de tineret.
În vederea finalizării programului ,,Youth in Action“, ministerul conlucrează cu Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.
Activitatea sportivă este direct subordonată MTS-ului, acesta fiind cel care organizează activități sportive, recunoaște existența unor noi ramuri de sport dar promovează și programele de sport, gestionând fondurile publice și fonduri atrase pe care le alocă federațiilor sportive naționale. În conformitate cu normele Uniunii Europene, stabilește politicile și strategiile naționale în domeniul sportului, evaluând impactul proiectelor care se vor desfășura în România la nivelul federațiilor sportive naționale și cluburilor sportive.
3.1.2. Structura organizatorică
Personalul Ministerului Tineretului și Sportului este compus din demnitari și înalți funcționari publici, funcționari publici cu funcții publice generale sau specifice, și din personal contractual. Ministerul stabilește structura organizatorică, numărul de posturi și regulamentul de funcționare și organizare ale unităților de management, numind personalul acestora în condițiile legii. Tot în atribuțiile ministrului regăsim organizarea de birouri, compartimente sau colective temporare cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobate.
Ministrul stabilește numărul necesar de posturi pentru fiecare compartiment din structura organizatorică dar nu mai mult de 202 pentru aparatul propriu excluzând demnitarii și posturi aferente cabinetului ministrului.
În raporturile cu celelalte autorități, ministrul este reprezentantul legal al MTS-ului atât pe plan intern cât și pe plan internațional. În exercitarea atribuțiilor sale, ministrul emite ordine și instrucțiuni și îndeplinește funcția de ordonator principal de credite, fiind cel care exercită funcția de conducere. Acesta este ajutat în activitatea de conducere de 2 secretari de stat și un subsecretar de stat.
Funcțiile de secretar de stat și subsecretar de stat sunt funcții de demnitate publică și îndeplinesc atribuțiile stabilite prin ordin al ministrului.
În organigrama Ministerului Tineretului și Sportului se regăsește un secretar general și doi secretari generali adjuncți, înalți funcționari publici. Prin ordinea ministrului tineretului și sportului se deleagă atribuțiile ce trebuiesc îndeplinite de către secretarul general și secretarii generali adjuncți prevăzute de asemenea de Legea nr. 90/2001.
Ca organ consultativ regăsim Consiliul Național pentru Tineret și Consiliul Național pentru Sport. Întreaga sa activitate este direct coordonată de către ministru, acesta stabilind componența, regulamentul de funcționare și organizare, dar și datele de întrunire pentru dezbaterea problemelor specifice.
Un alt organ consultativ este Colegiul Ministerului, ministrul având aceleași atribuții ca și în cazul Consiliului Național pentru Tineret și Consiliul Național pentru Sport, în cazul acesta ministrul ocupând și funcția de președinte al Consiliului Ministerului.
Respectând legea în vigoare, ministrul poate delega unele dintre atribuțiile sale secretarilor de stat, subsecretarului de stat sau altei persoane desemnate de acesta.
Structura organizatorică a Ministerului Tineretului și Sportului se poate vedea la 3.2.2. Circulația informației în Ministerul Tineretului și Sportului
3.1.3. Unitățile care funcționează în subordinea
Ministerului Tiniretului și Sportului
Prin ordin al ministrului se stabilesc atribuțiile, sarcinile și răspunderile instituțiilor din subordinea MTS-ului, dar și numărul maxim de posturi, statele de funcții și structura organizatorică.
Având personalitate juridică, Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret (DJST) respectiv Direcția pentru Sport și Tineret (DST) a Municipiului București se organizează și funcționează ca servicii publice deconcentrate ale MTS-ului, fiind finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Atribuțiile acestora se regăsesc în Hotărârea de Guvern nr.776/2010 privind organizarea și funcționarea Direcțiilor Județene pentru Sport și Tineret respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București.
Printre instituțiile publice ale Ministerului Tineretului și Sportului regăsim casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc ,,Tei”, desfășurându-și activitatea conform Hotărârii de Guvern nr. 801/2004.
Cluburile sportive sunt instituții publice cu personalitate juridică de drept public ale MTS-ului. Principalul obiect de activitate este reprezentat de promovarea mai multor discipline sportive și spiritului de fairplay, realizarea de performanțe sportive, acestea realizându-se prin pregătirea și participarea la competiții sportive interne și internaționale.
Pentru pregătirea loturilor naționale și olimpice precum și organizării competițiilor sportive la nivel național și internațional, MTS are în subordinea sa complexele sportive naționale. În subordinea MTS-ului se regăsește Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și are ca obiect de activitate formarea, perfecționarea și promovarea antrenorilor și a altor specialiști din domeniul sporturilor. Pentru conservarea, achiziționarea, cercetarea și expunerea colecțiilor de bunuri din domeniul sportului și educației fizice, MTS are în subordinea sa Muzeul Sportului cu sediul în Municipiul București.
Direcțiile Ministerului Tineretului și Sportului
Aparatul central al Ministerului Tineretului și Sportului, funcționează cu ajutorul direcțiilor generale, de tineret și sport. Direcțiile generale sunt direcțiile suport ale acestei instituții, acestea facilitând desfășurarea activității ministerului. Printre acestea putem să enumerăm direcții precum: Direcția Politici Economice, Direcția Juridic, Contencios și Politici de Personal, Direcția Investiții și Achiziții Publice. Directiile de sport sunt direcții principale, acestea vizând întreaga activitate a ministerului pe latura sportivă.
Direcția Structuri și Instituții Publice pentru Sport (DSIPS) este una din direcțiile ministerului pentru latura sportivă, aceasta contribuind la realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare, specifice domeniului său de activitate. Această direcție în limitele sale de competență, coordonează, supraveghează și controlează activitatea în domeniul sportului, a Direcțiilor Județene pentru Sport și Tineret și a Municipiului București, Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și Muzeului Sportului, dar și analizează și avizează bugetele de venituri și cheltuieli și repartizarea pe trimestre a fondurilor din bugetul ministerului pentru DJST, CNFPA, MS.
Direcția Strategii și Politici U.E. în domeniul Sportului și Programul Pierre de Coubertin este parte a aparatului central al Ministerului Tineretului si Sportului, având ca principal atribut implementarea Programului Operațional Pentru Sport. Aceasta susține și încurajează realizarea de competiții sportive pentru copii și juniori, precum și ale persoanelor cu dizabilități în baza proiectelor și programelor susținute de federații. Planul de acțiune ,,Pierre de Coubertin” sprijină activitatea sportivă din Romania, bazându-se pe mai mulți piloni: lupta împotriva dopajului, schimbul de experiențe, înființarea unor comitete europene pentru dialog social-sprijin acordat angajatorilor și salariaților, etc.
Direcția Politici, Strategii și Performanță Sportivă (DPSPS) contribuie la realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare. În colaborare cu direcțiile de specialitate elaborează strategia de organizare și dezvoltare a activității de educație fizică și sport din România. Are dreptul de a analiza propunerile pentru organizarea de competiții sportive, dar și diferitele solicitări venite din partea federațiilor sportive și propunerile în legătură cu cererile privind înființarea, schimbarea de denumire sau desființarea cluburilor sportive.
Direcția Tabere și Agrement (DTA) colaborează cu toate compartimentele funcționale din cadrul MTS-ului. DTA are în subordinea sa toate direcțiile județene pentru sport și tineret, administrând toată rețeaua de Centre de Agrement. Întregul set de acțiuni al direcției se focusează pe intervalul de vârste 16-35 de ani, organizând programe de tabară atât în locațiile proprii dar și în locații private. În ceea ce privește un program de tabară, DTA este instrumentul care planifică, organizează, verifică dar face și decontul acesteia.
Direcția Programe și Activități pentru Studenți (DPAS) este una din direcțiile destinate tineretului. Această direcție are o gamă vastă de atribuții, practic reprezentând latura studențească și nevoile acesteia. În cadrul acesteia sunt concepute programe de tabere studențești. DPAS are în subordine toate Casele de Cultură Studențești, axându-se foarte mult pe elaborarea de studii și cercetări, analize și prognoze privind problematica studențească. Pentru promovarea educației studenților, desfășoară parteneriate cu Universitățile din România, organizează și inițiază dezbateri, conferințe și alte tipuri de acțiuni în vederea optimizării fluxului informațional.
Direcția Programe și Proiecte pentru Tineret (DPPT) își are obiectul de activitate în zona de tineret. În vederea susținerii și promovării tinerilor, direcția colaborează cu organizațiile de și pentru aceștia, pentru elaborarea documentelor de politici și strategii în acest domeniu. DPPT participă activ la implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor din cadrul acestei ramuri.
3.2. Informația în cadrul
Ministerului Tineretului și Sportului
În cadul instituțiilor publice, un rol important în activitatea lor îl reprezintă modul în care informația este primită, percepută, gestionată și modul în care aceasta este pusă în aplicare.
Informația reprezintă rezultatul procesării unei cantități de date după anumite criterii având un caracter subiectiv, practic pentru o persoană poate reprezentă un real ajutor, în timp ce pentru o altă persoană nu reprezintă decât o cantitate de date fără nici un înțeles.
La baza comunicării într-o instituție public regăsim datele și informațiile, elemente ale sistemului informațional, acestea însoțind activitatea instituțiilor și contribuind la realizarea în bune condiții ale acesteia.
Ca în orice instituție publică, și în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului informația reprezintă punctul cheie al activității acesteia. Departamentele ministerului interacționează atât pe plan intern între funcțiile de conducere și cele de execuție, dar și pe plan extern cu alte instituții publice și diverși terți. Informația pe plan intern reprezintă datele care circulă în cadrul ministerului atât între direcțiile din aparatul central (între Direcția Tabere și Agrement și Direcția Programe și Proiecte pentru Tineret) dar și între Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, complexele sportive naționale, cluburile sportive și restul institituțiilor publice subordonate MTS-ului. Pe lângă fluxul de informații interne, activitatea ministerului se desfășoară și pe baza informațiilor din planul extern. În acest context putem să precizăm relațiile stabilite între Minister și alte instituții publice sau diverși terți, de exemplu Ministerul Afacerilor Externe, diverși agenți economici privați din întreaga Românie dar și persoane fizice.
În cadrul Ministerului Tineretului și Sportului regăsim informații orale, scrise dar și audiovizuale. Informațiile orale sunt informațiile care sunt transmise de directori către personalul de execuție dar și invers, și reprezentanții legali ai ministerului cu alte instituții publice sau persoane fizice sau juridice, prin contactul direct sau telefonic. Informațiile orale se bazează pe acele informații de natură generală printre care putem enumera: anumite sugestii făcute de către personalul ministerului pentru buna desfășurare a activității, răspunsul destul de vag asupra unor probleme ridicate la nivel instituțional sau de către diverse persoane fizice sau juridice (informațiile transmise telefonic publicului larg despre desfășurarea unor activități specifice: program pentru înscrierea în cadrul unei tabere, programul de desfășurare al unei activități sportive, detalii economice privind licitațiile publice).
Informațiile concrete sunt reprezentate de transpunerea informațiilor orale în informații scrise, printr-un document oficial. În cadrul MTS-ului informația scrisă se regăsește în documente oficiale, fiind transmise în mediul online prin intermediul e-mail-ului, prin intermediul Poștei Militare și diverși agenți de curier dar și prin intermediul fax-ului. Aceste documente scrise stau la baza unor cereri de repartizare loturilor în tabere, cereri de înființare a unor cluburi sportive, cereri de finanțare pentru modernizarea centrelor de agrement, cereri de finanțare pentru anumite poiecte de tineret și studenți și răspunsul ministerului la acestea, anumite directive interne, comunicate de presă referitoare la activitatea ministerului transmise cu ajutorul mediului online. La baza tuturor activităților din cadrul ministerului stau informațiile, acestea fiind punctul de plecare al activităților sportive de tineret cât și pentru departamentele suport al instituției. Aceste informații se regăsesc în planul de achiziții, calendarul de activități, note de fundamentare, deschideri bugetare, note de comandă.
Informațiile audiovizuale se regăsesc prin informațiile primite și transmise de către MTS. Acestea sunt folosite pentru prezentarea raportului de activitate anual cu ajutorul reprezentațiilor grafice. Pentru o bună publicitate a unui eveniment organizat de MTS se apelează la diferite măsuri de marketing, ca de exemplu folosirea de afișe publicitare (acest tip de informații s-au regăsit pe afișe ce promovau: Târgul Național de Tabere, Concursul Național de Proiecte pentru Tineret). Tot ca o măsură de marketing a fost decizia de a furniza informații către publicul larg cu privire la Târgul Național de Tabere, Tabăra Olimpicilor, competițiile sportive interne, evenimentele la care participă reprezentanți ai ministerului etc, prin intermediul radioului. Audiovizualul este unul din canalele de comunicare prin care informația este ușor de transmis dar și de înțeles. Evenimentele desfășurate de MTS precum conferințe naționale, deschideri oficiale, inaugurări ale diferitelor obiective ce fac parte din subordinea ministerului (noua sală de atletism de la Lia Manoliu) au fost transmise pe calea audiovizualului.
3.2.1. Rolul informației în luarea unei
decizii de calitate
Pentru o bună transmitere a informațiilor, cele mai multe documente sunt redactate după un tipar, astfel se încearcă evitarea de neînțelegeri. Pentru ca o informație să fie transmisă eficient se pune accentul pe corectitudinea gramaticală a acesteia, cel care o întocmește fiind direct răspunzător de redactarea acesteia. Un alt criteriu de redactare al unei adrese este reprezentat de simplitatea si obiectivitatea ei deoarece prin intermediul documentelor trebuiesc transmise strict informațiile folositoare.
Calitatea comunicării în cadrul relațiilor dintre direcțiile ministerului și instituțiile subordonate și nu numai, este dată și de timpul de răspuns al unei adrese. De obicei în adresa inițială este specificat timpul de răspuns. De exemplu, atunci când se redactează o adresă prin care se cer informații despre locurile de cazare disponibile dintr-un anumit centru de agrement, aceștia au obligația să ofere un răspuns în ziua respectivă până la terminarea programului de lucru. Orice perioadă ce depășește acest timp duce la îngreunarea comunicării informațiilor dintre instituții.
Informațiile ce sunt transmise trebuie să fie reale și actuale, de cele mai multe ori adresa este însoțită de o anexă în care sunt prezentate detalii despre informațiile transmise. În cazul în care apar neînțelegeri în urma citirii documentului este de preferat ca cel care a trimis informațiile să își ofere disponibilitatea pentru oferirea de informații suplimentare.
Calitatea informației este dată și de modul prin care este aceasta transmisă. Pentru ca o informație să fie transmisă eficient, este preferabil să se utilizeze mijloacele de transmitere online sau fizice. La transmiterea informațiilor pe cale orală pot apărea diferite neînțelegeri deoarece informațiile nu sunt stocate.
Pentru creșterea eficienței procesului de comunicare, toate documentele întocmite de Ministerul Tineretului și Sportului sunt redactate după un tipar specific (cerere de concediu de odihnă, note de fundamentare, referate de transport, raport de activitate). Atât aparatul central cât și instituțiile subordonate acestuia sunt obligate să utilizeze formatul conceput de Minister.
Prin înregistrarea tuturor documentelor ce conțin informații se realizează o transparență a acestora, astfel în registrul direcției respective se înregsitrează cine a trimis informația, cum a trimis informația, cui îi este adresată aceasta, numele documentului, data și ora sosirii acesteia.
Calitatea informației reprezintă pionul principal în realizarea unei bune comunicări respectiv în desfășurarea în bune condiții a activităților ministerului.
În momentul în care se primesc mai multe informații, acestea sunt analizate mai întâi de consilierii direcției, iar cele care par relevante sunt transmise directorului pentru o analiză mai amănunțită.
Calitatea deciziei este direct proporțională cu calitate informației. Având la îndemână informații concrete, reale și de actualitate, cei care au puterea de decizie pot lua o hotărâre în cunoștință de cauză.
Pentru ca informațiile importante să fie transmise, întreg Ministerul este împărțit pe departamente, fiecare departament având angajați cu experiență pe domeniul respectiv. Cum o informație importantă este eficientă dacă ajunge când și unde trebuie, fiecare funcție de conducere, de la Ministru până la Directori, are în subordinea sa mai mulți consilieri. De exemplu, la începutul fiecărei luni în cadrul Direcției Tabere și Agrement este programată o ședință cu toți angajații pentru a se discuta planul de activitate, probleme ce sunt întâmpinate, dar și pentru analizarea unor situații și luarea celor mai bune decizii. În cadrul acestei ședințe pentru o bună eficiență a derulării calendarului de activități, sunt atent alese informațiile ce pot reprezenta un real ajutor.
În cazul în care apar neînțelegeri între Ministru, Secretarul de Stat, Secretarul General și directorii de direcții, aceștia se întrunesc pentru dezbaterea speței, scopul acestei întâlniri fiind bunul mers al lucrurilor.
Respectând toate aceste criterii de transmitere a informațiilor putem vorbii despre o eficiență reală în procesul de comunicare al ministerului cu restul partenerilor.
Stând la baza celor mai bune decizii, informația trebuie să fie de bună calitate, să fie reală și de actualitate.
3.2.2. Managementul informației
în Ministerul Tineretului și Sportului
Pentru atingerea obiectivelor propuse la nivelul ministerului este foarte important ca informațiile să fie gestionate concis, precis, furnizate în timp util și să aibă o orientare exactă, toate acestea fiind caracteristici ale unui management informațional corespunzător.
Relațiile bazate pe trasmiterea de informații intern sau extern au făcut ca acțiunile din cadrul MTS-ului să aibă o evoluție ascendentă, rezultat al unui management informațional adecvat.
Informația reprezintă atât în Ministerul Tineretului și Sportului cât și în orice instituție publică punctul de plecare al oricăror acțiuni desfășurate în cadrul acestora. Primul pas pentru utilizarea informației este colectarea. În cadrul MTS-ului, fluxul de informații este unul foarte mare, acesta primind informații prin mai multe căi de informare. Informațiile venite din exteriorul aparatului central le regăsim la registratura ministerului. Orice document ce are ca destinație una dintre direcțiile ministerului trebuie depusă în cadrul acesteia. Pentru a înțelege cât de mare este fluxul de informații primite de către Ministerul Tineretului și Sportului, putem să luăm un exemplu concret: de la începutul anului 2015 până în luna mai, au fost colectate de către registratură un număr de peste 4.000 de documente. În cadrul MTS-ului documentele transmise către alte direcții prin intermediul fax-ului ne oferă siguranța că informația ajuns acolo unde ne dorim și cunoaștem datele exacte ale primirii acesteia. Deșii este o cale de primire a informațiilor destul de rapidă și sigură, aceasta este destul de puțin utilizată la nivelul ministerului, personalul acestuia preferând celelalte căi de transmitere a informației din cadrul acestuia (registratura, e-mail). Prin folosirea platformei webmail „ www.stsmail.ro „ avem garanția că documentele transmise prin e-mail ajung la Minister, iar cel care trimite mail-ul respectiv, poate sesiza ora citirii acestuia. Aceasta cale este cea mai utilizată de către MTS atât cât pentru informațiile din exterior, dar și pentru informațiile din interior. Întrucât e-mail-ul este cel mai folosit mijloc de transmitere a informațiilor, cele de interes general sunt atașate de către departamentul de comunicare tuturor angajaților instituției pe mail-ul de servici. Pe parcursul unui an de zile, pe mail-ul unei singure direcții din cadrul ministerului, au fost primite circa 1000 mail-uri.
Fig 2. Imagine platfomă webmail MTS – Direcția Tabere și Agrement
‚, www.stsmail.ro „
Atunci când volumul de informații (documente, cataloage, afișe, flyere) este foarte mare, este folosită Poșta Militară. Aceasta este subordonată MTS-ului, fiind o instituție publică de stat ce are ca domeniu de activitate curieratul în folosul ministerului.
Următorul pas în managementul informației este stocarea acesteia dar și sortarea. Datorită faptului că ministerul primește un flux mare de informații într-un timp scurt, personalul acestuia trebuie să decidă care dintre informații reprezintă un real interes și trebuiesc stocate în funcție de departamenul cărora sunt destinate. Toate informațiile primite prin intermediul mail-ului sunt stocate automat pe această platformă online. Cele mai importante dintre acestea sunt printate de către angajații direcției și înregistrate în cadrul acesteia pentru utilizarea lor în realizarea activităților specifice. Informațiile sosite prin intemediul fax-ului, registraturii, Poștei Militare sunt păstrate pentru o scurtă perioadă de timp, doar cele necesare fiind stocate în cadrul direcției. Ordinea procesării informațiilor se realizează în funcție de calendarul de activități al ministerului. Orice informație care este considerată folositoare este analizată și dezvoltată de către personalul responsabil de proiectul respectiv. Procesarea informațiilor este realizată de către consilierii și inspectorii de specialitate, în strânsă legatură cu funcțiile de conducere ale ministerului. În anumite situații, fiind vorba despre proiecte foarte mari, procesarea informațiilor se face în colaborare cu alte instituții prin intermediul parteneriatelor. Prioritatea ministerului fiind dezvoltarea de mari proiecte în domeniile de tineret și sport, colaborează cu alte instituții publice: Ministerul Dezvoltării Regionale, Autoritatea Națională pentru Turism dar și cu structuri din cadrul Uniunii Europene. Din punct de vedere al organizării și stocării informațiilor , MTS are un atuu deoarece toate informațiile stocate sunt structurate pe departamente fiind mult mai ușor de accesat. Printre avatajele oferite de structurarea pe departamente ale informațiilor regăsim un nivel ridicat de securitate al acestora deoarece doar angajații din cadrul direcției respective le poate utiliza. În cazul în care o direcție dorește o informație din cadrul altei direcții, este necesară redactarea unei adrese scrise către direcția respectivă specificând motivul cererii. Accesul la informații de către personalul ministerului este unul foarte ușor deoarece instrumentele de stocare sunt accesibile nefiind nevoie de competențe speciale pentru utilizarea acestora. Informațiile de interes general și interes public sunt publicate pe site-ul ministerului dar și pe pagina oficială de facebook fiind la îndemâna oricărui cetățean. În situația în care o persoana fizică sau juridică dorește informații speciale, acestea se pot adresa doamnei Ministru prin programul de audiențe.
Indiferent de domeniul de activitate, cheia succesului este reprezentată de modul în care este comunicată informația. Așa cum am precizat anterior, comunicarea în cadrul ministerului se realizează prin e-mail-uri, fax, Poșta Militară, cea mai folosită fiind cea online. Pentru comunicarea între direcții este folosită centrala telefonică, fiecare birou având nu număr rapid de apelare. Direcțiile având sediul de desfășurare al activităților în cadrul aceleași clădiri, este folosită și comunicarea interpersonală. În funcție de gradul de folosire al informațiilor și contextul în care acestea sunt folosite, putem să stabilim importanța lor. În urma rezultatelor activităților din cadrul MTS-ului putem să afirmăm că managementul informației a fost bine planificat. Activitatea ministerului se bazează pe informațiile interne dar și externe deoarece multe dintre proiectele desfășurate au luat naștere în urma solicitărilor primite de direcțiile ministerului. Întregul calendar de activități al ministerului pentru anul 2015 a fost stabilit în funcție de informațiile referitoare la buget, acesta gestionându-l ca atare.
Faptul că proiectele Ministerului Tineretului și Sportului au fost derulate conform calendarului de acțiuni, denotă că la baza managementului informației stă o bună strategie a resurselor, o strictă responsabilitate a angajaților, o gestionare a informației pe toate nivelurile ierarhice.
În activitatea pe care o desfășoară, Ministerul Tineretului și Sportului se bazează foarte mult pe sistemul informatic. Pentru realizarea în bune condiții al acestui sistem, în patrimoniul ministerului regăsim ca instrumente de lucru laptop-uri, calculatoare, imprimante, scanere, fax-uri. Buna circulație a informațiilor este dată și de o rețea performantă de internet, fiecare laptop/calculator fiind legat la aceasta.
Pentru a înțelege cât de important este sistemul informatic în desfășurarea activităților, putem observa faptul că majoritatea documentelor sunt trimise/primite și stocate în format electronic.
Cea mai utilizată cale de comunicare și stocare a infomațiilor este cea din mediul online cu ajutorul webmail-ului. Toate anunțurile și informațiile despre activitatea ministerului se regăsesc pe site-ul www.mts.ro. Având în vedere cât de important este mediul online, mai ales în rândul tinerilor, majoritatea informațiilor de interes general sunt transmise și prin intermediul paginii oficiale de facebook.
Stocarea și realizarea documentelor se face cu ajutorul programului Microsoft Office. Pentru redactarea documentelor se utilizează Microsoft Word. Întocmirea de tabele (liste de participanți, liste cu agenți privați, calendar de activități) se realizează utilizând Microsoft Excel.
Toate informațiile ce se transmit prin intermediul mediului online sunt stocate în format digital cu ajutorul Word-ului sau scanate și salvate în format pdf. Informațiile primite cu ajutorul mediului online rămân salvate în format electronic, dar sunt și printate și înregistrate în cadrul direcției.
Punctul de plecare al oricărui proiect este realizat de informația primită de o direcție, atât din interior cât și din exterior. Pentru desfășurarea activității sale este nevoie ca angajații direcțiilor să sorteze și să extragă informațiile folositoare din întregul flux de informații ce îl primesc online.
Sistemul informațional este parte activă în întreaga activitate pe care MTS-ul o desfășoară. Datorită faptului că majoritatea proiectelor desfășurate au ca punct de plecare informațiile colectate, este nevoie de un flux informațional complex. Utilizând toate mijloacele de comunicare, putem afirma faptul că ministerul are un atuu în alcătuirea sistemului informațional.
Întâlnind mai multe medii online de transmitere și stocare a informațiilor, observăm un sistem informatic dezvoltat. Fiind o eră a tehnologiei, Ministerul Tineretului și Sportului încearcă să țină pasul cu rapiditatea evoluției, utilizând toate căile virtuale de transmitere și stocare a informațiilor. Analizând căile pe care sunt transmise informațiile, observăm faptul că cea mai utilizată cale este cea online. Această metodă este una practică, rapidă fiind la îndemâna oricui și din ce în ce mai utilizată. Foarte puține persoane sau instituții folosesc celelalte moduri de transmitere a informațiilor, mai ales când vine vorba despre transmiterea de informații la distanță. Întrucât absolut toate documentele sunt redactate cu ajutorul instrumentelor sistemului informatic, putem afirma că acesta este esențial în desfășurarea activității și în alcătuirea sistemului informațional. În transmiterea de informații în interiorul aparatului central, căile sistemului informatic sunt mai puțin utilizate, dar când ne referim la transmiterea de informații către exterior, căile sistemului informatic sunt cele mai utilizate.
3.2.3. Circulația informației
în Ministerul Tineretului și Sportului
Fiind o instituție publică de stat ce își desfășoară activitatea bazându-se pe propunerile venite din exterior, atât pe plan sportiv cât și pe latura de tineret, Ministerul Tineretului și Sportului pune mare accent pe informații și modul cum sunt acestea gestionate. Federațiile sportive, cluburile sportive, ONG-urile sunt doar câțiva dintre colaboratorii nelipsiți ai MTS-ului în desfășurarea managementului informației.
Structura organizatorică a Ministerului Tineretului și Sportului este bine structurată pe mai multe niveluri ierarhice, în funcție de domeniul de activitate, acestea fiind grupate pe mai multe direcții.
Fig 3. Organigrama Ministerului Tineretului și Sportului
Activitatea în Ministerul Tineretului și Sportului este asigurată de către fluxul de informații verticale, orizontale și oblice. Fluxul de informații verticale asigură o bună cooperare între posturile sau compartimentele aflate pe niveluri ierarhice diferite.
În cadrul MTS-ului informațiile se transmit în mod ascendent și descendent, în funcție de emițător. Circuitul informațional de tip ascendent îl regăsim atunci când o informație este emisă de către o funcție de execuție, către conducerea unității. Informațiile sunt colectate sau concepute de către consilierii unei direcții, aceștia transmițând în scris mai departe informația către cel care ocupă funcția de Șef Serviciu. Documentul semnat de către acesta, este transmis Directorului direcției respective. În funcție de tipul informației, aceasta poate fi transmisă către Direcția Tabere și Agrement (DTA), Direcția Economică și Patrimoniu (DEP), Direcția Politici, Strategii și Performanță Sportivă (DPSPS), Direcția Structuri și Programe pentru Sport (DSPS), Direcția Juridic și Resurse Umane (DJRU), Direcția Programe și Proiecte pentru Tineret și Studenți (DPPT) și Serviciul Relații Internaționale și Relația cu Parlamentul (SRIRP). După ce documentul este semnat de către direcția căreia îi este destinat, acesta poate să rămână în cadrul direcței, sau să fie trimis la avizat Subsecretarului de Stat (SSS). Aprobarea documentului este făcută de către Secretarul de Stat (SS). În funcție de importanța și natura documentului, acesta poate să ajungă pentru semnat pe masa Secretarului General (SG) sau a Ministrului. Atunci când un angajat dorește să transmită faptul că are nevoie de o perioadă de concediu, acesta trebuie să urmeze următorii pași. Angajatul completează o cerere de concediu standard, după care o înregistrează în registrul direcției. După ce este semnată de Șeful de Serviciu și Directorul direcției, acesta o transmite departamentului de resurse umane unde este completată cu informații referitoare la zilele de concediu ale solicitantului și semnată. Pentru aprobarea cererii, aceasta este trimisă Secretarului de Stat, Secretarului General și într-un final Ministrului .
Circuitul informațional de tip descendent îl regăsim și în cadrul MTS-ului atunci când informațiile sunt transmise de la funcția de conducere către funcția de execuție. Informațiile pot fi colectate de la diverse instituții publice sau concepute de către cei care ocupă funcția de conducere și transmise mai departe subordonaților acestora. Printre cei care se regăsesc în funcții de conducere enumerăm: Ministrul, Secretarul General, Secretarul de Stat și Directorul de direcție. Informația poate avea mai multe puncte de plecare. Unul dintre acestea este Ministrul, transmițând documentul consilierilor săi. În funcție de natura documentului, acesta este trimis Secretarului General, Secretarului de Stat și într-un final Directorului direcției căreia îi este destinat documentul. După ce documentul este luat la cunoștință de Director, este transmis consilierilor, aceștia ocupând funcția de execuție. Un alt punct de plecare este reprezentat de Secretarul General, documentul având același circuit ca cel prezentat anterior. Putem menționa ca alte puncte de plecare, Cabinetul Secretarului de Stat, Biroul Directorului unei direcții, aceștia transmițând informația departamentelor subordonate acestora. În urma parteneriatului cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Ministerul Educației, doamna Ministru Gabriela Szabo a avut misiunea de a repartiza mai multe autocare și autovehicule instituțiilor din subordinea MTS-ului. Ministrul, prin intermediul consilierilor săi a trimis o adresă direcțiilor din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului solicitând informații referitoare la necesitățile privind parcul auto. Directorii acestor direcții, cu ajutorul consilierilor, au trimis la rândul lor adrese către federațiile sportive, cluburile sportive, casele studențești dar și DJST-urilor. Prin răspunsul oferit de către aceștia Ministerului, se creează fluxul de informații ascendent. În urma unei analize amănunțite, instituțiile subordonate transmit informațiile referitoare la necesitatea îmbogățirii parcului auto direcțiilor de care aparțin. Consilierii direcțiilor respective prezintă directorilor rapoartele, aceștia analizându-le, iar dacă nevoile sunt reale încep formalitățile de distribuire a autovehiculelor și autocarelor, trimițând documentele necesare pentru aprobare de către Secretarul de Stat, Secretarul General și Ministrul.
Fluxul informațional din interiorul MTS-ului este reprezentat de volumul și viteza de deplasare a informațiilor. În funcție de complexitatea speței, volumul informației poate fi unul mai amplu fiind reprezentat de mai multe documente (rapoarte, scrisori de intenție, adrese oficiale) sau unul reprezentat de un singur document. Viteza de deplasare este direct influențată de volumul informațiilor. Dacă volumul de informații este mai mic, termenul de răspuns sau transmitere la alt departament al documentului este de maxim 2 zile. În cazul în care volumul de informații este reprezentat de mai multe documente, termenul de transmitere și semnare este mai mare, întrucât acestea necesită o analiză mai amănunțită al fiecărui document.
Fluxul de informații orizontale este reprezentat de acele legături ce se stabilesc între posturi sau compartimente de pe același nivel ierarhic. Printre legăturile de tip orizontal, putem să enumerăm acele documente ce sunt transmise de către directorul unei direcții către directorul altei direcții, consilierul din cadrul unei direcții către consilierul altei direcții, Secretarul de Stat pentru tineret și Secretarul de Stat pentru sport, dar și invers. Pe baza acestui tip de flux informațional, cele mai multe documente sunt transmise cu scopul de a informa. Atunci când un director sau un consilier dorește să solicite informații cu privire la situația locurilor de cazare din cadrul unui complex sportiv național, acesta transmite o adresă omologului său din cadrul Direcției Structuri și Programe pentru Sport.
Acele informații ce se stabilesc între posturi sau compartimente diferite sunt informații de tip oblic. Pentru buna desfășurare a activității ministerului, regăsim și acest tip de informații, relația dintre acestea fiind de scurtă durată. Ca drept exemplu putem lua următoarea situație: în cazul în care un angajat dorește să utilizeze un bun proprietate al ministerului în folosul activității, acesta redactează o adresă către Secretarul General în care se specifică perioada, locația și natura activității. Înainte ca această adresă să fie trimisă SG-ului, aceasta este semnată de cel care o întocmește, înregistrată în registrul direcției și semnată de directorul acesteia.
Pentru a înțelege cât mai bine fluxul informațional din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, prezint mai complex etapele prin care trece o informație pentru a se concretiza un proiect de tabără.
Fig. 4. Componentă a organigramei Ministerului Tineretului și Sportului pentru organizarea unei tabere.
În urma informațiilor primite de la diferite ONG-uri, consilierii din cadrul Direcției Tabere și Agrement analizează care dintre acestea ar fi oportună pentru concretizarea unui proiect. După alegerea tematicii proiectului respectiv, aceștia redactează nota de fundamentare pentru proiect. Aceasta este dată la semnat directorului, urmând să fie avizată și aprobată de Subsecretarul de Stat și Secretarul de Stat. Nota de fundamentare fiind semnată, se trece la pasul următor, consilierii realizând referatul pentru acest proiect. Referatul este semnat de cel care îl întocmește și directorul DTA. Mai departe, referatul este trimis Direcției Economice și Patrimoniu (DEP) pentru a fi semnat de director. Având semnătura acestuia, este transmis departamentului contabil dar și departamentului pentru Controlul Financiar Preventiv (CFP) pentru a fi semnat. Referatul se întoarce în cadrul DTA-ului, consilierii transmițându-l către avizat și aprobat SSS-ului și SS-ului. Între timp având semnătura de la DEP, consilierii DTA compun nota de comandă pentru cazare și masă, aceasta fiind aprobată de director și transmisă Direcției Județene pentru Sport și Tineret. Aceștia transmit informațiile către centrele de agrement din subordinea lor pentru a se rezerva locurile necesare desfășurării proiectului. În momentul în care centru de agrement respectiv confirmă posibilitatea rezervării locurilor respective, DJST-ul confirmă posibilitatea desfășurării poiectului în una din unitățile subordonate lor, printr-o adresă oficială adresată DTA-ului. Referatul fiind avizat și aprobat, consilierii DTA realizează deschiderea bugetară pentru acest proiect urmând să strângă semnături de la departamentul contabil, departamentul CFP și SS, în această ordine. În cazul în care pentru proiectul respectiv se dorește achiziționarea de materiale promoționale, consilierii DTA întocmesc un caiet de sarcini, atașând la acesta copie după referat și transmițându-l la departamentul de achiziții pentru demararea procedurii de achiziționare a acestora.
Având toate documentele semnate necesare pentru demararea proiectului se trece la pasul următor: realizarea metodologiei pentru tabăra respectivă și a formularului de înscriere ca anexă a metodologiei. Metodologia reprezintă totatul de parametrii după care se realizează proiectul respectiv. În aceasta sunt prezentate detaliile despre evenimentul în sine, regulamentul de tabără, modalitatea de înscriere, perioada de înscriere, și ca anexă formularul de înscriere. Acest document este întocmit de către un consilier și preluat de Director respectiv Secretarul de Stat pentru aprobat și semnat. Metodologia fiind semnată este trimisă departamentului de comunicare, alături de ea se atașează textul ce va fi publicat pe site-ul ministerului.
Înainte ca perioada de înscriere să se finalizeze, printr-un ordin scris și aprobat de Secretarul de Stat, directorul direcției desemnează comisia de selecții. După încheierea termenului de înscriere, comisia desemnată de director se întrunește pentru analizarea dosarelor depuse. În urma analizării acestora se realizează selectarea participanților, acest demers finalizându-se prin încheierea unui proces verbal. În procesul verbal este specificat numărul total de dosare, numărul total de dosare admise, numărul dosarelor respinse și motivul respingerii acestora. Lista completă de participanți este înregistrată în registrul direcției și publicată ulterior pe site-ul ministerului.
În urma prezentării anterioare, se pot observa toate tipurile de fluxuri informaționale. Privind această ramură a organigramei se distinge fluxul informațional vertical, întrucât se poate observa cum circulă informațiile de la DJST la CA, acestea fiind transmise în primă fază telefonic, după care prin trimiterea unei adrese oficiale semnată și înregistrată de cel care o întocmește și directorul unității. Realizându-se un schimb de informații reciproc între cele două instituții regăsim atât flux informațional ascendent dar și descendent. Prin solicitarea scrisă către Centrul de Agrement, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret dorește să afle numărul de locuri de cazare disponibile dintr-o perioadă, astfel realizându-se fluxul informațional descendent. Prin răspunsul scris celor de la DJST, CA realizează fluxul informațional ascendent.
În relația dintre ONG-uri, Consilieri, Șef Serviciu, Director DTA, Subsecretar de Stat, Secretar de Stat regăsim flux informațional vertical ascendent deoarece informația este transmisă în ordinea pozițiilor ierarhice. Informarea dintre acestea, se bazează pe documente scrise, nota de fundamentare și referatul proiectului, acestea fiind întocmite de consilieri, transmise Secretarului de Stat, realizându-se circuitul de semnături anterior prezentat. Fluxul informațional descendent se realizează prin transmiterea răspunsului favorabil din partea Ministerului către Organizația Non-Guvernamentală (ONG) care a solicitat susținere pentru realizarea proiectului respectiv.
Prin referatul proiectului transmis către Direcția Economică și Patrimoniu se realizează un flux informațional descendent în interiorul acesteia, deoarece informația ajunge în primul rând la director, unde este analizată, iar dacă demararea proiectului este oportună acesta semnează referatul și îl trimite Biroului Contabil și Biroului de Control Financiar Preventiv pentru o cercetare mai amănunțită și aprobarea acesteia.
După ce Direcția Economică și Patrimoniu semnează și aprobă referatul proiectului, acesta este înapoiat Direcției Tabere și Agrement, astfel între cele două direcții realizându-se un flux informațional orizontal. Pentru desfășurarea proiectului, organizatorii trebuie să cunoască din timp locația și numărul de locuri disponibile, astfel Direcția Tabere și Agrement transmite prin intermediul consilierilor săi o adresă oficială semnată de Șeful de Serviciu și înregistrată în cadrul DTA-ului prin care solicită informații DJST-ului referitoare la disponibilitatea locurilor de cazare din cadrul centrelor subordonate lor. Aceștia au obligația să le transmită răspunsul lor în cel mai scurt timp posibil. În urma răspunsului primit de la DJST, consilierii DTA-ului întocmesc o notă de comandă, iar după ce sunt strânse semnăturile corespunzătoare este preluată de către DJST, aceasta ținând loc de comandă fermă. Prin schimbul de informații dintre Direcția de Tabere și Agrement și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret mai sus prezentată se realizează fluxul informațional orizontal.
Având referatul și deschiderea bugetară semnate, consilierii DTA-ului întocmesc caietul de sarcini pentru achiziționarea de produse promoționale. După ce acesta este semnat de Șeful de Serviciu și directorul direcției, este transmis Serviciului de Investiții și Achiziții Publice (SIAP), realizându-se fluxul de informații oblice.
Procedura de demarare a unui proiect fiind foarte complexă, am putut observa faptul că legăturile dintre departamente și instituții se realizează prin toate tipurile de fluxuri informaționale.
Ministerul Tineretului și Sportului pune mare accent pe managementul informației, fiind foarte interesat de activitățile pe care le are în subordine. Dorind să își îndeplinească toate atribuțiile, acesta ia în considerare toate etapele procesului de informare și își pune bazele pe personalul calificat în luarea celor mai bune decizii.
Concluzii
În concluzie, pentru a face față provocărilor tot mai puternice din partea concurenților, orice participant al vieții economice, sociale, industriale etc. trebuie să caute noi soluții pentru creșterea performanței organizaționale. Managementul reprezintă totalitatea activităților concepute cu scopul obținerii unei funcționalități normale și eficiente a sistemului economic.
Exercitarea procesului de management presupune existența unor informații bazate pe realitate, adevăr și precizie. Informația reprezintă principala sursă de bunăstare și o resursă strategică pentru o instituție sau oricare individ și se prezintă ca fiind o parte esențială în activitatea acestora.
Prin realizarea unor activități specifice managementului informației (colectare, prelucrare, stocare și folosire) se creează premisele luării unor decizii de calitate. Efectuat în mod corespunzător, managementul informațiilor reprezintă un element al viitorului la nivelul vieții personale dar și la nivelul activităților instituționale.
Circulația informației, pentru fundamentarea deciziilor conducerii, se realizează cu ajutorul ,,sistemului circulator” al unei instituții, sistemul informațional, care cu susținerea componentelor lui, conduce la identificarea cerințelor mediului și la o informare completă a factorilor de decizie.
Managementul informației pornește de la ideea că existența unei bune cunoașteri în cadrul unei instituții poate asigura îndrumarea sigură, autoritară și practică pentru administrarea informațiilor și a activităților.
Sistemul informațional și informatic sunt strâns legate influențând relațiile în interiorul organizației dar și în exteriorul acesteia. De aceea, dezvoltarea conținutului digital și crearea unor componente digitale influențează în mod direct societatea și dezvoltă managementul informației.
Consider că în interiorul oricărei întreprinderi, societăți etc. trebuie să se rezolve problema managementului informației, prin acumularea celor mai de actualitate informații, prin stocarea celor mai utile informații, prin gestionarea corectă a acestora și prin utilizarea punctelor forte in crearea unor strategii cu impact major in evolutia Ministerului.
În cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, informația este punctul de plecare către realizarea tuturor obiectivelor și pune mare accent pe modul în care acestea sunt primite, percepute, gestionate și aplicate la rândul lor în activitățile propuse.
În ceea ce privește circulația informațiilor, departamentele ministerului interacționează atât pe plan intern utilizand funcțiile de conducere și functiile de execuție, dar și pe plan extern cu alte instituții publice și diverși terți.
Fiind foarte interesat de realizarea activităților pe care le are în subordine, Ministerul Tineretului și Sportului pune in valoare toate etapele ale managementului informației încercând să ia deciziile cele mai bune la nivel organizațional.
Finalizarea în bune condiții a tuturor activităților propuse, demonstrează că Ministerul Tineretului și Sportului are o planificare corectă a resurselor, o strictă responsabilitate a angajaților, o gestionare a informațiilor pe toate nivelurile ierarhice, adică un management al informației bine pus la punct.
Informația devine un factor hotărâtor în privința atingerii obiectivelor organizaționale și oferă suport permanent factorilor de decizie pentru a lua hotărâri esențiale în momente critice ale evoluției organizației.
De fapt, tot ceea ce se realizează la nivelul unui sistem depinde de calitatea informației și nu în ultimul rând de competențele pe care fiecarea angajat trebuie să le pună în valoare.
Abrevieri
CA – Centru de Agrement
CFP – Control Financiar Preventiv
DEP – Direcția Economică și Patrimoniu
DST – Direcția pentru Sport și Tineret
DTA – Direcția Tabere și Agrement
DJRU – Direcția Juridic și Resurse Umane
DJST – Direcția Județeană pentru Sport și Tineret
DPAS – Direcția Programe și Activități pentru Studenți
DPPT – Direcția Programe și Proiecte pentru Tineret
DSPS – Direcția Structuri și Programe pentru Sport
DPSPS – Direcția Politici, Strategie și Performanță Sportivă
DSIPS – Direcția Structuri și Instituții Publice pentru Sport
MTS – Ministerul Tineretului și Sport
SG – Secretarul General
SIAP – Serviciului de Investiții și Achiziții Publice
SRIRP – Serviciul Relații Internaționale și Relația cu Parlamentul
SS – Secretar de Stat
SSS – Subsecretar de Stat
Bibliografie
Banciu Doina, ,,Managementul informației și al documentelor”, Editura Universității din București 2012
Batagan Lorena, ,,Managementul informației și portalurile informaționale ”,
Informatica Economică. 2003
Berciu-Drăghicescu Adina, coord. ,,Manual de secretariat și asistență managerial”, București, 2003
Bercu Ana-Maria, ,,Pregătirea profesională și cariera personalului din administrația publică”, Ed.Universitară București 2009
Constantin Dinte, Ion-Trifoi Gigi, Information And Its Role In Financial Management Of Enterprise, Annales Universitatis Apulensis series Oeconomica Nr.8/2006 Vol.2.disponibil la http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/24.pdf
Grama Ana, Airinei Dinu, Munteanu Adrian, Dospunescu Octavian, Popescu Daniela, Pavaloaia Vasile Daniel, ,,Tehnologii informaționale aplicate în organizații”, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iași 2014
Gleick James, ,,Informația o istorie, o teorie, o revărsare”, Editura Publica 2011
Hotărârea de Guvern nr.11/09.01.2013
Marinescu Mihai, ,,Management și marketing în geologie”, Vol 1, Editura Universității din București 2003
Negoiță Alexandru, ,,Drept administrativ și știința administrației”, București 1993
Onete Bogdan, ,,Sisteme informatice – Elemente fundamental”, Editura ASE, București 2001
Rețeaua de Administrație Publică, Managementul informațiilor, disponibil la http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/un-dpadm/unpan044166.pdf
Solcan Mihail Radu., ,,Managementul informației”, 2007
Vadana Ioan Iustin, Managementul informațional, disponibil la http://academiclink.ro/Management/managementul-informational-informaia-sistemul-informaional-i-fluxurile-informaionale.html
Vedinaș Verginia, ,,Drept administrativ”, Editia a III-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2007
Vocilă Andrei, Managementul Sistemului Informațiilor, disponibil la https://andreivocila.wordpress.com/2010/05/09/managementul-sistemului-informatiilor/#respond
Zota Răzvan Daniel, Sisteme informatice pentru Managementul Proiectelor, disponibil la http://www.zota.ase.ro
Site-uri:
www.mts.ro – Ministerul Tineretului și Sportului
http://www.juridice.ro/190746/managementul-informatiei.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Informatiei Intr O Institutie Publica (ID: 142222)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.